Sunteți pe pagina 1din 16

1.

Definiti
MEDICINA MUNCII SPECIALITATEA MEDICAL CARE STUDIAZ RELAIA OMMUNC
Medicina muncii este o specialitate medical etiologic, de relaie, spre deosebire de alte
specialiti
medicale care se ocup de un organ sau un sistem al organismului uman (cardiologia,
oftalmologia,
neurologia, endocrinologia etc.).
Astmul bronic profesional (ABP) este un sindrom caracterizat prin bronhospasm reversibil, cu
wheezing, care apare din cauza i dup o expunere profesional la substane prezente la locul de
munc.
ABP apare mai frecvent i dup o perioad mai scurt de expunere profesional la persoane
atopice
i/sau cu hiperreactivitate bronic la stimuli variai.
Surditatea profesionala- deficit auditiv definitiv, la frecvenele conversaionale (media
aritmetic a valorilor la 500-1000-2000 Hz), cu peste 25 dB inclusiv, dup aplicarea coreciei de
presbiacuzie, de tip percepie, in general bilateral i simetric, de etiologie profesional.
Zgomotul profesional este definit ca un complex de sunete, cu intensitati si inaltimi variate, cu
caracteristici diferite (impulsive, pure audibile), ritmice sau aritmice, produse continuu sau
discontinuu de masini, instrumente, aparate, mijloace de transport etc. in timpul desfasurarii
activitatii profesionale.
Profesiograma reprezinta monografia locului de munca, un graphic al profesiunii, cu
consemnarea datelor referitoare la activitatea profesionala a angajatului.
Bolile profesionale sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesiuni, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de munca,
precum si de suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului in cadrul procesului
de munca.
Bolile legate de profesiune sunt acele boli cu determinare multifactorial (plurifactorial), la
care unii factori de risc sunt profesionali, fac parte din factorii componeni ai condiiei de munc.
Legtura cauzal dintre factorul de risc (factorii etiologici favorizani) poate fi o legtur direct
sau indirect i intr-un procent mai puin important, dar in orice caz s depeasc 20%; deci ar fi
intre 20% i 80%.
Riscul profesional reprezinta probabilitatea ca evenimentul nedorit sa se realizeze cu o
anumita gravitate, in conditii de utilizare si/ sau de expunere date.

2.Diagnosticul pozitiv al oricarei boli profesionale cuprinde clasic 3 elemente. Care sunt
acestea?
I.
II.
III.

Expunerea profesionala Anamneza


Tabloul clinic semne si simptome ( AHC, Antecedente personale, Examen obiectiv)
Examene de laborator, paraclinice si de specialitate

3.Diagnosticul pozitiv al unui caz de silicoz


Stabilirea expunerii profesionale la pulberi cu coninut de SiO2 l.c. in concentraii peste
concentraiile admisibile (in special fraciunea respirabil a pulberii) i pe o durat semnificativ,
pus in eviden prin:
1. Subiectiv: anamneza profesional
2. Obiectiv: documente oficiale de vechime in profesiunile i locurile de munc cu risc silicogen,
(de exemplu carnetul de munc)- determinrile de pulberi la locurile de munc - buletine de
analiz.
3. Vizitarea locului de munc
Tabloul clinic
Simptome:
dispnee de efort
tuse uscat
dureri toracice
Semne:
n faza iniial: absente
n faza mai naintat: semne de emfizem bazal, de hipertensiune n mica
circulaie, expectoraie, pierderea moderat n greutate
Examene de laborator i paraclinice
1. pentru diagnosticul de boal: radiografia pulmonar standard (RPS), cu o tehnic
standardizat (conform tehnicii M.S.), i ireproabil. Nu radioscopie pulmonar. Nu RFM.
Prezena de
opaciti mici (p,q,r) i opaciti mari (A,B,C) sprijin diagnosticul:
2. pentru diagnosticul funcional: probe funcionale ventilatorii
CV = capacitate vitala - VC
VEMS = volum expirator maxim pe secund = FEV1
IPB = indicele de permeabilitate bronic = FEV1% / VC
DME (25-75%CV)= debit maxim expirator in regiunea 25-75% din capacitatea vital = MMEF
25/75%.
Diagnosticul de silicoz se pune numai de comisiile de pneumoconioze de pe lang clinicile de
boli profesionale sau comisiile judeene de pneumoconioze la care sunt trimii suspecii de
silicoz de ctre medicii de medicina muncii, ali medici specialiti (interne, radiologie,
ftiziologie etc.), care ii depisteaz.

4.Diagnosticul pozitiv al unui caz de astm bronic profesional


Stabilirea expunerii profesionale
1. Subiectiv:
anamneza profesional
2. Obiectiv:
determinri de alergeni profesionali i/sau iritani profesionali in aerul locului de munc
documente oficiale privind vechimea in profesia expus sau locul de munc (carnet
demunc)
3. Vizitarea locului de munc
Examenul clinic
1. Istoricul bolii din care s reias:
debutul bolii: rinit alergic; apariia primelor crize de astm la locul de munc
evoluia bolii: locul i timpul de apariie a crizelor, influena incetrii expunerii
profesionale
(concedii etc.)
tratamente efectuate: ce medicamente, mod de administrare,
continuitate/discontinuitate,
perioada, durata, eficiena, data ultimei administrri;
2. Anamneza neprofesional, din care s reias:
terenul atopic: antecedente herodocolaterale (prini, frai, copii cu afeciuni sau
manifestri
alergice)
antecedente personale (manifestri alergice la medicamente sau alimente)
prezena unor alergeni neprofesionali: acvarii (dafnii); laborator foto(substane de
developare);
plante ornamentale in cas etc.
stri conflictuale in familie (o form de manifestare a depresiei mascate este astmul
bronic)
Condiiile unei bune anamneze profesionale i neprofesionale:
rbdare in discuie;
reluarea interogatoriului;
s nu sugereze rspunsuri;
interpretarea datelor obinute cu pruden datorit caracterului lor subiectiv,
uneoriinteresat.
Examene de laborator i paraclinice
1. Pentru profesionalitatea astmului bronic:
Teste cutanate
cu alergeni profesionali sugerai de anamneza profesional (bumbac, fin etc.)
cu alergeni neprofesionali (ubicuitari: praf de cas, fulgi etc.)
Metode:
cutireacii
scarificare scratch test
ineptur prick test
intradermoreacii
patch test

Teste bronhomotorii:
nespecifice:
o bronhodilatatoare, pozitiv: creterea VEMS cu mai mult de 15 % fa de valoarea
iniial a
VEMS-ului (Alupent, Berotec etc.)
o bronhoconstrictoare, pozitiv: scderea VEMS cu mai mult de 15% fa de valoarea
iniial a
VEMS-ului(acetilcolina, mecolina histamina etc.)
specifice:
o cu alergenul incriminat pozitiv: scderea VEMS cu mai mult de 15% fa de
valoarea iniial a VEMS-ului; este cel mai important test pentru profesionalitate.
Proba locului, de munc
urmrirea simptomelor i a semnelor precum i a VEMS-ului inainte de intrarea la lucru
i dup 4-8
ore de lucru.
Testrile pentru diagnosticul de profesionalitate (etiologic) trebuie efectuate cat mai
devreme, inaintea
instalrii:
extinderii spectrului de sensibilitate
infeciilor secundare
disfunciei ventilatorii permanente
2. Pentru precizarea mecanismului de aciune alergic:
Eozinofilele in secreia nazal, in sput, in sange (eozinofilie crescut = peste 450/mmc)
Prezena cristalelor Charcot-Leyden sau a spiralelor Curshmann in sput;
testul latex-histamina (teren atopic)
Dozarea IgE (determinare dificil i nu intotdeauna concludent), totale i specifice.
Testul de transformare limfoblastic;
5.4. Erori de diagnostic:
Necunoaterea corect a expunerii la alergeni i iritani profesionali. Interpretarea
greit a datelor
anamnestice;
Interpretarea greit a datelor clinice, diagnosticul diferenial corect al weezing-ului.
Interpretarea greit a rezultatelor datelor de laborator sau paraclinice = reacii cutanate
sau
bronhomotorii fals-pozitive sau fals-negative.
5.Diagnosticul pozitiv al unui caz de intoxicaie cronica profesional cu plumb
Stabilirea expunerii profesionale la plumb
1. Subiectiv
anamneza profesional
2. Obiectiv:
determinri de plumb in aerul locului de munc, ce arat depirea concentraiilor
admisibile
documente oficiale privind vechimea profesional
3. Vizitarea locului de munc

Tabloul clinic
1. Sindromul asteno-vegetativ:
-

astenie
labilitate de puls i TA
tulburri de somn, de atenie
dermografism accentuat + mini umede.
2. Sindromul digestiv:
a. manifestare acut = colica saturnin:
dureri puternice periombilicale, cu caracter intermitent; durerea
cedeaz la presiunea profund a abdomenului
constipaie
greuri, vrsturi
bradicardie
creterea tensiunii arteriale temporar
lizereu gingival
b. manifestare cronic - tulburri digestive, lizereu gingival.
3. Sindrom nervos:
a. manifestare acut - encefalopatia saturnin - rar ntlnit profesional, mai
frecvent la cei ce consum uic poluat cu plumb): cefalee, halucinaii, delir.
b. manifestare cronic - pareza sau paralizia nervului radial.
4. Sindrom pseudoreumatic:
Dureri articulare neritmate de condiiile meteorologice ci de prezena la locul de munc.
5. Sindrom anemic: facies palid specific.
prezena unuia, mai multor, sau a tuturor sindroamelor clinice sus amintite.
Examene de laborator sau paraclinice
1. Indicatori de expunere:
Pb-S (plumbemia) limita biologic tolerabil: 40 g/100 ml
Pb-U (plumburia) limita biologic tolerabil: 150 g/l
Pb in pr limita biologic tolerabil: 3 g/cm
PEL (protoporfirina eritrocitar liber) limita biologic tolerabil: 100 g/100ml
eritrocite
ALA-u urin sfarit 10mg/l
schimb
CP-uurin sfarit 300mg/l
schimb
PEL sange sfarit
schimb
2. Indicatori de efect biologic:
ALA-U (acid deltaaminolevulinic in urin) limita biologic tolerabil: 10 mg/l
CP-U (coproporfirine in urin) limita biologic tolerabil: 300 g/l
Hb sczut sub 11 g% la femei
sub 12 g% la brbai

Ht sczut sub 40% la femei


sub 42% la brbai
hematii cu granulaii bazofile (HGB)
normal = sub 500 HGB la 1 milion hematii
certitudine de intoxicaie cu Pb = peste 5000 HGB la 1 milion hematii
sideremia = crescut (hipersideremie);
scderea vitezei de conducere motorie in nervul radial: sub 50 m/s.
3. Proba eliminrii de plumb provocat de EDETAMIN (eliminare total pe 5 zile,
corectat la diureza normal):
normal = sub 2 mg Pb-U
absorbia crescut = intre 2-12 mg Pb-U
intoxicaie cu plumb = peste 12 mg Pb-U.
6.Sursele intoxicaiei neprofesionale cu plumb se refer la ingestia de buturi i alimente
conservate n ambalaje metalice sau a celor care conin pesticide cu plumb, la saturnismul de
origine hidric ntlnit la utilizarea evilor din plumb pentru transportul apei potabile, n regiunile
n care apa este srac n calcar, prezena n mediul nconjurtor (sol, ap), afecteaz att stadiile
de dezvoltare ale florei i faunei (menionm efectul cumulativ al Pb i Cd n lanul trofic al
ecosistemelor), ct i sntatea uman
Tabloul clinic al intoxicaiei cu plumb
Formele clinice ale intoxicaiei cu plumb sunt: intoxicaia acut cu plumb anorganic sau cu
compui organici, intoxicaia cronic sau saturnismul cronic la care simptomatologia clinic
variaz n raport cu nivelul plumbului n organism. Intoxicaia acut cu plumb elementar i sruri
anorganice de plumb survine n urma ingestiei accidentale a unei sri solubile de plumb (acetat,
carbonat i cromat), apar simptome i semne de durere abdominal colicativ, constipaie,
artralgii, slbiciune muscular, stare depresiv. n cazuri rare, inhalarea de particule fine de oxid
de plumb, n cantiti mari, produce manifestri de intoxicaie acut, caracterizate prin, sete, gust
metalic, greuri, vrsturi i colic intestinal, care pot fi urmate rapid de fenomene neurologice
centrale. Uneori se produc crize hemolitice, cu hemoglobinurie, insuficien renal acut [18 35]. Anemia, la doze mari de plumb, este uzual hemolitic. La nivelul SN periferic, plumbul
produce o neuropatie motorie clasic. Slbiciunea motorie este manifestat mai ales la nivelul
extensorilor (cderea pumnului) [100 - 132].
7.Diagnosticul pozitiv al unui caz de intoxicaie cu praf de mercur
Stabilirea expunerii profesionale:
1. Subiectiv: anamneza profesional
2. Obiectiv:
determinri de mercur in aerul locului de munc, ce arat depirea concentraiilor admisibile
de Hg;
documente oficiale privind vechimea profesional
3. Vizitarea locului de munc
Tabloul clinic:

prezena unuia, mai multor, sau a tuturor sindroamelor descrise mai sus.
Examene de laborator sau paraclinice
1. Indicatori de expunere:
Hg-S (mercuremia) limita biologic tolerabil = 10 g% ;
Hg-U (mercururia) limita biologic tolerabil = 35 g/gC
2. Indicatori de efect biologic:
prezena 2-microglobulinelor in urin;
proba scrisului, proba paharului, proba index-nas;
testri asupra comportamentului psihic.
Erori de diagnostic
Acestea pot aprea din cauza:
a. necunoaterii adecvat a expunerii profesionale;
b. interpretrii greite a manifestrilor clinice i/sau examinarea superficial a bolnavului;
c. interpretrii greite a datelor de laborator i/sau recoltarea sau determinarea incorect a
probelor
de laborator.
8.Diagnosticul pozitiv al unui caz de intoxicaie cu benzen
Stabilirea expunerii profesionale la benzen:
1. Subiectiv: anamneza profesional
2. Obiectiv:
determinri de benzen in aerul locului de munc + indicatori de expunere
documente oficiale privind vechimea in profesia expus
3. Vizitarea locului de munc
Tabloul clinic:
Intoxicaia

Intoxicaia

acut:
Sindrom iritativ
Sindrom ebrionarcotic
cronic:
sindrom ebrionarcotic uor
sindrom infecios (leucopenic)
sindrom hemoragipar
sindrom anemic

Examene de laborator sau paraclinice


1. Indicatori de expunere:
Limitele biologice tolerabile (NGPM/2002) in expunerea la benzen sunt:
Acid S-fenil- mercapturic in urin 25 g/gC
Fenoli totali in urin 50 mg/l
Sulfat index in urin > 0,8 mg/l
ATENIE: pentru aprecierea corect a expunerii, recoltarea urinii se va face imediat dup
sfaritul
schimbului. Se va avea in vedere i consumul de alimente afumate (care conin fenoli) i de
medicamente care conin fenoli.
2. Indicatori de efect biologic:

Hemograma:
macrocitoz i hipercromie (prebenzenism)
anemie marcat: poate ajunge sub 1 mil. hematii/mm3
leucopenie marcat: poate ajunge sub 1.000 leucocite/mm3
trombocitopenie marcat: poate ajunge sub 50.000 trombocite/mm3
reticulocitoz: indicator de regenerare a mduvei
Probe de coagulare:
Semnul Rumell-Leede pozitiv;
TS TC T. Howell: sczute.
Erori de diagnostic prin:
a. necunoaterea adecvat a expunerii profesionale (supra i subestimarea expunerii
profesionale);
b. greita interpretare a manifestrilor clinice i/sau examinarea superficial a bolnavului;
c. greita interpretare a datelor de laborator.
9.Diagnosticul pozitiv al unui caz de intoxicaie cu nitro-amino-derivai ai hidrocarburilor
aromatice
Stabilirea expunerii profesionale
1. Subiectiv:
anamneza profesional
2. Obiectiv:
determinarea concentraiei toxicului in aer i pe suprafeele cutanate (ptrundere cutanat)
documente oficiale de vechime in profesia expus.
3. Vizitarea locului de munc
Tabloul clinic TABLOUL CLINIC
Intoxicaia acut Cianoza - principalul semn clinic - apare treptat Ia nivelul buzelor, apoi la
pomei, unghii, pavilionul urechilor. Cianoza este la nceput
asimptomatic, nensoit de dispnee: este cald. Acestea sunt elementeimportante pentru diagnosticul rapid diferenial cu cianoza din afeciunile
cardiovasculare sau respiratorii (n care predomin dispneea) i cu cea din
insuficiena circulatorie periferic (unde tegumentele sunt reci).
Cefalee, senzaie de slbiciune, ameeli, tulburri de vedere, dispnee de
efort, palpitaii.
Confuzie, com cu convulsii, abolirea reflexelor, hipotermie.
Complicaii posibile dup intoxicaiile acute:
anemie hemolitic, hepatit toxic, lezare renal.
Intoxicaia cronic
Alturi de cianoz i de hipoxie, care sunt atenuate, apar manifestri la nivelul
aparatelor i sistemelor afectate:
sindrom astenic;
sindrom anemic;

tulburri digestive i n special hepatice (hepatita toxic);


tulburri renale sau vezicale (nefroz toxic, disurie,
hematurie);
leziuni la nivelul tegumentelor (dermite de sensibilizare,
coloraie galben) i mucoaselor;
tulburri respiratorii (astm bronic).

Examene de laborator i paraclinice:


1. Indicatori de expunere (limitele biologice tolerabile):
pentru nitrobenzen: p-Nitrofenol in urin 5 mg/gC
pentru anilin: p-aminofenol in urin 10 g/l
2. Indicatori de efect biologic:
dozarea methemoglobinei (cat mai rapid dup incetarea expunerii); LBT = 1,5% Hb total
numrul de hematii i reticulocite;
numr de hematii cu corpusculi Heinz; normal: sub 1%
La acestea se pot aduga, in funcie de substan i de manifestrile clinice:
a) explorarea funcional hepatic;
b) explorarea funcional renal;
c) teste de sensibilizare cutanat i/sau teste funcionale respiratorii;
d) examen oftalmologic;
e) in caz de expunere la NADA cancerigeni: cistoscopie, examen citologic al exfoliatului vezical
prin
tehnica Papanicolau.
10.Diagnosticul unui caz de intoxicaie acut cu alcool metilic
Stabilirea expunerii profesionale
1. subiectiv: anamneza profesional i/sau prin informaiile despre circumstanele etiologice
date de colegi;
2. obiectiv:
documente oficiale c lucreaz intr-un mediu profesional in care exist posibilitatea inhalrii
sau ingerrii accidentale de alcool metilic;
determinri de alcool metilic in aerul incperii de lucru sau in lichidul ingerat (de aceea este
necesar de a se pstra lichidul din care se bnuiete c bolnavul a ingerat, in vederea trimiterii
lui la laborator pentru analiz)
3. vizitarea locului de munc
TABLOU CLINIC
sindrom iritativ
sindrom ebrionarcotic: cefalee, ameeli, scderea ateniei, nesiguran n
mers, iar n formele grave depresia funciilor respiratorii i cardiovasculare,
convulsii, pierderea contienei.
Sindrom digestiv: dureri epigastrice, vrsturi.
Tulburri de vedere (caracteristice): scderea acuitii vizuale, vedere
voalat, fosfene, scotoame, fotofobie, globii oculari sunt dureroi la micare
sau presiune, midriaz, refluxul la lumin abolit, orbire trectoare sau
definitiv.

Examene de laborator i paraclinice


1. Indicatori de expunere:
alcoolul metilic in urin (peste 6 mg/l);
2. Indicatori de efect biologic:
pH sanguin: acidoz metabolic;
amilazemie: crescut datorit pancreatitei toxice;
ECG: modificri datorit hipopotasemiei;
examen fund de ochi: papilit, nevrit optic toxic.
11.Diagnosticul-unui-caz-de-intoxicatie-cronica-cu-sulfura-de-carbon

Tablou clinic
intoxicaia supracut i acut
o foarte rare - deficiene tehnice
o com, exit - paralizia centrului respirator
intoxicaia subacut - rar - semne de encefalopatie
intoxicaia cronic: forma obinuit a intoxicaiei profesionale
o sindrom astenovegetativ
o sindrom neurologic:
polinevrit senzitiv periferic "n osete" sau "n mnu"
nevrit optic, acustic, sindrom extrapiramidal
Electromiografic: scderea vitezelor de conducere senzitivo-motorie.

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

sindrom aterosclerotic (manifestat cerebral, coronarian i


renal):
encefalopatia sulfocarbonic
cardiopatia ischemic
nefroscleroza tip Kimmestiel-Wilson
sindrom endocrin
tulburri de dinamic sexual
tulburri ale funciei ovariene (avorturi spontane)
hipotiroidie
diabet zaharat
sindrom digestiv:
gastrit
steatoz hepatic
alte simptome
iritaia mucoaselor, tegumentelor
efecte teratogene (experimental)

Paraclinic
testul iodozidic (test de culoare)
o N = 6,5
o patologic < 6 = absorbie crescut de CS2 (la sfritul schimbului de lucru)

o dac se menine sczut i a doua oar = intoxicaie cu CS2 (se dozeaz


iodul redus de ditiocarbamai urinari)
teste de rspuns biologic
EKG, EEG
testele de dislipidemie
creatinina seric i sumar de urin
17 cetosteroizi, 17 hidroxisteroizi
EMG
Zn urinar foarte crescut
Diagnostic pozitiv:
anamneza profesional
documente oficiale
examene clinico-paraclinice (examen oftalmologic, neurologic)

12.Diagnosticul unui caz de Sdr. Raynaud profesional


Pentru a diagnostica sindromul Raynaud, medicul va analiza istoricul medical al pacientului i
va efectua un examen fizic. Pentru a distinge ntre sindromul Raynaud primar i secundar,
medicul poate efectua un test denumit capilaroscopia unghiilor. n timpul testului, medicul
examineaz pielea de la baza unghiei cu ajutorul unui microscop. Vasele mici de snge din
apropierea unghiei, mrite sau deformate pot indica acest boala. Dac medicul suspecteaz c la
baza sindromului Raynaud st o boala autoimun acesta poate recomanda realizarea:
Testului de dozare a anticorpilor antinucleari. Un test pozitiv pentru prezena acestor anticorpi
indic un sistem imunitar stimulat, iar disgnosticul pozitiv apare la persoanele care au diferite
boli ale esutului conjunctiv sau alte tulburri autoimune.
Rata de sedimentare a hematiilor. Acest test de snge determin rata la care celulele roii din
snge se stabilizeaz ntr-o or. O rat mai rapid dect cea normal poate semnala prezena
unei boli inflamatorii sau autoimmune.
Fenomenul Raynaud reprezinta insa un raspuns vascular exagerat la temperaturi joase sau stres
emotional, de aceea cei mai multi cercetatori sunt de parere ca doua schimbari de culoare
(cianoaza, paloare) ale degetelor dupa expunerea la frig sunt suficiente pentru a pune
diagnosticul.
Criza per se are trei faze:

faza ischemica cand se produce vasoconstrictia, degetele devin albe si reci; dureaza
cateva minute sau mai mult

faza asfixica, cianotica, degetele sunt bleu cu disestezii, frecvent dureroase

faza de recuperare cand apare hiperemia, degetele sunt tumefiate, rosii, dureroase

13.Ce este microclimatul i enumerai factorii componeni ai microclimatului profesional i


unitile lor de msura
Microclimatul reprezinta totalitatea factorilor fizici ce caracterizeaza aerul dintr-o incapere si
anume: temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer si radiatiile calorice.
Factorii component ai microclimatului professional sunt:
1.
2.
3.
4.
5.

Termometru : pt determinarea temperaturii


Globtermometru : pt determinarea radiatiei calorice (cal/cmp/min)
Psihrometrul Assmann : pt determinarea temperaturii si a umiditatii aerului
Catatermometrul Hill : pt determinarea vitezei curentilor de aer <1 m / s
Anemometrul : pt determinarea vitezei curentilor de aer >1 m / s

14.Pneumoconiozele
sunt boli pulmonare cronice caracterizate prin acumularea pulberilor in plamani si reactiile
tisulare pulmonarea datorate acestor acumulari de pulberi.
Clasificare:
1) Dupa criteriul anatomo patologic:
a) Pneumoconioze colagene
b) Pneumoconioze necolagene
2) Dupa criteriul radiologic d.p.d.v al aspectului radiologic:
a) Calitatea tehnica a radiografiei
- 1= buna
- 2= acceptabila, fara defecte tehnice susceptibile de a jena
- 3= cu unele defecte tehnice, dar inca acceptabile pt clasificare
- 4= inacceptabila
b) Modificari parenchimatoase:
1. Opacitati mici (pana la 10 mm)
- Densitatea:
0= absenta opacitatilor mici
1= putine opacitati mici
2= numeroase opacitati mici
3= foarte multe opacitati mici
- Aspect:
Opacitati rotunde regulate:
P= diametrul sub 1,5mm
Q= diametrul intre 1,5-3mm
R= diametrul intre 3-10mm
Opacitati lineare neregulate:
S= latimea sub 1,5mm
T= latimea intre 1,5-3mm

U= latimea intre 3-10mm


2. Opacitati mari ( peste 10mm)

A = o opacitate al carui diametru mare este intre 1-5 cm, sau mai multe opacitati, fiecare cu
diametrul de peste 1cm, suma lor depasind 5cm.
B= una sau mai multe opacitati mai mari si mai multe ca cele definite la A; suprafata lor totala nu
depaseste echivalentul zonei pulmonare superioare drepte.
C = suprafata toatala a opacitatilor cu diametrul peste 1 cm depaseste echivalentul zonei
pulmonare superioare drepte.
In ara noastr exist i o clasificare stadial:
0 = pneumoconioz absent
Fibroz pulmonar de urmrit (FPU) = semnific suspiciunea de pneumoconioz
Stadiul I = 1p, 1q, 1r, 1s, 1t, 1u
Stadiul I - II = 2p, 2q, 2r, 2s, 2t, 2u
Stadiul II = 3p, 3q, 3r, 3s, 3t, 3u
Stadiul II III = ax
Stadiul III = A, B, C.
15.Pneumoconioze colagene - caracteristici
alterarea permanent sau distrugerea structurii alveolare normale;
reacia interstiiului pulmonar este de tip colagen (proliferarea de fibroblati plus neoformare
de
colagen);
reacia interstiiului pulmonar este ireversibil.
Pneumoconiozele colagene pot fi induse de:
pulberi fibrogene: pulberi care au ele insele proprietatea de a induce reacia de tip colagen;
pulberi nefibrogene: pulberi care nu au proprietatea de a induce reacii de tip colagen, dar pot
produce acest tip de reacie datorit reaciilor anormale ale plmanului.
Exemple de pneumoconioze colagene: silicoza, azbestoza, pneumoconioza minerului la crbune
(forma
complicat - stadiul de fibroz masiv progresiv)
16.Pneumoconiozele necolagene caracteristici:
structura alveolar rmane intact;
reacia interstiiului pulmonar este de tip reticulinic (proliferarea de fibre de reticulin);
reacia interstiiului pulmonar este potenial reversibil (deci modificrile vizibil radiologic la
un
moment dat, cu timpul pot dispare).
Exemple de pneumoconioze necolagene: sideroza, antracoza (forma simpl necomplicat),
stanoza,
baritoza etc.

Exist i pneumoconioze care pot fi i colagene i necolagene:


pneumoconioza minerului la crbune (antracoza): in forma simpl necomplicat este
necolagen; in forma complicat, de fibroz masiv progresiv este colagen;
talcoza, in funcie de coninutul pulberii de talc in azbest, poate fi colagen sau necolagen.

18.Tabloul clinic al unei intoxicatii profesionale(mercur, plumb, benzene, acid clorhidric) la


alegere
PLUMB
TABLOUL CLINIC
1. Sindromul asteno-vegetativ
astenie, labilitate de puls i TA, tulburri de somn, de atenie, dermografism accentuat + maini
umede.
2. Sindromul digestiv:
-manifestare acut = colica saturnin
Simptome:
o dureri puternice periombilicale, cu caracter intermitent;
o constipaie;
o greuri, vrsturi.
Semne:
o vrsturi - abdomen normal conformat;
o durerea cedeaz la presiunea profund a abdomenului;
o bradicardie;
o creterea tensiunii arteriale temporar;
o lizereu gingival.
-manifestare cronic
tulburri digestive, lizereu gingival.
3. Sindrom nervos:
manifestare acut = encefalopatia saturnin
rar intalnit profesional, mai frecvent la cei ce consum uic poluat cu plumb): cefalee,
halucinaii,
delir.
manifestare cronic
pareza sau paralizia nervului radial.
4. Sindrom pseudoreumatic:
Dureri articulare neritmate de condiiile meteorologice ci de prezena la locul de munc.
5. Sindrom anemic
facies palid specific

19. Examenele effectuate de medicul de medicina muncii


EXAMEN MEDICAL cuprinde: Inaltime, greutate, obezitate

1. Tegumente si mucoase
2. Tesut cellular subcutanat
3. Sistem ganglionar
4. Aparat locomotor
5. Aparat respirator
6. Aparat cardiovascular: puls, TA(mmHG)
7. Aparat digestive
8. Aparat urogenital
9. Sistem nervos
10.Examen psihologic
11.Sistem endocrin
12.Analizator vizual: Vedere cromatica, vedere in relief; acuitate vizuala
13.Analizator auditiv: acuitate auditiva: voce tare, voce soptita; audiometrie
14.Examene suplimentare solicitate: ex radiologic, VDRL

20. Care sunt concluziile medicului de mm si unde se scriu?


Concluzia examenelor clinice i paraclinice se finalizeaz prin completarea fiei de aptitudini,
numai de ctre medicul de medicina muncii, n dou exemplare, unul pentru angajator i cellalt
pentru angajat n plic nchis i cu recomandri. Medicul de medicina muncii va prezenta
angajatorului un raport scris cu privire la situaia strii de sntate a angajailor n relaie cu
condiiile de munc i riscurile profesionale. Medicul va consemna daca pacientul este apt
conditionat sau inapt temporar si va stabili data urmatorului examen medical.
21.Ce reprezinta fisa de aptitudine , in cate exemplare se redacteaza si in ce scop
Fisa de aptitudine care finalizeaza examenul medical la angajarea in munca se completeaza in
doua exemplare, unul pentru angajator si celalalt pentru angajat si are in spate un dosar medical.
Dosarul medical in medicina muncii poate fi definit ca documentul care permite adunarea si
pastrarea informatiilor socio-administrative, medicale si profesionale, organizate si actualizate,
necesare actiunilor de preventie primara, secundara si tertiara, individuala si colectiva specifice
medicinii muncii, cu respectarea secretului medical si profesional, pentru orice persoana
profesional activa, oricare ar fi domeniul sau de activitate.

Fisa de aptitudine are valabilitate un an si poate avea urmatoarele avize de specialitate: apt, apt
conditionat, inapt temporar, inapt, si apreciaza starea de sanatate a angajatului in functie de locul
de munca.