Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Interes legitim privat = reprezint posibilitatea de a pretinde o anumit conduit n considerarea realizrii unui
drept subiectiv viitor i previzibil prefigurat.
Interes legitim public = reprezint posibilitatea de a impune o anumit conduit n considerarea realizrii unui
drept fundamental care se exercit n colectiv ori n considerarea aprrii unui interes public.
Organisme sociale interesate = reprezint acele structuri neguvernamentale, sindicate, asociaii, fundaii care au
ca obiect de activitate protecia drepturilor diferitelor categorii de cet eni, sau buna funcionare a serviciilor
publice.
Paguba iminent = reprezint prejudiciul material viitor dar previzibil cu eviden, sau perturbarea previzibil
grav a funcionrii unei autoriti publice sau serviciu public.
Instana de executare = reprezint acea instan care soluioneaz fondul litigiului de contencios administrativ.
CURS 2 - Prile aciunii n contencios administrativ (28.02.2015)
Noiunea de contencios subiectiv desemneaz acea form de control judectoresc al actelor
administrative care poate fi promovat numai de ctre persoana al crei drept a fost lezat prin activitatea ilicit a
administraiei publice. Acest form de contencios se ntemeiaz astfel pe un drept subiectiv lezat.
1. Calitatea de reclamant
n contenciosul subiectiv, calitatea de reclamant o poate avea orice persoan fizic sau persoan juridic
de drept privat care a fost lezat n drepturile sale sau ale crei interese legitime au fost nclcate prin acte
administrative.
Pe cale de excepie, dac printr-un act administrativ este lezat un drept subiectiv sau un interes legitim al
unei persoane juridice de drept public (inclusiv o autoritate public), aceasta poate avea calitatea de reclamant
n aciunea contenciosului administrativ subiectiv.
Ca regul, pentru a fi pri n aciunea civil, deci i n contencios administrativ subiectiv, persoana
vtmat trebuie s aib capacitate procesual de folosin i de exerciiu (art. 56, alin. 1 i art. 57, alin. 1,
Codul de Procedur Civil). n caz contrar, aciunea pomovat este nul sau anulabil. Prin excep ie, art. 56,
alin. 2, CPC prevede c pot sta n judecat asociaiile, societile sau alte entiti fr personalitate juridic, dac
sunt constituite potrivit legii.
Conform art. 2, alin. 1 din Legea nr. 554/2004, calitatea de reclamant o poate avea i grupul de persoane
fizice fr personalitate juridic, titular al unor drepturi sau interese legitime.
Noiunea de contencios obiectiv desemneaz acel control judectoresc al legalitii actelor
administrative care are ca scop respectarea legii.
Calitatea de reclamant revine anumitor autoriti publice care au fost nvestite de lege cu competena de
a aciona pentru restabilirea legalitii compromise prin actele administrative. Aceast calitate o au: Ministerul
Public (cnd apreciaz c prin emiterea unui act administrativ normativ se vatm un interes legitim public),
Prefectul, Agenia Naional a Funcionarilor Publici, orice subiect de drept public abilitat de lege s apere
ordinea de drept. De asemenea, mai pot avea calitate de reclamant organismele sociale care apr un interes
legitim public sau drepturi ori interese legitime ale unor persoane cu condi ia respectrii domeniului lor de
competen.
Orice autoritate public emitent a unui act administrativ unilateral nelegal poate promova aciunea n
anularea propriului act dac acesta a devenit irevocabil, ntruct a produs efecte juridice, intrnd n circuitul
civil. Actul administrativ care poate forma obiectul aciunii n anulare promovat de autoritatea emitent poate
fi numai unul cu caracter individual, pentru da numai un astfel de act poate deveni irevocabil.
n anumite cazuri, autoritile publice nu au dect prerogativa de a investi instan a de judecat cu
aciunea n contencios administrativ, calitatea de reclamant urmnd s fie dobndit de drept de ctre
particularul lezat n dreptul sau interesul su legitim prin actul administrativ atacat. Astfel, Avocatul Poporului
poate sesiza instana de la domiciliul persoanei vtmate pentru anularea respectivului act, n cazul n care
revocarea sau modificarea nu mai poate fi obinut pe cale administrativ. Tot n aceast situa ie se afl i
Ministerul Public, care poate promova, cu acordul persoanei vtmate, o actiune n anularea actului
administrativ unilaterale cu caracter individual emis cu exces de putere - ac iunea astfel promovat poate
continua numai dac particularul reclamant achit taxa judiciar de timbru i nu renun la judecat.
n cazul aciunii promovate de Avocatul Poporului, se prevede prin art. 1, alin. 3, Legea nr. 554/2004 c,
n situaia n care petiionarul nu-i asum aciunea la primul termen de judecat, instan a de contencios
anuleaz cererea.
n ceea ce privete aciunea promovat de Minsiterul Public, legea (554/2004) tace; se face apel la
dreptul comun n materie, art. 406, alin. 6, CPC, care se refer la renunare.
2. Calitatea de prt
- o are autoritatea emitent a actului administrativ, indiferent de calitatea de contencios subiectiv sau
obiectiv, aceasta fiind reprezentat n proces de ctre conductorul su.
Ex.: n timp ce primarul nu poate sta n nume propriu n raporturi juridice civile materiale sau
procesuale, ci numai n numele unitii administrativ-teritoriale pe care o reprezint (ntruct numai aceasta
dispune de personalitate juridic civil), alte autoriti publice, ca de ex. ministerele, dispun att de capacitate
juridic administrativ, ct i de personalitate juridic civil, putnd participa direct att la raporturi de drept
administrativ, ct i la raporturi juridice civile.
3. Calitatea de participant
Procurorul poate lua parte la soluionarea litigiilor de contencios ori de cte ori apreciaz participarea sa
necesar; poate interveni in orice faza a procesului, ntruct legea nu face distinc ie. De asemenea, activitatea sa
se concretizeaz in punerea de concluzii si nu in alte acte procedurale; poate exercita cile de atac mpotriva
hotrrii pronunate in procesele in care a participat la judecat.
4. Cauza aciunii n contencios administrativ
- o reprezint Vtmarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim public sau privat printr-un act
administrativ nelegal sau printr un refuz nejustificat al Autoritii.
5. Obiectul aciunii n contencios administrativ - ceea ce poate cere reclamantul prin cererea sa; poate
solicita:
- anularea unui act administrativ nelegal;
- obligarea unei autoriti publice la emiterea unui act administrativ sau eliberarea unui alt nscris modificarea unor evidente inute de autoritatea public, ndreptarea unor erori n vederea recunoaterii unui
drept (certificat, aviz, adeverin);
- obligarea unei autoriti la emiterea unui act administrativ ori altului nscris in vederea recunoa terii
dreptului sau interesului legitim nclcat;
- obligarea Autoritii de a pune in executare actul administrativ;
- repararea pagubei produse printr un act administrativ nelegal, sau prin refuzul nejustificat ori orice alt
nscris, etc.;
Ca i excepie, nu pot constitui obiect al aciunii n anulare ordonanele guvernului, ns pot fi solicitate
i n cazul lor despgubiri pentru daunele cauzate prin aceste acte normative.
CURS 3 - M (7.03.2015)
Spea 1) O asociaie poate introduce aciune n contencios administrativ mpotriva actelor normative
care vatm interesele membrilor si, chiar dac prin actul atacat nu se instituie drepturi i obliga ii n sarcina
sa? DA.
Spea 2) Primarul poate reprezenta n justiie Consiliul Local? NU.
Consiliul Local poate ataca n justiie un act administrativ privind un bun imobil? NU.
Spea 3) O societate comercial tip s.r.l. a formulat cerere de anulare a deciziei nr. X emis de
Autoritatea Rutier Romn, agenia Teleorman, prin care s-a dispus suspendarea pe o perioad de 30 de zile a
licenei de transport eliberat de reclamant. Lipsa personalitii juridice a autoritii emitente nu exclude
calitatea procesuala in aciunea in contencios admin.
Spea 4) Poate face obiect al aciunii n contencios administrativ rspunderea statului pentru lipsa de
eficacitate a serviciilor publice? Statul nu este considerat subiect al raportului juridic
Spea 5) este admisibil pe calea contenciosului administrativ aciunea prin care se urmrete
ndreptarea unor pretinse erori i operarea unor modificri n eviden ele, hrile i planurile cadastrale utilizate
n procedura de stabilire a liniei de hotar ntre dou uniti administrativ-teritoriale -DA.
Spea 6) 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitii. Stabilirea calit ii de
lucrtor al Securitii este condiionat de aducerea la ndeplinire a msurilor operativ-informative dispuse n
cadrul unui dosar de urmrire informativ sau de comportamentul socio-profesional al persoanei urmrite?
7) Dac o hotarre a crei anulare se solicit a fost emis de consiliul local, cine are calitatea de a
participa la judecat n calitate de prt? Dreptul de a reprezenta in justi ie o unitate administrativ teritorial nu
trebuie confundat cu calitatea procesual pasiv pe care o are emitentul unui act administrativ a crui anulare se
cere.
Curs 4 - Tutela administrativa si exceptia de nelegalitate (12.03.2015)
Legea554/2004 - art. 3 - Controlul de tutela
Notiunea si trasaturile controlului de tutela
Este un control administrativ exercitat de reprezentantul Guvernului - prefectul. Controlul de tutela exercitat de
prefect are ca obiect verificarea legalitatii, nu si a oportunitatii actelor emise de autoritatiile administratiei
publice locale (doar actele unilaterale).
Trasaturi:
- este un control exclusiv de legalitate a actelor emise de autoritatiile AP locale
- se exercita numai in temeiul legii (pentru ca intre prefect si autoritatiile AP locale nu exista raportul de
subordonare)
- prefectul nu poate dispune anularea (revocarea) sau modificarea actelor asupra carora exercita controlul, ci are
doar posibilitatea sa atace actele considerate nelegale la instanta de contencios administrativ, in acest caz actul
respectiv este suspendat de drept.
- prefectul poate promova direct actiunea in anularea actului la instanta de CA, deci fara a fi necesara efectuarea
procedurii administrative prealabile pentru revocarea sau modificarea actului de catre emitentul sau
- termenul in care prefectul poate promova actiunea in anularea actelor considerate nelegale este de 6 luni de la
data comunicarii actelor respective de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale care are aceasta obligatie
potrivit art.115 alin. 5 din legea 215/2001 a AP locale republicata. Acest termen este un termen de prescriptie
(potrivit art. 11 alin. 1 si alin. 5 din legea 554/2004).
- instanta de CA competenta sa solutioneze fondul actiunii in anulare promovata de prefect este Tribunalul
Judetean potrivit art. 10 alin. 1 din legea 554/2004.
Natura juridica a actiunii in anulare exercitata de prefect
Actiunii in anulare promovata de prefect este o actiune de contencios obiectiv avand ca scop apararea unui
interes public, legitim asa cum este el definit in art. 2 alin. 1 litera r) din legea 554/2004.
Prefectul poate ataca la instanta de CA orice act unilateral de autoritate al autoritatilor AP locale,
normativ sau individual, cauza unei asemenea actiuni nu poate fi decat lezarea prin acel act a unui interes
legitim public, nu incalcarea unui interes legitim privat sau a unui drept subiectiv. In caz contrar, actiunea
prefectului este inadmisibila pentru ca nu serveste scopului apararii dreptului obiectiv pentru care i-a fost
conferita aceasta calitate speciala de potential titular al actiunii in CA.
Nu este insa exclus ca prin acelasi act administrativ sa fie lezat pe langa interesul legitim public si un
interes legitim privat sau un drept subiectiv, insa in motivarea actiunii in anulare prefectul trebuie sa invoce, cu
prevalenta, lezarea interesului public. De altfel, si reciproca este valabila, in sensul ca, la randul sau, actiunea in
contencios subiectiv poate fi intemeiata pe incalcarea unui interes legitim public numai in subsidiar in masura in
care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului
legitim privat asa cum prevede expres art. 8 alin. 1 din legea 554/2004.
Controlul de tutela specializat
Acest tip de control administrativ poate avea numai in parte natura juridica a controlului de tutela adica
numai in ce priveste exercitarea lui asupra actelor autoritatilor AP locale emise in aplicarea legislatiei functiei si
functionarilor publici. Totusi, natura juridica a acestui control este mai apropriata de cea a controlului
adminsitrativ specializat intrucat priveste modul de respectare a legislatiei adoptate intr-un anumit domeniu de
activitate strict specializat (al functiei publice).
In cazul in care ANFP constata ca printr-un act administrativ unilateral a fost incalcata legislatia privind functia
publica, iar restabilirea legalitatii nu este posibila pe cale administrativa, agentia poate ataca actul respectiv la
instanta de contencios, iar odata cu introducerea actiunii, actul este suspendat de drept ca si in cazul actiunii
promovate de prefect.
Conditiile si termenul de promovare a actiunii in anulare de catre ANFP sunt stabilite de legea 554/2004
insa, nici in acest caz nu este obligatorie indeplinirea procedurii administrative prealabile (art. 7 alin. 5 din legea
mentionata).
* discutie seminar - procedura administrativa prealabila
Exceptia de nelegalitate art. 4
Definitia si natura juridica a exceptiei de nelegalitate (controlul judecatoresc indirect)
Reprezinta un mijloc de aparare prin cadrul unui proces aflat pe rol pentru alte temeiuri decat pentru
nevalabilitatea actului de drept administrativ. Una dintre dintre parti, amenintata sa i se aplice un asemenea act
ilegal, se apara invocand acest viciu si cere ca actul sa nu fie luat in considerarare la solutionarea spetei.
Curs 5 Trasaturile exceptie de nelegalitate (19.03.2015)
- are ca obiect numai actele administrative de autoritate cu caracter individual, indiferent de data emiterii
acestora si de nivelul ierarhic al autoritatii emitente.
! Nu formeaza obiectul acestei exceptii actele administrative normative si nici cele asimilate (refuzul nejustificat
si contractele administrative).
- poate fi irevocata oricand in cadrul unui proces, fie la cererea partii interesate, fie de instanta din oficiu
- admisibilitatea exceptiei este conditionata de existenta unei relatii de dependenta intre AA individuale si
solutia fondului litigiului in care aceasta exceptie a fost invocata
- efectul admiterii exceptiei nu il constituie anularea AA ce face obiectul exceptiei, ci inlaturarea lui din solutia
fondului cauzei in care a fost invocata exceptia.