Sunteți pe pagina 1din 7

Povestile - un instrument esential in educarea si formarea copilului

Emisiunea Saptamanala de Parenting cu Urania Cremene si Adriana Titieni - Episodul 8

Adriana

TRANSCRIPT

Urania, eu am aflat destul de târziu cât de terapeutic ă este povestea, de și când eram mic ă eram absolut fascinată de pove ș ti ș i am devorat cu o foame incredibil ă orice basm, orice poveste, orice carte care mi-a picat în mân ă .

Recunosc c ă atunci când am g ă sit un preot care în cadrul Liturghiei de duminic ă spune pove ș tile biblice cu har, ș i am început s ă m ă simt vindecată ș i mai în țeleaptă când am plecat de acolo, am realizat cât de mult valoreaz ă povestea în via ța unui om.

Dac ă pleci cu sufletul u ș or de undeva, indiferent c ă e o biseric ă ortodoxă sau o moschee sau altceva, cred c ă po ți s ă pui un bifat pozitiv major în zona respectiv ă .

Dar noi acum o s ă vorbim despre pove ș ti ș i despre copii: ce semnific ă ele ș i cum îi pot ajuta pe copiii no ș tri.

Urania

Îmi place foarte mult acest subiect, pentru c ă eu am realizat foarte devreme, începând

ș i încercând s ă -i citesc lui Amos pove ș ti, cât de mult contează povestea pe care o cite ș ti pentru c ă la copii există o particularitate foarte interesantă .

Unele industrii hr ă nesc această particularitate ș i se îmbog ățesc de pe urma ei.

Nu ș tiu câ ți din cei care ne ascultă ș tiu c ă industria filmului pentru copii, de exemplu, este una din cele mai profitabile industrii, o dep ăș e ș te pe cea a filmelor porno, de ș i pare-se c ă acolo sunt mai mul ți bani decât într-o cinematografie clasic ă .

De ce se întâmpl ă asta? Pentru c ă un copil poate vedea acela ș i film de 100 de ori, poate asculta aceeas ș i poveste de 150 de ori, indiferent c ă este înregistrată sau citită .

Cartea unui copil r ă mâne al ă turi de el ani de zile, vrea aceea ș i poveste ani de zile.

Ș i am stat s ă în țeleg ce înseamn ă această pic ă tur ă chinezeasc ă pe care noi o

îns ă mân ță m zilnic în povestea de seară m ă car, în creierul unui copil.

Fiecare poveste vine cu un mesaj, fiecare poveste îns ă mân țează o convingere. Imagineaz ă - ți s ă ascul ți acela ș i mesaj ani de zile, în fiecare sear ă , exact în aceea ș i perioad ă în care creierul unui copil este în plin ă formare, este burete.

Ș i tot ceea ce ascultă în zona pove ș tii este mai departe dus în realitate, pentru că la

copiii o altă particularitate este c ă lumea fanteziei ș i realitatea sunt destul de mult

întrep ă trunse.

Ș i am deschis c ă r ți cum ar fi ”Scufi ța Ro ș ie” ș i ”Capra cu Trei Iezi” ș i m-am îngrozit.

Cred c ă mul ți p ă rin ți sunt acum în asentimentul meu.

Le uitasem de mult, dac ă mi s-au citit vreodată . N-am în țeles atunci, cum nu în țeleg nici acum, de ce este nevoie de capete tă iate ș i a ș ezate în ferestre ș i sânge pe pere ți pentru a transmite mesaje care țin de încredere ș i de ascultare pân ă la urmă , care pot fi transmise cu totul altfel.

Adriana

Cu ce s ă înlocuim ”Capra cu trei iezi” ș i ”Scufi ța Ro ș ie”? Pentru că e nevoie s ă le înlocuim. Sunt ș i alte pove ș ti clasice care totu ș i furnizeaz ă informa ția de care avem nevoie prin intermediul pove ș tii, am s ă te rog s ă dai câteva contra-titluri.

Ș i s ă continu ă m cu acest obicei pe care p ă rin ții ar fi bine s ă -l aib ă , de a citi pove ș ti, de a

povesti lucruri din via ța lor.

Urania

Eu când am realizat cam ce se întâmpl ă cu pove ș tile ș i ce transmit ele, am început s ă

m ă întreb care este motivul din spatele acestor pove ș ti ș i ce vor ele s ă genereze de fapt

în copil, comportamental ș i prin convingeri.

Toată lumea ș tie c ă nu sunt adepta pedepsei ș i recompensei, c ă nu sus țin deloc cre ș terea unui copil prin obedien ță , ci prin cooperare. Această ascultare fa ță de autoritate trebuie s ă vin ă con ș tient la un moment dat, nu pur ș i simplu.

Am în țeles c ă multe din aceste pove ș ti au fost create, scrise, gândite pentru a cre ș te obedien ța copilului ș i ascultarea fa ță de autoritate ”no question asked”.

Ș i atunci e nevoie s ă rescriem aceste pove ș ti, sau s ă le aducem într-o altă form ă sau s ă

citim altceva, dac ă vrem să cre ș tem altceva în copilul nostru.

Prin pedeaps ă , disciplin ă ș i obedien ță s-au crescut oamenii dintotdeauna, nu e nimic nou în asta. Cei mai mul ți dintre noi am fost b ă tu ți, p ă rin ții no ș tri cu atât mai mult ș i pân ă ieri, în multe ță ri, p ă rin ții aveau drept de via ță ș i de moarte asupra propriilor copii.

Eu am inventat pentru Amos multe pove ș ti, multe contextuale.

De exemplu, când l-am dus la gr ă dini ță , pentru a în țelege cu doi oameni care se despart doar pentru o perioad ă de timp ș i apoi se readun ă , am inventat o poveste pe care am publicat-o de curând, care l-a ajutat s ă în țeleag ă c ă oamenii când se iubesc îș i unesc sufletele. Iar când ei sunt desp ă r ți ți fizic sunt mereu împreun ă , iar eu sunt mereu cu el, chiar dac ă nu sunt lâng ă el.

Am inventat ș i i-am scris pove ș ti despre curaj, pentru a în țelege că un om curajos nu este acela care nu are fric ă , ci acela care se uită la frica lui ș i trece peste ea. Acela e un om curajos.

I-am inventat pove ș ti despre natur ă ș i ciclul naturii, de ce frunzele cad ș i iar renasc ș i asta l-a ajutat s ă în țeleag ă mai bine moartea, a ș a cum o în țeleg eu, că fiecare în țelege altfel moartea în func ție de religia pe care o are ș i de propriile convingeri.

M-am întrebat care-i motivul pentru care întotdeauna în pove ș tile clasice eroul îl ucide, îl înl ă tur ă pe personajul negativ.

Prâslea îl decapiteaz ă pe zmeu dup ă ce îl bag ă în p ă mânt pân ă la glezne ș i lupul este b ă gat în groap ă ș i o vr ă jitoare este ars ă ș i majordomul din ”Pisicile aristocrate” e trimis în Timbuctu ș i tot a ș a.

De ce nu există rezolu ție?

Hai s ă ne imagin ă m împreun ă , ș i am fă cut acest exerci țiu, c ă zmeul o fură pe Ileana Cosânzeana ș i-o duce în acest minunat castel unde stă ferecată , c ă Fă t Frumos se stră duie ș te s ă ș i-o ia înapoi, ș i c ă zmeul, încercând s ă ob țin ă iubirea Ilenei, în țelege c ă nu are cum s ă fac ă asta ș i c ă iubirea nu e ceva ce se ob ține for țat.

Uite asta ar putea s ă fie o poveste: zmeul afl ă c ă a gre ș it. Ș i-a dorit ceva ce nu e pentru el ș i c ă Ileana Cosânzeana este liberă s ă aleag ă ș i c ă ea îl iube ș te pe Fă t Frumos.

Ș i zmeul se c ă ie ș te ș i o duce pe Ileana la Fă t Frumos ș i le d ă jum ă tate din regatul lui ș i

se duce în via ța lui, s ă ș i-o g ă seasc ă pe zmeoaic ă , care-i pentru el ș i care-l iube ș te. În felul acesta iubirea-i împ ă rtăș ită ș i sunt ferici ți ș i unii ș i al ții.

Adriana

Ce crezi tu c ă predau pove ș tile astea clasice copiilor no ș tri? Pentru că ele au fost construite în ideea c ă binele învinge întotdeauna, se subsumeaz ă ideii c ă binele învinge.

Urania

Binele învinge. Dar ce se întâmpl ă cu cel care a gre ș it?

Binele poate învinge ș i fă r ă uciderea celui care a gre ș it. Ceea ce vrem s ă transmitem e c ă un om poate gre ș i, se poate a ș eza pe o cale gre ș ită din cele mai bune inten ții.

De ce s ă nu existe în țelegerea faptului c ă po ți face lucrurile diferit, c ă po ți, în ultimul ceas s ă o iei pe altă cale, s ă alegi binele?

De ce e nevoie ca binele s ă înving ă prin pedepsirea r ă ului?

Sigur c ă binele poate s ă înving ă , dar există ș i alte c ă i prin care s ă ajungem acolo.

Aceste pove ș ti clasice au fost create a ș a: pentru a- ți asculta p ă rintele. Capra le-a spus iezilor s ă nu deschid ă iar ei nu au fost ascultă tori. Cum ar fi putut iedul cel mic să -i congin ă pe cei mari?

Cum ar fi fost un discurs care s ă -i influen țeze în bine, sa-i fac ă s ă se mute pe calea cea dreaptă ? Cum ar fi putut iezii s ă fac ă echip ă , cum au fă cut purcelu ș ii, o poveste cu mesaj interesant, în a ș a fel încât s ă r ă zbeasc ă r ă ul? Ar fi putut s ă pun ă fiecare la b ă taie punctele lui tari.

Dac ă ne gândim exact ce fel de mesaj vrem s ă transmitem ș i ce fel de convingeri, g ă sim pove ș tile care s ă ajute la transmiterea acestor mesaje.

Pân ă la urmp asta contează : ce vreau s ă transmit.

S ă - ți dau un alt exemplu personal despre Bambi.

Eu, în general când am citit pove ș ti, le-am cam modificat pe toate. Gă seam o fraz ă care nu-mi convenea ș i o schimbam. Cred c ă mul ți p ă rin ți fac treaba asta.

În Bambi ni se poveste ș te cum mama c ă prioarei este ucis ă ș i Bambi ră mâne singur. Și este luat de tată l lui ș i are grij ă tată l lui de el. Foarte fain pân ă aici.

Eu eram într-o perioad ă cu Amos în care fugea de lâng ă mine, cum mul ți copii trec printr-o astfel de perioad ă . Trebuia s ă fiu cu ochii pe el s ă nu dispar ă din parc, s ă nu ias ă de pe trotuar, să nu se arunce în fa ța ma ș inilor.

Am schimbat această poveste, mama lui Bambi nemaimurind, ci pur ș i simplu Bambi s-

a îndep ă rtat de mama lui ș i s-a pierdut.

Ș i am transformat această poveste pentru a-l ajuta pe Amos s ă în țeleag ă ce înseamn ă

s ă te îndep ă rtezi de cineva, ș i cum te po ți pierde. Ș i c ă e bine când cineva are grij ă de tine.

Mama lui Bambi tot timpul îi spunea unde merge, ș i eu i-am spus mereu lui Amos unde merg, ș i de ce plec unde plec. Această poveste adaptată a ajutat ca el s ă -mi spun ă când pleac ă de lâng ă mine ș i unde pleac ă când pleac ă .

De aceea nu numai c ă am transformat pove ș ti, dar am inventat pove ș ti situa ționale,

pentru a în țelege el cum e cu prietenia, cu generozitatea, cu a- ți p ă rea r ă u când ai fă cut

o gre ș eal ă , cum s ă n-o mai repe ți, ce s ă faci diferit data viitoare.

Cam a ș a cu pove ș tile. 12.12

Adriana

Când eram mic ă , mama mi-a citit de zeci de ori o poveste pe care am ajuns s-o ur ă sc, se nume ș te ”Ionic ă mincinosul”. Era despre un b ă iat care nu avea chef s ă lucreze dar voia opinci noi ș i tată l îi ascunde o pereche de opinci sub gr ă mada de grâu din pod, pe care ar fi trebuit s-o vânture ș i s ă g ă sească opincile.

Mesajul clar era c ă dacă min ți nu ob ții ce vrei. Dar evident c ă eu am descoperit, copil fiind, foarte repede c ă dacă min ți ob ții ce vrei.

Ș i în mintea mea a cuplat c ă minciuna te poate salva din anumite situa ții, de ș i lec ția pe

care vroia ea s ă mi-o dea e că minciuna nu te poate salva, pentru c ă are picioare scurte.

Dar experien ța mea de copil m-a învățat c ă refugiul în imagina ție ș i-n minciun ă îmi pot aduce o via ță mult mai lini ș tită .

Nu ș tiu de ce, dar în această perioad ă m ă întorc în copil ă rie ș i în reperele copil ă riei. Maic ă -mea era persoana pe care o min țeam cel mai des, de multe ori fă r ă motiv.

Adul ții semnificativi din via ța mea erau al ții, erau bunicii mei, pe care nu-i min țeam, pentru c ă nu simțeam nevoia. Ei îmi acordau toată libertatea de care aveam nevoie ș i

chiar dac ă aveam 3-4 ani ș i bântuiam pe uli țele satului, preferam s ă spun asta, în loc s ă -i mint că am stat la nu- ș tiu-ce veri ș or. Ș i ei aflau cu groaza-n suflet ulterior că intram la str ă ini în cas ă ș i mâncam la str ă ini în cas ă .

Cred c ă e nevoie s ă fim aten ți la ce anume ne-a marcat nou ă existen ța ș i ce anume vrem s ă transmitem copiilor no ș tri. Pentru c ă dac ă o poveste devine port-drapelul celorlalte pove ș ti s-ar putea ca efectul să fie unul invers celui scontat.

Cum s ă alegem? Pentru c ă iată se deschid discu ții aproape de analiz ă personal ă .

Urania 15:25

M-a ș întoarce la ce vreau s ă transmit copilului.

Dac ă ne-am lua timpul de cafea într-o diminea ță tihnită , ceea ce p ă rin ții nu prea au, dar

la un moment dat există acest moment, ș i mi-a ș face o listă cu ce a ș vrea s ă transmit

copilului meu ca valori, principii, convingeri, cam care-ar fi mesajele pe care le-a ș transmite, ș i nu într-un mod bu-hu-hu.

Nu ”Dac ă nu m-ascul ți o s ă mori! O s ă ajungi m ă tură tor de strad ă !” Nu la modul ă sta.

Ci despre alegeri, pentru c ă responsabilitatea asta înseamn ă . ”Dacă alegi s ă faci a ș a se

poate întâmpla asta, dac ă alegi să faci în cel ă lalt mod se poate întâmpla asta”. ”Dac ă

alegi a ș a îți asumi cpnsecin țele, ș i uite care sunt ș i e mai bine pentru toată lumea dac ă

se întâmpl ă a ș a.”

Din mare fericire, pe lâng ă pove ș tile astea cu Scufi ța Ro ș ie, babe cloan țe ș i Capra cu trei iezi, care pot avea ș i un mesaj bun, dacă ș tim s ă -l spicuim, există o gr ă mad ă de pove ș ti frumoase în toate libr ă riile ș i nu numai.

Ce am înv ățat eu s ă fac este s ă nu cump ă r nici o carte pân ă nu o citesc eu integral în

libr ă rie. Ș i pentru c ă e carte de pove ș ti n-o s ă - ți ia mai mult de 20 de minute.

Ș i dac ă simt c ă e pe felul meu, pe valorile mele, sunt pove ș ti pe care le-a ș spune ș i le-

a ș repeta ș i le-a ș citi cu drag de 30 de ori, pentru c ă e important s ă -i plac ă ș i p ă rintelui care o tot re-cite ș te, o cump ă r.

Dac ă nu, o las acolo ș i iau alta ș i o citesc cât am timp. Dac ă nu g ă sesc nici una ies afar ă .

Ce mă mai ajută este s ă întreb p ă rin ții cu care simt eu c ă rezonez, care sunt pove ș tile pe care le-au mai cump ă rat, ș i care cred ei c ă sunt valoroase, ș i cump ă r, ca ș i c ă r țile pe care le citesc, în urma unei recomand ă ri.

Cam asta cred c ă ar fi util de fă cut.

Adriana 17:32

Eu a ș vrea s ă ș tiu ce îș i doresc p ă rin ții de la pove ș ti ș i dac ă selecteaz ă , ș i ce selecteaz ă pove ș tile pe care le citesc copiilor lor, dac ă mai obi ș nuiesc s ă mai citeasc ă pove ș ti.

Poate c ă sunt scriitori fabulo ș i printre p ă rin ții care ne ascultă ș i care nu au fost publica ți niciodată pân ă acum.

Urania

Sunt sigur ă c ă sunt mul ți p ă rin ți scriitori, care inventeaz ă pove ș ti pentru copiii lor.

Ș i din fericire, a ș a cum am în țeles eu, întâlnind mii de p ă rin ți în toată țara, mul ți dintre ei

citesc copiilor seara. E un moment pe care îl p ă strează cu to ții.

Ce citesc e o altă întrebare. Unii citesc ce primesc, al ții citesc c ă rți pe care le-au cump ă rat din orice libr ă rie, fă r ă s ă - ș i pun ă întrebarea privind ce mesaj transmit acele pove ș ti, dar tot e bun momentul acela de conexiune între p ă rinte ș i copil.

Ș i chiar dac ă nu e chiar cea mai fericită poveste, fericită din punctul meu de vedere,

întorcându-m ă la mesajul pe care îl transmite, cred c ă tot e util s-o explic ă m. Să explic ă m de ce personajul acela a fă cut a ș a, ce-ar fi putut face diferit etc.

E valabil ș i pentru desenele animate sau orice fel de eveniment la care asistă m împreun ă cu al nostru copil.

Atâta vreme cât noi traducem realitatea prin proprii ochi, îl ajută m pe copil s ă - ș i pun ă un filtru, atât cât îl consider ă m noi acum a fi unul corect, c ă ș tim c ă aceasta e o altă întrebare: De unde ș tiu eu c ă ce transmit eu copilului meu e corect?

Probabil c ă n-o s ă ș tim niciodată , dar sunt lucrurile în care credem astă zi, ș i dacă credem astă zi în ele înseamn ă că sunt adev ă rate pentru noi ș i sunt în familia mea.

Asta este ceea ce transmitem pân ă la urm ă .