Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE TIINTE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC


SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR, AN 2, Sem.2
FORMA DE NVMNT: ID

PROIECT LA DISCIPLINA:

PLANIFICARE I
PROGNOZ
Prof. LECT. UNIV. DR. SIMONA BUTA
Student: CHITIC SIMONA-CRISTINA (POENARIU)

Suceava, 2016

TEMA PROIECTULUI:

PLAN DE AFACERIPENSIUNEA DEEA

INTRODUCERE
n forma sa scris, planul de afaceri este un document de reflectare a activitii companiei
pe un anumit interval de timp, de regul 12 luni, lund n calcul i perioada urmtoare (2 pn la
5 ani). Puine companii planific activitatea pentru mai mult de cinci ani, datorit nesiguranei
ce caracterizeaz aceste previziuni.
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii, piaa-int,
avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor, precum i resursele i aptitudinile
de care dispun proprietarii afacerii. Pentru ntocmirea lui este necesar s se analizeze cu atenie
produsele/serviciile oferite, competiia, resursele financiare necesare i alte detalii operaionale.
Totodat, planul de afaceri este un instrument de lucru ce se folosete pentru a ncepe i
derula o afacere, care necesit resurse materiale, financiare i umane. Prin intermediul su este
valorificat experiena i realizrile din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai
adecvate metode de estimare i aproximare.

PLAN DE AFACERI
1. INFORMATII ADMINISTRATIVE
Organizaia
Denumirea complet

PENSIUNEA DEEA

Forma juridic:

S.R.L

Cod fiscal:

765676

Grupul de iniiativ
Data nfiinrii grupului de
initiativa
Numr de
comunitate

membrii

12.06.2016

n 2

Numr de membrii grupul 2


de initiativa

2. DESCRIEREA AFACERII
n cazul nostru acest plan de afaceri s-a elaborat cu scopul principal de a se evalua
viabilitatea unei idei de afaceri. Ideea de afaceri se refer la o afacere n domeniul prestrilor
de servicii, mai exact ngrijirea btrnilor, la un cmin, n condiiile cele mai bune. Oamenii
sunt astzi extrem de ocupai i acaparai de munca lor i nu mai au timpul necesar pentru
ngrijirea persoanelor de vrsta a treia. i doresc ns ca acetia s se afle tot timpul n
siguran i supravegheai ct mai bine.
n acest domeniu de activitate exist o cerere sigur i constant, zona ofer posibiliti
clare de aprovizionare cu materii prime i beneficiaz de o poziie geografic favorabil.
Serviciile prestate vor fi asiguate de un personal bine recrutat i calificat, profesioniti n
domeniu.
Resursele financiare necesare pentru demararea afacerii au fost apreciate la 240.000
lei, aceast sum fiind deinut de societatea ntreprinztoare. n urma previziunilor financiare
realizate pe o perioada de trei ani, rezult c ideea de afaceri are anse de dezvoltare n viitor.
n calitate de ntreprinztoare doresc s nfiinez un cmin privat de ngrijire a btrnilor, fiind
o societate cu rspundere limitat i care ar avea ca principal obiectiv ngrijirea n cele mai
bune condiii a persoanelor aflate la btrnee, acest cmin de btrni oferind servicii de
calitate, n pas cu exigenele U.E.
Cminul privat de btrni ,,Tineree fr btrnee , i va desfura activitatea
utiliznd un spaiu de aproximativ 500 mp, adic o cldire amenajat corespunztor, care va fi
achiziionat la nceputul afacerii, fiind o investiie din partea ntreprinztoarei. Cminul fiind
situat la aproximativ 15 km de marginea oraului Suceava, ntr-un cadru natural deosebit
(dispunnd pe lng camere frumos amenajate i de un salon mare, pentru activiti
individuale, i de asemenea de o grdin cu flori i bncue).
Personalul care va fi angajat n cadrul acestui cmin va fi atent selectat, personal
calificat, cu o larg experien i persoane cu grad ridicat de rbdare, dar i bine motivate. Noi
oferim o cas, un loc unde persoanele n vrst s se simt n siguran, la adpost i
nconjurate de prieteni. Centrul nostru ofer condiii excelente btrnilor aflai n ngrijirea
noastr, oferind acea frm de bucurie de care btrnii au atta nevoie n aceste zile. Cu toii
4

tim c societatea i lovete n primul rnd pe cei vrstnici, iar acetia au din ce n ce mai
puine bucurii, de aceea ne strduim s crem un loc cald i primitor unde s putem aduce
zmbetul pe buze i bucuria de a tri n ochii celor aflai n ngrijirea noastr.
Doresc nceperea acestei afaceri, considernd c va avea succes deoarece:
numrul locurilor din cminele apropiate sunt majoritatea ocupate, existnd n acelai
timp o cerere a serviciilor de ngijire btrni relativ mare;
btrnii vor dispune o larg gam de servicii nentlnite la cminele de ngrijire
concurente;
zona geografic este una favorabil.
OBIECTUL DE ACTIVITATE
Cminul de ngrijire a btrnilor urmeaz s aib ca obiect principal de activitate
ngrijirea n bune condiii a btrnilor. Putem afirma c o afacere n acest domeniu, care va
funciona cu personal specializat, calificat, care va colabora cu firme specializate apreciate i
care va funciona ntr-un spaiu bine amplasat, are un potenial ridicat de dezvoltare.
OBIECTIVELE
Cminul de btrni intenioneaz s se impun pe pia prin calitatea serviciilor pe care
le ofer. Misiunea acestuia poate fi sintetizat astfel: se dorete a fi n primul rnd cunoscut
pentru condiiile superioare oferite tuturor rezidenilor ct i pentru calitatea excepional a
serviciilor incluse pentru bunstarea btrnilor. Clienii notri vor avea o btrnee linitit i
lipsit de griji.
Obiectivele principale ale cminului de ngrijire a btrnilor:
s fie recunoscut pe piaa serviciilor de profil ca find o unitate care se distinge prin
seriozitate i servicii de ngrijire de calitate;
obinerea unor venituri mai mari dect cheltuielile aferente, ntr-un cuvnt obinerea de
profit;
satisfacerea n cele mai bune condiii a nevoilor btrnilor i oferirea unei btrnei
lipsit de griji.

3.1 Suma investiiei (total):


Din care:
Contribuia din fonduri ale Uniunii Europene
Contribuia n numerar a solicitantului
Contribuii de la alte organizaii:
3.2 Tipul investiiei
- echipament
nou X la mna a doua
- mijloc de transport
nou la mna a doua X
- consultan, pregtire profesional etc
- construcii/reabilitare/modernizare
- altele (detaliai)

53.775 Euro
8.060 Euro
45.715 Euro
0 Euro

3.000 Euro
4.000 Euro
1.060 Euro
40.000 Euro
5.715 Euro

3.3 Descrierea procesului tehnologic dup implementarea investiiei planificate

3.4. Infrastructura cadru:


5

a) Locaie, suprafaa, vechimea si calitatea cladirilor ce au legatura cu investitia (hale de


productie, depozite, birouri, magazine);
Suceava-Cmpulung Moldovenesc, Str.Bunesti, nr.16
Demisol :

Centrala termica = 19 mp

Depozit zarzavat = 10,9 mp

Depozit vin = 10,45 mp

Spalatorie, uscatorie, calcatorie = 22,00 mp

Parter :

Hol + Receptie = 22,60 mp

Sala de mese = 30, 6 mp

Bucatarie = 23,61 mp

Camara = 4,3 mp

Coridor = 13,00 mp

Terasa si balcon = 63,00 mp

Birou = 11,38

Grup sanitar femei = 2,94 mp

Grup sanitar barbati = 2,94 mp

Vestiar angajati = 4,50 mp

Camera cu grup sanitar = 13,02 + 3,05 mp

Camera cu grup sanitar = 14,35 + 3,0 mp

Camera cu grup sanitar = 14,35 + 3,0 mp

Mansarda :

7 camere cu 2 paturi cu grupuri sanitare incluse = 2 camere cu 14,04 mp cu grup sanitar

cu 3,0 mp fiecare;

3 camere cu 13,02 mp cu grup sanitar cu suprafata de 3,5 mp fiecare ;

1 camera cu suprafata de 16,64 mp si grup sanitar de 3,5 mp + balcon de 7,5 mp;

1 camera cu suprafata de 16,79 mp si grup sanitar de 3,0 mp + balcon de 7,5 mp;

Coridor = 9,5 mp

Depozit lenjerie = 7,98 mp

Depozit mijloace de curatire = 3,15 mp


Centrala termica proprie s-a proiectat la demisolul cladirii si va fi echipat cu cazan

Celsius din tabla de otel cu grosimea 5 mm, pentru apa calda de 90/70 C, utilizand
combustibil solid, contor de apa si debimetre.
6

Iluminatul va fi incasdencent in camere, si fluorescent in rest. Se prevede o instalatie


R+TV si un circuit telefonic de la doza de racord la camere, birou, receptie si hol pentru
telefon public.
Va fi prevazuta si cu instalatie de paratrasnet, care va avea 4 varfuri de 1,5 m inaltime
cu varf de inox in punctele inalte.

b) statutul legal al cladirilor si al terenurilor;


Teren achizitionat prin contract de vanzare cumprare
Cldire- constructie proprie

c) dotarea cu utilitatile relevante (apa, gaz, curent, cai de acces, etc)


Pensiunea este prevazuta cu utilitatile impuse de normele de turism, respectiv
iluminare electrica, iluminare naturala, incalzire locala cu central pe lemne, retea de
canalizare si apa curenta.

4. PIATA
4.1.

Analiza clienilor:

Descrieti cat mai in detaliu piata careia se vor adresa produsele/serviciile d-voastra: cati
clienti potentiali estimati ca veti castiga pentru produsele/serviciile realizate? Acesti clienti
sunt exclusiv locali? Care sunt clientii dv. actuali si care sunt potentialii clienti pentru
produsele/serviciile realizate? Care sunt motivele pentru care clientii vor alege produsele
rezultate d-voastra?
Piata de servicii turistice din Romania a inceput din nou sa se dezvolte, dar inca
potentialul turistic nu este insa nici pe departeindeajuns exploatat. La inceperea unei activitati
in domeniu, nu se poate face abstractie de tendintele in dezvoltarea turismului pe plan local,
national si international. Tendinta spre dezvoltarea turismului se observa in momentul actual
la nivel mondial. Cresterea cererii este favorizata de dezvoltarea posibilitatilor schimbului de
informtie, precum si de scaderea dificultatilor si costurilor calatoriilor. Odata cu o mai mare
accesibilitate a transportului pe plan international, tot mai multi turisti se indreapta spre
destinatii inedite, in cautare de experiente noi.
Odata cu cresterea cererii, oferta turistica este la randul ei din ce in ce mai vasta si mai
7

diversificata. Turismul este considerat din ce in ce mai mult un panaceu universal, capabil sa
rezolve problemele economice ale localitatilor si teritoriilor. Tot mai multe regiuni realizeaza
importanta sa si incep sa-si valorifice atractiile, sporind oferta existenta. Astfel, concurenta in
domeniul turistic devine tot mai acerba.
In ultimile decenii politica dezvoltarii regionale a Uniunii Europene si politicile nationale ale
statelor membre au incurajat orientarea turismului catre zonele rurale, luand in calcul efectele
si implicatiile pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizatia Mondiala a
Turismului rezulta ca turismul rural se dezvolta intr-un ritm mai rapid decat turismul
international in ansamblul sau.
Interesul manifestat pentru turismul rural in Romania a crescut dupa anul 1989, cu concentrare
in zona montana a tarii, a carei populatie numara aproximativ 1,7 milioane si peste 600 mii
gospodarii familiale.
Incepand cu anul 1992 Romania a beneficiat de programul PHARE pentru turism, in cadrul
caruia, pentru dezvoltarea turismului rural, au fost alocate cca. 900 000 ECU, in perioada
1995-1997. In acest context si sub coordonarea autoritatii administratiei publice centrale in
domeniul turismului (permanent modificata ca forma institutionala, creand instabilitate din
punct de vedere al continuitatii institutionale) s-a actionat pe urmatoarele directii-cadru de
dezvoltare si organizare:

Legislatie, prin crearea cadrului legal general pentru :

Desfasurare a activitatii de turism rural;

Omologare si clasificare a structurilor turistice de cazare din turismul rural;

Sustinerea activitatii prin acordarea de facilitati si subventii.

Evaluarea patrimoniului rural si a posibilitatilor de integrare in sistemuzl turistic european

prin elaborarea de studii de catre Institutul National de Cercetare Dezvoltare Turism;

Sustinerea infiintarii si dezvoltarii unei retele de organizatii non-guvernamentale si a

Asociasiei Nationale a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.) prin care s-a
derulat si sectiunea de dezvoltare a turismului rural din programul PHARE.
Conform estimarilor Word Travel & Tourism Council (WTTC), turismul romanesc va
avea un ritm de crestere mai mare decat statele din jur, de 6,7%. Astfel in 2016 aceasta
industrie va detine 5,8 din PIB-ul Romaniei, adica in jur de 7,8 miliarde de dolari.
Tot WTTC sustine ca Romania trebuie sa-si foloseasca toate avantajele competitive,
astfel incat sa depaseasca statutul de tara cu activitate turistica sezoniera, a declarat
presedintele Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), Jean-Claude
Baumgarten.
8

Presedintele WTTC a apreciat ca Romania poate oferi ai produse legate de patrimoniul


national si cultural ale Romaniei, axate pe turismul montan de iarna si de vara sau turismul
rural. "Romania detine a saptea parte din siturile mostenirii culturale mondiale, incluzand
manastirile pictate din Bucovina, cetatea istorica Sighisoara si cetatile dacice din muntii
Orastiei', spun autorii raportului, care fac referire si la Transilvania, asociata cu legenda lui
Dracula.
O statistica a WTTC cu privire la anul trecut, estima un total de 1,5 miliarde de dolari
pentru investitiile de capital din sector, tendinta fiind crescatoare si in urmatorii 10 ani. De
altfel, din punctul de vedere al prognozei de crestere a investitiei de capital in turism pe
perioada 2007 - 2009, plaseaza tara noastra pe locul 3 in regiune si locul 21 in lista globala.
2.2 Clientii
In urma unei cercetari efectuate in pensiunile din zona, am obsevat ca densitatea
maxima a turistilor este in luna iulie, iar sezonul turistic dureaza din Mai pana in octombrie,
insa unu numar important de turisti se inregistreaza si de sarbatorile importante : Craciunul,
Anul Nou, Pastele Catolic, Pastele Ortodox.
Analiza cererii a urmarit depistarea tipurilor principale de turisti din zona, pentru a sti
cui se adreseaza produsele turistice si cum pot fi acestea ajustate cat mai bine pe masura
cererii. Am intampinat mari dificultati in ce priveste datele disponibile cu privire la cerere.
Deoarece nu am gasit nici un studiu al situatiei, pentru a putea determina structura cererii
turistice din zona, am elaborat un chestionar, pe care l-am aplicat pe un esantion de 50 de
turisti.
In urma aplicarii chestionarului, am obtinut urmatoarele rezultate :

Putem observa ca, desi turistii straini au o pondere mai mica, numarul lor creste de la
an la an, si acest fapt se datoreaza imbunatatirii infrastructurii cat si a promovarii zonei, de
diferiele agentii de turism din tara cat si cele din strainatate.

Majoritatea turistilor, in proportie de 59 %, o reprezinta persoanele cu varsta cuprinsa intre 30


si 50 de ani. In mare parte acestia vin aici insotiti de familie, pentru a se bucura de liniste in
pensiunile agroturistice. Un alt segment important in cadrul acestei grupe de varsta il
reprezinta cei care vin aici insotiti de prieteni, pentru plimbare sau relaxare.

Dupa durata sederii, se poate observa ca, in proportie de 86%, aceasta nu depaseste 3
nopti. O pondere mare o au turistii care petrec doar o noapte, acest tip de sedere fiind specific
turistilor straini, care vin cu autocarul, in excursii organizate prin tara.
Doar 14 % dintre turisti isi prelungesc sederea peste 3 nopti (in general pana la 6-7, dar
10

ajungand uneori si pana la 2 saptamani). In mare parte acest segment este format din familii
cu copii, care doresc sa petreaca un concediu linistit.

Dupa cum se poate observa, sumele alocate de turisti se situeaza in jurul valorii de 130
lei/zi, majoritatea (55%) avand cheltuieli zilnice chiar sub 90 de lei. Acest fapt este explicabil,
avand in vedere nivelul preturilor. Pretul mediu pentru masa si cazare, pentru o zi, este de 80
lei. Restul cheltuielilor se fac cu achizitia de produse din gospodariile agroturistice (legume,
fructe), obeicte de artizanat, imbracaminte traditionala. O alta parte o constituie cheltuielile cu
agrementul ( excursii la Manastirile din zona, piscina).
In urma acestui studiu, cat si a afinitatilor celor doi asociati, s-a hotarat ca tipul de
clientela vizat este cel al familiei tinere cu copii, care isi doresc sa-si ofere o mica vacanta.
Pentru a primi o astfel de clientela in cele mai bune conditii, s-a pus accent pentru facilitatile
pentru copii, curtea pensiunii, de dimensiuni generoase, fiind amenajata pentru distractia
micutilor. In acest scop vor fi achizitionate balansoare, leagane, porti de fotbal de mici
dimensiuni, mingi, rachete de badminton

4.2 Concurena:

11

a). Cine sunt competitorii? Ce alte companii ofera produse / servicii identice, similare sau
nlocuitoare pe piaa pe care activai . Ce informatii detineti despre acestea? Dac este posibil,
facei o list cu acetia.
In ultimii ani turismul si amenajarile turistice au inceput sa ia amploare in zona. In
mare parte, toata aceasta evolutie s-a facut in afara unui cadru organizat, iar pentru o
dezvoltare adecvata va fi nevoie de armonizarea tuturor facilitatilor si crearea unei baze de
date cuprinzatoare si coerente, care in momentul de fata nu exista. Datele ce urmeaza au fost
culese de pe site-urile pensiunilor si cele ale hotelurilor din Campulung Moldovenesc.
Facilitatile de cazare sunt concentrate in zona urbana. In urma cumularii tutror datelor
disponibile, structura de cazare in orasul Campulung Moldovenesc se prezinta astfel :
Nr.

Unitati de cazare

Categoria unitatii Nr. camere

Crt.
1
2
3
4
5

concurente
Dor de Munte
Casa Lates
Steaua Nordului
Bucovina
Grota Azura

Pensiune ****
Pensiune
Pensiune
Pensiune ***
Complex Turistic

10
7
14
8
10

locuri
20
14
33
16
20

Sadova
Campulung
Sadova
Campulung
Campulung

Floare de Colt
Casa Ileana
Veronica
Dor de Bucovina
Casa Angela
Gentiana
Alex
Alunis
Vermesan
Eden
Cosmos
Zimbru
Casa Gianina
Izvorul Alb
Hai Hui
Casa Ela
Casa Alba
Manoir Mignon
Flori de Bucovina

***
Pensiune
Pensiune ***
Pensiune ***
Pensiune **
Pensiune ***
Pensiune
Pensiune ***
Pensiune ***
Pensiune ***
Hotel ***
Hotel ***
Hotel **
Pensiune **
Motel **
Cabana **
Pensiune **
Pensiune ***
Pensiune ****
Pensiune ***

16
3
5
17
13
9
10
6
9
15
20
65
8
8
12
12
32
17
9

32
6
10
37-50
28
18
28
12
18
40
40
161
16
16
22
25
64
30
18

Pojorata
Campulung
Campulung
Campulung
Campulung
Campulung
Sadova
Sadova
Sadova
Campulung
Campulung
Campulung
Campulung
Campulung
Campulung
Campulung
Campulung
Campulung
Campulung

6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24

Nr.

Localizare

12

b). Ce va diferentiaza de competitie? Enumerati punctele tari si punctele slabe ale afacerii
dumneavostra in comparatie cu concurenta?
Puncte Tari
1

Amplasarea pensiunii intr-o zona ferita de trafic si de vecinii imediati,

Dotarea pensiunii cu multe facilitati de petrecere a timpului liber,

Suprafata mare a terenului care va perimite extinderea ulterioara,

Studiile in domeniu ale unuia dintre asociati,

Manastirile din zona Moldovei.


Puncte Slabe

Lipsa efectiva a experientei in domeniu.

c). Cum apreciai produsele Dvs n comparaie cu cu cele ale competitorilor dvs. (n termeni
de pre, calitate etc)?

5. STRATEGIA DE PIATA
5.1. Produse/ servicii livrate prin proiect pre, cost, caracterisitici tehnice, calitate,
cantitate:

Pentru ca pensiunea sa fie cat mai accesibila segmentului de clienti vizat se va proceda
la o esalonare a preturilor in functie de sezon, practica frecvent intalnita la unitatile de cazare
mai ales pe litoral, dar care nu este folosita inca in randul pensiunilor din zona.
Deoarece majoritatea clientilor vizati isi vor aduce copiii cu ei, pentru acestia vor fi
practicate preturi speciale, cu o reducere de 15%.

13

Tot o reducere de 15 % li se va oferi si clientilor care se intorc in anul urmator la


pensiune, urmarindu-se astfel fidelizarea lor si castigarea de noi clienti din randul prietenilor
acestora.
Deoarece vanzarea serviciilor pensiunii se va realiza nu numai de catre aceasta, cat si
de agenttiile de turism cu care aceasta colaboreaza, ele vor fi accesibile si celor care nu au
aflat inca de existenta pensiunii, marindu-i astfel popularitatea.
Posibilitatile de cazare constau in 5 camere cu pat dublu 25 euro/noapte, 3 camere cu
doua paturi 35 euro/noapte si un apartament cu 2 camere ce poate gazdui 5 oaspeti 85
euro/noapte. S-a optat pentru aceasta structura deoarece clientii vizati sunt familiile cu copii
mici, care in general prefera sa ii aiba in aceeasi camera in timpul calatoriilor. In cazul
parintilor care vin cu mai mult de un copil, la dorinta acestora se poate adauga un pat pliant
(pentru acest scop au fost achizitionate 4 paturi pliante), sau se poate inchiria una dintre
camerele cu doua paturi.
Locurile de cazare se pot rezerva prin intermediul site-ului web al pensiunii, telefonic
sau prin intermediul agentiilor de turism cu care pensiunea colaboreaza.
Servirea mesei
Pe langa oferirea serviciilor de cazare, in cadrul unei pensiuni turistilor trebuie sa li se ofere si
posibilitatea de a lua masa. Gazdele de la pensiunea "Deea" vor face tot posibilul pentru a
oferi oaspetilor care le trec pragul o experienta cat mai placuta. O parte din fructele si
legumele proaspete vor fi aduse din gradina proprie, urmand ca necesarul sa fie completat prin
achizitii de la diferitii producatori locali. Tot de la acestia se vor achizitiona produse lactate
proaspete. Aprovizionarea cu alimente precum mezeluri, carne congelata etc., se va face de la
un supermarket o data pe saptamana.
In elaborarea meniului se va tine cont de specificul local, cat si de alimentele si
mancarurile specifice diferitelor sezoane. Preferintele oaspetilor vor avea de asemenea un rol
important, acestia vor fi consultati in prealabil, pentru a nu aparea surprize neplacute.

14

Piscina de tip : strand


Proprietarii pensiunii au dorit sa aduca ceva special pentru acest tip de activitate, astfel
s-au gandit ca o piscina primitoare si incapatoare pentru zilele fierbinti de vara, ar atrage mai
multi clienti, in plus ar putea castiga bani in plus, deoarece piscina va fi deschisa pentru toti
turistii din zona, dar si pentru localnici.
Pe langa faptul ca va fi singura din oras in aer liber, aceasta va fi printre singurele din
tara, fiind prevazuta cu un generator de valuri si un sistem de curatare a apei pe timpul noptii.
Pe langa acest generator, piscina va avea si o plaja primitoare amenajata cu umbrele si
sezlonguri.
Facilitati de petrecere a timpului liber
Nu in ultimul rand turistilor li se vor oferi si facilitati de petrecere a timpului liber.
Printre acestea se numara cele oferite in cadrul pensiunii, unde ei pot sa joace badminton, sa
joace ping-pong, sau sa se bucure de un gratar in aer liber. Vor fi achizitionate si doua biciclete
ce vor sta la dipozitia celor dornici de o plimbare, iar serile vor putea fi petrecute in jurul unui
foc de tabara, chiar in curtea pensiunii.
Pentru turistii curiosi de spcificul locurilor si de felul cum se desfasoara viata in aceasta
zona, se vor organiza vizite in gospodarii tipice taranesti, prilejuri perfecte pentru ca si cei
mici sa invete despre un alt stil de viata.
Pentru iubitorii naturii, se pot organiza excursiide o zi pe masivele Rarau sau
Giumalau, ori pot fi indrumati spre cele mai pitoresti locuri de plimbare din zona.
Iata ca se poate gasi cate ceva de facut pentru fiecare oaspete, fie el adult sau copil,
aventurier sau comod.

5.2. Sistemul de distribuie / livrare:

15

Detalii:
Unde v vei vinde produsele / serviciile? Le vei distribui prin propriul magazin, vnztori en
gros, en detail, etc?
La sediul Pensiunii Deea

5.3. Activiti de promovare a vnzrilor:


Detalii:
Cum vor afla clientii despre produsele dumneavoastra?
Ce buget veti aloca pentru promovarea produselor dv?
Ce metode de reclama / publicitate veti folosi?
Dat fiind ca mediul Internet este din ce in ce mai popular si mai populat in ultimii ani,
acesta reprezinta un mijloc de promovare la indemana si accesibil ca pret. In acest sens, se va
actiona in doua directii. In primul rand se va crea un site al pensiunii, care sa ofere informatii
complete si detaliate. Site-ul va contine poye ale pensiunii, descrierea serviciilor oferite si a
zonei in care este amplasata, datele de contact, informatii despre preturi, reduceri si promotii,
precum si posibilitatea de a rezerva camere on-line. In al doilea rand pensiunea va fi inscrisa
pe alte pagini care promoveaza turismul in Romania, cum sunt: www.tourismguide.ro, www.romturism.ro,www.worldhotlinks.com si alte pagini similare.
Pentru a ajunge mai usor la segmentul tinta, se va cumpara spatiu de reclama in
revistele destinate tinerilor parinti, cum sunt "Copilul Meu", "Draga mea", sau gama de
reviste "Practic" al caror pret redus si continut util le-a castigat locul in casa multor familii cu
venituri medii, facandu-le astfel ideale pentru promovarea unei afaceri ce se adreseaza acestei
categorii a populatiei.
Agentiile de turism cu care se colaboreaza vor face la randul lor cunoscuta pensiunea,
pe baza unui comision din vanzarile realizate.
Tot pentru promovare se va folosi Minicardul. Este vorba de un proiect international
ce se bucura de succes in peste 60 de tari. In Romania este prezent in orasele mari, astfel
Pensiunea Deea va fi promovata in Suceava, Cluj, Bucuresti, Constanta si Iasi. Minicardul
este un produs publicitar de marimea unui card bancar ce contine toate detaliile de contact, o
poza reprezentativa, dar si o harta care sa ajute clientii in cautarea locatiei. Macheta va arata
ca cea de mai jos :

16

Fata
Verso

Dar fiindca cea mai buna reclama este un client multumit, si o recomandare de la
cineva cunoscut este intotdeauna mai convingatoare decat un afis orarecare, se va face tot
posibilul ca turistii ce vin la pensiune sa aiba o sedere cat mai placuta si sa plece relaxati si
multumiti, pentru a recomanda mai departe pensiunea. De aceea, fiecare turist va primi la

17

plecare brosuri ale pensiunii, prezentand poze ale acesteia, dar si cateva minicarduri care vor
fi similare unei carti de vizita.
Buget alocat: 1000 euro

6. MANAGEMNENT I RESURSE UMANE (SCHIMBARI IN STRUCTURA FORTEI


DE MUNCA)
6.1 Management
Data fiind talia redusa de pornire a afacerii, cele doua ipostaze se confunda
deocamdata in acest caz, cel putin pentru primul an.
Cei doi asociati locuiesc la momentul actual in Botosani. Pentru a-si putea
administra eficient viitoarea afacere, ei urmeaza sa se mute la inceputul anului 2009 in
Campulung Moldovenesc, intr-o casa aflata in imediata apropiere a pensiunii, casa mostenita
de la bunici.
Baltariu Mihai, unul dintre asociati, tocmai termina Facultatea de Business, la
sectia Managementul Afracerilor in Industria Hoteliera. Pe perioada acestei facultati, acesta a
acumulat suficiente cunostinte in a conduce si intreprinde o afacere de acest gen. Ba mai mult
a invatat sa adapteze o afacere de la un mediu la altul, tinand cont de obiectivele afacerii.
Rusu Andreea, celalalt asociat, finalizeaza Facultatea de Administratie Publica,
la sectia Comunicare si Relatii Publice, cunostinte ce vor fi foarte folositoare pe partea de
comunicare cu turistii. Insa aceasta va urma si un curs de "Manager in Turism", curs ce se va
desfasura pe o perioada de 6 luni. Acest curs va veni in sprijinul cunostintelor deja dobandite
si le va specializa pe domeniul turismului.
In cazul in care asociatii vor avea nevoie de ajutor, acestia vor cauta o persoana
care sa ii ajute cu menajul si curatenia, in perioada in care pensiunea va fi mai aglomerata.
6.2 Locuri permanente de munca nou create (numarul mediu anual):

18

An 01

An 1

An 2

An 3.

10

6.3 Modificari in structura personalului, calificarile si capacitatile disponibile in firma;


care va fi strategia de recrutare a personalului?
Detalii:
Ci angajai vor fi incadrati?
Cte posturi noi vor fi create? (n cazul n care este o dezvoltare a unei afaceri deja existente)
Care vor fi cerintele profesionale pentru noii angajati?
Ci omeri previzionati ca veti angaja?
Nivelul de salarii
Deoarece in primul an pensiunea nu va avea angajati nu vor fi platite salarii.
Vor fi create 6 posturi noi.
Cerinte profesionale pentru noii angajai: s fie buni gospodari, harnici, gazde
primitoare, de incredere, seriosi, cinstiti, sanatosi, dornici sa lucreze cu oamenii.
Previzionm c vom angaja cel puin doi omeri.
Nivelul de salarii: 1000 lei Net 2200 lei Net.

7. ASPECTE LEGALE I DE MEDIU


7. 1. Aspecte legale relevante
Detalii:
Cine este proprietarul afacerii? Sunt necesare licene i nregistrri? Exista licene speciale
necesare (e.g. pentru procesare de alimente, etc)?
Ce alte licene, autorizaii sunt necesare pentru implementarea proiectului?
Important: daca proiectul include reabilitri de cladiri, vor fi necesare, inainte de contractare,
o copie a autorizatiei de constructie si a altor autorizatii necesare.
Proprietarii afacerii sunt cei 2 asociai: Baltariu Mihai i Rusu Andreea.
Este nevoie de licen in turism, brevet de turism specific functiei. Nu exist licen e speciale
1

2016
19

necesare.
7.2. Impactulul asupra mediului
Detalii:
Identificarea deeurilor si a sistemelor de eliminare / tratare.

deeu

20 03 01

Denumire deeu

Surs
generatoare

deseuri municipale

salubrizare

amestecate

incint proprie

Operaiune

Cantitate

Cod

UM

3,00

Metri

valorificare /
eliminare
Eliminare

Cod operaiune

Impact pozitiv asupra mediului (daca este cazul).

D1

cubi/luna

Denumire
operaiune

Depozitarea pe
sol si in sol (de
exemplu,
depozite si altele

15 01 01

ambalaje ele hrtie si

restaurant

0,40

Tone/an

Valorificare

R 12

carton

asemenea)
Schimb de
deseuri in
vederea
efectuarii
oricareia dintre
operatiile
numerotate de la

15 01 02

ambalaje de materiale
plastice

restaurant

0,20

Tone/an

Valorificare

R 12

R1 la R11
Schimb de
deseuri in
vederea
efectuarii
oricareia dintre
operatiile
numerotate de la
R1 la R11

8. PREVIZIUNI FINANCIARE
8.1 Vnzrile estimate pentru urmtorii 3 ani pentru produsele i serviciile rezultate
(euro):

20

Perioada

Total, din care:

Piaa local

Anul I
Anul II
Anul III

Piaa regional

Piata nationala

40.275 euro
55,343 euro
81.676 euro

Calculul numarului de nopti de cazare vandute in fiecare luna.


Luna
Nr. Zile ale

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombire

Noiembrie

Decembrie

lunii
Nr. maxim

31

30

31

31

30

31

30

31

turisti/noapte) 620
Grad de

600

620

620

600

620

600

620

ocupare
Nr. Nopti

45%

58%

63%

35%

25%

25%

45%

391

210

155

150

279

nopti cazare
(Nr zile x 20

35%

vandute
217 270
360
Calculul veniturilor din cazare

Luna
Nopti de

Mai

Iunie

Iulie

August

Sept.

Oct.

Noi.

Dec.

217
60

270
65

360
70

391
70

210
65

155
60

150
60

279
70

55.25

59.5

59.5

55.25

51

51

59.5

cazare
vandute
Pret

cazare/noapte
Pret 15%
51
reducere copii,
promotii
Nr. Nopti cu

163

202

270

293

157

116

112

200

pret intreg
Nr. Nopti cu

54

68

90

98

53

39

38

70

pret redus
Incasari pret -

9780

13130

18900

20510

10205

6960

6720

14000

intreg
Incasari pret -

2754

3757

5355

5831

2928

1989

1938

4165

16887

24255

26341

13133

8949

8658

18165

redus
Total incasari 12534
Scenariu grad optimist

Calculul numarului de pachete a 3 mese/zi vandute in fiecare luna :


Luna
Nr. Zile ale

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombire

Noiembrie

Decembrie

lunii
Nr. maxim

31
620

30
600

31
620

31
620

30
600

31
620

30
600

31
620

nopti cazare
21

(Nr zile x 20
turisti/noapte)
Grad de
ocupare
Ptocentul

35%

45%

58%

63%

35%

25%

25%

45%

servesc masa 65%


Nr. Pachete

69%

75%

75%

60%

55%

45%

75%

126

85

68

210

turistilor care

de 3 mese/zi
vandute
141
186
270
294
Calculul veniturilor din servirea mesei :
Luna
Nr. Pachete

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombire

Noiembrie

Decembrie

141
35

186
35

270
35

294
35

126
35

85
35

68
35

210
35

9450

10290

4410

2975

2380

7350

de 3 mese/zi
vandute
Pret pachet
Total

incasari
4935
6510
Calculul incasarilor totale
Luna
Incasari

Mai
12534

Iunie
16887

Iulie
24255

August
26341

Sept
13133

Oct
8949

Noi
8658

Dec
18165

ese/zi
Total

4935

6510

9450

10290

4410

2975

2380

7350

incasari

17469

23397

33705

36631

17543

11924

11038

25515

Cazare
Incasari
servire 3

8.2 Previziuni de profit i pierderi


Item
Vnzri
Cheltuieli:

Anul I
40.275 euro

Anul II
55,343 euro

Anul III
81.676 euro

Materii prime

7.184

9.289

10.167

Salarii

1.800

2.400

Utiliti

250

378

450

Costuri administrative

200

250

310

Alte costuri directe

300

400

400

etc
Profitul brut / Pierderi
Taxe pe profit
Profitul net

32.341
6.468
25.873

43.226
8.645
34.581

67.949
13.589
54.360

22

8.3 Cum veti acoperi costurile necesare? Cum veti utiliza profitul obinut?
8.4 Rapoarte financiare de baz
Rata brut a profitului (profitul brut / vnzri n %)
Anul I= 80,30%
Anul II= 78,10%
Anul III= 83,13%
Costul pentru locul de munc (investiie / locul de munc)
Rata de rentabilitate a investiiei

23