VIRGINIA SMARANDESCU-ARISANU
CUSATURI
POPULARE
DIN ROMANIA
is teem A ncimy, Stee | Hie Aa Maen
BOLO, Dict. AB sgt Ves. vag pee ameCUVINT INAINTE
Im morea oper de construire a wollsocietstsctaltste, ro-
terete eulturit au ooupat 9 ocupa un Tee de prim ordin. Gro
i atenfa deoubltd ordatd de Portizut Comunist Roman, artei
cult, ou stimulat tere auintul de ereaie, precum st
fereetinle tm domenial enografet i felelorulut nostra
“Exe svt foul oferta noatrd popula este 0 mostenire
cumple core net last-o manta nose.
“Custturte popudare fac parte integrantd din tezoural artel
oastre populere. Fecare motio pe care fl apliolm pe sin,
Tree forma, o mijcae, 0 culoare aparte, Createrul anonim, dup
ontesa 1a ndaugH so scote wnele elemente dintrn motio st
lastel ee nose varlantele si bogifia de motive populare, De cict
pomete teirecoren fn frumss, de aict se nae diversifcarea
Gesenulet, voricttea coloitlut,sporind comonra neprefuits a
‘uudturitor romney
‘edul de opicare @ motioelr po plnsd este apronpe acelat
naa fornete motivelor cit x suraa de insprofe te redares dese-
nud st diferite, ceca op foce 58 se deasedensad broderile de
Tao replune la ata pt uneort char Inte satele vecine.
In regiuale de jer motivele slat combinait de figurt geo-
metrice sou stisdst inspirete din naturd. Colortul este ule,
In reghnite de dect se tnttnasecimpurt ornamental cu dis
anja mat mart tntre motioe, srajulte de florcele mlrunte, cu
ter colori vorat sine armanteat.
‘Spre mance Broderile wnt compact, Irate te cet malt dou
iow Bel calor, Att prodomind eulorite:ropu, ein, negra, al-
tsatru,presvate cu multe pate, far goluile dintre motive sint
cumple cu Ubngoar din fre aul araincl
‘Dact ne oprim mai mult onipra motieelor noastre populare
aplicate po diverse cblecte de Smbriciminte gf de uz come, se
heered sine compuse de elemente lute din mediut inconji-
Futon core sat combinate tnt-un tot armonios # de 0 rord
ramusefe
"Din aceste multe si vorlate element, cel mat des ttn
sant coornele berbocuts, garpele,rocul sara pitt, reat, fur-
fle, gherafele, trddufuty butweu, floarca creat, sla, Prope
Ieacal, edge ote. Cu acest elemente,ereatoral popular « compus
imodele geometrlee, floral sou reprezentind onimale, insecte, ik
et, frac
‘Motive din combinglt de lort cu plsiri sau animale se tn-
tines im partea de nord a fri, fn special tn nordul Moldovet
fl Tronallvaie
Tirmontzarea cularilor dovedepe un deossbit sim artistic
muti rainament tn alegoreaeefor mat potrivite culo. De exem-
pl de ta ropulaprine — la golbenul cld al razelor de sore, ot
5
——————————spicelor de griu, al mierii; de la negru si albastru inchis — la
albastrul luminos al cerului de vara ; de la culoarea wvisinei putre-
de — la violetul pal al apusului de soare etc.
Interesul tot mai mare manifestat in ultima vreme pentru
broderiile populare, trebuie sai constituie un indemn pentru crea-
torii de art&é populard, care si duct mai departe aceasté mile-
nara tradifie.
Prin alcdtuirea prezentei lucrari am dorit sa aduc o modesta
contributie la ampla activitate ce se desfasoaré in fara noastra
pentru cunoasterea fenomenelor de arta si cultura populara, ma-
nifestate in forme deosebit de variate si de originale de-a lungul
timpurilor.
Lucrarea cuprinde o serie de modele cu care este impo-
dobit portul national din diferite regiuni ale tarii, pe care iubi-
torii de frumos le pot. folosi pentru a-si impodobi vesmintele,
obiectele textile ale interiorului etc. j :
Arta cusaturilor populare este férd indoialé arta poporului
roman, care trezeste oricind emofii artistice. Costumul popular
ca si alte obiecte textile de uz casnic pe care sint aplicate brode-
rii, se ridicd la valoarea unor opere de arta.
Imaginatia creatoare a artistilor populari in folosirea unor
unitati tehnice, madruntele si simplele puncte de cusdturi a dus
la crearea unui variat si bogat tezaur de broderii populare, spe-
cifice unor regiuni istorice.
Cusiturile roménesti variaza ca aspect de la o regiune la alta,
dar punctele intrebuinfate sint aceleasi pe tot cuprinsul {Grii.
Fiecare motiv din aceasté lucrare poate fi interpretat in mod
creator si aplicat pe obiectele dorite ca: ii, cémasi barbatesti, fete
de masi, servetele, seturi, perdele, perne, genfi, garnituri pentru
rochii si bluze etc. i
‘Pentru intelegerea executérii motivelor s-a aratat tehnica
principalelor puncte intrebuinfate in broderia roméneascé ca $i
materialele ce pot fi folosite. De asemenea, lucrarea cuprinde de-
scrierea iei, cit si a ciméasii barbatesti, precum si confectionarea
acestora.
In realizarea acestei lucréri, am avut in primul rind, ca sursa
de informare — satul in care m-am niscut si am crescut, unde
miinile iscusite ale fardncilor iscoditoare de frumos, care minuiau
acul cu o pricepere desivirsité, m-au uimit si au lasat o
amprenta puternicié asupra intregii mele activitati de mai tirziu.
De acolo, din Rucérul Muscelului, mi-am tras seva dragostei
pentru aceasté minunatd arta a acului ‘si mai tirziu — cind in scoli
de specialitate am patruns moi adinc tainele acestei arte — mi-am
propus s& arat aici tot ce a creat mai frumos si mai nobil femeia
roménca ; modele populare in care se gaseste toata gingasia si cal-
dura sufleteasca a celei ce a stiut sé creeze aceste minuni de artd.
As dori ca aceasta lucrare sd-si gaseasca ecoul dorit de mine
in rindul marelui public.
AUTOAREA. Materialele textile si ustensilele folosite in realizarea broderiilor
pe obiectele necesare ornamentirii locuintei. cit si Hevepriller de
imbraciminte Bs ate ‘dae ee Node Gel”, seseiiawet hese ee Pee
1, Tesdturi de bumbac, in, cinepa si lind pe care se pot lucra
motive pe puncte din fire numarate ‘si ‘aiiptt desen oa
a. Diferite tipand Ae PRAEN, er eek pel ha kee Nb tae! aes
2. Furnituri necesare pentru ornamentarea obiectelor textile
3. Ustensilele necesare — ... vee see tee tee tee ane
. Aplicarea motivelor ee pe aaipie de uty 7 a lo-
IN aves) atone take (ge i G88 PULSE aR GUS tae wala) if has
1, Pregatirea obiectului pentru ornament ie des
% Aplicarea motivului din floriizolate ... 0... see eee nee
3. Un alt mod de aplicare a motivului pe colf ... ...
. Tehnica punctelor folosite in cus&turile romanesti
. Confectionarea si ornamentarea cimiasilor femeiesti si barbiatesti
1. Ia sau caémasa femeiascéd ... ..-
a. Clasificarea iilor dupa structura morfologica ...
— ia sau cdmasa incretita la git ... eal
— ia sau cdmasa cu plated ...
b. Clasificarea iilor dupa felul cum sint Sebuntenteae
ia cu altita Bae eae ial ae ay: ea
ia cu tablie ... ...
ia cu umér _...
ia cu ciocadnele (Saliste)
ia cu chiept sau ciupag
ia cu platcd ne ales
PeEtT
2. Poale sau fuste femeiesti ... 1. vee cee tee tee
CUPRINS
3 Cofnectionarea iei cu altifad dae 48h! gas
a. Croitul del 2... c1e ese sey Rad
b. Ornamentarea iei ... ...
c. Montarea sau incheierea iei OR Gt ntias aces. | Ia
4. Camasile barbatesti dig Beek sys ERE AAMT Eales
a. Tipuri de camasi bee da! how tue oars iy KAR hm die
camasa batrineascé sau cdmaga cu on Lei,
camasa cu barbur aoe ch
camasa cu fusta (fustanela)
camaga scurté cu minecad Oe %
EEE
cdmasa cu plated... .. eae RSE 3
5. Confectionarea si ornameitarea camasii nee ee sau cu
a. Croitul cdmasii oie! Sant Neo ey ese ay
b. Ornamentarea cAmasii- be: aoe, be aes
ce. Montarea sau incheierea ‘camasii Les ha neh a is sign wae
5. Motive populare romanesti aplicate pe imbraciminte ... ... ...
6. Motive populare romanesti aplisate pe eblecte de parame tare a in-
teriorul locuintei Gentian | oe aan
Motiv din Arges pentru faja de masa
Motiv din Prahova pentru fondul unei fete de mas&
Motiv din Vlasca pentru o faté de masa patrata
Motiv din Ilfov aranjat pentru fata de masa
Motiv din Arges pentru fata de masd
Motiv din Teleorman pentru faté de masa
Motiv din Suceava aranjat pentru patrate
Motiv din Ilfov pentru faté de mas& cu servetele
Motiv din Neamt aranjat pentru fete de masad
41
41
42
43
44
45
45
45
45
45
45
45
47
48
49Motiv din Radauti aranjat pentru fete de mas& Motive din Radauti
Motiv decorativ din Ifov pentru ornamentarea unei Motive din Radauti
fete de masa Motive din Radauti
Motiv din Suceava aranjat pentru fete de masa “eh on Oa aia
| ie ‘si ve din Gura Humorului
bia io ee ee eae . pee Motive din Gura Humorului
Motiv din Ilfov pentru draperie si perdele Motive din Gura Humorului
Motive din Gura Humorului
7. Motive populare romanesti pentru ornamentarea iilor si cimasilor Motive din Gura Humorului .
Ue 6 Sata, 428 eh ae Motive din Suceava
Motive din Suceava
8. Motive populare romAnesti culese din diverse regiuni ale térii ... 50 Motive din Suceava
Motive din Suceava i
Motive din Ruear-Arges Motive din Cimpulung Moldovenesc
Motive din Rucdr-Arges Motive din Neamt
Motive din Arges Motive din Vrancea
Motive din Arges Motive populare pentru rochite
Motive din Arges Motive populare pentru rochie
Motive din Arges Motive populare pentru rochii
Motive din Arges Motive -populare pentru bluze
Motive din Arges Motive populare lucrate la fir sau »creasta* din Rucar-
Motive din Dimbovita Arges
Motive din Dimbovita Motive Tucrate la fir sau ,creasta“ din Rucar-Arges
Motive din Ilfov Motive din Banat (p&tratelele negre sint lucrate foarte
Motive din Ilfov strins pentru a se realiza gaurelele cu punctul tighel si
Motive din Llfov cu até la euloarea materialului)
Motive din Ilfov Motive cu punctul ,calatele* sau scris
Motive din Gerj Motive cu punctul ,calatele* sau scris
Motive din Vilcea Motive de pe cojocele, bundite din Vlasca
Motive din Olt Motive pentru pardesiuri, jachete, lucrate cu suitas si
Motive din Olt lina
Motive din Teleorman Motive decorative pentru ornamentarea obeictelor de
Motive din Teleorman imbracaminte
Motive din Sibiu Motive decorative ’
Motive din Maramures Motive decorative pentru obiecte de imbracaminte
Motive din Bistrita-Nasdud ! ;
Motive din Bistrifa-Nasdud : BUDYOGEAAIE oe. oye sce, core ate een, corse, cee sa came cto 51_r—CSsi—CC—C—CCééééééééé4é4#w4.... www
MATERIALELE TEXTILE SI USTENSILELE FOLOSITE IN REALIZAREA BRODERILOR- «
PE OBIECTELE NECESARE ORNAMENTARI] INTERIORULUI LOCUINTEI,
CiT $1 A ACCESORIILOR DE iIMBRACAMINTE
Materialele textile pe care le folosim pentru lucrul de mina sint
variate ca tesdturd, grosime, aspect si colorit, mergind de la pinza
tesuta in raézboiul manual, din lind, bumbac, in, cinepd, pind la
bogata gama de fesdturi naturale gi sintetice oferite de industria
noastra in plinad dezvoltare.
Aceste materiale trebuie sd intruneascd 0 serie de calitati
pentru a raspunde cerinfelor functionale si estetice ale obiectelor
ce le vom confectiona si ornamenta cu broderii romanesti. Astfel,
tesdtura trebuie s& fie regulataé, nu prea deasa, plina, durabila gi
rezistenta la spalat. La acest gen de fesatura, firul trebuie sa fie la
Fig. 1. Pinza topita.
fel de rdsucit si regulat pe toata intinderea lui. Firele din urzeala si
din bataturd sd aiba aceeasi grosime si aceeasi distan{a intre ele.
Pe o astfel de pinzd regulata vom putea lucra motive roma-
nesti pe fire numarate.
Tesaturile, pe care vom aplica motivele ce trebuie mai inainte
desenate pe material, pot avea o armurd mai deasa, (de la olan-
dina la stofa de aba sau dimie). De asemenea se mai folosesc mate-
riale din piei de animale prelucrate (tabacite) sau piei sintetice, din
care se fac renumitele cojocele, bundite, ghebe si paltoane caldu-
roase pentru sezonul rece.
1, TESATURI DE BUMBAG, IN, CiNEPA $I LINA PE CARE SE
POT LUCRA MOTIVE PE PUNCTE DIN FIRE NUMARATE
$1 DUPA DESEN
a. Diferite tipuri de pinza
Pinza romaneasca cu firul foarte subtire (topita)
Aceasta pinzA este numita topitd, pentru ca este foarte subtire.
Firul din tesdtura este fin si bine rasucit, ceea ce da tesaturii fi-
netea si transparenta voalului (figura 1) cit si-o buna rezisten{a
la spalat si purtat. Din ea se confectioneaza obiecte fine ca : bluze,
ii, servetele si milieuri. Pe acest material se brodeazi motive ro-
9 struct.
Varianta L Ctmape cu clupog din Mung Apusent. Se carte
Aecisniod pra relizaren unor bogete Broder, pe erelld de pe
pep
Varlonta a Hea Le sou cimosa ex plata, Figle de pirat din
‘are ate eae ia, ov prind diet pe plsel* (sptele, fala al
Sigich Bette tteva varnnte ale fel cu plata in Travisilvania
(Gr Oag of Moraes,
b, Clasificarea iilor dupa felul cum sint omementate
‘Dacd din punt de vedere al modulol cum sint crite i conection
‘Roce at aproape i fel fo toste regluala, dups fell eum
Gntornaraenate, eX deceabirt Se pot dlatlage clteva, Spur
‘Smnustenale ca anemia respindive lane:
rede roa Avnet o. 8.
40
— tw cu atte
ia cu te:
is So wim
= ia de Sate
tw eu ehlept sau cpg .
Sta eu plata
acu oli o ntinin in aproape tate rgiunie yr: Olvexia,
Muntenia, Msldovs, lucoving, zona Bouatull § a Covasoe,
‘Aoost fen de ie este ornament e Pep, pa atta din jueul
squats pe spite, pe minval gt pe pose, Alia (parte care arop=rs
‘Eutrui este bogie omamestals. fnedier dupa sit, fa uncle i,
‘Site intrepl, model exeotat Io cesre sll sau eum. Din inet
posmone gt wertoale da eery, $9 Longines mineet pina a rei
Eire sisi sstnec fn patta de jos, une se tevmind eu ua lon,
(Goior)stuigets au ents lnga