Sunteți pe pagina 1din 563

,9rl606opsd

!6

PJllroplP ornllPl

t
1

lnlnarrl lE Jolradm InsJrE ruluird lenu?hl

@ OEZF
A

ralsnqcs '9 o a{auuerg'u

R. BR,ENNOKE ,/ G.

SCEUSTEB

Physik
Oberslu{e

copydght @ 1966/1969 by trhieilr. vieweg


Sohu GmbH, I erlag. Brausehwcig

R-

Brennk6 a G. Schuster

Fizicd,

Manual pentru cursu! superior


al liceului
Colaboratori

Gerd Hdrbeck, Jottchin Grehn,


Dr. Hdns-Aerd llolz, Frllz Langeisiepefl

.G.

k#
Editu.d didoctic6
9i pedogogici

Bu.uiegti
1973

Traducerea: Itrgrid Lukas 9i EeiBz Teutsch

Redactor: GheoryheDDe6eu
Tehnoredactor: Valentin Bogdur

DeseDe: Ludislau Zeimen

Pre fafd
ln ultinele daun decenii, nrnn.ul lucririlor .a.e prcztntd fizico lo
ntrelul nedh (liceal s pastti.eol) o .res.lr in!/r. Acest fopt isi o.e origineo
ln ne..sitateo gdsiri, lnor fo.ne noi de predorc o fizi.ii, pe nnsurd.e prcgrcsut
sti)nlet odaugn olte .opitate d.estei drs.iptire.
Pent.u include.ea ocettat des.af)eriti tn pratranLj de invdt6rrtntse jnbune
Pe de aFotle, sdsee/inri,e unele di. foplele prcdate pinn in prezent la fizi.o
./osi.ri sl, te de atti parte, sd se focd a.cesibite irlelele.tt etelitat de ji.eu
natle .u.aninlf ole fzi.it naderne Din o.est prnct ,1e v.de.e, sA nu oitdn
ca Pe ci.tl fizra c/osi.d se o.opd de fenarhenele pe.orc le intilntn in vtata
de toote zilele ti o .irar e)tpetir.enrate este re/otiv usat de realizot, ftzica
nodetni se prcaupd de fenDnerc ate.aryut)tat nicrascapiG a .drar exper)nentare necesitd nijlao.e de .ele mot nuite ari ina..esib|e labatotaarclot
solarc- Co Ntnarc, insu!/reo d.enor din urni fe:rmene se bazeazn moj
Pulln Pe trtuitie .ate dn raade bne i. irsrs,red feiomere/o. fizt.ii ctasi.e.
Un exenptu ir r.Esr sens, di. ftzi.o nadernd, esre compo.tarea cuanricd
a carprrilo. ni.tas.ap).e. Coantifi.orco ene.giei si d nanentutut ctnetic
(v. capitalui 10) nu pat fi irluite) ele t.ebuie insusie .a onre.
Sottsface.ea .etinlel o.drore .ror sus, ir p.edc.ea o.toata a
fizicii ,-a
.ancretizat in diferite na,luri in dt[..ite ld.i Conaosterca aGsta. noduti de
predare a ftzi.ii e5te faarte ne.esord sr ir
tarc raosjn, pe.ttu stdbtrea proce
.d '1" 1otl.'' ?a'a',,a'a- " ,1.
ln ocesr scop, Ed)turc dida.i.d si pedogoEtcd sra prop!s rrodu.ered
citotva .1tn nanu.tele de ftzicn n,at rcprczentottre din titercturc |r,ondiojii.
Ast!/, cei i.te.esori in prcdarea ftzitii de li.er din firo naastrd vot potea
sd si deo seomo de in.ercn.ite care se fa. il] d.est sens sr in o/ie
!ari.
coiea de fold, ttadusd din linba gerrnonn, cup.in.te intrun 5ingn vott)n
intregul note al de fizidi destinat liGutut. I.ebrie renarcat faptol .d in
,,Cuvint inainte' autar ii srbliniozil aj ocest nonuoleste de5trnot nive/ului superior
al liceolui rcal din R.F. cermanto. intru.i! din nonooi rez|ltd cd valunul
(unastintelar .arespunzdt ntwtrlui supettar or /iceuiur ene GVa nai
rcdos
de.it acelo al sectiei reote a licertui rosr.! me,rd sd rcfle.tdn nai nrltartjpra
hoximeit ,,Putin lnseannd noi nuk'

Prin pubticorea

ciere dire.ti o

]n linba rcnAnd o

nonnl se vo Puteo foce a apte


dih prablemele diftcile a'e
eta'.: ot,o o n
o: oet:ea'a e'D''^''' de
ocestui

nodului cum sint rczatvote unele

/-

' "-Pt .
eosa
",,-","t"-",-"1.-l
-" - dr"e6,",,'d -t"a'',o ad".a
D.-oa.e --ea'"
dc t.pt n, Dol t de" o e'a 'a'e leoa. '?
de

o\'t
-eeo

'p- e

"

p.ezentarea note.ialulDi se .ef,orcd totul ifipartont V ca'e outarii 1'oa


acatdat jlusttatiila. si flgttilor ptin cdutarco onar so/uiii cit m'i sugestJve'
va fifoarte
Car'siderctiite fd.ute orci ne dor .anvingerca cd nanuotDt de fald
in
Ptedarea fl"ici) citslir
Dtil u.ot catego.ti lotg de cititatt tntercsal) atit
insusr.ea ei. r'lnnuolul poate ft falosit de elevii de.lt'eu si chta' '1e aceia carc
u.neozd irvdfinintul Postii.eol de speclo/itdl' teh'''e (crn a' fi: rehna
poote
lagio chmi.d. tehnalogia nucleatd et..). De osemene', o'est n'nuol
in
invdldnintul
odnitere
de
pe
prcgntirca
.r
.ancusurile
olrro - trrru ]a
Dr. fiz. Mircea Alex. on.escu
P.afesat lo Centrol de Pregdrire
ti speciolizate ln daneniu)

'ucleat

Cuvinl inainte
ul de fa_r; este desn,ot elevitar dtn .urcut supe.iot ot se.lttjot .eoje
de //.e,. Deoarece in aceasti se.lie a liceutut tizica are o importanri majori,
manuau se prezlnt; la un nivet sli ntific.:o.esp!nzAto. p;strind rot!! ingeneral,
caracter! unu manLral de 9.oa a. printr-o seleqie corespun:;toa.e a ;ateriei
tratate cartea poate fi ut tizata t .a mateia ta.ukattv in seciii e uman ste.
Cartea i a propus siortentezeelevLr, dete.minindu-l sa si.deoscn \i sd dezbofi
'aa o-''t
.e 5,b ir aza o.-.-o 1o
int.e e\peti.rti, atolizd nintuln sr rpor.zd. ne jmitind! se numat tr comunic;.i.
c l;sind elelul sa parirclpe a.tiv la toate prob emete fundamenta e st arezovart e
lor. Cartea trebur-" sa faca eieyu .apabr s; repere d.dsa motetja tntotd ja leciie,
;r da.5 se iles. nelamur ri .u a.est prt ej, s; pootd /!..o independent dup; ea
Aceasta sarc na presupune o descrere detal ata a expe.ieolelor,
rezultatetor,
.it I o sub in e.e a esent alLr u:. Autor i s au st.idujt s; sattsfa.; aceste .e.inte.
l'1anua

Ca-r", a,o. o.."p.-.: p"r


.(l a.a.a
O mportanrS spe.rali s-a dat ntroducer i in inle egerea not,rnllor rzrcri
si definiliilat ero.te. Unde e.a .e.esar s-a! int.odus dsoie tjrori... ca.e subtiniaze

insDF r" -Dool.z


-o.a D. .- --...t..redo.
Dc
pjo.e_
so-ur SAAre p,r. r-de D,- o.c ae.-. - D-a-t
..
S a p.evizut ca a.este prob eme sa lte trarate intr un !otum anexi.
. Cartea a fon al.aturii dupa .r teri d da.t.e moderne incercind pe atocuri
drumuri no. Autor I au.c;utat sa rezo ve abundenla de marerie pr n s.oatereain
evrdenle a unei structuti ,upraatdarare. Acst lucru poate
f obser!at dup;struc-

I-rd i.',. A.
.rtrl.r d- o-nI,J

Do. .:t;-..- -.p". n-n-d.- .,u,e

a!,ps 4 t. :.
are. ardo ea..". o iaoogi.t .e p.-r oa.a
Atragem atenlie speciate asupra urm;toarelor puncte:
ln Pa.agrafLrl 0.2 este dati o introduce.e in Drobiemelefundomentate ote md.i-

niro T . Pro.e.o, - . d der dc 1,r


s; insiste asupra lor. Penrr! !rnir5I este

d.e.re p.o )

ele rr

..

lo o, t in exc ust, tare srslemLri MKS.


recerile de la acesr s stern de unirili la a tele sint evitate, intru.it
ele abat
atenlia de la esen, al t nu prez nti valoare educat va.
l'tomenclatu.a urmeaza recomandar te UpAp u uj
ate Comisrer germone

ij

T.adu.erea romAneasca adopr, rerminotogia lzuari

i.

lara nodtrr.

c; vectorii sint dela cunos.uli de cetre elevi. O scurt;


int.oducere in .ol.utul ve.totiol este totull data la lncePLrt, mergind PTn: la
o -6-er P'od-.u .i ' a ar i .e'toiia.
Auto.li

p.esLrPun

Cinenatito 5i dinantca sint tratate in genera .u ajutorul experienle/or cu


tir)t ti druciaorc, la care se face uz de metoda figrtilot integBtrate be praf
pentto .ndsutareo tlrrp!/ui Acesr millo. exper menta nou Perm te ca ln c asa
a Xl-a s; se lLrc.eze i. cea mai mare Parte pe baza exPerlentelor efectuate
de elevl. Cine n! are la dlspozltle aceste ni , poate efe.tuatoate exPer enlele
!i .u a te lni :l m;su.ator de t mP.
Noiiunea de mosi rne.ti esle introdusi inantea no!iunli de for!;
Notiunea de forli este definlti aPo .! intreaga sa semn ficalle ca der'votd
in rapon.u tinpui a cantifit,)i de niscarc.
Cirrurile sinl tatate pr n a.liunea or asupra .orPuri or de Prob: 'orespunzitoare: .imPu/ grdvi.dlion./ p.ii fatla osop.a n.s-"i greletcimpulelectrastatic

p"'a':aa,D'a

:'''t)a

-a'

".

.dg"t.Di_o_dd to'o at':'::1

Cimpu magnet. este des.r s Prin ntera.! unea sar(lnior ln m;care De


a.eea, pent.u fnomenele magnet.e nLr se nt.od!.e o nou; m:r me fundamen
h)e. )nC\).Iio rnagneti.n B esle d.finii Ptnfartaosrpto sorcinii 1n niscare adi'd
ptin fatla Lare.tz. in caz!l .jnd nu vor ex na dlspozit ve exPeri'nenta e 'oresPun:;toare se poate ln.ePe ii c! forla asuPra .ondLrctoru ui parcurs de un curent
(paragraful 6.1.5).
Optico ondulatarie nu mai aPare ca paraSraf seParat Ea
capito ul 7, Unde e/ectromdgneti.e.

fo3t ing obate in

alirmali ae leoriei.e/dtilrtilii.enrinse sint


lncapitolu Sdinexpe.entaiu l'1 chelson. A.est.apito aiLrn8ePina la
dirtre m.s.- si energie.
La trata.ea fizi. i . asi.e au fo5t sLrb in ate ioate pi.tl e importante Side
ajutor pent.u lnte egerea f z c I atomi.e. Partea de ,2i.d oloml'd este astfe
constru t5, in.it mate. a u s; f e r.rrodus si foi dat exPetir|,entol aptooPe 'antinuu
pTn; a rad oactlv tate natural; Asupra tddia.ctivitiltt ottif).iale ti fizicli nucle'
o D"..Pe. .d.'1('- _o(_cd'_ nd' r're'i_; da., .a.e va rnt.a in deta i 9i in
deperr .adru siu. S a prev;zli
aceasta prob em5. Deci in multe P. vlnie.artea Piielte Pe drumuri ncl, urr'ind
sa se dezvo te prin ap rcarea sa pra.t ci, in f.o l. Ed 1or I :i aLrtorli sint re'unosc;lor penrr! orl.e ibservat e crit ci ficltd.
Cele mai lmportente

H.novra. Bonn,

lebrufie

19aa

Edrr6.tr

Cuprlns
1,2.3. Acceleratia
.. . .. -..... 54
1.2.4, ciderea libe.n .....-.......-..........,.. 57
1.2.5, Caracte.ul vectodal al vitezei si
0.2.1.

0.2-2. Ecus!ii de rnn.imi, calcule


0.2.3.

al

\otinri d. h!7:i
Crrrddisr,.i particul.r,l, n,a.imr
grni:rxI si mn. mr s!ecia]e io ri

1.2.6.
1.2-7.
1.2.a,

cu mi

rimi ...,.-.,..,...,....,...,....,..-......Ilirimi Iundamentale li mErimi

t9
:1

Il.urlii d. Lnrln!l \i .rLrlij de di


,nen:iuni .. .......... .......... .. 22
0.25. Sisten.le biz:j- rjnrn d. trnilrli,
nl.rir.i coererte .........-....-.. 23
026 tli.irni :u13rt, si r.d0rirlt . .. 21
0.3. l-egil. .il!rlului rcclorial .. .... ll5
0 i1.1. r)eIinilir \!ctomlLri . .... .....,.. .. 25
I il2 liliLjlrl.r si lnmollir.r ((1oril,,.
cu u. nal!. .......... .. ..... ... !5
033. ldun..ea si scide.er reolorilor ... :lu
0 3.1. ltcp.czrntrrca l.t.rilor prin co.r
ponente ....
21
... -...-.---,-.0.3,5 Prodnel s.nl{r ti rtrtorial ......... ,8
Elemenle de n,eranir{

1,1,

Lungimea ti timpul .........-......-....

31

1.1.1_

Lungimea ..........,....,....-.,........,.

31

1.1.2.

'Iihpul

7.2.1-

descriereu
de

67
73
73

conserltrii cantitntii de rniffare 79


Delinitia ioriei .-.-.-...-.-.-....-...-. a2
1.3.5. Iroria h cazul masei constanti
ecutia rundanenilu a mecanicii 84
1-3.6. Legntu.q dintre forla masD.tl
static si dinamic -.-.-...-......-...-:.. As
1.3-7. Foria tn cazul m.sei variabile;
propnlsia rachtci ....-..-...-.....,,., 8S
1-3,a. Impulsul ti teorema impulsului... 89
1.3.9- Fo4e cenhaie ......,.-...,.,............ 93
1.4. l,u.ruI mecanic ti enogia .-.....,-... 99
1.4,1. Dclini!ia lucmlui mecanic ....-.... 99
1.4,2. Forne speciale de lucru Eecanic 101
1,4.3. Endgia .......,......,.,...,..-......... 105
1.4.4. Teo.ema conseNirii energiei me:106

r\plicnrer teorroelor de co.se.rare la proccsc de ciocnire......,..

Prtc.oa
1.5.

......,..........-...,...,....... 112
Rotatia cor!uilor rigide ............ 113

1.i.1. Corpul

re.tilinie )i noliune,

63

1.3-4.

.10

rcIc.inF 9i

61

1,3,1. Legea in.rliei -.-....-.....-.,......,..,. 73


1.3.2. Masa inerttr ......-...............,-...... rs
1.3.3. Cantitatea de dilca.e ti teorema

.-........-...-..-......-.-.........

7,2,

..

1.3. Dinamica.......-.-.-.-.,...-.-.......,...

0.2.1.

acceleratiei

Principirl independentei ti mit


c{ril. de a nc.re ....,...............llisc.rea circtlari -.-.......-.-...-....
Privire d. ansahbl! asulE gnu.ilor de mi$care .-...-.....................

rigid ........-...-...........,..,.,

Ilomentul
Momentul

lollci ...'.-,-.-.-.......,.
de indli. ,.....,.,..,......

113
114
116

10

impulsului

ti

tr,.m.ntului

teorema
inrpulsx

1t7

Endgi! d. rnntie ..... ...............


1 i.6 AnaloSi. dintre nlnridilr lran5l.
liei ri rotalier ..-._.-...-........ .
1.5.5.

119

120

2.6.2 Coritura hj (l!tilci, irnJgi.f( nre


ranichtn . l-iirermhi. ... .. . . tt6

J;
3

r.

o.,,rrn1ll

rt

Osc,l.tiJ

!rft).i.n .... ........ .. tllj


li nnrihi de

utrde nrsruni."

3.1.1. Procrs. de os.ila1i.

2.

os.iIalie................................. tla

rrtuptrl smvtlolto.nt

2.1. (;r!vila1i. ri

cimptrl jlrryil!tion.l

3.1.!. Studiul .anlitatrv 3l o{itatrei

2.1,2. Masa A.ea


123
2,1.3. ClmpDl g.avitatioml ........,......,.. 12.1
2.1.4. Intensltatea clhpului grlvitaiio
2.1.5. Proportionqlitatea dintre has. g.ea

2.2.

ti

masa iner& ..,.,........_...-. -.-,.


Caz parlicula: clhput cu sio.trie

l2j
12s

2.2-1.

rAdiald ..,........-.......,........ _...,. _.


Legea s.svitatiei (leeea at.s.iiei

urit.19l.'

2.2.2. Delerminarea constautei gravita-

2.3, Potenlialul clmpntui


2.3.1.
2.3.2- PotEntizlnl

Legitur! diqt.e potcnlial ii jn

tnsitatea etmputui.......,..........,.. 136

2.{, Leentu.a djntre mssa jnertd $i


< hasagrea..,...,._.-.-.-.-.-.......,.
2.5. Mttcar{ corluritor jn ctmpul gravitationai ..._._.....,.,.._......_._....
2.5-1. Mitcciea nnui .o.p ln ctmpul te

137

138

.saru ........,_..,......_.,.-,_.-..,._ 138


verlic!t! ................_. 139
2,5.J. A.trncarea orizontald .......,...,.,.,.. 139
2-5.2. Arunearea

tn cimpDt gravitalional
So,rPl i
2.6. . Conside.atii istorice ...._........._._.
2,6.1. Dezvoltare! istori.e a imagnrii astroxomi.e despre UniveB...........,

3.1

il. Desdkkr nrxtem!1i.i i os.ilr

ii.1.1. E\emDI. dr or.ilat,i jhoni.r


31 5 Oscil!1ia .rmoniQi rnro.tiTxti

tiri

...

3.2. .\.ljunc. comunA n nrai mullor


osciralii ............................
3

,-'
153
159

2.1. Suprapunerea oscilaliilo. ar;roni.e 1sg

nrl!lcj

.e,on.n1! . ... . . 161


2.3. Oscilrlii cuplate ............... ........ l6i
3 3. Irnde linir.r ...........-....-........ . 164
3.lJ.l. Fo.m.rea nn.i unde lin'a.e lr prn
dulelc cnp].le ....,................-.... ltj8
3.2.2. Oscilxtii
3

Desdierer Driemrricn a trodeil


ecurliJ !ndci ........... .. ....... 171
3 3,il tinde lini.re tr.nsv.rralc li kxl
gitudin.le ......
.. ...... .. 1i2
175
il il.1 ltefl!xi. undrktr linirrr .. ...... .
il il.5 Interlerc.!. u.d.lor l,nia( . ...... 177
3.i1.2.

sralitario

nat .....,...._-.-.,.-'..,._._............ 132


Lue.ul mcani. hlr un .imp .....,... 132

2,3,3-

1rt2

2.5.ir. Misca.ea

al

143

l3.ti. Un.lr[ stxlion[r .r un .az parli


culur rl nrtefercnlei . ...- .. .....
3.3.7. Pol.rizalia uhdrl.. lhiafu ........

:1..1. linde plane ...,....-.......-...........


il4.1 l.orn'$er undelor pl.ne .. .. .........

131
135
137
147

4.2 int.rIcr..lr | .l.un sis(rn,e de nnde


..................... ...,aO
",.",,,,,."
it t il Prin.ipnrl lLu tluygens ... ..
.. . 192
il.,l..l Relle\i3 ri refr!.!ia undelor I)iinr 19ll
ll.r.5 Dirracli,
.. .... 19ti
3 D. Snnetul cr trnd, ............ ... . ..... 197
:t

ll 5.1. Demonsbarea caracterului de uDdi

Drin inle.le.eu!n
113

3.i.2 viteza sunrLului......,.-.............

199

11

3.5.3. lrndc sono.e 5talionare

si oscilatii

balisticn, $r.inii ...... 254


sarcin! tiberl ri sa.ajhn legatd;
inlluenta electdcE .,...,......,...,..-. 263
5.1,5. Misn.arca irdirectd a sarcinii .....- 265
5,1.6. Dishibuli! s2rc in i i liberepecondnctori; densitatca superficirl, r sq.
cinii .,.,.....,...,-...,.,......-.......--.. 266
5.2. Ctmpul elecEic ...,-....,......,....,.. 269
t.2.1. Fo.iele in jurul corpurilor lncrr5-1.3- Misn.a.ea
5.1.4.

202

{.

r:r"-""t

do teo.ir cnlduril

.1.1. C.mporlfea termict 3 snbsta.


lelor ...... ...........-....-... .... .
.11.1. Oliser'.lii pr.ljhinore ... .... ...
1.1.2. Tcmperriura ..,..,....-.. .... .
,1.1.3.

Dilntarca so1idelor...................

20s
205
207

1.1.1.

Dil.t..e. in volrn ! licllid!lor ..


. g.z(lor. . .
{,1.6. 1cmlr.atu.a rbsohin, termom.trul cu grz .............. ........ ...
c.l.t. E.ui1j! ,!!ne.rln r grzelor ... ......
.4.2 Teoria cincij., ! grTdlor ri 3 cnl
durii ,...,.. .. .....-... ..-..........
4.2.r. Strtrcturr snrsr.nlelor .... .......
.I.2,2, Ipotrzclc lundnn,drl!l( !lc tcorn,i
cnretice a A.zelor ..-..............
1.2.3. lr.esiunea Sazului si le.!ex Boyle
\I..n,ttr .................................

208

4.1.a Cotr,port3re. ternricn

!03

ale lesii Botle.\Iariotle

229

.1.2.4. Conchrz,i

Schirrb!.u stnrilor de r{reg.re:i


Looria cin.tici a c:lldurii .......,..
4.3.
Cr:ldur. si cner.qix ....-.. ........
1_,1. Prnrcipitrl I rl rornodin{,ni.ii..
1.3.2. Princjpiul al Il l!i il t.rmodrna

hicii ........................... ..

2 Repreze.txrei ci,np',lni . . ..... ..... 21!


5.2,3 l-lfrcl'rl rlrnpulri: nrte.sitite. cio
pDlui electrie .. -. -.... -..,......,.,.. 273
5.2

5.2-4. Potentialul electric; tensiunca elcc

trtcn ....-.,.....,......,...-..,...-........ 16

211

213

214

5.2.5. Excitaiia clmpuluij lnduclia


5.2-6-

214

22o
216

.1.!.5'1enipe..tu. rDsoluln \i niscrrer

nol.cul*n ..........................
rlanlitat.a dt rnldurn si cnldu.r
spccifici ............... .............. ..

269

20rj

Sin,inn ii .inpnl elerlri.

5.1.

Sarcina

.....-....-.-.-,-.-,-..-,,-...
5,1.1. S.r.ins .{ hArine fundament.li
.lectric:i _.......,..._.....,...,_._.,,_...
5.L2. Intensilatea .uentDlui clectric ...

electric ..-.......,., -...-...,...,.......,..


Caz special: clmpul cu simebie

286

.uaiutl

287

.. ..--.,.-..,.....

5.3.

Energi. clmlului elect.ic ............ 297


Mitca.ea Farticulelor in.{rca!. ln
.tmpul electric..-....-...-.....,-..-..-.. 290

5.3.1,

Cohduclia ionicn in

5.2,10.

5,3,2.

lichide........
I-e;ile lectrolizei ...............-..-..

299
300

Sarcinq elementara .-...-...-..........- 3{D


211
:216

216
240

slobititaleo ioni1or,...,........-..-.... 304


5.3.5. Legea lui Ohm in lcct.olili......306
5.3,6. CondDctia clcctronicn hr coqrDri
5.3.4.

solide
..-..-.-.......-.,.,....-.307
ti.ri\i! ele.tronikr dir Nprafrli
.onduct.rulri .....-. :....... ....... 309
5.3 3. Scmicondn.tori, .......... ........ 315
a 3 1, Potenji.lul de contict (termo
cnplul) .... .. .... ... ........... 319
i ll.1r). FrnoDrene d. (rnlrcli0 ir !r7e ... .. 320
5il ll I1a7(te crtodi.. ... .... ...........,. 325
5.3.7.

al.

282

5,2.8. Substanta ln cimlut erc*ic ...,.. 291


5.2.9. Copacitatea -.-,.... ,..-,..'..-...,....-.. 293

233

2ll5

elec-

tricd ....-.-.-.......,.......-..............
Legc! tundamertatd a clnpurui

254
254
256

17

6.

Purr,ir,ri d.! s, ,ion i. htrrtrrs ri


cn pul mngnli.

61.

Indu.li3 magnciicj. ... . . . ...


{i.1.1 ForLi rr.r.ital! de .inp!t oragne

1.2.1.

Ci.cuilul osc,]]Dt rtc.t.ic ............ 3A!


f roduc!rlr o{ilatiilor Dcamo.liza!{:

3U0

7.2.4.

Sislc,nul Leclr.r

LI.dele elertrom.qnctjce

Formar.a
7.3.2,

6.1.3.

61.1. Efectul Hall....._....._....._.,.....,.,.. 336


Eoria asupra unui .ondDctor st.ii-

bitnt de cDr.ht ..,.,.,.......,_........


Aplicalia rortei carc aciioneazn o
snpr; particulelor hcnrcste,.-......
Excitatis hagneticn ..._..._.........,
Studiut unor clmluri spe.iale _,....
6.1.2. Excitalia m.gneticS .-..........,,....
6 2.3 Lcgea frndrmentali I .tmFului
hagnetic,............. .. .
Substania ia clmpDl hagnetic ,.....
Legea inducliei electromaEnelicc .._
Ihdnclia lntr un cncu tnchis ..,._.

7.4.

339
7.4.2.

1.4.3.

7-4-4,

1.4.5.
355

lui Lenz
Autoinductiq .._._._................_._.
Energja .lmpului DrasDetic ..._..

7.5.1.

cuplajul.lhpurilor,..._............_...

7.1-

Elementclc

rl

?-6.
37.1

7.1,2, Ptrte.er curenrnlni atternativ ...._. i?s


7,1.3- CoDdensatorDl in ci.cnitDl d. curenr

altenltiv

._.....

71,r. aobixx ln crrcnittrl

..
d!.ur.nl

376

E\p.rien1. celor doun ogljnzi

Polarizareai luoina ti lndcte elcctromagDetice .,......-.......,....,.-.,.

?.6.1. Polarizarea

40,1

3a2

416
419

421

prin rellexie Si relrac

-.-.-.,...-.....-.,.....,...-.,...,......,
7,6.2, Polarizarea prnr c.istale; birelrin-

421

genta .........,._..,._.,'..,...-.........

123

polarizare.-....

424

I.umin{ @ proces ondulator elec1romagnptic ... ..,.,....... - -. -- - -- -

426

7,6,3. Roti.ea
379

411

lie

alter

7.1.5. Ci.crire d..czoDsDli... ....... ...


7.2. Oscil^lii !j unde rt.ct.ice..........

si

Dilrrclia ti inrofere.ia pe Iir ri


pe Isnti -.....-.-...,..............-. -......
7.5.5. Dilmctia ri interlerenl, pe relca
?.5.6. Rohl difr!.liei h iormarea inra
ginii ..............-,...-.-.,_.....,...,.

rurni

7.1.1. Produceres tensiunii atternatirc.._

!itez! lurrinii
ncft.clia luhihii
Alte .tp.rjenre de j.te.re.ente
.liI.aclie r luriinii

7.5.4.

dDde rte(rronr0netie

cirtritutui dc

netice ................................
\r.drlul ond!raior nt iunrini, .... ,
Ite.rpirularex opticii ge.urlrj.r 395
U\prri.nlx cel0r donn lan{c li inie.p.eirr.1 ei nr im.gihea onau
l!t{tr]e .,................................. 396
Detern'irarei lunginrii de rndn
r lumnrii .u ajutorul .xpcricntei

7.5-2. Inierlerenla lre slraturi snbliri...... 406


,.5.3, Coerenla d.ept conditic a interlereniei .._......,........,..., _,............_.,106

ci'n-

Ecu.liile lui }I!\wcll ...,......_....


Oscilalii

..

..

Prop.ietnlll !ndetor rlect.orrag

lLri Fresnel ..........,................._.

Clmpul elcctromagDe!ic ..,...._._..._.

,.

prop.Alrca

.elor d.uii Iante

Regula

hilire de ansshilu asupl.

,i

7,6.4.

llanuhi

de

t3

7.7.

Istoria

opticii

ur exemllu pentrD
a unei probl.he

10. l-",rr-*

dezlolr.iei jstorid

.on.pnlirr tro,5rre d.si

1!a

elertr0r,!!r.lic ...
.pli. rlzibil. ......... ... .l:1
Spcct.ul opti. e\tjns .......... .... 13',1

Modelele rtohice ale lizicii clr-

Spectrul
,.3.1. Sprctn'1
i.8.2.

Priri.e {le a\xnrbltr rsrprx s!r.LrL

lri.lc.tr.n,rg.ct,c

10,1-1. Modelul steric.._...._._......,.......... .r75


10.1.2. Modolul hi Thomson .,,............ 175
10.1.3.

Modelul lui Rutierlord...._.....,.,..

10.2. Modelul atomic Bohr .. _..


10,2.1. Conhadictiile nodehrlDi Ilrrh.r
8.

Erhivuldnla rrinl.e nxrsn

3.1.

Eape.ienl! lui \Ii.hekon...........


Tr.nsl.r.r.rr. Ca1i1ri .....,.........
'tr!.slornr.rei Lorrntz .............,. 1!2
(io.s.cinle str.i.le ale tr.nrormnrii

8.3.

!i

enerol.

180

Lorenlz . .......

3.5.
3.6.

E.hi!3l.nta dht.c

4.4.3.

Uohr. .,.............. la2

cxlerin'rnt!li a pos
Boh. Drii spectNl
133

Calculul razelor orbitelor posinile r,; diametrut aiomnhi ...


10.3.2. St*ea lundamentru ti 6tnrile

4a3

Strrile d enogie posibite ale


unui atom de hidrogen .,...,.,...,
Nivelele de energje ti relruents@

485

10.3.1-

Dilola.ca tiDrpului............. .....


(i.nt..clir 1ungimi]o.... ..........,...
Tc.rcnrx de adxnrre a \ilczetor... ..
Vnriatir rlati!isri a mrsri .. ......

8.,1.1.

lri

nrasn

ri

exci&te .....,_,........._......,..._...-.. 484

10.3.3.
.1.r3

en.rgic 451

10.3.4.

te.menilor sDectrali

9.

n"nrrr.urundn,corpusrul

91. Ettctul foloc]e.lric..................


9.2. (lon.ltTiilc .xperienlctor . p.a
9.3.
9.1

10.3.5. Lim,ta

rlcclDlul lor..tcclric ...,.......... ...


C!.rctcml .uanric at tuDriDii . .. .
r)cter ri..rer.onsrlntei tri plnnrk,

si

..._._._....

486

conUnuu; energia
487

.151

1r).3.6.

dolul

10.1.3.
10.1.1.
.161

10.5.

10,5.1.
.168

FlDisia ctr.nticn
r\bsorbtia cnanti.n .........,........,..
hryc.saren Iinici sodiuluij spectrc

hidrogeDului

pitu.ilor)

,138

tnro-

..,,._.... _........._.,190
cuaDti.
-\trmnrul
lrincipal n....,. 490

10..1.2.

lucruluj de ierjr. ...........


Durliiniul nna, co.D.scul............

Seriilt specr..lt alc

101. C.l. latrn rumere .n.niift

,159

9.5.
9.6. iinonrl
9 ',i. r.Ie!ItrI Conrnr.,,
9.3 Emnia ti lbsorlrli3 endgiej dc

slectnhi

Nnh:i.i] .nantic azinut3l

(orbi"

t!l) 1 ............................_....... .191


-\nmnrnl cuantic Dagnetic ,, ... ,192
.ua.tic de spin I......... 493
^_umi.ul
Sistemnl pffiodic al otcmentelo. ,19,1
Principitrl fi2ic de o.donare !l
sist.nrului Bern,dic ...
494
Strtrcrura sistemulni

pdi.dic......

.195

CrDp.lc dn1 shtcmul pdiodic .,. 497


l\Iodelul ondulato. al atonrului... 500
Def icicnlele teoriei Bolir Somne.112

leld

_,..,,.,,,,.....,......,_...,.....,...,

500

14

,t substxnl.i
llndelc de B.oglic, relalir rlr i.
certitldine si rdnmalii Pr xbi'

,0.6.2. Aspectul ondutrl,riu


10.6.N.

listicc ...... ........... ............

1q.6..1.
1O-6.5.

10.6-6.

llodelul atomic

I lri

50O

ll ll.

i'i ,rtiti.iale, fi:iunii ri frziunii


5l)2

nDrlertc .......................... ....-.

532

11.31.

I)rinx trnrsrnutalie nu.lcdn r


lui Rniherrord

532

11.11.!.

Ilc{c1.iil. nucle.re,

Schriidnlger

Distribuli, electronil.. ln modelul oDdulator ..,-.....-...... -.....,.,..


Concluziile oodlDlui oDdulltor

11.i1.3 h\eubonul ca
506
508

11. p-*o ""a"*"


identilicaRa

510

ra_

dialiti .adioactiv -............,...,..11.1.2. Ca.acaerul orp!@tar al radialii


rad mct'*.-.-...........................-.
11,1-3. Diferitelc tipqri de radialii ,.....-..
11.1.4, Prop.idnlile caractsristice ale !4.ticnltlor d, p 5i r........,-.-.....-...
11.2. Dt2inte]lrrrca radioacti!t .......-.

510
511
513

11.2.3.

519

Bar!

Sruc!r.a ntrcluIui atornic .........

524
526

mdiactile.,...................
Pro..s.lo crr. iu loc la deznl
teerlrtr r, P ti 1 ..-...,...,..-,..-...

11.2.6.

t.

at.hic ..-...,..
Elrmentelc bansu.ani!ne; rnode
lul ln pnluri.l nncleului..........,.

11.3.3. Fuziunra nuclrari


11.3.9. I,-uziunea

533

542

nucleErl ca sursd

dc

energie a stelelor iixe ...............

Translqtr,ltes unitnlilo. coerente ht llte


unitnli IncI tolosite ... ..............

5.1r'

(llte\r p.oprietrli ale subst!nleto.

547

are cltorva lidii spsspeclrul Yizibil .,.......5'19

Lungnnilc de uadn a

t.alc h

Dale astronomice .........-....,-...,.... .....

11.2.4. Eprezentara proccselor de dezin


11.2.5. Seriile

11,3

535

Radio3ctiviistes artificiall; po,ilroDul ....-........-...-.........-.-... 53i

'Iabcla nnrimilor lizice


516

experituentaln a lcgii de
dezinteg.are ...............-........-.. 519
11.2.2. Legea d.zinlegrnrii radiooctive ... 521
11.2.1.

.._

11.3.li. Fhiunea nuclenlui

11.1. Radiatia radioactivd .......-.....-.

ti

proi.ctil nuclea.

legirun $i detechtl de
oasii: modclul picnturii .,..,...,...

11.3.1. Energia de
11.i1.5.

11.1,1. Descoperirea

Perspe.iirn asnpra .!dioactivitd

523
530

aroDsianieIizice
Pa.licule .tomice

..

550

.......-..........551

-..,....-. -. -,...,.....,

Inder allrbetit ............,., ...........

552
553

0.
Introducere

0.1. Prezentare

A fau..fi.zicd inseamnd. o obline o parte din cunogtinlele asupra nolurii,


asupra lumtr tnconjutiloqre in care ne afldm. A. face lizici inseamni a cerceta
pi a.pune intrebiri naturii ti lumii intr-un mod foarte precis. Toate rlspunsurile

qi toate cunogtiniele pe care le obfine fizica nu pot reda din naturi 9i


lume decit ceea ce poate fi cuprins cu sistemul ei de noliuni gi cu me-

todele ei.
. _Fizica esle ttiinla despre stdrile;i schimbdrile de stare in natura netnsuflelitd
si despre legile care o guoerneozd. Astdzi intre fizicl 9i chimie nu mai existi
o_ linie de demarcatie, iar fizica 9i biologia convieluiesc intr-o colaborare
strinsE. O nofiune de bazd a lizicii este energ-ia, iar fiziia poate fi caracterizate
ti.drept $tiint, (ale se ocupd cu energia, foimele ei de afarilie li transformertle er: cu energia mecanice, energia termicl. energia electrici, energia luminii,
energia nucleului atomic. energia acumulatd in Cimpul gravitafional, in cimpul
etectrrc St magnetic gi energia echivalente fiecirei mase.
. Fizica este o stiinld prqcticatd de dragul cunoqsterii naturii. Rezullatele
et au mare insemndlale practicd tn tehnicd;i economie. lntelegind procesele din
naturS. putem se punem cuno$tinlele noaslre in slujba oamenilor. Cu ajutorul
rezultatelor fizicii pot fi utilizate sursele de energie care dau omului un inalt
nivel de tra i. Rezultalele fizicii au insd ti o mqre ?nsemndlqle penttu teofia cunoa;lerii
lt .o _mare insemndlote spiriluqld. Aceste rezultate, impreu[e cu rezultatele
celorlalte qtiin{e ale naturii n-au influeniat numai condltrille de viaii a miliarde de oameni, dar au schimbat gi atitudinea omului f4ii de multe probleme
ale viefii. Fizica a petruns in domenii care nu mai sint accesibite unoi misur5tori directe, deoarece acolo nu mai sint aplicabile etaloanele noastre 9i, in
Parte, nici formele noastre de gindire. Fizica a creat forme noi de gindire.
E-a a furnizat criterii noi pentrri verificarea, prin metodele ei, a juste!"ei unor
il*., !i.i Anumite probleme importante ate filozofiei nu pot ii rezolvate
"f
astdzi- fir6 cunoaiterea rezultatelor fizicii
llrd a {ine seami de ele. Studiul
dezvoltirii gindirii in Iizicri 5i in g"r".riii i, $tiintele
naturii este astizi o
Premrsa necesarA peDtru itrklegerea culturii moderne.

NOTIUNI DE

16

BAZA

Fizica este o gtiinld a erperienlei. Toate rezultatele ei se bazeazi pe experienta acumulati cu simlurile noastre, pe deducliile ;i concluziile pe care le
tragem. Fizicianul nu se limiteazi insi numai la rolul observatorului, care
sesizeazi procesele ce au loc de [a sine in naturl. El efectueazi experienle,
adici face mlsuretori la procese provocate i[ mod inteniionat Si conform u[ui
plan, La proaesele ilcurcate ti complicate din naturi, prin e\periente se
e\trag anumite relafii simple, care se urmiresc pritr misuritori. Fiecare etperienliL se buzeazd pe o ipole2d. Se pregdtegte expt'r'ienfa, se contureazi pune'rca
problemei ;i se proiecteazl aparatura. Ca rezultat al experien[elor se obtin giruri
de misuritori, adici un material numeric voluminos. I)in aceste cifre, fizicianul
inccarci si obiine relalii sistematice dintre mirimile pe care le-a ccrcetat in
experienia respectivi, ca de exemplu o relalie intre spaliu ;i timp la o
bill in cirdere liberi, dacd se face abstraclie de rezistenia aerului. DacA el
gisette o asemenea relalie inseamnd cl a fost cunoscut ceva, iar valabilitatea
acestei cunoalteri deplqe;te cazul izolat: cu alte cuvinte a fost obiinuti o
Iege a fizicii. Aceastd metodd de a obtine legi 9i cunoagteri se nume;le melodd
induttiod,l.oa|te adesea o astfel de lege impreuni cu alte legi cunoscute stau
Ia baza unor viitoare descoperiri. Din rezultatele existente, fizicianul deduce
comportalea anumitor mdrimi in anumite condilii, apticind 9i metodq deduc1iuri. Desigur ci tot ceea ce se presupune prin metoda deductivl devine valabil
de-abia atunci cind se confirmi printr:o experienti practici. Fizica a inceput
-odati cu experienlele lui Galilei; toate progresele au fost obtinute pe baza
unor experieD!0, toate deducliile teoretice au fost confirmate sau infirmate
prin experienle. Etperienla esle euenimentul cenlral al fizicii. Dir, legi izolate
ite flziiii, legi privitoare numai la un anumit grup de procese (de exemplu
toate legile despre procese electrice), pot fi gisite legi care sE cuprindd-9i
si unifiie acele multe legi considerate drept cazuri particulare. Acestea sint
importantele leqi fundamenlale cle fizicii. impreuni cu definiliile noliunilor
ele alcdtuiesc o leorie a fizicii.
Aceasti carte este o intloducere in fizici. N{ateria este astlel aleasd incit
ihrstreazi liliiie generale ;i corelafiite din fizic5, mergind pini la rezultatele

fizicii

moderne.

0.2. No{iuni rle bazi,


0.2.1. Caracteristietr. parlieularl, mf,rimi generale
qi mtrrimi speeiale in fizic5.
La contactul cu marea diversitate a proceselor din naturi, omul se afli
in fafa unei multitudini de fenomene complixe, de multe ori confuze. Fizicianul
cauti legi cu ajutorul clrora sa poat, explica aceste fenomene 9i si poati face
anumite presupuneri asupra desfeiurarii lor. In acest scop se efectueazh experienle. Pentru aceasta este mai intii necesar sI se aleagi din complexul de

obselva{ii anumite caracteristici parliculare, semnilicative pentru procesul


studiat. El trebuie si precizeze nofional aceste caracteristici particulare, apoi

NOTIUNI DE BAZA

17

se stabileasci anumite conexiuni intre ele. Exemple pentru aceste caracteristici


particllare ar fi lungimea unei bare, temperaturiuuui corp, luminozitatea unei
stele. Timpul in care o piatri cade de la o indllime de l0 m este o caracteristicd particulard pentru procesul de cidere tiberr. altr caracteristici fiind
spafiul parcurs in cldere.
O caracterlstlci partl(ula$ pos-te fi aot (e pule r seslzr iD nrod lzolat Ia uD corp
sau la ua.proces, lie cu ojutorul slmfurllor noostre, lle cu xt upsmtelor.
o""a o"
pulem giDdl tl desrrie prln rurlntc.
""t"
- . Dupd ce fizicianul a selectat caracteristic i le particulare, tipice pentru
obiectul cercetat, el trebuie s6 le face misurabile, deoa,ece diteritilor corpuri
sau procese o asemenea caracteristici particulard le revine in ,,mdsurd,.
foarte diferiti. O bari este mai. lungi decit ceataltd, un vehicul
irfia
decit
ld la lt..
si fie posibil si determinim cind o caracteristica
^ai
paiti-ce
-Trebuie
culara apSruta
la diferite obiecte, este prezenti in aceeagi mesura h un alt
obiect, sau dace ea este de doue sau de irei ori mai mare. ln acest scop este
necesar.si se indice un procedeu de mdsurare pentru caracteristica particulari
discutatS

Eremplu:
Dou-d bare au aceeagi Iungime

daci ambele capete pot fi suprapuse simultan.


DacI mai multe bare de aceeagi lungime iint iru""
la cap de douir
"apare de doui ori,
ori, de- trei ori, ..., de n ori, atunci spunern ca girul'de bare
de trei ori....., de n ori lungimea birei singllare,
_Fiecdrei caracteristici particulare peDtru care poate fi iadicat un procedeu
pentru
determinarea egalititii qi a multiplului ii asociem o literl cu simbot:
1 este simbolul
.pentru lungime, 0 pentru temperaturi, u pentru vitezd qi 1
peDtru intensitatea
curentului. o caracteristici particulare astfel definiii o
numim mdrime generald,
Mtrrftnlle 0onerale siDt caracterls (l par (ulale pentru ear oxlsl{ o lnstruolluDe
d md.u.are petrtru detennlnare .gulit,ilfl ,l a multlplului s{r. pe srnrr! o ctrrtrctilstlcd parrioulard mtrsurabllii, Flecirel asemenea mdrlntl genet{le I sc asoclazri un
slmbol.

Pentru a putea compara mdsuretorj efectuate in diferite locuri de cdtre


dileri{i lizicieni, caracteristicilor particulare trebuie se li se asocieze ualori
n.umerice 9i,_in spet5, trebuie si si lixeze cind unei caracteristici particulare
ii revine valoarea numerjcd l. pentru aceasta, din mullimea corpurilor, respectiv a proceselor care posedl aceasti raracteristicl particulard, se alege
unul anumit $i i se asociazi un anumit num5r.
Enmple;
1. Pentru lungime s-a ales bara din platih iridiat pastratd la paris, s,a dat tungimii ei
li
valoarea numericil 1.
2. Pentru mas, s-a ales cilindrul din platin jridiet pistrat de asemenea la paris. Masei lui
i se dd Ia fel valoarea numerice l.
3. Pe[tru timp s-a ales intervalul de timp dintre dou]A puncte de culminatie (puncte maxime)
a Soarelui (aici mai slot necesare anumite corectii; vezi p.3g ). Acestuia i se asociazii
valoarea numrice 86 400. A 86 400-a parte a acestui irrt".v"i a" ti^p
se asociazi ,"to"ru" ,uui"ii"a i,'

tel fractriuni a zilei solare i


2

- lizid .qr $pqior

iitu
--

o secundA. Aces-

NOTIUNI DE

18

BAZA

La alegerea corpurilor, respectiv a proceselor amintite, sint hotaritoare


urmrtoarele punc[e de vedere:
1. Corpul, respectiv procesul ales, trebuie sd pistreze caracteristica
particulari, pentru care trebuie fixati valoarea unit,iii, in mare misurS
neinfluen(ati din exterior.
2. Corpul, respectiv procesul, trebuie si fie in aqa fel incit si poatd fi
folosit la cele mai avansate misurltori de precizie din acel moment.
3. Corpul, respectiv procesul ales, trebuie si stea oricui la dispozilie
in mod nemijlocit sau sub formd de copie.
Colpurile, respectiy procesele alese, se numesc etaloane; ele Iac posibilS o normare a
tuturol rezultatelor misuritorilor, astlel lnclt fiecerei caracteristici particulare mtrsurate str-i
revina un anumit numir, Valorile numerice pentru caracteristicile pa iculare la alte corPui
sau procesr se obtin prjn comparalie cu etaloanele $i prin determinarea multiPlului. Etalosnele alese slnt nepotrivite pentru o comparatie nemijlociti cu obiectele cele mai rispindit.
Dactr am vrea str compatdm toate intervalele de timp pe care vrem se le misurtrm, cu inter_
valul de timp dintre doutr puncte de culminatie ale Soalelui- acest interval il numim
zi solarE atunci ca rTultAt al mdsurtrtorilor am obtine lntotdeau[a fractii ioarte mici.
De aceea-uloarea nunrerici 1 nu se asociazi zilei solare, ci celei de-a 86 400-a parte a zilei
solare. deci secundei- 7n ceta ce ttmeazd uom deoscbi tloliunile eldlon fi anitars. Ziue solarA
este etalonul de tilnp, secund{ dedusd din ziue solare este unitatea de timp.
' Ori(.e m{srlrllosro consld inlr-o (onlporalle a unei camcterlsll(l parllculare cu unl'
(rtea flxale peltrru acee cemcterlsllc[; compEralta se clcctueazd conlorm ltrslructlunll
de mJsuraro dellnil{ Ientru {(enstd caractarlstlcd parllculsrd.
Er?mplt1:
Dace vrenr sd misurim lungimea unei s{li de clas{, atunci lu{m o rigll de un metru
construite dup, metrul etaton de la Paris- $i constatim de clte ori rigla poate Ii puse cap
-la cap de la un perete Ia celilalt, de-a ]u[gul zidului. f)ace acesta are, de exemplu, de tapte
ori lungimea riglei, atunci sala are lungimea l-7 m. Indicatia I:7 m este o valoare specialtr
a mtrrimii generile lungime, care existd ca rezultat al unei masurdtori Pe ea o numim mlrime

special{.

Dellrlrle:
O Dr{rlme speelold se compune dlnlr-o valof,rc numGrlad (in eremplu,7) 9l o uDlrrtG
(in exemplu, m). Valoarca Dulrrerlcl ltrdlctr ee mulllplu cxlstl lntre ohleotul cu mtraura
unitf,te !i obleGtul mdsurat, ln eoca eo prlvcale caracterlstlco PartlcularA' UDilaleo do
mdsurll lndlctr ce rD{surl unltate, dc exenplu lu ( etru), s (rco[de), k0 (Lllo0rf,Itl),
f, fost utlllzatd pentru determhalea nrlilnrll speclalc.
Mtralnre specloltr

valoaE nunrerlctr . unltole

ENmplc:

Distanla medie Pdmint-Lua{


Temperatura de fierbere a apei
Tensiuna unei baterii de lantern,

3,84.10.

"c

4,5

Mirimile generale $i lndrimile special slnt denumite cu

aceea

mai exist{

ti

delinilia : m{airlle

termetrul generel d md.imi. De

valoare numeric{,unitate.

NOIIUNI DE EAZA

19

Obseruali: indicarea

unei lungimi 1:17 nu are sens; de aici nu rezulti


a dat numlrul 17 s-a ficut pe baza uritililor metru,

dac6 comparatia care

kilometru, !ol+ sau altele.


Refineli: mirimea generalE lungime cupriude toate mirimile speciale rezultate dintr-o m5surltoare de lungime, iirrliferent ce valoare numericd apare
Si ce unititi se folosesc. Ea reprezintl un gen deosebit de mdrime.
Timpul, viteza, foria, etc. sint alte genuri de mirimi.
0.2.2, Ecualii rle mtrrimi, oaleule eu mdrimi

fizicii sint ecua[ii intre mdrimile generale ale fizicii. EIe nu conlin
sau etaloaae. Astfel, ele sint'independente de anumite unitdli
care au- lost folosite pentru deducerea lor
de exemplu, ta determinarea unor
giruri de mlsuritori. Astfel, de pildi, in-legea lui bhm: U/I : con,rl. nu se
vede ce unitlti pentru intensitatia crrrentuiui si pentru tensiune s-au folosit
Ia descoperirea ei. Legea Iui Boyle-Mariotte: pV:cnnsr. ramine valabit{
independent de iaptul cA presiunea se ia in unitilile torr, gf/cm2 sau mm
coloani de apd.
. La. aplicarea legilor fizicii la probleme concrete, in Iocul mlrimilor gene_
rale se introduc mSrimi speciale. Aslfel ajungem la ecualii i,tre mirimi speiiale.
Ecuafiile intre mdrimi generale sau speciale le numim ecuafii de mdrimi.
.. -Legile
uuitili
speciale

ln ecurllile d6 miirimi, m{rimlle sint legate inlre ete lrin operalil matema{lce.
calculul cu m5rimi generale sau speciale trebuie sI se find seama
"La
urmitoarele
reguli:

de

o) AduDarea

u) Adunarea mdrimilor generale


Mdrimile generale pot fi adunate numai atuuci cind simbolizeazi aceeagi
caracteristicl particularS. Rezultatul este o mirime generall care simbolizeaz5
din nou aceasti caracteristici particularl.
Exemplu:

tamilicatie de cuFent, la cdre curentii /1 gi


valabile relatia:
La_ o

I:

It+

f,

se unesc lntr-un curent re?ultant.I, este

12.

$l Adunarea mdrimilor speciale


speciale pot fi adunate numai atunci clnd confin o indicafie
.I{irimile
penhu
misura aceleiagi caracteristici particulare Ei sint raporiate la aceeagi
unitate. La aceasti adunare se aduna valorile numerice s! adaugi unitatea
9i
termenilor ca unitate a sumei.
*

1 tol

:2,5

mrn (nota rcd.\

NOTIUNI DE

z0
Erenple:

1.
' Placa unei

;;;i;;

mese are lungimea

ln

acest caz ca
m.

l:1,5

m 9i ldiimea D:0,8

BAZA

Mtrrimea spciald perimetru

liind p:i,5 m +1,5 m +0,8 m +0,8 m:(1'5*1'5*0'8*

+0,8) m :4,6
2.Doudsursedetensiunelegatlnserie,avlndtensiunileUt:1,4v9iU2:2'7v'dautensiunea totaltr:
u-1,4\ +2,7 v :(1,4+2,7) v-4,1 v'
La scldere

se procedeazi enalog

rcgulilor adunfuii'

b) lnmulrhcs

a\ lnmullirea mdrimilot

generale

Mirimile generale pot fi lnmuliite unele cu-altele friri restrictii' Asemenea


inie sens fizic, numai atunci cind simbolizeazi, la rindul lor' o
i"L-.t"ri.tl"a pr.ticularr; de cele mai multe ori, aceste produse caplt5 atunci
o noue denumire.
nro,luse au

Eacmple:

acestui
1. Produsul dintr un segment de alrum s $i o forta F, care aclioneazl de_a lungul
lln:
mecanic
numim
lucru
ll
drum,

2.
--

o intensitate de curent I li timpul I, In care acst curent curge printr-un


ll numim sarcind Q; spuneml prin conductor s_a transportat o sarcintr Q'

Produsul dintre

"o"Jr"i.",

Q:It.

p) lnmullirea mdtimilor sPeciole


La inmullirea m5rimilor speciale se inmu l{esc intre ele valorile numerice'
resoecliv unit;lile diferitilor iactori. Cele doui produse formeazi valoarea
,rfuii"e ii unitrt", rezultatului finat.. De multe ori, pentru produsele unor
unileti se introduc alte denumiri de unitdfi.
Eaemplu:

Printr-un colductor curge' pe o duratd de 45s, un curlt de 2 A' -sarcina


ln {elu} urmator:

i"rn"p."tuia In acest timip piin conductor,

Q:2 A'45 s:(2

0'

care a fost

se calculeaztr

(A ' s):90 As'


Rezultatul
Pentru produsui As (amper-secuadtr) se intto'luce noua unitate C (coulomb)
este

deci:

45)

firal

Q-go c'

^) impdrlirea mdrimilor sPeciale


La impirtrirea mdrimilor speciale se procede-azi conform regulilor inmul$iriil
trebuie ddr avut grijn ca numilorul sa fie diferit de zero'
Euemplu:

Fie ecualia pentau rezistenia etectrice


Dactr intaoducm pentru tensiune

(ngl.) uor&

lucru.

ii

9 :-R
I.I

RePortul

inteirsitate de curent

capdtii denumirea de rezistnld'

mlrimi speciale' atunci diE

lmper_

NOTIUNI DE BAZA

21

tiree unitatilor volt si arnper se

torrneaza raportul V-

(volt : anrperri penlru acesta se alege

noua unitate O (ohm).

Pe baza formirii de orodrrse si rapoarle a mdrimilor este posibili


5i formarea
valorilor limiti-r a urror succesiuni'de p,"dr;. i; ';;;;J., il"","i rezulla
inte_
grarea qi diferen lierea marimilor.

0.2,3. Mirimi fundamentale gi m

rimi

derivate

In paragraful precedent am aflat ci la formarea produselor rapoartelor


;i
pot, lua nastere rnirimi noi cu o caracteristicd particulari
independentl.
Aceste mdrimi pot fi, prin urmare, reduse la altele.
Toale nrlrimlle r&re pot li reduse la altele se numeac mLrimi deritale.

Astfel, 9e exemplu, mirimea o (viteza) poate


timp. Yiteza este o mlrime derivata.'

fi redusi la rn{rimile spatiu ,i

Md.imile oare nll mal pot li reduse la olt mirftnl se numesc mdrimt
lunilamentolc.

Depinde de o decizie arbitrari a fizicienilor, care merimi anume


sint
folosite drept mirimi fundamentale. De exemplu,'in
ca mlrime
fun.lamentali poate fi aleasi sarcina sau irt6r.iiut","f""i.l"it"t", tlin relalia
"..Jului; fundamen_
Q:11 poale fi .deduse.apoi cealalta marime. L,
dupa.principilllsimplitilii
"t,,e".*"-;e;i,,ilor
se
aleg
mirimi care ne sint djrect
5i
1"," l:.T"tS:
r.:indirea.noastrd. Asrfal. lungimea. rimput
:-.^*:,-1,,,^"
f]]r::TJrl,il""ti
li masa
rac parre drn manmrre lundamentale. cu ele pol fi desirise loate
fenomenele
mecanice. Toate mirimile mecanice care mai'sint necesare pot
fi deduse din
acesle trei mdrimi fundarnentale. pentru descrierea fenomen'elor
cildurii si a
Ienomenelor electrice, aceste trei mdrimi nu mar sini
fr-"ara",r.]
ni se- oferi temperatura ca mdrime iundamentala. M;;l;;;
".ti"i*L.fundamentald
aleas5-pentru descrierea proceselor electrice este .r."ln"Q. Deoarece
toate lenomencle magretice pot fi explicate prin actiunile "l""i.i"a
unli sarcini electrice
In ml$care. pentru Ienomenele magnetice IIu mai avem
nevoie de o noui
mlrime fundamentali.
Obserualii.: ecualiile de mlrimi au dou5 semnificalii diferite:
1. Toate ecuatiile in care nu apar declt mrrimi fundamertal deja cunoscute
sau mirirni
derivate {rxplica orelatie intre aceste mdrimi. Eleslnt le g i
a le f iz ic i i.

2. Ecuatii in care

toate marimile cu exceptia uneia


mtrrimi deia derivate au caracterul u[or e c u a j i
t

acea merime.

In llzic[, ecuall

e cu mal

sint;Erimi fundamentale sau

de de fj

ni

t ie;ele

defjnesc

mull d.rir o slngud mtrrime nedelinlt{

evidentiem o deosebire caracteristicl dintre genul de definitie


*.YTT:1-rj
^ marlmrror
a
rundamentale gi a celor derivate. Mdrimile fundamentale se definesc

NOTIUNI DE

22

BAZA

indicindoinstrucliunedemEsurarepentruconstatareaegalitdriigiamultiptului;
i"-p-G "" define5te un etalon 9i o unitate pentru aceaste mdrime fundamentall.
La rnirimi derivate, problema egalitdtii, a multiplului Si a unititii este
,"rut.rrta in mod automat'prin indicaiea ecua[iei de defini]ie a acestei mdrimi'
s2'
ij"r-a itr"r*i mecanice Wr'9i Wr. deduse din mdrimile Fr'.s" respectiv F, (se
egale
Frs,
sint
Frs,
produsele
dacd
9i
;;;-";;i;-i* "ita in ."poitot i:n1
alli in raportul l:n).
0.2.4. Eeuarii de unitdri qi oeuarii de rlimensiuni
precedent am folosit exprimirile-: ,,unitate de lucru mecanic"'
ln paragraful
-r,it"rei'
etc, Pentru ultima vom introduce un simbol nou; in contia"
--,rnitatJ
vom scrie simbolul I W]' iar unitatea
;;;;;. ;;., ,,unitate de lucru mecanic" genetald
pusd intr-o parantezd dreaptd
mdrime
o
nota
cu
;;;
;;;ilJ;;
[u].
acestui simbol i9i
iir'tii"i^ia mdrimea insi;i, ci unitatea i' Introducerea
derivate se commdrimi
unei
unitatea
cum
utifitrt"" cind se cerceteaze
poate
scrie:
se
"i"ta
de
exemplu,
cunoscute;
deia
uniEii
pr"" Jit

twl:tFl

t4.

Aceast[ ecuaiie de unitdti aratl ci unitatea lucrului mecanic se ob'ine


din Drodusul unitatilor de forld 5i de lungime Acest gen de notafii are avantajul
i"rpt, ,nr'i sislem spccial de unitdti' insd dacd
in locul
"a",ir"""irrr"'ta"L"-ii-aii"t-a"l^ fi-"te unitd{ile pentru torli (kgf) 5i iungime (m)' atunci
unitlti:
de
ecualie
",
urmlioarea
poate
fi
scrisd
mai
sui
de
9i
Ol
"titafi
"*"il"i

Iw]:kgfm.

DupA cum am vizut 9i mai sus, fiecare mdrime derivati poate fi redusi
la o ex resie care nu conline decit mirimi fundamentale legate intr-un anumit
derivatr' Ca 5i
ill. n"[.i"e."-a" i;g;i;;, este caracteristic pentru. mirime.a
generald sau
o
merime
reprezinta
ae.i*if" frindamenta"le, orice mirime derivata
Ielului
prin
indicarea
poate
caracierizali
ti
Ea
mirime
senerali.
un sen de

fn-"I." po"t" fi scrisd"ca produs satrraport de merimi fundamenlale O asemenea


expresie se numegte dimcnsiunec merimii derivate'

DeIltrtiic:

ir ce lel mtrrlmea
Dlmonslunlle u[el mtrrlml derlvate (genorsle seu spe(lale) lndicl
lutrdametrlale'
miitlntl
de
produse
ttru
raPoarte
nspeollvl se eompune dln
Exemple:

Dimensiunea vitezi este cltul

4;
llmp

dimensiunea

lucrulul mecanic este

forld.spaliu,

Yom introduce uu simbol

util la analiza genului

de mirime'

produsul

NOIIUNI DE BAZA

23

semtrul dim agezrt id rafa uner mirrmr ge,eralc sau speclare arata

la mdrlmea lnsiil,

rl

la lclul mdrlmll,

ei nu ne

reterrm

Pentru iudicarea dimensiunilor mdrimilor fundamentale lolosim urmitoarele litere:


pentru lungime: L adicd dim I:L;
pentru timp:
T adici dim I:T;
pentru masd:
M adicd dim M:M;
pentru temperaturd: O adicd dim
pentru sarcini
Q adicd dim 0:Q.*
Ast fel avem acum;
dim 5 cm:L, dim r:L (r razd), dim D:L (D litime).
Sd constatdm ce fel de mlrime cste u. Scriem:.

$:o;

dim I
L
dim,
T
Felul mdrimii vitezei a rezulti de^ci. ca fiind raportul format din
qi timp. ln acelagi sens avem dim S0 km/h:LiT.'

dim u:dim

1
I

lungime

Orse.uolr.' semnul dim in fala unei exprcsii cu mai multi Iactori se rezolvi scriindu_l ln
fata
fiecerui factor ql acestei xpresii: dim r//:dim r/dim t. o ecualie a"- al*"n"r.rni
se dezvortd

pha chd ln rezultatul linal nu apar dectt titerele L, f, U, r.r


ti O. n"rurtrtol finat
atu[ci dintr-o combinatie de produse, respectiv rapoarte ate ace'stoi
"i".il;t""".
In moil general, dimensiunile 'unei mdrimi au

constd

forma:

rroM"odQ,
Aici exponenlii a, b, c, d, e sint numere inlregi pozitiue sau negatiue (mici),
sau zeroi
.adicd se_ formeazd produse de dimiiiuni ale mdrimitor iuruti_
menlqle ridicale la anumiti puteri.
Euernple:

1. Dimensiunile vitezei

D:

dim D:LrT_rtr(ooo0o:L1fl.
2. Dimensiunile densittriii p:
dim rr'
dlmp
- L-3M+rIoOoeo-L-3M+1.

Acum putem simplilica astfel definitia dimensiunilor:


DlmeDllunlle
uDol mdrlml derivate ltrdl(i iD co mod poate ll scrlsd Ecca3td
ca produs al dlmensluDllor lutrdanrenlale, rldlaate la anumlte puterl.

mtrrlmo

0.2.5. Sistem de baz , sistem de unit{1i, mfuimi eoerente


Alegem ca

mlrimi fundamentale mdrimile 1 (lungime), / (timp), m (masn),

$^ {temperatur5). gi Q (sarcine) cu notafiile dimensi-unilJi


l,) f , U, O ' qi d:
Un asemeuea sistem de mdrimi fundamentale, care este potrivit pentru descrierea
_.

completi a feuomenelor de fizici, se nume$te sistem'de


* In S.I, a circea mirime lu[alamentaltr
este intensitatea

bazd'.

curentului etcctric (Noti red.)

NOTIUNI DE BAZA

24

Fiecirei m5rimi fundamentale a unui sistem de bazi ales ii este asociati

o unitate. Alegerea unitililor este arbitrarl Si in cadrul fiechrui sistem de


bazi existi mii multe posibiliteti. De exemplu, pentru sistemul de bazi
ales de noi pot fi alese unitSfile:
m (metru), kg (kilogram), s (secundi), C (coulomb), grd (grad).

Pot fi folosite 5i unitS[iter

cm (centimetru), g(gram), min (minut), C (coulomb), "F (grade Fahrenheit).


Unitilile corespunzdtoare unui sistem de baze formeazi un sislem de unitdti'

La tratarea ecualiilor de mlrimi, adic5 la calculul cu mirimi generale 9i


sDeciale. trebuie avut qriia ca toate mlrimile si fie raportate la acela;i sistem

de baz, ri se fie exprimate in acelagi sistem de unitili' Daci se indici, de


exemplu, ci placa unei mese are lungimea l:1,9 q Si lilimea D:80 cm,
atunci ,li, aceste mSrimi speciale nu poate fi calculatl direct aria '4:lD;
mai intii. una din cele doui date trebuie transformatd astfcI incit cele doud
date si aibi aceleasi unititi.
Mdrimile care indeplinesc cele doui cerinte ardtate se numesc mdrimi
coerenle. Sistemul de unitlti ales se numette sistem de Llnitdli coerente'
0.2,6. Mtrrimi sealare gi veetoriale

Mirimile clin f izicl se separi in mlrimi scclare 9i mdrimi uectoritle. lI drimi


scalare stnl loale nitrinile ruie sint contplel tlelet:minqte prinlr-o ualoate numericd
masa, temperatura !i
;i o unitate. Exemple de mdrimi scaiare sint timpul,procedat
pini acum cu
sarcina. Indiclm m5rimile scalare tot a$a cum am
mirimile generale: prin asocierea unei litere latine. Lldtimile nectoriale sint
astfet de mirimi ltt caLe, in afurrd de indicarca unei ualori numerice ;i a unitdlii'
mii este necesait indicuea unei clireclii 9i a unui sens. Vectori sint, de exemplu,
toate indicafiile de pozi{ie, care se referi la un sistem de coordonate ales. de
asemenea vitezele qi foitele. Exprimim caracterul vectorial al unei m'irimi
printr-o sigeali pe care o adluglm literei latine folosite pentru merimea
generall. Lln segmcnt cu o anumiti orientare il notirn atunci prin i De multe
5ri nu ne inteieseazi orientarea unui segment, ci numai lungimea Iui, pe
in acest caz suprimlm
s5geata gi scliem doar s. Scriind s nu infelegem vectorul i, ci vorbim de oaLoa-

care o caracterizim printr-o valoare numerici

;i o unitate;

mirimi vectoriale utilizim noliunea de


vector din matematici ;i regulile calculului vectorial dezvoltate in matematicd. S-a dovedil ci noliunei de vector 9i operaliile cu vectoli pot fi folosite
cu mult succes i]l rliferite domenii ale fizicii. Ce-i drept, aplicabilitatea calculului vectorial llcltuie verificati in Iiecare caz in mod experimental ;i este
rea uectorului s. Pentru calculul cu

permis numai alunci chld rezultatele matematice corespund cu cele experim^en-.


'tale

(vezi irr legilurE cu aceasta;i observaliile la veclorii fort, din 0 3 2 9i


i"ndcpenclen{ei dln 1.2.6). in continuare vom expune pe-.scurt
cele mai- importante reguli ale ca'lc;lului veclorial, firl a da o explicatie
matematice mai detaliati.

la piincipiul

25

LEOIT.E CALCULULUI VECTORIAT

0,3. Legile ealculului veetorial


0.3.1. Definiria veetorului
Un vector se definegte prin indicarea a doud puncte. Dacii un v.hicul porne$te pe un
daum drcpt din punctul ,{ $i t$i termintr cursa ln punctul B, atunci el parcurge segmhtul AB
avlnd lungimea s. Feclnd abstractie de lungimea s, acest segment are un sns de orientsre foarte precis, ale la pornire la sosire. Tinlnd cont de oralinea ln indicarea segmentului .i-8, putem
sa-.i asociem un anumit sens de orientare. ln acest sens se vorbe$te de petuched ile Ptncte
otilonc,te AB. Aceasti pereche de puncte AB dIine$te un anumit vector s. Semnul eixprimil
Iaptul c{ vectoNl s ar o anumittr lungime de valoarc r ii in atate de aceas{a o orientar
deftnittr.

s ln sensul de la R la -'I, atunci mi$prin


lractorul opus a lui s; caracterizAm
carea lui nu este reprezentat{ prin vectorul sj ci
Dactr un vehicul parcurge segmentul de lungime

acest vector opus

adiuglnd vectorului J ur1 semn minus, scriind deci

r.

0.3.2. Egalitatea gi lnmullirea veetorilor eu un sealar

veclorllot:
eg&llldril
prln
perechllc
dc purcle ordoa*le
Dol veetorl a ti r, rrelitrlil
dacd au aeeeail valoore. dhectle fl setrs. Se mal poale spuDe:
Derln ltla

,4.B

tl

CD, sint egall


ll slprapull

dscd pot

prlnlr-o translatle (llg. 0.3-t).

v-

,l------r).
Fig.

0.3-l. Vectorii
slnt egali

)'t
':g 0 3-? Vecto',; forla Fr. l2 $i Fs sint
egili din punctLl de veoere lralemat;c. inse
:.ii,rn,le,or f;zice oot f; dl,e'rt.

a, b si c

Rlineli. Conform definitiei lui, un vector rimlne neschimbat. dac, este translat ptralel cu
el lnsir$i. Acest lucru este valabil pentru opeaatia pur matematici cu vectori. Ce_i drept.
ta descrierea situatiilor din fizicd, din cauza iegeturii strlnse cu fenomenele, aceastd posibilitate de deplasa.e a vectorilor este de multe oii timitata. f'n exemplu: din ,izica lnvelati
lp cursul m;diu* $tiln ce fortele pot li reprezentate ca yectori. Fje o fo4d F, care aciioneaze
printr-o sfoard asupra cirligului de tracliune al unui cdrucior (fig. 0 3_2). Sfoara poateli
acum prelungiti
adicd fortr; poate Ii deplasati ln lungul liniei ei de actionere- dar sfosra
- de partea superioard a cdruciorului. Din punct de vedere matemalic, in
nu poate fi prinsd
cete trei cazuri descrise vectorii f;4d slnt egali. 1ns5, a$a cum u$or se vede din reprezentarea
alin imagine, ln al treilea caz siiuatia lizicl este cu totul alta. Acesl exemplu aratl-clal
cd la traiarea matematici a probtemeior de Iizjce nu trebuie se s piardd niciodali legilura
cu faptele fizice.

Cursul corespunzetor claselor

V-X

al tcolii genemle de Ia noi (Nota red.)'

LEGII.E CATCUIUIUI VECIORIAL

26

Deltrilla

mulaiplulul

unui veolor:
tin verlor i, dellnit prin perechea de puncte Ar, ste egat cu de n orl vecrorut f
deliDil prin pr(.La de truncte C/)r darn segmentut A,are o valoore de n orl mai
rnsre de(il segnten(ul CD, du(i segmentele AB Sl Cb sint psrotole fi rla(,i sensurlle
lor rorespund; sau, pe scutt, daerl vectorul ;+pretunUlt de n ori p.inrr-o deplasare
psralet{ poaro tl supiapus peste vectorulT
(rlg. 0.3-:l). ln acest esz putem $erle eeualla
vectorlald:

a-nb.

i-JF

f----i-----i----1"
tllt
tttl

Conlorrn acestei delinilii poate fi introdus


c.--7--b__7_-r__7____
lD special un vector unitar ao, a c?irui orientare
Fi8. 0.3-3. inmultirea unui vector cu un
co!spunde cu c, dar care ate valoarea ao:l.
scalar: o:3 b
Dactr acum a este valoarea vectolului ; atunci
conform delinifiei inmulti i unui vector cu un sceler este valabile ecuatia vectorial{

a.i

0.3.b, Adunarea

si

setrderea vectorilor

Doi vectori a $i b, deliniti prilt perechile de puncte dB

ii

CD, se adun{, deplaslnd


paratel unul dintre vectori, d exemplu vectorul?t a$a fel lnclt noua pozitle C'a pulctului
C sa se suprapuni peste pulctul B; atunci punctul A ti imaginea D' a punctu]ui D definesc un no! vector, vectorul sumil. a lui a $i D (Iig, 0.3-4). Este valabiltr ecualia vectorialtr:

)^

at:"1

\\:--<,\\'

\I
At'

Fig.

0.3

4.

\.,4

Adunarea vectori-

lor:

-..

Fig, 0.3-5. Scederea vecto-

rilor: c: -b+ o:o-

c:oib

Dace veclorii a $i , au semnificaria unor mtrrimi fizice, atunci aici slnt valabile reguadunarea m{rimilor (vezi 0.2.2); nu trebuie adunali declt vectori avrnd aceleasi
dimensiunj. Deci trebuie sA se adune numai forie cu lo4e $i nu forle cu lungimi (ln afara
de aceasta vectorii fo4i pot fi adunali dupi definiiia date mai sus numai ln cazul ln care

lile pentru

au acelati punct de aplicaliel).

Problema O.sllt Ardtati cd dupd delinilia datii mai sus poate

,+a

si c{ drept rezultat se obtiDe acela$i vector sumd c.


Vectorul , se scade din vectorul a. Iormlnd mai lntti

apoi vectorul

-,

Ii

format{ $i suma vectoriala

vectorul opus lui 6$i adunlnd


cu vectorul d (Ii& O&5). Astlel s:poate scrie ecuaiia vectorialdr

4-D:o+(-D):d.

-0,

LEOILE CALCULULUI VECTOiIA!

27

0.3.4. Reprezentarea veetorilor prin componente


Axelorunui sistem tridimnsional de coordon ate rectangu lale li se poate da o orintare,
asociind fiecdrei axe un vector, care se lntinde pe axa respectiv?i de la originea coordonatelor pine la punctul avlnd valoarea unu a coordonatei. ln acest fel se oblin trei vectoii unitari diferit.i; deoarece fiecare dintre aceqti vectori unitari este asociat unei alte axe de coordonate, vom da acestor vectori ulitari indicii ,,zqi 3 Si ti vom scrie sul torma e] el {
(fig. 0.3-6). Toate punctele sistemului de coordonate, care se all?l pe axele de coordonate,
fornreazri lmpreund cu originea coordonatelor cite o pereche de puncte $i deliDesc ln ecest
fel un vector. Punctul ,4 din figura 0.3-6 define$te vectorul-ar-5?r, punctul B define$te
vectorul c2:2 ?2 li punctul C definette vectorul a3:3 ?3. Din adunarea vectorilor rezultd
cd vectorul a, care se lntinde de la originea cooidonatelor ptne ln punctul D (5,2,3)
(tig. 0.3-?) poate fi scris ca suma celor trei lectori ir:si, i":zir. i":si. f"t" a""i

valabile ecuatia vectorialei

d:ar+

a2+

a.:5 r+2 e2+3 \.

--tI

It

Fig. 0.3-6. Toate pundele de pe axele de coorpot fi reprezentate cu ajutorul vectorilor

donate

unitari er, er gi er:

or:\er,

02:tr2e2,

o!-\es.

componentele

Vectorii 41, d2 9i as se numesc compottentele vectorului c. 1\_umerle


rile componentelor i, i ut ?".
Scriem pe scu ar:5, a2:2 ti a3:3; sht decl valabile relaliile:
dt:atet,

o poate fi
or oz $i or,

Fig. 0.3-7. Vectorul

din

5, 2

ti

compus

3 se numesc vglo-

a2:o2e2' a3:a3e3.

Valolile ar ale componentlor unui vector pot fi $i negatiye.


Problema 0,312: Atdtali, c{ pe.echea de puncte EF avlnd coordonatele E (5, 4, 6) $i F (10, 6,
9), define$te uD vector h, care este egal cu vectorul ri de mai sus,
Problema 0.313: Do,ui perechi de puncte,{ (2,3,2r,8(b,0,3)$iC(4, 1,2), D(11,2,0)delinesc doi vectori d Si D.
a) Care slnt componentete ?r, i, 9i ?", respectiv i, i, sr i. ale celor atoi vectori?
b) Aretali ci vectorul .urne ?:?+*A poate fi scris
to"rn.,
ODseruqli.'

.:

"ot

cr

cr

+.s:

(ar

+ Dt) el+(d.+ Dr) er+(or+DJ.r.

LEGILE CAICUI.ULUI VECTORIAL

28

0.11.5. Produsul sealar

gi vectorial

e) Produsul s(slar e dol voctorl


De multe ori ln naturtr trebuie si se observe proiectia unei lungimj, a unei suprafete,
perpendicul pe un plan sau o dreapti. Figura 0.3-8 ilustreazd ce lnlelegem
prin proieclia unui vector pe un plan. in proiectie, vectorul atapare scurtat cu un factor cos 9.
Pentru tratarea matematictr a unor asemenea pro z I
blame este indical pr'odusul scclar a doi veclori. pruI
dus definiI in rnodul urmitor' vectorul a se lnrnu]_
lpmttqe
te$te scalar cu vectorul ,, proiectind lectorul a pe
A unui vctor,

drcapta supod a vectorului , (prin aceasta ia nastere o lungime avlnd \,aloarea a cos q) $i inmultind
valoarea proieclat, cu v{loarea vectorului i(fig. o.:-si.
Conform acestei definitii, produsul scalar, notat cu
un punct lntre cei doi vectori, este:

a.r:(a

cos

,:a,

q)

cos 9.

Din definiiie rezulta ca produsul i.i este egat


cu produsul a.r, deoarece daci se proiecteazi vectoNl , pe axa suport a vectorului a, se obtine ca
valoare proiectattr expresia D cos p. Dlrpd dfinr'tia
dat{, produsul ,.4 trebuie calctllat in felul urnlStor:

a:ra

cos

conform definiljei date, produsul

i i'

rn",rqi ,,u

cos 9)

cos

are caracter vectorial; de aceea el poartA

doi vectori ln lelul urmdtor:

taa

Fig.0,3-8. Proie.tia vectoru


planul x, y

lu

in

fdr, demonstratie, cri produsul scalar al vectori'


fo.?qi7 poate fi calculat din componentele celor
7

ftdotuhi a

,/<fto$ha

numele

1.4.1- la tratarea noliunii de


lucru mecanic vom lntllni pentru prima oare o aplicatie ln lizici a produsului scalar. Nrai mentiondm,

de produs scalar.

a)

9:4,

D.a:(D

za+q_..._)

cos

9:

o,4,

Fig. 0.3-9. La formarea

Produsulur

vectorul b se
proiecteaz, pe dreaPta-suport a vec_
scalat o.b:ob cos

9,

torului i Figura (b) arati cazul particular 90'<p <180'. in care produsul

szbe+a3b3

scalar devine negat tv

rezultd'
Daci acunl vectorul;estc perpendjcular pe vectorul i atunci cosg:0 De aici
pentru acest caz spccial, a 6-0'
\'ectorutui
ot Problemarr3r'Ir: Aratati pe bara figurii 0.3-7, ci valoarea or a componentej { a

la poate fi rnlcrrlJtd cx produ\ scalar prrn rxpresie

ar-a

Pr

ii ca ln general

a\'em

al :a

Pi'

29

LEGILE CALCULULUI VECTORIAL

b) Produsul vectori{l a dol voctorl

in fizicd intilnim de multc ori exe car se rotdac intr_un sens bine definit sau suprafete
care au un sens de rotatie bine dcfinit (de exemplu, suprafata unui circuit electric dreptunshiular.
Darrurs de un curent electric lnlr-un \ens bine definil r.
-

in

accstc cazuri se folose5te cu succes produsul

vectorial, care poate fi ilustrat in ,elul

Drmitor: cei doi yectori d $i , din figura 0.3-10 determind o suprafate in formi de paralelogram.
Rotind acum vectorul a peste pozilia vectorului , in a$a fel lncit el sA descrie suprafaia
paralelogramului, atunci prin aceastd mi$care s_a definit un anumit sens de rotarie.Sine
imapinrim acum un tirbuion sau un surub cu filet drept, rotit In acela5i sens. La pozitia
vect"orllor desenatd ln figura 0.3-10, acest surub s_ar mi$ca ln sus; el ar electua o mi$care
de inaintare perpendicular pe suprafala paralelogramului amintit. Acum definim ca Produs
vectorial al celor doi yectori d $i , un vector ., a ceruj orientare corespunde mi$cirii de
haintare aqurubului drept; lungimea lui se fie egaln cu valoarea suprafetei parale logramu lu i
delinit prin ; $i l). DupI cum se vede u$or din figura 0.3_10, aceaste supralati arc valoarea
a, sin @. Dxca pentru produsul vectorial al vectorilor.! Si , introducem temnul ax, atunci
putem scrie:

c:ox , $i 6:aD sin 9.

Dac?i acum vectorul a este paralel cu

caz special rezulttr: ax

vectorul ,, atunci sin 9:0. De aici, pentru acest

r:0.

!-i

Fig. 0.3-10, Formarea

prodLrsului

veclorial c:o X b

glg. 0.3-11. Produsll vectorial b x o este

vectorul opus

lui oxb.

Produsul vectorial astfel definit are o particularitate: factorii o+9i ilnu pot fi schimba{t
lntre ei. Aceasta deoarece conform definiti;i date ixi tn"""-na ca vectorul i'trebuie rotit
peste vectorul ai Prin aceasta se schimbi sensul de rotalje (v. fjg. 0.3-11). 9urubut se
mj$ce acum ln alttr direclie. Aceasta e{pljci relalia:

L^EGILE CALCULULUI VECTORIAT

30

Exemple pentru aplic:lrea produsului vectorial ln tizicri Ie vom cunoaste la tratarea miscerii
dc rotatie in 1. ,1. 7, a momntului forlei tn 1. 5. 2, a fortei l"orentz in 6. 1. 3 $i la aplicaiii
specialo .le lt,gii inductiei in tj. :1. 1.
Mai mentiondm, fdre demonstralie, cI produsul vectorialTal vectorilor 7qi7 poate fi
determin:rt din component(le cclor doj vectori in telul urmitor:

t:\azb3_a3b) tt+\a3\
Se vede cii

at\)

e21

latb! azb)

?3.

dupi aceasti reguldprodusul i'x ia; ir,.up."r.ntrrea dup:i componente exacl

vectorul opus lui c fi aoume -c,

1.

Elemente de mecanicl

1.1. Lungimea gi timpul

1.1.1. Lungimea
Pentru indicarea unei instrucfiuni de misurare pentru mlrimea funtlamentali-lungime pornim de la uo{iunile matematice driaptd si segmenr. Oricirei
bare, oricilei muchii a unui corp putem sd-i asociem o dreaptdi de asemenea,
prin doul colluri ale unui corp se definepte pozilia unei drepte. Barele 9i
muchiile corpurilor au un lnceput qi un stirgi[. Aceste limite 'marcheazd pe
o dreapte, pe care ne-o inchipuim pe un corp, un segment de lungimc 1.
Dellnllto
eg'atltllil
lunglnritorl
Lungimea I, marrsltr prin punelcle _4 tl 1J, eBl egall cu lunglnea l, mEreard prlD
ponctcle d' ii B', dac{ prin suprapunerer bllletor, respertiv a muchlllor corpurlloi
pot ll &duse slmultan sit eoincld{ ,4 cu ,{. Sl B eu .B,,

ln*limbajul fizicii mai spunem: . . . daci ,4

ti ,4,, pe de o parte, gi
coincidenfl se infelege ixistenta
simultand
spatriu gi timp a doud evenimente; notiunea de coiniidentra esL
-in
o noliune fundamentali,
care ru poate fi expticatd mai departe.
Nu-este intotdeauna posibil ca douE lungimi pe care vrem si le comparim
- fie
-.
sh
aduse la cojncidentA. lndllimea unui cui' me-talic nu poate fi supiapusE
peste litimea lui. De aceea trebuie creat un etalon care poate fi traniportat.
Aici trebuie si presupunem ci prin schimbarea locului nu ie schimb5 lungimea
datl de etalon
-- 9i,.8', pe de altd parte, coincid. Prin
B

Dollnllla
.

mulrtplutui

lung lm lt:

Valoa.ee dubld, rrtpld, ..., de n orl u unei lunolmt se obtltre punlnd eap la csp pc
o draptd douri, lrcl,..., n here sau nnlrhll de corpurl de tun0lme l.

- Aceast5 definilie a multiplului lungimii nu contiDe o instrucliune comPleti de misurare. Pini acum nu pot fI mlsurate decit segmente qi muchiia
ciror lungime este un multiplu intreg al unei lungimi f-undamentale l. Cu

CAPITOLUI.

37

t.

EI.EMENTE

DE MECANICA

ajutorul toremelor razelor vectoare este insd posibit sI se impartd o lungime


datd (de exemplu, o lungime unitate) in pdrli egale. Pot fi deci produse
etaloane de lungime cu subdiviziuni oricit de mici gi pot fi determinate toate
lungimile existente in limitele preciziei unui asemenea etalon.

Detinif i{ unltiirii

de ltnglme:

Unitater de lunginre esle dali prin distairla dintre (le doua trfutrturl la extremirtrlile
unei bare de Dlatin[ tr.idi{rn, plslrflt lfl Bircul Internalional de ]Ilirsurl ;i Greultr(l Ia
Parls..{oeasli barir servefte drepl elalon rlei tunginre. O luDslnle c0elii (u diitanta
dintr acesle trisilluri o numim l D! (un metru). trletrul sle unit{lea de lulrglme a
slstenului nostru de un ildlil

De Ia unitatea de lungime metru au fost derivate urmitoarele uoiti{i:


(terametrul Tm :1grz m - rar folosit)
(gigametrul Gm :10e m - rar folosit)
rar folosit)
(megametrul Mm :106 m

kilometrul km :103 m (hectometrul hm :10'z m


rar folosit)
(decametrul dam :101 m -- rar folosit)
m :1
m
metrul
decimetrul dm :10_1 m
centimetrul cm :10-2 m
milimetrul mm :10-3 m
micrometrul pm -10-6 m
nanometrul nm :10-e m
(picometrul pm -10-'!2 m - rar folosit)

lD afartr de acestea se mai folosesc urmdtoarele unitdti:


' in opticd:
r A:10-'o m (un angstriim).
lD fizica atomici:
1F:10-t3 rn (un fermi).

in

astronomie:
1

AL:9,4605.101, m (un an lumine).

Anul lumind este distanla parcursd de lumini, in vid, intr-un an

(!.

7.-.4).

ln tabela 1/1 sint date citeva vatori de lungimi incepind de la tungimea


cea mai mice pe care o cunoagte fizica, pini la cea mai mare. Scara cuprinde
ulr domeniu de 10-15-1025m; acestea sint patruzeci de puteri zecimale. DuPi
felul metodei prin care se electueazl misuritorile de lungimi, tabela poate
fi impirtitd in gase grupe.
l.

Cu definit.ia lungimii, pe care am cunoscut-o mai s[s, poate Ii cuprins domeniul de la


100 m pind la ciliva 1O-0 m. Pentru aceasta slnt necesare rulete, rigle, tublere ti $uluburi
micrometrice.

2. Cu aiutorul microscopului poate Ii cuprins domeniul de 10-3-:-5 10-? m. Ultramicroscoapele ajung plnd la 10-? m,

Pentru a satisface exigentele mesurdtorjlor de foarte mare precizie,

ln special ln

dome_

niul fizicii atomice, ln ultiriul timp s-a definit un nou etalon de lungime pe baza lungimii
de undtr a Bdiatiei unei anumite surse de lumin{.

LUNGIMEA SI TIMPUL

33

Microscoapele electronice (v. 6.1.6) deschid domeniul ptnd la citira 10 e m. Deci cu aces_
te aparate pot Ii observate cele mai mari molecule.
4. in do.[eniul 10_0 -10-1a m, obiecte]e de studju (atomij;j nucleeic atomice) se bombardeazd
cu particulele cele mai mici- de exemplu, electrori sau nuclee soare- fi se cerceteazi
in ce fel acesle particule sint derriate de la traiectoria lor. pentru diametrut eloctronului
iDdicat in tabell nu exjsti plni acum nici o posibititate de nr:isurare. Acest djamctru se

3.

calculeazd pur teoretic.

5. La luugimi mai mari decit

10 m s folosesc procedeele de calcul ale trigonometriej. pentru


rcexsta est necesar, de exmplu, un selmetrt masDret .l A cn brzi. iar tle Ia puDctele ,l si
B se vizeazi punctul C. a cdrui distanfd trebuie determinati. Se oblin ung_hiurile a
p
dln triunghiul -{ /JC, celetatte mlrimi puund fi calculate. Oa bazd dr ptecaie pentru Si
inii_
suritorj, care se e\tind pini in spa{iul cosmic, sr folosettu diametrul pimintului sau dia_

rnetrul traiectoriei Pemintului ln jurul Soarelui. in ultimul caz, unghiul sub care apare

6.

staua trebuie determinat o datA tn primevare $i o datd in toamnl. in acest lel s aj;nge
plni )a distante de un an lumini, deci circa 10rG m.
l)istantele celor mai multe stele fixe (stetele care ne apar lntr-un loc stabil a cerului) nu
mai pot fi dterminate nici din purcte diferite ate trai;ctoriei pimintului. Distantele sint
prer
iar ccle doud unghiuri .r $i p devin aproape egale. S-a cercetat lnsi hrmina
-mari,

cmisldesteleSjs-adescoperitcAexistdniai rnulte tipuri de stele, a c{ror strdlucire ja na$tere in acela$i fel. Toate stelele unci astfel de ctasc trebuie se aibe la supralatd aceeasj luIninozitate. Deoarece iluminarea scad cu petratul distantei, vlzute de pe Femlnt stetele apar
cu dilerite luminozitili. Diferentelc de tuminozitate sint astfel o m:lsurd pentru distanfule
slelelor. ]Iateria cea mai indepirtati care a putut fi descoperitd ln spatiuicosmic are, duptr
ircerste metodd, o distanti de 102{ m de la pEmint.

. Ultima indicatie a tabelei poarti denumirea de "diametru ipotctjc. al Universuluj. Ce


se intelege prin aceasta? observlndu se lumina stelelor s-a
vezut ca liniile spectrale sint clr atir
nrlli deplasate spre roiu, cu clt stelele sint mai lndeperhte de noil. Se deduce de aici, cA toate
stelele se lndeperteazi unele de celelalte ca schiiele unei explozii. Stelele lnvecinate au o viteza
r(lativ mictr Intre ele, iar cele mai indepirtate o viteztr mai mare. DacI consialerim o stea $i

I)drnintul, atunci acele stele se lndepdrteaze cel mai repede de el, care sint cele mai lndepi;tntc,. Inse nici un corp nu se poate misca maj repede decit cu viteza luminii (v. g.6). Dici.
dacl toate stlele participi la miscarea de lugn f;lI de pimint _ $i nu cunoa$tem nici o
e-\ceptie - atunci exist6 o djstanlS maximd, la caie s mai pot gesi stete. Ele ar trebui si
fie itunci ata dc lndepe(ate de Pdmint, inclt acestei distant; sd icorespund{ tocmai viteza
de fugi c : viteza luminii. Din aceste rationamente se obline aproxim;tiv valoarea l02s m
drcpt diamelru ipotetic al Universului.

Nu ne vom ocupa de problema daci cele dou6 limite date ale scbrii
lungimilor sint intr-adever limite principale, care nu pot fi trecute niciodatd.
Putem si spunem insd cd deocamdati in cadrul fizicii nu are sens si se
vorbeasci de lungimi $i mai mari, respectiv gi mai mici.
'Iabela arati ce diferitele metode de mesur.are
se suprapun la margiuile
domeniilor'. astfel incit o metodl poate fi mereu verificatd prin alta"qi cd
in cele din urrni, poate fi redusi la definilia noastri iniliali a lungimii
fab?lo tlt Cltpro Dolori Jp tungint
10-r5 m diarneLrul teorctic al clectronului
) calcul teoret ic
10um diametrul mediu al nuclerlor atonlice
I n,rnor.or* cu particulete
10 ro m diametrul atomului de h idrogen
ceJe mri mici
10-o m diametrul moleculelor

r
. Lrrnoaitem asrmenei deplasiri din domeniul acusticii. De e\emplu, indltimea sunatului
emisdeolocomoti\'Scareseindepertcazddenoj
Doppler 3 5.4t.

I-

Fizi.n cuF sup.rior

se deplaseazd tnspre suneicte mai joase (efecl

CAPITOTUT 1, EI.EMENTE DE MECANICA

34

bomb.rdrr.r ru

'
nr diarnetrulvirusurilor
I n"'tic,r.t.
106 rr diametrulbacteriilor
u ltra n) icroscop
10- s nr grosimea foitelor de aur
suLler
grosimea
pir
l0 rn
unui lir de
l0r rn diametrul piceturilor do apt
)
10-2 m ldtimea unei unghii
10-r m lungimea unei palme
rulet(
100
m inellimea unei mese
riglr
10r
rn indliimea medie a copacilor
nr iniltimea medie a catedralelor
10,
)
rn inlllimea deasupra mdrii la Poiana llra)oY
103
101
rn: 10 km raza lizuali medie
l0i m: 100 km drum de o zi cu biciclta
procedee
In: 1000 km distanla trlangalia-Satu llare
106

10?

..r,

,r

10?

diametrul Soarelui
distanta Soare-Pimint

10r
101r
10r3

distanta Soare-Neptun

nl

un an lumini
diametrul (leii

10r6

10rr

trigonometrice

1/4 Ecuatorul Pimintului

l/4 distanle Pemint-l,uni

103

1021

lactee

rnisurarea

(direcl ie longitudinale)

str:llucirr i

c(a mai indepdrtati rnrterie obscr!ate

strlrlor

din spatiul
1015 m

cosmic

diametrul ipotetic al Uaiversului

calcul teoretic

l.l .2. Timpul


Cind ajungem intr-un loc unde arn mai fost cu cifiva ani inainte ii glsim
acolo totul neschirnbat spunem; ,,aici timpul parci a stat pe loc". intr-o lume
in care nu e\isti schirnb,rri (si nici irnbitrinirea oamenilor), nu existd asimilarea
alimelltelor etc., nu are sens si se yorbeascl de un timp.
Schimhdrile pe cale le percepem la observa!iile din fizicri le nurnim .sernnale.
De exemplu: aprinderea unei ldmpi, aparilia unui obiect intr-un loc anumit
(devia!ia unui ac), aparilia unui segment etc. I)eosebim semnale precise gi
semnalc nedefinite. Aprindcrea inceati a unci
pe cind fulgerul t,ste un semnal precis.

limpi

este un sernnal nedefinit,

il : lislm si cacll <Iin minir douri bile clt, plurnb.


Obseroalie: pocnitula la ciocnilea fiecirrei bile pe pirnint ostc un scrnnxl plecis.
in general auzim doui semnale. Daci auzim un singul stmnal,
spunem: bilele ajunq sinrrillan pe pimint; cele doui scmnale coincid.
Observarea simultaneitSlii oferi o problemh de fizici: doi elc!i sc plaseaze
in curtea ;colii ta distanJa maximl posibili unul fate de celdlalt. Un al treilea

E I E.rperienlu I .l

LUNGIMEA SI TIMPUL

3s

elev, observatonll, se plaseazal in aprolticr.ca utruia (lit)trc ei, insii in asa fcl
incit sit-i vacli pe arnincloi (iig. 1.1-l). I-l urr scrun al sau. tei rloi bat cu
un ciocan intr-o lllacir rnelalicit. (lu ochii, ohst n.alurul constirtl'r sirnrrltaneitate,
Lu(,ch(,a insl pelcepe <louit selnnale. Semnalul rrcrrstic arc. evirlent. ut titnp
de zbot tnai lun{.,\curn obsclvlltolul isi schirnbl Pozitia. a.junginrl la distanti
egaLi rJe cei rloi llrrlerreri (fig. 1.1-l) si crpelierrtu sr r.eprlrr.

i8. '1.1-1.

Semnalele

deciansate .oncomitent,
in general nu sint recep"
lionat concomitent.

Fig. 1 .-l-2. rn situatia


reprezentate

aici,

nalele sosesc

sem-

concomi

tent.

Rezultql: ;i in acerstr cxperienfi se emil patru semnalc doui optice ;i


douir acustice. Scmnalele {}custi(.e sosesc mai tirziu la obsetvator
dec it ce le opt icc. insI. sprt, deosebire de prima experien{ir, acurn 5i ce lc
(loual srmnale acustice sosesc concomitent la urechea ol)servatoru lu i .
Pcntlu a Ii in(lel)rtrdent de toatc problemele timpului de parcurgere rlefinim
acum sirnullancitatea a doui evenirnente in fehtl rrrmirtor;

I)ouri errninrc le r.orr'!rpar i douir l{r..uri. I ii/J (itl (azul sp(inl Ioate Ii -{=B),
uu Ix.sinrull:rn {h(.ii doun senrn tr d. txr!rirtli de(l niato {tc ole so*s. (onrollriletrt
(in (oin{,idenlir) t:r un ohsrvrtor. flIllrt la J(.oousi (listanlir t{lir ito to(.uritc A ;i lJ.

NoIiuuea d(. concornitent, respectiv de coincidcnfl, pt, care o folosim


la act,astii dcfili!it'. tlehuic deosebitr'i (lc toiiunea de simultaneitate a doui
evenimcntt. Irrima notiune se rt,feri la o coinciden!.{ spatiall ;i tetnporalat
pentru pcrceptia st,nzoliali a observatorului cega ce se in!elege prin aceasta
r)u I)utem aFaliza sau defini rnai departe, o presupurern
de Ja inceput. A doua
nofiune poate fi aplicati la evenimente care au loc in diferite puncte, Ea
rste o n0liune deliniti fizic.
Dupii aceste pregaitiri putern cla acurn defili[ia pentlu mdsurarea tirnpultri.

CAPITOLUT

36

Delinilia

egelltA!ii

llmPului

I.

ELEMENTE DE MECANICA

I)oui scntnale A ii B dofins( in(ep$lul ii stirfitul unui lnlerl'al de timp. Douir intervale de timp (sau, pe sc rt, dol timpi) I tl 1' sint ogale dat,t senrnalle,{ ni A'tl
semnalele B ti ts' la i ceputul ii slirtltul celor douii intervale dc timp sint declatr'

tste simultan.
Aceasti definifie este folositoare mai intii doar pentru mlsurarea unor
asemenea intervale de timp care incep 9i se termini coocomitent. In experienlele
care urmeazi Yom observa citeva procese care au loc concomitent.

Erperienla I.I/2r DouA, bile de


plumb sinl Prinse cu sfoarb de
irratul unui stativ 5i Pot Pendula
libe; (fig. 1.1-3). Vizali bara
stativului io d irecIia bra[ului'
Cind sloara unui Pendul trece
prilr dreptut acestei linii vizate
se obiine un semnal clar' NIodificatri apoi lungirnea sforii unuia
dintre pendulc, Pind cind cele
doud semnale coincid, cind Pendulele trec din Partea drcapti

la linia vizati.

l,-

_4

Fig. 1.1-3. Experienli pentru rntroducerea mifcirii


period ice,

Rezulteti Daci ati obtinut aceasti situalie puteli spune: timpii necesari
pendulelor pentru o oscilalie de pendulare comPlete (adicn din
pozitia de mijloc la stinga, peste pozilia de mijloc la dreaPta
9i inapoi in pozitia de mijloc) sint aceiagi.
Efectuati experienla 5i prin inlocuirea unuia diutre pendulele cu sfoarl
printr-o rigl5 sau un alt co.p pus se penduleze. Montali in spatele stativului
un motor cu un indicator rotativ ti regtali viteza motorului in aqa lel incit
indicatorul sE coincidi cu trecerea inspie dreapta a pendulelor prin linia de
ochire (de vizare).
Avem acum trei procese diterite, care au loc concomitent 9i ale cdror
5emnale coincid i[ repetate rinduri, Vom schimba experienla in felul urmitor:
Erperienla 1.113: De bra!ul stativului se fixeazi ttoud pendule de lungimi
dilerite. Lungimea unuia dintre pendule se moditicir pini ce pendulul .lung
va trece in dieptul barei stativului tocmai atunci cird pend[lul scurt trece

a treia

oar5.

sint reglate corect, condilia pusi in probleme


Chiar dacl pindulul lung a ajuns pind la a zecea
coincidenld cu bara statiYului, el coincide cu pendulul scurt

Obserualie: Dacd ambele pendule

se pestreaze.

LUNGIMEA SI TIMPUL

37

care ajunge acum la a treizecea coincidenfi. ln acelaEi fet putem


construi 9i pendule cu un alt raport al intervalelor de timp.

Rezullat: Experienta 1.1/3 ne conduce la presupunerea cI o oscilalie completir


a pendulului mare necesiti un interval de timp exact de trei ori
mai mare decit oscilalia pendulului mic.
De aceasti presupunere legim ideea cr durata de oscilalie a pendutului
mic (5i de asemenea a pendulului mare) este intotdeauna aceeagi. Spunem cir
aceste procese sirL periodice, adici ele se repeti mereu, iar intre fiecard repetare
se afld intervale de timp egale. Aceasti presupunere nu o putem demonstra,
insl ni se pare de neinchipuit ca doui procese coniplet independette unul de
cetilalt, gi carc coincid in repetare infiniti, si nu fie perioclice.
S-ar mai putea inchipui ca durata unei perioade / si sufere pentru toate
aceste procese o mdrire sau miclorare uniforml. lnsd atunci acealti ,,dilatare
a timpului" ar exista Ia toate procesele (;i la activitatea noastrl cardiaci);
intregul ritm al vielii s-ar dirija drrpa ea si n-am putea aua niciodatl de
aceasti dilatare a timpului.
Cu presupunerea cI oscilaliile perdulelor sint periodice (adici intr.e
coincidenlele cu bara stativului existi mereu intervaie de timp esale) este
acum posibil si se constate egalitatea a doui interv_ale de timp la procese
care nu au loc simultan. DacI astizi intre doui coincidenle ale unei oscilalii
de pendul existi urt anumit interval de timp, atunci miine doui asemenea
coincidenfe vor indica acela;i interval de timp.
Cu ajutorul noliunii oscilafiei periodice este acum posibil sd se defineasci
m6surarea multiplului unui timp.

Delin ilia nrrr I tiplutui tinr Iului:


UI prores, linrilat prln senlnnlel J ti ll, ure de n ori dumta oscilflliei periodice u
unui pendul de durolu I, ds(i sntnalele -.1 li lJ au lo( sinrullar (u lornirea penduIului tt cu terlninarea perio{rdi a n-a.
Un interval de timp , dat (de exemplu, un timp etalon, o ulilate de
timp sau durata unei anumite oscilafii de pendul) poate fi subimpirlit in
intervale de timp arbitrar de mici de aceeali duratl, confecfionind un pendul
care efectueaze in intervalul l, de exemplu, zece, o suti... perioade complete.
Pe baza acestui lapt pot fi construite acum aparate peiiodice de misurat
timpul, mai rapide sau mai lente (ceasornice cu cadran, ieasornice cu pendul
e_tc.), iar cu ajutolul definitiei pentru misurarea egalitnlii timpului pot fi
determinali timpi arbitrari (9i procese aperiodice). Ceasurile nu-sint aitceva
decit emitltoare de semnale periodice.
'frecerca Soarelui la meridianul Pimintului este si ea aproximativ un
proces periodic. Deoarece, vizut dinspre Soare. axa pamintului nu are
o pozitie lix5, ci inconjurd Soarele o dati pe an, ziua solarl este supusd unei
mici fluctuatrii (fig. 1.1-a). De aceea, drept etalon de timp se ia valoarea
medie pe un an a zilei solare, ziua solar[ mijlociel. (]a unita[e [1] a mirirnii
Pentru a satislace cerinlele nrisuritorilor de cea rnai inalte precizie, in uttimuttimp s-.
- -. .r un
detjnit
rrou etalon de timp pe baza lrecYentci unei anumite $uise de lumind.

CAPTIOLUL 1. ELEMENTE DE MECANICA

38

fundamentale timP se ta a 86 400-a partc a unci zile solare mijlocii; aceasta


este o secundir. I)eci ln sistt'rnul dc unitir!i pe calc il vorn pune Ia bazl
este valabili Ielatia
I I.l

s.

Proeedec de rnisrrare

peltru tinpi
Aqa cum arn ficut la mirimea lungirne, vom Privi gi
aici o tabeli a valorilor de timP
cu care opereazi fizica gi vom
cunoaste diferitele metode de
mdsuri tolosite (v. tabela 1/2).
Anul este cea mai lungi Perioadl folosi tit pcntru miisurarcir
timpultri, Pe baza aceslrti ..ctrtnometnl' avcln iDdicaiii oxacl o
Flg. 1.1-4. Unghiul a, cu care trebuie sA se ma
de tirnp ccl tltrlt Pinir la anttl
'l'oate
Pemintul dupa o rotalie conrPlet; (fal: de
deplaseze
i
ik'
inforrnat
1000 i.e.n.
cerul stelelor fixe) pind la trecerea prin meridian
penlru pcrioade rnai lunQi se
a Soareiui, este in pozilia indePertata de Soare
bazeazir pe rnctode ind irccte,
(v teze liniari mice) ma mic decit in Pozllie aPropiat; de Soare (vitezA liniara mare) (vezi 2 5.4).
care tru ltiloscsc Procese PcriDe aceea ziLra solare nu este aonstant:.
odice pentru Inasurarca t ilnpului. Se cunosc. de exemPlu. lt'gi
despre desfi5urarca in timp a unor procesc la care se transformd energie (energia termicii, dezintcQlarea Prin radiaiie, energia radianti). Din straturile
scoarlei p;rminte5ti se poatt' r'edea ii astlzi citd energie radioactivl a existat
la naqte."o lor; de aici poatc fi calculat timpul care a trebuit sit se scurgl
la un asetncuea transft'r dt' ('nergie si astfel se cunoaste virsta straturilor respective. in mod asernilnartor poate fi calculat ;i timpul in care va fi epuizatd
energia solara existentit in prezcnt 5i in care nu vor mai exista condiliile de
viali cerute de biologie.
in tahelr l/l xrn indicltl (, luugilne pcntru diametrul ipotetic al ['nitersului; calcularea
(lu
acestei lungirni se hr7,r p(' contlatarex c:i spaliul cosmic urnplut cu materie se dilatL

'@-;-'--'-

ajuto|.ut cercctnr;lor de r:rdioactiritate, carecuprind;i schije de Incteoriti. r'irslT Lrni(er'ului


a fost apreciat:i la aproximativ 101rani;lcestea sint l5 0:]8 1ors s=1{)r; s Daci st presupune
cd Unirir:rsrrt. a cirui lirnitn exterioa.d sr.extinde cu !iteza lltminii. a inccpuI extjnderea sa

de aproximati\ ,ori s (u viteza luminii c-:] 1OsI ,atunci extind(rea totali intirnpul 1Or?s
ajunge la o distanl,t dc aproliinuti\ 10e5 m?,actasta estt lnsd tocmai Yaloarta' la crre s_a apre
ciat pe o calt conrplcl dileritn (r'. p.33) diamelrul UniYersului. Dileritele ttorii se sprijine reciproc.

Toate valorile de timp mai mici de 1000 de ani se dettrmini pe baza


unor procese periodice. Din perioada traiectoriei Pimintului rezulti ca misur'r
a timpului anul; din pcrioada de rotatie a Pimintului rezultal ziua; perioada
acului mare de ceasornic irnparte ziua irr 24 de ore; sutimi dc secundi mai

LUNGIMEA

9I

39

TTMPUL

pot Ii misurate cu cronorrlelre. dacir sint dcclan;alt clt'tlronic. inttrvalt'si


clc dau pt' tale
inai scurte de tirnp se mitsoari crt aparatc tlt'flctvetllii inalll;
6s ltttt'r'r'ale $i ruai
(lulatll
lO
o
dc
pinri
la
tirnP
perioclice
de
electrici semnale
scurte nu mai pot ii identificale lrtin courpararea tlileclir lt LitnPultli cu ull
proces peliodic.
Tabela 112 Clleoa ttaloti de timP

10u s
acum 1Ol3 s
acum 10r, s

vlrstft Universului
epoca glaciaril

paleolitic, apxrilia olllului din


Ne.ndrrtal

rcurn l0Ll s cultura din Creta


2.1Oo s durata de riattr mcdir ll ornulu!
s anul
s ziua
10' s b{taia inimii

:].2 107
0,9. 105
0,8

1U 2

compa-

ralio
radioac

dr

ti! I
tinrp

s : perioadi o curenttllui xlll'rnctit

de

parcuN ai

3cm
10

23

s ,,timpul

sem

nlrle periodice
(ceasuri,

oscihtii,

10-6 s pe.ioada undelor medii (radio)


10-ro s timpul de parcurs al luurirlii pentru

cu

omi_tltoare

nale

ii

culendar)

particule
cu I itrz:i

cunoscutl

elementar"

Si clariliclm qi urtnitorrelt l)robl('rnl: carc este tilnpul cel nlai scllrt desprc
care mai are sells sat sc vorl)('ascal ill fizici. I)acI un st'mnal ctl celr Inli
mare vitezi existentil il) rattlrir rlcci cu viteza Iurninii c::l' 108 m/s parcurgc cea mai rnici lungitnc cristenll in naturir - diarnt'1r'rrl eleclronultti
d:t0-it,,
, atunci el ncccsitar pentru accasta un tirnp de 10-23s. I)espre un
timp mai mic n-are sens si se vorbeasci in lizici.
A splttiului' de o
Prezintl:rnumite dilicultnli mintale, dtrci Yorbirn dc o tinriti superioarl(lilicullirli
rrrintalc
qi ;"1rioaid a timpului, de virsta li raza Uri!crsrrlui' insri
iiiniie
"L,per;oara
aseminltoare
ar rezulta !i daci am vorbi dc un timp nclinilat Ii un nllj\1'c nolinril't' Iisll'

surprinzitorfaptulcrifizicaiaaiciodecizie.(leidrept'trl'buiesiiIintlt)co'rtdef'tptulci
fizi';a vorbe$te de spatiu $i timp numai intr_un sens Ioarte sptci:ll' ii anumc ill stnsul posibi
utunci
litilii de m;surare.^Dacn indicim limito pentru noliunca dt spaliu,ii timp (lin fiTicri'
indicd; Iimitele (tomeniulLri in cadrnl clruia are sens sI se aplicc misur1torile dc ti p !ii lun_

girne definite dc fiTicn. in mod conitirnt, fizica se despxrte aici de orice,notiur)c liloTolic:i,
iar;i de o notnrno proa neivi despre spatiu fi timp- (lu aceasta nu se ncagi valoarc| notitlni_
)or de spaliu ii timp dinafara Iizi;ii, deoarcce tizicianul care filozofeazir trebnic si sr i,trrbr:
unde se ex'tinde Uninersul cu lirrita lui, care se d(ptaseazi mcreu, fi ce a existat incinto de in
tervalul de timp de 6.10e ani? Detinilia dati notiunilor de spaliu ii tjlDp a tost posibili
printr-o construclic univoci a notiunilor dc sprliu ii tirnp. c,r.e poat.fi repetatl de orice c\p(_
iimentator. partea constructivi i:i gdseqte eipresia in post latele: inrarial)ilitaLe^ ctnlonului
pentru dctinilir
de lungime, invariabilitatea pcrioxd;i pe!r'lLrlului.pec.retrebuiasilc.cnunlim
p.oc.diuritor a" masrrrare

iungimii ii

tirnpulu;. ..1-irnitcle'' sp.ltiului

$i

tirnpului sint lin)itcle

;cestor noiiuni de spatiu fi timp ldcute ml;urabilc dxtorite acestei constrttclii mintalc li sint
astlel $i limite ale d;meniului experientci noastrc. Elc nu s int Iimite pentrn gin(l ircn asupra spa-

tjutui$itimpului;acesteainmo.ilnecesaftrcbuiesidcpiicascilimittlttlnsanlbluluiDotional
corstluit.

CAPITOI.UT

40

1,

EI.EMENTE DE MECANICA

Dactr lizlea sputre: nu are Btrs si se vorheasctr de o lungt r nrai rnarc decit I02t n|,
aluncl piln aceasts s exprlnl{ (ir o lizl(.I pur:i. rare rnnrhG in (adrut nrelodchr ei
proprii, blne dellnile, nu dre l,relnlin l:r o inlcrlrlare Iizici univereatl a lunrii. ta
un risputrs obligororiul grrsxrot cxperi tental, ls problentel gindtrii li ale vtelll.

1.2. Cinematica
1.2.1. Sisteme de referinfl gi deserierea migedrilor
ln cinematicir

se descriu formele de migcare ale

corpurilor. ln acest domeniu


se presupune ce
lntre corpuri nu existl nici un fel de interactriune, de exemplu ele nu se Ciocnesc.
Drept exemplu alegem migcarea unui vehicul; aici existi multe p5r!i care
se migci. J)acE ne intereseazi migcarea intregului vehicul, atunci extragem
un punct al acestui corp gi cercetEm in ce loc se aflS acest punct in diferite
momente. Ijrept punct putem alege axul din fari, butucul unei roti sau centrul
de greutate. Descrierea unei mi$ceri este posibilS in trei feluri:
l. Pe un anumit traseu, in dreptul unor puncte diferite scriem ora la
care un vehicul a trecut pe acolo, De multe ori, in locul orei se folosegte
indicaiia timpului unui ceas-. care a fost pornit la inceputul procesului de
miqcare (ceas cronometru). Insi qi pentru un iuceput arbitrar al m5surSrii
timpului este posibile o descriere univocd a procesului de mi;care (fig.l .2-l).
2. Distanfele de la locul pornirii (sau un loc arbitrar al drumutui) sint
trecute impreune cu timpii corespunzitori i\tr-o tqbeld (fig. 1.2-2).

al fizicii nu se pune problema cauzelor migcerii. ln plus,

6h15nn

lEht6kn

,eh

Ehh

FiE.

1. 2-1. Descrierea

Lrnei

mitcarl prin reprezentarea drumului 5i indicarea unor repere

de timp.

FiE. 1.2-2. Descrierea

c5ri printr-o tabeli

unei

mis-

spa'!iu-timp

3. Pornind de la tabeld se

+Hf+,ll,I+,f,+,,1

deseneaze o diaoramd, introducind valorile


numerice care indici spatiul parcurs pe axa ordonatelor, iar valorile de tilnp
corespunzetoare pe axa absciselor. ln figura 1.2-3 este desenate o asemenea

diagrame de spafiu-timp.
I(grec.) linein

: a

mi$ca.

CINEMAIICA

11

Pini-acum am desclis mi$cari. crre au loc pe o


dreapta. lnsa. de excmplu. Ia o bicicleta exista perli
care se mi;ci cu totul altfel, cum ar fi ventilul rofii
din fat5, axul pedalei etc. Daci vrem sI reprezent5m migcarea acestor pirti componente, alegem
cel mai bine modul de reprezertare nr. 1. Ce-i drept,
pentru descrierea locului este nevoie aici de un sistem
de coordonate bidimensional. Pe cele doui axe ale
sistemului sint trecute valorile de distanli misurate
in direcfia orizontali li in cea verticald (lig. 1.2-4).
Diagrama din figura 1.?4 trebuie bine deosebiti
de modul de reprezentare a unei migciri intr-o diagrame spatiu-timp (fig. 1.2-3), deoarece curbele in
3
figura 1.2-4 nu arati desfigurarea in timp a nriqcirii,
2
ci traiecforia unei pdrti componeDte i bicicletei;
numim o asemenea diagrami de lraiectorie,
ln reprezentarea unei curbe de traiectorie pot
fi-. introduse valori ale timpului doar in citeva locuri
t>de interes special. Daci vrem si reprezentim intreaga
Fig
.1.2-3.
Descrierea
unei
desfdgurare a migcdrii in funcfie de timp, atun-ci
mjtclri printr-o diagrame
trebuie sd descompunem traiectoria corpului int.-o
spaliu-timp.
componente orizontali gi una verticali qi si repre_
zentdm liecare compouente separat in funclie de timp (fig.L2_b).
. Descrierea tuluror proceselor de miqcare depinde' ioi'rte mult de locul
de -Ia care observim miScarea.

i,
tp
\

s
5

nr

t,
)at

FiC. 1,7-4
Traiectoria
o) ventilului
unei roti;

butucului
unei ro1i,

E
a

b)

b)

lanpo1enle orEonui x

CAPITOI.UL

47

I.

EI.EMENIE DE MECANICA

I
-,,5

t
s

,L
.a

sl

Fig. 1. 2-5. Curba spaliu-timp


o) pentru mitcarea butucului !nei roti (componenta verticale);
b) pentru mi$carea butucului (componenta orizontalS);
c) pentru mi$carea ventilului unei roti (componenta verticale);
d) pentru mi$carea ventilului (componenta orizontale) i dreaPta punctat, arat; curba
spatiu-timp a butucului, iar curba plini arat: cum ventilul rimine in urme fat: de
butuc, respectiv i-o ia inainte.

CINEMATICA

43

Fig. 1. 2-6. Traiectoria

o) butucului unei roti din

perspectiva biciclistu lu i
b) ventilului unei roti din perspectivabiciclistu lu i (oriBinea coordonatelor poate fi deplasat; $i in
butuc sau in orice alt punct).

[ontomb tnorhb ,

t:
G.

e)

fonponenh onzonb/i x

t
N

I
I

t
s
Fi8.1,2-7. Diagra-

ma spatiu-timp

o), b) pentru mis-

carea butucului

uhei roti din per-

spectiva biciclis-

tului;

c), d) pentru mi$carea ventilului


unei roli din per-

spectiva biciclistu lu i.

d)

/*

Reprezentem incd o dat5 milclrile figuiilor 1.2-4 Qi 1.2-5, aia cum se


prezinte ele din perspectiva biciclistului (fig. 1.2-6 9i 1.?7). Cadrul bicicletei, ghidonul, gaua qi centrul de greutati sint pentru biciclist pirli iu
repaus; axul pedalei gi ventilul se miqci pe traiectorii circulare. Pentru un
observator Ia marginea strezii, bicicleta si migci in lungul strizii; pentru
observatorul de pe bicicleti strada aluneci sub el, copacii la margine qi pietrele
kilomeLrice alunecd pe lingi el.

CAPI]OIUL 1,

11

ELEMENTE DE MECANICA

Observatorul de la marginea stlizii are un alt spa{iu de observare decit


cel de pe }icicletd. Fiecare din cei doi observatori je consideri pe el insusi
in repaus in otiginea unui sistem de coordonate. N-ar avea sens si se intrebe
care observatol folosegte sistemul de coordonate adevlrat. privite de pe I-ur,
sau de pe Soare, mi;cirile descrise aici se vid iarlsi complet altfel.
Dcscrierea migcdrilor se referi deci intotdeauna la irn anumit sislem de
referin ld, misclrile neputind fi determinate absolut (independent), ci numai
relativ (fa[i
de sistemul de referin{A).

Rcznll,:l:

U dcsc.ierc oontlletrl n unci ntiir:iri eep\ile:


a) O indiealle asupra sistomului de .elerinlir iD (,are se descrie mi;(areai
b) I di(arca lo(rlui (orpului nli;(ltl in acest sistem de relerin!i in orl(e moment
doril. lneputul misurlrii limpulri poate li alcs (omplct or}ilror.
h intre ga lume nr erislri ni..i un slstetll de relerinll prir.ilcgiat ir nrod univoci peDlru
lie(ar rnlscare rlegeD din toate sistemelc de rcferinlii posibile pe acela, care estcl mal favorahil pntru problom! pusi.

Pl Prahtema l.-'/rr Rolrta din fa[i a unei biciclete are un diamrtru de 1 m. Ee se invirlestc jn
un( i curse de doud ori p. .rcundr.
I decursul
(:onstruiti curba traiectorici \'ntilului cu repere de tjmp ta intervaledel/8 s din perspecti\-a
la) unui obscrlator
de pe mar(inea \trtz;isr dllr perspecti\a biciclislului.
I
\patiu timp ale conlpo;ent;i orizontate $j at celei verticale a rniscirii
I br Construilj diagramele
ventilului din prspectiv.r unui observator la marginea strezii si din perspecLiva bjcictistului.
I
1.2.2. Migearea rectilinie si noliunea de vitezli

ln

ceea

ce urmeazd voin studia formele de migcare alc ulor

corpuri

care se deplascazi pe o dreaptl. Pentru aceasta folosim o lirie cu cirucioare.


Ea consti dintr-o pereche de gine montate pe o placl de bazd plani Ei citeva
cdrucioare, care se pot misca pe aceste Eine in mare m5surA firi frecare li
care pot li incircate cu discur.i. Pe o asemenea linie nu puiem replezeDta

decit desfSguriri scurte de rnisclri. De aceea avem nevoie di un cronometru,


care poate da in acest timp scurt foarte multe semnale precise. Un asemenea
emiiStor de semnale este tensiunea alternativh pe care o ludm de la releaua
uzinei electrice. Aceasti tensiune este pe secundi exact de cincizeci de ori
pozitivi qi de cincizeci de ori neaativi. Ea inlocuieqte un pendul care oscileaz6
foarte repede qi cu care am putea mesura timpul.
No/.ir Procedul de mdsurare a timpilor scurti descris aici va fi aplicat de mai multe ori ln
experienrele care urmeaztrj el este adecvat ln special la tratarea mecanicii in rxperiente efectualr
de elevi. Experieniele descrise pot fi lnsi oriclnd modilicate, Iolosindu-se cronornetre Si aparaLr
de mdsurd pentru timpi scurli. Fotografiile ligurilor de pral care urmeazl nu sint date ca si
lnlocuiascri e)aperienlele, ci ca sd lndrume cdtre o Iolosire corecti a aparatelor Si o repetare a lor,

Eapericnla 1.2/li Folosim linia reprezentate ln figura 1.2-8.


Perechea de qine de glisare, pe de o parte, $i $ina din mijtoc, pe de alLd parte, se conectezA prin
intermediul a doui rezistente loarte mari la bornele Lrnei prize a refelei de curent alLrrlrltiv, afr
cum arati figura 1.2-9. Cele doud rczistente stnt astfel dimensionate incil Ia o atingerc a
$inei tensiunea de retea de 220V se nu aibi nici un lel de efect asupra corpului uman. Datoritii

CINEMATICA

45

rezistentelor marj nu pot c:rcula declt curenti de intensittrti complet neimportante (maxiln

0,0003 A:300pA). ,\cest curent ajunge pentru a incirca $inele in rjt ml curenlului alternativ de cincizeci de ori pe secundd negativ $i de cincizeci de ori pozitiv.

Fig. 1.2-8. Linie cu cirucior


ti inregistrator de urme.

Treceti acum cu drgetul uscat pste Sini. Simtili o \'ibralie usoarl, care corespunde schinr-

birii lensiunij alternatire.

Corespunzdtor

stirii

de incdrcare, degetul se

putin de $ind;astfl, le trecrea peste $in{ apare aceasti vibratie.

Fig.

ljpeite mai mult sau n)ai

1.).-9, Conectarea Iiniei penrnAsura.ea timpilor m jci.

tru

Et.petiento 1.9/2: Sina neagrd ie acoperi cu praf de sulf.'Ireceti acum cu degetul peste iiDi.
Obscruolit: Se lormeaTe un sistem de dungi deschise $i inchise (fig. 1.2-10).
Int.tprctaret Prin frecare, sultul sr incarci negati! ii aderi mereu atunci de $intr, clnd aceasia
este

incircati tocmai poziti\'.

t'

FiE. 1.2-10. Figuri de praf


produse cu degetul mi$cat de-a
lungu

liniei.

Etpetienta 1.9/Jr Treceti cu degetul mai intii incet, iar apoi rpede peste iind. ItxplicaIi observatiile ficute. Clt timp estr necesar ca degetul sI deseneze o dungA deschjse lsau inhisd)?
Eapetienla 1.211: Lrezati acum un cdrucior pe linie. La partea inlerioare cirurjorul are o lameli, care in timpul mersuluigljseazi usor pe;ina din mijloc Si pro\oaci acolo, ca ii dege-

tul, figuri pe praf.

a) l{llcarca utrilormd

Erperienta /.2/5: Inclinafi linia in aga fet incit dupi fiecare impingere ciruciolul si inscrie dungi de llfinre constantS. \:erificali, daci la inceputul 9i sfirgitul
mi;cirii la cinci sau zece dunsi corespunde aceeaii distanti (fis. 1.2-11).
Forma de migcare care a produs o astlel de urmi, se numeqte o mi;care Lutiformd.

Deltnitie:
Ln o mlics.e uDilotmii, pe o dreapli sint lrrcurse ilr llrtervale egale de ttnrp sparll
ogale.

t'

I,

CAPITOLUT

46

ETEMENIE DE MECAXICA

in orice moment gi
Experien[ele noastre aratd ci o mi5care uuiforml nu poate fi oblinute decit aproximativ gi numai
Aceasti condilie trebuie satisfdcuti

in orice loc al migc[rii.

pe distan[e mici.
Comparind inlre ele diferitele urme de caitucioare Ini)cate
uniform. ol)sclv,rm o lifime cliferiti a dungilor'. In acela5i
timp de 1 s. carucioarel, Palcurg sPrlii ditelile. Cu raprtltul
';o
dintre spa!iuI r;i tirnput colespttnzaltol putern sii exprimirm
viteza ciu ucibrului.

DcfiDitie:
Vilze r,:r llnoi mit(iri unifornre este raporlul dlntrc spa!iul s
(arbit}nr) Si tinrpul I ne(sat pGn(ru parcur0erea ncescui spatiu:

:
;

t_.
I

Viteza p este o mdrimc derivati din mirimile fundamentalc dc spatiu.s rii timp l. Unitatea ei rezulti din cea a
s1-.a!iului qi a tirnpului ca tiind 1ul: 1. De rnulte oli se fo-

*l'.
ii unilalca t,,j - h ilrrrticali logalura intlc

loseltr

unit,ili de vitezl
Tabela

doul

!)

ll3 Elempl(. dc

|ileze

(rr'ftercn ierbii 1o t ll

rn.lc

celc

xvion

crr

r(,ar!i 100 L

\itez.r pcritoricrir

lu-:r

I'rlrintuluilr l:cu:,Lor

:
165

;
:

mir$i luit{r-

1,4

crosist

2,8 - : glonl de pusc:i

bicicli\t

5,d

ss
t)t

500

:l.l(r

raclr.lJ

-rl

.:,

rindullici

gg Jll r;lsrx I']nnrintului p; orbila lui

ss
vitczi sunctului:l:]0 L liteza iurninii
ss

FiE. 1. 7-11. Figur; de praf

J lo{ T3.tos

I]L

a unei misc;ri !niformer

I \oti pontru intcrprctarcl Iisurilor de pral: toate fotografiile


figurilor dc pral sint n)icsoratc ln srara 1:5. I>crrtru a ob{ine lungirnile
adcvlratc, lunAiruilc ini\ural( p,, li:ruri lreLuie irrnullil( cu i.

.t

il

,+7

CINEMATICA

In figura

1.2-12 este reprezcn'

tata diagrarnc spa(iu-tirnp a unei


mi;ciri uniforme, RezultatuI este o

dreaptd care trece prin origine, dach


la timpul l:0 se consideri spatiul
so:0. Dreapta poate fi descrisi matematic prin funclia:
S

Const'r.

Aici s gi I sint valotile corelate de


!i timp ale tni;cirii. Coustanta

spatiu

este panta dreptei. Cu

merge mai repr:de, cu

cit vehiculul
atit mai in-

clinatl este dreapta in diagrarna


spaliu-timp. I)in definiIia vitezei
rezulti ca factorul dc panta al dreptei corespundc r.itezei rni;cirii.
10
{}

FiZ.

c;ri

1.1-11. DiaBrama spatiu-trmp a unei mi5-

uniforme, avind valorile mdsurate din


urmitoarea tabela:

20.

30

.10

50

60

7t)

tit,

50

50

50

50

50

5(r

5{r

56,7

ri6,3

2S.U

:17.8

Astfel obtinem lecile rnilicirii uDiforme:


l. \'ltez& ., r Itritcirrii unilornre eslo coDsl$nli,
2.
. Le0ea Fpalirl-limp este s-o/Ptobl(n1c 1:l/Jr St rndsoar:: distanlr de 2,0 nt prrcursA dc sunct in 0.006 s.
Calculali viteza sunetului in cele doui unitdti ale vitezei.
Calculali drumul parcurs in 16 min de un avion xllnd dc doui ori yitcza suDetului (dace
se milce uniform).
Pbblemo 1.213: Pe autostradd, o ma$ini parcurge 0,5 kID iD 18 s. (;alculali \jteza $i druI

mul percurs ln 21

h.

b) llit(flrefl neunilornri

Daci o masind i$i miire$te viteza la pornire. ea nu efectueazr o miScat.e


uniformi. De asemenea, in timpul rnersului, in general mi5carea nu (,ste uniformi. in curbe, migcalea nu iste rcctilinie gi aitfel esle neuniforrui. La fcl
se schimbd 9i valoarea vitezei. Vom studia misearea reetilinie neunilornrtr
mai indeaproape. in fiqura 1.2-13 estc reprezcntatr-r miscarca unui vchicul
care mai intii devine din ce in ce rnai rapidir (1o pinir ta), apoi e[ectueazlr
o rniscare uniformi (1r, pin,r /c), iar apoi trcbuic si:r m(,argir de exernplu pc o
porliune de deal dirr ce in ce mai abrupti (1" pin la) ;i ir linc vchiculul
a ajuns Ia porliunea cu panta cea mai lrarc, circuliDd Pe ca crr vitezl foartc
mici, dar constanti (la pinn 1").
Tineti inse conI ci reprezentarea graficn din dir{rxnrl !pxliu-tin)p (tig. 1.2-t:j)
trebuie bine deosebitd de nrersul Yehiculului, (urr ar lrrbuj reprezentrte inlr,u sislcnr (r. U).
ObserDalie:

CAPITOLUI 1, EI.EMENTE DE IIECANICA

48

Pentru intervale de timp /D pinl 1" 9i td pini to putem indica viteza vehiculut,no.
r.specliv uo ,:",'" "rilui: crr cslc: uu,, ',""

: :,.
ln gcr,,ral csfe valabil:l rela{ia: u,., ".:
lrlt,
a/
Prin scmnul A (delta, un D grecesc) exprimirn faptul ci aici este vorba
de utr irterval. dc diferenla a doua valori. Pentru calculul lui l, aici este
indik'rcnt cit dc mare sau cit de mic alegern intervalul Al 9i intervalul corespunz,rtor As; se obIinc tnereu aceeagi valoare, cit timp intervalele sint luate
din dorneniul tni;cirii ttniforme.
Sal fornlulirn lcttnt viteza pentrtl momentul lM, cart' s a[li in intervalul
.

16-1o. ,\ici l1u tnaiestc valahil procedeul Pe care l-am putrrt aplica la migcarea
uniformir. Nu trc intloiln insi de faptul ci Ia timpul lrr vehiculul are o vitezl

foaltc precis.r. in oricc rnomcnI tahometrul iodici o valoare foarte precisl.


Yorn produce in mod t'xperitneutaI o mi;care neunifolmi, care corespunde
porliunii tx lo din curba figurii 1.2-13 si vom deterlnina viteza intr-un
anumit momen t:
Eqterienlu 1.2/6; l,inia se lohsegte ca plan inclinat. I-5sAm uI clrucior incercat
cu-o greutate ntliiionaki si mearg:r pe linia inclinati cu 20'. Din urma de praf
(filf. i..2-14) (,\lraecm valolile de rh'uru r;i tirnp Pentru reprezentarea migcirii
inlr-o diaurarn,r spafiu-tirnp (lig. 1.2-15):
10

tl

r,,,0,6;)

.{0

50
50

9,)
50

r!

51

61

50

50

10

80

50

50

74

81

50

50

io

50

1.1

'll

3.1

;o

5o

5o

6.(i

9.9

I,lt

21,6

30,1

.10,3

9.8

16,6

25,1

35,3

.11

,t

61,1

1,0;

5.01

5,95

6,8!l

7_,82

1,6

-1.9

1.28

2.! I

lalori de tinrp citite din


gura

:11

11'

;(r

66,1

fi_

1.2-1,1,

!ahri de stgnrcnte citite din


figura 1.2 I l.
\':rlori de secnrente cor'ectlte
(indicrl ia

7L'ro u

mentekrr tste

n):isurririi

(l(Pl:tsa

s( g-

tn in

locul \trrtrlluii \'(zi P ng).

valori dt tiDtp corcctrtt duP:i


figur.r 1.2 i{j (punctul d. Tcro
al mirsuririi tirnpului d(plas.rt
ln momntu1 startului)

t,

Fie. 1.213. Didgrarra spalru'tinp a


difer

ite slari de

mrfcare.

unui vehicu

CINEMATICA

19

Fig,

1,2-14. FlBura de praf a unei mi$ceri neuniforme r).

a
Fig, .1.2-15. D;agrama figurii de praf djn fi|. 1,2-14, Curba pline reprezinti
valorile corectate ale spaliului $i timp![ji.

Rezultal: Curba spa[iu-timp are forma unei parabole pitratice,


Conlirmlm acest lucru, introducind intr-o altl diagramd in
locul spa!iilor valorile ridlcinilor acestora. Rezultatul este
o dreapti (fig. 1.2-16). lntre spafiile gi valorile corespunzitoare ale timpului existi deci legetura:

{a
,

/i:ft't

loarea constantei

i:
:
:
I

figura

praI._

,k

se determine diu panta areptei

/i: /ltain

1.2-16.
Noliir Se poate lntlmpla, ca dreapta sd nu treactr exact prilr punctul
zero. Alunci inceputul misur,Arii timpului a Iost greiit ales, Aceaste
greieale se Iace u$or, deoarece la lnceputul mjscdrii cdruciorul se mi$ctr
lncet ti reperele de timp slnt loarte d;se. lnsd dupi desenarea drepiei
Vi-VT tt+.1, printr-o deplasare adecvati a axei timpului aceast?i
gre$eale poate Ii u$or corectati.
Sd determinim actm uileza inslanlanee rld a chruciorului
in momenlul IM (v. fig. 1.2-15). Mai intii, aceaste viteze uu

poate

sau s:1ct2.

Aici punctul zero al m5surerii spaliului gi punctul zero


al misuririi timpului au fost puse la startul ciruiiorului. Va-

Toate diagramele

{ - firi.l @r. ipe.ior

fi decit aproximate cu ajutorul expresiei:

li

t,r2,

x:

-19:jl.
la-

lz

tabclele care urmeazi (plne la p. i5 ) se refere la aceasttr urml dc

CAPITOI,L,I"

50

!.

ELEMENTE DE MECANICA

\.6n

Fig,

1.2-16. Reprezentarea valorr

or pentru radicalul sPatiu,ui

Tn functie

de timp

Aceasti uilezd de inleroal ,2,r corespunde vitezei unui carucior in migcare uniformi, care parcurge poriiunea de drum
As:ss-s2 in acelaqi timp A,l:lr-lr, necesar gi tlruciorului
mi;cat neuniform. Pentru viteza uu in locul ,M Putem sE
scriem:

A's.uM=i,2.3: -' (in inlervalul de timp /. -lr).


in cele ce urmeazl yorn deduce o forml mai exacti Pentru
viteza instantanee. Din figura 1.2-15 extragem rela{ia:
Itr 2<u2,3<u3,4.
Aceasta rezulti !i din viteza rnereu clescindi a miEcarii studiate.
lnsi in fiuura 1.2-15 vedem, de asemenea, ci viteza l, trebuie si fie mai mare decit viteza de interval l)r, 2, deoarece

ciruciorul parcurge in intelvalul de timp ly-1, o distantrS


mai mare decit ar parcurge cu o vitezd de interval Dr,2 constanti. Pe de alti parte: daci clruciorul ar avea viteza de
interval u3,a deja din momentul ly el ar ajunge in timpul
l" -lu cu mull in afarr distan(ei ss (vezi dreptele spaliu-timp
p"unctate cu roqu in figura 1.2-15). Putem scrie deci a doua
inegalitate:
0r,

<l,M <r8,4.

Iirperienla .1.9/?: Producefi pe linia cu cdrucioare aqezatl in


pozilie oblici o urmi de praf, marcali doud repere de timp
ir gi l. cu douh iigii de hirtie (Iig. 1.2-17) 9i formaii viteza
Fig. 1.217. Fi8ur5

ii

de

corespunde un timp

de figurii

1.2-14.

praf

cu

d"g

repere de

s (vezi

timp; intervalului de timp

ti-tr

nota p. 48). Aceasta fiSurlcorespun-

i
a
a

CINEMATICA

51

(le iuterval t,r,3. -\liltati cal pel)tlu toate vilezele de iulelval t,,,"
pot 1i fortnrte rluPir alegerea albit[aIi a valolilor de lirDp l, si

si r.rr, r, clre
l{. este \.a-

lal)ilu ir)egalitntea : r,r,,-<i),,3<r,3,.1.


Alege!i o valo{r'e de tirnp l.y albilralir. astfcl incit si fie meletr vrlabilii
relatia: 1,</rr..'13 ii iugustrti aculll ir]lclvalul 1,-13 in rDo(l trcl)t t. -\rr-rtatj
cir iu itcesl [t,l sc olrIinc o succrsiurtr (l(, \'ileze (le iut(,rvll. ,lti, sc xIt1)l)i(,
din ce ir ce rnai rnrrlt uDei {nurnile vilezc i,r. in fi3rrlir l.-.1-13 csie Ied:rt un
exemplu perrtttt o rselrletleat stlccesilute de viteze de itttt,tlal.
I)acil rric$orilrn intclvalul dt, tirlp Al:/, 1,. alunci vitezu tle iutetval
,2, s se I)rol)ie <le viteza instaDlaree i,.t cilulrlil.
Deli
!'ilrrrl
/, <. h,t

fi:
irrstarrtnne I,\r esle l,ak,arefl linririr (trlre

"
,, ,,
l: .lil

tlit*e

ff

Itor I

5n-

l,rrr j'

r,\r- trnr c! r
r,

.(,

50

(arr tinrl vilozrlo {l'. intrrral ,r..,

(cu

.- 1r):

de

iotervd

ti'n A..l

rl

.o

ai

2t,5
23,2

242
55

50

26,1

270
28,0

io,4+

290
30,0
31,1

32.1
33,1

bc

5-0 -

34,2
35,3

w+!4

36,4

375
38.7
39,9

70

id

4l,l

l.
6at

43,5

448
46,1

75

T
fr -50 ..b

474
487

.,,-..

1.

o ro{ oo.nr-e

c;.u(ror-l

are

o vltezi rnstantanee r'\!:55 cin. s-l.

Varor le corectate ale spat ului Si timpului sint extrase din figura de praf
. respectiv 1 .214.

dir {ig.

1.2-17

.CAPITOI.UI. 1, EI.EMENTE DE MECANICA

52

Rezultatul ralionamentelor noastre asupra vitezei instantanee se poate interpreta in felul lymdtor: viteza de interval u!.2 se reprezintd (fig. 1'2-19) ca
pdnld serunlei prin punclele &(t2' sr) ii Pr(lr. sr) in
curba spaIiu-limp. Pozi(ia limitd a acestei secante
reprezinti o tangentd la curba spatiu-timp in punctul
P;(lM, s!,,), daci linem cont de condilia lr <rM <lr.
Panta acestei /angrenle corespunde oilezei inslqnlanee
uy. In acest fel fieeirui punet al eurbci spaliu-timp
i se asociazA in mod univoc o vitezi irstantanee.
Dupi rezultatele calculului diferenlial putem ex-

prima acum viteza ilstantanee


rivatei:

rr!1 ca valoare a de-

t,L
Fig. 1.2-19, Dace valorile
de timp

in

Viteza hslanlanee iIr nronlenlul tM a unul corp ln


Dritcare .ectilinle sle egalA cu valoarca p.lmei derlrate

11

ti

12

se aproPie

ordine arbitrara de va-

loarea tM, seaanta S se apropie de tanSenta f.

a luncliei spllllu-lilnp ir lotlll lM:

'M:s(lrr).
Determinarea vitezei instantanee a unei anumite migcdri are loc asttel in
urmdtoarele trei etape:
s:f(l),
1. Determinarea funcliei spaliu-timp
2. Derivarea in raport cu timpul a functiei spatiu-timp ,:i:ttO,
uy:f(ls).
3. Introducerea valorii speciale 111
I. spre deosebire de indicele Iolosit ln calcuf(l) se deriYeazd in raport cu timpul;
acst mod de scriere este familiar in fizictr inctr din timpul lui L Newton(1643-1727),
care a inlrodus notiunea de vitezd instantanee.
Prin punctele de deasupra simbolurilor s

lul dilereniial ln f'(r), exprinldm Iaptul

li

cA funcJia

Si deducem acum viteza instantanee determinati in experienta 1.217 d,in


nou pe baza deiiniliei date mai inainte. Pentru aceasta trebuie sd deducem
mai intii Imctia spatriu-timp s:kl' a miqcirii cercetate acolo. Valoarea ft o
determindm in felul aritat in figura 1.2-16. Apoi funcfia s:kfz se deriveazl
in raport cu timpul; se obline ;:3 kl. Dupa definilia de mai sus, viteza
instantanee este datd atunci de relatia:
a' -i1t'; -2 P1" '
Pentru migcarea reprezentatd in figura 1.2-14 se obtine

1:22:|

i:++

:| t;

u1,

:dat

Ia

1,

Vom nrai studia de multe ori mjscili care au loc dupi legea spaliu-tjmp s:&r'. De
mai glndim pItru acest caz particular la un procedeu mai comod pentru
determinarea ritezelor. in ligura 1.2-20 esle reprezenlatd o mitcare, care are loc dupd legea
s:.I{l!. Si se determine viteza ln tocul sM, respectiv Ia timPul lM. Pentru aceasta lnscrjem
in dreapta ti in stinga lui lM cele doud intervale egale de timp
aceea vrem sA ne

AI

-:lr-lM-lM-lr.

CINEMAIICA

53

Spatiile sr li s2 asociate timpilor


leszC ca fiind:

,r ti

,z se calcu-

r,:*4:* fry- At l'z;


2J
\
""-

*r::*

4l)'.

Iron+

2l

Dacd trecem secanta prin punctele Pl(lr, sr) ii


Pr(tz,sz), obfinem o dreapti paralele cu tangenta la
curba s:&r2 ln punctul PM(1 , sM). Aceasla lnseamntr,
cd ln acest caz special deja viteza de hrtrval indic{
valoarea vitezei instantane. Si demonstrim aceastd
afirmatie pe cale matematici: Derivata ln raport cu
timpul a funcliei spaliu'timp este i:2H. Panta tangentei ln locul lM este deci
lg

c:2 kl}I.

Pentru panta scantei obtinem pentru cazul

cial

spe-

ales

t,

tr

-\t \2

11{J)'i l'"-'.,
r

[,".i)-(,"

:2

t,

Fie. 1.1-20. La rniscdri, pentru care


este valabil; legea s:kt2, panta tangentei este egali cu panta secantei
reprezentate, Viteza instantanee este
in ace5t caz egale cu viteza pe interval.

Atv.

,r)

Deci lntr-adevet secanta $i tangenta slnt paralelc. Astfel. ln cazul functiei spatiu-timp
petratice, putem determina vitza instantanee mai simplu:
,M

AI
- _ . cu l, =lt\t- Ai si l,:I1r+
tr_t,
2
-2

De aici rezult, pentru mdsur.itori cu figuri de pra, urmetoarea instructiune de mtrsurare:


fie de deterrDinat yiteza pe tru locul sM. Numerati din :lcest loc n reper de timp in sus
ti n ln jos. Fie distanta pinii la al n-lea reper de sus dr, .lar distanlA la al u-lea reper

de jos dl . Viteza

ln

locul sM este aiunci.

,M-(dr
Eremplu (\ezi p. 48 si 5l)
/t:

54

5n

d,)-= s-r.
2tt
6.t

1'4

-'50

10 dun!ai
sr

-95.1

cm

10 dun{i

s.,-35.3

d,
dt +

"

d,

d2:41,4

'Jl --z:.r

r.:,r;,{

crn

-- 25,1 cnr.=22,3 crn


. 5n . ', - .15.6 Sll .

cm

",n

2.,u

CAPI'TOLUL 1. EI.EMENTE OE MECANICA

54

Irorl.rr( l.J/l: Prodnccti


ptrn irrclinat ii arr'itali ct:
t:rtr nrii lnaintc, cir \.it('7rr
timp (r- 2.irl). introducind
difrr;tclc nrorntntt inlr o
(I)acit nu existi o linie
Iolosi tigura

;r

o urma dc praf pc Lln


rjutonrI nx tod(i d!'7\'o Iestc o ftrncli( liniarii dc
\ilr/c lc inst:rnlancc i
\it(zi-ti]lrp.
d irsrx rri
cu eiiru(iorrr. sr Poxte

-t

rl

a
a

1.2 21.)

a
a

!ra

t.2.3. Aeeeleralia

Dacir un conducitor de maEini apasir pe

a
i

accelclatot, viteza sc schirnbi. Xlasina st:


deceleree:i. (:urnplrilortll rrnei tna5ini ttu sr'
intereseazar lurnai rle viteza maximi, ci si
de tirnpul in care poat(, schitnba viteza ma-

t({

sinii cu o diferenli de vitezi Ap:lz -2r


(lori ta.
Acest lucru este important la pornire,
depl$ire ii frinate. La pornirc si depirSire u,

.a

7
a
a

mai mic decit u2 (AI, estc pozitiv), iar


la lrinare r,2 este rnai mic decit u, (Aa este
negativ). O diferenln de vitezi negativi di o

este

intetinire, care poate

fi numiti ;i

It
II

acceleralie

negatiud.

La experienlele cu linia inclinatir oblinem


migclri a ciror vitezi cregte lot timpul; este

vorba aici deci de rniqciiri accr:k'r'ate, Sit


studiem mai indeaproape.

Ie

.l
.l
.l

Prubl(na 1.)15: (lit de mnrt csts. confi)rnr probltttlej


1.2-.I crrsterea fitezelor insl:rDtaD(r alr uutli carru(ior

la

.a

momentel:

123n
/E:-s;
5i;5 -s;

ra

-s

..

.l
-s

:i:l
rl
:l
:]
:l

ln tabela de la p. 5:i sint redate vitezele instantanee ale migcirlii leprezentate in


figura 1.2-14. Daci valolile din tabeli se introduc intr-o diagrami (fig. 1.2-22), atunci
se vede ci vitezele instantanee ale ciluciot'ului
cresc cu aceeagi valoale in intervale de timp
egale. De aceea lorma de mi;care studiati
aici se numegte migcare uni/om-acceleruld.

:
:.

:
;

::

i
,
:

;
:
:

:
:

{
{

i
I

l.
l.

Fig. 1.2-21. Figuri de praf referitoare la pro-

Mi;carea uniform-accelerat

blema1.2-4 (vezi nota p. 46)

:l
rl

a
a
1
a

a
a

CINEMATICA

55

Vitezele instantanee rnr au fost calcuLrtr dupii ccrrNlial


,r!-(d,..1.,-

,,u

,I.

'II

t.l

2t

:]l

l.l

:ni

:-)(r

50

50

50

1,6

-1,9

9,8

10.6

2;,1

20.5

:9.2

3U,2

10.7

DeliDi!ic:

.-)

7t

13.t

50

50

3;.3

17, I

61,1

5:,ii

6J.;

6.1

!4

l)$..ii ln o rnii(are !rloarr.n Iilezoi


losl!rnl:m.o \r rrhirrrhir tu ntoea:i
|aloaro Ar,. in ilrlqrralo rl(' lirrllr
Al oqalr. nlnn(i :r(on nrilrritrc sr!

nunr5t uniI0r r-a(l,(k'Illl:i.

Din ligura

1.2-22 se vcdc

cI

ra-

port.ul

fl :
.\l

-,t-1,
t, t,

este o constantii. Acclstri mirinre


se preteazi pcntru caracterizarca
mi;cirii unifolrtr-acct.lt'r'atr; ca sr
nume)lr. irrr{.lora!ic si s(. lrult'rzar

c!

Fte. 1.)-)2. Viteza nrlscrrii reprezentate in


frg. 1.2-15 eite o functie llnlara de timp.

a.

l)linil.ie:
Prir tc(elenrlill nrii(irrii unilo.rn-[c(olorale (a) in!elogcnr ftlporltll dhtm \:rrla!ir
dc vit{'zri &) ii linrlul A1 rr(r'rllr porlrx (.0{stfl:
Atr

o1

Cn uttilule

r rcrr,l,,r'rli,,i

rl

tull,l lr:

rrr

Irentru dinrcttsiur|a accclcl1r(ici sc oltlint, tlLrpri delinitia (latr. dirn (:1,? '?.
0u ajutrilu) noii rniirimi dciilitc, calactt listica rniscirlji uuifol rn-lcccl(,fatc
,, rrrist.irlii uniformJroatc fi cxptitrlIi acurn rnai cract: irccrlt,r'alir,,,:!a
'
\/
itccc lt,ra lo (,st(, coDslalllii.
Dacl dlept corrdi(ic iniIialti pcntru 1:0 s(' illc{.I(. vil(,za rro:0, atunci
peDtIu acc(,lcra(ic sc ob!iDe a:1.1
l(.Hrx vituzrr-tirnp rniscirii rluiforrn
aCce

lerate eSte: 2:ol.

"*11"1

CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE MECANICA

56

' I
P

Ptoblena I.2/6. Determinati ecceleralia mi$c{rii rePrezeirtate ln figura 1.2-14. Detethinati

| 9i tactorul k ln

legea spaliu'timp

_ Din

r:*r1.

evaluarea experientelor
este egalcu jum6tatea acceleratiei
'2

rezulti ce factorul

atk:+a.

t din legea spatiu-timp

Astlel ob!inem rezultatul impor-

miScarea uniform-acceleratd este complet determinatE prin indicarea


acceleratiei (constante) a. Legile ei sint:
l. Accelersrla mltcdtll unllorm-acceletate a e8tc coDstaBtl.
2. Lrgcs vltozi-tlm} o8te u:ol.
3. Legca Bpallu-ttmp este s: 1 ol1.

tant cd

'lPl

Prcblem{

,.9/7j O ma$in6 este tn 8 s accelerat{ uhilorm din repaus la viteza:5l!3'


h

I Calculati acceleralia, drumul


I

parcurs Si vite7a dup& 4

I Problemo L9/8. O ma$intr merge


llati acceleralia $i viteze finala.

s.

uniform-acceletat Si atinge

s:0,12 km ln l:13 s. Calcu-

Pentru miy{ri neunilorm-aeeelrat se poate forma


la viteze o acceleratie de interval:

aqa cum am

ficut ti

Au

"''2* tr-tl - N

Acceleratia instantanee se aproximeazi gi aici cu atit mai bine, cu cit se


mai mic. Pind la urme se poate lorma 9i aici valoarea
,2
limiti. Acceleratia-lrinstantanee este:

alege intervalul

ai,: lim !1
Ar-0

AI

'

Acceleratia este derivata in raport cu timpul a functiei vitezd-timp. DacI


pentru r, se introduce derivata i a funcfiei spatiu-timp, atunci, dupE regulile
calculului diferen[iat, acceleraiia este egale cu derivata a doua in raport cu
timpul a functiei spatiu-timp, deci egale cu s.
Accelerolla uDel mlgctrrl la momentul lu este eg{ld cu lraloareo derlr1nlcl a dous ln
rsport cu tlmpul a lutrallel apallu-tlmp in mome[tul lu.

Sint valabile urmitoarele relafii:

s:i (r)
su :f (lu)
2.. u:s:f (l).
1.

3.

uy:sy: f(/y)

funclia spafiu-timp,
spatiul la timpul l1a;
funcfia vitezi-timp,
viteza la timpul Iy;

o, :,ir,

lunciia acceleratie-timP.
acceleratia la timPul ls.

a:u:s:f(I)
:i*:i(tn)

Acum putem deduce teoretic legitura dintre factorul /r al funciiei spaliutimp s:/r/2-qi acceleraiia a. Migcareiuniform-acceleratl este descrisi de funclia

CINEMATICA

57

spatiu-timp s:k12. Prin calcularca primei derivate, formlm viteza u:s:2kt.


Prirtr'-o nouir diftrenIicrc ob{inern acceleraIia n:ir:J:Z*. Derrarece, 4upl curn
am corstatat, A cslc o rnirirne constantii. rclatia (-2k exprinll Iaptul cI la
baza tipului de rniscale disctrtat aici stl o acceleratic cooslatltL l'actor.ul k
poatc fi inlocuit acurn prin exprcsia k:1 a, .\stfcl toal,e tniscirile unilorrnaccelerate

pot Ii

<lcscrise

prin tunclil *,rn'r,r-r,rrO


.s:1a1r.
2

Probl?ma l.!19: lixplicali urmtrtoarele afirmatii:

a) l):rc:l mi$caru! rst( unilorrni. nccol(.ra1ia arr iI ori(r Ironrclll \.ulorr(,a zro.
b) I)xcI rcpr(.z(Dtorra funcli('i spnliu-titIp arc for llr !n(i parahole. alunri (stc v(,rba

de

o rrri!ic:tre uoifornr-a(c(lrratri.
I)roblcma 1.!11t|: iD Iigura 1.2-2:l cstt rcdrti o milicarr prinlr-o nrmli de praf (d). dia,
grama spaIiu-tinrp (r) ti diagranrt \itezn-tilnp (c). l)ctcrnlinati u(((,lerulia acestei ntisc:1ri
pe doui cAi diferite.
f)upi diagr.mir \itezn-timp din figura 1.2-211. in oricr. rnol|rcnt a misclrii studiate
acceleratia estr, aceeasi. lcum rezult:i un pro(ed(.u comod prntrll .lcternrinarea acceleraliei
pentru acest tip dr nri$cnre din urma dr pral inscrisi.
ln tigura 1.2-2.1 estc redescnatil ligura 1.2-2(t trlr'irili. A(unr drternrinem viteza nn
pentnr Iimpul /rr, ci pentru linrpii 1, ti /{. (arc se deoseb(sc dc linrpul IM prin va]oarea
,\/
| - Uupn ccuctiile dutr pe p. 53r'bli c'
:

50
irr
r,!-ldt+d2\. -:: s- r:lr.-:j-s
2L

t,r:ldr' tlrt.

5l) ( r:l-. ilr


-:- s-r
--

)-

11

:l

Am detorminat astfrl doud valori ale vitezei, separrtr printr-nn intrrval de tinrp
L

Vom dclernrinx in continuare Iakrarea n(celeraliei

(t'

f!'-'- ";rn

'

la tinlpul /*. obtininrt:

:(1, -

r, ).

A/: as.
50

(19.-,)'

50

ExprimatA In cuvinte, instructiuuca pentru trrisur{rca arcclcraliei p(ntru acest tip de mi;care este urmitoarea: din locul in carc lrcbuie dcternrin:lt:l accrleratia so nulnlrd,l rcpere
ln sus li n repere in jos. Se determini intervalete spatiflle rcrrspunzitonr! 11 5i lr $j sr

tnmullctte dif(,renla lor


Problcma
metodd.

,l'.
.,, la,,
rn )

1.!ll1: Determinati din nou acceleratia din prohlerna 1.2/10 dupi acenstn noui

L2.4. Clderca libertr


Expetienla

1.218

'a) Lisim sA cadi conromitert o bili de plurnb rii o foaie de ziar.


b) Presdm hirtia dindu-i forma uuei bile pe car.e o lisirn sI cadi conromitent
cu bila de plumb.

CAPITOLUT

58

t
,

60
50
40
30

/a
t0

il

c)

Fig. 1,2-23. Referitor la


blema '1.2-4
o) figure de praf;
b) diagrama spatiu-timp;
c) d iagrama viteza-timn

g.

1.)-14. Determinarea

a unei mi9-

acceleraliei
cAri uniform accelerate

1
v2:\d2+ d)
,] s
50r
vr:(d4+ d3)
ns
ta-vz lz-1,
50

so

tso'j

rr

t2

50

1,1

dl
1

ns
50

t,

l. .t
t,' ,,1
d,

t,

!-

=3a"-

1,

ELEMNTE DE MECANICA

59

CINEMATICA

Rezuttat:

'i,;f:;'.";t;" i,i:i,x.[':

$"Ji,,:"*"

Este de prisupus ci ,recarea -cu aerul influenleazl esenlial mi5carea de cedere. In exPerienta care
urmeazi vom exclude frecarea cu aerul:

kt
litl

I
I
Etperienla i.2/9: intr-un tub de sticld se afl' o
I
bild de lemn 5i un fulg.
I
a) Vidim tubul cu o pompn si lislm ambele.cor- I
puri sd cadi concomitent. intorcind tubul'
I
f) Lisam si intre aer in tub;i repetbm experienla I
n"rrrrr,lrif^ lo'#ll ",0r,. cele dour corpuriaiuns si- L
murtan ta

fund.

Dellnilte:

Prin ctrdcrp llb+re sc inlclege ml)r&rca pe ctrrc o elotlueazi ur rortt ritrd (ade l{rd plediel (de excnrplu'
tezlstenla arulul) de Ia

o anumitd indlllme po

pdmint'

I
I
I
I
I
I
I

ltil
I
I
I
I
I
I
I

I\,/ .l

H
d U

[l;l
I
I

I
I

I
I
I

V)
\,/
#

0U

Flg. 1.2-25. Futg sr


La corpuri grele, cu rezistenta mici a a.erului I]P, ,l '.ri".i " ii,.;'"
tub o,.u si b) fare 'eDutem sa facem ibstraclie de intluenla frecarii aeruz stenta aeruh'i
in
clasS
cada
si
o
lisim
[i.'Cj l]rl-a" "f"f f" "rr"
cade aproximativ ca o bilS de ofel care cade liber'^
Ga li le il a fost primul care a observat, cd ltecarea cu aerul este un
fenomen secundar perturbitor al tuturor miicirilor de cidere' Pini atunci'
in"a ain ti-put lui A r i s t o te I lumeaeta de pirere, cI- ur.r. c.9rp greu trebuie
cauza
si cadE repide, iar un corp ugor, incet. in studiul clderii. libere, dinliberS;
la
ciderea
pornit
de
rici
n-a
te
i
li
sreutdtilor'experimentale, Ga
ci s-ar putea ca in ciderea verticali sd avem de-a face numai cu
Ei ili
'"r/
experien!e
"prr""
fi-lta al unei migciri pe planul inclinat' El ficea decigisea
,"
lefa
el
Astfel
1'2/0'
problema
n6i
in
asemdndtoare cu cele electuate ae
fie
observabile
trebuie-sI
lege
o
asemenea
ci
patratica
bdnuia
rp"iir-il-p
9i
lui G a I i I e i:
Vom examina singuri presupunerea
.i iu
-f
1
2-26^o biln de ofel B
"aa".iu'tlf".a.
igurii
coniorm
Eiiriiiii t.itto: intr-un d ispozitii
C, bila cade 9i se
clapaapasl
se
M.
DacI
un
electromagnet
de
linrta
pe o placl P' se
cizind
".i1,
declangeaze un cronometru iomandat electric. Eila
opre$te.
se
deschide un contact, iar eronometrul
Experjenla poate Ii efectuati $i cu un dis
Dozitiv pentru elevi: ln acest cazca aparat de m'_
iurare a timpului se foloseite o linie inclinaLi.

LEsiim

iniltimi.

si cadd bila de la dilerite

F,p. 1.2-26. L/perientii

ciicuitul desenat

r calileo

de cioere l,berd.

Cit ti'r'P

c.r rotu este inchis, ceasLl merge

Galilei

(1564-1642),

.4L,

CAPITOIUI. 1, ETEMENIE DE MECANICA

60

.t+

t+

Fig.

1.2-17. Curba spaliu-timp a cederii


libere a unei bile de otel (spatii arbi-

trare)

Fig. 1.2.28. Reprezentarea radicalilor


spaliilor s in functie de timpul r. Panta

s:kt2.

dreptei este

l* :zz,zsy'6 ,

:990:-

o -zt

ln tabela care urmeazi sint reprezentate rezultatele unui gir de mlsuritori


efectuate cu dispozilir.ul descris:
s (cm)

tr6rl.6r
(s)

,0
s,17

,1

8,49

8.12

i .6i

i.li

13,9

,7

6,55

5,11

4,i

| 0,21.r 0,166
Diagrama spa{iu-timp, descnati pe baza valorilor tabelei (fig. 1.2-27) rc
indreptifegte si presupunem ci migcarea de clderc poate fi descrisd intr-adever
prin legea s:A'/2. Pentru control introducem iDtr-o a doua diagrami valorile
ridicinilor distanjelor de cldere (fig. L2-2{t). Ilezultatul este o dreapti pe
care putem s-o descriem priu ecualia |-s:[-[t. Astfel am confirmat presupunerea
lui Galilei, ci la migcarea de cirdere este vorba de.o migcare uniformaccelerati. Si determinim acum valoarca constanti a acceleraliei. Formim
deci a doua derivatd in raport cx timpul a luucfiei spafiu-timp:
0.411

0,383

o,365

0,:1471 0,321

0,290

0.261

o detcrminirn din diagrama 1.2-28. determinind rrrai intii panta


-tT
W
- + ^ dreplei: A -=4.9ir { . I)e aici poate f i calculatl valoarea o :24 :0,90 3
Astfel am dcterrninat acceleratia. cu cate sint acct,lt,rate toate corpurile in
cidere in lrx'ul ricolii noastx'. Ea poale [i rernisurati de cltre oricinc in orice
moln('nl; ea ale pcntru oricarc acelaqi lqc o vaklale aproapr neschimbati.
Notarm aceflsti-l constanti:l impoltantli cu simbolul g;i o nurniln actoloralia
piminteasei. Valoarea exacti pentru latitudinea de 45' estc a:O,Sf
Valoarea A

l.

CINEMATICA

61

.Valoarea acceleratiei ptrmlntelti 9 depinde de latitudiEea locului de observalie $i de


lui deasupra suprafelei ptrmlntului. Valoarea datA est valabild pentN 15. lati-

tntrllimea

tudine $i lnillimea nivelului mdrii. La Ecuator se g{se$te 9,?8

iar la pol
},sa-s!

9,83

g.

li rotalia pdmlntului (vezi 2.2,1\. Cu un procedeu


mai exact pentru detelminarea acclerariei ptrmlnte$ti o sd lacem cunottinli tn 3.i.4, a.

Aceste dilerente sint legate de aplatisarea

g in locul lui a in ecuatia


'2 s:!ap,
etrdtrii
Iegea
libere in formularea ei obiqnuiti:
Dacd introducem

atunci obginem

5:1r1'.
2'
Problema 1.2112: Controlari pe baza tabetei de la

p. 60 relaftas:19f.
2

P.to.blema 1.2113:

Opiatrecadede 1a oindltime de 12 m pe pdmtnt. Ctt dureaz, (cel pulin),

plnd ce ajunge pe pdmint? Calcutati viteza final{.


Problema 1.2114: Se se ingire pe o ate ni$te bite mici din temn in a$a fel lnclt ta a?latere
verticali bilele sd ajunge Ia intervate egale pe p{mlnt. Desenati un asemenea coliei. Care
'
este raportul

strn

telor dintre bile? Calculati distantele pentru At:0,1

bilS atinge pAmlntul).

1.2.5" Canaetcrul veetor:al aI vitezei gi

La

al

s. (La

{:0prima

aeeeleraliei

calcularea vi{ezelor lormim expresii ca:

"-t:l
tz- t,

limiti

ale unor asemenea rapoarte de dilerenfe. punctul de plecare


este intotdeauna o pereche de puncte'ordonate prpr.
Astfel numdrdtorul are caracter vectorial; in schimb, hiferenla de timp di-n

9i valorile

al unui asemenea calcul

numitor este o mirime scalari. De aici rezulti:


Vitcza este

o mfuime

veelorialh:

*u,,,_ ;"-i : _r+as.


i_i

Direc[ia vectorului viteze i redi direcfia de migcare a corpului stucliat, iar


Iungimea lui este o misurd pentru valoarea vitezei.
Problefia 1.2115: in Iigura 1.2,29 este desenat un sistem de coordonate unidimensional cu
un vctor unitale i Fiu or,
la timput ,r:12 s In punctul p1 $i la timpul lz-24 s lr
"oap vectorului
P2. Care este expresia
viteze?
Fie un alt corp ln aceleaqi momente In locurile pi ti p;.
lnterpretali semnul negaLiv.

punctul

Fig.

1.2-29. Referitor ta p.oblema

.1.2/1S.

Csre este expresla

vectorului viteztr?

P;(
. -.- -+--4--;;--g--r
Prn

4-

CAPIIOLUL

62

I.a calcularca accclttaliilor sc folmcazir exprcsii dc

].

ETEMENTE DE MECANICA

forrna:

l !L.
tr-t,

Daci linern cont aici dt calactt'rul vcclorial al vitezci, ob{incrui

-?:
a-''

''
\r.
l,- l, .\/
Accelcra(ia cstc dc ascln(,n('l o rnirlirnt, \1.ctoriali. Astfel Iegile rliscirii
rectilinii stabiljtc ruai sus- pol Ii sclisc (a ecLlalii vectoriale.
LrUilc nriSrarii
unilorrno:
l. l,eU0 r il(ziFlilllt,: D=roDsl-.
::. l,cgetl spulirLlirrl: s =r)1.
s este aici lrr) vector rliriial in oricc l|tolllcDl a] lni$cIrii de la otigint'a coorrlo-

nalelor insple lrxul colpului stltdial. I)a(i un (otp are o litezi negativi
p, alurtci acesla sc itrdepirltcazi in scus conlrar dc oliginoa coor-donatclor.
Scl)sul
rDiscllii lrri esle opus st,nsrrlrri sistt'nrulrri rit, coordonate. ln
r): collst. este cott{inrrt faptul ci ditt,t,tia ntiscllii so l)Isllcazi.
I-e0 ilc nr itcnri i un iforrtl-arcelors
l0:
l. l,egfir nrt(lfralir-tinrp: l/= ro sl.,

r.

L.11ra r irczir-rinrpr

3.

L{$ea

i:ir.
spatiu-rin,",::

,,i"

Toti vt'ctolii ittr acccasi rlircctic- conslanla. -\ccstc lcgi alo rniscit-ii unifolrl
accclelale desclirr t,azrrlspccial. il] citre l)entru 1 0 a\'('lll a6 0 si su.=0.
Daci ptesrrprrrerr (lrepl (,ol(lilii iniliale vileza i, si spa(irrl .r.i. atrrn.i
rezu ItI legile
l.

Lr.!tra ar(clcral ie-r in: p: i:const..

:1,

Lcur

r iloza-l irn

>>+
tt D=ttt+u!.

;,. Lucr spariu-ri,,,',,

"i,+i,t+i,.

irr rnonrcntul I 0 (dilccliilc Lrr


5i r,, Ilrlirclclizeazrj slarcrr misc:rlii
_,i1.
nu tr('l)tti(' su colr.sprrntlii cu cclt a trri
t.:i lut valolloa zelo. dNci'l colptrl
potncstt' la inct'lluLLrl rllasrrIIIii tirnprrlui rlt' la oIigi ctr coor(lonal.lor' (lin
Vectot

ii

]=1

s,,

repaus.

I)atit tolJrrrl esle frilrill. alrrnci 1x' baza ecualioi vocl()r'iill(' i)-xl i l,o sc
prlalc vt'tlt'a ctttn !ilezlr r, (lcvitre Ilai tl)i(,4 cu lilll])ul. dcoillccc lltut)ci \1'clotul
a esle dr. sclj\ ,rl)U: r't,clr,r.trlui |o:

CINEMATICA

63

Probtema t.2l16: O maiine

are Ia timpul t-0

viteza D.:120
-h

II

Cit dureazd pine ce maSine se cprelte, daci ea este frthati cu o accelerafie a --3
Calculati drumul de lrlnare !
\m.
ProbleIl/a t.:l l7:(] matrni are la timpul i:O viteza rr.:80
-h
De la momentul

l:0

timp de 10 s ea

este acceleratd

cu o acceleralie a:Z,S

{.

31
s'

Ce vi-

sliriitul perioadei de accelerare? Ce distanii parcurge In acest timp?


Pind,4cum am motivat caracterul vectorial al vitezei ti al acceleratiei numai
prin legea matematici care stI la baza lormirii lor. Acest pas necesiti inse
$i o motivare fizicl. Chiar dac5 reprezentarea vectoriall poate fi apticati h
notiunile de vitezi gi accelerafie, prin aceasta inci nu e sigur ce ti in naturi
sint valabile legile de calcul pentru vectori, definite in matematici. Trebuie
si mai demonstrim ci viteza gi accelera(ia pot fi descompuse in componente
$i adunate ca vectori. Aceasti demonstratie o vom face in capitolul urmdtor.
teze are la

1,2.6. Prineipiul independenlei

;i mi;eirile de aruneare

Erperienla 1.2111: Pe o plangeti de desen agezati oblic se priude o foaie de


hirtie de sugativi (eventual qi hirtie de ziar). Pe muchia de sus se fixeazd o
stinghie de aproximativ 15 cm, astfel incit sA se formeze un jgheab in care
se poate rostogoli o biln (fig. 1.2-30). O bili de ofel se imbibd bine cu un
ulei viscos;i se pune in migcare in jgheab. Experienta se repete cu diferite
viteze inifiale ale bilei.
Rezullel: Bila descrie curbe parabolice. (Obseruali: parabolele desenate in
acest fel nu sint diagrame spatiu-timp, ci corf" de traiectorii; ele
descriu forma migclrii intr-un plan).
ll.tpeLienla 1.9112: in figura 1.2-31 este desenat un aparat de aruncare. Daci
alcul A este lovit cu un ciocan, bila B, cadc vt'r'tical, iar bila B, este aruncatd
I
I

tt,
'\

Fig.
torir

',

1.2-30. in fun.lie de viteza v, bila descrie traiecparaboli(e cu descl.ioeri ma. mari sar.r mai mici.

FiE. 'l.2-31. lndependent

de lnil-

limea h, ambele bile ajung simultan


la pamint.

CAPITOLUL

64

I.

EI.EMENTE DE MECANICA

orizontal inaiute. Repetim experienta, lovind arcul cu diferite


mea aparatului se modifici de mai multe ori.

tirii; li

indlti-

Rezultal: ln toate cazurile bilete ajung simultan pe pimint; B, descrie ln


cidere o traiectorie parabolicE in genu I experientei

.2/11

i.("

t-42i

NT
T

._ _\,_
),_ 1,,t-44'

\\

ii
I

I
I

\
\
I.

).

\, r-4a,

Fig. 1.2-32. l'1i:carea vertical; este Fig. 1.2-33. Experiente pentru deindependenta de mi$carea ori- monstraliaprincipiuluiindependenlei.

\t.i
r_l-,

zontala.

Miqcirite de aruncare efectuate in experien{ele 1.2171 si 1.2112 pot fi


strinse la un loc intr-o diagraml (fig. 1.2-32). Figura arat5: daci s-ar arunca
de la marginea unei mese concomitert mai multe bile cu diferite viteze itr
direclie orizontali, atunci toate ar parcurge in timpi egali distanfe egale pe
verticali. Obseruali: lungimile traiectoriilor parcurse pot fi foarte diferite.

a unei bile rdmine neiniluentati de o mi$care


orizontalS suplimentari. Situafia coustatath mai sus se numegte principiul

Nliqcarea verticalS de cidere


indeperulenlei.

Pr in c i p lu I

t n d e p en d e tr 1e l:
Dacd o mlirare are mai multe componetrte - ilr cazul noslru uia orlzonlald tl utra
vertlcal{ - alulri proeesul de ml are in dlreclia utrei componente rimine neintluenlat
de proeesul de miirare in dlreclio unel alte componente.

O demonstrafie foarte sugestiye a acestui principiu este experienia reprezentatd in figura 1.2-33.
Pe valabllitateo prln(iplulul lndpendenlel se bazeaztr poslbllltates ca vllezele 9l
aceelemulle str lie tratale nulematle (s lectorl, descompuse in conrpoDetrte ll (ollrpusc in v(lorl sumi.
Aici intilnim pentru prima dati in aceaste carte ur printripiu al lizicii.
Ce inseamn5 aceasti notiune ?

Principii ale fizicii sint afirmalii care nu pol fi erplicale sau deduse din
alte afirmalii. Ele rezumd un malerial bogat de obserualii 9i se ;folosesc
ca bazd penlru calcule teorelice. Ele stnt afirmalii de bazti, carc pot fi
folosite pentru erplicarea unor fenomene complicate.

CINEMATICA

65

a) Arunmrea orizonlald
SE determindm forma exacti a traiectoriei pe care se mi$ce o bilS aruncatd
cu o vitezd orizontald initial5 uo. Pentru aceasta avem nevoie de un sistem
d=it-y"6

Fig, 1 ,2-34. Vectoru

d,n

I s

poate

fi

Fig, 1.2-35. Reprezentarea traiec-

compus

toriei printr-o familie de vectori


dependenti de timp s (t)

componentele vectoriale indepeodente

si s

unitari e, 9i e, (lig. 1.2-34). Componenta


migclrii pe directia orizontalS urmeaze legea spa{iu-timp:

de coordonate bidimensional cu vectorii

i,-- ,oi,

cu

sr:ro

,.

bila se migcd
in continuare pe direciia orizontali cu viteza iniliali uo. Pentru componenta
milcdrii pe direclia vertical5 oblinem in mod corespunzltor
Aceasta inseamne: independent de mi5carea de cidere verticald,

i,:ioci pi s,:lel'.
Punctele traiectoriei la

timpul I

se

obfin din vectorul rezultant

Li+i:,"

ti+f,cPi.

Putem sd formam rezultanteteiltrl; i1lr1;

(t ;, ... ,t" vectorilor f qii,

pentru

timpii l:1 s, 2 s, 3 s etc...


ln figura 1.2-35 sint desenate aceste rezultante; virfurile vectorilor rezultanti determine mersul curbei traiectoriei. Putem determina inse bgetura
dintre valorile s5 qi s, 9i in alt fel, eliminind din ecua{iile pentru s, Si s!,/
timpul l. Din prima expresie rezulte pentru timpul I expresia:

I:L
5

- Firicl cui rupeiot

CAPITOLUT 1, ETEMENTE DE MECANICA

66

Introducind aceastE expresie

in a

doua ecua[ie, rezultl:

',:*c*:* *'t
4"0

Astfel, aga cum am binuit de la experienla 1.2111, traiectoria bilei

este

parabolS.

Si determinem acum viteza pe care o posede corpul , lntr-un loc arbitrar al traiectoriei
(fis. 1.2-36).
hnpn erh n2orhi rr +
Pe direciia orizontati, acaste vitezi este:
L',:L,o l salr o,:

Do'

Pe directia yerticald, viteza rezultd din prima deriYatd


a lunctiei spafiu-tirnp pentru componenta verticali:

n!:gt

e2

szn o!:

t 0.

Se determinem directia vectorului


Pentru aceasta formdm expresiai

"lmre

i:7,+7r.

ol D".
lgd: "- : !.
Do Dt

s
so

si mai eliminim tirnpnl I, jntroducind in


locul lui eypresia /- : .\turci oblinem:

,q.ici putem

Flg. 1.2-36. Vectorii vltezei liniare v pot fi compusi din cornponentele v si v.

Aceast, expresie dd directia vitezei rezultante pentru ;egu1 traiectorjei, care este dat
s.. Trebujc se ne afteptim ca aceaste direciie sE corespunde cu directia curbei
[raiectoriei ln acelati loc rr, deoarec.e directia momentanE a traiectoriei rezulti din direclia
vitezei o. Pentru comparatie, Iormam prima deriyati in raport cu rariabjla sr a functiei
traiectoriei, obtinind:
de valoarea

-.
lrm

As"

Asu-0 As,
-:4

1.
,6

Aceasta este valoarea pe care am calculat-o $j pentru tgra. Deci vectorul viteziieste in fiecare
punct orientat tangential 1a traiectorie. Rezultatele teoretice aratre .i aplicarea princi-

piului

independenlei corespunde rezultatlor dtermjnate experimental

h) Aruncarca verti(ali
Sd mai aplicem principiul independentei $i lntl-un alt caz: fie o bild aruncati vertical
ln sus cu viteza i.ri1i"fa fr in acest caz curba traiectoriei este foarte simpli: este un segment de dreaptd dirjjat vertical in sus. a cerui lungjme- indllimea aruncirii
mai trebuje
determinate de noi (fig. 1.2 37. o).
In orice moment al mi$cdrii, r'jtcza se compune dintr o cornponentl de vitez{ dirijatn ln sus

i:,";
ln ios t)2:-01 e2,
astfel fiind valabili relatia: v : vL+ D2- @o-

$i o componentd diriiattr

gt)e2,

CINEMATICA

57

Spaiiul parcurs se compune ln mod analog din componentele:

--)
sr: +r0l .z ;i s2: *

i:("",Deoarece aici este vorba de

spatiu timp,

-gl,

ezi

1;t,,)i.

o mifcare pe o traiectorie dreapt5, putem

reprezntinds:uo/- I

desena

u$or o curbd

aIr. Aceaste ecuatie spatiu-tirnp este reprzentatA printr-o

parabole cu deschiderea io jos (fig. 1.2 37. ,).


Acum mai determinim iniltimer aruncdrji: dacd bila
atinge punctul maxim, viteza ei estc (gal{ eu zero; aceasta, l,
deoarece mai lnainte ea avea o vjtezi diriiatd ln sus, iar
acum se va intoarce pe pdmint cu o \itcze mereu cresclndi.

,(rd):0
,@:

Conditia
siune

Do

permite calcularea timpului de

ascenI,

-gta:o'

de

unde

rezult a: L.
c

Introducem aceast{ valoare in funelia spatiu-timp, oblintnd


astfel lnillimea arunc{rii sa:

.,:rnlo - t oi&:t "6


g 2 o' 2s

I,

b)

t*

FiB, 1.2-37, Aruncarea pe vertical;. ln stinga, curba traiec-

Prcblema 1.2118: F'iDtina arteziani din l,acul Geneva atinge


o lndllime de 92 m. Cu ce vitezi trcbuie str iastr apa din toriei ; in dreapta. diagrama
spatiu-timp.
duzi pentru a atinge aeastd ineltime?
Problema 1.2119: O bili este aruncati \.ertical In sus cu viteza initiale rro. Determinali din
conditia s(le):o timpul l, dupd care bila ajunge din nou pe pdmlnt. Cu ce viteztr atinge
pdmintul? (Exemplu: r,o:200 ms r).
Problema 1.2120: Dintr-un frrtun, lnclinat cu un unghi d fate de pozilia orizontale, ll$negte
ap5 cu viteza iniliali ,0. Traiectoria pe care o urmeazd apa poate Ii descrisi plin relalia

sy-srrgd-',

,,"3,

ui

cos2a

Deduceti aceasti relaiie, determinati lnaltimea maximd $i distanta maximd pe care le atinge
apa.

(lndi.olie. descompuneti vectorul

ponentdverticald

linia

u0

sin

cr

2).

vit"rd{

lnt"-o

"o-pon"ntd

orizontalS

uo cos

cr! 9i o com-

Detcrminati de asemenea viteza orizontaltr, cea veticald $i viteza

1,2.7. It{iqcarea circulari

Un corp care in migcare planl pestreazi mereu aceeati distanta de la


o axe sau un centru de rotatie descrie un cerc.
Dati exemple penuu mi$cfui circulare (de exeDplu, la bicicleti, Itratlnd,
5F

ceas).

cAplTot-ut- 1. ELEMENI! DE MECANICA

68

Obscrvati virlul acultti mare al unui ceas. El descrie


mi5crr|t, la care valoarea vitezei riirnine constanti, insl
dircrlia vitezri se schimbir rnercu (fig. 1.2-38). Numim
acersla o ni;r'ue circulafi uniformd.
Dtiinilic:
t'n oorl dtsc.ic o nrit(tle cirtulari rrnilornlir. d:rci in
inlcrrltlc de lirnp A I cgule. arl,ilnrr de lungi. el Inr( rye
pc un (r( rrcreu dlnomri de {ceeafi lungirre As. I'cnlru
vnloaNs ritezci estc li n,(i rntnbili relallo:

.
,: A"
Al

Ii.';","]-f '3;,r.H'j"":

virfului unui ac de

Prin interlalul spalial As tntelegem aici un

arc de cerc

rectilicat,

cea-

sorni'

adicd tndrcptrt.

tr{igcarea circularl se deosebegte de migcirile studiqte pind acum prin


faJrtul ci traiectoiia poate fi descrisi de corp de mai multe ori, consecutiv.
DacA acest lucru se face mereu in acela5i timp, atunci miScarea se numegte
poriodicd. Putem s-o descriem prin timpul in care este parcursl o dati intreaga
traiectorie. Numim acest timp Perioadu rotaliei ;i il notim cu I.

pl Probtma 7.?/31: Indicati perioadele ptntru rotatia Plmintului $i pentru diferitele

ace ale

lceasulul.

O migcare periodicl poate

fi

descrisl si indicind de cite ori pe secundd

corpul trece in dreptul unui anumit reper de pe traiectoria circularS. Numirul


rotiliilor pe secundl este o altd mirime caracteristici pentru migclri periodice.
El se nume5le lrecuenld.

Delinille:
Frcrven(a v {r unei milciri periodice es(e laporlul dintre numdrul n de pareurgerl
alo tr{iectoriel ll titnpul I nersar penlru atear(a:
n
t

Dimensiunea frecven{ei este dim v:?-1, deoarece n nu are dimensiuni'


Unitatea ei Iv] =s-r a fost denumitl hertz, dupl numele fizicianului H e i n r i c h
Hertz (1857-1894): 1Hz:1 s-1.
p I Problema 1.3/:l:. Indicali lreclenlele obi$nuite ale rotatiei discurilor la un picup. Calculali
' lrec!enlele acelor ceasornicului !i Ale rotctiei P,tnlntului.
I

Daci se consideri o singuri rotatie a corpului (n:1), atunci timpul


T. Astfet se obtine ligltura dintre frecventa v li

corespunzetor este perioada

perioada

I:

v:-

l^I

ll

_I:-.

CINEMATICA

69

n) Vltozr liniflri a migcirrit clrculsre unllorme


Viteza unui corp care execute

migcare circulare uni-

r,-lt.
circumterinla traiectoriei lui
A/
circulare fiind As:2 r r, iar timpul corespunzitor, perioada f:
formar rezulta din

u:

2nr

Fig. '1.2-39.

'

vi'

Aceasti vitezii se numeqte uitezo tiniarcii a mischrii. c"rrr.definifiei, valoarea eieste constanti pentru miicarea circulard i:1iJllLi,",ii',"
,.:1.:- "
uuiformi a unui corp. Direcfia ei se'schimbl de la un punct
!:ri;'i"
in altul al trAiectoriei. Direc{ia vitezei i intr-un anumit
mornent lczultl din conditia ca distan!a de la centru sd rdmini constanti_
Pentru ca taza r a traicctoriei si riminl constanti in decursul migcirii,
Ia o descompuncr.e in colnponcnte a vectorului ;- in direciia traiectoriei
(tangcnfa la cerc) ;i directia pcrpendiculari (raza vectoare corespunzitoare)
- componcnta lui u il] direc[ia razei vectoare de coltact trebuie sI fie egali
cu zero. in caz contrar s-ar schlmba valoarea razei.

rezulti ci itrebuie sI fie perpendicrrlar pe direclia razci rn punctul dc


contact, deci tangent la traiectoria circularl (fig. 1.2-3g).
. .Vitezele. liniare ale punctelor unui corp in rotalie nu sint egale. Ele
depind de distan{a r de Ia centrul de rotatie a punctului considera-"t:
De aici

T
Probb.rna 1;2123: Un djsc de picup are diantetrul d-S0 cm

Cakuhli vileTa perrtru un puI(.t d,.p,.


Ptoblt

na I-21:t t-alcul.\i-

rnarSrrre.

a)_pentru un puncL al ccuatorului; b) peutru locul

rotatiei.

,i

Iace 4E de

rotaiii

pe minut,

,colii; c) pentru ploie$ti viteza ]iniarea

b) Vitza unghinl&ri

Pentru toate puDctele unui cor.p in rotalie uniformi este comun unghiul g
descris de razcle lor vectoare intr-un anumit timp I. [fIsur5m acest'ungh'i
in radiani. Astfel, delinim unghiul g ca raportul dintre lungimea
ariu_
" "
lui subintins de acel unghi gi raza r a cercului: p:4,
Nold. Pentru transforrnarea graclelor
cercur rntres. unghjurui ae :oo"ir

coreslerlffee'jIl',""':#i'i,,,i.il"ff::ili:

arad,60.: arcd. in
23
mare: d (in rndl: a*,1n.,.
rezulte 180':rr rad, 90":
180'

:"J#',Li3j:,:i

generat este valabile retatja d9 transfor-

CAPITOLUT

70

T.

ELEMENTE DE MECANICA

Raportut dintre unghiul descris de raza vectoare 9i timpul I necesar pentru


aceasta este o mlsure pentru viteza rotatiei. Numim acest raport - rileld
unghiulafi.

Delirirle:

Viteza unghiulard or a unei milctrrl elloulare uDilorm esle ruportul dlnt.e uDghlul
desorls de raza vectoare 9l tlmpul I neeesar peDtau aceasla:

.:9.
Din g:l1urr11e dim

9:9*' :!:1.

Astf"l, viteza unghiulara

o: l

are

dimensiunile unei frecvenfe: dim (,):T-1. Unitatea ei este [o]:s 1:flz.


Cercul complet cu unghiul 2zr este descris intr-o perioadi ?. Astfel, pentru
migcarea circulard unilorml rezulti intre viteza unghiulari 9i perioada ?
lesdtura o:?1. Cu l":1 rezultd legiturl intre viteza unghiularl (,) 9i
v

frecvenla v ca fiind <n:2n'i.


P

II prottr^o

1.1/?i. Calculati vitcTa untrhiulari:

a) a secundarului. br a minutarului. c) a Peminlului.

Viteza unghiulari o se Preteazi bine pentru descrierea rotatiei unui


Toate punctele au aceeagi vitezi rnghiulari or, pe cind viteza
corp rigid.
liniari -u Poate se lie foarte diferitd pentru diferitele puncte'
Legitura intre viteza unghiulard t,:9 5i viteza liniari u: I a unui punct

la distanfa

de centrul de rotatie rezulti din

9:l

Astf"l

an'ern

':t

$i

rezulte u:(ol'.
Cu

aiutorul acestei relalii aritali ci mitcatea circular& uniforma are o vitezi unghiulard uni-

formd.

vitezaunghiu]ardpoatefipliYitd$icavector.AcestvectolaTedirectiaaxeiderotatje,
ilanul traiectoriei. Alegem sensul lui conlorm regulii turubului datd

deci perpendicu"lar{ pe

ln 0.3.5 (fig. 1.2-40).


v""to.ii i i si i .rrrt toti perpendiculari ,ntre ei'

Fig. 1.2-40. Viteza unghiulare

ca vector axial,

CINEMATICA

71

Datoriti relatiei (scalare) r:(,). a direcliei


$ia sensului alese pentlu (o putem reprezenta
viteza
('.)

$i

liniarl

ca produs vectorial al vectorilor

r.:

D:(OXr. Cu valoarea ,:CD.sin((l}, r).


Vectorul produs

r:oXr

este perpendicular pe

planul format de cei doi factori. avlnd sensul inaintirii unui $urub drept (IiS. 1.2-41).
Valoarea lui este produsul valorjlor, dacd cei doi
vectori slnt perpendiculari intre ei.
Problcma 1.2126:

ljn

cerc

(.:1,2

m) este descris uni-

Fig. 1.2-41 . LegAtura dintre viteza


unghiulari.o , vrteza lrnrar; D s
ra7a r i V: aX r.

form in timpul ?:0,4 s. Calculalj viteza unghiu-

lare Sj valoarea vitezei liniare. Desenati cei trei vectori (ln perspectivtr) pentN un punct
de pe traiectorie.
Prcblemai 1.2127: Calculali viteza ulghiulari a unei roli (r:0,75 m) la o vitezd de mels

--

km
h

c) Aecelemlia radiali (centrtperd)

Considerim u[ corp care se migcl cu vitezE constanti , pe un cerc. La


migcarea lui circulari constante, valoarea vitezei liniare este constantE,
Se schimbl insi direcfia ei, deoarece i este mereu perpendicular pe i
Acestlucrusevedefoartcclardacdvitezeleisint trasate din acela$i punct, adicd daca
vectorii se deplaseazi in a$a fel inclt se porneasci din origine (fig. 1.2-42).
VirIul vectorului , descrie un cerc (deoarece u este constant) cu aceeaqi viteza unghiulare <o cu care raza ,ectoare?d"scrie cercul traiectoriei.

Vectorul vitezd

, al corpului

se schimbl agadar

aicr intr-un mod culo-

tul special. Trebuie si existe deci o acceleraiie 7


provoaci aceaste schim"ar"
bare. Direcfia acestei acceleralii o putem determina
din condilia ca valoarea lui ., se rdmine neschimbati.
Pentru ca valoarea lui isi rimind constanti in decursul miEcdrii, la
o descompunere in componente a vectorului 7 in directria traiectoriei (tangenta la cerc) si direclia perpendiculari pe aceasta (raza vectoare), componenta tangenriald a lui a trebuie sd fie egali cu zero. De aici rezulti ci a
trebuie se fie perpendicular pe direclia traiectoriei, si fie dirijat inspre centrul traiectoriei. Aceasti acceleratie se numeSte accelerulie rudiald, normald
sau centripetd

7r, ,pr"

deosebire de accelerafia tangenlialn c].

accelera[ie tangeniiati fr ar schimba valoarea vitezei liniare. La


circularl uniiormi, acceleralia tangenliali are valoarea zero, Acceleraria radialS nu schimbi valoarea vitez6i liniare, ci numai dire'ctia ei.
Putem si determinim valoarea ei din a,:li*A'.
al+0 Al
migcarea

CAPITOLUL

72

ln

cercul vitezelor

(fig.

1,

ELEMENTE DE MECANICA

1.2-42), Au

este arcul corespunzltor unghiuluiA g,


iar u este raza: Au:r,Ag. De aici re-

Ao
Ao
(,. or:uo.
, 5t "u A
O;
Deoarece t, Ei o sint constante, !i

zulta ot:

tt

valoarea acceleraliei radiale este constantS. Cu tl:1" o se obline ar:16z


SaU

fiE. 1.2-41. Cercul vite2elor $i

dr:-'

ral ia rad

Aerelem!ia raditrl:l a mltc{rll clrculare unitorme este?,:


spre cotrtru.

ia

-.'in.

l;

accele

0..

*,"

dirlroldmereu

Prcbltma 1.2198: O piatrl este rotittr cu o sfoarA (l:80 cm) in 16 s de 6 ori, uniform pe un
cerc. Calculali \.iteza ei unghiulare, cea liniari ii acceleratia radiali.
Ptublema 1.2[29: Determinatj riteza unghiulard ii acceleratia radiald pentru cjrcumferinta ro
lilor unei locomotiYe (r:70 cm) care merge cu o vitezd D:140 km/h,

d) Ml$ca.ea circlllari neunilormfr


DacA o roatS din repaus se pune i[ mi;care, atunci viteza ei unshiularl o
cregte, iar pentru un anumit punct cregte ii viteza liniard a:or.
Variatria Vitezei liniare u. o putem exprima ptir, accelerulia tangen{iald
4". Variatia Aaa vitezei rezultd Ia razd constantl din varialia
atiat:lim
' Al
A<o a^t-o
vitezei unghiulare <o: Ar:rAco. De aici, pentru acceleralia tangenfiald ob]inem:

ar:lim'49:r
tim 19'
ar-o Al
Ar-o A,
Valoarea

limitd a raportuluiag, care

descrie

valiafia in timp a vitezei

uughiulare <o, o numim acceleralia unghiulard.


DeIini!ic:
Aaaeler{!la urrghirrlari c:linr -A-!l r.ste derivala ln raport (u tlnpul a tttezel unghlulare.

At-o AI

Dimensiunile ei sint dim a:?-2, iar unitatea ei [{]:s-'z:H2'z. LegItura intre acceleralia unghiulare a ;i acceleralia tangenliald ar este datl in
cazul migcirii circulare (r:const.) de relatia cr:ra.
Pl Ptoblema I.!l3a: l'n \'olant este adus in Al--43 s in mod uniform din repaus plna la Iiteza
lunghiularr(!:3,9s_I.(lslculaIi acceleratia unghiulari.rii acceleraIia tangenti:1li o, pentru
lpunctele Pr(rr-0,2 m) $i P,{ rjz -1.8 m,.

* ln literatura noastrd

pentru acceleraiia unghiulard se lolose$te notalia

(n

rcd )

DINAMICA

73

1.2.8. Privire de ansamblu asupra genurilor de migeare


O miqcate generald are o acceleratie i compusi din acceleraiia tangenlialI o1 si acceleratia radiall a, : o:ar+ ar. Migcdrile tratate reprezinte
cazuri particulare. Astfel, miqcarea rectilinie este caracterizatd prin iaptul ci
acceleralia radiali este zero. Tabela urmEtoare di o privire de ansamblu
asupra miEcirilor tratate $i a particu laritetilor lor.
.""","r.tr,.

"j

.""r"a,rrd
o,*.,,"1

l.

accel.afia radi

*,**l

MiScarea reclimiscarea

d, :0

unilormA

directie I v.loare

linie

l.

!l{

4r :0

const,

a":0

const,

ar:O

const.

const.

const,

const,

2. miicarea

,:!o,p

uniform-ac-

celerati

3.

const.

const.

rni$carea

neuniformar

lI- Mitcatea cir


ct atd

tan
genIi-

radialA
(lnspre

tan
genti-

altr

cntru)

ala

radiald

tangenti-

1. urir;carea

at:0

circulare
uniforrne

2. nliicarea
circularA
neu1riforrni

IIl. lli$cdreu
nerald

:(l)

:0

:u,
tangentiald

radiale

abi I

arc

de

ald

tanarc de
genti- ria5il

ali

s: f(t)

gc-

Iariabild

variabild

1.3. Dinamie a
I.3.1. Legea inerliei
PinI acum nu am studiat decit formele de

migcare ale corpurilor. Nu


ne-am pus inci problema cauzelor care provoaci o migcare li a interactiunilor
prin care corpurile se influenleazi reqiproc in migcirile lor. in legituri cu
aceste probleme vom efectua citeva experienle:

CAFITOI.UL

I.

LEMENTE DE MECANICA

Erperienla 1.3/7: Pe placa unei mese se aranjeazi o stivl de monede. Cu


o lirie platl se aplicl mai intii lovituri lente, apoi mai rapide asupra monedei de jos (fig. 1.3-l).
Obserualie: In primul caz a) stiva se ristoarni; in cel de-aldoilea D) moneda
de jos zboari afar5, iar stiva rimine in picioare.
Erpetienlq 1.3/2: O bagheld de lemn
esle aruncati in sus in pozilie orizonlald: simultan. cu ajrrlorul unei
bare se loveste de sus, mijlocul baghetei.
Obserualie: bauheta se rupe la mijloc.
Etperienta 1.J13: L\ colp este suspendat de o sfoari. In partea de jos

a corpului este prinsa o sfoare

de

aceeaqi qrosime, de care se trage din


ce in ce mai tare.
Obseroalie: Suspensia corpului se rupe
(fia. 1.3 - 2).

Erperien.ta 7.3/4: Corpul se prinde


din nou cu o sfoari identicir. l)e
data aceasta se trage brusc.
Obserualie: Sfoara de care s-a tras
se rupe (fie. 1.3 - 3).
Drperienlo 1. 315: Iln cirucior incircat se pune ir miscar.e cu mina
dreapti fi se frinerzii dupii un anutrlit
timp cu mina stingir (1ig. 1 .3 - 4).

,ry9

Fig. 1.3 1. Erperient; referitoare ta inerlie.

La o lovituri puternicd, stiva de

monede

rSmine in p ic io are.
Obseruatie: in arnbele cazuri se sirnte

cu^rn

..

tnllnll.

ciruciorul opune

rezisteDii

O observalie analoaei

putetn

Iace atunci cind ne aflim iltr-o rnaqini care porne;te sau frineazi br.usc.

In primul caz sintem impirii splc


spitflrul scaunului, iar in cel de-al
doilea caz sinlem arunca!i irrairrlc. in
ce const:l elcmcntul comun al expe-

Fig. 1 .3-2.
ne lente se
sia bil-^i
La o tra.t iu

Fig. 1.3,3.
La o tract iu-

ne

brusce,

pe sub b iJi.

Fig. 1.3-4. Cind ciruciorul este accelerat


cu ajutorul miinii pina la viteza y, el se
opune acestei schimb;ri i daca el este
frinat din viteza v, el se opune de asemenea acestei schimbari.

75

DINAMICA

Recunoaqtem cA diferitele corpuri opun unei schimb5ri a stErii lor de


migcare o rezistenla; aici considerEm gi repausul ca o stare speciall de miqcare. In prima experien!5 (fig. 1.3-1, a) monedele de jos transmit starea lor
de mi;care celor de sus. Acestei transmisii i se opun monedele de sus, dacl
migcaiea se efectueazi bmsc (fig. 1"3-1, b). Ele rimin a^tunci in repaus. In
experienla 1.3/4 corpul se opune unei accelerari in jos. In experienfa 1.3/5
ciiuciorul se opune unei accelerEri sau unei friniri.

In rezumat putem spune:


Toale corpurile au lendinla sd-;i menlind starea lor momentand de repaus
sau mip care,1

particulari aflati la baza tuturor acestor observatii este


numiti inerfie. Inerlia corpului a fost descoperiti,
in isforia fizicii, relativ tirziu. in antichitate se licea auziti conceplia potrivit cireia migcarea unui'corp trebuie menlinutd permanent printr-o forld
activS. Deoarece toate migclrile pe'care le constatlm pe Plmint aiung intr-un mod sau altul repede in repaus, aceasti concep[ie este uior de inCaracteristica

acea proprietate a materiei

[eles.Eaa fost contestatl abia de c[tre (ialilei 9i Neuton. Galilei a descoperit ci un vehicul ili pistreaza starea de migcare daci asupra lui nu actioneazi influen!e exterioare gi ci ajunge in repaus numai datorit[ faptului
ce este frinat prin frecare, Newton a formulat principiul inerfiei, numit 9i
prima ariornd a l'Lri Newlon.

Prln(tp
Utr corp

iul inrrii:

iti

rentine starea de repaus sou de nrllcare utrllorme2 alita

tilnp cit

asupra

lul xrr arlloDeazi itrlluen!e exterloare.


I .3,2. Masa

inerli

Din experienfele preliminare descrise Etim ci aceast5 caracteristic5 particulari numiti inerlie o putem constata numai daci se schimbi starea de

migcare a unui corp. Inerlia este o proprietate a materiei, pe care nu oputem reduce la mdrimile fundamentale spaiiu ti timp 9i sintem astfel nevoifi
sd introducem o noue mirime fundamentalS. Aceasta se nume$te mssd
inerld a corpului li se noteaze cu simbohll m.
Pentru Iixarea unei instrucliuni de mlsurare pentru mirimea fundamentali mcro inerlri considerim ciocnirea a doui vehicule. Presupunem ci
dupi ciocnire vehiculele nu mai rico5eazi. O asemenea ciocnire rePreziutd
r,2 Flste yotba, binetnteles,de mitcarea unifoflni $i Rctilinie. (n. red.)

CAPIIOTUL

I.

ELEMENIE DE MECANICA

Fig. 1.3-5. Linie cu dispozitiv de pornire pentru experienle de ciocnire a doua carucioare o) vedere geoerald; b) dispozitiv de pornire, ?n detaliu.

pentru fiecare vehicul o schimbare bruscl a mi5cirii, iar pe baza inerfiei


fiecare dintre cele doud vehicule are tendinfa si-si continue drumul in direclia inilialI. SI studiem asemenea ciocniri pe o linie cu carucioare.
Etpefienla 1.3/6: la ambele capete ak, unei linii cu cirucioaie se fixeazl
cite o bobini cu miez de fier. Bobinele folosesc ca maqneti de fi\are pcntru
doue clrucioare. intre supor!ii bobinelor li cirucioare sint prinse arcuii care
la deschiderea circuitului bobinelor imprimi clrucioarelor o vitezi. 'fensiunea arcurilor poate fi variati prin distantroare mici (IiEii de calton) (fig. 1.3-5).
Folosim doud cirucioare identice;i lc dim startul unul impotriva celllilalt. Pe plScile frontale ale cirucioarelor lipim pufinn plastilini, In acest ftl
atenulm ciocnirea gi realizlm ca dupi ciocnire cirucioarele sr nu se mai
despartS. Prin schimbarea tensiunii arcurilor reglirn vitezele cirucioarelor
in aEa fel incit dupi ciocnire si se opreasci irnediat. Aceastl ciocnire poate
li cititd foarte ugor din urma de praf a cirucioarelor (fig. 1.3-6).
Rezullat: Cdrucioarelc rlmin in repaus i[totdeauna e\act atunci cind vitezele lor inaintea ciocnirii au avut aceleasi valori.
Pe baza acestui rezultat indicim acum un procedeu de rnlsurare pentru definilia masei inerte m.
Delirilia
egaliltrlii
IDaselor:
(orpuri
Doui
uu ncee si mas:i inertrl, ds(tr dupd o cio(nlre (u vlleze egato li ds
rcDsurl opuse ele a.iuD$ intediat in rpaus.
Delini!ia
nulliplulul
musei:
Un numtrt do n corpurl ou ceeaii mas{ itrertai uu impreuni de n ori mnsa lnerttr o
unui eorp singur.
Sd extindem experienla de ciocnire 1.3/6 la corpuri avind mase diferite,
pentru a obline pe aceasti cale o instrucliune de misurare pentru determinarea unor mase oarecariEl Experienla 7.3/7i Cuplem dou5 cdrucioare identice (trasorut de urme al unuia
I dintre aceste cirucioare se ridicl) 9i le lisim sI se ciocneasci de
I mai multe ori cu un al treilea clrucior, care porneqte din cealalti parte
I mereu cu aceeaii vitezS. Reglim viteza de pornire a primelor doud cirucioare
I pini ce dupi ciocnire carucioarelc ramin in repaus.

DINAMICA

77

FiB, 1.3-6. Figuri de praf pehtru


se opresc dupe

cer!cioare, care

o) un c;rucior loveste un alt


ciruc ior I
b) un ciruc
caru c io are

c)
c

a
a
)
-,
-

un cerucior love$te trei

Re:r1lrr1: Ilepausul se obfine


intotdeauna ime-

diat dupi ciocnire,


cu condi{ia ca viteza ciruciorului

sir lie dubli compalativ cr viteza


celorlalte doui ci-

,
l,
,

ln

ucioare.

rnod aseminitor pu-

tem sI ciocrirn trei carucioare cu uDul ;i, cu condilia ca ele si se opreascir

dupir ciocnire. obliriern urmitol ul

Re:u/irr1.

i-a

.a
"a
La

-I
:
-

a
{

Ptrtern rezurna

.,4

tn:tselog

Este valabilS relatia:

|aport

inefie mr si ai, este invets


vitezekr k-rl inainte de ciocnire u, gi ur.

.a

obser-

valiile noastre in ieJui urmaltor: (laci doul erupe de

atullci

a
a
a

b
b
i

cit Llcioare a-

cirucioare se af lii imediat


dupat ciocn ire in tepaus,

!t
,l

aa

'Irei

vind viteza a, se oplesc dacl se lovesc de un clrucior


avind viteza 3 u.

ra

t,

doua

aruc ioare.

2
3

ior lovette

.a

3!:

"'

"r,,

,r.'ur.=

t2rt2.

Cunoscind masa inerte

primului corp, atunci dupl

CAPIIOI.UI. 1. ELEMENIE DE MECANICA

78

o experient, de ciocnire, conform acestei relafii, putem determina cealalte


masir

m2.

Mai tipsr';te definilia uniiilii de masi: drept etalon de masi se alege


cilindrul de platinl iridiatd de la Biroul Interna{ional de Misuri 9i Greuta!i

din Palis.

Masa corpului ctalon se numegte kilogram (kg),

Unititile derivate

sint:

1 t:103 kg;

I g:10 3 kg;
I me:10-6 ks.
are masa inerti I kg, daetr dupi

Un eorp
ajunge imerliat in repaus.

o ciocnire eu eorpul etalon

Dupi definilia lungimii 9i a timpului, aici am definit pe cea de-a treia


rnirime fundamental.i, masa inertii. Pentru indicarea dimensiunilor mrrimii
fundamentale ,,masi" alegem viteza M.
llasa nu posedl direcfie. Ea este o mlrime scalari,
Deoarece determinarea maselor prin experienta de ciocnire este ioarte
incornodi, vom indica ;i un alt procedeu de determinare a maselor. Motivarea rnai exacta a acestui procedeu se va face la capitolul gravitalia (v. 2.4).
I-a o serie de corpuri determinim valorile maselor gi cu ajutorul unui
dinamometru controlem greutllile acestor corpuri. Constatlm ci masa inerti
gi greutatea sint proportionale. Un corp care este de doui ori (de n ori) mai
inert decit unul cu masa inerti de 1 kg este qi de doui ori (de n ori) mai
greu. Astfel putem si inlocuim comparalia maselor in experienle de ciocnire
printr-o comparafie prin mlsurarea greutliilor cu dinamometrul. Trebuie
si fim insi conftienli ci o mase inerti este in mod principial altceva decit

o
T

greutatc.

abela

111

CUeoa

ttalori de

masa electronului
masa protonului
masa unui atom de aur
masa unui litru de aer (conditii normal.)
masa unri litru de api
masa unui autoturism mediu
masa unei locomotive
masa productiei mondi.le lntr un nn (1963)
masa l.unii

mass

Pemlntului

masa Soarelui
masa Ceii Lactee

masa

UniveNului

masd.

9,109 .10-sr kg
1,6725.10-21 kg
3,3 .10-15 kg

1,29 .10-3

kS

kg
kg
100 t:105 kg
10rr kg
7,347.1022 kg
5,977 -1021 kg
t,993.1030 kg
'10e kg
1051 kg

I t-103

OINAMICA

79

1.3.3. Cantitatea de migearca si teorema conservirii


cantitllii de mi;eare

ln ecualia datl la paqina 77 apar produse intre masi 9i vitezi.


Vom introduce pentru asemenea produse o noud dcnutnire.
Delinilie:
Cantlt{tea de mitcar p a unul corp este prodrrsul dinlre nrasa lui m ii vlteza lul

Deoarece

vitezaI,

este

o mlrime vectorial5,

qi

L':

mlrimea de miqcare p

are caractcr de vector:

mu:p.
Cantitatea de miscare este o mirime derivatl din mdrimile mase 9i
kg: nr
.
tezl: dim p:MLT 1. Ca unitate rezulti [p]:

Si ilustrim mirimea derivati p prin citeva exemple:


1 . Un cbrucior cu masa m:0,3 kg gi viteza u:0,2 ^ are o cantitate
care P:0,06 \g I
2. Un vagon de mar[I avind
cantitate de migcare p:333

masa

totali 20 t ii o viteze

666 !E11

cte 60

vi

de mil-

\3
h

are

3. O molecull de api are masa m:3,35.10 'z7 kg pi, la o temperaturl de


0'C. o vitezi medie u:1840T. Cantitatea ei de miqcare este astlel
L,o. m
p :6.18 . 10-24 :a: .
s

in paragraful 1.2.1, am vdzut

ctr descrierea unui proces de mi$care depinde intotdeauna de


sistenrul de referinti. Existi un numtrr arbitrar de sisteme de coordonate ln care poate fi de_
scris un proces de mi$care. Astfel, la definilia datS de noi masei'am procedal lnti-un fel special clnd am cerut repaus dupi ciocnire, deoarece acest repaus existe numai pentru Lrn obselvator care lmpreuni cu linia cu cirucioare se afle ln repaus lattr de un anumit sistem. Vrem
str eliminem acum acest caz particular.
Existe ii sisteme de referintd fald de care cdrucioarele merg mai departe dupd ciocnire,
cu o viteze comune ,, fln observator care de la lnceput se afli Intr-un sistem de coordonate
care se mi$cd fatl de linie cu o vitezd 1,, poate str compare loarte u$or din acest sistem masele

inerte ale celor doi participanti la cjocnire. El determini, de exemplu, lnainte de ciocnirc,
cele doud viteze Di $i oi $i poate spune acum:

m\. m2:D;i

D;r

'

Cum ar lntelege afirmaiia acestui obstvator un altul care se aIlA in repaus lntr_un sis_
tem solidar cu linia? El ar lnlocui vitezele Di $i uj prin cele doui rlatrii (IiS. 1.3-7) oi:ttr-o
si D; - D2+D, Aici ur ti L'2 slnt vitezele determiDate din urma de praf.

* Spre deosebire de m{rimile din sistemul in repaus, mdrimile mtrsurate


observatorului ln mi$care au fost marcate cu uit accent.

in

sistemul

CAPIIOLUL 1. ELEMENTE DE MECANICA

80

.l
-1- --=
'
ffi,

-,!.-f; F..:1f.-r-Ei-,

f*,

ry#

Fig. 1.3-8. Doue

cirucioare

cu

ifer ite se
ciocnesc $i dupa
ciocn ire se m itce
mase

impreune inspre
stlnga.

i$

::

.3-7. Ciocnirea a doui cerucioare din pers:n repaus $i a unui


observatbr in mi$care asoc iate.
FiE.

pectiva unL; observator

Prin semnele diferite din partea dreapttr se exprimd faptul ce ambele


cerucioare se apropie unul de altul. Astrel, in sistemul liniei, ciruciolul
care merge ln dreapta pare a avca un mers maj lilt, iar cel care merge
ln stlnga pare a avea un mers mai rapid decit in sistemul mobil.
Din ecustia /x.pi:mzu;,ln sistemul liniei lezulti ecualia:

ml\_D):m2@2+o)
m

h-

nt2oz: D(tnr+ m2\.

Aceaste ecuaiie arat6 cd masele se pot compara gi atunci clnd dup{


ciocnire ambii parteneri ,$i continutr mi$carea. Atunci lnse pentru deterrninarea masei inerte mz din masa jnerti cunoscutd ml trebuie ma-

trei viteze dilerite.

1.3/a. Un cSrucior din partea stingd { Iiniei se ciocne$te cu


I unul, doua sau trei cirucioare care vin din partea dreapte, cu viteze comI plt arbirrare, Dupi ciocnire. cdrDcioarele sint lisale se mai meargi
lpulin $i sint apoi oprite, pentru a,ru dislruge cele douA urme ale mi$I cdrilor inaintc dc ciocnire. Din cele trei sisteme de dungi determinali
I raportul masclor inrrtc ale parlenerjlor de ciocnil.e.
in figura 1.3-E este redat sistemulde dungi alunui proaes
Pl Prcbt(na I.J/J. raport
xu avut mas(le cirucioarelor Iolosite Ia aceaste
lde ciocnire. Ce
lexperientS?.Determinati masa m2 daci se cunoaste masa mr:300 g a

El Er,.ritnlo

Carucrofulur care clocnetle-

-l

fi

t:

li

t't

il

I
.i

:,

Ecuatia;

poate

::

-l.

sau tlansrormat

surate

mpr
- m2uz:(ma+m2)a
scrisi li vectorial.
-)+

Cu ur:-urPf

1921115,

mrur+m2uz

: (mrfmr\o.

Dupd definilia cantitilii de migcare prrtem scrie in locul


acestei rela!ii:

Pt* Pz: P"'


Aici p,x:(mr+m2) u este cantitatea de mipcare

ciocnire.
Aceast6 ecuatie poate

fi exprimate sub forma:

dupd

al

rl

oiNAMicA

81

Fig. 1-3-9. Doue cArucioare in pozitie de repaus sint pornite cu ajutorul aceluia$i resort in sensuri opuse.
l,a o rio(rire la (nre corpnrile nu so nrai dcsport, suma canlltitilor
de nrilc{r i {into d ciocnire ste egfllii (u caoti{ota de nlitcare

duli cio(nire.
lu aceasti teoreml deduszi cu ajutorul principiului relativitnlii din instrucfiunca noastra de misurare pentlu determinarea lnaselor inerte. ne-anl referit mai intii numai Ia cazurile
in care corpurile se ciocnesc Ai se mi"sci nedespirfile dupir
ciocnirc. jn ccea ce urrncaza vom cerceta in rnod experirnenlal
daci valabilitatea acestei teoreme poate fi extinsl ti la alte
cazuri. \'a cSdea deci limitarea pe carc am impus-o corpurilor de a nu se mai desparti dupn ciocnire.
Erperienla 1.319: Pe mijlocul liniei se a;azi doui cirucioare
care se atirg cu pr$ile irontale (fig. 1.3-9). Unul dintre cele
doui cerucioare are montat pe placa lui frontal.i o foaie de
arc, tinuti intinsi cu cearl de lipit. I)upi citva tirnp arcul
se desprinde si imprimi fiecdruia dintre cele doud cirucioare
o anumiti vitezi (fig. 1.3-10). ArEtali ci 9i in acest caz se
pdstrcazd cantitatea de mi5care, care la inceputul mi;cirii
avea valoarea zero. Ilodificafi condifiile experienlei, punind
de o parte un clrucior, iar de cealalti tloud (fig. 1.3-11),
Etperienla 1.3/.10: Ldsnm si se ciocneasci doui cirucioarc cu
viteze diferitc, pe partca frontalS a unui carucior liind din
nou fixat un arc (fig. 1.3-12). Datoritn acfiunii arcului, dupir
ciocnire clrucioarele se despart din nou, cel pulin unul dintre
cerucioare schimbindu-qi sensul de mi;care. in figura 1.3-13
este redat:i prin ligurile imprimate in praf o asemenea ciocnire cu aclionarea arcului. La aceasti cioclire, ambele clrucioarc Ai-au inversat directia lor de migcare initialn. Puiin
dupi inversarea migcirii, cirucioarelo au lost oprite cu mina
pentru a se pistra parlial urmele de praf dinaintea ciocnirii.
La cele doud capete ale liniei fisura arati clar urmele de
praf pentru determinarea vitezelor inifiale a, 9i ar, iar in mijloc
cele doud urme de praf pentru determinarea celor dou5 viteze ui pi ur Pe care le-au avut clrucioarcle dupi ciocnire.
Prcblena 1 J/:: Determinali cele patru vjt(zc din figura 1.3-13. Ar{tali ci
!i la aceasttr expcriente, 1. care dupi ciocni.e cirurioarele mcrg mai departe, suma cantitililor de mi$care inainte de ciocnire este egall cu suma
cantjtitilor de mi$cArc dupi ciocnire. (Aici sum(le trebuie prjvit
vectori:ill)-

Fig. 1.3-10. Figuri de praf de la experlenla


6

Firici, (ir5

superior

'1

.3/9.

:l

CAPITOLUI

sz

I.

ELEMENTE DE MECANICA

Fi8. 1.3-12. Doui carucioare se ciocnesc elastic.

$i la genul de ciocnire studiat aici, provocat cu ajutorul unui arc, suma cantiti!ilor de miscare inainte
de ciocnire este egali cu suma cantitllilor de migcare
dupd ciocnire.
Rezultatul comun al diferitelor experienle de ciocniri pe
care le-am colsiderat in acest paragraf pot {i rezumate intr-o
Rezultut:

teorernl eeneral va labi ld.

Teorem{ ronservirrii cnntitntll

de miScare:

ftrtr-un sistonr in(his, suns tanlitifilor de ntiiesre flr lot timpul

s(eesli \'alonre, nccoo;i direciie $i e(ela9i strs. Sum:r eentiti_


liloi dc mtxsrc 5e pirslreaz,r:
mrDtl m2'2 + ... :.onst'
Printr-un sislem inc,/ris in!elegem un dispozitiv limitat in
spaliu, asupra ciruia tru actioneazi nici un fel de influen!e
din exterior, de exemplu forte, cantitltri de mi5care, energii.
El este supus numai proceselor care au loc in interiorul unei
delimilnri imasinate. No[iunea sistetnului inchis reprezinti o
idealizare, in naturi nu existn sisleme inchise insi, de exemplu.
sistemul solar este cu o bunl aproximalie un sistem inchis

1.3.4. Delinilia forrei

In paragraful anterior am introdus noliunea cantitnlii


migcare. Pentru procese de ciocnire care Pot fi studiate

de
pe

Iinia cu cirucioare, am enuntat teorema conservlrii cantititii

de mi;care. Putem considera un clrucior izolat ca sistern inchis gi putem forma in orice moment Produsul dintre Inasa
lui 9i r:iteza lui; acest produs are intotdeauna aceeaEi va-

loare. Daci masa m este constanti si viteza p rlmine constanti. Astfel afirmatia teoremei inerliei este coniinutai drept
caz particular in teorema conservirii cantitilii de milcare'
Aceaiti alirmalie i$i pierde valabilitatea in rnomentrtl in care
existl o intcrvenlie din cxterior asupra ciLrttciorului. Deja
frecarea sau o micir inclinare a liniei modificir esenfial cantilalea de mi)care a unui curucior.
Fig. 1,3-11. Doue c;rucioare

ti

un carucior pornesc in sensuri opuse'

DINAMICA

83

Fig. '1 .3-14. La

inderea r igidE
a. mtng , expepr

r rmen
p

tatoru

ierde

)..:

iSi

pozitia
fixa.

Acllunea extrioarI, Dcesar{ 0cDlru s(hlnrharea cantlriril


tultcerc a [nul corp, o nufirinr lortri.

[.-recarea este

o [o[(1. ahtnecarea pe o linie inclinatl

datorefLe de asemenea

lltei

de

se

forte.

Etperienlu.7.J1l.l: Plasa!i-vi cu picioarele apropiate in fata


unui pet'ete (fig. 1.3-14). Un partinet.va aruncii u rninue rnedrclnal, grca. Prinde(i aceasla minge o dati r.igid. r.rr rniirrile
intinse 9i alt5 datl indoind miinilJ.
Obseroalie: in_primul caz simtiti o forti iDtensii, forti care
va unprDge spre perete; in cazLrl al doilea, chiar in
aceaslii pozi{ie ncfavorabi15, cu Dicioarele aDr.u_
pirte. nu vrl picrdeti pozi!ia.

Rezullat: in

ambele cazur.i schirnbarea cantitirtii de mi;care


a.-rningei este aceeaii: insii acfiunile forlei sint
d

iferi te.

. timpul
.Aceasti experientri ne relevl ci actiunea for.[ei depinde
de
in care are loc schimbarea iantiilfji de rniicare.
.\cesl lucru este confirmat qi de experien[ele 1.3/l piDi la i.3,5.
Acolo s-a produs. de asemenea, o schimbare a currlita{ii de
migcare respective. Daci indeosebi aceasti schimbare are loc
intr-un timp cit mai scurt, efectul observat tste evident.
_Daci pornim un vehicul cu forfa muqchilor.nogtri, atuuci
"in decursul
timpului ii modificdm canLilnlca .1" ,nircar".
Da,ci vrem si punem in migcare intr-un anuroiI tirnp un
vehicul mare, atunci efortul lorlei noastre treblrie sr tie flarte
mare. Dacd vrem se pror/oc5m unui vehicul mai rnic o schirnbate q cantili(ii de mi5care intr-un limp foarte scurt. forlir
lrebuie sa fie de asemenea foarle mare. Avem denzatia unei
forle mari daci inlr-un anumil limp are loc o schitnhare
rnare a cantitdiii de migcare, sau daci o anumitir schimbare
a--cantit5tii de mi;care se realizeazi intr-un timp rnai scurt.
Mirimea generale,,foril" o delinim astfel incit sii colcspundl
tig, 1.3-13, tigura de praf oe ta e),Derren!a 1 t,iO pe.tru -niFCared
errr.ata rnspre stinga se efectLeara o corpensdre d frecer,i. orr'l i-cllna-ed Iiniei., astfel incil lr,S(a.ea diri atd .nsore stirgd (.epreze-tat,i
ma, rngust rn trgJre) apa.e cd rigcare inrirl,ara.

CAPITOI.UL

84

I.

EIEMENTE DE MECANICI

senzatiilor ddscrise, adicl ea si fie direct proporlioneli- cu vadatia cantitEiii


in care are loc aceasti
O" *ii""." pi invers proporlionall cu iotervalul de timp
'Pentru caracterizarea mlrimii generale forld alegem simbolul F'
J.-fri--'n"i".

Dellnllte:
Forla F este leportul ditrtre varhtla
ttmp Al'

carttt[lll dc mllcaro

AP

tl

itrtervalul

de

io crre are loc eceasttr gchimbrtre:

in general, raportul

Al nu

-Ap
'-n'
este constant pentru intervale de

timp

mai

lunsi. De aceea trebuie sd mai indicim o definilie pentru calculul avalorilor


uno, torie. ln acest scop formdm valoarea limiti acestui
ir"i?"t""""
^1"
."oo.t 44 pentru Al--+0:

'

ai'

4P =p.
F:lim
ar*o Ai
Forfa este derivata in raport cu tinrpul a ca.ntititii de migcare Pentru
expresia:
unitat-ea forlei, in sistemul de unitdli cotistruit pini acum' oblinem

tFl:

jqa'

Aceasti unitate a foriei a fost denumitE newton, dup5 numele fizicianului

Isaac

N-ewtolr

[F]:N.
de mi5cate
Asupra unui corp actioneazl forta lN, daci.cantitatea lui
pi*"nt1'nilc
mlrimii
p:rnu se schimbi in timpul Al:1s cu Ap:1 !{-I '
forti sint:
dim

l,'

':

di'/' :Y! :vtr-'


dim t

'l''z

I)in cantitatea de miqcare am dedus forta, care este o mSrime vectorialir'


dupl
Variatia A-i a unei cantiteti de mi$care este 9i ea un vector' Astfel'
deiinitia de mai sus )i lorla esle un veclor:

?: ai.
1

,3.5, Forta

in

cazul masei eonstante

Ecuatria de deiinilie

a fortei F:lim,

ecuaria fundamental[ a mt'canieii

! :p

poate

regulile calculului diferenlial (regula produsului) in forma:

transfo:mati.dup5

F:p:mu+mo'

DINAMICA

in

85

in general observem procese la care corpurile nu-9i schimbd masa lor.


acest caz special avem cu m:0

F:mi:ma
forta F,

caro accelereeztr uD corp cu masa m, se mdsoard


lul Eomeotand o:

corpulul 9l acceleBlia

prln produsul dlntre

rnasa

Aceaste relatie, oblinuti din ecuatia de definilie de mai sus punind m:


:consl., se uumeite eeualia tundamentalit a meeanieii. Ea se mai numegte
li a d.oua ariomd s lui Newlon. Prima axiomd a lui Newton este principiul
iner!iei (v. 1.3.1). No!iunea de ,,axiomi" are aici o altn semrific;tie d;cit

in

matematicd

Ecuatia F:md poate fi folositl in doub feluri:


l. Am oblinut o relaiie care ne permite si m6sur.im lorte la sisteme in miscare.
Erperienla ,.Ji I2j Puneli linia in pozitie inclinata ;i dafi drumul unui lF
cirucior de masd m cunoscutS. Determinati accelerafia cEruciorului. Cit lde mare este forla care accelereazi ciruciorul? Variati masa caruciolului. I
Discutati gi cazul limitd, in care planul se agazd vertical (p:90i).
2. Din cunoagterea forfei care acfioneazd asupra unui corp poate fi calculate
acceleralia acestuia;i astlel presupusd forma lui de migcare ii traiectoria.
Dac5, de exemplu, asupra unui corp actioneaze o fortd constantd F, atunci
acesta va executa o miqcare uniform-acceleratd cu acceleralia o:f
fi,
in cazul in care forla ili pAstreazi directia, el va descrie o -ig""r"
l.]: (de
"oJiorteeii s f2
exemplu: caderea libera s:l a1.1.t'
"
2n

2r-

Din ecuatia -F':m(I rezulte ci asupra unui corp in migcare unilormd nu


acfioneazl nici o for{i. El nu suleri nici o schimbare a cantitetrii lui de mi9care. El se miEci liber, suma forlelor fiind un vector zero.
De ce o maginE care trebuie sA mearge pe un drum orizontal, cu vitezl
constantS, trebuie totugi acfionatd?
Prcblema 1.313: Un autoturism (620 kg) este accelerat cu o acceleralie a:O a. Ce fort6 se
transmite ln acest caz de la roti la masintr?
Ptoblema 1.31t: Un ctrrucior cu masa m:0,33 kg este antrenat cu o forte constantd F:0,62 N.
Ce acceleratie se obline datorite acestei for!e:
Probtema 1.315: Asupra unui corp aclioneaze o

lorti F:0,3 N; el obtjne

o acceleratie

a:3 I

Clt de mare este masa corpului?


I .3.6. Leglltura

dintre forla mtrsurati statie 9i dinamie

In paragralul 1.3.4 am dedus noliunea de forfl din cantitatea de mi;care p.


Noliunca de forti definiti in acest fel se numegte noliunee dinatnicd de
forld. ln afari de aceasta, din cursul mediu mai cunoagtem gi o altl noliune

CAPI]OLUL

ELEMENTE OE MECANICA

t
I

I
I

a
a

i
.t I

{
I

.l

Ia

a
a

(t

a
a

a
a

a
a

a
a

l-

rl

.t

tt.
t:

'I
.a

t-

t;

:l
..{

ts

t:
t:

:
a

I,

Frs.

pentru e

rienta 1.3/14.

,
t{

1.1-16.

l-rgurrde PraI

Un cerucior
este antrenat de o fort d
F:10 Zf (d),
20 sf (b),

,30 sf
(o

(c)

40 ct (d).

Pe-

DINAMICA

87

rlc forfri. Acolo arn nlirslll.ill forh cu ajutorul


lln{)r inlir)doIi dt, atcrrIi ((linilrnorn(,t.re); notiunca rlc Iirr'(it iltto(lnsat in acr.sl [cl se numeste
noliuneu slulicri a /r;r1ci. l)cDlr.u nofiunca dinatnicii dc lirltli arn inllodrrs unitllca N. iar.for.ta

slllic;r :rrrr rrrtrsrrllrl-', { ll ||ililoa kqt. t rritatea kgf rrrr estc co(,r('Dlal Ialir de sistcrnul de

unilatti conslnrit de noi pinri acum. l)t, aceea, Fig. 1.3,15. Experiente referifitri o cclcctare expetimcnltli'r tru pu.tcln face toire la proporiionaliiatea dinlcgilttua irtt|c cck' dorrir notiuni de folt:i. in tre forla misurate static ti
dinamr..
t'rpericllolt: car(' lrrrreazii vorn t'xamina rlocd
etislri o leqdlurit irtlrc rrl1tsurtreu sluticit ;i ceu
dinontiui ( fot tei.
I.).,"perienlo l.:1i13: O linie se afazar in pozitie u;or inclinati, in a5a fel incit
Irecar.r'a cirnrciorltlui s, fic tocmai egalati de ac!iunea pantei. inclinarea
potlivitri sc ve(lc dupij sislt'rnul de dungi uniforrne al misci;ii uniformc, daci
cri.uciorulcslc .so. irnpins cu rnina. (I)ent*r o cxperienli care urmeazi imediat

ciruciorul este incir'(ar cu trei discuri de cite 10gI) cu o sfoari intinsi


l)csl(.o l()lir c:iluciolul t'sle antrenat de un disc de I0 gf (fig. 1.3_15).
Re:ullul: I)i, sislcrn.l dc dungi st, vcde ci r'i;carea este un ifor.m-acce lera ti ,
in lillrpul cxpr:rit'Itci (lcscrise actioneazi o for.fi constanti. Greutatea,
I)(' carc l)lllctn s-o (lcl*t.tninlrn inaintea inc(,pcrii expt,rien{ei printr-o mdspr{_
lnnr{, :lili(ar. r,xr.r'cilit d(,ci r_r lrl.irrrrr.
tlinarl icir constan lii.
Dtpttitrtltt /.i ./4: Varicrn t,xpcr.icn{a e[ec.llralil it(liDoNuri. irrdcpirllirrtl ltna dupd
irllu pirsclu <lo lO gl dc 1tc clir.ucior' ;i adiru(lu-

'gir)

Ia discullli

(l(' ilnlr(,Ilar-r.

llczullu[: La liccalc trper.it,ntI, acceler'illia cfcslr ctr ac('ctsi v:tloare.


Irr lieur.n l.ll-1(i sinl l.rdrte rrzrrllalt'k,un('i as tIc I de expelicl!c; il Iigur.a l.il-17 cste r.e1lt-czcrrlal:r atcclcr.a!ia n

tir. rle

l(rrLa

sltriilar in el .

in func-

dc alltt.crrarc m.i-

Itr cxpcricrrlir allcl.ioll.li al)

variat
[or'la rk: aDttcl]ar.(' IDasui.itlal slalic si arn
I)irsttllt { "tt.tirrrtlr irrlrr.ltglr rnitsi - ceil lt
tljrrrcior Lrlrri i.tnJ)rcll)ii crr cta a cor.ptrlui
(le anll(,nitrc. irr cxltcliclla uftriltoal.e vorn
rllt,rrf irrr. insi Ii)ltil (i(, itr]ll.1,nafe (,onstan[a-1.
valiild rllrsa ltccek,r'llir.
E

r p t r ie n tu

acum un

./...r'/ I 5: Crr r.rr c ior.rr lu i ii adrjua.irur


alt ci)r'ucior, incitlcat cu patru

Fig. 1 .3 17.

Accelerarea unui cErucior


i,r ru^(tie de torta de antrenare t.ror
(eval"a-ea fipu-rlor oe Dral 1_3 16. o
p?nd la d)i Fs.or
-o.

l'

CAPTTOLUI 1, EI,EMENTE DE MECANICA

88

a 10 gf (cauza?);i procedim ca in
experien!a 1.3/14, inregistratorul celu i
de-al doilea cirucior fiind scos din lunciiune.
Rezultat: La fiecare antrenare ob!inem
numai iumetatea valorii acceleratiei din serie Precederte de

discuri

lp

experien!e (fig. 1.3-18).


Rezumat: La primele experienfe, acceleratia a este proportional5 cu {orta de antre-

nare Fsrar, misurati static. Pe de altii


parte, in cea de-a doua serie de expeiienle, acceteralia sc dovedeSte a fi invers
proporlionall cu masa m.
Este deci valabilh relalia

Fie. 1.1-18. Acce'erarea a coui {iru'


i^ l,rnclre de 'o'la ae

c 3"re .uplare.

antrenare f,,o,.

,-+.

sau, transformat, F at - ma.


Pentru rnc Putem scrie, colespunzltor delinifiei dinamice a forlei, Falo'
De aici rezulti relatia:
Fstot -Fain satt F516:c h-671'
ht.e torlele mlsurute stati( ti (ele rn{sumtc dinomi( erlstfl o p'oporlionalitatc'
Aceasti relaiie simpli are ca urmare faptul cI ambcle detinilii ale forfei
pot ii'foiosite impreuni f5ri contradictii 5i ci se poaLc.trece de la una la
^cealalti. Rimine si determinim factorul de Propo$ionalitate c Pentru aceasta
cel rnai bine lolosim cdderea Iihera. (Aceasta corespunde unei experienfe cLt
linia de citucioare, la care ciruciorul are rnasa inerta 0, unde se acceleleazifi
deci nurnai masa de antrenare.) Un corp de 7 kg masl inertd care cade va
,ni."r"t a. o fortl de greutate de 7 kgf.bin experientra 1 2/10 gtim cd acceleratia lui este de 9,81 a. Datorita proporlionalitliii demorstrate a celor doui
genuri de for{e avem atunci:
kgf :9,81 N 9i I N:0,102 kgl'
pine acum intotdeauna in unititi statice
misuratd
Forla de greutate G,
in
unitatea N, coerent' in sistemul nostru'
acum
fi
dati
kgf,p"oate
de masS'
g."utate lkgf are (Ia45' latitudine 9i nivelul mdrii) masa inerti
i, .o.p
"r-o
1kg qi este atras spre mijlocut Pamintului cu o iorli F:9,81 +' 1 kg:9'81 N'

Greutota [nui (orp este egal{ ctr produsul dlntre mirslr lul tnGrttr tl nccelorolla

plminieasci:
c_ag,
unei sforj' de o
Prcbtema 1.316: Un cirucior de mase 0,313 kg este antrenat, p-rir intermediul
de antlenare'
corpului
asuPra
care
aclioneaze
forli
kg.
Catcuta;i
0,U5
sreutat" o*i,ta masa
icceleralia caruciorului )i torla ln sfoara.

89

DINAMICA

1.3.7. For{a

ln

cazul masei variabilel propulsia raehetei

cc am sludiat pini icum'


AIn definit forla prin ecualia l':'p: ni+ io' in ceea
ecualia fundcme[tali a mecanicii:
i"'ort't
*
del"l
constanta'
liind
ca
considerate
a fost
caz particular' mentrinlnd vi_
F-mu. Aceasttr presupunere va cldea acum' Considerdm un alt
teza constanti, vom avea deci:
masa

F:

mD.

ploue puternic intr_un cerucior deschis' Dace


O masa variabili avem. de exemplu' dace
Ilaca \ariatia masei
ln tjmpul ai cade masa de ploaje am in carucior. alu'ci ;:l;ii ff'
este

unilormi,

se poate

sqie

;:43'

g"u"tit F:mt, ne spune acum cd asupra unui

astfel

deceluciortlebuiesiactrionezemeleuololtdsuplimentaredincxterior,ca{iteTaserimln5
rrrnat $i t, nu mai
r;p""rt", r':o'
;;":1;;i;*;;;;;.i,

este

't'n.iciruciorurste
"*L"io"'e
rezulti pentru I':0 fo{a de fr,*r." o acctleratie negati\'i o' Din r:n'+ma
""r"i"r,,
Pslc
constanl6: ta depinde de masa
rru
n"." 1., fiina r,ra- ' /,r, Aceasle torla de trinare inl"t"t"
trlnare aminlite? 1n
torlPle.de
ii"lui"
""
,"'p""iit:''c'n|
in
Dromenlul
rn a ceruciorului
"i;;.".|;;;;-4.
orizontala 0 la viteza ,, a ceru'
viieza
ta
ae
*"'"i
il;prr
""t" "J"il
^
Al
Ai):l,' Forta Decesara pentru a(easla estc
ciorului; ea capatd deci o accele'a[ic
con{orrn ecu{tiei

':
fuudatnentale:
I1-

Ai "o

1m

A,
-:

Anr

x'

a lost explicata ctl


Astfel, toria de frirrare Fr:i u care apare ln caTul masei tariabile
F:ma
fundamcntale
ecuatiei
ajutoru I
mase .Pclltru 'ceasta considerdm
Sa Inai sludi(m caTul rn carP carJcior't pi"tae lnercu
unuisisten-l d" toordonsle: asupra
in
originea
repaus
in
,r."."p_."."_fr''.."t.ntuli-0seall5
expul:ua21 in tiecare inter!al
lui sa nu actioneTe ni.in to,1a. .iculn ft"it'ip'ncrn ta o""st corp
nou valabils relatia mo:
din
este
cu
F:0
eiunci
;".'iil,; A,;;;;";i;""a 4,, ", r'iteza'u'
ca li clnd asupra
corpului'
a
accelerdri
unei
electul
aici
are
m<0
:-;r. u*,rUi masei
ln
care u este diferit
in
cizul
ao""
]"tta
r':-''
lui ar ac[iona o lorti "*t".io,te
'ii"i"ta
"';tfe
Cu aceasto
Anr:nrAl'
masa
in timpul A'
de ?ero, , este viteza cu cnre corpul expulztazi
rachelei'
ptopulsiti
am indicat baza

I .3.8.

Impulsul si teorema inrpulsului

lr) lmpulsul

=-4.

E.roerienlu 1.3 16r Alezdm o bili de olel pe u


qini
.
1i o lovim cu un ciocan (tig .l3r19)rni)care
'E:peiienta
1.J717; Lisnm un caruciot in
unilormd se se ciocnPasci de un perele (cu un
arc elastic).
Obseruqlier Corpurile i9i schimbl starea de milcare
in t imPu I Procesului de ciocnire, fof,la
llu a aciionat asuPra lor decit ur ti mP
scurt.

I'
Fig. 1.3-19. lmPu i5ul dat unei

90

CAPITOI.UL

J.

ETEMENIE DE MECANICA

.Timpul aclionirii forfei este aia de mic, inclt procesul de accelerare nu


:

*:"il:'i"T " i;;.l:ll il',t'il il'

:,::

ilTT: il::l:

;;11

""'l;J
ciocnirii. Dupe aclionarea forfei, cantitatea de migcare este r#r. ln timpul
Al
al ciocnirii, foria a provocat o varialie a cantitilii de migcare t(^i_*Gt_irl.
Dacd se cunoagte timpul aclionlrii Al, conform definiiiei date de noi
forlei

i:

A1t')

la- ciocnire,

se poate calcula forfa

(presupuse constanti). Insd, deoarece

in

general, nu se poate mEsura Al, introducem o noui merime,


adecvatd pentru descrierea procesului de ciocnire: tmputsut L,p.

Delinlliel
A]

Impulsut

eslc produsul dhrhe torra

i9l timpul A, al aertond.tl l!

ap1 rar.
Dimensiunile impulsului sint dim Ap:dim F dim L,t:MLT-|, deci acelea
ale unei cantiteti de migcare. Unitaiea lul este
tApj:Ns.
4p-,FA/
este vatabitd numai pentnr cazut specjat. tn care rorla
,.""^ cclroneaTa
tare
^?.-,t]:]l':.,rl"tsului
este conslante ln acesL-caz putem sa ilustidm impulsul FAt printr un ar.!iunghi_,n rliagrama forla-timp gig. 1.J_2O, o)_
Conditi torlei conslanlc p<r; numai rar tndeptinita. in genercl. reprcTentar(a iorlei
F
rsre curba (ris..r 3 20. ar. L*
.'",r** n,aximi )i
::'-::::tl:^g:,_,ill
,o
(uuoara
apor Orn nou la valoarea
"""ii"ii^j-i"
zro. Si.ln- acest.caz general
inrpulsul este reprezentat prin
supralala Iimitatii de curbd. putem. si-i
_determinim' marim"" i-p".ti"O timpul to_t/ in
intervale- mici de tjmp Ati. in aceste intervale
pot"r"
i;ria 1.7 ca aproximativ
constantA si putem catcula imputsul parlial F'iA/;. ";;;id";
Impulsul total rezultd din aduDarea impulsurilor paltiale
i
Ap: I rsA(
t_t
ti din forlnarea valorii limitd:
lt
n
a)
Ap: tim ! rrAri:I r-tr; di.
,,4 t
lri,-o E1
i"
Astfel putem ldrgi definirja date msi sus pe[tru un
special:

caz

Delinirio,

Impulsut unui o(,ip este ltrtegrela itr mport cu timpul


lorrei care aelionoazi asuprs luli

tf

Ap: J F(O

dr.

Legltura impulsului cu cantitatea de miscare


zult6 din definilia lorlei;

re_

Fig. 1.3-20. Reprezentarea


in pulsului o) la forta
constante fi b) la forli
var iab

ile in

timp.

91

OINAMICA

Impulsul Ap exeraltat asullra unul corp esle


egal cu varla{la

(anrllillt lut

d ntlitare:

FAI:Ap =A(mD).

Din definiiia generali rezultd cA

impulsul

este egal cu varialia totale a cfintittrtii de mi$care

corPului:

'! rlrtar: '",. d,


J -di:-(rr-ro).
f
to

Fig. 1.3-21, La tragerea unui Proiectil,


,unul sufera un recul

lo

fi determinat cxperimental.
bill (m:230 g) ln repaus este loYittr cu un ciocan si obline o rritezd

Astfel, impulsul poate


Prohlema

,:2.? A

Calculati irnpulsul $i forta active, aceasta liind considerati constante, iar timpul

J/7: O

dc aclionare fiind Al:0,05


Probl(ma 1.318:

s.

Un cerucior (m:360 g) alind vjleza u:Q,64 56 lovette

prPenalicular

de tlrr perete. Catculali impulsul exercitat de perete, dacd: o) ciruciorul ste reflectat

cu

,) ciruciorul rdmtne lipit de perete.


Prcblima 1.119: Rispundeti daci la ciocnirea unor bile elastjce (biliard), tragerea unui
proiectil (pu$c, cu air conrprjmat), lansarea unei rachete sau la aruncare (lovirea unei
acecati \iteze;

nlingi) foria rtrmine constante.


b) Teorems inrpulsulul
La jocul cu mingea medicinalS, sPorrivul care prinde mingea aclioneazd
cu un impuls asupra mingei pentru a o op[i. in acelasi timp inse 5i propriul
sdu corp ob,tine un impuls de la minge. La tragerea cu pu$ca (sau tulul)

proiectiiul
capiti un irnpuls, insir li pusca sau tunul vor recula (fig' 1.3-21).
O-racheti obfine un impuls in timpul arderii gazelor de ardere, insi li
acestea expulzate capiti un impuls, si adume in sens contrar.
Rezultat: La proccse de ciocnire apar intotdeauna doui ilnpulsuri contrare.
Considerim inci o dati experienfa 1.3/9. Rezultatul acestei experiente
era cI impulsurile la care au ajuns cdrucioarele erau egale 9i de sens contrar:
mrir: - m2ir. Astfel experien!a confirml teorema despre corservarea cantititii

de

migcare.

Pentru impulsurile exercitate oblinem (cu uo:0) afirmalia:


Impulsul Lp. care aclioneqz.d asupra primului cdrucior este egal
;i de sens rcntrar tu impulsul L,p, pe care el il emtcitd asupru celui
tle-ql doilea cdtuciori L,pr: -LP2.
Suma impulsurilor exercitate in sistemul celor doul corPuri este egale
cu zero: Ap,-]-Apr:0.
Acest rez;ltat toate fi generalizat pentru un sistem cu mai multe corpuri,
asupra ciruia nu acrioneazi lorie exterioare, ci in care apar numai forle interioare. intr-un asemenea sistem inchis (v. 1.3.3) este valabild teorema conservirii cartiti!ii de mi;care. Fiecirei varialii a cantitilii de migcare apirute ii
corespunde alta in sens invers. Suma tuturor varialiilor este egali cu zero.
Deoarece impulsul exercitat asupra unui corp este egal cu varialia
totale a cartitdtii lui de migcare, teorema conservirii cantitdrii de miqcare

97

CAPITOLUL

poate
suluii

li

exprimati Si

ca

teorcma impul-

Itrtr-un 3lstem itrehls, suma luturor lDpul3urllot esle mereu gal{ cu zero,
pl Problena t-3tt0: Dali exemple pentru \alebiljtstea
I teoremei impulsulu i.
c) Forra St iorta de reecllune
Sd, cercetlm mai indeaproape sistemul
care se compune din doui corpuri.
litpetiertltt i.Ji 73r Doi biric!i pe patine
cu rotile stau fa!5 in fali $i lin capetele unei
fringh

1. ELEMENIT OE MECANICA

dgnEt

{r-F:+

FiE. 1.3-12. Forta ii forla de reacliune


in cazul atragerii unei piese din fier

de.dtre

un magnet,

ii.

a) Amlndoi trag cu (aproximativ) aceca5i forti de capetele fringhiei.


b) Un sineur bliat trage, de capitul fringhiei, pe cind celilalt tine doar
Iringhia.

Biiefii sint accelerali unul

spre altul. Nu existd nici o diferenll


intre cazurile enuIriate.
El
Erperienla 7.J/79: lntr-un vas cu api punem doui buclli de plut5. pe
I una asezem un magnet, iar pe cealalti o bucati de fier nemagnetizat (fig. 1.3-22).
Obseroalie: Cele doui plute se migci uua citre ceatalti. Deci nu numai magnetul
aclioneazi cu o auumitd fort5 asupra ficrului, ci gi lierul exercitd o
anumiti Iorti asupra magnetului. Oblinind aceeagi accelerafie
deducem ci cele dou5 forte sint egale.
Acest rezultat poate Ii obginut
din teorema impulsului. Imputsut flAt
exercitat de magnet asupra fierului, trebuie sd lie inversul impulsului pe care
'i
il capetd lierul, intrucit cele doul corpuri
formeazi un sistem inchis:
Obserualie:

FrAt: -FrA7.

Timpul A1 este acelaqi pentru ambele corpuri. De aici rezultd pentru


iorlele care acfioneazd:

Fl:-n"
DaoI uu corp 6xercil{ asupr& altula o torfi
lotti egalA 9i de seDs eontrar, F*:-f

?,

atunci sl Bulerd dln pari.a occstuta

Aceasti afirmatie despre apariija in perechi a fortelor a fost exprimatl de Ne w t o n


fundamentale ale rnecanicii, ca egalitate djntre -oclio" Si -rraciio"
Newlon). in constructia n oas trd ca nu este o axiomi, deoarece a fost
dedusd din teoremtr conserverii cantite!ii de mi$care.

in cadrul principiilor
(a 3-a axiome a lui

Tlebuie [inut cont irtotdeauna cE for{a de reac}iune se aplici celuilalt


corp. For{a de atrac}ie a magnetului se aplicl fierului,iar lorrt de reaciiune,
magnetului.
Ewmple de lorte $i foriS de reacliune:
1, O piahe este atrase de Pdmint Cu aceeaqi for[E piatri atrage Pdmintul.

93

DINAMICA

2. Ua cal actioneazi cu o lorie asupra unei c6rufe.

fortA de reactiune de aceeaqi marime este exercitatl asuPra


calutui de cltrc ciruti, (Cu toate acestea, cum poate fi
pusi cdruta in rniScare?)
3. Elicea unui vapor exercitl o lorii asupra apei. Fo(a de
Leacfiune a apei impinge vaporul inainte,
Forla de leacliune nu trebuie qonfundatd cu o forid
egalS ;i de scns contrar aplicati aceluiagi corp ;i care anuleazi deci acfiunea unei forle.
Eaempln: Asupra unui corp, suspendat de uu resort 9i aflat
in repaus actioneazi doui forle. Greutatca dirijatd in jos este
compensati de foria resortului, care actio[eazi cu aceeagi valoare in sus (fig. 1.3-23). AceastE forti a resortului nu este
forla de reacliune corespunzitoare greuteiii. Am putea s-o
[umirn /orlri de tonpensare. Ea este aplicati. aceluiasi corP li
anuleazir ac!iunea greutltii.

Fig. 1.3-21. Forta

de

compensare,

Greutatea corpului este compensata de forla e lastica a resortului.

Pnblena 1.3111: Pentru grtutate si forla corespunzdtoare a resortului indicati forlele de reactiune corespunzetoare.

Daci asupra unui cotp acfioueazi o forti concomitent cu lorta de compensale, atunci el nu este accelerat. Ac!itruile celor doui lorle se anuleazS,
ial cantitatea de uri;care a crxpului nu se schimbi. Astfel statica se caracterizeazl fali de dinamicd prin faptul ci liecare forlI care apare este anulati
printr-o lorti de compensart:. (lu aceasta putem inlclege mai ugor procedeul
static de nrisurare a lortelor. I"orta nu se mlsoari prirr acfiunea ei dinamicS,
ci prin frrr'(a c'rrespunziloare, cale o comPenseaze.
1.3.S. Forle conlrale
a) Foria cntripcil

Peutru uu corp de mase constante m, forla -F? tare aciioueazi asuPra ttli
acum am cousiderat doar
este proporlioualir cu acceleralia trli,i:n,ipinl
cazul in caLe Ior'!a.5i astfel si acceleraiia, au aceeaSi direclie cu o tni5care
deja existenta a corpului. Atunci for{a schimbd numai valoarea vitezei t-l li
a caDlitilii de mi,scare rnu, nu insi 9i direcfia lor. Apare o accclcralie tangeniiald (Ir. Am ronstatat (1.2.1 ce Ia miqcarea circulard apar acceleratii
perpendiculare pc direc{ia de mi;care, adice acceleralii radiale. O sI studicm
acum aceasti miqcare in privinta lo{etor care actioneazE.
Etpe enlu 1.3120: l,egnm un cirucior cu o sfoari de un dinamometru' Dupd
aceea il lotim uniform pe o traiectorie circulari sau il ldsdm se execute o
mitcare circulari unifonne pe o mase rotativl (iig. 1.3-24).

I'

94

CAPITOLUL

Obserualie:

t.

EIEMENTE DE MECANICA

La aceasti migcare dinamometrul

se extinde,
iar resortul acrioneazl
cu o forte asupra corpului.
Rezullal: Pentru a tine un corpde
o Ira iectorie circulare,
tlebuie sI se exercite
asupra lui o lorld dirijatd spre centrul cercului. Aceastl forid se

nume5le forld cenlripeldr sau forlir radialS.


Trebuie sA se aibe in vedere
ci iu decursul rotaLiej sale corpul
executd ii o rotalie in jurul centrului slu de greutate. Daci ne
inchipuim intreaga masi a corpului concentrate in centrul lui de
greutate, atunci rotafia corpului
in jurul centrului siu de greutate

iEi pierde importanta 9i ne putem

Fig. 1.3-74. Forta centripet:. La rotatie resortut


exercjtl asupra corpului o forli in directia centrului de rotalie.

Fi8. 1.1-25. Dispozitiv simplu pentru studiul forter


centripete. Prin ridicarea tubului de strcl; raza
t.aieatoriei poate .i micso-ata.

limita in mod exclusiv la studiul


ac[iunilor -de forte pe traiecloria
circulari. In acest caz am idealizat corpul ca punct material: in fizicd o asemenea idealizare se numegte model.
La studiul forfei radiale folosim modelul punctului material.
O schimbare a condiliilor experimentale arate cI merimea forlei centripete
depinde de pelioada de rotatie ?(sau de frecvenfa v:4,
respectiv o:2nv),
T

de masa m a corpului in miqcare 9i de distanla

aceste dependente

mai in am5lunt.

lui r. de Ia centru. SI studiem

Erperienla 1.3121: Sfoara experientei pentru demonstrafia forfei radiale este


introdusi printr-o feavi de forma arltatd in figura 1.3-25. Prin aceasta dinamometrul rimine fix la rotirea corpului ii putem mlsura mErimea fortei
radiale. Modificdm consecutiv masa corpului in rotarie, raza traiectoriei gi
frecvenJa.

l,robltma L3112: Un corp cu masa nr:2g se miice pe o traiectorie de razi


surem dilerite perioade de rotat.ie f ti forla radiali Fr corespunzltoare:

Eolositi selia de m{surtrtori penlru determinarea dependenlei lntre

I (lat.) petere :

a tinde.

r:30

F, ti

cm.

NIA-

95

OINAMICA

Rezullatul erperienlelor: Forfa centripeti F7 este direct proportionale cu


m a corpului rotit qi cu raza r a traiectoriei circulare, 9i
' masa
invers propor[ionald cu pitratul perioadei de rotalie I:

t r*m

fz

56 dedueem factorul de prop orf iona I itate in mod teoretic. Accelerafia


radiala a migcdrii circulare uniforme este ?":-6f 1v, 1.2.7). Daci o introducem in ecualia fundamentall a mecanicii F:ma (m este constant), atunci
'
,ri cu F,:m 4n'- r,
oblinem forta radiala Fr--n
Tz

F'actorul de proportionalitate ciutat este 4n2.


Forra cerrtrlpetd care lltre corpul pe traleclorla circular{ are vstoareo:

Fr:mo2r ssu Fr:^ L.

Prcbtema 1.3113: Din ieria de mlsur{tori a problemei 1.3/12 deteaminali valoarea factoru-

lui de proportionalitate.

Problema l.3l1.l: Un corp se miscd uniform pe o traiectorie eirculard verticald. Desenali


(ii fortele de raacliune) care apar ln punctul cel mai inalt $i in punctul cel mai

fortele

de

jos.

Prcblema 1.311;: O minge (m:0,8 kg) este rotite cu bralul (l:70 cm) p un cerc vertical
cu lrecvenfa v:0,8 Hz. Calculati forta cu care trebuie aciionat asupra ei ln punct[l cel
mai inalt $i cel mai jos al traiectoriei. Cum zboari mingea dacd este ldsati liberl $i astfl
actiunea fortei inceteazi?
Ptoblema 1.3116: O sfoarl (l:0,84 m) mai poate sd suporte 8 kgf fire a se rupe. Legat
de ea se rotette un corp (m-2 kg) pe un cerc vertical Calculati frecvenla $i viteza liniarl

la care ala

se rupe.

Ili$carea circulari uniforml este o migcare sub influenta unei forle radiale
pure F". Aceasta schimbi mereu dircclia, insd nu gi valoarea vitezei. Forta
care aclioneazl la o migcare generalS poate li descompusl intr-o component[ i;
in direclia traiectoriei 9i o alti componentd F] perpendicutara pe prima:
F:FtIFr. Prima componenti schimbl valoarea vitezei, iar a doua direcfia
ei; prima provoaci o acceleraiie liniar5, iar a doua o acceleraiie radiale.
b) Forta 9i sistemul de reterln{tr; lorra ceDtrilugd

Expetienla 1.3122: Pe platforma unei mese rulante se afle un cerucior liber.


Accelerim masa inspre dreapta.
Abserualii:

1. Un observator care se miqci impreune cu masa observd

cum

ciruciorul se migcI accelerat inapoi. Asupra ceruciorului actioneazi


deci (fali de masi) o forfe F:ma. Pentru a-l retine trebuie si se
exercite o forte corespunzitoare in sens contrar (fig. 1.3-26).

I'

96

CAPIIOLUL

'-

EIEMENTE DE MECANICA

2. Un observator in
rcpaus colstate ri
masa

capdti o accele-

lalie, a. Pentru el
ciluciorul rimine in
repaus (datorite inerliei lui), deci asupra

Iui nu actioleazi nici


for!5 (fig. 1.3-26, a).
Daci vom fixa ciruciorul de masir, atunci
li asupra lui actioo

neaze o

fortri, care ii

imprimi o

lie

accelera-

Fig.1.3-76. d) Pentru observato.ul in repaus ceruciorul rimine

in relaus datorlta rnertie lui. El nLr sufer; nici o fort:.


b) Observatorul in rniicare asociata constat; o accelera-tie
ciruciorulu $i astfel o fort;.

a.

La intrebarea dacd asupra ciruciorului actioneazl o forti, cei doi observatori dau rispunsuri
diferite. ObscNatorul in
mi$care misoarl fale de
sistemul lui de referinll o
acceleralie, deci pentru el

existb o lort5

l':ma.

Ob-

F..

- --

----

g- --6-

u--'-

o) Pentru obse.vatorul in regaus bila este accelerate inspre centru (accelerat e radialS).
b) Pentru observatorul in migcare asociate bila se a{l; in repaus. Forlele cdre dctioreala .iJpr" ei e'onpelseaz:.
F)9. 1.3-27.

servatolul in repaus nu
constati nici o schimbare a cantit6lii de migcare a ciruciorului, deci pentru
el nu existi nici o forta. Care dintre cele doui sisteme de referinti este acum

cel

,,corect"?

Pentru clarilicarea acestei probleme mai efectuim citeva experien!e.


I'roblenla 1.J117: Suspendati un corp de un dinamometru- Mitca[i I mai lntij
iAr apoi uniform in sus Si corespunzdtor in jos lnterpretali observaliile
a, ln \islemul de referinld arind aceeaSi mi$care:
,) 1n sistemul de refrinti ln repaus,

accelerat,

Problemo 1.3118: Cum se schimbi i.reutatea {rnui om lntr-un ascensor accelerat, intr-o rachetl lansati. la siritura cu parasuta $i intr-o capsuli spalirle ln cedere libertr?
Interpretati de fiecare datl procesele din sistemul in mitcare $i din cel in rpaus.

Erperien[a 1.3i23: Pe o placi circulall, in lungul unui diametru se


adincituri in care a;ezim bile. Rotim placa cu o frecvent,r sporiti.
Obseru{rtie:

afli

mici

La o anumiti turatie bilele exterioare zboari. l)aci se mlregte


frecventa, nici celelalte bile nu mai sint relinute. Observatorul
avind aceeaii miicare de rotaiie constatl o forti carc trage bilele
inspre exterior. Pentru observatorul din afari, in momentul in
care i$i iau zborul bilele se mi;ci tangenlial;i ueact.ionate de
lorte.

OINAMICA

97

rotativl se afli o bill rnobili. Ca sI se roleascir,


riminind in acela;i loc pe masi, bila trebLrie legati cu o sfoari de centr.ul

I,)rperienla 1.3124: I,e o masi


meset.

l.

Ol)selvatorul miscat ilnpreuli cu rnasa constat.t o fortl care


trage hila in exlelior. Fll o runteste fortal centrifuaar. I)acir sfoitr.ll
exerciti o Iolfi (onlpcnsaloillc irspr.e ccnttu (for.!a centripetit),
bila rimine in repaus (fig. 1.3-27, r).
2. Observatoml extern Ye(le (de exerrlplu, prin iutindcl.ea resor.tuhli
unui dirarnotnr.lrrr), ci sr. excrcitit rnereu o fol lil asupra t)ilei (tbrfa
cent|ipctir). Accas(a provoaci o accelerafie radiali a bilei pe tr.a_
iectoria circularir (fig. 1.3-27. rr).
Amindoi obsclvatorii t,orrsllll o for.(ir de aceea;i valoare dirijatal inspre
centru. Obselvatorul in rolaIic (olstatit in ])lus forta ccntr.i[ugri. I)in partea
observatorului iu n,paus o asetrrrnca I{)ltal nu poltl(' l'i coustlltali:t.
Ptoblcma l.3ll0: l)escrirli proccsrle lu rupcrea storii (c]iperienta 1.3/21) iD rxport cu anrbele
Obserualii:

l,robltnu 1..)l!0: Stuclia(i for[el(. (nrc aclionrxzit ill1r{


f.lir (lc nrutiDri;,) flll:i dr ros(.l.

nra$iDi: o)

curbri tsupr:r con(luciltotului unci

0 fr.rrfl o voll Dutni de inleurliutte dacl are o forti de rcrctiune. I.'orta


o forlir de i teraciiune. iu rlrina ctre lotcst(. piatra se sir[te
krr!a dc roacliune exelr.ilalrr tlr grialr.ir. irr sctrirllr. lirlla couirilugl pt,car.t
o constltil nurnai ohservntolul
el iu rliscare - nu este o folti rle r.eacIiutrc. Nrr (,\islir lnr ll doilel-;icorl) ilsul)lit tirnrirr sir actioncze o tol.ti-t opusil
forfei ceulliluct'. lla t'sl,t, o fttli tpurcnld sau o /ir ri de itrctlie.
Cu ac('asl;i l)rc(izarc lrn d('os('l)il for.lt'lo dc inor.lic dc ftrr.felt.dr iuteracfiunc. Astli'l arn alirrs tlin rrorr Problt'rlra sislctIrullli do 11'li'rintr'l ..col.(,ct't.
irr cxlx't icrr!clc troitsltr uultiri obsct.yaIorrrI in r(,1)xus ar.c posiLtilitatt a si
c{)nslalr iD rnod csclusiv lir'{r. dt' iulcr.ac{.itrut': irr sctrirull. ct,l in tni5car.t,
ob*r'vii 1i lor'{c tlc int,r'lic. (lilcil sislctnul lui sc rniscit itcc(,1(,r.aI fatii de ct'
lirllll. (lluD poatc (.ons[al:l inst't citlcvll daci'r sc alLi iulr.-rru sislt.rn in cltLe
sc obsrlvti nurnai Iorlr rk. irrlclir<:lirrrrc?'['n'lrrric clr.t.t'tirt (l cii p(,t]ttu Ioate
forl.clt. t:xistli lirlll tk' r'caclirrnt'. l)ati-r au.sl lrrcr.rr rstc vlllallil I)r,ntnl tr)atc
centripetar estt'

forflic culc a1rar, alLrrrci csle valalriLi si Lt.or.crll irullrrlstl.ikrr'5i lt'ot-t,rua colsclvirlii rarrtilir{ii <lt'rrriscale. lrrtr-rrrr lst'rrrcnt,a sistriur. rur t'orl) cllt' sc l)1)illr
ruisca lihcr si calc tslc ncinllll(.ntat {t('. (lalll)r.ill-r incr.tiri ltri, r, nrisclLe utriforrnaf. ,\s('urcnoir sislerne spct'iale sc rlllmesc si.slenre inerliale.

Prohlemu 1.:il! l: trltlsll rle lucrrt eiite un sistc r illerli I?


Ptuhl.m(t l.il2:i: lloti\ati fxptul ci l.aisin(l un sistetn inertixl. fiecare sistelrr aflat hr miicare urrii,rrri fuli (le el este {lc asetne ex un sistetn iDerlixl. in el se obsrrvii flcrlea$i

fort".

Cu loale cir for'(ek,tle iuerlie se nunlcsc ,si for.(e aparente. ele au fttit de sislrcelc si efecte ca fortele de iul(.racliun('. ln special for(a
ccntriftrgir F,. lrre o irrrp0r'tirrrfi t:lr'('. Iiit este folositil. tle exenrPltr, la rentt'ifrrge (cettrifrrgi (lc lll)te. centlifugl rle izotopi), la s[orciltorul certrifugnl

terrlrl a(:celet.lt

pctttlu rufc $i la r('gulltrxul cclltrilugal.


7

- Ei:i<a cuB !{p..iot

l'

CAPITOIUL

98

;,
Ptublemo 1.3123: Interprtati fortele care actioneaza la regulatorul

aentrifugal

temul

ln

ln repaus.

(fig.

ln

1,3-28)

I.

ELEMENTE OE MECANICA

sis-

rotat,e $i ln sistemul

ln sltemul itr rotalle, Iorra


eoDlrllug[ este lo.rs do compemsre

a lorrel

ceDtrlpele.

Valoaiea i este decl aeeeetl:


b

t:m<n'r: n I

L1

I..3/9lr O ma$in{ (m:

:0,8 t)

rnerg cu

u:80

krn

tr-o curbi atlnd raza dc curburii


,:.r0 m. (:alculati forla centri_
fugn.

l,nblema

1.31

z5: lnlerpretati for'

lele care actioneazA asupra

")

,n

ma-

sinii ln curbtr, in ambele sistemc'


(le importanld are lnclinarea 9o_
selei in curbe?
Probltma 1.3126: Rotiti o gileat{
umpluti cu aPA Pe un cerc vtrtical. Motivati ci deasupra unei

b)

ig. 1.3-28. Regulato.ul centrifugal:

o) Pentru ob;ervatorul in repaus greutatea bilei se des_


ctmour'e ir doLa componenle. Una este for!a radiala,
ceal;iU e\re .onlpensati oe forla e'ercitatii de susPensie.
o) Pent'u oDservaLorJI :n mifcare asociati rezulta o forla
tolalii (ompusA din greutate $i forla centrifuBa'

anumite lrecvente vo apa u se


scurge. Calculx[i vo Pentru o raztr
a traiebtoriei r:75 cm.

1.3127: Pdmi[tul se ro'


24 h o dati ln iurul axei

Phblefia

te$te

ln

sale. Calculati forla centrifugi


asupta unui corP (In:2,4 kg) ta
latitudinile:

9,:@, pr:30o, 9r:600


(la pol).

pi gn:90o

Flg- 1.3:)9. Urma Pendulului Foucault (mult extinsi).

l)Irlintrrl st' tolcsl('. cl nll cstc lln sistcm iner!ia[' Acest Iucrtr
l"ttttcarrlt irr llii-)0. iu cunoscuta cxperienti cu pendulul'
I,tp2visr7, t,ii2it: l)e tt sirrtrir Ittngrr (1:10 ln) suspendiln un corp, reali,inil a.tf,'l un pcntlttl (rrr =:lll k{). li-accrn sa oscileze pendulul $i observim
rrrrna nritcallii timp Inai indolungat (fis. 1.1]-29).
Obserualie: I)t'ntlulttl nu oscileazl intr-un plan. in emisfera nordicS, asupra
pcnduttrlui actioneazi meretl o forii, care il deviaze spre dreapta'
Aceasta nu este o forld de interacfiune, deoarece nu existe o
for[i tle reacfiune. Acest Iapt devine foarte evident li prin ac-eea
tI ia Ecuatoi pendrrlul nu suferi nici o deviafie, iar pe emisfera
sutlicti el este dcviat spre stinga. De aceea forla deviatoare trelluie sii fit'o forfd de inerfie; sistemul nostru de observare nu este
un sis[etn ioe{iat, ci el'este accelerat. Pdmintul se rotegte (la
stinga) sub Pendui. Asttel' aceaste experienld cu pendulul deuro[streaza rotaiia Plmintului'
I)eoarece

ru

fost dovcdit dc

LUCRUL MECANIC

5I

99

ENERGIA

Forta de inertie observati in experienfa lui Foucault actioneazi asupra


tuturor corpurilor care se mi$cd pe suprafafa Pimintului. Ea se numeste
forld Coriolis. I)e exemplu, pentru sisteme de vinturi (alizee, cicloane), ea
produce o deviere spre dreapta, in emislera nordice, ii o deviere spre stinga,

in

emisfera sudici.

1.4. Luerul meconic gi energia


1.4.1. Definilia lur'rului mecanic
a) Lrcrrl mefanl( cird lorla fl

deplasarea au &ceeall dlrccrle

tl scns
No[iunea de lucnr rrecanic are multe infelesuri in limbajul uzual. In
lizicl vorbim dc un lucru mecanic daci o forti F actioneazi. asupra unui corp
si acesta se deplaseazl sub influenla ei de-a lungul unui drum s.

Dclinilie:
Lurrul nre(atric Wr este produsut dtEtre lorta care sctloneaztr 9l drumul

parcurs s:

w:,F-.s,

Deiinilia de mai sus este valabili numai pentru cazul particular in care:
1) forta F 9i drumul s au aceeati directie $i sens, 2) fortra rimine corstante de-a
lungul intregului drum.
Pentru acest caz particular W:Fs, lucrul mecanic poate fi reprezentat
in diagrama forfi-spafiu printr-un dreptunghi. Aceasta se numegte diagrama
lucrului mecanic (fig. 1.a-1). Ilin acest caz particular putem da dimen-

siunile lucrului mecanic deoarece o generalizare nu poate determiua o schimbare a dimensiunilor. Aceste dimensiuni sint: dim W:dimF.dims:ML2T-2.
Pentru unitatea lucrului mecanic W:N.m introducem prescuitat 1W1:J
(joule),. Unitatea dedusl din unitatea de forld kgf este kgm. Avind legi-

tura 1 kgf:9,81 N rczulti


latia I kgm:9,81 .I.

re-

b) l,ucrul mecaxl( (ind lorta ll


plasorca nu dlreclii dllerlte

de-

lui

Daci drumul
este

toriu,

s al

fixat in mod

lN
l3

corpu-

obliga-

acesta nu se poate migca

intotdeauna in direc!ia forfei F


care actioneazl (fig. 1.4-2).

r (.ngl.) rrorl' : Iucru.


2 J. P.Joule (1818-1889).

Fig. 1.4-1. Diagrama lucrului mecanic


stanta: W- F(s/ -so).

ta fode con-

CAPITOLUI

'100

t.

EI.EMENTE DE MCANICA

Atunci componenta fortei, care este Perpendiculari pe I este anulat5 printr-o


foril de compensare gi nu contribuie la
lucrul mecanic. Aclioneazd numai com-

Fr:F cos 9, adicl proiectia


pe direclia drumului (aici g este unghiul dintre forld qi drum). Lucrul me- Fig. 1.4-2. Lucrul mecanic cind forta
ti
--' -a
canic efectuat este W:iq.s cos g. Aceasti
dromul au directii diferitei W: F.s.
expresie poate fi scrisi prescurtat, ca
produs scalar al celor doi vectori F Ei s (v. 0.3.5):
ponenta forlei

ei

,Pr'i: r. r.
Deltntlle!

"o"

(r1"').

Lucrul mccanlc Iy e3te ptoilusul 3cslar dlntrc torltr F careecrloDe&ztr

ll dnrDul

parcur8 s.'

w:i.i
Obserualie: Lucrul mecauic nu are directrie, el este_o mirime scalarS.
Din definilia lucrului mecanic W':F s cos (F,s) rezulti o proprietate
speciali. Lucrul mecanic poate deveni zero chiar daci o forte aciioneazi
aiupra corputui gi acesta parcurge un-drum. Acest caz are loc atunci cind
forli ;i diumul sint perpendiculare. In speli, la migcarea circulare, unde
fortra centripete este mereu perpendiculard pe drum, nu se efectueaz6 lucru
mecanic. Lucrul mecanic este negativ dace unghiul dintre forfa 9i drum
este mai mare decit 90'.

()

Lucrul mecanlc itr cazul torlel varlabllo


Vom face o altE genemlizare pentru cuul lo carc lorta rru rtrmlne constantA
lungul drumului. Reprezentarel forlei F:F(s) In diagrama fortS-spaltu dA o curbe
(rig.

1.4-3).

Fig. 1.4-3. Diagrama

lucrului mecanic

forti

la

variabilSr

w: I FG) ds.

Jl,

-l

de_a

LUCRUL MECANIC SI ENEROIA

'l 01

agest caz general, supralaia detimitati de curbd reprezinti lucrut ntecanic efectuat.
!lMail!irtii
determildm lucrul rnecanic pariial AWr ln intervalul Asi, pentru care consid(renr
forta .constante: A tvi: I'rAs,.

Intregul lucru mecanic efectuat de la so pind la sl este atunci aproximativ suma lu-

crurilor mecanice partiale:


WE

E aiAsr. il

aproxirrrdrn rnai biD daci tnic9ordm interYalele. Valoarea exactA rste va-

Ioarea limitd pentru Asi+0:


sr
n
!r- rinr ! FrAsr-. I F.rsr as
as,_0 i-l
cea mai gr rralA definitie a lucrului
"1"

Cu aceasta olltinem

mccanic:

Lucrul mecatrlc este integralu fo4oi in raport cu spailul:

rY: J Frs)
in

aceastd

direclie Si

I.

d.

definilie sint cuprinsc cazurjle parliculare. in 6pecial dactr F*ti

este co[stant, rezulti

iau

aceeasi

w: lr J dr:l (s.,-sd.

i)aci

f-oria ste o functie simptd a drumului, etunci putem efectua integrar.a. Dac:l
nu este satisftrcute, atunci putem obline lucrul mecanic In piima aproximatie, determinind suprafata din diagrama io4i spaliu prin mtrsurarea pntrilelelor. icesl
lucru ste valabjl .tn specjal ln tehnicd, unde magina iare efectuea?i lucrul mecanic de-

aceasle conditie
seneaze

$i diagrama Iucrului

1.,1.2. Forme speeiak!

mecanic.

de lueru meeanie

Pentru citeva foltne speciale ale foriei care actioneazi, din definilia
Iuclului mecanic poate fi deduse o expresie speciald,
e) Lucrul llleeanlc de a(relrnrre

Fie o fortd (constanti) F avind aceeasi directie cu


accelereazi o matini (tig. 1.4-4).
In acest caz putem sil calcu-

drumul

f,

care

ldm lucrul mecanic coololm relafiei W: Fs. Conform ecuaf.iei fundamentale a mecauicii, foria acceleraloare poale fi exprimala prin

F:md.

Sub influenla ei, corpul


efectueaz5 o migcare un iformaccelerati. Drumul parculs din
pozi[ia de repaus este

s: I

el2.

11r
Fig. 1.4-+. Lucrul mecanic de accelerare:

wo: -l t"

o2

CAPIIOIUI.

102

Astfel ob{inem lucrul

w:12

mecanic

mc212.

I.

SI,EMENTE OE MECANICi

Aici putem sd intro'

W: l- mu2' Aceastd expresie a


lucrului mecanic depus pentru accelerarea corpului nu mai depinde de
genul si de mirirnia aicelerafiei a sau a forlei acceleratoare F. Ea depind* de masa m a corpului 5i de viteza Iinali al,ins5 u.
ducem af

:rr,

unde

esleviteza atinsa de corp;


'2

Lrrrrul me(otri( de irccelerare rsle ucoele.eaz{ ulr oorp de mus{ m dls rePaff plnd

la vileza D, este:

I
km

'
l>tohh,na l-1ll: O racheti (rl:2_10 kg) este acceleratd diu repaus ptnA la D/:7,9
(le
pcntru
viteza
a obtine
lucrlr mecanic este necesal
oxlcula!i lucrul tnecanic de arcelerare.
dlrl) lil)
kmh-r
Prublfi1o 1.412: O lna$ini ctl 1135n 1n:1,2 L este accelerati in 6 s dc la

h t,r-1)0 km h r. Cal(rulali lucrul mecanic

electuat.

'1-50

b) Lrr.rul lrn'{{ni( de ridi(Ilrc

'l

Pentlu a tidica un corp, asuPra lui trehuie si aclionezg o forte care sI se


opunir glcutii!ii lui.
l,.LpetienkL 1.4/I: Suspendlm un corp, care se afll pe masd, de un dinarnom(,tnr ii il ridicirn. Observlm in acest timp alungirea resortului.
Obseroulie: La illceput resortul aratd o intindere mai mare'
I)acii apoi dinamometrul este migcat uuiform. resortul exerciti
o toril egali cu greutatea corpului.
miscare
Problem.l 1.4 11: hdicati ce forle constatd h acest caz un observator care are aceeati
ln ."p^,o. MoLivaii faptul cd forfa exe'citatl la lnceput de
.,r.pri ti un alLul care ."
"iltrinteractiune.
",i
citrr resort nu este o rorta de
Fol'ta e\ercitati la inceput de citre resort, suplimentar fatr'd de forta
tie compt'nsare pentru greutate, accelereazi corpul. Neglijim lucrul mecanic
cl" acc"iern," efe.ctuat de aceastd lorti; el este recuperat plin frinare la atingerea itril!imii finale. Pentru ridicarea corpului in migcare uniformi trebuie
si actiunlm asupra lui cu o forld care compenseaze tocmai gleutatea lui:
n2:nrg. Atunci lucrul mecanic efectuat [a o ridicare ta inll[imea h' :
W

h:tn!111.

rir.lica oblic corpul (f ig. 1.4-5), drumul s 9i forfa Flt nu mai au


""ot"
aceeapi direclie. Pentru calculul lucrului mecanic trebuie sI formim atunci
produsul scalar: lV:Frr't-F'2s cos (F'L. s). Aici F;:m9, iar s cos (F;i's)
este tocrnai iniltimea fi la care se ridicl corpul' mlsuratd pe verticali'
l)eci 1i in cazul ridicirii oblice lucrul mecanic este Wn:mgh'
-\stfel lacrrrl meturi( de tidicare ut depinde de faptul cir ridicim corpul vertical sau oblic in sus. Importantd este doar inlltimea ridicirii /r, mdsurati
pe verticale.

Oi""l

LUCRUL MCANIC

9I

ENERGIA

103

Lucrul meeonle electuat


prin rldlesrea la itrtllinrea
.ft a unui corp avi[d rEasa
m e8te

Wn:mgh'
Ptoblema 1.411: Pentru ridicarea

unui corp pe un plan inclinat

si se exercite o lorte ln
direciia planului care este egale
$i de sens colrtrar cu componenta
greuterii pe direclia planului.
trebuie

(lalculati lucrul
total. Artrtaii cd

se

mcanic

pot economisi

forte cu pl{nul inclinat. inse nu


mecanic (reaukl do out

si lucru

Fi3. 1.4-5. Lucrul mecanic de ridicare nu depjnde decit de


diferenta de iniltime h : Wh - .r,gh.

Ptoblcnla t.1lt: lIn camion lrn--:1,5 t) nreruc tl knr pr o sosea cu o panti de 8 ,l;. (:i1
culnli lncrnl nrecanic de ridi(are efectuat.
Un caz special existi atunci cind un corp se rnifear orizontal. Atunci torfa
;i dlurnul sint perpendiculare Ei lucrul rnecanic este zero. A(lelafi [(,zultat
se ob[ine ;i din erpresia lucrului meranic de ridicare, deoarece [:(].
Aici se arattr ci notiunea de lucru mecanic din fizicii trrbuie bine deosebiti d( (etl
fizioloaire. d( exemplrr. Lrace strAbatenr dislante nr.rri p( oriTr'I|lJLi. nvc'n i'npresj:r (:r:r'
fecut un efort $i am efectLrat un ..lucru'. ins:i uD ILlcru rn(canir ill \cnsul fizicii r'[(rlLtirnt
nLlmAi daci stribatem o difren1i de nirel.
I'roblema 1.116: (lind se poate \orbi iD fizici de un lucru nrecrnie de ridicxl\ ..g.!ti\.?

c) l'orrr de lre(ure

f)aci o tna;inir rncrge pe o sos(a orizoltalii, rnotonll nu efectueaz.i lucnl


ln('canic de ridicarr. In acest caz nu st efectrrcazi-r luclu mtcanic?
Ltperienlu /.4/:?: 'l\'agem un cirnrcior pc suprafele orizollLale de netczirni
diferite ;i rnlsurlrn forla pe care trebuic s-o ext'rcitim iu direc{ia tlac[iunii.

Rezulktl: Si p{,nt[u a mi;ca ciruciorul uniforru pe orizontali. trebuitr si


acliorliln cu o for1i. Ea trebuie si fie egalir ii de sens contrar cu
Ior{a dt trccare Fr.
De aceea si la accaslal migcare se elcctueazi rrn lucrrr rneranic. ll nurnirrr
lucru rnecanic de flt'cale lV7. I)eoarece forfa de lr'ccarc in general lrr t'stc
constaoti, rnairirnea lucrului rnecanic de lrecare sr ob!ilre prin integrare:

wt: i17 a,.


in toate proceselc de migcare la care apar forle de frecare trebuie s; se efectueze acest lucru rnecanic asupra corpului miicat.

CAPIIOI.UL

104

t,

ELEMENT

D MECANICA

d) Lur.rul mocanic de intindro


Pentru a intinde un re-

sort trebuie sd actionim asupra lui cu o forli din exterior.

Erperienla 7.J/J: L)eterminati peltru resorturi spira k'


de diferite e lastic ititi dopendenla forlei de intinderl
de deplasarea din pozilia dc
repaus

(fig.

1.4-6).

Rezullut: Forla I?; necesard


pentru intinderea

unui resort esto


direct proporgio-

nali cu intinderca
r: F, - a 11'0"' 1"i
Hooke). Factorul

de

proportiona litate

Fig. 1.4-6. Lucrul mecanic de intindere: Wi:kx1.

k:&

se nume$te consl(nro resorlului. Ea

(v. 3.1.2).
Deoarcce forla de intindere F, depinde de pozitie, pentru calculul lucrului mecanic trebuie sI irtegrem:
caracterizeazd proprietatea de elasticitate a resortului

wt: I F,

dr.

(:u F,:kr putem efectua integrarea:


rl

l'1',-1k(r?-rf).

( r dr
wr:-A
'' 'J---

Lucrul mecanic efectuat la intinderea unui resort de la pozitia inifiali


ro pind la cea final5 q este W,:r-k14-r!). ln particutar pentru intinderea
rlin poziJia de repasus

(ao:0 rezulti luuul mecanic

de intindere lV1:1'2

*r7.

Deoarece lorta de intindere Fr este proportionali cu drumul ,, diagrama


lucrului mecanic este un triunghi (fig. 1.4-6). Suprafala lui poate fi determinatd 9i in mod elemcntar (f5ri integrare) din baza c7 qi indltimea F1(o1):
:krr. De aici rezulti aceeagi expresie pentru lucrul mecanic de intindere:

Wr: )-Prl.

LUCRUL MECANIC SI ENERGIA

Ptoblenfi 1.417: tin resort este lntins

cu

3,4 cm de o forte I:1,2 kp. (lalculali


lucrul mecanic care trebuie efectuat pentru
o lntindere cu 15 cm din pozitia de repaus.

Ce lucru mecanic este necesar pentru elon-

gatiu dubld')

1.4.3. Energia

t:r.,';,il;.,';::il:^1rHt.i]::::':"::fi:

ridicim corpul de antrenare c,


al unui ciruciol (Iig. 1.4-7), atunci
eiectuim un lucru rnecanic de ridicar.e. Prin aceasta dem corpului posibil!
tatea si accelt'reze ciruciorul r;i si efectueze astfel un lucru mecanic asupra unui alt corp,
Erperienlu 1.411: Un cirucior este accelerat de o greutate G, (fig. 1.4-7).
l)ace apoi corpul Cr este oprjt cu ajutorul unui inel cdruclorut mai
parcurge o distanti scurti cu vitt'z5 constanti. Apoi corpul C, este ridicat
de pe celilalt inel. Viteza ciruciorului devine din ce in ie mai micE 9i la
urmi egali cu zero. f)upi aceea procesul se repeti in sens opus.
D-aci

Re:ullat: (lorpul Cr ridicat

efectueaze un lucru mecanic de accelerare asupra

ciruciorului. Daci acesta are o vitez5, el poate ridica corpul C,


deci si efectueze un lucru mecanic de ridicare. Vedem ci datorita lucrului mecanic electuat asupra lui, el a dobindit capacitatea sA efectireze, la rindul lui, un lucru mecanic.
I)aci un corp are capacitatea sI efectueze un lucru mecanic asupra unui alt
corp sau asupla hli insu;i, el posedi nerrie.
Delltlitie:
Ilne.[i& C erte luerul rnecanlc irmagazlDat illtr-un eorp, Ea il lace cepabll str elecluezo rlin llou lllolu me(anl(.
Energia are prin ulmare aceleaEi dimensiuni ca si lucrul rnecanic gi se misoarir in aceleasi unit.i!i; J:N , m.
I)acI efcctuim un lucru mecanic asupr.a unui corp, acesta ciitigd eirergic..Corespunzator lolrnelor speciale ale lucrului mecanic deosebim
fi forme
speciale de enertie.
) Dllorgllr Iolenlitli
I)en[ru a ridica un corp..la,ro ilrillime i, trebuie si efectuim un lucru
trecanic de ridicar.e lVx:mglr. -Fa[a de punctul lui de plecare, el posedd atunci
o erterqie polenliuld. Aceastil mlrime este egall cu lucrul mecanic de ridicare
rlt'< l ual asu;r|a acelui cor.p.
Erer0iu porGrltalll

uDuI colp fald de itrdtttEra

Er:

mgh'

i=0

e.te:

CAPITOLUL

106

t.

ELEMENTE DE MECANICA

Peltru a se putea indica mlrimea energiei in mod univoc, trehuie si se


fixeze un punct de reper (h:0). O piatri pe mase are faie de podea o anumitd energie potentiall, daci punctul de referirtt[ se alege la inll]imea mesei, .Ep:0. Fate de tavan, piatra are chiar o energie potertriald negativS.
Ptoblcma 1.416: Ce semnifjcatie are afirmatia ci un corp poseda fald de un punrl o (ntrgie
potenliale negatiYi?
Problema 1.419: Fundul unui lac de acumulare dreptunghiular (a:60 m, ,:35 m, adincimee apei c:6,3 m) se afltr Ia 72 m deasupra uzinej. Calculati energia potentialr aapei.

b) Eoctgla rltretletr

Pentru accelerarea unui corp

ll'u.?

t-

pinl la viteza , este necesar lucrul mecanic


in migcare de a efectua lucru mecanic

n1pz. Capacilatea aceslui corp

se numegte energie cinelicri, Ea este egald

tuat asupra acelui

cu lucrul mecanic de accelerare efec-

corp.

Energi[ olllcticri tr unui corp itr mlieare avitrd vltezo x esle:

e.:
-2 !

^u'.

Pentru o indicalie univocl ;i pentru energie cineticl este necesar si se indice


sistemul de reterinti fald de care se mdsoari viteza. Fald de un sistemde
refelinfd legat rigid de un colp in migcare, acesta nu arc energie cineticil.
I Problcma 1.1/lrr Exist; cazul ln care un corp are energie cinetice negatitri?
I frott"no I.J//l. O ma;inI (rn:800 kg) este accelerat{ de la uo:35!a ta u1:06lll.

rhh

I catcututi

cr(.$terea energiei cinetice.

e) Enrgla de lntlndere

Pentru intinderea, unui resort trebuie electuat uD lucnl mecanic. Acesta


estc apoi conIinut in resortul intins ca energie de intindere.
11r'.
E ergi de irfllndere o unul rcaorl cu :t din pozllir lul de repaus ecto f,:
Prublenw I.llta: hrdicati exemple

efeoluarea unui lucru mecanic.

ln

care energia unui rsort irr.tjns este tolosit, pentrn

1.4.4. Teorema eonservfuii energiei mecaniee


Etperienla 1.415:

sort (fig.

Un cirucior se mi9ci cu o vitezd l cltre un

re-

1.4-8).

Obseroalie: Cdruciorul compriml resortul 9i este respins de el cu (aproape)


aceeaqi vitezd.
Intetprctwe, Cdruciorul care vine are energie cinetici. El efectueazl lucrtl
rnecanic de intindere asupra resortului gi igi pierde complet euergia. Resortul

107

lucRUL MCANIC 5l ENEiGIA

comprimat are energie de comprimdre. EI


efectueazl lucru mecanic de accelerare asupra
ciruciorului, pierzindu-9i energia. DupI ciocnire, ciruciorul are (aproape) acceaSi vitezd
5i, astfel, (aproape) aceeagi energie cinetici
ca la incepul.
Erperien{a 7.4/6: Ridicdm un pendul (bil[
suspendata de un fir) la inillimea h ia!5 de
pozifia de repaus (fig. I 4-9). Dupd aceea il

lYt

r-fiYr-1't.

t' --l 'f.i--T$

'77777)1777-77277--7--7*.

r,
'

t)-u L

lt

[-,T

firrq//

kr--7jr] u
,7777777a"777>---777r/

lEsdm liber.

vitezi crescindi inapoi in pozilia de repaus,


se migcl mai departe in partea
cealaltd cu vitezii descrescindd

Obseroaliet Pendu lul

pini la

se

intoarce cu

Fig. 1.4-8. Transformarea energiei la


ciocnirea elastic;.

(aproape) aceeagi inilaceea procesul se

lime, DupI
repetS.

l,-

Interprelare: La ridicare efectudm ull lucru


mecanic de ridicare, iar corpul pendulului
obline energie potentiale fali de pozilia de
repaus. Dupd eliberare, el efectueazi lucru
mecanic de accelerare gi pierde in acest timp
energia poten{ialE. Iu punctul cel mai de
jos, corpul pendulului nu mai are decit energie cinel,icS. Apoi el efectueazd lucru mecanic

de ridicare, i9i pierde energia cinetica ii

caplti
ln

Fig. '1.4-9. Transformarea energiei la

oscilafia

unu

pendul.

energie potenIia16.
ambele experienle are loc o tlansformare de energie dintr-o formi in
alta. Energia cinetjci a cEruciorului se lransformi in energie de comprimare
a resortului si aceasta din nou in cnergie cinetici a cdruciorului. Energia
potentiali a corpului pendulului se transformi in energie cineticl ;i aceasta
din nou in energie potenliald. Cantitilile de energie prezente la inceputul
qi la siirpitul procesului sint (aproape) aceleagi. SI cercetim acum forma intermediard.
Etperienla 1.4/7: ln timpul experienlei 1.4/6, cu ajutorul unui aparat Pentru
misuLarea intervalelor scurte de timp determindm timpul in care corpul
pendulului trecind intercepteazi un fascicul de lumini (fig. 1.4-9).
Prcbltma 1.1.13: Bila de pendul (d:2,4 cm, nr:300 9), legati de un f;r (l:1,20 m), se
ridicl Lr indltirnea /r:20 cm. in punctul de minim, pentru parcutgerea barierei de lumind
(As:d) oa necesjtl timpul Al:0,012 s. Cal.culali energia cineticd in acest puncl 5i erergia
potenlirlA la inceput.

Rezuuat: Erergia potentiali a corpului de pendul in punctul de maxim


qi energia lui ciueticd in cel de minim sint egale.

CAPITOLUT 1, ETEMENTE DE MECANICA

108

Ei punctele intermediare ale mi;cilii. in aceste puncte existl


energie poteu{ial5 cit qi energie r:ineticL
Erperienfu 1.4i8: Pe o linie cu iulegistralea tirnpului acct,lerirn un cilucior
cu ajutorul unui torp de antrenarc. Pentru punctul iniIial. final ;i alte citeva
puucte jntermediare deterrniDim enelgia poteniialir a corpului de antrenare,
misurindu-i irirllimea ;i cncrgia cinetici a carucionrlui. rnirsurindu-i viteza.
(Forfa de fiecare o compensiun priutr-o greutrle adifir-rrrnlir slu priu lsezalea
oblica a liniei.)

atit

Si studiem

Rezultat: Energia potentiali a corpului scade mereu, iar energia cineticir


a ciluciorului cre;te mercu. in tiecare purtct al rni;clrii, surna
celor doui forme de energie este egala cu energia potcnti{le dati

corpului la incepu l.
gisit
astfel
o proprietate importarti a energiei, li
Am

anurne ca

o lornri do onergie poflte ti lrlrnslormat,i itr alti Ior ni ile elrcrglo.


Experienlele noastre arati cI la transformarea unei forme de euergie iIr alta,
suma energiilor limi[e aceeagi, La procescle considcratc s-a pistrat eilergia

mecanici totali, adici srima energiei potenliale


Trorernft r.orrrorrririi oror0ioi llre(:llri.:e:
intr-un sistonr irrchis sunr energiei Jrolcnli:rlo li

;i a celei cinetice.

(elei (irclir r:irriDr rofls(rnli.

in afari de teorema conservirii cantitltii de miicare (r,. 1.3,3),


am stabilit o a doua teoreml de coDselvare, cu cale putcm si desclienr procesele mecanict,. l,la afirrnri, iu special, car iutr-urr sistem iDchis (v, 1,3.3,
nu poato fi produsi t'ner'lie troul dal nici nu st'pierde energie. Energia nn
poate Ii decit tlansfolmati\ dintr-o lolmir iu alta. Acest luclu ale loc, de
eiemplu, in magini.
Si arirtim in citeva exemple cum poate 1i aplicati in mecaI1ici teolema
conselvirii enelgie i,
Pentm oscilaIiile pendnlului, petrtru un corp in cldere, pentnr clruciorul
accelerat pe linic tcoterna cstc valabilii intr-o Iorlnir specialS. Nu apar cJt'cit cnclaia potenliali ii cinetici. Perltru ficcale puuct a1 rni;calii silt valabjlc
Cu aceasta.

relatiile

(iig.

1.4- 10)

E.p1E q:consl.,

nryhl

m1z:06n51.

Daci ne relerim ir special la doul puDcte l'r li P,


,1",t"
mgttt
| tnui :otllh" )- - tnll.

avem:

---

Cu ar:oastir fcrltnii spccialii a teorernei consclviLii eneroiei puLern sd calcularrIr dillainlr rnisc'aLt'a IDtri col.ll.

1.)tetttplir'. Utr cotp avitt<l lnasa l?r csle adrLs la,r inal!irue /rn tluasupra pIrnintrrlui si L'rsa1 lihor' (iig. 1.1 1l). Irl cade acculeltI sl)re l)auninL. (]u aiuIotul teor-etuci const'tvittii crtt.trlioi Ptrtetu crlcrtl:t ilcttlll \'ilczir lui in Iiecate
lrttrtct lrr al LtaiecLorie i. Cu lq:14, fir:11, 5i ou:0 1t7.11r, peutlu /i1 : a1 :

-1129$o-fu).

LUCRUL MECANIC SI ENERGIA

109

+
I

h-0 T

-1,^)

\'

Yo=0

i
I

\,

ii
;

.l_

?r???????viv7?r:

h'
rig. 1.4-10.

Suma

dintre energra poten-tial;


constanti.

fi

FiB. 1,4-11. Conservarea


energ iei in migcarea de

crnetica este

cidere.

t'toblema 1.4111:,A.rlta1i cn din legile cederii libeie se obtinc acela$i rezultat (v. 1.2.4).
l'toblcma 1,1115: lleterminali viteza unui pendul Iesat liber la irirliimea.I fate de pozitia
dr repaus, in punctul minim al traiectoriei.
IJtohlema 1.tl1t: l)eterminali, pe brza teoremei energiei, lnriltimea maximai la care aiunge
un corp aruncat !n sus cu o vitezi initialA uo:400 a (negliiati frecarea).
Ptoblenla 1.1117: lndjcali forma speciale a teoremei lcnserreril rn(rgiei, cind un corp oscjleaze lntre doud resorturi orizontale (v.3.1.2).

La toate aceste experiente energia mecanici se conselvi numai aproximativ. Energia linali este mereu mai mice decit energia initiali ceea ce
vine in contradicrie cu teorema conservirii energiei. Trebuie se linem cont
de faptul cd, din cauza fortelor de frecare care apar, nu este vortla de sistclne
izolate. In toate cazurile, corpurile mai efectueazi lucru mecanic de frecare;
asttel o parte din energie se transformd intr-o forml de encrgie din care nu

nrai poate fi retransformate in energie cineticl sau potentialn, ci este


datE mediului inconjuritor ca enerqie calorice.

1.4.5. Aplicarea

l.e

ce-

orcnrelor dc eonservare la prmese de cioenire

l'):tperienlu 1.419: I)e la r-r inillime /r l5s5m sI cadir


de plastilinir pe o placl de olel (sau de sticli).

r-r

bili

de olel 9i o

bill

Obsertelie: Bila de ofel sare inapoi (aproapc) la aceea;i inil(ime, iar bila
de plastilini riminc jos, deformatl (fic. 1.4-12).
Inlerptelate. Bila de ofel se delormeazi la ciocnire (unne pe placa afumati).
Energia cinetici a bilei de otrel se transformi, la ciocnire. in energie de
deformare (energie de intindere). Energia de intindere a bilei elastice deformate se transforme apoi din nou in energie cineticir, cind bila i;i reia forma

CAPITOI-UI"

110

'.

ELEMENIE DE MECANICA

initia16. La bi la de plastilin5, deformarea corpului se plstreaze. Energia potenfiald a fost transformati in c5ldurS.
Aceaste experien!5 ne arati posibi [itatea de a fixa exact nofiunea ciocnirii

t
I
I

irilii

elasti ce.

Dolin iliel
O ciocnl.e o ntrmlm elaatlctr decA suma
enet0lllor cinellee dup{ olocrrile este egali
cu cea dltralDtc do oiocnlre.

in schimb, la ciocnirea inclasticl

a)

Fie. 1.4-17, Cio.nirea elasticE


tr neelastic5.

se

l4

valaLili Leorerna couservirii energiei cinetice. $tim deja cI pentru ambele proccse de ciocnire este valabili teorema
conserverii cantititii de miEcare (v. 1.3.3).
Si analiziim acum procesele dc ciocnire
cu ajutorul celor doul teoreme de conser-

vare (ne limitim aici la ciocnirea

trall a doui

corpuri).

cen-

-t-r\_.,/
y,/

pierde energie mecanicE. Pentru ea nu este

c6),i \-J
Fig. 1.413. Ciocnire neelastica centrala
a doue bile.

a) Ciootrhes neelastlee
Ciocnirea neelasticl este caracterizatl prin faptul cI dupd ciocnire cele
doui corpuri se mi$ci impreund mai departe: ur:ol:u' (iis. 1.4-13). DacI
se cunosc masele ii vitezele corpurilor inainte de ciocnire. viteza u' dupi
ciocnire poate fi determinatl cu ajutorul teoremei de conscrvare a cantititii

de mipcare mrurfmrur:(mrfmr)u':

,
,:*

nttur+mzD2

^r+^,

Obseroalie: Raportirn toti vectorii vitez{ la un vector unitar comun e in


sensul axei de ciocnire: de exemplu, i:rri
v"to.it" vitezelor
trebuie astfel luate in consideratie cu semnele respective I
Existd un caz special atunci cind corpurile care se ciocnesc au mase egale.
e.ste valoarea medie a vitezelor iniliale.
Atnnci viteza linala u':!|
Daci in particular u2:-rr (c-a la experienqa 1.3/6 pentru tixalea egaliti!ii
maselor), atunci u':0. Ciocnirea inclastici poatc fi deci tratati complet cu
ajutorul teoremei corservirii cantitifii de migcare.
b) Cll,enlrea ehstl0ii

PentIu ciocnilea elastica centrale a doui corpuri (fig. 1.,{-14) slnt valabile retafiile:
tttrtt rltttru": tttru', +111222 (conservafea cantitSIii de mi$care):
1
. lI
^ l
" 1
- mrul* - n4r$: - n,rr;ta rnur2 (conservarea energiei).

rucRUL MECANTC 9t

111

ENERGTA

Din aceste doud ecualii pot fi calculate cele


doue viteze u, qi u, dupd ciocnire,
O rezolvare simplil rezulttr dacl ecuatia a doua
taansforma[tr
m t(Dl-D 12 )

m2

,#

@2-D'22 )

se lmparte la prima

mlot-t il:I,],2Q,2-D;),
(presupunlird rr +

D1):

\+ o;:

oi+

-,..O

Fig. 1.4-14. Ciocnire elastice centrala


doua bile.

D2'

Din,i-,i:r,"-r,
ti Drrui+ m2o;: l}lr0r +rn2rz

obti[em (de exempl[, priu metoda determinantilor)

,r)
0!)
st D;: -g!ll:ll!2pr
mz
mr ) n1Astfe l, vitezele dupl ciocnire au fost determiuate numai din legile de
r,,-

r,rrr\r nrzr2p2
lnt I

con-

servare.
Ptubkmo Lllt8: Dou,i cirucioare (ri,==200 S, rrr-500 g) se mi$ci unul citre celilalt (sorne!) cn rr.-:12
x; 2,:21lll.
Detern)inali \,itezele: a) duptr o ciocnire elastice:
b ) dupl o ci(rnire inelastictr.

I-n caz;Tarticul:u'aI legilor ciocuirii elaslice rezultl pcntru mase egale


r]rr-rrr2, Alunc' vitt'zt'le linale ur:tt, qi v'r:u, pot fi indicatc foarte simplu
ii flri cunoalterca masei: col'purile schimbi intre ele vitezele.
lil alt caz palticulal rcprezintl ciocnirea perpendiculare pe un perete.
I)entru a-l putca trata, Iacem pc m2 si deviui din ce irr ce mai male Si calculirn valoare a limiti peutru rnr-+o". I)in

\
l,r

,t

errr-

,)

$l

._

_+U

;;_,
rezu Il

i:

lim oi:2Y"-P, 9i lim ui:ur'

DacI peleiele se afli ix repaus (r,,:0) ob[iuem rri:


1u
-p, $icuui:0;
nirea elastici de un perete in repaus corpul este reflectat
viteza in "io.sens
opus.
I,rohl?ne

1.111s:

Uncorplastic (fl-(l.6tl kg) s( loreste cu \iteza ,r-2,.1 T- perpendicular

(lr un p(rele irl repaus. (lalculali\iteza lui linali. \'erificati ialabilitatea teoremelor dr con'
serrarc. Ce vitezd ar trebui sA aibi perctelr. cx dup{ ciocnire rorpul str se alle in repaus?

:
I

CAPITOI.UL

112

I.

ELEMENTE DE MECANICA

c) Clocnlreo obllctr

Vom studia numai un caz particular al ciocnilii oblice, 9i anume ciocnirea


oblicl a unei bile de un perete (de exemplu, ciocnirea de baudd a unei bile
de biliard) (fig. 1.415).

Componenta paralela cu peretele a cantitaiii de miqcare p rlmine neschimbat5: pl:pi . Pentru componenta perpendiculard pe perete este valabili rela! ia i t : *?,. De aici poate f i dedusl imediat .legea ci viteza ini-

tiald u, normala la suprafafa re ectauti 9i viteza finala u'se afll intr-un


plan qi ci unghiul de incidenli este egal cu unghiul de reflexie,
Aceasti lege a rellexiei corespunde legii de reflexie a razelor luminoase pe
o oglirde, pe care o cunoaqtem dir optice (v. 7.4.1).
Cu aceasta, prin exemplul procesului de ciocnire am aratat jmPortania
teoremelor de conservare pentru metoda deductivl din lizici. Daci presupunem
aceste teoreme ca principii general valabile, atunci Putem deduce din ele
anumite legi pentru cazuri particulale.
1.4.6. Putrroa

Doud magini de aceeagi mase urci un deal, una nlai repede, cealaltd
mai lncet. La ambele maqini se efectueaze acelaqi lucru mecatric de ridicare.
Motorut maEinii mai rapide efectueazd acest lucru mecanic intr-un timp mai
scurt. El este 5i in stare sd accelereze maqina intr-rur timp mai scurt Pine la
o anumite vitezi. Noi spunem ca motoru I maqinii care urc.{ mai repede este
mai puternic. ce pufurea lui este mai mare.

Dellnlrlc:
Puterea
electuat!

esac

raportul dltrtrc lucrul tn(aDlc liy Sl rtmpul

, ln oata

scta u lost

P-w.
I

La

putGr6

vailabll{

evem!

p: ri- 4! - r,i,.
A!*0 A,
Ca gi lucrul mecanic Ai

unile

timpul, puterea este o mirime scalard. Dimensiw :MLzT-x. Pentru unitatea ei


s-1 se

ei sint dim P:didim I

introduce prescurtat

[P]:J

W (watt), avind deci J:W.s.

Ptubtema 1.4120: O macara ridic{ o piese de 8,3

Iucrul mecanic $i

putrea.

Ptublema 1.41211 O matintr

(m:1,2 t)

t in 30 s la o tnlltime

de 12 m. Calculall
km

este accelerate

in12sdin rePauspintr la u-80-'

Calculali lorta acceleratoar, lucrul mecanic de accelraae, puterea motorului


care se atinge vitza tinali.

li

drurnul duptr

ROTATIA CORPURII OR t{ICIDE

113

unitate tle putere des folositA dc-

rivri rlin unitatea de forln kgf. 1 CI'


(('al-put(,r'e) (,stc l)ul('r(:a la care luclul
rnecanic de 75 kgm este elcctuat

lnls:

t cP:i5

ks"'

I't' hlt frt t.a 22: l),,lrnrirIli facl,'nrl (1,, cool.-1,15. Ciocnire elaslicd oblrca de un pererrrsir rr trl,rr rl,'uri tlrriliili 'l(. putert.. lDte rrgid, a unei bile.
,li(nli I)lll(re! rIlrui rrolor l:l.l (:l)) ill urripulcrr
cor.rrntal
dr
W.
Iltrlr
I'thbltnn t.1l!3: I n on) (rr-=70 kg) ureji o sctun (l.-tt nr) ln I] s. (:llculrti pulercr lui in
Constrn(l,ir unor Ina$ini dr irnlrrnar(, rlr rce(,rti putrr(,poate Ii c(,nrl)let difcrjtA. Sn
colllp:rrinr ur nrotor { krtri(. cure rnerge (u turn(i(, rnrre. cu o rortA hidrntllicn, care se nri$ctr
lent. Monrcntul forlri (produsul dintre lorld $i bral. \'ezi cursul nrediu) motorului cste mic.
Chiur dx({i axul lllotoruluieste luat ca tanrbur (lrralul forlei mjnim), nu poatc fi ridicattr declt
.o grrulitr nricri. dr txrnrplLr lr-O.l k$f. I:ie Iteast:t grutalt ridicatir in l{r s la o inilliare
dt';Inr rn (dalrIilri lurrliri Dttrri ir rDolorrlui) Alnnri pul(r(,r nroiorului (sle exacl 0,1 (]l).
lit)rtn hidranlicri nrc urr nr,!nenI lll fortoi rnri nrrrc ri p{. r\ul ri po:rlr. ridica, dter(Inplu,
grcLrlalo (l.itc ri(licnlri in lo s la o Inillirnr (lr' 1 nr..rlunci put(rex tste deti,k'(louA rnurinirLr. prin urrrnft, flcr,cnii putrrr l)rDtru un ADunrit s(op tre_
buir ril(,rsri rnrr(,u rrurirrr potriyit:i. i\4otorul se foLsrtte eirr(l csl( nrcrsar lrunrri on Inonrtrt
al fr)r1(.i lltic. i:rr ronln hi(lrrnlicri sr Ii,k,trst(. h grrul;ili nrari. i'rin nrullipliciri i,i (lrntrllti_
pli(nri (de c\cl|rplu. \(ripcti sau fl)li (linlat(. dr dilcritr (liametre), o nrariini pootr li in a5&
icl ndaplrlri s(opului. iD(it \:i st f(,loscuscri dirr plin pulcr(a ei.

;5ligf. l)n(i n(c.slri

:rs(

lllt'Dt.

l).1 Cl'.

1.5. Rotalia corpurilor riuidc


1.5,1. firrpul rig id
lir,lrritnk! /.i//: l\.un pLllr inclinal (16l!r drutrul unui cilindru gol ti unuia pliIl. :rnrhdoi
(ilirldrii rllrr(l a(rlati ilinnrrtru ii nrftati rnxsi.
l)bs? talit: (:ilindnrl plin rrjunge Drni rtprdr jos.
Sir inlerprcl:inr rcrst rrzultnt surprinz:1tor. l)ifrrunln fulti de rni;(drile studiulr I)ind
r(um coiislri llr laptulci Lr rcerslir r.\prri(,Dl:i (orpurilc nu nlxj pot li considerate t. puncte
nrntt,ri:rle. l-reblri(,si Iur'inl ln consi(krrlie dinrcnsiunil( lor. fornla fi distribulin nrllsrlor.
l,a un corp cu allflnritc dirnrnsiuni con!itatArn. ln alar{ rriscerii centrului siu dr grl'utate $i
nrisciri supli'urntarr..\ccstra slnl rloetnate de lntrrgul (orp s|u nlrnrai de anut|rit(, p.iIli xle
luili ri(. supmpun nrircnrii rlr trcnslatie. SE Lm,tem stud;ul nostru la un caz siII)plu. Corpul
sri nu ail,ri pirti filobilc iD.lrpr.lldent. 'l oate puDctele lui mxteriirle nu electu(a7A drcit rnitciri
de nnsnrnblu. .\crsl (orp (ste nunlil ririd.
l)eflrlllc:
tln ro.I rigid

eslo un.irtern de puDrle mslerlsh s cAror dlstarlle rAtulne lre3(hlmbutd.

Ulalrrirl. lr(cst corp rigid repac?i[tri un nrodcl. il gdsinr re:rlizat cu ap!orilllalir llltr-o l)iln dc otrl. o roali de biciclettr (fArd {x) sau un cdrucior (itrrtr roti).
Ii.rtrctiekr I.j/:l: l)inr druDlul unei bile pc un igheab.
t)bs( te!i(: Bil. efr.(trlrazri o nritcarr {cccleratA, ltrsd lu acela;i tinrp ea lcctuazi ii o nli9(::r I'i puDctul

cltre d rotali.

- Iird

u!3

ilpBior

CAPITOI-UL 1, ETEMENTE DE MECANICA

114

Aceasti experie[l5 si altele arati ci: un corp rigid electueazi


Seneral o mi$care care se compune dintr-o translalie a corpului
jn jurul axei sale.
9i o rotatie

in

Confornr principiului jndcpendcntei (v. 1.2.6), acste doue


de irigcar pot Ii studiate separat. fli$cirile de transIatie ,u fost drj, tratate de noi. Acum vom studia mai aminuntit

coDrponDte

rotalja unuj corp rigid in jurul unei a\c. Ljlnitini studiul nostru
la un caz simplu.Axa de rotatie a corpului si fie dati ti si nu se
schimbe in decursul miScirii. La rotxlix corpului rigid in jurul
axei sale, toate punctele rnateriale eI(jctuea?ii nrjlctrri circulareVitcza lor ,, depinde de djstaDfa lor r, de axri. Ptntru toate punctele corpului, vite?a unijhiularl o rsie insi constanti (\'. 1.2.7).
l.:i este deci potri\'itl pentru a descric rotalia corpului in intre-

{inrc. Din ea rezulti ti conform rehli(i r)i:ori !iteza difcritrbr

puncte materjalo,
,\nr introdus 'iiteza tlnghiulard ca vector (v
+
\/.

F ig. 1.5-1. Rotalia unui


corp rigid in jurul unei

2.7). Valoarea

lui (, rrte cJ: :lI . rrr (c rlrrerlie lrnl Iixlt (lireclia axci care lormeazrl impreunA cu rotafja
A1
un sistrnr drept (lig. 15-1). (londitia roastri a a\ri fixe poate Ii atunci ii nst[r'l iormulati:
tcu
po.te
viteza urshiulxre (, trebuie sii ribrl o direclit 1i\i ,\sttcl acceleratia unghiulxrr-r i =
sn schirnbe doar 1'aloarca vittzci unghiulnre. 1i,,..
-"r., direclia Iui rj aeci si tectorul
accelerxtiei unghiulare a arr dileclill axei, adicd :]rceasi direclie cu ln.

1.5.2. lllomentul forlei


Ert)ericIl( /.r/Jr I"ixnm axa unei roti dc biciclrti. (lu un deget, care aclioneazi in dileritc
pllllctc,,l, uDci \pil(.. pllrr'rr roclx irl ur:.(,rrc
ObserDati?: I.orla care aclioneazn produce o rniscare dc rotalic ac(rlcrati .r rotii Darli Iorl:r
acliontazi mai aproapo d('alii, rorta

Rt.ullal:

sc

accclrrerzl mai grtLr. l)acir djrcctirl forl!'i

trece prin axi, ni(i nu st prodrr(r rc(rlrr.rlic


\u numai mririnrcx lorl(i, (lar si (lirtrnla ri dr
pentru acc('leralia un(hiuhrd a corpului-

r\a dr rota(ic (ste importantd

l;rytiutla /.,;/I: tln cer. cstr alirnat .rsllrl inril !( poatr r(ni (IiS. 1 :,2). t n corp.

carc

aclioncNZl prin interrnrdiul unci sfori asLrpra unni rilindnr rl( sLrsp.nsir. puD(, cLrrul intr
rotatir a(crlr rrta.

ll:i\rrrilr Jccr'l,rali:r t:rn;{cnlirlS i unllipun(l,k tn (,rc


\i pul.rrr ,l, lirrrrirru Ll, Jr(i J.(r'lrrxlitr LInj:hilrl ni1 llrrlru.,
f
l',rti (.,D\lr'nttl. ,r si J(.cr d \int conslrnti. Varirrr rririlr.r
I
lor(Fi rl,, rrl'(r:rr( ./i si Ira\urtlrl,cc, lcri,;n rrrj:lrirrlxril 1 <-1-r
(,,r,':pUD:/it,,:rr,,. l)lrpi (c(J \xri, rr p,,rlru ,, f,'rl:i ti\:, /
!l/
,li.lr'rlr ri lr:,/:,.ilindrrrlLri ,lc \rr\prrsicr dc n\:r \i rra -I
,I
srrft,rr ,lu fi, (xt, .lJl:i a.
I'rahlenn t.il t: Un cerc (m:1,15 ks, r::)1 (ln) cstc oc(rleftrt
din rrpaus cu dil(,ritc Iorlc 1j (ra7. citindrului r:1,0 cm) Se
rxirsorri tirnpij -\1 prrtru prima rotrlic cornpletn.

l.irrr | :rr, I rrr

rrr----rr -t-rr,-

50

(io

llolositi Sirul de nrisuritori ptntru dctcrnrin.rrea dcprndcnlei

(lilltre forla,Ir Ii acccleralia unghiularri .,,rstrnti

d.

Fig. 1-52. Apa.at

pentru studiu

cu

cerc
de

miScirii

rotalie.

ROTATIA CORPURILOR RIGIDE

115

Rezullale: 1. O forti constanti F produce o mi$care uniform-accelerattr.

2. Acceleratia unghiulartr cL a corpului In rotatie este direct proporiionaltr cu fo{a


F $i cu distanta r dintre punctul ei de aplicalie 5i axa: c.-ir.
Aceasta justifici introducelea unei noi merimi, cu ajutorul cireia putem descrie actiunea
de rotaiie a fortei.

Delintli:
llomentul M sl lorli F ste prcdu.ul diDtre lorla F
de aplica!i ii axa d mtu!ie:

li

distanla

dintre punctul

el

Dimensiunile momentului lorlei sint dim ,11:dinr r dirn I:-llLz7'-2, adjci dimensiunile unui lucru mecanjc. Dilerrnta latd de lucrul mecanic rezulte din definitia diferittr $i
din proprieletile Iectorjale ale mon)entului forlei, care \.or fi dez\'dltate in continrrare.
Pentru rotalia cu axi IixA, hotAritoare rste doar componenta Iorlei perperdiculare pe

ax{.

Vom considera numai asemenea lorle a ceror direclie este perpendjculartr pe

}Iomer-

lul forlei l-am cunoscut deja ln cursul mediu. La ptrghie, o forte proloaca o rotatie daci ea
nu trece prin axe. Actiunea de rotire ste cu atlt mai mere, cu cit distanla r plne la axd

este mai mare (Iig. 1.5'3). Am vdzut cd momentul unei forle poate
moment ln sens contrar. Putem aplica, de exemplu,

fi

conrpensat printr un

in

acelasi punct lorta de compensare F2--1.'1.


insa $i o forta l;2 avlnd aceeali directie potte conr'
pensa dacd actioneaze pe partea cealalti Ia o
anumitd distanti 12. S-a aritat ci pentru compensare trebuie lndepliniti conditia /rrr.r:1,rr,
(legea

,/i

plrghiei: ,,forte inmulliti cu bratul foriei

egal cu greutatea inmuliitd cu bralul greutdiii").

in felul acesta arD oblinut ur procedeu pentru m{iluraryo slalicd a momentului forlei. La pirghia
lndoittr sau la discul pentru misurarea momentelor putem areta ce bralul liirtei nu este distanla
dintre punctul de aplicatie ii axe, ci perpendi'

il
FiB. 1.5'3. Momentul fortei la

peda

b cic leter

culara de la axi pe directia fortei.


Daci punctul de aplicalie al fo4ei se deplaseazi de-a lungul directriei ei, momentul

Iortei nu se schimbe.
B.atul fortei rI' poate Ii detelminat din distanta , dintre punctul de aplicatie al fo4ei Ij
!i axi $i unghiul format de . li F: rp:r s;1 11, p). nstlel obtinm pentru monientul fo4ei rt
:r F sr'n(r, I'). Aceasti exprsie ne este cunoscuti dtn 0.3.5 ca valoare a produsului vectoljal,
Vom concepe deci Si momentul fortei ca vector $i vom ldrgi defjnilia:

Delinllie:
trIomenttl .,1, al unei forre F al ejirel punct de apllcalie se alld
este produlrul veclorial dlolre distatrl[ ii lorld,!

la dlstatrta r de axA,

ir-i"i.

Datorit{ faptului ctr

(i aj,

M:.F
definilia dati la
ti r sint perpendiculari.

in cazul particular, ln care F

sin

lnceput. este 1,alabita numai

Prcblema 1,512: Ce se poate face Ia biciclettr, pntru a miri momentul lorlei asupra pedalelor?.
Problema f.il3: Un biciclist aclioneazd asupra unei pedale (r-18 cm) cu o forld F:48 kgf.
Calculali momentul fortei, dacd ungbiul format este 0', 45', 90" $i 180..
Vectorul rnomentului lortei este perpendicular pe planul lormat a" iSi i In cazul nostru

particular al axei fixe pe cr""?9i ? sint perpendiculari, el are dirclia axei, care tmpreuni cu r Si F Iormazd un sistem drept. Aceasta este tocmai direciia vitezei unghiulare G) $i

CAPITOLUL

116

I.

EIEMENTE DE MECANICA

a acceleratii unghiulare d. Acum putem indica rezulaatul experientelor $i vectorial: acceleeste direct proporilonal{ cu momentul M care actioneaz{:
M-d..

latia unghiulard s s unui corp

1.5.3. Momentul de inerlie


La mitcarea de translatie, acestei lgi li colespunde legea fundameBtal, a mcanicii (itr
cazul particular al masei constante)

F:

mo. Raportul

-4. care

este

constant pentru un aEumit

corp, descrie comportarea inertd a corpului rigid la rotatie. Dac{ raportul este mare, un anumit moment al forfei proyoaci numai o mici acceleratie unghiulare. Daca el este mic, corpul
poate

Ii pus mai

unui corp.

u$or

in rotalie. De

aceea laportul

{ .e num"tt"

moment

(le tnelie

al

'

DellDirle:
Momontul do ttrorrlo I f,l unul eolp rlgld o3to roportul dltrtrc momcrtul
aarG acrlotroaz{ il accoletorh unghlular[ c. provoef,ld!

M el lorroi

-M
t:-.
Islnt dim I-

Dimensiunile momentului de inetie

Nms2:kg. m:.

dirn
dim

M :ML2, iar
c.

unitatea

lui lfl:

Sd D?clefi acum de carc proprieldli oI? cotpului depindt momenlul lui de inetlie,
cercul 1,5/4 ad{ugtrm inc?l un cerc $i epoi un al treilee ceic au
un moment alfortei constant acceleretia unghiular{rspectivd,
aceeaii mase. Determinrm
Rezultal: Acceleratie unghiulare provocattr de acela$i moment al fo4ei este inlerc pro-

cu
El Eape enla'l.sl1t La experienla
pentru

portional{ cu masa totalii m a cercurilor:

I: "-- este direcl proporliohel cu

o-,1. A.,l"l

momentul de inertie

mese m: J-.m.

d.

La aceasld experjenti, toate punclele materiale ale corpului ln rotatrie se alltr le eprcdpe
distanti r de axa de rotatie. Trebuie sA vedem acum dacd rnoEentul de inertie depinde

aceea$i

de distributia maselor.

Eapttienla 7.i/6. \'om suspenda consecutiv de aparat trci cercuri avlnd aceea$i mas{ instr
raze r diferite. lI{surem acccleratja unghjular} e pentru un moment al fortrei corlstant.
Ptoblema f.ill: Cercurjle (m:1,15 kg) evind razele r slnt pornite din repaus de o lo4d F-30 gf, al cirei brat este 1,0 cm. Se misoard de fiecare datd timpul At El primel rotalii:

(cm)

Prelucrati datele experienlei

Rezullal:

ti

determinaii dependenla lui

de r.

tr omenlul de ineriie
al uDui corp se mic$oreaze dacd scade distente a dintre
masd $i axd, N{omentul d iner}ie este direct proporlional cu pdtratul distanlei

ri l--t2,

Rezultatul acestei experiente descrie numsi cazul particuler ln cere toate puDctele mato-

riale se afltr la aceeaii distanfd

de axd.

ROTATIA CORPURILOR RICIDE

117

Rezumdm rezultatele experien!elorl


llomentul de inertie al unui corp este direct proportional cu produsul dintre masa lui rn
$i pritratul distantei r de axa de rotatie: 1-mr2.
Ptobtcma t.il;: Aritali ci factorul de proporlionalitale
nu are dimensiuni. Deter-l

":

minali valoarea lui din dal"le problcnrei 1.5/1.


Din accste experienle reztilti cn
--.1.

m12

llofirentul do ltrcrlle
rola{le, este:

al unui eorp, s rtrrul msstr m

se

allA la dlstatrlf,

de ara de

Spre deosebire de masa totaltr a uDui corp rigid, care este indpendent;i de distrjbulia
punctelor rn:rteriale. monrentul de inerlie depinde in mod esential de distanta dintre puncte
ti .rxi. r\celaii rorp are fatA de diferite axe un moment de inerlie I diferil.
(lalculul rnonrentulti de inerije prin f=mr, este limitat la corpuri, la care toate punctel(' nrateriale sr afl6 la aceea$i distanli . de axi. Putem generaliza $i pentru alte corpuri,
daci crlctltrm pentru dif(,ritele mase Am. momentele de inertie pa{iale Arj: mjr-z, pe care

le {dunim apoi: /1o1=f,r?Am.. \'aloarea exact:i se obtine prin integrare:


i=1

I-.:
-")
lceaste integrare poate

fi

( r!

r-r a--

efcctuattr pentru corpuri a\.lnd forme simple. De exemplu,

penlru nrornentul de inerlie al unei sfere pline obtinem

I rt:?

mte (axa de

rotati treclnd prin

centrul slerei). iar pentru momeDtul de inertic al unui cilindru plin, ,.r:imra (axa de rotatic fiind axA cilindrului)- I)entrtl corpuri la care nu putem calcula momentul de inrtie acesta
trbuic deterrnir.rt eyporirncnlal cu ajutorul relaliei .lI: /d, mdsurindu-se pentru un anumit
mornrDt .l-a acceleratia unghiularl a provocatri.

1.5.4. Momentul inrpulsului


impulsului

gi teorema eonse.virii momentului

) Moroc tul lrupulsulul


I)irr (.cuxlia ilo bazi n miscairii ac rotalie .i:11]utem deduce tncA o conctuzie.
l)acr'i
crro x(lio rnzl asupra unui corp este egal cu zero. atunci $i Id este egsl
'nornentul,/lz
cu zoro.
Accelcralin unghiulo.ir trclrui(. s:I fie dcci egalA cu zrro. iar viteza unghiulrre a corpului trcbuit si fio corstantii. Acost tlpt poatc fi p.ivit ca letiea inerliei a rni$cirii de rotatie:
unc(,rpasupr?r(iirujanua.tion(.az:i ici unnxnnrDtalunei forte, iti ptrstreazd viteza unghiularii.

Aceasta pare

si

conLravinri cxpcricnlei obilnuite. dupi care orice rotalie ajunge Ia re-

paus. I)acri se rnicsorerzd lnsi frccxrcn ll a\ui nnci roli (dc excmplu, priD rulrnenti sau ulei),
llcr':rstri nri$care de rotali( durerzli nn liDlp rri indelungat. I)e{i \.ileza lrnghiulartr se micto-

hrll dr trccnre oxorciti un monrcnt care frineazi. in cazul ideal, ctnd


lrccaren csie conlplct clirninati, vit(zo unghiulxrlr rinrine constaDtl. Putem formuta
rrri prc(is l(,lrca in('rtici rcfrritorrc lx nriscarrn &' rotatie dtlc;i introducern o Ioue tniritne
drcpt cantitatt de ririscnre a rotalici. crastr se nnDtc$tl:.?lonxntul ir pulsului (sarl: momentul
cantitnlii dc mi$care, mornent cinct,c, rroment unghiular).
roazri prin faplul c:i

CAPITOLUT

118

I.

EI.EMENIE DE MECANICA

DGlltrltte:
trlometrtul lnpukului

ql vltoza lul uDghlulard

al uEul corp este produsul dlntre mometrtrrl

lui

de

lnertte

,l

o):

?:ri.
Momentul impulsului este o merime vectorirld avind dircclia vjtezei unghiulare. Djmensiunile lui slnt dim ,:dim I dim 6:141e1-r.
Obsetqalie: llai exact ar trebui si se face deosebirea dintre momentul cantit{tii de mitcare
Io $i momentul impulsului -1IAl.
Atunci momentul impulsului este egal cu variatja momentului cantiteiii de mi$care. in timp
ce la translatii se separi noliunile de impuls $i cantitate de mi$care, l:r rotalii nn se obitnuie$te separarea notiunilor de moment al cantititii de mitcar ii momeflt al jmpulsului,
in general $i mdrimea 1(, se numesie moment al jmpulsului; in aceasti cart s-a ales aceast5
nomenclaturtr din cete patru lolosite, date mai sus.
Probkma 1.516i Un cilindru (rr:350 g, t-2,7 cm) se rostogolegt pc o suprafate cu viteza

colstante

L,:0,9 . Calculali

momentul impulsului.

b) Teorcma rotrservdrii monrntulul impuls lui


Teorema inertiei a mi$cdrii dc rotal'e spune c{i momentu} impulsului uni (orp

asuprn

ctrruia nu aclioneaze momentul unei forle se conserve, Pentru un corp cu moment d inertjc
constant I. aceasta lnseamai ci valoara $i direclia vitezei lui unghiularr se conser\'e.
De asemenea, pentru un corp neavind o axe de rotatie fixi aceasta jnseanni in special cri
o rotalie in iurul unei axc oarcare se conservd,' dacl nu actionea?i
din exterior momntul unei forte.
-A.m dedus deci

aceasti conservare a momentului impulsului la

un corp avind monrentul de inertic constant, Ne rimlne se mai stu-

dim corpul al cErui momenl de inerlie variaze.


ErFricnlo r.5/7. Un plc\ asezal pe un scaun rolaliv este pus intr o
miicare de lotalie unrlormi ltiq. 1.5 4). El line ln mlini doui heller.
mari, o dattr clt mai departr dc corp, apoi clt mai aproape.
Obs(tt)ali: Daci haltercle sint mincatr ln \terior, !it12a unghiulare scade. Ea !a crertc din nou d:ica halterele vor fi
aduse lnspre mijloc.

Rezullat: Experienta de rnai sls .onfirma valubilitatea t.,olem{i


conservdrii momenlului inrpulsului ii alunci cind momrntul dc inerlie rariazi. I)ace i sr mEre$te prjrttr-o
distantn nrai mare de axi a rnaselor, \'ite7a unghiul.rri
(,) se mictorcaTi $i invcrs. Prodnsul J(,) !e conservi.
'l-eorema conservirii cantitef ide mircarc poatc fi generaliTati:
Uomentul impulsrlui tolal al unui sislom in(his csle (onslant.
Ecualia de baz5 a mitcdrii de rotatie poatc fi de asemenea generfllizattr pentru cazul unui moment a1 impulsului lariabil:

Molllentul M nl nnel fo.le rrrc ac!ione:rzi asupra unui {.ortr


Uul (u varirllfl ir tinrp o momenl lul irrpulsrlui 6.= /(or

e8t

-)
AD
M- lim
at-o^
-' t

Se sludiFtlr mii inderproxp(. tr,'r'.mx conscrviiri. rrrr,rrrtrrtului


inlpulsului lntr un (az particular.

Se

mai noteaze cu

Ii

b)

Fi8. '1.5-4. Conservarea momentului impu lsu lu i la rotalia pe


un scaun rotitor. La

micgorarea
sau 1, (nota red.).

lui /

miregte o.

se

ROTAIIA CORPURILOR

RIGIDE

119

Erpetienla l.r/E: Rotim uniform un corp pr ur cerc. cu njulorul


unei slori trei:ute printr o lra\'6, c:r in e\perirnl;r l.:]i21. l)upn .tcer,r
scurtem (lunsirn) sfoari 5i astfel raztl trairctoriri \e rrodific:i ff,ra a
acIiona cu uu rnornent al irnpulsului (fig. ].,1 5).

()bs?rnli": l\,((r(ul nrai rnic corpul sc rotcstc ruli r(pe(ie! iar

t'

pe

cerfrrl nrLli nrnre el se rotcste tnxi incct.

Inl.rprrl tt: (:ir(l \l(,Nrx (ste ora' scrrtri. disianfa llrusri corpului dr
rotrlic es{( r)ri rnici si isttel rnom(lltul siu ilo in('rtit (s1e
mritni(. Djn crLrzlr (orser1.irii nlomentului inrpulsul i ,:1(D lrrhuir
sl'i sr rnircnscii (lciri Ii1rzr lui unghinlari .D.
l'tubltntu f.iit: l-irsrli ca sfonra cu njuiorul crireii r(,titi un corp si
se infisoare pc un drS(t. [)(scrieli ol)scrvatio ii jllltlprCtrlio. ln,
dictlli e\ernplc l:r cnrc sc !rriazi inor)entul rle inrrtir. prntru r sc
ig. '1.5-5. Conserputra miri sau micliotl vitoza unghiularii tiri iDfluent( (lio ('xterior. varea momentului
Pcntru acest c:rz pxrliculrr, in care un singur corp so rote$to impulsulLri la mirrape Irai(ctoria lui in jrirul unuicentru. teoreIna conscr!irii nronrtntu
lui inrDulsului
nrpulsului mai poatr
cxDrimati $i
Doatr fi cxprimati
si sub o alli lornr:'l
lornr:'1 (lig
rli!: 1 5i ii).
iil.
Intr'un punct /)r rproapc de centrul C ti intr un nl dr)ilca punct I,, la o distanti rnni
rn:rrc
'1,,/:. curpIl tr',Lrrin.,i aibd acclali Ilr0nrcnl rt irnprtl\IlLli: I,a, l"u, i't I'r. tr c{t(
Irrii rrric.
d{.cr icnln c,'rpul lrpbuie sa aibi
uI{hirrl.rrit ,,r.,r i,'r1..
', !ilr-zri
Dacir \'onr coDsider:l corpul ca fiind mic lalA
de distaDtn pinri tr (t. atunci nroulenlul fui de
inrrlir \u li I ni'!. itit itifl toorcma conser\6rii \a r,zultx nui 19r nrr;l?2 .\ceasra in.
'li
'a/
ruxa (l(,

(ernllrn iD,i (:i rriilr l..l

/:19 $l( trriertoriei

linrp -\r lr punctii, /'r ir /,, sinl ritalp.


impulsului arn (lcd s /eor.mo driilar:

descrise

(:u aceasta,

dr Ie(torul a in acelei$i int{:ryale de


djr t.orenra co servirii nroolentului

l,|l o rrltrflrr rcnrcultr ldrl irftuetrle


erlr.loarc, l{ztr }ealoarc a unui xorp
dosrrle rrtl o{l{le i irte.valr dr

lln'I galr.

.{cest cnz particulur ll t.:orcnrti conservirii


momentnlui impulsuluj ioari urt rol special

la

rni$carcA corpurilor

ct.e$ti (v.

t'lt

2 5.3)

1,5.5. Encrgia do rotalie


F-orta

FiB, 1.5-6. Teorema ariilor drept caz particular


cire pun.: un corp intr-o rnitc:rre al teoremei de conservare a momentului im_

od suru '
de rotalie ,1,,(tue:rz:i tu(ru nrec:rrric. acce
lerind toate punctek materialc- Si (alculdm acest lucru nreranic de accolerare. Ajci intlrnpinAm dificultate ca punctete rnateriai
,\rri. rvind dist{nlr diterite de nxn obljD si vite2e r)i diforite, decj rsupra tor se exercitA

diferitc tucrnri nrecanice

AW;- I

lx11rr;

(hnsiderlrr mri lntii raTul sin)ptu. iD care intreaga nr:rsi u


rste (lislribuitri pe
"uipLrtui
un rcrc avlnd raza r- ,\censti condilie est(. aproxirtativ indcptiniii
lu eiiperi(.ntn noastri iu
cercul. r\lunci vitczrr r,, -ror a tuluror punctrlor nrrterirlc .str nccellsi. t_ucrul mecxnic total
de accckrrrc lt., poltc ti deterrrinat atunci prix adunare:

It"

s\r

) 2
.. Jzr;r',r - -r'o' )
Z-r
2
/-

Jar,

CAPITOIUL T. ELEMENTE OE MECANICA

170

Aici ln locul lui mr2 putem

str punem momentul de

I al corpului:

inertie

Dacd punctele materiale ale corpului nu se

lucrul mecanic parlial

afli

Ia aceeali distanl{ de axe obtinem pentr!

aw,: 1 4 -,12",
iar pentru sumi
1

w.=
'- $1a,n.,a.r:
/ ,,
r

.,$a-..rq
/
.

constant pentru toate punctele materiald, poate

(Din nou

(,)2,

Valoarea

ljmiti

a sumei este tocmai momentul ae inergie

2ulttr ctr rezultatul

W.: L1^",

dedus tn cazul

Ii

scos

f: frr
0

ln afara

parantezei.)

dm al corpului. De aici !e-

particular, este general valabil. Lucrul mecanic

efectual pentau accelerarea corpului este acumulat In corp sub forma energiei de rotaiie.

EDergle de rotalle a utrul corp evlDd un moment do lne4le

o vltez{ ulghlulard (d

FI care sc rotelte cu

este:

E,or=

! I.r.

PlProbl?na I.J/S. O bila (r:4.4 cm, rn:0,62 kg) se rostogole$te pe masd cu viteza

ls

u:36 -91.

lCalculali energia ei cinelicE (de translatie)

vlrii

ti energia ei de rotalie.
Energia de rotatie este un caz particular al energiei cinetice. Conform teoremei eonsetenergiei, ea poate fi translormat{ intr-o alte Iorme sau oblinutd dintr-o attd lormd.

Fl Problema ,.J/9r Cu ajutorulexpresiei energiei pentru un cerc(m:1,15kg,r:31cm) catculali


lviteza unghiularE pe careo pro\oace o greutate (F:3090 cu un brat al folei (rr-1,0 cm),
I care coboare cu ,i:34 crn (vezi experienla 1.5/4)..

1.5.6. Analogia dintre mtrrimile translaliei

qi rotaliei

Expresiile pentru energia de rotatie ti pentru energia cincticl a migcirii de


translatrie au aceeagi Iormi; la lel expresiile momentului impulsului qi
cantitElii de miicare. intre ele existi o coresfondenfi, daci vitezei unghiulare or
i se asociazi yiteza de translalie rr, iar momentului de inerfie ,1, masa m a corpului (vezi tabela urmetoare).

ROTATIA CORruRILOR RIGIDE

Ei$carea

121

aitcara de otatie

de traBlafi.

uItghiul

spaiiul
ds

\iteza

viteza unghiulartr

dl

d,
dt

acceleratia

d's

o:

dP

dl

acceleralia unghiularf,

dr!

rto
dr

d2q

d,,

momentul de inerlie
'J ,:

[.2

dm

cantitatea de mi$cere

lorta

momentul impulsului

P:m,

--,

r
F: dD

momentul fortei

dl

M:1

ma

i
energia de rotatie L-ror: : , o!

ener'cia
-2

db

.lr: dl

(ln cazul particular I:const.)

(in cazul particular m:const.)

I-:

,-l o

cinetica E": 1mo2

Est valabili teorema d conserr,.are:

lntr-un sistem

cantitatea de mitcare

.t

lnchis

momenlul impulsului )

este constant(e).

2.

Cimpul gravitafional

2.1. GravitaJia qi e impul gravita{ional


2.1.1. (iravitafia
Obsclvirrn cii lolt(,corl)ulile silt all-asr de I)lrrnirrt. (ia ;i ineltia, aceasti
ploplietat(,de a fi llllas( eslr o caraclcristicii parti(ularI a tuturot corpurilor
mateliale. Noi o denurnirl1 eltulatea corpului.
{rlrse.roli. Atra(ljr rorpuril(,r de
(nroti\':rrr?).

(tltrt l,rin)jnt nu estr ull rrtct at ctnrpului

sau magnetic

lilr!a dc alrt(.1ic l)c (.arc 1) observatn ca interactie intre


un tor'p 1i I)ilmint a(,tiottcazir 5i inlle alte cor'pur.i.
|iperiertlu :?.?,/1j .\lirn:irl lilx'r' r) slrlir rlt. un fir. lung.
Al)r'opi(.rrr tle ea o a doua sltlit ii ollscr'\'am tlrrpii urnbli
(la(ri asllol se rrrotlificir pozi(.ia plituei s[crr..
l.lxlx.r'ienta nu indirir rrit.i rrn rt,zultal ruirsulabil.
Dc aici insrl nu putcln (l(,(lu(,c incit absrnla trrrci lorfe
irrtlt sfclc. I.lN I)oat(. fi ltil (l(, rnicli inr.il sir nu protlurir ri tlcviere obsr.r'vabilir, Ilc lrcera Jlt.rfi'ctiollrn disI)0zitivul c\perirrcnllrl.
Sir vetlcru acrrrn dac:i

Ii.r'ptriertlu i].1 :): liolrsirrr un dispozitiv la t.ar.t de


Iir lrrn! dr. lolsirrrl. llilnir rrn bla( lrlnsvt'r'sal, l-a
|rpctt,lt, slk, sirt pIinst.d(,u.i sli,rc rnici (Iigur 2.1-l).
I)c fil csltr fixali o oulindl'r cil[e proiccl(,.rz1i sp(]tul
Irrrninos ll rtnei lhnpi I:lcutt'r'1x,rrn r'<.ran allal la 8
rnetri departare. A(l(.sI indicat{)r lunrinos reda rnilc.trea sferei mici mtllt amplificalri (vezi pentru cornparati(' gaivanortetrtll crr oglindi).
in fafa sfrrelor mici se aiazi r]iuafari doui sfere
mari de plumb lixate pe un braf mobi[.
rttt

ig. 2.1-1. lnstrument

tru dete.tarea

pen-

gravrtaliei
(balanta gravitationa lA a lur
Schiirhoiz).

GRAVITAT!A

5I CIMPUL

GRAV!TATIONAL

173

Indicatorul luminos dovedeite o deplasare a sfe[elor mici spre


cele mari. Acest lucru devinc deosebit de limpede dacl sferele mari
siut lotite fi apropiate din partea cealaltl.
Rezultat: Slerele mici sint atrase de cele mari.

Obserua{ie:

Forta de alraclie observat?i aici nu o put(ni interprtn ca magnetici sau eleltrici deoarece
folosim sfere de plumb nelncircate.
Experienla arat, ci atractia ului corp de citl'e Pilnint reprezinti doar un
caz particular al unei atraclii generale a doui co|puri intre cle. Acest Ienomen
se numelte rlrcuilulie1 . 'l'oate corpurile se atrag cu o forli de gravitafie.

[,a corpurile cu care [acenr e]ipericnlele in mod obisnuit, atraclia rtciprocri pe brTa
fortei gravitalionale este atit de micA. incil nu o puttn) obser\.a. Pentru.r dole(!r tfeclul
forfsi este necesAr un instrumelrt atit de senriibil Q htlarla de !ruDilllie tolositi d(' noi.
La corpurjle rnai rnari. acliunea Iorlei graritatiei este mai lrare. Acersta o rccunoaltom pe
exernp|trl Pamintului. I orla sa de atrrclie (car{r nt este a$a de furniliarii) constituie un
caz particular al sravitaliei univcrsal{r dintre corpuri. .\cest fapt a fost stabilit pentru
prima dati de cltre Ne w t o D.

2.t,2.

Dlasa grea

Ca o caracteristici particulalil a corpurilor, care descrie ac[iunea gravitatriei, introducer\ lma$a greT,rr. Ea trebuie sI lie definiti ca mirime fundamentalS printr-utr procedeu de mdsurare.
egalit
l)ellrl!Io
lii:
DouI (orpurt au Dtllsa grclt m, galir da(tr h lloclall putrct sulrn o lorli tgull dln
p{rrtcu unul al trcilea (orp.
Drept colpuri de comparatie peutru Inasele grele este convt'ttabil sit
alegemPimintul. Atunci for'{a carc acfi-oneazit, aclici 11rculatea corpultti. esle
atit de mare, incit o putem mlsura bint'.
Pentru misurarea statici a foltei pulem folosi ttu arc. Itlasele grelt' a doud
corpuri pot fi comparate 5i cu o pirghie cu brale (gal(' (balanfi cu brate
egale). Ele sint egale cind forfa de alrac!ic a Pirnintului provoacl Inolnent('
de lotatie egale la braie egale ale pirghiei.
Delinll
lrt nru lti plu lu i:
Musrle grle r dolltr (orpurl sc adr ir d (i unlnr c0rpurllP.

Vom arita prin misurarea forfei cir aceastir afil.llralic are sens,
F)tperienlo 2.71,1: Ilisurim forta pe car'('o suferit dotrli corprtri crt accea5i nrrsilE
I
mr, impreuni, din partea Pimintultli.
Rezultqtz Irorla totali F eslc de douar ori tnai rnax' dt'cit [o]'ta cale actioneazi asupr.a ficcirui cotp indil'iclrral. I)t'aceea putern courpara
masele greie plin Inirimilc tot{elot excrcilal(' ilsuPra lor: atr-F
F,,
.
lt mg2: mgt: ,

r (lol.) ,rdris :

greu.

cAPtTOLUj. 2. CiMPUL CRAVTTATIONAL

174

Compararea fortelor se poate efectua cu arcul sau pirrthia. Dac;r la


echilibru raportul bla[elor pilghiei este I : n, atunci for[ele torespunzdtoare
gi deci masele grele se cornport,r ca n : 1.
Unitatea masei grrle sc poate fixa cu ajutot'ul unui corp etalon. Se ia
acelaqi corp care stabile;te;i unitatea masei inerte (v. 1.3.2.) (la u n i t a t e
de masi grea se alege masa grea a cilindlului dr ptatin,r-iridiu al
Bitoului InternaIional de Mdsuri ;i Gleuti{i 5i se noteazl cu [rnr] :kgr.
Pentru compararea maselor grele se poate folosi pentru I kga apro\imativ
masa grea a 1 dm, api pula.
Nu este :rvantajos si s foloseasc5 aceea$i denumire { uul ri cotp .lololl peDtru proprietatea de inertic ti de greutate. ln felul acesta se llerrr u\or d(i,srI)irrl (lr naturi lr
acestor doui caracterislic i.
Vrem se facem o deosebire stricti inlre rczistenta unui corp fltl rlr vxrialii de mi$care, care se manilesti priD nrasa sx irertd m $i proprietatca s| (le n atlnE(:rlt( rorpuri
(acliune) ti de a li atras de alte corpuri (reacliune)- Aceasti propri(tate sr,rlllnir(star prin
masa grea m4.

Mast inerld t unui rcrp o pulem deteunirtt prin c.rperittrlt tlt tiotnire si
cuajutorul rela{iei }':rlrr. I)ctclrDinarea masciprin cintiilirt,(crr rlIt,s u balatrfir
cu brate egale) compali intotdeauna forlele exercitate dt' l)itruint. dcci sc |eferi
intotdeauna la masa grea nr. Masa grea a unui corp se delerninti ptin tinldrirc.
Deosebirea celor doud caracteristici nu exclude inse existenla lntre ele tl unei legituri carc

se poate formula matematic (v. 2.2.1).

2.1.3. Ctmpul gravitational


F'orta gravitatici actioneazi asupra corpurilor fird ca noi si putern constata un mecanism de transmitere. Nu este necesar si existe un mediu interrne.dial pentru lraDsrniterea ei. Acest fapt ni-l demonstreazi e\perientele de
cirdele inlr'-un tlrb vidal
I)in aceastar cauzir s-a vorbit ini[ial dcsple for']a gravitatiei (ca !i despre
foltel(, rnagnelice si elecllict') c.a o forld care aclioneazd la dislanfri. adicir r.r
Ior'li care actioneazi IiIi intelrDediul unui spaliu intermediar de la l1rl corp
la altul indcpirtat de el (acliunt la distan{ir).
IU. l.araday a fost priurul care a opus acestei teorii. conceplia ce [a
p'ravitatc estr volba dt'un..e/erl de pro.tintilule". adicl un efect care se transmite dc la un punct in spa{irr la altul..Continuind ideite lui Faraday,
aslirzi se presupuue ci orice Inasi rnodific.{ spafiul din jurul ei, 5i anume
itr asa fel incit in accst spaliu modificat, asupra u[ui corp care posedal caracteristica partictrlarii rnasi grea se ext,r'citir o for'fi. Re4irrneo din spliu u deoenil purtdlucttt tutor propriekili fizirc. Un asettenea sislem fizic se nuntelre c i m p.
Anr l:icut drja cunostinld cu exemplc de cimpuri.
1. Cirrpul rnrgnetir sc manifeste ln $patiul din iurul unui nragDct sAu al unui conductor
prin cllrc trecc currnt electric. 'l'oale corpurile (u xjutorul (drom il dete(tanr (nrxgneli.
snrcini in nriicare) suferE in el ($i de la el) o forli.
2. CiDlpul rlrctric ia na$tcre in iurul unui co.p iri(trrcat. El exrcite lorle asupra ulor
sarciqi de probd i[troduse in el.
-

GRAVITATIA SI CTMPUL GRAYITATTONAL

125

Delinllte:
UIl (lmp gravltallorrf,l se manlle3td in 3pa[lul dln ,urul unul .orp
o lorld de atraello asuprt u[or oorpurl .le probi.

carc se Gxercltl

ExistI deosebiri intre cimpul gravitalional qi celelalte doud cimpuri:


1. Cunoaqtem un singur fel de masa grea; cimpul gravitational exercite
asupra ei o forii atractivl. (In cimpul electric sarcina dg acelagi fel este
respinsl, iar cea de sens opus este atrasE!)
I

2. lrnpotriva for'fei gravitaliei nu este posibili nici o ecranar (cum o putem


realiza in cimpul electric printr-o cu$ce Faraday).
3. t,'or[ele mijlociie de cimpul gravitaiional sint relativ foarte mici. Ele se

pot misura bine numai la mase foarte mari. (lnterhcfiunile electromagnetice


sint considerabil mai puternice.)

2.1,4. Intensitatoa clmpulri gravitalional


Vrern si studiem acurn irtensitatea cimpului gravita{ional. Ne restringem
mai intii la un anumit punct in cimpuI terestru.
Aducem in acest punct un corp de probi. Forta exercitatd asupra sa o
misurdm cu un dinamometru. Dace luim un alt corp de probd, mhsurem o
alti fortn. Cdutim acum o mirime care se fie independeDti de masa corpului
introdus ,si sd descrie numai proprietatea cimpului.
La definirea masei grele am folosit forta exercitat6 de un al treilea corp
asupra celor care trebuie comparat. Am constatat cA masa grea este propor|ionali cu fo{a gravitatiei (misurabilS): F-mc. ln spetd, greutatea unui
corp ca fortl a gravitaliei in cimpul terestru este proportionali cu masa sa grea.

-lms

de corpul dc probe considerat. ln


el am gisit o mirime carc poate cuprinde intensitatea cimpului in punctul
Raportul

este deci independent

considerat.

Daci intr-un alt punct al cimpului. [or[a asupra flceluia$i corp de probl
este mai mare, crette $i coelicientul I. Vom spune ci in acest punct cimpul
este mai intens. Rezultd cE

tatea

clmpului,
Detinlri.,

raportul-l
mc

este

potrivit pentru a cuprinde intensi-

Intoffltstoa olnrpuhri ? irltr-un punot al cinpului Oravltaltonal re?r.rl[le raportul


dlDlre lorlo fr p" o.." o .xereltl oiurpul rJupra ulrul lorp acolo, il mass r& 0r.[
mo I

!a
lr:

'

-mg

CAPIlOLUL 2.CIMPUL GRAVITATIONAL

176

Intensitatea cimpului este o mirime vectorial6 care descrie cimpul.

ei

Dimensiunea

este

dimG: di*I

dim m,

iar unitatea

ei

:LILT-2ltl:t,

rcl:=j-.
*g*r.

pl Problemd i..I/lr Calculati intensrtatea cimpului terestru pentru 45'latiiudine N si la nive'l iul rdrii, acolo greulatIu corpului rrorrnal tiind I kgl.
I rrcelc:i eorp cintdrt$lt pc t-une U.17 kgI. Calculali jntensitatea coresPunzdtoare a cimpului.
a) Calculul forlei in tittrprl gIavtlalional
Inteniitatea cimpului descrie acliunea exercitati de cimpul gravitalional
Cunosci[d-o putem calcula pentru liecare corP de Probd forta pe care o exercite
cimpul asupra sa in punctul considerat:

F:mgG.
Ptublerna 2.112: Fie intensitatea ciulplui

cula[i Io{a
I

asupra

C-9,81

ks

rn

--.
xH".
corplrlui cu masa grea nb-2,1

Cal-

ls. l"e

c:,.0-I' kgc 1, o

anumitii altitudine

Prmtntului. Clt

mare este acolo "greutatea" corpului?

de

deasupra suprafelei

FiE. 7.1-2. Reprezentarea

clmpului 8ravitational
P:mintu

lu

i prin linii

al
de

cimp (cimp rad ial)


lltrii dc cimp
in cimpul terestru qi in general in cimpul unui corp sferic, intensitatea
cimpului este indreptati spre centru. Acest sens al intensititii cimpului qi
deci qi al foriei poate li reprezentat intuitiv prin linii de cimp. Acestea sinl
linii a ciror tangenti coincide in fiecare purct cu direclia intensitltii cimpului in
punctul respectiv. Exemplul cel mai simplu il constituie reprezentarea cimpulLti
unei sfere (fig. 2.1-2).
Liniile de cimp sint ra-

b) Reprezenlf,rea ciDpulul prltr

ze indreptate spre centrra (ctmp radial).

La suprapunerea
a doui cimpuri (de
exemplu, in sistemul
Pimint-LunI), direc!ia
linii tor de lorte rezul-

te din suma vectoriald a intensith!ilor

cimpuri lor luate individual (fig.2.1-3).


Fig. 2,1-3. CTmpul Sravita-

'tional al sistemului PIm?nt


Si Lune,

GRAVI'ATIA

9]

CTMPUL ORAV IATIONAL

127

2.1.5. Proporlionalitatea dintre masa grea 9i masa inerti


Intensitatea cimpului gravitational se poate determina pentru fiecare
purct al cimpului printr-o misurare a fortei F si a masei grete nrr. Metoda
mlsuririi statice a foriei, utilizata pina acum, presupltne cir in p-unctul de
rirnp co-nsiderat se poatc plasa un dinamornetru. Daci actasta nu este posibil,
atunci forla se poate misura dinamic priD acceleralia pe care o imprirnir
unui corp. Accasta acceleralic se poale calcula din valor.ik, observa{iilor. chiar
penlru un punct inaccesibil.
Si deducem acurn in rnod lcneral rclal.ia dintre intensitatea cilnpului
gravitalional gi acceleratia unui corJr de probi. pornim de la un punct al
suprafeiei Plmintului cu intensitatca cirnpuhri sravilalionat (;.-0.S1
#..
l;rula..esercilali asupra colprrlui crr masa qt.ca arg esle Ii _llq{i. I)ac;r cor.pltl
tste liber, atunci datorili acestei f'r'[e el'a Ii ac.rli,r'at spr.c cenirul l)irrnintuiui,
Pentru aceastl rniqcare de ciidere este valabiki ligea importanti girsiti
experimenlal (v. 1.2..1):
In ciderea liberi, toate corpurile au aceeaqi accelera!ie 9:g,g1 a. De
aici _rezulti ci in punctul considerat intensitatea cimpului gravitational
!i
acceleratia tuturor corprrrilol au aceeagi valoare numeiici.
Ilezultir o afirrnatit,rnai cup|inzitoare despre legitura dintre masa grea
si cea inerlar a unui corp. (lr)ntorm ecualiei fundamerrtalc a rnecanicii, tor.la
acceleralo;r|e l,'= ntc l) st: poalt' exprima prin produsut diDtre rnasa inerti m si
acccletatia o. llilr r oG,,nry rezrrlti m : no--5: 9, Intmcit. conforrn rezultalului cxprlirnerrtirl. 17 t'stt' acclagi pentru toate corpurile. iar conform defiuiliei,
1; este irdepeldent rle corJrulde pr.obi, rezultii cri ai,: trry' este coustant pentru
Ioate cor'pru'ile.
Rozrltolt
,U s Urr:r lt ulllli(o]pest direat lro]orllonrl{ ru lrasa sa inerti: nrr-rn.
l)in crtrza stabililii unila(ii cu ajutor.ul aceluia;i corp etalon;'valorile
ttumerice ale tlasci glele si ]uasei iner.te vol coincide pentiu fiecar.e corp.*
Ptobltma r.llJ: l,r.p()rlio,alitatea dedusri prntr. un singur pu,(t se poatc g.ncr:llizr pcntru toate pun(1{.1{. cj rpLtlui,
Prcblenla :!.111: S(' pot (.tr'ctua

ti atte cxperir,nl(, pontrLl dcte(t.r('a proporlion.ttil:i1ii?


Din egalitatea !alotilor.nutnclit:e penttu rnasa grea 5i riea iDet.tir a unui
colp lezultri ca in tr)ate pu.ttele Lrnui cirnp gravitaIidDal intensitalea t irnpului
arc aceeali
nutnericil cit accelet.lttia irnplirnatir in acelea;i punrrte rr,ui
'al{)itIe
corp (oalocaIc)
de plobii.l)e acest fapI yo[l face uz la dcterrninart,a inlcnsit,ltii
cimpului.
Cu pendulul gravit:l{ional

(r. :l.l.tt sc poate detrrnrinn e\,ci

,.$i drci intensitat.n cinrpului {rx!ilnlional G. Cu t'lr

se pot

1rc((,1(.rali, gftrvit.tli(.i tr.r(,strc

stu(tii ditr.rrnlc dlj intrnsitrlt

ale ci.upului pe supr.rtrto Prrri.,tnrui. Ifr se poate utiriz.. nrni nrrs h.iutrr*r zric:inriItelor de nrinereuri, ficind uz de varia!iile jntenaittitii de cimp cauz:rte de densitatcx difrriti.

Rezullatul apare ircidental in mec,nica chsi(ri- (:ele dour categorii de mase sint ideutificate

ln teoria relativittlii (nota red.).

CAPITOLUL 2, CIMPUL GIAVITA'I'IoNAI.

128

2.2. Caz partieular: cimpul


sime trie radia16

cu

2.2.1. Legea gravitaliei ( Legea atraeliei univemale)


fnt0nsilatea

u.) I)epenrlenla

lnrpului radial

le

dtstunlu r

Considerdm cimpul terestru ca un e\emplu de cimp ladial. (Vorn fa(e lbstraclie

Fi8. 2.2-1. lntensitatea cirnpului gravita-

tional scade cu distanta de la Pamint.


de rolatia Parnintului itr jurul a\ci sak,
9i de mi;carea sa in julul Soalelui.;
.Iv
$tim ci accelerafia gravitafici terestre g
;i deci intensitatea cimpului sravitalional este mai rnarc la poli decit la
Ecuator (v. 1.2.4). Corelatir cu turtirea
Pimintului la cei doi Poli, aceasti observalie a dus la ideea c,l iltensitatea
cimpului gravitational depinde dt, distania punctului considerat de la ct,utrul Fi8. 2.2 2. lntensitatea cimpului gravrtalional
Pdmintului.
este datl de accererdtia rddiala a unur
satelit.
Daci vlem si cercetim aceasti dependenii tnai exact, atunci trebuie si
rnAsurArn forfa exercitate asupra unui corp la diferite altitudini. Aceastl e\perienie a efectuat-o P h. v. .I o I I y intre 1877 5i 1881 la Miinchen. Mai
intii, el a misurat forla exercitati asupra urui corp (5 kg, mercur.) sus intr.-un
turn inalt de 25 m. Apoi l-a agdiat de un fir la 21 m rnai jos ii a masurat
din nou forfa (Iig. 2.2-1). Ea era jos cu 32 mgf mai mare.
Reiultal. Intensitatea cimpului oravita!ional scade pe mesura cre)terii
distantei r de la centrul Pemintutui.
Pentru un studiu mai exact al dependenfei trebuie se alegem distante ll1ai
rnari de Ia P5rniot. Drept corpuri de probe putem alege satelilii plasafi in
ultimii ani in cimpul terestru ;i de asemenea I-una.
ldea de a determina dependenla din datele orbitei lunare yine de la N e w t o n.
El $i-a dat seama cA aceea$i fo4tr pe care o sulere un coip la suprarala Pamintuluj Dentine
$l Luna pe orbita ei.
Din perioada de revolutie 7' ii raza orbitei r, cu ajutorul expresiei ar:
:o2r (presupunind o orbiti circulari) putem determina accelera{ia radiald
(Iig, 2.2-2). Ea coincide numeric cu intensitatea clmpului gravitational la
d istan[a r.
Pl t'rcllcmo 2.211: Din otbila luhare (r:60,3 Rp, T:2?,32 zile) ti urmltoarle date ale unor
| latelili cu orbite aproximativ circular, dete.minali dependenta intensitdtii cimpului gra-

I vitalioEal G de distante

.:Rp+h

de la cntrul Pilmintului.

C|MPUL CU SIMETRIE RADIAI.A

129
Distota E dle i d. la
luprafata PlEtntulul {t!r)

Tiros I
Echo I
Samos

720

II
III

35

Syncom

600
514
800

9S,2
118
95
440

Rezultal: Intensitatea cimpului gravitalional este invers proportionaE


pEtratul distanfei

la centru; G-

cu

Problemo 2.2.12: Cu datele problemei 2.2/1 calculati distania ,t penbu un Eatelit care ln I p
exact 24h (sincron cu .otaiia Pamhtului) face o rotalie completi.
l'

S) Dependenla de masa actiuantd Ms


Erperienla 2.2/l: Folosim balanla noastrE gravitationali ti aqezem pe braful I E
rotitor alte sfere a cEror masd M9 este mai mice declt cea a sferelor de I
plumb. Le aducem la aceea$i distantd fali de sferele de proba.
Rezullul: Forta exercitate de un corp cu masa mai mici este mai mici.
(Ar trebui si luim sfere de aceeaqi merime ti, de exemplu, masa
pe jumitate pentru a putea studia dependenla mai precis).
Dependenla intensitifii cimpului gravitalional de masa Mo care activeazi cimpul nu se poate ob{ine 'experimental. De aceea o vom deduce teoretic.
Presupunem cd existl o forii opuse dar la {el de mare ca fo{a gravitaliei
(v. 1.3.8). Un corp exercite asupra Pdmintului o forli egal6 dar de sens contrar
for[ei cu care este alras de el.
Conform rezultatelor noastre de pind acum, F-mcG ti G-i, forta care

actioneazi in cimput corpului de mase


mase ms se poate exprima prin

Ms

asupra corpului de probd

de

f':"'3'

Aici c, este independent

de m4 9i de r.
Din motive de simetrie, forfa reactivi exercitatl de corpul de probl asupra
corpului cu masa Mo trebuie presupusi de forma:

p":
Din

ega

litatea for$elor

'tl
".!t

-mc_
Lt
-;

^Me
-_:-

-u2

qi a independen{ei mlrimii cz de Mi, rezultd ci cl este direct proporlional cu


Mr, adicd. ct:lMc,Forta exercitati asupra masei m, este deci

rr:\!!#.
Rezultal: Intensitatea cimpului gravitational G este direct proportionali
cu masa M9 care produce cimpul: G-Mg, dace r este coustant.
t - fizica cur !up.rio.

CAPIIOLUL 2. CiMPUt GRAVITATIONAL

130

Rezumind, obfinetn:

nzultut:

Irrteusil tn unui cirnp grovitnlionrl r:rdhl este dlr(( prolorrlon{|tr r ni{s&


M, a (orpulri (trro produce (irnlul Si lDvers lroporlioDlli (u lrilmrul dis.
tanlel llr (elltrul sir:

G1+.
Factorul de propor'fionalitate 1al acestei legi

se numeite constantd gruoitutionald,


Cu ajutolul intensitSlii cimpului slavitatioual G, pentru fiecare punct
al cirupului se poate determina forta l-:ll?ec a cil'ei acliuue o sulerd acolo
un corp de probd:
UIr torp cu firxst ,rs ellal It distanlrr r de (orpul (tr rn$s$ ,11, esle supus rrlrci lo4

F-.'t]!1..
Aceastl lege a fost stabiliti de Newton ti este una dintre celc mai
importante legi ale fizicii gi astronomiei. Legea atracliei universalc a lui
Newton este valabild pentru miEcarea planetelor in julul Soalelui 9i a sateli!itor in jurul Pemintului gi in spaliul cosmic; ea este valabilS pentru intregul
uIlivers al stelelor fixe.
Cu legea lui Newton se inlituli deosebilea dintre corpurile cerului gi ale
Pimintului, toate fiind supuse aceloragi legi. Cunoatterea gravitaiiei incadreazd Pdmintul iu Cosmos.
N e w t o n a gisit legea care ii poarti numele, aplicind o metodd verificatd
a fizicii: el a Ledus necunoscutul la lucruri cunoscute, Pentru aceasta, in cazul
siu era insi nevoie de o adevirat5 cutezanll pentru vremea respectivi, qi
anume lealizarea acelui pas spre legile spaliului ceresc. Newton a presupus
ci pentru planete li stele sint valabile acelea;i legi pe care le-au recunoscut
fizicienii ca fiind valabile pe Pimint. Acea fo{e care lasd mdrul sA cade
din pom constituie 9i cauza datorit5 cdreia Luna i;i ulmeazl traiectoria in
jurul Plmintului, ial planetele traiectoriile in jurul Soarelui.
Foria reactive a Lunii asupra PimiDtului, folositi pentru deducelea legii
gravitatiei, se manifesti sugestiv in fenomcnul flrr.ruftri .si rcflutttlui.
Datorite forl{i dr atraclir a Lunii csupra l)iirnintrrhri, apa mirilor este pusd ln mi9care $i formeazi o culnle de rnar{r pr partea I)imintului tndreptati spre Luna. Faptul cd
$i pe prrtea opusii apare o asenrenea cullne de rnaree trebuie atribuit forlei centriluge care
rcztlltridjn rotatia sistemului l'drrint-l,une iu jurul centrului de grcutatc conrun. Un studiu rnai amdnunlit al aceslor proces necesitd luarea h consideratie, de e\eDrpln, a attactiei Soarelui ti a rotaliei Pdrnintului.

2.2.2. Determinarea eonstantei gravitalionale


Constanta glavitalionali y n-a putut fi determinati de N e w t o n. Abia
suti de ani mai tilziu, Caven d is h a inventat balanla de torsiune cale
ii poalti numele gi cu care a devenit posibili misurarea experimentali a iorlei
gravitatiei la corpuri cu masi misurabil5. Pentru determinarea constantei
gravitationale folosim balanta de torsiuue (a lui S c h ii r h o lz):

CIMPUI CU SIMEIRIE RADIAI.A

131

Expuimla 2.212: Bralul transversal pe


firul de torsiune are lungimea 2 d:10 cm
(1i9.2.2-3), iar fiecare din sferele de probi
masa ms:20 g". Indicatorul luminos redi
milcarea lor pe o scald aflati la distanla
I:8 rn, rnEriti la scara m:21.
Sferele mari de plumb

Uvti:t,S xgtl
distanla .:4,8 cm in fata
sferelor de probi. Cind indicatorul luminos
s-a oprit intr-o anumitd pozifie, sferele
sint rotite in asa fel incit si se afle de

se agazi

la

partea cealalti

la

ll

aceeagi distan$i,

\-\

Indicatorul luminos descrie la inceput o migcare accelerate pe care o urm6rim misurind-o. qii apoi oscileazE spre o
nou5 pozi{ie de repaus (figura 2.2-4).
Fig. 2.2-3. Experientd pentru determ inarea
constantei gravitatiei (vezi 5i fig.2.1-1,).

Prcblemd 2.213: Din seria de m{suritori

(s)

s (cm) 0

0,:l

1,1

2,5

7,0

10

determiuali accelcratia illdicatorului luminos

Si,
linlnd cont de reportul de mdrire, acceleratia I .,
sferelor dr prnbi.
,
Odal,i crr acceleratia sferelor de probl ""
am glsit dublul iutensititii cimpului. Ast- t
fel outern calcuta v:9I

Ms

Rezulkrl: Valoarea exacti a constantei

gravitafiouale

20

hii

este:

T:6,67.10-,,

'":"lsa

s"KgE

Fig. 2.2-4. Punctul luminos al balantei


gravitalionale oscileaz6 spre noua pozilie.

Yaloarea nuruerici indicd mlrimea fortei exercitate intre doud corpuri


cu rnasa de 1 kg" aflate la distanta de 1 m.
Ptoblema 2.211: Deternrinali roDstanta y cu ajutorul rezultatului problemei 2,2/3 li al dimensiunilor dispozitivului experimental.

Problcma 2.215: (lalctllali forta care actioDeaza lntre slera de prolr, (rrr:20 gg) ti
plunrb (.[rr:1,5 kgs) ale balantei gravitalionale pentru o distani{ r:4,8 cm.
Problen& 2.216: Doir:i yapoare (fiecare cu m?:15 000 lE) au lntre centrele lo! de
r:40 rn. (;alculali forta cu care se atrag masele lor.

sfera de
greutate

O aplicalie importantl a legii gravitafiei o leprezinti determinarea cu


ajutorul ei a masei grele M9 a corpulul care produce cimpul, DacE intensita-

CAPr|OIUL 2. CIMPUT GRAV'TATIONAI-

132

tea cimpului (sau accelerafia unui corp de probt) se masoarl la o distan$5 r,


atunci rezulE:

Mo:t.
Y
in particular, in
p

acest mod poate

Probkmo 2.217: Cu r^za Pemlntului

1
I masa si

densitatea medie

Rp:6

[i

determinate masa Pdminlulul.

3?O

km, G:9,81

Pdmlntului.

Probtemo 3.:l/8. Cu ajutorul razei orbitei P{miltului ti


I jurrll

soarelui. determinali masa Mrs a Soarelui.

Rezullale: Ilasa grea

Mss:1,99.

a pimintului

#ff

Ut

determinatt

a perioadei sale de revolutie ln

este Msp:5,97

'

102 kg", cea a Soarelui

1030 kgs.

Cu ajutorul expresiei pentru intensitatea cimpului putem mEsura masa


M, pentru liecare colp producitor de cimp, pentru care cunoagtem o valoare
a intensititii cimpului la o distantd cunoscuti (sau raza orbitei 9i perioada
dc rcvolutic a rrnui corp care se rotelte in jurul slu).
Ptoblcma 2.219: Se poate determina masa Lunii ill acest mod?

Prohlenu 2,2110: I)islanta de la Lund Ia centrul Pimintului este de 384 000 km:60,3 fip,
este de 3 476 km, iar masa reprezinti 1/81 din masa Pimintului. Determinali
intcnsitatoa cimpului gr:r\'italional pe suprafata Lunii $i greutetea unui om (88 kgs). Determinali pozilia punctului pe linia Pemint-Luntr ln care foriele de atrsclic se compenseaza exact.
I'toblema 2.2111: Calculati intensitatea cimpului terestru Ia distanta rr:Rp, rz:2Rp,..,
...rro:lO Fp. Heprozent.rli grefic dependenla intensitdtii cimpului de distantd.

diafielrul ei

2.3. Poten[ialul e impului gravitarionol


2.3.1, Lrrcrul nrecanie tntr-un clmp

Iu cirupul gravita[ional ur cotp este supus unei forge ?:mrd. Dacn ll


mi5cirn unifotn (adici fdrl forte) in cimp, atunci lu fiecare punct al traiectoriei trobuie si alrlicirn dinafari forta opusi Fo:-mrc. La aceasti miqcare
a cor|ulrri deprrntrrr deci un lucru mecanic.
a) Luorul mecanic iutr-rfl clrtlp (le lntonsltalo conrtoDt{ a cimpulul)
Voul celceta mai intii cazul cel mai simplu, in care intensitatea cimpului
ramine conslantl dc-a lrruqultraiectoriei. Putem calcula atunci lucrul mecanic
eiectuat ca Wrr:Fo' s. uudc s rlste drumul parcurs, iar Fa:
' G forla.

oblineur (v. f itl. 1.4-5).

Wp: -mgG's : -mec s cos (G; s).

-mg

POIENTNTUL CIMPULUI GRAVITATIONAI.

133

ln aceastl expresie, s cos (G; s) este componenta drumului parcurs dupd


direclia intensitltii cimputui. O putem inlocui priu diferenfa de ini[[ime
dintre punctul final 9i cel inifial:
Wrr:

mgG

(hr-hr).

Lucrul mecanic este pozitiv cind migcdm un corp impotriva foriei grade exemplu de la suprafata Pimintului in sus. El este negativ,
cu alte cuvinte cigtigim lucru mecanic cind corpul considerat se apropie pe
directia Iui G de corpul care activeazi cimpul.
Energia ciitigate de corpul ridicat este egalA cu lucrul mecanic cheltuit.
Iinergia polenliald a unui corp ridicat in cimpul terestru este deci Er:rno61,

vitllii,

(v.

1.4.3).

Energia se raporteazd Ia punctul cu i:0, adic{ la supratata Pemlntului, Nu se


poate defini o energie potentiali absolutd. PenlN definirea ei trebuie sd se indice lntotdeauha un punct de referin{2l Po.
Problema 2.311: O racheti

lati

energia

(rnr:800 kge) trebuie lansatd la o lnellime dc

in punctul cel mai lnalt

Si viteza

initiald necesartr.

120 km. Calcu-

b) Lu(rul mecatrlo iD ciDpul radlf,l

Pentru drumuri mai mari in cimpul radial, G nu mai poate fi considerat


constant. Presupunem ci punctele. extreme P, gi P, ale drumului se afli
pe o razi (fig. 2.&1). Pentru porfiuni de drum egale As, lucrul mecanic nu
este egal pentru ci intensitatea cimpului scade spre exterior,
Pentru un interval As1 lucrul mecanic partial este

tw1:-mod1'd'i1
:me GtLrt
(As 9i G fiind indreptate in sens contrar).
Lucrul mecanic total rezultd din insumarea lucrului partial
W

rrx\mg
i:1

G1

L,rb

iar la limite

wrz: lim
n+6

nlr

l.
i:1

msc1L,r1: mt

cdr.

lnlocuim in aceaste expresie funclia de intensitate


a cimpului radial G:v l&:

Wrr:mr1l.l,

J1

ar.

Fig. 2.3-1. Calculul lucrului


mecanic ln clmpu I gravitalional.

lP
I

CAPITOLUL

134

Cu ajutorul regulii de integrare

i' ,,
I *: lt '-1"l''
,.

'1

obfinem:

w,,:

2. CIMPUL GRAVITAIIONAT

-y^g M s fLl",

: t *tu t (:- - L1

Lucrul mecanic Wr2 este A0 daci rr.rr; el este


nul pentru rr:12. Acest rezultat este valabil nu numai cind Pr $i P, se aflS pe o razd. Dacd aceste
puncte nu se alli pe o razl putem merge mai iniii pe Fi8. 2.3-2. Lucrul mecanic
aceasta pinl la un punc[ fi(cu ri:rr1 pi apoi pe un este independent de drurn.
cerc cu 12 pinl ta %. Intregul lucru mecanic se
cheltuiegte pe prima parte de drum.
La migcarea pe cerc, drumul este mereu perpendicular pe forld 9i lucrul
mecanic este deci nul.
Este valabile afirmatria ci pe toate celelalte drumuri intre Pr qi P, lucrul
mecauic are aceeali mlrime, Lucrul mecanic este independent de drum (figura

2.}2).
Nu vom demonstra aceast{ teoremtr. O vom motiva doar aminlind ce orice drum
fi descompus ln intrvale de drum allate radial sau pe cercuri.

lntre cele dou{ puncte poate

Dacd lucrul mecaDic n-ar fi independent de drum, atunci pe diferite drumuti s-a! Putea
clqtiga energie (ceea ce contravine legii consrr'virii energiei).

Rezullsl: Lucrul mecanic cheltuit in cimpul cu simetrie radiall

w,":1msMe(+

este

Valoarea sa depitrde numai de distantele celor doud puncte Pr qi P,


de M 9i nu de drumul parcurs.
Problcma 3.J/2r Un corp \ms:l,,tc ) este ridicat la 25 000 km deasupra Pamhtului.
I Calculali lucrul mecanic: a) ln aproximatia G constalt $i D) cu ecualia exacte'
Energia corpului aflat in P, fafd de pozifia sa in P, este egald cu lucrul
mecanic cheltuit la deplasarea de la P, la Pr:
l1
---,r, i1

Pl

E o_t,,ct,cl;

-;1.

Problema 2.313: Calculaii energia poterliali a satelitului Sputnik I (mr:508 kg8)


rigeul (i-240 km) ti la apogeul (.ft:l 6?0 km) fatd de supmfala Ptrmlntului.

Ca un caz particular putem calcula lucrul mecanic care trebuie


un corp pentru a-l scoate complet din sfera atracliei terestre.

Penlru aceasta inlocuim

rr:oo qi obf inem Wr-:'7

moMo

la

pe-

cheltuit pentru

rl
Prcblema 2.J14: Calculaii lucrul mecanic pe care sonda lunartr Lunik I (mg:361 tgr) ll
aduce pe Luntr. Care este viteza initiale mirimd pe care trebuie s-o doblndeascd dacd acest
lucru urmeaze sd fie furnizat prin energia cineticl (negliiali rezistenla aerului).

Perigeu (apogeu), punctul cel mai aproDiat (lndeptulat) de Pdmirt

al

orbitei.

POIENIIAI"UL CIMPULUI GRAVIIATIONAL

13s

2.3.2. Potenlialul

Lucrul mecanic Wr":mr\Gdr

in

cimpul gravitafional depinde de in-

tensitatea cimpului. Cu ajutorul ei vom introduce

o a doua

miirime pentru descri-

erea cimpului:

Intensitatea cimpului G este independentd de mr, deci lucru mecanic IVu


este direct proporlional cu rne. Raportul I.l1 estc indeperdent de masa cor-

pului mi;cat, descriind deci intensitatea #frputui pe drumul de la Pr la P2.


DacA alegem un punct ini[ial fix Po, atunci b este o mirime care descrie
ms

cimpul in punctul Pr. Numim aceastd mlrime polenlialul punctului


derivirii ei din energia potentia16.

P, datoriti

Dllnlrie:
Potenllalol yot al unul puDcr al cimpulul {lald dc Po) reprezlnttr roportul dlDlre luorul
ls Pr, li eeeast{

mecanic lyor cheltult petrtru deplassrca uDul corp au masa m, de la Po


frrastr |

vo,: IIL

Pentru cimpul radial, potenlialul este:

,;':r,r(; -;)
Potentrialul este o mirime scalari care descrie cimpul. Dimensiunea sa
este

616

y:

{'m w : ML2aI-2M;1
iar unitatea
_ "-_-'- Ity1r "'s ', '"'
dim ms

l.
kgc

Dace punctul Po se afl5 pe suprafala Pdmintului, atunci pentru toate


1)
aUti, valori pozitive ale
punctele cimpului terestru cu Vo,:1 Mr(1
poten!ia

lului.

""

Prcblema 2.315: Cu ro:fip calculari potentialele pentru .r:fiI', 12:2.Rp, ri:3Rp...rs:


:8Rp $i valoarea limiti pentru r+oo. Reprezentali grafic potentialul ln lunclie de r.
Prcblema 2.316: Cu ro:o6 calculati valorile potentialului pentru rr-Rr, r2:2Rp,..,re:
:8np. Reprczentati grafic dependenta de r $i cu aceasta comparqli curba din problema

2.315.

Potentialut cimpului terestru formeazd o depresiune de potenlial (fig.


2.3-3). Ne putem imagina loarte intuitiv cd sub influenfa cimpului, corpurile se roslogolesc in aceastb depresiune.

c PrTOt-UL 2. CiMFUt-

136

GRAVTTAITONAL

Fig. 2.3-3. Cimpul potential

al

PSmintului (groapa de
potenlial). Potentialele sint

_-- J
lnorcale .rn unrtatr 1u/
-,kg
Pentru curba ro$;e punctul
de referinta Po se afli Ia infinit. pentru curba neagr:
Po se afld pe suprafata Pim

intu

lu

/0,-0pcnlrv

q-q

Yu=oqn v

i.

2J.3. Legltura rlintre


potcngial gi intensitatea eim-

ort:,
Am calculat valorite potentialului din
intensitatea cimpului.
Avem:

vo,:- I

G.ds.

Relatia aceasta stabile$te legetura dintre


potential gi intensitatea cimpului.

Prin diferentiere putem gisi intensitatea cimpului G:- dVor. Intensitad/

tea cimpului are ca valoare panta curbei potentialului. Semnul din fain indice
sensul: cind potenfialul creqte, G este i;dreptat in sens contrar.

a)

Reprczcntare& (.lmplrlui

prin

poaenllal

.- .Fiecare punct al cimpului are o anumit5 valoare a poteniialului. putem


ilustra cimpul scriind aceastl valoare sub forma unui numlr pentru fiecare

punct.

Aceasta corespunde metodei jndiciirii

altitudinii punctelor pe o harttr, pentru a cuprinde


peisajul sub raport spatial. Cu ajutorul valorilor potentia)ului cuprinderir proprietelile fizico ale cimpului.
. Reprezentarea se poate face si mai clari, unind prin linii punctele cu
acelagi potenlial. Aceste sectiuni ale unor supralele e ijtotenlialer 'sint cercurj

r (lat.)

o?quus

egal.

LEGAIURA DINIRE MASA INERTA

5I

MASA ORTA

137

in cimpul radial. ln particular, suprafaia Pimiutului reprezinti


aproximativ o suprafatrA echipoteniiali.
Problema 2.317: Uotivati faptul ci liniile de clmp ale unui clmp strebat intotdcauna perconcentrice

pendicular suprafetele echipotentiale.


Prcbl.ma 2.318: Determinali potentialul suprafetei Pimintului cu r0:@. Ce se poate spune
despre distanta dintre snprafelele cchipotentiale cu dilrrenli do potcntial egnli?

b) Cslculul Iu.,rrlui mccanl( ru nlrlorul porcnllahlul


Cu ajutorul potenfialului 1'0, al unui punct putem calcula, pcrtru oricare
corp de probi, lucru mecanic Wor:m, tr1o, care trebuie cheltuit peltru a-l
aduce din Po in Pr.
In Ielul acesta am calculat;i energia poteniiali pe care a dobindit-o corpul
de probi iu I']r falI de pozilia sa in Po.

2.4. Leg[tura ilintre masa inerti gi maso grca


Am aritat iD 2.2.1 propor[io[a I itatea pculru orice corp, intre.masa inertd
gi masa grea; n*mg. Ea este valabilzi pentru orice punct al cimpului gravitafional. f)aci pentru un corp s-a determinat masa inerti (cu ajutorul unei
experien[e de ciocnire sau accelerare), atunci se poate indica ii masa sa Srea.
Invers, daci se cunoagte masa qrea a unui corp, din ea rezulti ii masa sa

inerti.

Transformarea este deosebit de simpli, intrucit pentru ambele caracteristici s-a ales ca etalon acelaqi corp de platinl-iridiu. In felut acesta, factorul
de propor! ion a I itate c:-11 are valoarea l.IIasa inerti m Ei masa qrea m, ale
mo

unui corp au mereu aceea;i valoare nurnericb daci alegem ca unitlti kg Si kgg.
Legitura aceasta dintre cele doud rnirimi justifici o simplificare in sensul
ci vom renunla la distincfia ficuti pini acum cu grijd intre cele doui mase.
ln cel. c trrmenztr vonr Iorbt pur tl slrlrplu de masa unul (o!p, alunrl cind nu e3te
trevole de o dlsttnelld proisi intrc lnerllll il {treulalco corDlrlul, \-on nola trceastl
m{s[ cr m (hrd lrldl(je) Sl o lorn n{srrra cu rrnll.atee kg.
O misuritoare a aceste i mase o putem efectua fie printr-o experien!I de acceIerare fie prin misurarea fortei in cimpul gravitational.
Codtopirea celor doutr tipuri de mlrimi fundamentale ,U $i lre ln tipul de mirime fundamentale II lnseamnd o simplificar ln modul de scriere. Astfet, de xemplu, unitatea cont" kf se simplitica la
stantei eravitalionaf. Ifl:
ty1: E
s3ke;
"'kg face dist;nctie atlt de precis
Ea aduce ins6 $i dezavantaie, deoarece nu se mai poate
lntr dilerite merimi:
Inlensitatea ctmpului potenlial 6: I obtine cu F:ma dimensiunea unei acclera-

tii a. Potenrjalul

cimpului gravitalion

na pAtretului unei

vitezc.

i", : y, a1 cu dim W:MLr't'- i

dinrensiu-

.CAPITOI.UI.

138

2.5. Migcarea corpurilor


gravita!ional

in

2, CIMPUI, GRAVIIATIO

NAI.

eimpul

2.5.1. Migcarea unui eorp in clmpul terestru


SI considerdm uD corp care se afli sub
inlluenla unui cimp gravitatrional. Vom face
abstractie de toate celelalte forie care actioneazd asupra corpului. Vom neglija mai ales
frecarea cu aerul pe care o sufere corpul la
o migcare in cimpul terestru.
Mi$carea corpului in cimpul gravitational se
poate iluslra Ioarte bine lisind o bile se se rostogoleasci lntr-o albie ai cErei pereti au o formd care

urmeaz, curba potenlialului (fig.

2.5-1).

Cind corpul se migce deasupra PSmintului,


intr-o regiune unde intensitatea cimpului
gravitational este constantd, atunci el va
descrie una din curbele studiate in 1.2.6.
Dindu-i-se drumul din repaus, el va executa
o migcare de cidere. Daci el posedd o anumiti vitezi ini[iald ur, atunci rezulti o miqcare de alunecare.
SI cercetdm cazul cind intensitatea
_rTinuesteconstanta. :if,r,l i'J*,XJt:i.}"."iJ]i,,:,'joo.il
cimpurui
mi$carea Lrnei bile.ain Sroapa de poconsiderem mai intii cazul particular
cind corpul nu posedd nici o Dilezd initiald.
lntr-un punct P, al cimpului el este expus liber actiunii cimpului. EI va fi
atunci accelerat pe direciia liniilor de cimp, adici indreptat spre centrul
Pimintutui. ln lelul acesta, el pierde energie potenliald 9i cistige energie cineticir E":! npz. Dupd tegea conservirii energiei, suma celor doue energii r5-

d:

mine constantl: ErrlEar:Err-18c2. Raportind energia poteutiale


de relerintl Po de la infinit,

la

punc-

tul

Epr:- ym!!- 9i Err:- ym!!


tt
tz
Cu

ur:6

putem calcula \titeza u2pe care o are corpul la distanta rr:

"*(*-i)

(v.2.3.1).

MI;CAREA CORPURILOR

IN

CIMPUL GRAVITATIONAL

139

Daci inparticularun corp (deexemplu, un meteorit) vine din spafiul lipsit


de cimp (rr-+c.) pe supralata Pimintului, viteza sa linald este

*:Ve

up:11,3 ' 10r4.

Dintre migcirile unui corp cu viteze


cazuri particulare.

iniliali

u, vom studia numai doue

2.5.2. fuunearea verticaltr

vitezl u, vertical in sus,


Daci corpul nu mai suferl nici un alt impuls,
atunci energia cineticd electueazd un lucru mecanic de ridicare, iar viteza
cprpului scade, El poate urca numai pini cind s-a consumat intreaga energie
Corpul aruncat de pe suprafala Pimintului cu o

posede o energie

inifiali

-Ea,.

initiali.

12

Cu ajutorul legii conservirii energiei gi luind ur:0, putem calcula distanla


de la centrul Pimintului la care poate ajunge corpul:

mmP
mmp
.
-Y ,1 t-mui:-l
. rr(2 ymp - ulrr) :2 \mp\,
t

r:

t"'

-2'Y
2\ mp-tLt

Problema 2.511: Dupi arderea combustibilului de aciionare, o racltettr doblndelte o vi_


tezl u,:7,a.1614la o lndltime /r:2,8 km. Calculari altitudinea maxime posibila Ia

in iealitate?
Problenla 2.512: Calcul4ti viteza u1 pe care trebuie s-o aib{ un corp la suprafata
mintului pentru ca el s{ poatd p{rdsi radial domeniul de gravitatie al Pimtntului

mi$care verticale. Poate str atinge aceaste hdltime

Un corp care se

alli in cimpul

de centrul ei, are nevoie de viteza

Pd_

gTavilational al unei mase m la distanta r

u,:
-lr l/ Z y Il

pentru

a putea

pirisi cimpul.

Aceasti uilezd de fugd este independent5 de masa corpului care se migci (motivare?). Pentru un punct al suprafetei Pimintului ea este ,r:11,3 ' 103 Il.
Ptublema 2.513: Calculati yiteza de lugd: a) ln clmpul terestru Pentlu
suprafata I-unii; c) pe suprafata Soarelui.

un corD pe

rr:5rp;b)

pentru

2.5.3. Aruncarea orizontald


Cintt viteza

ini[iali

u, a corPului este mice gi paralell la suprafaJa P5mincare se apropie de Pemini:.

tului, aiunci el descrie o traiectorie

140

CAPITOLUI.

2. CIMruI GRAVIIATIONAI.

Cind viteza ,r creste, se miregte gi distanta dintre punctul de cidere gi punctul


de plecare.

La o vitezi inifiaH 9i mai mare, corpul


intimpla sd uu mai cadi pe pemint,
ci sd-l inconjure pe o orbitd (fig. 2,12).

Panbo/i

se poate

h-/13.t03+
19

103+-vo-tlU?j?
nryN';

t'',1

Etperienla 2.5/1: Dim drumul unor bile cu


i diferite viteze initiale lntr-o groape de poi tenfial,
Obserafiie: La o anumitl

vitezi, bila descrie


traiectorie circulari in jurul

centrului (din cauza frecErii, migcacurlnd


intr-o spirali spre centru).

rea se tratrsforme in

Sd calculam viteza u1, pentru

care

corpul aruncat orizontal descrie o traiectorie


circulari in jurul Pimintului. Atunci forla
de gravitafie Fr:\ry
este forfa centri-

petn Fr:m:is- care il mentine pe crc.


EgaHm cele doui expresii petrtru forti:
:m D1" . obfinem de aici pentru fie'ftnlP
't2

terestre.

1r-

ur.:
l/TEr o"""ra.a peutru o orbitE circulard,
- lfiecare 1.titczd u12 raza rc:!-!! a cercului descris cu ea.
oi"

care distantE

pentru

Fig. 2.5-2. Forma traiectoriei depinde


de viteza initialtr. Po trebuie imaginat
tn imediata vecinetate a suprafetei

rviteza

Pentru un punct al suprafetei Pdmintului

se

obtine

iar

utr:7,9. lF a. Aceastl

vitezd se numegte prima uitezd aslronauticd (sau cosmicd).


Problema 2.514: Un satelit urmeazd sd descrie o orbitd circular{ la odistanli de fi:210 km
de suprafaia Pdmlntului. Ce vitezd inilialtr trebuie sd i se ihprime? Cum depinde ea
de masa satelitului?
Dac{ viteza unui corp care se rotelt pe o traiectorie circ[lari se micgoreaztr, el se
apropie de Pemlnt pe o spiral{. Aceasta se lntlmpl{ mai ales clnd iatervin lorle de frecale.

Etperienla 2.5/2: Pornim bila din groapa de potential cu o vitezi mai mare
decit este necesare pentru descrierea unei traiectorii circulare.
Obserualie: Mai intii bila se indepirteazi pe traiectoria ei de centru. Urcind
pe perete, ea pierde din vitezd in conformitate cu legea conserverii
energiei. Apoi insi nu mai remine pe orbita circulari corespunzitoare vitezei ei, ci urce mai departe pini la cel mai iualt punct.

MT'CAREA CORPURI-OR

iN

CiMPUT- GRAVITAT|ONAI

141

mici 9i nu poate descrie o tt.aieclorie circulari cu raza atinsi. De aceea, ea se apropie diu nou rle centru
9i ci;tign astlel vitezi. Cind nu existi frecaie, ca ajuncc cu lileza
Acolo viteza ei este prea

iniliall in punctul de plecare gi procesul se repeti.


0 asemenea migcare o executi un corp in cimpul terestnt ciu(l vileza sa
initiali esle mai male decit e necesar pentru o traiectorie circulalir. El
Plmintul situat in unul din focare. Cu cit viteza sa irlitialir cste
este mai intinsl.
Corpul tsi descrie traiectoria cu viteze dilerite. Vite?a este ma\;mi h punctul cel

descrie o elipsi cu

rnai mare, cu

atit tlaiectoria eliptici

mai apropiat de Pimlnt (la perigeu) $i rninime ln punctul cel mai in(lcplrtAt rle l,inrtnt
(1a apogeu). Denlonstraii acest lucrlr cu aiutorul legii consei!.drii encrgiei.

DacI viteza de lansare a unui corp este egald cu viteza de Iugir ap, atunci

chiar la pornirea orizontali el va pirisi cimpul terestru. 'fraiectol.ia


este o paraboli. Cind colpul o stllbate, viteza lui scade continuu apr.opiindu-se
de zero.

Pentru un corp lansat de pe suprafata Pimintului, viteza de fugi este,


indiferent de unghiul de pornire, tr:11.3 10311 . Ea se numegte a doua uilezd

'n-ttIf:x.f;lir'iil'i',{?',,;t.ri,
Cu

de l..sare

,, *',, *u.", el descrie o hiperbor.i.

o aDumitl vitezi [inalI, el pirrist;te cimpul grar.ita]ional al Plmintului.

Putem recunoaite aproximativ form.r curbei din experientele cu bila in groapa dc


potential. Se poate demonstra nratenratic ce dace mi$carea are loc nrnlai sub inllircnta
fortei gravitationale, atunci cruba lraiectoaiei este o conice.

Rezult6 urmltoarele legi pentru traiectoriile sateliiitor care se rnigci Iiberi

ln cimpul gravitalional al Pimintului:


I:

Orblta satelltulul

e3te

o corrledi

lntr-un[l dh locarele sal se alL{ eentr||l Pdmln-

tulul.

Iai e\act ar trebui str se spund ce focnrul cste centrul de greutate conrun al sistemului
Pernlnt-salelit. Acesta coincide ln general cu ce trul l)dmintului. Doar cind nrasa satelituIui este mai nare (de ex. in caznl Lu[ii) rl se Afld ir afara centrului pe drenptace uneste
centrele lor.
II:

Votorul lndrept$t
egale A.{.

de Ia Pilmiut spre satellt pnrcurge i[ tlmpl egrlt Al aru

Aceaste teoreme conline afirmalia despre dileritcle viteze de orbite. Noi am dedus-o ca teo-

remi a suprafetelor, ca un caz particular al teoremei conserYerii inrpulsului (v.

III.

Pentru loate orbltelG inehiso ule

s{teltlllori

1.5.4).

este conslurtt;

T2

(r-semiaxa mare a orbitei, ?- pelioada


AceastA relatie se poate obtine pentru traiectoaia

torta
Din

^ctivi.

Forta gravitationald

yllll:ll-r4rz
T2

obtinenr

Fs:^(!+

de revolutie).

circulari egalind cele dootr e\presii pentru


actioneazi ca forlA ccntripetd Ft:tn.jzr.

I:./'IA,
conditie
T2 ' 1r2 "a

lntre r $i

peDtru oricc traiectorie

circulard posibill. ln clmpul unei anumite rnase m, partea dreaptd este constante.

cAPtTOtU! ?. ClMPUl, GRAVITATIONAI

147
m_

Pl Ptoblena z.J/5; Determinati constanta Y 4"'2 pentru clmpul terestru'


-f
I Prcbtema 2.5/6. Satelitul natural al Pemlntului, I.una, descrit tproxinrltiY o orbiti circu
lhra cu perioada de revolulie T:27,32 zile. Calculati raztr orbitei'
Prima lege a miqcerii sateliiilor descrie forrna ttaiecl'orit'i irdividtralc,
iara doua lorria de migcare cu care este parcursi..{ lrtria k'ge se relerA la [actorii determiianti ai tuturor traiectoriikrr.
In ultimii ani au fost lansati numero$i sateliti trtiticiali:
Tabela

Ciltva 3atellll ortlllcltrll rl P[miuttrl"l

211:

(LB)

Sputnik I
Eraploaer

Discovrer

vostoL II
Mercur II

XVII

83,ti
8,2
950
.1 730

12.11.60

6.8.61
20.2.62

II
Syncom III

4.10.51

31. 1.58

Telstar

7. 5.6i'
19.8.6{

Cosmos 107

10.2.66

I Ptobl.md 2.5/T.
I exemple.

225
3ti8
180
176
160

:li

95tl

$6

510
985

115

96

8It,6

256
256
800

96o

lo

6{1

35 927

80

225

l3ri
89,7

201

Dovediii valabilitatea celei de-a treia lcgi a nti;cirii sattlililor pe citt\"r

2.5.4. Miqcarea

ln elmpul gravitarional al

Soarelui

Pentru migcarea in cimpul gravitational al Soalelui sint valabile acelea;i


au foit date.pentru tr;iectoriile in cimpul telestt'u' Ele descriu rni5fegi
"aie
carea unur corp rn mtricare tiberi sub inftuen[a oricirtti cimp gravitatiolral
plartete., .i-"tti" radiali. Legile siut valabile in special pcntrtt tnigcarea
(fig
2 5-:])'
I)irnirtului
pentru
orl)ita
jurui
dcci
Soatelui
lor in
ti
i* p"

".ilit"f"

Tabela

212

Plstretcle Sorrel

i
Distant. a.die de la
soarc

(in

olbitei

Mercul

Venus

Pdmlnt
Merte

Jupiter

9l

Saturn

Uranus

Neptun

Plutou

0,06
0,82
1,00
0,11
318
95
14,6
17,2
0,e (?)

0,39
0,72

l,00
1,52

raze ale

terestre)

o,24
0,62
1,00
1,88
11,9

9,6
19,2
30,1
39,5

29,5
84
165

249

CONSIDERATII ISTORICE

143

Fig, 2,5-3, Orbitele planetelor.

Legile migcerii planetelor (legile

lui

Kepler, vezi 2.6.2) sint:

I. Orblta uDet planete este o ellpsi, lar Soarolo se alltr ln utrul dln focErelo
II. naza vectoare Soare-plsnet{ parcurgo ln tlmpl egnll srll egale.
III. Pentru toate otbltele pl{rlelolor -Looo"1",.1.
""1"

T2

Ptobltm/. 2.518: Calculali constanta

Din ea calculaii

- t" p"nt",
12

ol,

orbitele planetelor.

masa Soarelui,

Ptublernd 2.519: Cum se poate determina masa plantei Jupiter?

In ultimii ani, de pe Pimint au fost lansari cifiva satelifi pe o orbith in jurul Soarelui:
Tabeld

Clrlva Brtellrl aralllclall al Soarehl

I
Lunik I

Pioneer IV
Sonda \tenus

2.1.59
3.3.59
12.2,A1

369
6,1
643

1,46.104
1,48.103

1,1

.103

(k-)

213

('llc)

I ,57 .104

460

1,7.103
1,5.103

407

288

Viteza pe care trebuie si o aibi un corp pentru ca pornind de pe Pimint


piriseascd sistemnl Solar este a:16,78. Ea se numegte a 3-a uitezd

si

eslrorromicd (sou cosmicd).


Itrohleoa 2.5110: Indicati hrsemndtatea

fi

m,erimea celor

trei viteze

cosnrjce.

2,6. Considera,tii istorice

2.6,1. Dezvoltarea istoriei a imaginii astronomite despre Univers


Oamenii s-au preocupat dintotdeauna de aqtri ii migcirilc lor. Gisim
o orientare astronomicA gxacta la construcliile templelor gi monnintelor multor popoare antice care practicau un cult al Soarelui ca, de exemplu, la

cAPtTOLUt 2, C|MPUL ORAVTAITONAL

144

templele iucagilor din Peru qi la marile piramide de Ia Gizeh in Egipt. Piramidele sint indreptate cu o inaltd precizie spre meridianul Soarelui.
La toate aceste popoare, observatiile asupra cerului serveau unor scopuri
religioase, dar gi anumitor aplicatii practice. Primii care s-au ocupat de cercetarea cerului. 9i de fapt de cercetare pur pi simplu de dragul studiului,
au lost glecii. Cu ei incepe marea traditie a cercetdrii qi gindirii europene.
Pentru greci, locul Pdmintului era in centrul Universului. T h a I e s
d i n M i I e t (cam 624 pind la 546 i. e. n.) considera Pimintul ca un disc
plat care plute$te pe apele oceanului. Peste el este agezat cerul ca o emisferi
goal6 in forme de clopot. Dimineafa, zeul soarelui urce la risdrit intr-o
trisurd de aur gi stribate bolta cereascd. Seara, el se scufundd la apus in
valurile oceanului qi se intoarce pe sub discul pimintesc inapoi spre risirit.
Fllozolul naturii Anaximandru (cam 611 pinn la 546 i.e.n.) opune
acestei conceptii lnc5 puternic iniluenlate de gindirea mitologice, o imagine
a Universului in care Plmintul se afli in centrul unei mari sfere cereqti.
El este lnconjurat de o imensd sferi goali, cerul. Pimintul pi cerul se rotesc cu vitezi constante in jurul unei axe fixe, axa Universului. Pentru Anaximandru, PEmintul avea forma uuei coloane cilindrice a carei in5lfime reprezenta a treia parte din diametrul ei. Placa de acoperire era boltite 5i
(384 pind
collinea !5rile 9i mdrile lumii populate. Apoi, Aristotel
la 322 i.e.n.) 9i gcoalasaau propovdduit ideea formei sferice a Pimintului.
Spafiul cosmic al astroromiei antice era limitat spre exterior de sfera cereascl
5i avea deci un diametru finit. La greci, ceea ce ar putea exista in exteriorul
sferei cere$ti nu flcea obiectul vreunor consideratii.
Pe baza acestei concepfii fundamentale s-a dezvoltat imaginea astronomice a Universului in antichitate. Observafiile asupra cerului au lost necontenit imbunitltite, imaginea mai completl a Universului ingaduind astfel
interpretarea rezultatelor acestor observatii.
Celebrul astronom Pto lemeu (85 pini la 165 e.n.) a rezumat, in
cartea sa Almageste, cunoqtintele astronomice ale antichitdtii:
1. In centrul Uoiversului se aild Pimintut. El are o iorml sferice 9i se afl6
in repaus complet.
2. ln jurul Pimintului se migci planetele pe ni$te sfere cristaline; pe o primi
sleri situate cel mai aproape de Pdmint se migci Luna, apoi Mercur, Venus,
Soarele, Marte, .Iupiter qi Saturn. Aceste gapte slere sint inconjurate de
o ultimi, a opta sferd de cristal, care poarte toate stelele fixe. Toate sferele se afle intr-o continui rotalie in jurul Plmintului $i anume executd
o rotatie pe zi.
Deoarece Pimintul se gdsegte in centrul Universului, acest sistem se
numegte geocenrlic.r Concepfia geocentrice despre lume situa omul observator
ln centru gi presupunea ca orbiti cercul, drept cea mai frumoasd qi mai
desivirqiti figuri. Teoria geocentricd era capabili sI descrie toate fenomenele Universului in limitele preciziei cu care se ficeau observatiile atuuci.
Sistemul geocentric a durat pine in secolul al XVI-lea. Odati cu imbunititirea instrumentelor de observaiie se obtineau date din ce in ce mai multe
1

(grec.), gea

ptmint

145

CONSIDERATII ISIORICE

li precise despre orbitele planetelor.


Teoria a pulut fi adaptale observatiilor
mai precise odata cu aPlicarca orI

bitelor circulare suprapuse. Se pierdea


astlel din simplitatea structurali a
mode lului.
Cu aparitia cSrtii lui Nicolqus
C o p t'r n i c (1473-1543), De rcuoluti-

onibus orbium coeleslium (Despre mi9-

cdrile de rotatic ale corpurilor ceregti), in anul 1543 incepe o cotituri revolutionari. Copernic li ia Pimintului
pozitia privitegiatd de centru al Universutui. El stabileqte trei principii
fundamentale:
l. Soarele se afli
lui p lanetar.

in centrul

sistemu-

are lotmide sferd !i iltr-o


zi face o rotatie in jurul axei sale.

2. Pdmintul

Johannes Kepler

(1 57

1-1 630)

3. Toate plarretele se rotesc pe circutnferin!e in jurul Soarelui. Pdmintul i;i


parcurge orbita circularl intr-un al. El este insolit de Luni care il
inconjoari in timp de 30 de zile.
Deoarece nici teoria lui Copernic nu plezenta miscarea planetelor mai exact
exista iniliat vleun argument esential pentru
decit sistemul qeocentric,
'iistemului uu
siu
ieliocenliicl iu afari de simplitatea formelor
corectitudinea
de migcare. Din contrl, era foarte diticil sn se recalculeze nigcarea aparenti
observati a astrelor irtr-un alt sistem de referintS, legat de Soare. Abia treptat structura mai simpli a sistemului 9i mai ales observarea satelitilor lui
Jupiter cu lunetele noi, construite atunci (Galilei, 1564 pinl Ia 1642), au
ajutat la impunerea teoliei.
.lohanres Kepter (1571 -1630) a lost acela care a adaptat precizia
calculelol la noile posibilitili de observalie. Et a inlocuit cercurile mentinute 5i dc Copernicpiir^ alte orbite planetare. ln Astrcnomianoua (1609) K

Ie

leunefte legile care ii poartl nuruele:


L Prima lt'[e a lui K e pl e r: orbitele planetelor sint elipse, in unul din
focare aflindu-se Soarele.

2. r\ rloua lege a lui Kepler: raza vectoare care u[eqte Soarele cu


l)lancta parcurge in timpi egali rrii egale.
iccslc iegi se'releri la orbita liecirrei planete in parte. Zece ani mai
tirz.in l{cjilet face curosculi legea tat'e stabilelte o legituri intle orbitele
difcriti:lor planete;
3. A Lreia lege a lui Kepler: raportul pdtratelor perioadelor de revolulie ?
a dorrir plauete este egal cu raportul cuburilol semiaxelor mari:

r\:T'i=.fi;

I (grec.), helio$
l0

- tiziol

curs ruP.tio!

soare

ui.

146

CAPIIOLUI. 2. CIMPUL GRAVIIATIONAL

Cu alutorul constantei orbitale

3,36 . lO18

7'2

, din perioada de revolufie

mesurate se poate calcula distanta medie

la Soare. Kep ler a obtinut aceste legi


din materialul de observatie vast gi precis
al astronomului d anez T gcho ilc Brahe
(1566-1601). Ele au inldturat inexactitlfile care afectau 9i orbitele circulare ale
lui Copernic ai au permis un calcul pe
deplin exact al orbitelor planetare.
2.G.2. Cotitura galileeanl
- imaginea
mecatrieisltr a Universului

Teoriile

lui

Kepler lncercau si ilus-

treze armonia Universului creat de Dumne-

Galileo Galilei (1564-1

6421

zeu. Kepler igi imagina aceast[ operi de crea]ie ca un produs similar al unui
ingenios
-constructor de domuri din evul mediu. Kepter a incercat aprofun-

darea relaliilor numerice ale razelor orbitelor planitare, sperind si dovedeasci armonia universului prin aceste raportuii numerice.
Cind Ga I i le i, cu autoritatea sa de mare cercetitor al naturii, a intervenit in sprijinul ideilor lui Copernic ai Kepler, s-a dezldn{uit un
puternic conflict intre acesta qi biserica catolicA. i)incolo de invinuirea de
erezie aruncate lui Galilei, se afla teama ca noua qtiinfd a naturii sd nu devini
'n. instrument al ateismului, se afla refuzul omului de a se inchipui pe sine
qi intreg Pimintul impins pe o pozitie perilericd, neinsemnati, incetind de a
mai fi centru al Uniyersului. Era, de asemenea o lupti pentru meniinerea
filozofiei lui Aristotel, preluati dogmatic de cdtre bis'erici 9i care acum era
zdruncinatE.
- Gali-lei a pus bazele unei qtitudini noi gi pline de succes q omului rcrcetdlor
lald de naturd. ,,Aceastd noul pozitie 5i meioda care decurqe in mod necesar
din ea constituie marea consecinta a Renagterii; degi de 6bicei prea putin
apreciate la justa valoare de scrierile istorice tradiJionale care accentueazi
prea mult-crearia artistici 9i istoria evenimentelor acestei epoci, aceasti
cotiturd a gindirii, aceaste noue cale a cunoagterii depagegte, prin consecinrele sale
ca insemndtate pentru omenire, de departe tot restul
strilucitor sau jalnic al acestei vremi. Astezi sintem captivali cu totii - chiar qi cei potrivnici
- nu o Qtim, pentru cI
dintre noi-- de vraja acestei gindiii noi; desigur, noi
datorita obignuinlei ni se pare <de la sine infelesr. Abia la o confruntare cu
situafia de atunci ne dim seama de grandoarea acestei revoluiii. Abia atuuci
incepem sd infelegem imensele conseiinle care decurg din cotltura galileeani
pentru om qi.societate, pentru cercetar.e 9i eduialie, pentru politici,
peutru economie !i comeri, pentru civitiza[ie 9i culturl, pertru' retigie
gi biserici - pentlu intreaga intindere qi adincime
a <existenfei o-"ojo,
r Dssou. Cazul Galilei $i noi

coNstDERATrr rsroRlcE

147

Newton desivirgegte opera inceGalilei. El completeaze mecenica cu o udtat si desevlriire care

puta de

ramin hottrrltoare pentru urmetoarele doui


secole. El introduce in fizici concepfia model5rii lucrind cu modelul centrului de
masl. Et igi bazeazl legile pe principiul
cauzalitdfii. In lume nu existi hazard, ci
pentru toate lntimplirile fizice existl o

stricte necesitate.
Mecanica lui Newton $i-a serbetorit
unul din triumfurile cele mai mari cind,
prin aplicarea consecvente a metodelor
sale, o nouh planete a fost prezise ii apoi
chiar gisitl exact in locul calculat dinainte (1846). Este vorba de indepdrtata gi
slab luminata planela Neptun.
Francezul L e y e r r i e r observase neregularitdli

lsaac Newton

(1

643-1727)

orbita planetei extreme Uranus. Cu aiuto.ul


lgii gravitationale a lui Newton, el a calculat ce aceste petturbatii ar pulea

Ii

provocat

tj e comunicat-o astronomului
Galle din Potsdam. In noaptea urmrtoare, Galle a putut dscoperi planeta necunoscute pind atunci. glsind-o exect ln locul calculat dinainte de Leyerr ier. La fel

de o planetd inctr

necun-oscutd,

I-a calculat pozilia

a fost gesitd ln 1930 planeta Pluton, care este $i mai lndepirtatd de Soare decit Neptun.
ln fala acestor succese lire precedent, oamenii secolului al XIX-lea au

Iost cuprinti de o mare gi adeviratd admiratie. Matematicianul qi fizicianul


francez L a p I a c e emite teza cd, in principiu, totul se poate calcula dinain!e.
,,Un spirit care timp de un moment cunoalte toate fortele care insufletesc
natura qi pozitia reciprocd a tuturor fiinielor care o compun ar trebui, dace
ar fi suficient de cuprinzitor pentru a putea supune toate aceste date unei
analize matematice, si cuprindi in aceeaEi formuld miicarea celor mai mari
astre cere$ti qi a celui mai ugor atom; nimic nu i-ar fi incert, iar viitorul ca
gi trecutul ar fi deschise ochiului siu." Acest ,,demon laplacean" marcheazl
trinta cercetel'ii mecaniciste.
Pe linia succeselor acestei gindiri t-a dezvoltat mate:ialismul mecanicist al
secolului al XlX-tea. Tot ce se petrece ln lume este supus legilor mecanice, chiar
ii spiritualul reprezinti doar orafinare a materialului (conceplie necanicisti
despre Univers). Pentru materialistul mecanicist nu mai existi libertatea de
voin[d. ea este o autoiluzionare,Tot ce se petrece in naturi 9i in om este ca
desf5gurarea unei maqini mari (L'homme, la machine), care odatl pusi in
funcliune execute o anumite mitcare.
Aceasti gindire constituie un exemplu de depiqire nepermisi a limitelor
unei itiirte. Conceptiile imaginii mecaniciste a Universului despre posibilitatea
de a calcula tot ce se petrece sint nedemonstrabile 9i reprezintl, ;i in cadrul
iizicii, speculalii care nu pot fi dovedite. Ele nu pot fi justificate in numele
fizicii, chiar dacl se crede, ca in secolul al XIX-lea, intr-o determinare cauzali
gen'erali in desfdgurarea proceselor din naturi.
t0.

3.
Oscilalii qi unde mecanice

3.1.

Ose

ila!ia armonici

Dintre procesele de migcare, /enomenele oscilqloriir se remarci in mod deosebit. Caracteristica lor este revenirea ritmici Ia diferitele pozitii ale obiectului
oscilator. A;a, de exemplu, peudulul ceasornicului executi oscilalii regulate;
deEi mai putin uniform, totugi oscileazi ;i spicurile unui lan de griu sau

o barcd pe valuri.

lnsemndtatea oscilafiilor pentru fizicd

capitol, ne vom ocupa separat de ele.


3.1,1. Proeese de oseilalie qi

justifici faptul ci, in cadrul

acestui

mlrimi de oseilagie

Experienla 3.111: De un lir atirnlm un corp ;i il lovim pentru


o devialie nu prea mare (pendul grauitalional, fig.3.1-1, a).

a-i imprima

Etperienla 3-112: De un arc elicoidal atirndm un corp gi cu el tragem arcul


in jos (pendul cu arc, lig. 3.1-1, D).
Erperienla 3.1/3: lncastrdm la un capet o bandd de o[el (cu o oglindd la
capdtul liber) Ei o deviem (pendul cu arc lamelqr, fig. 3.1-1, c).
Erperienla 3.-l/4: Turndm apd intr-o {eavd groasl de ciliva centimetri, astupim
unul din capete cu un dop de plutd qi suflind cu griji aducem apa in miqcare
(coloand de apd oscilantd, fig. 3.1-1, d).

Fig. 3.1-1, Citeva procese


tipice de oscilalie:
o) pendul gravitational,
b) pendul cu arc,

i
4

1 (lat,)

,6cilloa. : a

!.

c) pendul cu arc lamelar,


d) oscililia coloaneide apt.

balansa,

,r' i',/
s.\\i/ il
\\:

#
c)

oscile.

U
d)

OSC

LAIIA ARMONICA

149

il loate cazulile observim o migcare continul incolo Ei incoace a


corpului.
Caracteristic penIru accastir ltrrscare este:
l. Dupl intervale de tirnp t'gale, l.rrucesul individual de tnigcare
se repeti
-el estcdel.reriodir.
2. trIigcarea decurgc
Iiecare datir sirnetric Iati de o arulniti
pozilie, po.ilia de repaus a oscilatorului.
Crrscrrdli deosebirea fall de mincara circulartr care este tot periodicl, dur peDtru (irr( nu
se puate iDdica o pozilie de repaus deosebiti.
I)linilie:
Ili,rr.nRn unui (orp r re se retrelil h inlcrr'{le d titlrp tixc ii (n.o s. hrc sirrehic
luli de o pozilie dc rep$us o nunrinr osci/oli..
Obseruulie:

Pentru descrierea procesului oscilator folosim urmltoarcle rrllirni:


a ta os e i l a l i e i sau per ioad a f sc numeile durala uuei oscilalii
complete. Prin aceasta se inlelege timpul dintre donl stiri de oscilafie succesive identice in care corpu I oscilator trece din nou ir acela5i sens printr-un puncl
oarecare al traiectoriei salc (de exemplu, timpul pentru uu drum dus ;i
intors).
Unitalea per.iu perioada de oscilari este [?]:s.
2. Numirul ose ilaliilor
sau lrce venta v este raportul ditrtre
numerul de oscilalii n ;i timpul necesal corespunzltor' ,:

1. I)ur

,I

Iv]

De aici rzultd pentlu

n-1

Si

l: I

:s-t :

Hz (v. 1.2.7).

urmAtoarea relatie

irltrr perioada T 9i frecventa

1'
'--l-?! 5i 7=3. Devialia nromonlanI sau elongalia

y din pozitia de repaus indicl drurnul cu care masa oscilant, s-a indepirtat locmai de la pozitia de
repaus. Ea se modilicl in fiecare momenl. deci este dependentE de timp.
Unitatea de elongalie este lg):m.

Deoarece un oscilator se mi$ce spre.alnbelc pnrli al pozitiei dr echilibnl, elongatia se consideri pozitivi iDtr-rn sens $i negati\'a in celalalt. Elongalia estc decj nuli pentru pozilia
de repaus care se mai nume$te li poailia de zero.

Amplitudinea

A a unei oscila[ii este deviatia (elongatia) maximd pe


care o atiuge obiectul oscilant in cursul unei oscilatii. Ea se ia intotdeauna
pozitivi. Amplitudinea este deci distanfa dintre poziiia de zero qi punctul
de intoarcere.
ln toate experieulele 3.1/l pinn la 3.1/4 amplitutlinea nu rimine constantl.
Ea scade mai repede in experienfa 3.1/4, in timp ce in experienta 3.1/l se
micioreazl doar pulin. Idealizind ultimul caz, deosebim, in functie de comportarea amplitudinii, douri fornte de oscilafie:
4.

Df,cd ampllludlnea rinrl e cgull de la o osclhlle la elta Ee gprroe cd osclrslla esIG


neamortizold. OscA c{ scnde se sputr. od mcllarh .3ta amorliratd.

caPuotut !. osc[ATlr 5l t NoE MECANICE

150

lleci osrilaiia prudulului gravitational este


slab anorlizatd, in schirnb cea a coloanei de
apu este puternit umortizalit.
Probl.na J.tlt: Deternrinati in experientelt

3.1i I

3.1/,1

ii frecyenlele, precum $i evolulia arttplitudiDii.


Prcblemo 3.Il!: Orservati ij descrieli felul in care
variazd vitcza cantitati\ ii ca stDs in tinlpul unei osci_
lalii a pendulului gravitational. Erectltaii mni u)tllto
perioadele

pentru diferite poziiii rilomentane ale pendulului


(de exemplu, pentru f:0, pozitia dc repaus, i: 1 7'.
desene

ll

-- t', ..., 1-) )i reprezenlxli srhematic prilr vectori tlon'


8
gatia (cu albastru) fi Iiteza resprctiri (cu ro$u)
(Iis.3.l-2).
Pmbluna 3.t|3: incercali ca din larialia vitezei sd de-

t_ t17t
?_ t.8t
i_ t+
t-u t'6t
Fig.3,1-7. E longatia ii

viteza

pentru citeva pozilii instantanee


ale pendu lu lu i cu arc.

scrieli schenlatic acclcraiia ca mirime $i ca sens. Addugali yectorii respectivi (cu verde) ln desenul probl_

mci

3.1i2;

3.1.2. Studiul eantitativ al oscilariei armonico


Erperienla 3.,lij: 0 sferi de masi.-t m o atirnarm
de un fil lung dc o[el intre douar arcuri elicoidale. O lislrn sa oscileze din dilct ite pozitii iniliale ;i misurim de fiecare datir perioada de
oscilatie. Ulmirirn rni;carea sfcrei dupl proiec[area urlbrei unui cirliret cilinclric agezat pe
sirma dc o(el (fig. 3.1-3). tln asemenea dispozitiv se numegte sislern oscilahrPrin lelul atirntrrii stj elilnind irr Inare mAsuri greutatea sferei, clar nu ti efctul masti interne. Deocamdati
facenr abstraclie dc laptul cli dupri un tiorp IDai hldelungrt
amplitudjnea scad. Presupunenr oscilalia n(amorli:ald
1\'. 3.1.5.).

/,-i I
Frg. 3.1-3.

Oscilaior arnronrc; forta

cu rotu se
forla compen-

reactiva F, desenate

poate mes!ra prin


satoare

Fs

cu

ajutorulunor corpuri
trecut:

(atirnate de sfoara
peste scripete).

t t: l'erioad de or(ilnlie fl de(l lle(venla oscilalorului sinl constaDle'


Perioada tle oscilafie nici nu variazl in culsul experientrei de oscilalie
5i nici nu depinde cle alnplitudine. I'recventa mlsuratd mai sus este deci
o mirime caracteristicar pentru oscilatolul nostru,
in timpul unei oscilalii vileza variazi ca mdrime 9i sens. Este deci vorba
dt'o miscat'e acctlelatij. I)ar fiecirrei accelerafii ii este proporlionald o forld.
Cind pendulul se indePlrqeazar de pozi!ia de repaus, aceastd fortrd actrioneazi intirzietol, iar cind pendulul se intoarce spre pozilia de rePaus, ea il
accelercazi. lrorIa este deci intotdeauna indreptati spre pozilia de repaus.
Aceasli foria care aclioneazi pendulul intr-un punct considerat este insi
independenti de faptul daci pendulul oscileazi prin acest punct sau dace
este oprit in punctul respectiv de cahe o lori6 compensatoare Fr.

RezuI

oscrtAJrA aRMONICA

151

Avem astlel posibilitatea si mrsurrm forlele active in timpul oscilafiei


Etperienla 3.1/6: Modificind experienfa 3.1/5 devieln sfera din pozi{ia ei de
repaus cu ajutorul unui fir trecut prin unul din arculile elicoidale 8i petrecut
peste un scripete, atirnind greutd{i de acest fir (v. fig.3.1-3).

Enmplu

de mdsurdloqre:

Forla I.s (gf)

600

l'llorgatia y

(rnrn

It

l:

czuIIs

Hapotlul

16,0

irlle lorrrl sl

,18,1

J1,8

clotrUtlle

I] :l'

64,O

96.0

esle eonslunt.

II

ii lor!fl reu(tir[ 1' :-/'s le proporlknml]ii rr elong$lla.


lntmcit cele doul uriirimi, forla Ir activi in procesul de oscilafie r;i elongafia
g siut indreptaie in sens opus, aveln:
+

F: -kv.

Hapor'lind 1t 9i u la acela;i vector uuitate e, se obline Fe:-kg e. Observind


cir .li, ca ii y, poale fi in cursul oscilafiei atit pozitiv, cit qi negativ. din
ecuati:r vectoriali rezultl ecua! ia valorici:

F: -kv.

,t esle o constantl tot atit de caracteristicl pentru sistemul oscilator


sau mdrime
ca li flecvenla. Ea se numegte mtitime de reslqrilire
direcloqte.
L uitatea ei esle [A]:
-.
\li5carea oscilatorului nostru urmeazl deci o simpld lege a for[ei. Toate
se numesc oscilalii

uri;cilile penlru care estc valabill aceasti lege a fortei


uttnonice-

Dellollle:
orire rri;car{ periodi(ir l)rcro({ln de lorle plolorliontrle cu elon0alla ii indreptato
slrrc Jlozllhr dc ]epa s (del.i pe[tru ( re esie lalalllI o leoc linieri o lorrei] sb
ourrref tc (rrrn0ni..i.
I)c lingi sirnplitatea legii sale a [or!ei, oscila[ia armonicd se relnarce
prin accca cir ll ea se reduc aproape toate procesele oscilatorii din fizicE gi
tehuici.
l'ftn,luno J.ti1: \i,rilicrli pc o clt lt'I]s( nrin:i ton r( (u xccca din experienta :1,U5 dad:
a) pendulul{rr'r'ilaliorrl. b) pcndulul cu arc si c) pendrlul cu arc lanrelar de\,iaTd drpi o
legr a lorlri lirlinrii si deci execut:1 dr asrrDenen oscihlii aruronice.

3,1.3. l)oscrir.rra rnatrmalir.I a oseilaliri armonico


Sl-r

folrnrrlirnr acurn rlerlrrclirr legile dt' rDiscale ale oscilafiilol almonice.


F. rlin ecualit funclumettluki u ltlerunicii (v. 1,3.5)

Crrnoscirrcl lor'!a

?..
F:m q:D1Ul. scalar, F:my,

cAPrroIUL 3" OSCI.AII|

152

tr

UNOE MECANTCE

se poate calcula acceleratia a 9i deci viteza corespunzetoare u gi drumul s


ca functii de timp. Pentru mi$carea armonice F:-kC. Inlocuind aceasti
relalie in ecuafia fundamentali a mecanicii, se obline importauta ecualie a
oscila!iilor:
m

V:-k

Y,

scalar

mg

:-k

g,

in care, pe lingl masa pendulului m 9i mdrimea directoare k a sistemului,


mai intri functia spa[iu-timp y:f(l), care trebuie determinatd gi derivata sa
a aoua ij:i(r;. Exceptind Iactorul
derivata a doua ar trebuisa coincidi

-4,

cu funcfia de baz5. De aceea 9i pentrr.Ici este vorba de o func[ie spatiu-timp


periodice vom cduta solufia sub lorma unei funclii sinusoitlo.le.
E iErperienla 3.117: Lesi\m sA cade o razl de lumine pe oglinda din experienfa
j3.li3 pi de acolo pe o oglindd rol itoare.
Obseroalie: Nliqcarea petei luminoase este desfd$urati in timp datoritE oglinzii
rotitoare. Ca imagine a func{iei spaliu-timp recunoa$tem o curbl
sinusoidalE.

Presupunem deci solu/io:

U:A sin rot


cu derivatele

i:. A cos tol, y: -.2 .4 sin <,rl: -<,r29.


Deocamdatd ,4 qi o sint constante necunoscute.
lnlocuind expresia pentru I in ecualia oscilagiilor, se obfine:
m(
-azA sin or):-kl sin <ol sau -ma2g:-1ry.
Ecuatia este satisfdcuti daci constanta or ia valoarea:

"& (l)':
m

sau (,):

k
m

Solulia luncfiei spaiiu-timp este deci:


U:U(i):,4

n.zn I la t:

sin (n l.

Osctlalta armoBlcd e3to descrlsi de o luDclle slDus (t6pectlv cdlDus).

Constanla

este amplitudinea oscilaliei a cdrei mdrime nu este fixate


se poate lua arbitrard (ca in experienfd).

prin formularea soluliei. Ea


Semnificalia

air, profizici a celei de-a doua constante .:l/Irezulte


yn

prietetile periodice ale funciiei sinus. Anume, dac6 t cre$te de la zero ht'
,"p"flu.
funclia sinus parcurge o perioadi. Vatorile func]iei spafiu-timp

""

osclLATrA ARMONTCA

153

Perioada de oscilolie este deci

,:::^VT

, iar frecaenlat,:;:; :*V:

Rezullst: Irrecvenla oscilafiei armonice depinde numai de masa oscilante m


9i mirimea k calacteristici sislemului.
Cu legdtura dintre I gi co ne-am intilnit deja in acelagi mod formal
la mi;carea circulari uriformi. Acest mod de notatie se transfere h procesul
de oscilaiie:

Delltrlrle:
FrceveDra e iEmultltd cu g ,! sc trumelte pukalla

6 a Gcllarlol:

Il c z u m tr l:
CiDd }enlru o os(ilalie este valobild o lege

litrlali a lorlei, etuncl lvem dc-a lace


cnrrztr lornrel luncrtel spatlu-tlmp, ea Be mai nume$te
oscitolie sinusoidald. En esle csracterizatl prln mdrirnea catactetisticd k s sisaerBulul,
maslr m n oscilotorul'ul ll amplitudined,4. Ecuallllo ilo mllc{r6 riut (1t0. 3.1-{):

(u o os(itolio {rnlonirii. Illn

l. l-unelifl spaliu-timp:

y:A sin ot-j,

sin 2t1,
T

2. Funcrta vltezl-tlmp:

u:y: toA cos or!:


2rt
:-acos
27r._,
TT

3. Fun({ia acccler4ie-tlmpl

o:v: -

o?,{ sin

: - l2jl',
lr,

or:

stn z-

ir

Problena 3.11i: Calculati ecua,

iiile

de milcare ale oscilatiri

dupi experienta 3.1/5 cu k6,14. I0 N/m, ,n:8,54.10*r k!

ti ,{:5,0

Fig. 3.1-4. Curbele ln funcjie de timp ale elonSatiei, vrtezei


si accelera'!iei la o oscilalie armonica.

cm.

e) Faza unei osollalil si


dlrereDta de lazd
Ecralia

y:A sin (ot+90)


tot o solutie a ecuatiei
oscilatiilor. Ca ti
Y:'{ sin o}'
(desenatri cu rotu ,n figura
:1.1-5). ea (desenrti cu albastru
ln ligura :].1-5) reprezinte o
este

Fig. 3.'l-5. lmaginile a doutr oscilalii egale, dar deplasate (a


fazE. Oscilalia y:A sin ort (curba ro$ie) succede oscilalia
y:A sin (<,rt*g). Diferenla de faztr este Aq-qb.

cAPrroLuL 3.

154

oscflAlr

9r UNDE MECAN|CE

oscilaiie cu aceea$i amplitudine qi frecventtr, dar care lncepe la timpul ,-0 cu argumentul
go, adicd cu eloEgatia U(0):.4 sin 90, in timp ce oscilatia desenat?l cu rolu are Ia timpul

l-0

elongatia nul{.

ArEbele oscilaiii, ln rest identice, se deosebesc mteu prin sldrea

lot ile oscilalia

sa]u

fdza lor-

DollDlllo:
PrlB fdzd unol oscllerlls ltrrelogo valoaroa pe csre o

8lnus

la tlmpul

eoDsldomt.

Cel dou{ oscilatrii cu argumentele

lor

d.c

la uoumoDtul g:ot al luncrlet

91:ot $i g2:ol+90 sint

fazd sa\! ilifercnla de fazd $1,e.

deplasate ca taze; .lepldsareo

Ag-9r-9,:90.

pl

Clnd dilerenla de taze este 2rr sau un multiplu de 2n, cele doud oscilalii nu pot fi deosebite. De aceea, la indicarea lui Ag ne limildm la valorile O<Ap<2n.
Ptoblemo 3.1/6. Reprezentati grafic functria spaliu-timp pentru urmatoarle oscilatii:
r-l); c) y:e sin(orr+ a,,) ,:2"-, iar pentru
u:a sio or; b) s-d

"r,{.

lal

"o

| ? ull segment de 6 cm.


Oescrieli "stdrile de oscilatie" yr u1 9i al la timput t.:0, !f,
I
f-24
I cali-vi ln felul acesta semnificatia deplasirii de laz{,

!,

$i clerifi-

b) DDoroto oacllatorulul stmonlc

La liecare oscilatie, energia ciDeticd a corpului oscilator din timpul


trecerii prin pozitia de zero se transformi in energia potentiald a arcurilor
la trecerea prin punctele extreme, gi itrvers. Conform teoremei energiei (v. 1.4.4),
suma celor douE energii trebuie sd fie egald in fiecare moment.
Energia polenliald sau energia de intindere a arcurilor este (v. 1.4.3):

L Pvz:
E^:
'2"2

1rA2

sin2.I.

Energia cineticd la trecerea pritr elongatia y este:

!^ir:
E,:!7pz:
-22"22

!^.r 4,

"o"r.1:

LP42 cos2rot.

S-a ficut uz de relafia mcoz:/r.


Pentru suma ambelor energii se obrine cu sinzllcosr

Eol.E":* kA2-!

l:1:

m.n2A2.

Rezultat: ln tlmpul unei oscllatll, ruma otrerglltor clnetlctr tl potenrlald


in flecaro momo[t (teorema etrerglei 1.4.4).

eBt. conrlanl{

Energia unei oscilafii armonice neamortizate este proportionala


cu merimea caracteristica sistemului oscilator Si cu pitratul amplitudinii.
Nold:

ln loc de energia unei oscilatii

se vorbe$te adesea de inlensitalea osci-

laliei. Pdtratul ampliludinii unei oscilatii reprezinte o misur5 pentru inlffitq.!"a ei,

osc[AIrA

ARMONTCa

Fig. 3.'1-6. Spectrul


os.ilatii

E:7.10r N

$i

v:1

155

unei
,3 s-r

Fig. 3.'l-7. Energia unui sis-

tem oscilator

dependenta
de elongalie. Ro$u : ener-

gia potentiali; albastru: energra ctnetrca; rotu tr


albastril : ener8ia totaii.

Fis. 3.'l-8. Schema nivelelor


de"energie a doua oscilatii:
o) A:5 cm; b) Ar:2,5 cm i

Observali: E-42.

Orice proces de oscilatie consti dintr-un schimb periodic de energie intre


doi adunulqlori de energie (de exemplu, masa qi arcul), in cale energia apare
sub diferite lorme (de exemplu, ciretici sau poteniialn). La tlecerea pt in pozilia
de lepaus energia se alli in mi,scarea corpltllti, arcurile nu pot efcclua lucru
mecauic, ial iu pozilia extremi energia s-a translorrnat it etteryia de tnlittderc
a ucLuilor, sfera aflati in repaus in acest tnoment neputiud efectua singurir
un lucru mecanic, Dispozitivul nostru experirnental reprezittt5, curn se Inai
spune, un circuit oscilanl rncanic. EDergia sistemului ,,osrileazi" iutre doi
acumulatori de energie.
Problcnfi 3.117: Care slnt cei doi acullulatori de energie: a) la pendulul graritalioial;
b) la peDdulul cu arc; c) Ia coldana oscilante de ape?
Formele de reprezentare ole cnergiel

d) Reprezentind grafic energia (pe ordonati) unui proces periodic ln funclie de lrecvenid
(pi abscisd), se obline un spectru al acestui proces. in felul acesta, o singuri oscilalie
arrnonici se reprezintd printr-o liri speclrald (fig. 3,1_6).
,) ir afard de aceasta, snrgia cinetjctr, potenliale $i totald se poate reprezenta ca func-

lie de elongalie. Energia totali este constanld. Pentru g:0 ti y-+A energia cineiice
ii potentiala au cite o extreme (fig. 3.f-7).
.) O insemnitate deosebit de sugestild o are (utbn ener0lel potetrri le. Intr-un sens
figurat o putem interpreta ca gi cum corpul oscilator s-ar mi$ca lntr-o "groapi de
potenlial* parabolic{ (v. 2.3.2).
La marginile gropii, corpul iii schimb{ sensul de mitcate, iar viteza sa acolo estc nuli,
ln limp ce in punctul cel mci adiuc xl gropii ea este maxime.
d, iD unele dornenii ale Iizicii, ca fizica atomice, este interesanti numai energia trt
tale a oscilalrei. in acest scop, intr-o sc.lemd ile nittcle de nerric, energia

oscilatorului se reprezinte ca o dreapte orizontali la o inellime corespunzitoare energiei


(fig. 3.1-8); lu,rgimea dreptei tr-are nici o importantd. Se spune cd oscilatorul se afli
pe un anumit niDel ile energie (in timp ce oscileaze).
Probkna 3.11 E: Reprezentati coordonatele unui oscilator lntr-o diagrami spaliu-timp pentru ol:n a(n:0,1,2,...?,8)
;i desenati la scari vectorii viteze Si acceleralie corespun4
zetori. Alegeli A:0,5 N/m, m:2 kg $i -4: I cm pe axa lungimilor, iar pentru ? se iau 19 cm
pe axa timpului.

Prcbhnla 3.119: Doue corpu.i cu masele mr:600 g $i m2-500 g oscileazi ca in eliperienla


7'l:1,5 sresp. ?2:2,0 s gicu aurplitudinea -4r:5 cm resp. A2:6 cm. Calcxlali
pentN Iiecare o, ,L li Era $i desellali un spectru $i o schem{ de nivele pe[tru ambele oscilalii'
3.1/5 cu

c ptrolut t. oscrtAlt

156

9t UNDE

MECANTCE

3.1.4, Exemple do oscilarii armonice


a) PeDdulul {mvlaallontrl (perdulnl ru ll.)

lirpetienla 3.118:De rnai rnulte fire de diferite lungimi atir.


uafi sfere de diferite mase qi studia[i influen]a masei qi lungimii pendulului asupra perioadei de oscilalie; determinrli
de asemenea T:f(n) ;i 7':f(l). tlepetali expcrienfele cu rlifr'rite amplitudini de oscilalie.
Rezullat: T este indeperulenl de rnasam; ? este ploportioDal
l/'il Cina pendulul este deviat, snb iulluenfa forfei gravi- F,g.l.'t-9. Fortete
"u
tafiei el va tinde inapoi spre pozilia de repaus. Pentru a la pendului gracaicula mirimea for{ei reactivc de"compuue,, g:reutatea

corprr-

lui pendulului, ca iu figura 3.l-9, iu dorri cornporente,


P, in sensul devia(iei fiind forla l'eactivi. Din relatiik' tg
":l
rezultd pentru uughiuri cr nici cu sin artga:
G

l"t _ !t_

t,

vjtationaJ

ii

sin

a:.ll

tnn

r'srtt-tU-i!l'

Deviind pendulul doar prrlin (a<5'), forta reactivi este propor'lionali


elongatia din pozitia de repaus pi pendulul executi oscilafii armonice.
Pentru merimea caracteristicd qi cleci pentru pulsalie gi perioad5 glsim:

,.Fmg
gl

,
.r

deci

--::: -, *

cu

-Io(l),:_:-:St
m
l'

\E

Aceasti deducere este talabild numai daci masa firului se poate negliia falE dc rlasa
pendulului, iar aceasta se poate presupune punctiror re. Un asemenea pendul se numelte
pendul nlalemdlic.

IlezuIt l:

Pentru elongatii nllcl, pe.loorlu dc osrllu!ieIr unui pondul cu

tlr

estc indepenilenltr

(le rass Derrdrrhrlui, E{ este propoirlonnll cu rurlloolul lun0inrit


tl lnvers }roporllorlllli cu rtrdl(nlul [ceelerf,tlei 0mvll&llel.

}endululut

Deoarece relaiia pentru perioad de oscilalie nu contine ca marimi mesurabjle declt


perioada de oscilaiie T $i lunginlea peDdulului I care slnt u$or de deternrina-t, pendulul gravitational este adecvat pentru deterrninarra acceleratiei gravitatiej terestre. llr modul acsta,
B e s s e I (1826) a demonstrat pentnr prima oxrl la scard mare dependenla acceleratiei grayitatiei de latitudinea geografici (v. 1.2.4).

Prcblema 3.I/7r: l,ungimea unui pe,ldul secunilat


adice un pendul cu ?:2 s, care are deci
nevoie de 1 s pentru o semioscilaiie
lr-99,09 cm, la pol lr:99,61 cm 9i
este la ecuator
la latitudinea de {5", It:99,35 cm. -Calculali valorile corespunzdtoare ale accelereiiei gaavi-

telici terestre

9.

OSCILAIIA ARMONIC(

157

b) Pendulul cu orc

Dnpi legea lui Hooke, lungirea unui


arc elicoidal este propo4ionalS cu greutatea atilnati de arc. Ca forld compensaloare,
Iorfa de intindere a arcului Fs

este deci

asemenea proportiona16

lungirea

de

cu

arcului (atita timp cit arcul este incErcat


in cadrul limitei de elasticitate). Avem
(fig.3.1-10):
n

F,:-til

scalar

Fr:-1y,

lo

Fi8 31-10 Fo4eie la pendulul cu arc'


dacd considerim pozitive valorile citite
incepind de la punctul cel mai de jos
al arcului (in pozilie netensionati) iu jos. Daci acum atirnEm de arc
un corp cu masa m, elva fi lungit cu yo datorite forgei d':my'qi avem:

G:m g:kgo: -p",

(pozilia de repous

perululului).

Ldsind apoi pendutul si oscileze vertical, forla G indreptatd iu jos se


co[servd ca mirime, in timp ce foria de intindere F5 a arcului variazi in
Iuncfie de lungirea y. Suma vectoriale a ambelor forte sau diferenta valorilor
lor dA ca lezultantd forta care la un anumit moment impinge corpul pendulului inapoi in pozitia de repaus. Pentru aceast5 for|a se obline

F:F5 +G : -1ru*&yo: -k(y-Uo)

'

r:

-kls-y).

I)eci forta care acfioneazi asupra pendulului in timpul diverselor faze ale
oscilatiei este plopor'lionald cu deviatia din pozitia de rcpaus pe care ar avea-o
penclulul incSrcat cu masa m fere oscilaiie. Cu ajutorul merimii directoare ,(
care este egalS pentru pendulul incircat gi neincercat, se poate determina,
conlorm 3.1.3, perioada de oscilatie.
Il

ez

u I 1a

t:

Pelldulul eu are cu uta$l In execuli ln lurul porlliel sale de repaus oscllstll


arlrroriee ou pello{da d o8cllalle

^. ^ 1T;
lr sens opus elongatiei y-l/o. Decd, de eriemplu,
y>Uo, atunci /. este indreptat ln sus, iar prDtrlr V<yo l, este lndreptat lh jos.
I)educerea nu line seaml de ififluula ,nasei aftul i $i este deci talabil, nunlai cind
ODserrali cd forta rr este indreptattr mereu

aceasta se poate neglija lali de masa pendulului.


Er:petictlld penltu eleDi: Cu ajutorul unor pendule cu arc lncrrcate cu

djferite mase oscilante

studiali influenta masei arcului asupra prrioadei dr oscilatie. Ileternrinati contribufia masei
arculrri care trebuie adiugatd mtrrjmii m (masrd echivalentd a rrcului) in expresia lui T.
Ptoblema 3.1111: Un arc elicoidal este Iungit de o fortl de 200 gf cu 18 cm. Cit de mare este
perioada sa de oscilaiie daci de arc se atirni ur corp cu masa ,l:150 g?
Ptoblema 3.1112: Un corp este etlrnat de douri arcuri elicoidal lntinse hr formi de 1,. Cercetali prin descuEpunere in componente, dace el executd oscilatii armonice.

cAPtroLUL 3. OSC|LAI

158

5t UNDE MECANICE

3.1.5. Oscihlia annonied amortizali


Oricc oscilatie liberi este amortizatd pentru ci inceteaze duptr un timp mai lung sau
mai scurt. ,\urortizarea se poate studia deosebit de bine pe galvanometru.
Erpcricttld 3.1/r. Pentru un tirnp scurt aplicim galvanometrului o tensiune de circa 10-3 V,
apoi il lisinl sir oscileze in circuit deschis Si observim devialiile indicatorului luminos de la
oscilatie la oscilatie.
I:\emplu de ma\urAloare.

.\lnp
Figura:1.1 11,d prezinti functia spaliu-timp a oscilaliei amortizate. pe hhtie semilogaritrnicn (tig. :].1 11, ,) rezulttr o dreaptd. Aceasta inseamni cd amplitudinea scade ca o fuictie
r\poncD1ial5. llatematic, oscilaria armonice amortizat, este descrisd prin ecuatia:
g

Factorul a

(l):

se nume$te conslanld de

-d

sin

tor:

r"-"t .in 2 ,r 1

'

amotlizate sa\ factor de atenuar $i reprezinttr o mesuri pen-

tru mic;orarea amplitudinii cu timpul, O asemenea oscilatie amortizate prezinti doui proprie-

tili

importante:

1. Rapodul a doue amplitudini succesive rln+r: ,4, este constant. Aceasta este valabil $i
tru amplitudini care se succed dupe un numtrr egal de.oscilatii.

pen-

care amplitudinea scade la iumdtate din valoarea sa initiali aleasd arbitrar este
de asemenea constant. EI se numeit limp de injumdldlite al oscilatiei.
Cauza amortiz5rii, adicl a scdderii amplitudinii, o constituie pk etile de ?nergie inelitabile
prin frecare si rzistcnta aerului datorita cdrora se cedeazi medjului inconjuretor, sub formd
de c:ildur5, mereu acelasi procentai din energia de oscilarie inctr disponibili (propo{ionaH cu

2. ]'impul in

pitratul smplitudinii).

tipic pentru multe fenomene din naturi, unde


afld tntr-un continuu schimb de energi c.! mediul lnpentru energie- in cazul nostru ampiitudinea
scade
dupd o Iunctie exponentiald dupe cum se poate demonstra matematic. Cit timp amortizarea
,nu este prea mare. perioada 1a oscilatiei amortizate coincide cu cea a oscilatiei neamortizatc.
PlProblena 3.I/1Jj Oscilalia unei coloane dc dpd ln tubul ln lormi de U (experienta 3.1/4) treEste vorba aici de un p.oczs de anlrriuare

sistemul

[izic-aici

oscilato rl

conjiritor. ltirimea semnificatiri

se

I
A

ol

b)

Fig. 3.111. Reprczentarea unei oscilalii amortizate.

o)

Funclia spaliu-timp.

b)

ScSderea amplitudinii (pe


hirtie semilogaritmictr).

ACTIUNEA COMUNA

A MAI MULTOR OSCITATII

159

buie studiattr ca o oscilatie amort.izatd. Reprezentari pe hiltie semilogaritmicil anlpljtudinile .4


In funclie de timpul t. Calculali forta reactive $i aret;ii ce este vorb; de o oscjlaiie armonictr.
La osciiat_orut _experientei g.t/S se mdsoartr tn proieclia umbrei: prima,
alr2lkmo
lu-a. a 1.:114:
lUU-aJ,. amplitudine de
oscitalie (Iig. 3.1_3). Fie ?-8,0.10-l

(cm)

5,0

4,O

2,6

a) ArE-taticd.este vorba de o oscilaiie amo izattr. Desenati curba ei conform figurii

$i formali An+.n I

Aa.

3.1_11,0

b) Calculati timpul de tnjumtrtetirc.


Eap_efienld pentru
O eprubetd lngreunatl cu bile de plumb execut, ln aptr oscilaiii amor-eleDi: pentru
tizate. Deduceti o formule
frecvenl{ ij comparati-o cu ;ea misurate. Deter;inati dr+ :,{r.
r

3.2. Aeliunea oomuni a mai multor oseilalii


..ln..m-ulte-cazuri, la un proces de miqcare participe simultan mai multe
oscilalii, fie ci ele se compun in una singuri, fiecnooicilafie provoace o alta.
3.2.1.

Su

prapunerea oseilaliilor armonice

a) Mi$carea eirculard

ii

oscllerla armoDled

Expefienla

.3.211: Atirl,itm un pendul gravitalional de plafon gi il facem sE


liniar.
Dupe citeva miqciri incoace gi incolo, trinsmitem pendulului,
cind se afli tocmai.intr-un punct extrem al diumului sdu, un impuis perpendi_
cular pe planul iniIial de oscilaIie (fig. 3.2-l).
Obserualie: Pendulul care mai inainte oscila liniar descrie acum o traiectorie
circulari. Proiectind migcarea dupE directia f ,i gpe perete (fig. 3.2-1),
umbra pendulului prezinti ln ambele cazuri-o miscare 'di oscitqlie
tipici.
oscileze

Fig. 3.2-1. Pendulu I circr.rti pendulLtl liniar pre-

lar

zinti in

proiecl

ie

aceea$i

mitcare de oscilatie

F,At

ii

x-A

FyA

sin ot,

I sint impul-

surile de forlE pentru producerea lor.

CAPTTOLUL

160

3. OSCltAIll 9r UNDE MECANICE

primul pendul atirnlm un al doilea 9i

E.cperienlo i.212: Lingd

ll

acordim pe

aceeati frecventi. Ilup,l ce primul peldul se lniich din nou pe un cerc, la


morneDtul potrivit il facetn pe al doilea sd oscileze liniat.
Obserualie: ln proiec[ie, cele doui rnigciri se supruplut, pendulul circular 9i cel

liniar au frecvenia egale.


Daci oscilalia pe direclia y incepe la timput 1:0, adicl dupE relatia
9:A sin ol, atunci oscilatia pe direcfia I trebuie sd inceapl cu -l mai tirziu'

Deplasarea dir faz6 este deci

r:A

A9:-4,

sin [ <rta

iar oscilatia pe direclia c:

I )-a
2l

cos ,rt.

Ridiclnd la pltrat pi sumind cele doui ecuatii se obfine:


a2

deci ecua!ia unui


R

zut

+ 92:A2 sin2 <ot*.42 cos2<ol:,42,

cerc.

t a: (:i d un pendul exeaut{ iiillullan

douii oseilalil arlnoDice linlare de ampll-

tudlni (lii h(renle) egale, perpendi(ulaie inlre ele

ti aviul .lilerenre dc lazir T ,

llritcarea rezultaDti are oa lraiectolle un celc. I)upi proleclle


ostllalle se pist.eaztr [eperturbaltr de cealalld'

s vsde cd

lieesto

Suprapunerea a doul oscilafii perpendiculare intre ele reprezinte un


exerrrplu specific al principiului irulependenlei mi;cdrilor, cum l-am studiat la
1.2.5. Coniorm acestui principiu, un corp care urmeaz5 simultan douE migc6ri
executi o mi$care datd de rezultanta celor doui. Drumurile, vitezele 9i acce-

leraliile se pot obtine din migclrile individuale prin adunare vectoriald.


supra prnerti os( tls llilorr
P.lnclplul
(:ind ur pun(l nrotrial exe(ut{ sinrullnn douri (sau ntni mull) osellalli, aestea 3
srrpr:rpuo neperlurbal,

'l

ln cele ce ulmeaze vom considera separat citeva cazuri importante.


Erpefienla 3.9/3; Acordirm doul arcuri lamelare cu oglindi (r'ezi experienta
3.113) pe frecventd egalS ;i le montem astfel incit sd oscileze perpendicular
intre ele. Orazd delumini indrePtata pe prima oglindi este reflectati pe
a doua gi descrie pe perete o curbd .
Obserualie: PunincL in'migcare ambele pendule cu faze 9i amplitudini diferite,
rezulti cercuri, drepte qi elipse.
Elongafia la un anumit moment se ob(ine tot prin adunare vectoriali'
Curbele corespunzltoare se calculeazi eliminiud timpul din cele doud
ecualii ale oscilaliilor.
Problemu 3.211: t-ie .:A sin (oi+Ap) $i g:8 sin (.l. Calculali ecuatie trat .
iectoriilor pentru a)Ap:o si bt A9:
Cum se reaLzeazd ele

ln experieoll?

ACIIUNEA COMUNA

A MAI MUI.TOR OSCILATII

'161

Daci frecventele celor doi oscilatori sint diferite se obrin curbe mai incilcite, care se uurlcsc
figtu'i Lissajous, dupii nulnele descoperitolu lu i lor'.
b) Dinnrnrtrlt vetoriali a os(llfltiei r roni(c

Pentru reprezentarea intuitivl a oscilaiiei armonice se recurge cu succes la legdltuu tlinlte rnigcarcq circtrlard ;i oscilalia arirctitd.
Corpul C dc masi ,II (fie. :1.2 2) parcurgc cu litezl corrstcuttu
celcul de razir:1. unde rr)nsid(rirn unghiul dt rotalio q:(nl
pozitiv in sens nratenlAlic. Confornl 1.2.7, pcntlu nri)cxrrl

circLllari cu .:A

sint ulabil(] logilo:

,-ox,{,

d--(.2 ,4 fi ./j-.-,]r
Proiectind actli \ectori pe rxi U
i/: ,4 s irr ol,
Forla dupe axa U estel

ag:a sln

l+
Fi8. 3.2-2. P.oieclia

milc:rii

.irculare (albastru) pe axa

forl:i ccntripeti.
citi rlirect:
l)y:, cos !ol-o.1 cos
r,rl: -co2lsin orl.

(rosu),

(n/,

i,: 'i,: - ^,';


Ecuatiile pcntru mi$carea de-a lungui a\ei l, coincid cu ccurliik'rtc rtri;c.rc ak osci-

laliei arnlonico, iI particular Iorfa ctirL, aclioneaz:i dc-a luDgul xxei !/ cstc proporIi(xlnll
cu elongafia pe aceasti direclie (\'. :r.1.3).
Proiecli urif(dril clroulnre rnilornre rclrezintil o osclhUe trntroDicir,

Intre migcarea circulari 9i oscilalia armonicd existir deci uunitoarea legtilurd:


oscilali. uhotrici
-{

r:lza traiectoriei

ti

'I

istrnta de u'r dia

rL,tru

pcrioada cle revolulic


IrL.cvenlr ljau rrurD:irul de rotaIii

'tit(zc unghjulari
unghilll de rotatie
urlghiul de rotaiie la inceputul

qo' Aq

rnitcirii circularo

coDrponcnta

orle j cerltripete

anrplitudinca
clongalia
perioada dc oscilalie

Irccvenla sxrr nunrirul dc oscilxlii

pulsxtiA
fazfi oscilafiei
faza la

lncfputlrl oscilatiei

forla rcactiv{

Avrntnjul ci faza oscilalici sc poate rcprezntl prin unahiul po cerc se lobsritc la


dialJran& DtclotialA oseilalid.llrnolri... S( rotcite anrplitLr(liDoa ca lectol ctl pulsrtill (\.iteza uughiular.i) iD jurul punctului zero $i dir proi('cIia pe nxr y sc poatc oblirc ('longalio oscilalirj la tiurpul f. It(prozentlnd-o pe o ax,i tempomli sc obline lunclitl spaliuI imp c oscilrli, i.

c)

{ doui os(il !ii caro u {cecgii di.e(lie dc os(ihrr


Dtperien[a :],:2i4: C^ in {i{r. 3.2-3 lisalm o lazi lurninoasa sli sc reflect(' succesiv
pe rluui otlittzi. Inurlilt( ll lirJ)(.I('h.iI rlrrrri lrruri lrrrn,:l:ttr,. ii Irr. rrrrllitrrll
rotitoarc. Prir deplus:rlt.a {r'(,lttallilot cursoarc putcln alege dupi dolintar
frecveulelc <o, gi <or 9i putern varia arnpliludinile.
Suprapunerca

tl - Fizii .uri

ruperior

167

CAPITOLUL

3. OSCILAII St UNDE MECANICE

Mai intii, lSsind ogtinda rotitoare lixi, miqcirn


unul din arcurile lamelare, apoi 9i pe al doilea,
iar la urmi repetim arnbele operalii simultan, (lu
ajutorul oglinzii roliloare desfiguldm ternporaI rni;carea petei luminoase.
Obserualie: Lisim arcurile lamelare sd oscileze

paralel. La frecven!5 egalir apar. curbe


sinusoidale, iar pentru lrecven!e diferilc
rezulti forme complicate de oscilaIie.
Imaginea oscilatiei rezultante se ob!ine dupir
principiul superpo;iliei, prin adunarea punct cu
punct a elongatriilor. Irigurile 3.24, a si 3.24, b
qglndi roritaare
&*
arate exemple in acest sens,
Fi8.3.2-3. Suprapunerea a dou;
Motemotic urmdrim suprapunerea a douri oscilalii de
oscrlatii paralele

**

ale

Irecventii e6al,

Lrnut arc

lame lar.

gr:.4r sin ((nl+^p) ri 92:.12 sin (DI


pe diagranr:r Yectoriale (fiq. ;1.2 5). Ne imaginatn cd \.cctorii. anunt. anlplitudinjle Ar
li
,12 rnenlinute [i)ie ln figuri la un rnoment dat $i avil(l . djferenli do fazn lixn
inc(.p
jtr se roteascd in jurul centrului.
^p.

!
b)

Fic. 3.2'4. Osciiatiile armonice de Irecvenla egala se suprapun dind


DiD trjunghjul OI'oPr, teorema cosinusului dd pentru a.nplilddil(a

Ai: Ai+ AA- 2.4rA2

$r

cos

(r-A9)

tot oscllalii
-.to a

oecr
,{

o: l/e?+.U

2,{,,1,-;;-26:

Legea sinusului dtr pentru diferenta de laztr lntre Uo $i ,l


sin (.\@ ,d)
sin Ag cos z-cos Ag sin c
-1"

.{l
si, duptr citeva transformiri,

sau

tga:

sin
1z sin A9'
,4r+,42 cos Ag

armonrce.

oscilaliei rezultante

ACTIUNEA COMUNA

Caruri

163

A MAt MULTOR OSCILAIN

speciale.

Daci diferenta de lazd

este

Ap:0,

obtinem

A3:(r{1+-1r)'9 sau,.10:Ar+Ar. Oscilalia rezultaDtS


este ln fazd cu amirdoud. iAr anrpljtudinile se adune
algebric. Intnsitatea rezultanti tste egale cu suma

intensitltitor numai

este proporlionali

in

cu

cazul

,{ 2.

-'lr:.{r. lntruclt

ea

Daci dilerenta de fazi este Aq:n, atunci


Artz sau lo:Ar-.1r. n nrplitudinea osci'
laliei rczultante ja \aloarea sa rninimd posibile. iar
pentru Ar:.{2 dr'ine nuld.

A3:lAi-

ln liecare caz este valabil c5:


Suprapunerea { doui oscilarii arrnonice de
tftc0enld egdld dri o alttr oscilalie rrlltonlcd
do aceeait ire(renl{.

Frg. 3.2'5. Diagram; vectoriald pentru


suprapunerea a dou: oscilalii de frecventA egala.

Cind frecvenfele sint diferite rezultd formc de oscilalie care sint periodice
numai pentru un anumit raport al frecventelor.
Suprapuoere{ a .toutr osoltatii armotrise de lrscvelritr tllterili ru mal duce llr os(llalai
aamonlce.

Un caz important ll oonstituie bdtaia, la care cele doui frccvente difere doar putitl
(Iig. 3.2-6). in cazul cel mai simplu al amplitudinilor egale se obtine din teorenra de :rdunare

a funcliilor trigo ometrice:

y:.4

sin o1r+A sin

orl:2
'22 -{ cos -9I:33- I .;, -3t193-

,ooiol orr-c)z -Ato qi -9-d9L =o, se obtine e.ualia


g:2 A cos Aorl sin <,r1.
lelor

bdldii

Primul lactor ln cosinus variaz, Ioarte incet din cauzA dilerentei Ao mici a frecvtn_
aproape egale; el descrie variatia amplitudinii, iar al doilt'a factor reprczinli ttr-

menul oscilator propriu-zis.

Intr-o b{tale, amplltudlnca utrel oecttalll eu ltecvsola

dll

incet in rlimul f.ccvonlcl dc

bttrle Ao: oriG)2


2

Fig. 3.2-6. Fenomenul de batai,

lls

1.

t'lt'
",-

rarlazi

rerlodlP

164

CAPTTOLUL

r.

OSCfl-AIfl 9r UNDE MECANICE

Se vorbe$te, mai ales in radiotehnicd, de o modulatle ln amplituiline.


Pl Problema 3.212: Calculali $i_desenati suprapunerea lui yr:.4 5i1 (of+A9) $i y2:,,t
1!, c1 [9:a.
I oentru a) Aq-0, ,) A9I Crotlemo J.z/r. Determinafi lrecvenlele unei btrt{i din yr:10 s-r $i v2-ll s-r.

32.2. Oscilalii iorlate;

sin

ot

rezonanta

Dtperienla 3.2/5: Migcdm un pendul cu arc ca in figura 3.2-7 in sus gi in


jos qi observdm, la diferite irecvenle, felul in care pendulul uuneazir rnigcarea

miinii

noastre.

o anurniti
frecventd bine determinatl la care pendulul ar oscila liber chiar
9i in urma unui singur impuls (Experienli de control !)
Un pendul lovit o dati executd oscilclii libere ct frecnenla sa proll'ie. l)acd
insi oscilatorul este lovit periodic se vorbegte de oscila/ii /rrrfole; iu felul
acesta se poate incita un pendul la oscilalii cu flecvenfe diferite.
SE studiem oscilaliile iorfate mai indeaproape:
Etperienla 3.216: Un motor cu excentric lovegte periodic un pendul. Frecvenfa
de excitatie a motorului poate fi variate in limite largi (fig.3.2-8).
Obseroalie: Pendulul execute oscilatii neamortizate cu flccven!a de excita!ie
la amplitudini de mirimi diferite. OscilatoruI,,aleargi" dupi excitator cu o diferenfi de fazi de asemenea diferiti.
Asupra oscilatorului aclioneazd periodic for-ta excitatorului:
Obserutlie: Oscilafia se poate menline deosebit de lesne pentru

F:Fo

sin tol.
Sub influenta ei, oscilatorul se miEcI intr-o oscilafie forlatir cu aceeaqi frecvenli
(de excitaiie) <o de care depinde 9i amplitudinea ,4(<o) a oscilafiei foriate 9i
diferenta de fazi Ag:
U:A (@) sin (o/f d9).
Fig. 3.2-7.

O oscilalie for-

tata prin mi$carea miinii.

"A...

Fi6. 3.2-8. Oscilaliile fortate ale oscilatorulu i armonic.


E:excentricul pe axul unui motor.

AC]IUNEA COMUNA

A MAI MULTOR OSCIIAII

165

Intr-o priml serie de experiente determindm in


proiectia umbrei cmpliludinea A(a) care se stabilegte dupd un anumit timp (fig. 3.2-9). Repetind
experienla cu amortizare diferiti, maximumul
amptitudinii apare mereu la o anumiti frecventd
<oo. Aceastd /recuenld de tezonanld coincide aproximativ cu frecventa proprie a pendulului.
RezuIta

t:

un oscilitor se excltd fur rltltrul


lorlale am- Fi8 3 2_9 curba de rezonant'
ptitudtnite ariog ,rlo.t a"-o-"-"-ttri o" -*i. *", ,,'^1ri1j'1ffi,.r.
lalorul ,l oscilatotul osr,llcazi la rrzononid.
CiDd

lrecveDrel sale proprll,lq oscllarll

lntr-o a doua serie de experienfe studiem dependenfa deplasirii de fazi


Ag de frecvenla de excitatie o. La frecvente mici, excitatorul;i oscilatorul
se migce in acelagi ritm, adici oscileazd ln fazd. Cind mirim lrecvenfa de
excita{ie cregte qi diferenfa de fazi pinl cind, in cazul rezonanlei, apare o
diferenfi de fazi A9:1. M5rind frecven$a 9i mai mult, diferenla de lazd se
2
apropie mai rapid sau mai lent, in func[ie de amortizare, de valoarea A9:r.
Ilezuliat: La rezoDeDld, dlterenla de lazd iDt.c ercltator tl o6cl lator' care se lllai nrmolle
sl tezonolor, esle A9: I.
Oscilatorul este alimentat periodic cu energie, astlel

ci

poate oscila neamortizat. Energia

se transmite deosebit de eficace in cd?ul rczonanlei, cind excitatorul este ln alrns cu u[


sfert de oscilalie fafi de rezonator. Dace, de exemplu, rezonatorul a atins tocmai elongalia
sa maxim5, excitatorul trece cu vitezd maximd prin pozitria sa de zero 9i ll accelereaza
din pozitia sa momentani de rcpaus. Clnd, tn schimb, rezonatorul osciteaztr prin poziii, sa
de zero, excitatorul tti schimba tocmai sensul de milcare $i inthzie mi$carea rezonatoru'

lui. Excitatorul lntletine m{,reu tendinla de mi$care a lezonatorului, astfel lnclt energia ali'
mentati de excitator mere$te in mod favorabil energia rezonatorului ln cursul lntregului proces de oscilatie. Din cauza pierderilor de energie inevitabile datorite amortiTdrii,
energia de oscilalie nu depd$eite totuSi in general o anumite valoate.
Prcblema 3,211: Descrieti cum se transmite energia la: a) Ap:0 $i b)
pentru ce ampliludinile remin mici pentru acestc cazuri.

A9:6 5i motivati I p

Cind se transmite unui sistem oscilant energie, rezonanra este de cea


mai mare insemnitate. Aceasta o arata urmitoarele cazuri:
1. In cazul rezonanrei, o oscilalie se poate mentine cu un minimum de energie.
Daci un oscilator urmeazl deci sd oscileze neamortizat, energia i se transmite
ln ritmul frecven!ei sale proprii.
Eumpla: CtJfi se provoactr ln modul cel mai simplu oscilarea unui scrlnciob?
2, Daci un excitator actrioneazi cu lrecventrA variabi[5 asupra unui oscilator,
amplitudinea oscilaliei forlate permite sA se vadb cind excitatorul oscileazi
cu frecvenfa proprie a oscilatorului. ln felul acesta se pot deterlnina frecverlte necunoscule, cu ajutorul frecvenlelor proprii cunoscute ale unor
rezonatori potrivifi.

caPtToLUL 3. OSC|iAII

166

5t UNDE MECANTCE

Eaernplu: La trccDenlmetrul .u lamele rezonanle, unul din mai multe arcuri lamelare cu dilerite frecvenle rdspxnde la frecventa de excitatie necunoscutd.

3. O situalie periculoasi se iveqte cind la rezonantd, din cauza unei amortizdri prea mici, amplitudinea rezonatorului se ,,amorseazi" din ce in ce
mai mult. Aceasta duce la catastrofa de rezonanld atit de temute in tehnici.
Eremplur Turatia unui motor poate coincide cu frecvenla proprie a soclului: motorul este
smuls din suport. Solicitarea ritmicE a unui pod, de exemplu, de cetre un grup care mdr$dluieqte in pas cadenlat, coincide cu oscilatia proprie a podului: podul se pribu$ette.

Ciutati exemple de rezonantA $i descrieti-le.


Un caz deosebit de important de oscilatie fortatd

Problema 3.215:
u

il

prezinte experienta

rmb t oare:

litperienla 3.211: Ut pendul cu arc se leagd cu o sfoare petrecuti peste un


scripete de un arc lamelar. Cind pendulul oscileazi in jos, el inchide un contact electric. Astfel arcul lamelar este atras de electromagnet (fig. 3.2-10).

Obserualie': Pendulul cu arc execute oscilalii forlate.


Frecvenla la care i se transmite energie pendulului cu arc este determinata
de oscilalia pendulului cu arc. Oscilatorul excitat si oscileze foriat este acela
care comandl alimentarea cu energie, Se vorbegte de comandd automatd sal
d,e reaclie.
Un excmplu cunoscut in acest sens il constitrtie pendula. Ancota legata rigid cu pendulul poate prinde cu doue cirlige rotita aciionati de arcul
ceasului sau de o greutate, In felul acesta, pendulului i se transmite periodic
energia inmagazinate in arc sau in corpul antrenant (fig. 3.2-11).
Problema 3.21 6. Comparali functiile elementelor i[dividuale a1 reactiei dupi ligura 3.2-10
$i figura 3.2- 11.

A
E)

r:l

i7s

Fig.3.2-'10. Exemplui
electromecanic al reactiei. Negru : sistemu

I excitator

la

inchiderea contactului; el furnizeaz;


energia de oscilatie;
rogu

I
Sr ti

sistemu

zonator:

arcuri lamelare,

\-.__-_---.r-

re52

52 cu

o bucati de fier.

FiB. 3.2-11, Elementele de

baz: ale unei pendule.

o)

b)

Fi9.3.212. Oscilalii
cuplatei d) longitudinali b) transversal.

ACTIUNEA COMUNA

A MAI

MULTOR OSCILATII

167

3.2.3. Oscilalii cuplate

Etperienla 3.2/8: Doui pendule de mase Ei lungimi egale se leag6 ca in


figura 3,2-12 cu un arc sau cu un cordon de care atirnl un corp mic.
Obserualie: Daci tovim pendulul A in direciia planului comun (longitudinal)
sau perpendicular pe el (lransrersdl), atunci Ei pendulul B incepe
sE oscileze cu amplitudine din ce in ce mai mare, in timp ce
amplitudiuea oscilatriilor lui ;1 scade. ln cele din urm6 nu mai
oscileazd decit pendulul B. Apoi procesul incepe din nou in sens
invers.
Se spune ci doui sisteme oscilante sitt cuplale intre ele daci migcirile
lor se influenleazi reciproc,
Procesul se poate intelege ca o oscilalie forlutti in cazul rezonanlei. Numai ci
aici rezerva de energie a oscilatorului excitator este limitath 9i dupi un anumit timp transmisi in intregime celui de-al doilea pendul, adici rezouatorului, pini cind rolul celor doui pendule se inverseazS. ,4 este cu A9:a in

avans de faze fatl de B atita timp cit amplitudinile lui .4 scad, iar cele
ale lui B cresc, deci atita timp cit se transmite eneigie de la A la B. Cu
ajutorul unui metronom care oscileazi cu aceeagi frecventi se constatd ci
atunci A face un salt de fazi de n, rdminind apoi cu o diferenti de fazd
i, urma luiB;i preluind din nou energia. Timput in care energia
lq:i

'2

se transmite de la un penriul la celelalt este cu atit mai scurt cu cit


plajul s-a ales mai strins.
Rozu Ita

cu-

Dac[ intr-un slstem de dol oseilatorl cuDlsii uDul illn ei oste ldeui si osclleze, atuncl elergia totaltr tleco in cotrtltruu do la un osellator la altul dae[
amiodol sitrt acordari la rezoDanrd. La osellarla longttuditraltr, energla 3e tratr9
mito mai repede decit lE cea transvercald.

t:

Etperienla 3.219: Deviem cele doul pendule din experienla 3.2/8 simultan, lE
fie longitudinal, fie transversal, dar la distanti egale, o data in acelagi sens I
(deplasare de iazd Ag:0) si o dati in sens opus (deplasare de fazd A9::r). I
Obserualie:

ln primul caz cele doui pendule oscileazi cu frecventa lor proprie. ln al doilea caz (Ag=r) frecvenla a crescut deoarece cuplajul determini o scurtare a perioadei de oscilaiie.

Se vorbegte de oscilaliile proprii ale sislemului celor doui pendule cuplate.


Ele trebuie deosebite de oscilariile proprii ale unui singur pendul.
Doud peDdule cuplato - lovite slmultaD tretreversal sau lotrgltudlDal - pot executa
oscilalii ptoptii cu eite douA freclenre dilerite, frccoenlele ptoPrii ale sislcmului.
ln tlmpul oscllaliel prcprii nu are loc ulci un schlmb de energie iDtre pfullle slstemului.

't

CAP|TOLUL

68

3. OSC|IAII gt UNDE

MECANTCE

Oscilalii proprii apar, de exemplu, la molecule, Doi sau mai multi atomi
lega{i intr'-o molecull pot oscila trarsversal sau longitudinal cu doul sau
mai multe flecvenle proprii,

3.3. Unile liniare


3.3.1. Formarea unei.unde liniare

Ia pondulele

cuplate

Erperienld 3.3/7: Studiem oscilaliile intr-un sistem de mai multe pendule


cuplate (lan! de oscilatori) cu mase gi frecvente proprii egale (fig. 3.3-1).
Obserualie:

Daci lovim primul pendul al lanlului de oscilatori, in curind


incepe si oscileze gi al doilea pendul, in timp ce amplitudinile
primului ircep si scadi. Apoi oscilalia se transmite celui de-al
treilea pendul g.a,m.d., pini cind in cele din urmd oscilafia ajunge
la ultimul pendul al lantului gi se intoarce apoi in acelaqi mod.

Prin laniul de oscilatori se deplaseazi o perturbatie care apare prin devierea primului pendul din pozitia sa de repaus. ln timp ce pindulile osciIeazi pe rind in jurul pozi{iei lor fixe de repaus cu amplitudini care intii
cresc, iar apoi descresc, energia se transmite de la pendul la pendul (ca
energie de oscilafie).
Se studiem mai indeaproape fenomenul propagdrii energii intr-un lant
de oscilatori.
Erperienla 3.312: Lovim primul pendul (sau cel din mijloc) o dati in direciia
planului pendulelor ,$i o dati perpendicular pe el (fig. 3.3-1). Pendulele
oscileazl succesiv, tie in direclia de propagare a energiei, tie perpendicular
pe ea. Ir primul caz se vorbegte de o perturbalie longitudinAd, iar in al
doilea caz de o perturbatie lransaers(rld.
Ne ocupim deocamdati de perturbatiile
transversale ale uuui
lant de oscilatori.
Pentru ca fiecare
pendul odati excitat,
se continue s5 oscileze

constant cu aceeafi am-

plitudine, trebuie si

alimentim primul pendul lovit incontinuu


gi in acelagi mod cu

energie.

",,./ ,a
9t

Fig. 3,31. Lant de oscilatori excital


o) longitudinal ti b) tansversal.

UND

I.INIARE

159

Experienla 3.3/3: Pendulele unui aparat

de produs unde prin torsiune sint ingirate pe o bandd de otel care poate fi

risucitl u$or (fig. 3.3-2). Punem


unul din pendule in oscilatii neintre-

rupte 9i repetlm experienfa cu frecven{e

dilerite.
Oltseroalie: Sub influen[a oscila]iilor
pendulutui lovit, peudulele
executi succesiv oscilalii
forlate cu lrecvenli ii amplitudine egalI. Privind simultan toate migcirile pendulelor. se creeazl i mpresia
ci pestc lanlul de oscilatori
trece o undS -

Detinirie:
Prln utrdi liniard dellnlm procesul

de

mitcare dintr-utr lant de oscllatorl ldetrtiei, cupla!i, elnd sub lnlluenla exeltdrll

b)

Fig. 3.3-2. Aparat de produs unde prin torsiune.

o) Privire de

ansamblu,
i de

b) excitarea lanlulu
oscilatori.

periodice a uDui pendul, aeeltla execuld


succesiv oscilalll lorlete nelntrerupte.

Repetlm experienla 9i observim o datd modificarea ln timp a stirilor de


migcare ale pendulului individual in acelagi loc, iar alte dFte distribufia
spatiale a stirilor de miqcare
ale tuturor pendulelor la acelaqi
moment. F ilmdm deci migcarea
unui oscilator 9i folografiem stdrile de migcare ale luluror pendulelor,

Figura 3.3-3 prezinte schematic

mai multe imagini momentane


luate la intervale de timp egale.
Parcurgind o pozitie de sus in
jos, ele pot li considerate ca
imaginile unei filmdri. Observam ce:
1. Fiecare oscilalor in parte
oscileaze at aceeagi ompliludine 9i frecvenld; deci pentru fiecare oscilatol, oscilaliile se repeti dupd aceeagi

perioadi de oscilalie ?.
2. Oscilaliile oscilatorilor indioiduali sint deplasate ln fazi

Itg. 3.3-3,

Formarea unei unde transversale intr-un

laht de oscilatori.

cAPtTO!-Ur 3. OSCIIATI Sl UNDE MECANICE

170

intre ele cu aceeagi mlrime Ag; deci in fiecare moment, distanlele intre
doi oscilatori invecinafi care oscileazi cu fazi egalS sint egale.
Pentru aceastd distante introducem o noue denumire:

DeIitrilie:

PriB lutrslmea de undtr ). inretegen distatrra dintle doi os(ilatori inlechatl tare oscileazii cu lazd egal[.

Unitatea

ei este I).1:m.

Lungimea de undd este, d exemplu, distantt de la o creosld de undd 1a urmitoarea creasl(i


de uniLir, sat) de la o depresiune ale unild la lumtrtoarea dept?siune de undd.

in felul acesta, unda se poate concepe ih doud privinle ca un proces periodic. Perioada temporall este perioada de oscilaiie ?, ,,perioada" spaliali
este lungimea de undi )..
O utrdi este un lenomen perlodic

in timp $i spaliu'

Important din punct de vedere lizic este inainte de toate faptul cd,
dupi cum am vezut la inceputul acestui capitol, impreuni cu unda circulS
mereu energie prin lanlul de oscilatori. Particulele individuale insd executl doar mi;ciri oscilatorii mai mult sau mai pulin mici in jurul poziliei
lor de repaus, deci rimin in esentd in aceeali pozilie.
Proprietatea eea mai importaDtii a utrsi utrde este cala(italea de a tratrsmite encrgie,
oare la oscilatorii indi!iduali apare alternind periodi( (s energie cineti(d ii potenltald'

Ttcnspotlul ile enetgie in undi are loc

fdfi lransport de Inasd.


Faceti comparatie cu alte forme ale transportului de encrgie: un proiectil poarti energia cu sine ca energie cineticS. Apa calde dintr-un calorifer
transporte energia cu sine ca energie termici.
Erperienlt 3..9/4: Excitind primut pendul la frecvenie diferite facem ca peste
pendulele aparatului de produs unde si treacd diferite unde 9i putcm urmiri
lungimea de undd ;i irecventa.
Repetem experienla deplasind masele pendulelor spre ax.
Obserualie: Cu cit frecvenl.a oscilaliei forlate este mai mare, cu atit lungimea
de undi este mai micI. Pentru aceeali pozifie a maselor pendulelor, unda se deplaseazi la fel de repede peste lanful de oscilatori.
Trebuie sd precizim ce vrem si inlelegem prin viteza de propagare a uuei
unde.

DGlItrllle:

Prln vlteza ile propagare c a uDei utrde i[relegem vileza cu care slirile de oscllalie
de fazi eoale se deplaseazd de-a lungul la[lului de oscilatori.
Pentru aceasta urmerim, de exemplu, o cteasta de undi at clrei virf diferd

in starea de oscilatie cu o diferenfd de fazd


Problema 3.311: Nlesurali

la aparatul de produs
odat{ la mijloc.

$i comparali viteza de

Ag:a

de pozifia sa de repaus.

propagare a Perturbaliilor transversale


sint iorpinse odatd la capete $i

unde prin torsiune la care pendulele

UNDE

LINIARE

171

I)acar o particulil n oxccutlt o oscilrttic ill lirul]]ul 7', aturrci ptslc pclldul
u lrccut o creasti $i o dcprosiunt' (io ur)(li. Stllilc rlc oscilal.ie qi t'u clt' urrrll
s-au tlt'1:lasat deci irr tirupul ? crr lurrrJirrra rlc rrnclr i. Ustc dcci valtbil:
..,
)
f ---sl
'/v Iu I _-,,-ty.
I

Uil{'za de lropngflro . |l utlci ulrdc .sl. .!rnlir tu prorlrrrul dinlm hrIlIillr.ll d. u"dri;,
fi lrrcr oll!:r !.
Geueralizind lczultatclc e\pcricnt('i 3.3i I put,:ru sprrrre:
Iite:u de pnprurute a unt'i uudt' calt so dcplastazu dr-ll luugul unui lun!
dc oscilalori (,slc o rniilirrc constantal (la accoa;i pozilic a ulas('lor I)(.lrdulolol si inlintlere ('gaLi a l)rnzii d(' {)k'l). ]lodiliciurl Iretoertlr st'rrrodifici si
lLutrtinttu tle xn.1li confolrn cu r':).v.
l.:rp?ritnla.l.J/.1: I.r)losinr o corrdil ctl arclrri clicoidrlc drept D)odtl nl nrxi Inultr)r oscilxtori cuplati. Cx rnrsil nr putrul inrxgina nrasa unei spirc, ixr dr(pt cnpl|j lorlr chstic:i
intre o spiri $i .llti. \lotivrli tNptul ci li o intindcrc rn.ri rtrirtsri a rorzii sr 0bs(ryi o
vitczi de propa!{are rnai rnare.

3.3.2. Descrierea malomal,i(.{ a urrdeii ccualia undri


Daci la incrplltlll unLli lanI dc osrilatori, o particuli atlat.:r itl I']o(r':0) incepe sn
lig. lt.:t:)). atunci oscilxlia unei :rltc particule aflatn i'r /,(i) \,r incepe
abia dupi timpul lr./r so c.lcnleaze din vitez.l . clr care se prop.gi pertrlrbuli:r (frzr)
s,distanta , de la /'o ln P cr fiin.l
).
/r - .r s.ru l,
din / c'L
1
?'
Deci dactr pentru oscilator in Po est yalabili ecualia oscilatiilor
oscileze armonic (\'.

u-^

sin

(,)l: /

sin

n 1,
7'

atunci in P(x) oscil.rfia incepe cu ilttirzirea ir; putem deci se descriem oscitaiia in l'(r)

prin

ecualia

lj-.A\ir

t'tt

1-l:A si,, 2,! (/--lj l-A

I r]

sin

*l+

?)

inlocuind I. cu e\presia de rnai sus obIirem


Ecunliu

rurdr

i:

u(a,

/):-.rsr,,o,(r

"l:n

",',

,"(;-;).

Ecualia undei (xprlmtr taptul c:i elongatir v dcpinde dr doui lariabile, timpu] I $i distanta c.
Ira este p.rlodicri pentflr orDbck variabilr:
Ilcu{tia undei d('scrie pcr i.)dic if.ll c a t(nlpotall atunci cind r cste constant, ndictr alunci

cirld procesul estc considerit in pozilia xr ti\n:

,J,,,.
l

t, ,r,,, dsnotr-:J

, :l'.{-i --i)

CAPITOLUL

177

Aceeaqi stare de oscilatie se lepeti dupa timpul


crescut cu 2E. Trebuie deci sd fie valabil:

- [r,+a,r-

:l :.

[,-

?]*," *,

Al ln

3. OSCILAIII SI UNDE MECANICE

care argumntul functiei sinus

,"(+ +):,"[* ])*,-

De aici rezulti pentru Al:

,*LJ :.r* si a/:

?..

'1'

Dupd cum era de a$teptat, oscilatia se repetd in fiecar punct dupi perioadr 7.
Problcma 3.313: Prin considerafii similare deduceli ci la ur anumit molnent I:lr, stdrile
de oscilalie egale sc succed la distanta Ar:)..
Problcma 3.311: OscilaLia armonici y(l):A sin (nl se propagi ca o perturbalie transvcrsaltr
cu viteza c:7,5.10 rm/s de la originc de-a lungul axei r. t'ie .4:1 10-'m, <o: a s 1.
2

a) Calculati perioada ?, frecvenla v $i lungimea de unda ),.


b) Cum se scrie ecualia undei?
c) Desenaii imaginea momentantr a perturbaliei dupi lr:4 s, 12:6 s.

la

scare

ls:g

s. Desenati

d) Cum aratl ecuaiiile oscilatiilor pentru oscilatorii cxre sint atin$i de perturbatie la
tanta ur:5,25.10 2m respectiv rz:i,5 10 3m de origine.

dis_

3.3.3. Unde liniare transversale gi longitudinale


a)

Utrdel traosvemale

Erperienla 3.315: Repetem experien[ele cu lan]ul de oscilatori (experien!a 3.3/l),


cu aparatul de produs unde prin torsiune (experienla 3.313) fi cu coarda cu arcuri
elicoidale (experienfa 3.3/2) ;i producem permantnt perturba[ii transversale
fScind ca unul din pendule sau capitul corzii sd oscileze perpendicular Pe
axa dupd care sint dispuse pendulele.
Imaginindu-ne un sistem de coordonate cu a\a J dc-a lungul axei penduletor gi axa g de-a lungul direcfici de oscilal.it' a pcnclulLrlui atins, vom
observa cum stirile de oscilalie se deplaseazd dc-a lungul axei r:, culn succttsiv fiecare particul6 oscileazd pe direclia axei y ii cum in timPul unei perioade de oscilalie I procesul de milcare a avansat cu lu[gilnca dc undri ]..
Peste fiecare oscilator trec succesiv creasta rtndei ca stare dc oscila!ie cu clongatia maximi in sensul pozitiv al axei y si valea (dt'p t't'si unca) undei (t'longalia maximi in sensul negativ al axci y) (v. fig. 3.:14, rt). -{cest lenotuen
se numegte undi transversale,

Delintllel

latr-o undd ttd,nlersald. Declorul de os.il(Iir (nl ft{r(irrui osclhlor irr lttrtc) estr
peniliculat pe direrlia de

pdr-

prolt,l rc lt undoi'

Prin ueclorttl oscilo/iei inIelcgt'm tln vcctol rt cirItti di|cc!ic cott'sptttrdc


sensului pozitiv de oscilalie 9i a ciirLti rnirliln(' cslo ('1llllii crr alnPlilrrdiuca ,1.
Ecua!ia unttei d.'scrie acest proccs llt'ttriilocit. La ltaza ttlrlittttikrt si
consideraliilor celor doui capitolc preccdoDtc sc llli-r itrtrtgint'a inlttitivr'r ll
unei asemeDea uode transversale.

UNDE

IINTARE

Fis. 3.3-4.

173
Din

tanee a unei unde

imaginea instan-

transversale (a) se
poate dezvolta cea
a unei unde longitudinale (b) din
care se poate citi

unda de presilne
siceade vitez5 (c).

Sens de

prapagare ---->-

I
1t,

ln

cele

trei dispozitive

/otrythtdratd

experimentale pot

ap6rea unde transversale mecanice numai pentru


cd intre oscilatori actioneaza fotle lrunsaercab

elosrice. Fire ele nu sint posibile undele transversale mecanice.


Dacd drept oscilatori ne imaginim moleculele unui corp, atunci unde transversale pot
aperea numai ia corpuri solide, Iiindce numai
aici oscilatia unei particule se poate transmite
mai departe perpendicular pe directia de oscilare, datoritd tegdturii din toate piriile a moleculei cu Yecinii ei (fig.3.3-5).

lt/nd;

Fig. 3,3-5. Lodel de relea al unui


corp solid elastic.

Undelo transvolsale mecanlce slDt poslblle trumsl lD corpuri sollde.

b) Utrdele longltudlnalo

h lanlul de oscilatori din experienta 3.3/1 producem perturbatii longitudinale. La coarda cu arcuri elicoidale in inteiior provo;im
o
_perturbatie longitudinalS lovind uior cu mina dreapti pe direc{ia arcurilor
spre mina stingi care fine coarda.
Experignl-a 3.316l.

este'stribituti de o comprimare. F'iecare


o scurtl lnilicare oscilatorie in directia corzii.

Obserualie: Coarda

Daci menlinem perturbatia


undA longitudina lI.

Defitrllte:
i[tr-o undd longiludinald,

permanent. apare

Declorul

ile

un fenomen

spirS executi

pe care

il

numim

oscildtie (al liaclrui osoilalor in patle)

conllnut in direclia de propdgoru a u[ilei,

e3te

CAPITOLUL

174

3. OSCITATII SI UNDE MECANICE

Prima experienli ne permite si infelegern formarea unei asemenea unde longitudinale. Ca in fotografia instantanee a undei transversale re{inetn starea
ie oscilalie momentani a multor pendule care sint c\citate longitudinal' ln
acest scop agezim elorgatiile pendulelor din ligura 3.3-4, a pe direcfia de
propagare a undei. I'igura 3,3-4, l, arati cum in felul acesta apar comp tndri
Si dilatdti. Reprezentind vectorii vitezi se poate recunoaqte ci in locurile de
comprimare, viteza momentani a pendulelor coincide cu direc{ia 9i sensul de
propagare a undei. Pentru locurile de dilatlri maxime sensul este contrar'.
Intr-o undai longltudinaltr Irogresivi, comprimlrilo opar acolo unde vltezfl inst ntance
a oscilatorllor in dlreelifl de propdgtrro {r undei este maxlmtr.

Noiiunite dezvoltate in 3.3.1 pentru descrierea unei unde pot fi aplicate li


undelor longitudinale. $i aici lungimea de undl ). este distanta dintre doud
particule invecinate care oscileazd cu lazi egald, creasta undei este Punctul
cu faza de oscilatie Ao:a etc.
2
DaI noliunile pot fi trarlscrise ii pentru desTierea densildlii gi a rtitezei par'
sau putem spunc qi presianec
ticulelor. intr-un anumit punct, densilqlea
variazl potrivit unei ecualii de undd. Prin- Iungime de undl acolo se va infelege distanla dintre doua puncte invecinate, de presiune egald. Cresle de
undd sint punctele (le presiune marimri (suprapresiune), udi de urufui cele de
pLesiunea minimd (subpreqiune). Figura 3.&6 arati cum intr-o undi longitudinald comprimirile 9i dilatlrile sau suprapresiunea 9i subpresiunea se
succed peste lanlul de oscilatori.
De asemenea se poate reprezenta pile:a instantatee a partirulei in funcfie
de pozi{ie. Figura 3.3-4, , arati cii la oscilarea oscilatorilor in jurul pozitiei
lor de repaus ea poate fi pozitivd sau negativi. Ea trebuie
deosebild ca grijl de viteza de
propagare a undei, cu care se
propagl faza sau gi energia.
O undtr longitudineli poet
li reprezctrt tir printr-o uDdii

de prcsiune $i o undn dc vn
lczI. inrr-o undi lotrgitudin:rli

lazl
ti posedtr aceeati vitezrir de

progresivii, rmDele sinl irr

propagare 9i lungiDre de uDdd


tl ea.

ca

ln figura 3.&4, c undele


de presiune Ei vitczl sint asociate imaginii instantanee a
unei unde longitudinale. Unda
de presiune se suprapune cu
supra gi subpresiunea ei peste
distributia de presiune normali
(presupusi aci zero).

o,'
laiir lo_g:iuoinale de-a Ju^gul uiui la'1l oe Pe.d- e
F.g. 3.1-6. lrraginr insldntalee dle aeplasarri -nei

cLplate. Prifla part;.ula execul; o oscildrie arn on:cd


caie incepe se se taansmitd parriculelor inve(inate,

UNDE

LINIARE

175

Untle longilutlirtule rnt'cuuitt, pot ap,rrea irlot(lcauna atunci ciud intre oscilatori acIioleazi forte lorrqillldinalc elaslicc. Forle ktrtuitutlinule ela.rlice cxistl
nu nurnai intle rnoltculclt, colpurilor solitlo, ci si iu lichide si oaze. 0 perturbare a rnoleculelol unui eaz, de exernplu, se tlansmite in direclia acestei
perturbalii, degi moleculele eazului nu sint legate puternic intre eleUndele longiludinale nte(anicc si'rt p.'sibllr in rorpur e iu roaie celc lri Btiri de
agregare, adi(i in (or[uri sollde, ltrhid,ii g&zoase,
e) Viteza de propagare a anr}elo. tipuri dc tlndi
Iixpcri(nla 3..r/7: O coardd cu arcuri elicoidalc in intcrior cstr intinsl cu intensitate difcrit{.
Obseryim !iteza de propagare a pcrturbaliil{)r longitudinalr si tran$\'ersale.
E\pcrienia indici o d?os?6irc irnportanti intre cele doui tipuri de und:i:

ln uceleati (ondilil, vllezr de prolrs re a undelor longiludi alo estr nrni mtrre de(it
cea a undelor transuersdle. Ea (reite Ie miisu i (e (uplalul ostlldtorilor eslc rntri
st.ins.
Ambele afirmaiii pot fi deuonstrate lesne pr lantul de osciLrtori diD experirn{a:}.3/1:
aceea$i devierc din pozilia de repaus, fortel transversrle crrc aclioneazi asupra oscilatorului invecinat sint mai clicace decit Iorlrle longitudinale.

La

Problema 3.315: Care nrdrinri alc undci longitudinnlo corespuDd mdrjnrilor y, ,, ,l etc.,
in ecuatia undei urr. r,-...r \i,'tu (,
-, .t" !"[1 - i)?

:)

3,3.4, treflexia undelor liniare


a) Rellexls undelor

tmtrsverusle

Erperienla .?.3i8: Se excite o dati puternic transversal coarda cu arcuri elicoidale al cirei capet este lisat rnobil cu ajutorul uuei slori (fig. 3.3-7, rr) sau
prins fix (r).
Obserualie: De-a lungul corzii se deplaseazi o creastl de und.I sinqulard sprc
capet; in experieu[a (c) ea se intoarce ca deviere in aceea;i parte,
adici tot ca creasti. in cazul 1l,) diu creasta de undi se formeazir
o depresiune de uldi.

Ma

taail liber

e)

tapi/

nt

b)

Fi8. 3.3-7. Reflexia unei perturoalri transversate la capitul o) tib6r, b) fix.

CAPITOI.UL

176

3. OSCILA]II SI UNDE MECANICE

Perturbalia este reflectati in ambele cazuri. Felul rellexiei depinde de fapdace capdtul corzii poate se oscileze liber - il numim atuuci capdl
IiDer sau dacd la capltul corzii nu poate aPerea nici o oscilatie - capdl fit.
nez[ltat: Creasta (unol undo tratrsvoBele) 9e rollectd la cspilul llber c& o cmasttr de
undd, lar la capltul lll ca o doproslune do unde.
Pentru a intelege acest lucru studiem comportarea oscilatorilor individuali.
Erperienla 3.3/9: Repetim experientele cu aparatul Pentru producerea undelor
prin torsiune.
Obserualie: Se poate urmSri foarte clar cum la fiecare intoarcere in pozitia
de repaus, pendulele pun in migcare pendulul urmdtor, 9i anume
in sensul din care tocmai se intorc.
Aceasti mipcare relatiud conlrarie a doui pendule succesive este hoteritoare pentru felul rellexiei. La mpdtul liDer, ultimul pendul oscileazl ca
penduleie precedente, astfel ce dupd reflexia perturbatiei pendulele- sint
deviate iariqi de aceeagi parte a lantului de oscilatori. Spunem ci perturbatia
este reflectata cu aceeagi faz5. ln schimb, la capitul fix, ultimul pendul
nu poate participa la migcare, a9a ce datorite mitcerii relative contrarii,
penultimul pendul trebuie sd oscileze prin fata sa gi sI devieze spre ceaialti parte i lanlului. Perturbaiia suferd deci la capltul fix un salt de fazi rr,
c5ci dupi reflexie toate pendulele vor oscila spre cealalti parte a lantului,

tul

O undli traftvercell se tellectil la capitul llber l{rd schimbarea de laztr, lar la captrtul
Ilx cu o schlmbare de laztr ,t.
in figura 3.3-8 slnt iePrezentate schematic ambele tipuri de leflexie Cele doutr pndule
a ciror miqcare relativd este hotlrltoare sint reprezentate prin cerculete pline ln plus s-a
desenat vectorul acceleralie al particulei care lli lncePe tocmai mi$carea

t)

Rellerla rtrdolor longltudlDale

Erperienla 3.3/10: Studiem reflexia unei perturbaiii longitudinale pe lanful


de'osciEtori din experienta 33/1 unde lesem ultimul pendul sir oscileze
tapil lix
Capit ket
liber sau il linem fix.
Obseraatile: Cind perturbatia se deplaseazi
spre capit, Pendulul tocmai atins
va oscila spre cel urmdtor, Punindu-l in migcare in sensul de
propagare al perturbatiei. Perturl,/\
batia trece peste lant sub lorma
unei comprimdri.
La capitul liber, ultimul pendul conJ
tiuui sd oscileze in acelaqi sens, antrenind
concu el penultimul pendul intr-un sens
trar sensului de propagare al perturbatiei
dupi reflexie, astfel cd se inloarce o dihtrlit'. Fig. 3.3-8. RefJe' ia (schematic). Se
ln-schimb. la capdtul fix. penultimu-l pcndrrl vede cum inalara de .,elonga e' se
Du poate sd-$i cedeze impulsul ultimului
,,reflect," d iferit si ,,viteza".

---r^\t

-/'r+
**a\

*_.-T1'

"--1

\H

UNDE

TINIARE

177

pendul, oscilind deci inapoi in noul sens de propagare pi atinglnd pendulul


urrnirtor in acelaqi seus. Peste lan{ va trece deri o cornprimare ca 9i inainte

de re exie.
L rcllexln ullci lrrhrrlr(ll krnulludlnrle la (sp{tul llber {.onprltlrrefl s" rellecta
(n dllal{lio. i r h t plrul lix (onrprlrrrnrer ce rellelld oo o comprlDrarc.
in corlplclale vorn diferen!ia, ca irr capitolul 3.3.3, comportarea undei
de ptesiurte ;i a arrdei de uitezd.
I)rDtru :rcrn$ti rrpetinr experienla :r.3/1O $i observAnr in ce seDs se pun pendulle in
indati cc sint atinse d prrturbalir. Dactr ultimul pendul poate sd oscileze
libei aln ci iii dupi rrflexie pendr|lele incep str s? nri$te in acela$i sens ca lnainte. Vecto l
\itozi $i-a piiitr:rl dtci sensul in spaliu. de$i xcum perturbatia se lntoarce. l,a captrtu! Iix
lucrurile se petrec altfel: acunr pendulele lncep str se puntr in nrilcsre iD acel sens in
care se reflecttr perturbatia. Veclotul bileTd si-a schimbat deci sensul cu 180', unda de
vitezi face un soll .1. fo.d1t. yilez^ se comporte deci exact invers decit presiunea.
nritcarc dr

ez

u I I !|

t: Daci illlr-o lltldI k'lrglludillald p.eslunef, il vlleza slnl ln ,$z{ inelnte do


rulhxie, alrnrl dupi r"flexle irrtro cle aparc o dlfercnltr de lazd Ag =rr, Ia
r.&p{l l llx unda de presiune sc retlectd ldlfi ltolt do laz6' lar und. dc vlietl
(l{p{t l llbcr cil. ltrvere.
*t, rollert{ rn lln srlt de 1{2,{
'f. Ls

l'rchlona 3-31n. lltai rnulle cilucioare (din experientele d mecanic{ pentru traiectorii)
sc cnplcrz:i prin rrrcuri. Sludiali pc clc reflcxin perturhatiilor longitudinalc.

lP
I

l|,11,5. lnterlerenta undelor liniare


EtltericnTo 3.3lll: La arnbeh, capele ale uuei corzi cu arturi elicoidale, care lE
sc aflir slrb irrLinsi pe o suprafati uetedf,, producem printr-o scurtd deviere I
douii crcste de rrndd de aceeagi parte (a) sau dc o parte li de alta (D) a corzii I

(tig.

3.3-9).

d:ry

rMr

tfu

db)
Fig. 1.3 9. Suprapune.ea perturbal-;or .r) cu a.eeaFi fazi
12

- Fizici

culs ruperior

fi b) cu fazi

opuse,

178

cAPtTOr-Ut-

5. OSCILATI 9r UNDE

MECANTCE

undi se deplaseazi de-a lungul corzii nestingherite inainte qi dupi ce se intilnesc. ln locul in care crestele
de undd se intilnesc apare o creastl vizibil mai inaltd (c) sau
ondula!ia dispare aproape cu des5viriire (D).
Experienta decurge mai sugestiv daci pe podea se aqazi bucifele de creti
paralel cu coarda.
In cazul (a) alegem distanla astfel ca bucilelele se nu fie locmai lovite
de undele individuale. Atunci buc5lica de creti la punctul de intilnire al
ambelor creste de undi va fi azvirlitd de-o parte. ln cazul (D) punem bucdlile de creti din ambele pe$i aproape de coardi. Acum rdmine pe loc oumai bucata din locul in care se intilnesc crestele de undd.
Modificind experienta intr-un mod potrivit, devierile corzii in punctul
de intilnire pot fi comparate cu amplitudinile undelor individuale.
Obserualie: Ambele creste de

El Erperienla 3.3/12: Repetim experientele la aparatul de produs unde prin torsiune.


Obserualie: Se vede cum in momentul intilnirii unul dil pendule deviazi mult
mai mult (a) sau abia se miscd (b). in timp ce restul pendulelor
se comportd identic ti dupl intilnire.
Avem de-a face aici cu una din siftrafiile frmdqmentale cele mai importante
ale mifcdr.ii ondulatofii. Peste unul;i acelaqi lant de oscilatori pot trece suprapuse diferite migciri oscilatorii fErd ca forma de miqcare a ambelor trenuri de
unde si se deranjeze. In locul in care cele doul misclri se iutilnesc, ele se suprapun intr-un mod foarte simplu: amplitudinile undelor individuale se aduni.
Ambele stdri de luturi, qi anume ci dupl intilnire ur,dele pleacd mai depatle complet nsschimbote, iar in timpul intilnirii amplitttdinile lor se adund,

poart5 denumirea . de suprapunere neperlurbafui.


Aceasta se poate inrelege nemijlocit din principiul indeperulenlei mitcdtilot
(v, 1.2.6): fiecare oscilator cuprins de o undl e\ecuti oscilatiii daca este vorba
de mai multe unde, elongaliile se aduni vectorial dupi principiul supelpoziliei
oscilaiiilor. De aceea se mai vorbeste de principiul superpoziliei rrcpe urbale
a undelor .
El Etperienla.3.3./ 13: Trei arcuri elicoidale se leagd intre ele ca in figura 3.3-10,
I astfel incit miqcarea ondulatorie care se exciti intr-unul din arcuri in stinga
I sI se poatl propaga spre dreapta cu amplitudine egali. Acum se exciti simulItan unde la ambele capete din stinga.
Obserualie: Indiferent de frecvenla cu care au
lost produse, ambele trenuri de unde
se deplaseaze de-a lungul arcurilor
9i se suprapun. Miqcind ambele capete in acelagi sens in sus 9i in jos
se poate vedea cum perturbaiiile se
compun intr-o undd nou5 au amplitudine mai mare. Excitind cele dou.i
capete in sens contrar, miicilile Fjg.3.3 10.
Suprapunerea a doue
ondulatoriise anuleazi pe arcul din unde prodlse
cu sens opus ti care
dreapla.

apoi se propaga pe aceeasi direclie.

UNDE

I.INIARE

179

b)

Fig. 3.3-11. lnterferenla a doui unde de lungime de unde $i frecvenle egale o) far;
d iferenta de drum gi b) cu o diferenla de drum de o jumetate lun8ime de und:.

De o importanii deosebite este cazul cind ambele uude au aceeali lungime


de undd qi exciti deci oscilatorii la oscila[ii de frecvente egale.
Delltrllle:
Suprapunerea treperturbati in acelatl loc a doutr sau mai mulle unde de lunglme il
undl ssu frecvtrlri egald se numerte inrzrferenl{i.
Pentru felul interferenlei a doul trenuri de unde care se propagi in acelagi sens este decisivi distanta cu care cele doul unde sifi deplasati una fald
de olta. ln tigura 3.3-11,a deplasarea reciprocd este nulA, acoto oscilafiiie
provocate de ambele unde sint in fiecare punct in IazI, ambele unde se inlensificd la maximum. Figura 3.3-11,0 prezintl cazul invers: a doua undi
este deplasatd fale de prima cu o jumitate de lungime de undi. Oscitatiile
produse
ambele unde intr-un anumit punct prezinti o diferenfi de fazd
^de
In
consecitrt5,
ambele unde se sldDesc cit mai mutt posibil. La egaf+:t.
litatea amplitudinilor s-ar stirge cu totul.
In toate exemplele, noua formd a undei se obline adunind in fiecare punct
elongaliile oscilatorilor (inchipui!i) conform principiului superpozi!iei.
Deplasarea sau diferenla de drum a celor doud unde se indicl cel mai convenabil in fracfiuni sau multipli ai lungimii de undi.

Delitrirle:
Ptln dif?tcnla de drum r doul utrde (lntr-rn atrumit punct) s itrIelege distania cu
care ar t.ebul deplasati ulla dln uDde peutru ca amindoui sii productr (acolo) oseilerii
eu Iezd egald.

Cu aceasta putem rezuma observaliile troastre astfel:


I)oud rrdde tate inletferca.d, adiel se supraputr eu frecren!tr sau lunglnri de undi
egale' sc lntensilieir sau sklbesc (inE-un anumlt punct) la naxinrun cind (acolo) dtle-

rellte de d.unr este zero sau o iumitate de lungime de uDdi. Ete s atrulcozi
toiul ciad Ia o dilorerrd dc drun de Ac= L.lIrrt1,ud'oelo sitrt egale.
12.

cu

caPrToLUL 3. OSC|LAIT Sr UNDE

'180

Intruclt

o dplasare cu

un multiplu lntreg al luDgimii de undd nu produce Eici o schiinbare

ln lenomeoele de interferenld, condiliile pot fi formulate $i astlel:


Piin inteiercnlo a iloud anile se obtine:
1. arBplltl!{re!.mattme la dilerenltr de drum de
Az-0, tr,2tr,3r!,,.,.., in general Ar:nl (n:0, 1,2,
2. atoNare f,oxlmd la dilerenta de drum de

Ar:-L1, al,, a).,...


ln primul caz, dilerenia de faztr
este pari

A9=0,

in

2rc,

MECANTCE

4n,.., io

general

ln al doilea caz
Aq:r,3rr,5n,... ln

ar:(2n+1)I(n:0,

in general

oscilatiilor produse

...).

de cele

1,2,...).

doui unde ln punctul considerat

(n:0, 1,2,...),

Ag:n 2r

schimb

Deci lntre ililerenlo de dtum a


existd o proportie simple:

(n:0, 1,2,3,...).

A9:(2n+l)a

general

doue unde $i difcrenfa dc /dzd a

Ar - Aq ."u a,
),. 21

L ac
2ft

resp.

oscilatiilor provocate

cle ele

Aq:2J 4".
I

Si urmirim matematic interferenta a doui uode de amplitudinc egal6 care se propagE

in acela$i
Fie

sens:

gr:/

IT

sin 2n I

_
r - - '|

ecualia primei unde. Atunci pentru a doua unde care este

deplasati cu Ao, c trebuie lnlocuit cu

urr-.

r+46.

sin,"(+-+)

Deci ecuatia undei se scrie:

:A

sin[2n (+

- i) -,"

Conlorm relaliei
srn

d , srn

3j-PB:2.in
'22

cos

+l

-1:L

se obtine:

!-

a, + a,t:

2'

"..

,'

.,,

[,"

(+

- +) -"-^^,

Prima parte a paodusului ca.e nu depinde de timpul t ii spaliul c indictr amplitudinea


undei rezultante. Ea est detcrminatd ln esenttr de lactorul cos ti deci de Ar.
inlocuind diferenta de drunr Ar-0, 1, 21, 3I, ,.. in general cu Ar:n, apare o undi cu
anrplitudine dubla IalE de undele individuate. Pentru

(r=0, 1,2,:),

difernte de drum

...) amplitudinea devine egali cn zero, iar cele

Ar:(2n+1)+
2

doui

unde se anuleaze.
Observati ci undele (de amplitudine nu prea mare) se suprapun intotdeauna nepctlutbal,
chiar $i clnd cele doud unde nu coincid ca lungime de undd. Atunci ln punctele de suprapunere lor apirea in gencral torme de oscilalie com!licat. De inletfercnld se vorbeste
numai clnd lungimile de unde ale celor doue unde ca-re se suprapurr slnt egale ii rezult5
deci o DouE unde periodictr- in cazul c:i undele se propagtr pe aceeagi directie.

I'tobltma 3.3171Dez\,oltati ecuatiile undelor conform ligurilor 3.3-11,

lua;l

,rr-.1 ,1, si Ax:0 resprcti\ A*- l


22

a$i ,. Pentru

aceasta

UNOE I.INIARE

181

3.3,G. Undele starionare ca un caz special


a) Utrdelo tlansvelsale

al interlerentei

starlorrtrre

Erperienla 3.J/74; Excitim coarda cu arcuri elicoidale mereu transversal cu


frecvente diferite gi llsim undele sI se rellecte la capitul fix sau liber. Apa-

il aciion5m cu un motor de frecvente


variabilE gi efectuim cu el experienie corespunzetoare.
ratul de produs unde prin torsiune

Obserualie| Pentru anumite lrecvenle de excitalie,

in

intregul sistem se pro-

fileazi stdri de oscilalie caracteristice care nu se deplaseazi in


timp, ci rEmin pe loc.
Aceaste form5 speciald a interferentei se numette undd stalionard. Ea apare
ctnd. d.oud und.e de lungime de undd egald se propagd ln sens conrrar Si sesuPrqPun.

Unda stationard prezinti la distanfe de jumitate de lungime de undd


Iocuri in care oscilafia s-a stlns complet (noduri de oscila/ie) ii intre ele locuri
in care punctele oscileazi la maximum (uenlre de oscilalie). Toate punctele trec
in acelagi timp prin pozi{ia de repaus gi ating de asemenea la acelagi timp elonga{iile lor maxime cu amplitudine diferiti de la punct la punct.
In timp ce la un purtitor de unde infinit lung dgui unde de lungime
de und5 egal6 9i care se propagi in sens contrar produc intotdeauna o unil6
stationard, experientele arate ce la un lanf de oscilatori finit, formalea unei
unde stalionare depinde de lungimea sistemului Si de frecventa sau lungimea qe
unde. Conteaze de asemenea faptul dace limitarea sistemului poate li conceput5 ca un capet liber sau fix. Daci in experientele noastre partea excitato.
rului se considerE capEt fix, atunci experienfele pot fi redate prin figurile
3.3-12, c ai D. ln loc de unde stationare, in acest caz se vorbegte de oseilalii
proprii ale sistemului, deoarece predominE impresia oscildrii intregului
sistem. Undele starionare sau oscila[iile proprii pot fi produse pe c5i multiple, de exemplu cu arcuri lamelare, vergele de otel sau sirme incastrate etc.
Grupim formele de oscilalie ale undei slalionarc:
a) Sislem cu ambele capete fixe
Forma cea mai sirnpli a undei stationare se numegte oscilalie fundamen,dld, Ea se caracterizeazi prin cele doui noduri la capete ti uu ventru la mijloc. Lungimea I a sistemului reprezinti deci tocmai o jumetate lungime de
undi:
sau \:2r.

,:*t

Rezulti peutru lrecvenfa fundamentald avind c:trovo:

""-*.
M6rind lrecvenla la dublul, triplul etc. frecventei fundamentale, apar din
nou lorme de osoilatie pronunfate, care se numesc prima, a doua etc. armo'
nicd a sistemului.

caPrroLuL 5. oSctLAII 5t UNDE

182

MECANTCE

re>.e,wnil,,-M'#
l

rnond

Fig. 3.3-12. Unde stalionare

o) reprezentare gratica

la

doue capete fixe respectiv


un capat fix 5i unul liber,

b) cinci oscilatii proprii ale


aparatului de produs unde
prin torsiune cu capdt fix
G'r, ri liber (jo,

Condi!iile sint reunite

in urmitorul

Oscilalia Iundamentall

).0:21

Prima arnlonicit

),r:

', -\ ir-r:rrnroni(ii
(r-.-1.2.:1,

f)

Sisrerrr

tu un cupdt fi.r si unul

razumdl:

u":

it

v2:

2l
n+

2+1

1+1

2+n

l+n

3 vo

vz,-(n + I
1

liber

I-a capirtul [ix se formeazi un nod. iar la rapitul liber un ventru. ln


oscila!ia lundamcntali, lungimea sistemuhri reprezintl tocmai un sfert de
Iungime de undi (v. iig. 3.3-12, c).
I'robltttli J.ilix: AlcaltLriti un tabel cu condiliile pentru oscilalia fundamentaltr $,i armonicele
unui sistrnr cu un caprt fi\ $i unul liber.
I'N,bltnru 3.319: (lnre forme de oscilstie apar intr un sistem cu ambele capete libere? Alcetuiti

un

tabel

183

UNDE I-INIARE

Verificali experimental legdtura dintre lungimea de und,i ti frecventa oscila- lP


lundamntale $i a armoricelor la coarda cu arcuri elicoidsle $i la aparatul de unde I
de torsiune 9i dmonstrari relatia c:).n!/.
I
Problemo 3.3110:

Iiilor

Pe imaginea fenomenului undelor stafionare, din distan]a dintre noduri (sau ventre), se poate m5sura deosebit de simplu, lungimea de undi ceea
ce adesea nu este posibil la o undi progresivl. Daci pe lingl aceasta se mai
cunoagte lrecvenia v, atunci pentru viteza de propagare a undelor care s-au
suprapus avem ca qi mai inaiute c:),v.
Pentru a-l determina mai ugor Pe c ne vom servi adesea de undele stafio'
nare.
b) EGuotla [ndel starlonare
Ecualia unei urde care se propage

sensul Pozitiv

este (v.3.3.2):

o:A "" r"(-i negativ al axei ,) are ecuatia (t s. rnlocuie$te prin -r)

i),

u(c,
iar unala care vine spre ea (ln sensul

al axei t

s(!,r)-a""r"(|*i).
Suprapuflerea celo! doue unde se obtine dup{ Iormula pentru sincr+sin9:

g@,

in
sin

q:2

Asin

2zrlcos 2n:3:21"o" 2,, 3


rltT
variabilele

aceaste ecuatie a undei starionare,

2n 1
T

descrie dependenta temporalS

li

slnzzr

1'

, si t sllrt seParate. A!

doilea factor

se numette termen ile oscilalie. Astlel mi$carea llr

cos213 carac_
I
terizeaze amplitudinile; valoarea sa, care depinde de spaliul r, vaaiaze htle 0 ti 24. Tinlnd
seama ce aceasttr expresie poate fi pozitivi sau negativA in funciie de valoarea lui ,, putem
timp

tuturor oscilatoriloa este descrisd d aceea$i lulrctie, Primul factor 2A

sputre cd:

lDtr-o undd staliooar{ toti oicllatorii osclleazl cu ta".i c0altr sau opuld, d{t amPlltudltro dllerltd, a cArel mirime depitrde truErl do oootilolatt r.

o)

C-ompar6rlG

Unda

itrtlG uDde progreslvd

il u[lta

saarlonard

Unda stalionatd

ptogresioll

Fazele oscilaliilor se schimb:l de la punct


la punct; faze egale se repete h distante de l.

Felromenul ondulator spatial "sfd" pe


loc,
Toate oscilatiile se produc cu lazd egald
sau opusi.

egalA,

punct la punct; ele se repet{ la disl-anle

Fenomenul ondulator spalial se deplaseaztr

cu viteza

c.

Toate oscilaiiile se produc cu

Energia se transmite de

amplitudine

Amplitudinile oscilaliilor variaz{ de la

.l

qsemenea.

Energia se ,,oprette" ,D ventrele de o6cilalie.

184

cAPlTOrUt 3. OSCttATtr gt UNDE

MECANTCE

d) Un.le longitudlnale statlonare

No/iunile de la undele transversale pot fi transpuse direct Ia undele lotr-

gitudinale.

Ellirperienla 3-J115: Ln arc elicoidal usor se fixeazi la un capal. iar celilalt


I capnt se leaga de o sfoari care trece peste excentricul unui rnotor (fig. 3.}.I3).
Eig. 3.3-13. P.odu(e.ea undelor tongitudinale
starionare. 5, disc ex(entric.

Obserualie: La anumite frecven-te bine definite ale motorutui, pe arcul elico_


idalse formeazi ut}de stationare. ln unele puncte spirele arcului sint
in repaus, iar in punctele care se afll exact iltre acestea, spirele
se miEci cu vitczi maximi incoace. Luminind arcul pentru cite

un timp scurt cu frecvenla oscila!iei (iluminare stioboscopicd)


se vede cum distanlele dintre spirele individuale remin mereu
aproape aceleagi acolo unde ele se migcl cel mai repede, lntr.e
aceste spire existd puncte iu care distanlele sint odatd mai
mari gi odate mai mici decit distanla normali.

pot fi descrise prin indicarea vitezei particulelor 5i


(supra- slu subpresiune) (v. 8.3.3). Vorbim in sens figurat de
o. untlir sl.utionatd de uitezd gi o undd stalittnard de presiune (fig.3.3"-14). ln
timp ce la o undi progresivi presiunea si viteza particulclor-;int ir faze,
la o undl stalionari nodurile qi ventrele lor sint decalate cu l.Aceasti de1
calare provinc din reflexia diferitd a celor doui unde [a unul 9i acelaEi capit.
La.capdlul fit, unda de uite:ri se reflecti cu un salt de fazi Ag:n, adice
aici unda incidentir (de vitezi) ;i cea reflectati produc viteze opuse care se anuleaza astfel incit apare un nod de vitezi. Rezultatul este ivident intrucit
aici -spircle (tinute pe loc) nu se pot migca. [Jttdq de presiane se comporti
altfel la capitul fix; ea sc reflecti firi salt
lap /iber
tap tt
de fazi. aici ambele varia{ii de presiune se
intensilical, rezulti un ventru de presjune.
La capitul lix, spirele sint alternativ comprimate (suprapresiune) sau destinse (subUndele-- longitudinale

a plesiunii

prcsiune).

Lucrulile se petrec invers la capdtul liber al


arcului. Aici spirele se pot miica intotdeauna
(vt'ntm de vitezl), dar distantele lor rimin
mrreu acelcagi (nod de presiune).
lrrtr-o urtdrl lorgiiudinnli stallonartr, h ctrpd-

llll

lihor lllare nn rentrn de vitozii ,i un Dod


lrcsiunc, l r h (fll}litul lix un nod de iitezi
!i ux vonlrrr de lrtsiurro. Undele do ritezl si
do

prcslune siot dectrluto ru

I.
4

t
lochts
toctb

1rtchis

Fig. 3.3-14. ,,Undi de viteza" (rot,e)


5i ,,unde de presiLrne' (albastre) stationarE intre cap5tul litjer Si cel fix
(prima armonica).

UNDE

LINIARE

185

Obsetualic:

Cu unelr mici transformlri, situalia sc ponto erncrlrlizu: ll studiul undclor strtionare


tipul rn:irirllilor tizirc cu cnre vrenr s:i drscrienr uD(la stlltionrrir. Astfel, la cxarnitlarcA
undci lonsitudinnlc arn putut collsidcra fje Yitrzl pl|rticul(.lor. ti(' raportnrile de presiune.
lntrucit anrbelo rnririnri vxriazir in oricc punct irt nlo(t f?)rrrd1 n&tt tulic, confln.n) lrgjlor unei
oscilalii. am putut vorbi dr undo de vitrzE $i de presiuDc. I)(,oaroce un(lA trnnsvcrslt)i se
rellecti la capltul fjx cu un salt de fazii. (lrci apart r(olo un nod do oscital,c (ilr ln crpitul
liber invem). icestc n(,liuni \'or li transDuse in mod r(t(.c\,at lx..os(ilatiilo" rttor nrniinli.
iar capitul sistrnrulLri ru ya fi aprcciirl rlupi forrn, sa oxtcriorrr:i. ci dupr'r fu,lul in arc se
comporti acolo rn:iri reil consideratll \',|| (i)Dsider.r capritul in./ris dacri r,r pr(,zint, acoto un
nod dc oscilalir fi d.s.//rrlncrzulunlli\,nll.lr.rxportindu{o rcr.ul rtliirinlea fizicA considerati. 'lrebuie si n(,$illrlinr nutnni rilrci tir (rpit nrirrillrrA polt( tnn (lolr (, srloare fixi (cap.'rt
inchis) siu portl.\'lril ln nrr\inrurn (clprit d(.schjs). in f(,lul a(cst:r. cxpritul incxstrxt tix
al arculuiclicoidilcstoir!(.hispentnt\'it(,zlprrticulclor si dcs(his prntru prcsiune. l)eci pcntru
fiecarc undi (st.tlionari) (ste !alabil cri:
contcaze

La capitlll lix, o undl se relle{,tii I.u nrr snlr de toz:i ?! (nod dc o}rrihlt). tllI t:r c$pitut
liber a se rcfle(tl lririr s(hinrbrre de fnzri (ronlnr ilo orrit lic).

Problema 3.311t: Pentru o und:i lon(ilu{tinnlir cU xrnhct(,crpctc a) fixr. b) tibere, dcsenali


undele stationare de yitcTri ((n albastrr) ti un(t(:tc slrlionar( dc presiune ((u rost) pentru
oscilatia fDndamentali si pentru priola;i a doun nrrnonici:l sistenrului.

3.3.7. Polarizalia undclor liniare

Erpe entq J.3i161 Intindem coarda cu arcuri elicoidale intrt, tloui bare ak.
stativului, care formeazi o fantl inguslii qi lrroducunr la trnul <iir capt.tc
scurte trenuri de unde transversale sau lonqiludinale (Iig. 3.:}-ll-r.
Obserualie: in timp ce rrndek, longitrrdinalc tler nestinghcril(, prirr fantir,
undele trans\'(,rsakr fie nrr lJ.ec deloo. fie isi rnoditicir forrna .la
I.recerea

pri

fan 1fl.

Aceasta se poate in!elece imediat: pe lingi dircc[ia ir cale sc propagl,


unda transversald se mai caracte.rizeazi printr'-o a doua direciie. $i anume

Fig. 3.315. Polarizarea. Partea din unda transversala care ste paralelS
fanta este lEsate s; trer.c; cea peroendicu ard pe ea este reflectati.

cu

CAPITOI-UL

186

3, OSCILATII SI UNDE

MECANICE

cea pe care se produce oscilatia oscilatorilor individuali. l,a undele longitudinale ea lipsegte, deoarece oscilalia coincide aici cu direclia de propagare.

Unda transversalS posedi deci o ,,lqler(tlilale". Aceastd a doua direcfie se


indicd prin vectorul oscilaliei care descrie pozilia amptitudinilor in spaliu.
Observim lrei cazuri dilerite (fig. 3.3-15):
1. Cind vectorul oscilatiei se afl6 pe direclia fantei, unda este lSsati si treaci
nestingheritd.

2. Cind vectorul oscilatiei este perpendicular pe direclia fantei, unda este


stinsi in spatele fantei. Ea se reflecti.
3. Cind vectorul oscilaliei face un unghi o( cu direclia fantei cu O<a<1,
atunci unda pArdselte fanta cu amplitudine mic5orati.
Partea transmisi se obline descompunind vectorul oscilaliei in doui componente, paraleli qi perpendicularl pe fanti, Numai prima componenti va irece,

iar a doua este reflectatd.

Prcce$rl prin care compotrenta veclorului oseilaliel lnlr-un alumit plafl se poato
,,llltrar' itinit-o undi transversald se numeite polorizalic' Dlspozitivul neeesar pentru
acasaa se trumelle poldri:or.

Pe aceaita se bazeaze posibilitatea de a distinge intre unde transversale gi


longitudinale:
Uldele transversale sitrt polarlzebile, in sehimb (ele IongiludiDsl tru sint'

O undd ai cdrei vectori de oscilatie pSstreazi aceea$i pozilie in spatiu se


/iniar polarizald. Vectorul oscilaliei poate si-$i 9i schimbe mereu
pozitia de la punct la Punct,
El Etperienla J.3717: Producem, ca in figura 3.3-16, o undl cu vectorul osciI laliei variabil $i o lislm se treacS prinlr-un polarizor.
Obserualie: Din toate direcfiile de oscilalie este lasati sA treace numai cea
care coincide cu planul fantei.
numeEte

Cind virful vectorului oscilatiei se

rotegte

pe un cerc se vorbeqte de und.d citcular-

polarizatd, iar cind este pe o elipsd, de undri


eli p lic-polari zald. In 3.2.1 am sludiat compunerea a doui oscilafii stafionare perpendiculare intre ete. Jinind seama de rezultatele de acolo, polarizatia este uqor de infeles. Prin intermediul polarizorului, vectorul
oscilatiei este descompus in componente.
Pentru a obline o stingere complete a
undei transversale prin polarizare se utilizeaze utmetorul dispozitiv;
Drperienla 3.3118 ir experienta 3.3/16 plasim in spatele polarizorului o a doua lanti

din doui

bare.

Fig. 3.3-16. Dintr-o Lrnd; transversalS


circu lar polarizate este lesatesetreac:
numai componenta paralele cu fanta.

UNDE PI.ANE

147

direcliile celor doui lante, orice undl transyersali


in timp ce unda longitudinal5 trece iestingheriti.
Intrucit, in cazul undelor cu vectorii oscila!iei distribuiti la intimplare,
abia a doua fanti este aceea care in pozirie incruci$ati decide prin extincfie totali ci trebuie sA fi fost yorba de unde transyersale, ea se nunreste
Obseruafie: lncrucigind
este stinse,

analizor.

Analizorul ti polarizorul sting iD pozilie i[cru(itati orlre undd lraxsr'ersali.

3.4. Unrle plane


Noliunea generalS de andd a fost derivati de la undele apei. Ele constituie
exemplul cel mai semnificativ al unei mi;clri r.rndulatorii care se petrece

intr-un plan, adicl

bidimensiona L

3.4.1. Formarea undolor plane


Pentru demonstralie folosim o cupd de. unde umpluth pini la cifiva milimetri cu api. Ulldele se produc cu un excitator de unde: corpuri metalice
de diferite forme sint sculundate periodic in ap5. Frecvenfa motorului poate
varia intre anumite limite. Privim fenomenul ondulator in proieclie. Datoritd
convexitelii suprafelei apei, crestele undelor aclioneazi ca ni5te lentile convergente, fiind proiectate ca benzi luminoase. in depresiunile undetor, lumina este impriltiati datorit5 formei lor concave gi in proieclie ele apar
intunecoase.

Pe tavanul camerei sau pe un ecran oblinem o imagine meriti a suprafefei


apei, ata ce putem cuprinde cu privirea Ei studia bine lenomenele.
Erperienla J.4/7: Lisim si cadi o picitur5 de api in cuva de unde. In
prea.labil, pe suprafala apei au fost distribuite Ia intimplare citeva bucdlele

de pluti.

un grup de unde circulare


care determini buc5telele de pluti sd oscileze.
Ca la lartul de oscilatori, procesul migcdrii ondulatorii consti 9i aici in
aceea ci purtitorul de unde, adicS suprafaia apei, este excitati in diferite
puncte la oscilalii. Dar spre deosebire de unda liniari, aici oscilaliile se
rispindesc dinsprc centrul formdrii lor in toate direcfiile.
Erperienla 3.412: in locul picdturii folosim excitatorul punctiform Qi il actriondm succesiv cu dilerite frecven-te.
Obserualie: Pe suprafa!5 se rlspindesc incontinuu unde circulare concentrice cu centrul excitator- Buc5lelele de plutd oscileaza lhri a
se misca din loc, cu aceeaSi frecven!5 ca excitatorul. La frecventi mai inaltS, distan{a dintre cercuri se micgoreazi, iar la
frecven[e mai joasi ea cregte.
Obserualie: Pe suprafala apei se rispindegte

cAPtTOLUL 3. OSCILAII

188

9t UNDE

MECANTCE

Aqa currr pornind de la lanlul de oscilatori care const6 din putine pendule gravilafionale cuplate (v. fig. 3.3-l) putem concepe coarda cu arcuri
elicoidale si, ilr fond, orice dispozitiv liniar capabil si oscileze (furtun de
cauciuc, bar)di), ca liind compus din mulli oscilatori cuplati, tot ala gi
aici ne va fi de folos o reprezentare corespunz5toare:
Ne imagindm supralata apei compusi din multri oscilatori mici, fiecare
dintre ei fiind cuplat cu vecinii sdi. ln locul dispunerii liniare (v. 3.3) avem
de-a face aici cu o dispunere in formd de relea a oscilalotilor,
Aceast'a reprezentare de model foarte generalizatoare, care deocamdate
nu tine cont de tipul special al undelor apei, ne ugureazi mult intele{erea
fenomene [or.

sinl mai ales urmeloarele:


l. Excitatorul de unde determind oscilalorul din centrul
Importante

de

excitare

execute oscilalii forlate. Aceste oscilatii se rispindesc ca undd de

la

se

osci-

lator la oscilator peste intreaga relea de oscilatori 9i dupi un anumit


timp, care se calculeazl din drumul parcurs ;i din viteza de propagare
a perturbaliei, ele ating fiecare punct. Oscilatorul care se afl5in acest
punct executi atunci de asemenea oscilalii forfate cu frecventa de excitatrie.

2. In general, laza oscilaliei iutr-un anumit purct va ii diferiti de faza


excitatorului. Unind punctele vecine de fazi egale, se obtine un front
de undd. Fronturile de undd din experientele 3.411 Si 3.412 sint cercuri.
IJe aceea undele se numesc unde circulare. Distanla dintre doui frontuli
de undi de faze egala se nume$te lungime de undi.
l|. Toate punctele aflate la acelaSi multiplu intreg al lungimii de undi

de la centrul excitator oscileazi cu fazA egale cu cea a excitatorului. Faza


punctelor intermediare se poate indica ugor mizurind distanfa lor de la
centru in lungimi de unde ii transformind diferenta de drum intr-o diferenli de fazd dupe rehiia

Ac:Ia'

(v'

3 3'3)

4. Liniile care stribat fronturile de undl vertical se numesc normale la


undd sau razele undelor. Ele indici directia de proPagare a undelor.
lnchipuindu-ne centrul excitator punctifolm din ce in ce mai indepirtat, fronturile de undl se vor apropia din ce in ce mai mult de forma unei
drepte. Realizi.m o asemenea formi de undi cu un excitator.liniar:

El Etperienla 3.4/3:

cu un excitator liniar de unde.


pe excitatorul liniar se propagd in ambele

Prr-rducem undc

Obserualie: Perpendicular

sensuri

unde eare transpun toate punctele (buc5tile de ptutE) paralele


cu excitatorul in oscilalii cu fazl egali.
ln felul acesta distingem doui folme de undi deosebite:
1 . Undele r.irculare:
Fronturile lor de undd sint cercuri concentrice in jurul centrului excitator. Normalele
la undi pornesc radial din centru (fig.3.4-1, a).

UNDE

PI-ANE

189

6)
Fig. 1.4-1. U.de circulare (a)

2. Undele liniare:

ii

unde liniare (b) cu normalete lor (ro$!).

Fronlurile lot de untli sint dreple. Norma le le

stribat fronturile verlical fi sint


intre ele (fig*3.a-1, D).

paralele

Formama undelor de supraltrrii pe llchtde


in prime aproxima[ie, undele apei pot Ii privite ca unde transversale. Asta nu contravine
deloc constaterij din capitolul 3.3.2, pentru ci aici nu este voiba de undele dintr,un lichid,
ci de rni$carea la suprafata de separare a doue medii in stare de agregare diferitl, ti anume

aer

si

aptr,

Pentru formarea und?lorsupetficiale pe lichide sint determinanto doui forte cl]re aci,oneazd
asupra psrticulelor lichidului, $i anume /orlela de suprolald li forle graDjIoti.i. La o, deformare
a supralctei ele actioneazd ca forte de reducere.
La unde mai scurte predomintr tensiunea superficiald $i de aceea se vorbe$tc de unde
.apilore. Undele cu lungimi de unde de l cm $i mai pulin sint unde capjlare pure. thldele
mai lunqi cu lungimi de undi de mai mulii decimetri Si m.i mult si,nt untte graDitalionalc
pure; pentru ele tensiunea superficiali n-are nici o inlluenta. intre elc se afDi domaniul undslor
capilarc grutlitalionale cu care avem de-a face aici in mod deosebit.
Un studiu mai exact al undelor superficiale arate ce partjculele lichidului nu executd o
simpld miicare In sus $i in jos, ci se miSci pe cercuri sau elipse rnai mutt sau mai putin
alungite, 1n timp ce unda trece peste ele (fig. 3.4 2), Diametrul traiectoriei circulare este
egal cu diferenta de ildllime lntre creasta ti adlncimea undei. Oricine s-a scildat in marc
a observat desigur compo[erta orizontaltr a miScirii circulare: pe creasta valurj]or {riti lmpins
ln snsul de miicare al valurilor, iar ln adincitura valurilor ;ti tras lnapoi.

Fig.3.4-2. Forrnarea

undelor cu d iferiie

amplitudini la supra

fala

apei,
.

!-.-+**.<=B*
-<.+=.'y>_+J--1+J

" "." - -d';]}-.-..

* *..<';'-:':.

3.4.2. Interlerenla a doui sisteme de unde eirculare


Erperienla 3.414: Doi excitatori de unde circulare se fixeazt impreuni in
oscilatorul producitorului de unde, Experientele se efectueazii cu diferite
frecve[!e ale excitatorului 9i distan[e dilerite intr.e cele douri ceDlr('e\citatoare-

cAPrTOl-UL 3. OSCTIATT Sr UNDE MECANTCE

190

Fig.3.+3. Interferenla a doue sisteme de unde circulare cu distante diferite intre centrele
excitatoare. Se v5d benzile de extinclie reciProci.

Obseroalie:

ln cimpul de unde al celor douS sisteme de unde circulare apar


linii pe care migcarea ondulatorie a incetat. Numdrul curbelor

fdr5 unde cre$te cu cregterea frecventrei qi cu mirirea distanlei


dintre cei doi exfiatori (fig. 3.4-3). - Benzile se vdd deosebit
de bine la iluminare stroboscopici'
face aici cu un foarte simplu dar foarte importaEt lenomen de
de-a
Avem
interferenli. intrucit sint legari rigid, ambii excitatori oscileazl cu faze
gi frecventi egali, a9a ci undele care pleaci de
la ei au lungimi egale. Oscilaliile la care sint
excitate diferitele puncte ale suprafetei apei se
intensifich sau atenueazi dupd cum undele
emise de cei doi centri excitatori produc acolo
oscilafii de fazi egali sau opusi. Diierenta de
faze a acestor oscilafii intr-un anumit punct
se calculeazi din diferen{a de drum. Pentru
aceasta se lace diferenta distantelor punctului
considerat P de la cei doi centri excitatori Z,

9i Z, (fig.

3.4-4):

L7-:t-rP

t-zP.

De-a lungul axei de simetiie a cetor doi centri, :Ji,ri"-:i,,I,lfT::';r::.,i}:.:"J


unde circulare'
diferenta de drum este nuli; aici oscila[iile se
amplificd. Pe aceastl linie se alla deci marimele
ile interferenld. De ambele pErli existi dou6 curbe lipsite de unde, Pentru ale
ciror puncte diferenla de drum este de o jumdtate de lungime de undE, ln
aceste puncte oscilatiile se anuleazi reciproc (minime de interferenld). IIa i spre
exterior urmeazl din nou linii cu maxime de interferenii (diferenli de drum

Az:l)

etc.

Punctele pentru care diferenfa distanielor la doui puncte fixe este constantd
se afl5 pe o hiperboll. De aceea vorbim de hiperbole de inlerferenld.

Faptul ci hiperbolele de extincfie maximi se pot recunoa$te deosebit


bine de rest decit hiperbolele de amplificare
de bine qi se detaqeazl mai
maxime se explicd prin 'aceea ce cele doue unde se sting cu adeverat nu-

UNDE

PTANE

191

mai pentru un domeniu foarte ingust, in timp ce lingi benzile de extinc{ie


maximi se afli regiuni in care miqcarea ondulatorie cste mai slabi, dar
mai existi totugi 9i este rrizibile ca uudd.

Rezultat: La

suprapunerea a doui sisteme dc unde cireulare produse de doi


excitatori eare oscileazf, cu lazi egali si treevcnli egal{, figura
de interlerenld eonsli dintr-o serie de hiper}ole dc interterenli
(eonlocale) pe eare se aflX puncte eu ampliiicare maximi si
puncte eu extircrie totalil,

sirt valabile aceleaEi condifii ca in capitolul 3.3.3:


Daci diferenta de drum este Ar:n).,
undele se amplifici
(ma me de inlerferenld)
(n:0, 1,2, ...)
\,
Daci dilerenta de drum este Ax:(2n+ 1),, undele se sting
(n:0, 1, 2,...)
(minime de inlerferenld).
Pentru aceste puncte

Prublemq 3.111: Cum ar ardta Iigura de interferente clnd ambii excitatori ar oscjla cufazi
opusi? Indicati condiliile exacte, linlnd cont ti de merimea amplitudinii.
Problema 3,112: Dace d est distanta dintre cei doi excitatori, iar ptnctul consideral P este
atit de lndepirtat inclt liniile de legEturi LtP ,i LzP pot fi presupuse -aproape paralele"
(fi9.3.,1-4), atunci pentru unghiul dintre axa d simetrie Si directia de la mijlocul excitatorilor

la punctul P avem:
u1 sin a: 1I pentru maxime de inlcrf.renlS: br sin a- 3'

'd

ferenti. Votjvati relaliile

pe baza

unui

"'

penlru mrnimc d(. inter-

2d

desen.

Distribulia de ereroi itr eimpul de lnterlernlri


Explicim distribuija de energie in clmpul

de unde

prjn niite consideratiilo(lrte simpliti-

perpendicular pe axa de simetrje (\'. fig. 3.4 5), maximele $i minimele


de interfercnttr se succed la distan!.e aproximatir egale.
Fdrd interferenld, fiecare centru excitator separat ar excita punctele de pe linix ry-, la
oscilatii cu amplitudinea A (curba punctattr albastri, fig.:1.4 5, a). Energia carr se calculeazd
ca fiind proportionali cu pitratul amplitudinii ar fi deci peste tot lt-4, (curba punctatiA
ro$ie). Deci fare interferenti, ln fiecare punct ar ajunge de la ambii excjtatori lmpreund
energia E - 2,{2 (dreapta ro$ie pline) dacd se face abstractie de mic$orarea enrgiei de oscilalie
pe mtrsura cre;terii dista[tei la centrul excitator.
Amplitudinile oscilatiilor careaparp linia Pfrprin i,rlrl?r.n/d slnl redate prin curba
punctattr albastre din figura 3.4-5, ,. Pentru simplificarc o inlocuim prin curba dreptunghiulrri
cdloare. Pe linia

4Fs

"nl^

PzPoPPl

POPPI
a)

b)

Fig. 3.4-5. lYerimea amplitudinilor $i a enerSiei oscrlatiilor de-a lungul liniei


P1 P2 in cimpul de unde din fig. 3.4-4 a) fare interferenlS, b) la interferente.

3. OSCILAII Sr UNOE

CAPTTOLUL

197
albastri. Rezulttr

cA

iumdtate din puncte oscileaztr cu amplitudinea

2,{, in timp

MECANICE

ce pentru

cealalii iumitate oscilatiile se sting. Curba rectangulari rosie arati aturci djstribulia de
energie: lumetate din ea este E-(2,4)2:4A2, iar jumitate este nule.
O comparatie a celor doun distributii de cnergie (cu $i fdri suprapunere) arati ca rezultat
impo ant, valabil in mod corespunzitor $i pentru toate celelalte tipuri de fenomene de
hrterferenttr, cii:

Prln hlerlerenla mal multor unde cnergia dtn cimpul de unde 5e distrlbuie doar in
mod dlrerlt; suma el total[ este iosi tot atit de mar ea suma ener0lilot lmtrsportote
de undele indivlduale in deprcsiunen de u[dtr.

Faptul ci in punctele minimelor de interferenll nu ajunge energie, degi


fiecare excitator emite energie in acea directie pare foarte surprinzitor la
prima vedere; el igi g5segte o explicalie simpli in natura ondulatorie a emisiei de energie. Aceasta este valabil nu numai peutru unde mecanice, ci
pentru toate procesele fizice care se propag6 sub forml de unde:
E inclia energeticd la suprapunere va trebui apreciati ca indiciu determinant
pe\lr\ proprielaleo ondulutorie a fenomenului fizic considerat.
3.4.3. Principiul

lui

Huygens

Experienla 3.4/5: Producem succesiv una, mai multe 5i foarte multe unde
circulare (1 a,2a,3o in fig. 3.4-6) sau ldsim o undi liriarl si treacl
printr-unul, mai multe sau foarte multe orificii dispuse liniar (lb,2b,
3 D).

Obserualie:

In prima serie de experlen{e se observi cum prin irterlerenta


undelor circulare apar ttnde lilriare. In e\pcritnta (3, u) frontul
de undi liniar poate fi considerat ca suprapunindu-se unui numlr
in.finit de unde circulare. Iu a doua serie de experiente obser-

Fig. 3.4.5. Rele.itor la

I l!i

principiu

Huygens.

Excitatorii sint mar.ati

cu rosu. Prin suprapune-

rea mai multor unde circulare(1 a) apar unde ii-

niare (2a,3 a).

lnvers,

@B

3X
2a)

Je)

frontul de unda al unei


unde plane se poate des-

l-\

in

propaSer

meaza

ji

ulte.ioare tor-

prin

iarr$i

(2

suprapunere
unde lin iare

b, r b).

",

l+i

unde ciculare (1 b) care in timul

compune

I<{

l*

/b)

r{{
r{{

di
ttJ

2b)

3b)

UNOT FI.ANE

r93
vem cum utrda

fi

descompusE

liniarl poate
din nou ln

unde circulare (1,

qi 2, D),

care intrferfurd apoi din


nou dau iarlgi o undi Ii-

niart (3, [).

ln toate experienfele, rolul hotiritor ll joacE unda circularE care dupi


Huygens se dovede$te a fi lorma
[undamentalS a tuturor tipurilor de
unde. De aceea o denumim' u!l!-I e!e-

Ijt;,.i;tj: -;; -.iiitiio.


:f;:%"2:::$.:f
nu ;;. ;"- i" ::Ifl::
tiniar .esfjai,
pleaci numai de la un excitator puncpuhctiform.
mentard. Asemenea unde elementare

tiform (1, a), ci fiecare punct al unui


front de,undi se poate considera ca un cntru excitator independent
care oscileaze in acelagi mod cu excitatorul 9i deci emite de aiemenea
elementare.

l,

D,

unde

Prin interlerenla multor asemenea unde elementare se lormeazi un nou


front de undi (2, a;2,b;3, D), care matematic se poate construi ca inf6guretoarea tuturor undelor elementare.
proprietitile undelor plane cu ajutorul citorva
. . Meritul de a fi explicat
ip^otezc
simple
ii revine lui Ch;istian Huygens
_ ^fundamentale
(1629-r695).

Prlnclplul lul Iluygens!


Fiecare pun(l al uDul lrortt de uDdtr se poate cotrsldera ca puncl ite plecare al unoa
tr-nde e^lem?ntare eare 8c propagtr cu aceeatl vltezd 9l lu[glme de undtr ca unda lol_
,lali, Inlilnrriloarea tuturor undelor elcmoDlarc replezitrtd-noul ftotrt dc utrdd.

Figurile 3.4-7,

din unde

a;i

arati cum se formeazi unda liniard qi unda circulari

elementare. Faptul ce intr-o undi progresivd suprapunerea unde_


lor elementare duce la fronturi de undE care ie piopagn pe, aceeaqi direc{ie,
se datoreste pozifiei de fazl diferite a oscilatiilo; di cele doue pnrfi ile
frontului de unde de Ia care pleacd undele elementare.
Fresnel (l7tt8 -1827) a completat principiul lui Huygens, deosebit de
important mai ales pentru optici, prin obsirvafia ci starea de- oscila]ie intr-un
punct oarecare din cimpul de unde este determinate de totalitatea undelor

elementare care pleaci de la un lront de unda oarecare.

3.4.4. Rellexia gi rcfraelia undelor plane


principiului lui Huygens vom explica acum doui fenomene
- Cu ajutorul
importante
ale propagirii uudelor: a) Ilellerla
pr.perienfa 3.4/6: lndreptdm unde liniare spre un obstacol

liniar a;ezat oblic


in cuva de uude. Observlm undele la iluminare stroboscopici (fig: 3.4{). IlE
ll - ridd

co.s ruF.ior

OSCITAII SI UNDE MECANICE

194

Fig. 3,4.8, Reflexia undelor liniare pe

un

Fig. 3.4-9. Reflexia conform principiului lui

perete drept.

Huygens,

Fronturile de undi plrEsesc obstacolul sub acelagi unghi sub care cad
pe el. Descriind unda incidenti gi cea reflectatl prin raze qi inlelegind prin
normala de inciden!5 perpendiculara pe obstacol, se arati ci:
UndoIe platr se relloetd cotrlorm legll rellexiel:
Unghiul de incidenld esto egal cu ungftiul ile emetlenld,

Explicalia o lurnizeazi principiul lui Huggens (iig. 3.4-9). Pentru aceasta


considerim trei puncte A, a 9i C care se deplaseazi pe un front de undd. Cind
dupi un anumit timp frontul de undi drBrC, lovegte obstacolul in A, in
jurul acestui punct incepe sd se propage o undi elementard. Cind la un
moment ulterior gi punctul B al frontului de undl a atins obstacolul iu
83, prima unde elementare s-a extins deja la un cerc cu raza BrB, sau
CrC, intrucit viteza ei -de propagare este la lel de mare ca viteza lrontului de undd progresiv. In acelagi moment devine qi B, punctul de plecare
al unei noi unde elementare. Cind, in fine, 9i C a atins obstacolul in Ca,
raza undei elementare formate in jurul lui A, este in acest moment egald
Zl=Co, i". cea in jurul lui B, este egata cu Cfa. ln mod similar trebuie
",
construite
undele elementare pentru toate celelalte puncte ale frontului de
undi. infdguritoarea tuturor undelor elementare este noul front de undS;
este tangenta dusd din Co la cele doui unde elementare cu punctele de tangenfi Aa 9i Bn. Direcliile ArAn ;i BrBo sint perpendiculare pe noul front
de undi AnBoCn Ei indici razele undei reflectate. Ridicind in ,4, qi Ca
nolmall la obstacol (normala de incidenf5 Si de emergenti), se pot desena unghiurile de incidenld gi emergente. Ambele unghiuri mai apar in
triunghiurile ArCrCn Si ArAnCn. Intrucit cele doud triunghiuri sint congruente (motivare?) rezultd legea reflexiei a:8.
Prublema 3.413: ConstNili noul front de undd care se formeazd la lellexia uDei unde cilculare
pe un obstacol liniar.

b) Rellacrta

Erperienla 3.417l- in partea din spate a cuvei de unde, a$ezem o plac[


de sticle triunghiularS care este acoperiti uniform de ap5, 9i irdrePtSm spre
ea unde liniare,

UNDE PLANE

195

ilt

lN'

ll

F|e. 3.41A. Refractia intr-o

cuve

''t o.l;1-#,;,f",li",il,rr'3,ill''
Fronturile de undl din fala qi de pe placa de sticld prezinti direcfii diierite,
razele suferi o fringere la punctul de trecere, undele sint refractate (fig. 3,4-10).
Agezind in proieclia umbrei o rigli perpendicular pe marginea plScii de
sticll ca normalS de incidenli, observem cd:

l,q

lrecerea

din epd mai adtncd

in apd mai pulin

adincd, undele incidente

de

undd in cele doul re-

oblic sint refractate spre normala de incidenld.

Mesurarm
giuni.

la iluminare

ODserualie:

stroboscopicd lungimile

iutrucit Ia iluminare periodici undele par si stea pe loc in


cele doud regiuni, putem conchide cA frecventa a rdmas aceeagi.

Lungimea de undi s-a micgorat in apa mai pu[in adincd.


Deci conform ecuariei c:lv rezultr;
Viteza de propagare a undelor este mai mare in apa adinc6 decit in apa
mai putin adinc5. O caracteristice inuariabild a migcirii ,ondulatorii este
frecvenla vr :v2:v.
Refraclia se explicl deci prin aceea ci in apa mai puiin adincd, fronturile de undi avanseazl rnai incet gi de aceea, pentru a nu se rupe, ele
trebuie si se ,.incline" spre normala de incidenli (fig. 3.a-11).
Dupi principiul 1ni Huygens

se gaselte cei

Frontu) de undA ,,t B- atinge in Ar linia de separare lntre apa adlnce Si mai putin aallnci
lntre mediul , $i mediul i7. in timp ce inmediull punctul B inainteazd cu
-sau.sdspunem,
viteza cr si distanla AfEr:crAt pine cind ajunge ii el in -82 la suprafala de separare, ln
mediut 1l in jurul lui -4r se rtrspi[de$te o noui undd elementari cu viteza c2 ti care are
raza .2Al in momentul in care B ajunge in 82. Tangenta in 82 la acest cerc indice lrontul
de unde dupi relractie. Unghiul de incidenli c. $i unghiul de refraciie p se regdsesc h tliunghiurile ,{rBrB, $i ArArB2, Din ele se obtine:
sin

",

d
p

ts.B, ArA, cr,Al

cr

;E t,r,: ",a,:;

Ecuatia este valabild pentru orice unghi de incidenfE,

oscrLAII

196

Le{rco relr:lc!

sr

UNDE

MECANTCE

icl!

iure) lree dinlr-un mediu uDilorm in allul razele lor se rclractd. naportul
dintre sinusul unghiului de tncidetrli Si sitruEul unohiului de rclmclie este egal cu
raporlul viLezelor de propagare in eele doud medll.
Oind llltdelo (l in

Drryriqld: Aiezali in cuvi a) o lam?i lngusttr de sticli; b) o lentiltr convexd; c) o lentili


concavi. Pest plecile de sticlS ]5sa1i str treaci unde liniare.

l.'tobl?ma

?.llt: Executati

Ill pnrnul caz. apa

desene

pentru experieniele de mai

su6.

planparalela putin adince deplaseazd razele doar latelal. Deasupra


lrntilri convexe, razele care lnainte erau paralele se strlng (converg), jar lentila concav{
rrprristie razele. Analogia cu experientelg de optice est evidenti.
Iot.efracliei i se datoreazi $i fenomenul prin care valurile merii se lovesc mereu aproape
l,rrpendicular de rnal. chiar cind vlntul bate diD directii dilerite.
I'mblenla 3.11;: Construili dupd Huygens forma lrontului undei care pdtrunde oblic Ai
lrcptat in api din ce ln ce mai putin adinci.

r)

DopeDdenlo vitezei de propagare de lutrglmea de utrdl

Etpcricnla r.4/8. in cuva de unde producem unde cu frecvente dilerite ale excitatorului
detcrminem vitezele de propagare corespunzitoare.
Ob$roalie: La aceeafi adincime a apei, liteza de propagare nu este deloc independentd

9i

de

frecvenl5. Cu cit frecvenls scade (lungimea de undi cre$te), cu atlt cretle vitezs

de

propagare.

.\ceastd dependenli a yitezei uDdelor (in unul ii acela$i mediu) de lungimea de undtr (sau
de frecventi) se numeste dlspersle.
in experienta de mai sus rnesurem a$a-zisa oitezd de fazd a undelor, adice viteza cu care
fronturil de undi se propaga ca linii de fazd egald.
Pe lingd viteza de fazi este importante Si viteza cu care se propage e[ergia undei. Ea
se nume$te Dil?:d dc gruP.
Daci se urmiresc grupurile de unde pe .o aptr, de exemplu cele care se lormeaze la
prora unui vapor, se rede cum pe partee cealalte a grupului de und se formeaze mereu creste
noi, carc in partcr din Iali se sting iari$i. Aici viteza de grup
$i anume viteza lntregului

este mai micd decit viteza de fazi.


majoritate-a cazurilor cele doui viteze sint egale $i de aceea nu vom insista aici
deosebirii. In sens strict, consideraliile noastre se releli mereu la viteza de laztr.

grup ([.

iI

asulrtl

unde-

3.4.5. Difrae 1ia undelor


Fenomene speciale apar atunci cind undele lovesc obstacole,
Etperienla 3.119: Ltt calea undelor plane a$ezem succesiv obstacole liniare
de diferite ldlimi (1, a; 2, a; 3, ah tig. 3.4-12) sau lesim undele sI treaci prin
orificiile de diferite ld{imi ale unui obstacol (1,b; 2,b; 3,D in iig. 3.4-12).

in prima serie de experiente, undele pitrund cu atit mai mult


in ,,spa{iul umbrei" geometrice din spatele obstacolului, cu cit
obstacolul devine mai mic. Rezultatele sint echivalente celor
din a doua serie de experienfe.
Delirilie:

Obserualie:

-\baterea rtrel unde do la diroclia irlllialtr de propogere la traversarea obslaeolelor


s{u orilleiilor se numegte difroclie,
Deoserili difractia de refraclie: refractia apare la trecerea lntr-un mediu cu altd vitezd de

propagare; difracria apare

la

propagare

in

acelagi mediu.

UNOE PTANE

'197

Fig. 3.4-'12. Difraclia pe


obstacole si fante de diferite le1imi, Cu cit in

planul obstacolului se
ecraneaz5 mai putine
unde elementare, cu atft
mai mult se imprqtie
ele in spaiiu I geometric
de

umbri

2e)

(o) Si corespuh-

zrtor deschiderii in

t_

(b).

2b)

3a)

L-

t3a

Fig. 3.4-13. La unul $i acelafi orific;u, undele scurte


nu slnt difractate aproape deloc ln timp (e undele mai
lungi sint d;lractate putern ic.

E_rperienla J.4/10: Repetim experieniele cu urde scurte ti lungi. Figura 3.4-13


ilustreaze efectul unui orificiu de mirime mijlocie asupra underoi scurle si lungi.

Obserualie: Determinant

pentru lenomenek, de difractie este raportul ditr-

tre lungimea de undi qi

merinrea obstacolului difraitant.

Undele-cu lungimi scurte, adici lrecventd mare, prezintl o difracti(,mai slabl,


deqi qi in cazul lor pitrund unde in spaliul umbrei geometrice, dal mai slab.

Pe

a mic;ordrii hngimii de ttndri,


slab;icu al mai bine contural se detasru:d
patlea. difraclatd a fronlurilor de undd tle pa ea nedifLadatd. Diftqclia esle
deosebil de putetnicd atunci cind dimensiuniie obslacoleror difructanie sint conn
mdsura mdri ii
.orificiilor sau obslacolelor si

lbnomenul

diftaliei

tlzuine mai

pambile cu lungimeo de undd.


Principiul lui Euggens permite lntelegerea difracliei:
Pentru aceasta considerem frontul de. undi la indltimea obstacolului ca punct de

pentru.unde elementare noi.

ln B, , (lig.

plecare
3.4-12) se formeaz, o undi elementar{ individuati:

dilractie puternice. Prin cooperarea undelor elementare din ce in ce mai numeroase mi$crrire
s.elliul.umbrsi geometrice stnt apoi stdbite (2,, ti 3,r). Itn obstacoi mic (3, ay esie pur
1l
$r srmplu lnconjural de unda, dar pentru obstacole mai mari lipsesc spoi undele elemenGre
ale unei p?lrti considerabile a frontului de undii astfel inctt la mijloc nu se pot forma unde
liniare.
Experienld: Repetati experientele de difraclie cu unde circulare (vezi experienta 3.4/9).

3.5. Sunetul ea und[


ln cursul mediu

vizut cd sunetul se propagd sub formi de unde.


din oscilatii elastice in-coipuiri gazoase, lichide 9i solide. In corpurile solide ele apar ca unde tongiiualn;'ie $i- transversale (de
3.2.1 am

Undele. sonore se nasc

lr

osctLATI sr UNDE MECANTCE

198

e\emplu, undele seismice). ln lichide 9i gaze ele existi numai ca unde longitudinale pentru cii aici Iipsesc forlelc transversale pentru transmiterea
oscilatiilor transversale (v. 3.3.3).

3.5.1. Dt'monstrarea earacterului dc undl prin interierenld


Ca sursi de sunete folosim .Qeneralorttl de semnqle de cudiofrecuenld 9i
fluierul Gullon (un fluier cu buzl aclionat cu aer comprimat) ale ceror frecvenle se pot varia in limite largi.
Erperienla 3.5/7: Perpendicular pe axa de simetrie a doul corPuri sonore
alSturate ale generatorului de sernnale audio deplasim incolo qi incoace
un microfon instalat pe un clrucior (fig. 3.5-1).
Obserualie: Dinspre centru se succed la distanle aproape egale maxime 5i
minime de ihterlerenid.
Experienfa reprezintd o paralel5 la experienta 3.4i4 cu doi excitatori punctiformi
in cuva de unde. Ambele corpuri sonore
emit unde sferice (rotiti corpurile sonore in
jurul axei lor) care interferi inlre ele. in
funclie de mirimea diferentei de drum
La:ez-er vorbim de maxim de ordinul 0
(Ar:0), de ordinul I (Ar:),),..., de ordi-

nul n (A.r:n).).
Aceasti experien!I de interferenli dd
indicalie asupra nalurii ondulatorii a sunetului (v. 3.4.2).

ig. 3.5-1. l'46surarea interferen!elor


unui cimp acustic.

Ptoblemo 3.511: Extrageli mirimile pr $i .z dintr-un desen la scare $i calculati cu ele Iungima de uDdI a sunetului pentru diferite poziiii ale generatorului.

ln general, sunetul se propagi tridimensional. La excitatori ,,punctiformi", de exemplu corpuri sonore, punctele de laze egal5 se afle pe sfere,
se lormeazi unde sferice. Pentru distanle mai mari de la sursa sonore, fronturile de undd sint plane.
Drperienla 3.512: l,n experienla 3.5/1 al doitea corp sonor se conecteaza invers la generator.
I\Iaximele 9i minimele sint schimbate intre ele. Ambele surse sonore
emit unde cu faze opusd, dupd cum se poate deduce din aparilia uuui minim pe axa de simetrie.
in ambele cazuri, corpurile sonore emit unde coetenle; aga se numesc undele
de la excitatori ale ciror oscilalii au intre ele relafii de fazl fixe. Numai
undele coerenle prezintd interferenld (vezi 9i 7.5.3).

UND

199

PLANE

Dace relaliile de lazd lntre emilAtorii de sunete ar varia permsnent, de exehplu lntle
atunci pozitiile maximelo! si minimelor s-at schimba tot timpul; intede_
reitele s-ar putea observa doar temPorar sau deloc
Pbblemo 3.512: Cw se poate calcula lungimea de unde din mtrrimile d, 9i D (mictolonul

A9:0 9i A9:r,

iD maximul de ordin

1)?

3.5.2. Viteza sunetului


Propagarea sunetului sub forme de unde este Posibile numai cind sunetul
se propage cu vitezi finite.
Prcbtema 3.513: Ce fel de metode cunoa$teli din cuNurile de lizicd alterioare pentru determi-

natea vitezei

Erperienla 3.513: Cu un aparat de misurat intervale scurte de timP mesurem


dirlct timpul de propagare al unui impuls sonor intre douE microfoane (fig. 3'5-2).
Viteza sunetulni tn aer La temperatura 0 este:

c:331,6fi116 ass3
unde

(331,6+0,6 grd-r0)m

al aerului (v. 4.1.5).

este coeficientul de dilatare

Fis.3,5-2. Cu (o^ro'Ll eleclric (crononetrLl

po-r.este (ino pocnirura alinSe difJzorul Lr i el


se opreSte cino po(_itura a arLns la Lr) se rn:_
soaretirrpL de oropaBare lt al sunetului ti din
,- A s 5s qalculeazi viteza sunetJlLi,

L2

At

Tabelul 311: YiLezele sunetului in diferite substaute

Bioxid de carbou la

0'C

358

Heliu

la

0'C

S71Y-

Hidrogen

Ia 0'C

1 261

Apd

la 20'C 1 5

Fier

la 18'C 5 100 a

a
s

Yiteza sunetului in gaze 9i solide se poate determina analog experientei 3.5/6 din lungi_
mea de und?l ), $i ,recvenls v duptr c:),v.

Viteza de propagare a sunetului (la temperaturd constanti) este indepeudent6 de frecvenfi: sunetul nu prezinld dispersie

3.5.3. Unde sonore starionare

;i

oseilarii proprii

Erperienla 3.514:IJn corp sonor emite unde sonore perpendiculare pe un Perete


spre carc se miEce microfouul.

oscrlATt

200

9t uNoE MECANTCE

Prin reflexia sunetului pe perete se

formeazd unde stationare astfel ce maximele gi minimele se succed la distante


egale.
Ptublema 3.514: Prin considerarea diferenlei de
drum aritrti c5 maximele se succed la distanlE
de o jumAtate de lungime de un'd6.

Erperienla 3.5/5: Undele sonore ale fluierului Galton se focalizeazi cu o oglinde


concavE, ldsindu-le apoi se cadi de la o
distanti de ciliva metri razart pe suprafa{a apei din cuva de unde.
Observalie': in fala unui reflector (fiqie de
tabld) agezat in cuvd se observE
unde stafionare.

Fig. 3,5-3, lnstantaneu cu unde stationare

intr-o

cuve.

Distribu[ia de presiune din unda statrionari (de presiune) deformeazi suprafata


apei, aga cA apar vei si creste (fig. 3.5-3). Din lungimile de undi ale sunetului produs cu fluicrul Galton $i din viteza sunetului putem determina
Irecven{a ta limita de audibititate.
Dorneniul tle audibilitale al urechii omului este cuprins intre 16 Hz 9i 20 000 Hz.
Limita de audibilitate scade insl deja rapid la o virsti miilocie. ln muzicl
se utilizeazd sunete ctt tonuri fundamentale de 16...4000 Hz. Pentru transmisia armonicelor se pretinde, la exigenfe superioare, redarea pinl Ia l5 000 IIz.
Erperienla.3.5/li: Aqezim corpul sonor
in fala unui tub de sticlS deschis (sau
semideschis) cu diametrul de ciliva
centimetri ;i lung de cifiva deci-

metri, umplut cu pulbere de pluti


uscati, $i mirim continuu frecvenla.

Obserualie: La unele ftecvenfe bucS'


$elele de plutd intri in
miqcare agitati (fig. 3.5-4).
Sursa sonori excitb, coloana de aer
la oscilalii proptii de frecvente proprii bine determinate Ia rezonanll
(v. 3.3.6). Imaginea undei stalionare
de viLezd se poate citi direct din migcarea bucltelelor de plute (fig.3.5-5)

2 t (n:0,

^^: n+1

1, 2, ...).

ll' tr I r ,l ,'r, rlFF-, ')I l--

Fig.3.5-4. Tubul lui Kundt cu un capit

deschis

$i unLrl inch is.

_2

tz=ilL

ce

pentru
ambele capete deschise, lungimile de undd
ale oscilaliilor proprii se comporld (a

Ptubleno 3.516: Demonstraii

Frg. 3.5-5. forme de oscilatie ale unei coloane


de aer deschise la ambele capete. Unda stalionara

de viteze (roFU), unda stationara de presiJne

(albastru).

UNDE PLANE

201

La capetul deschis al tubului se formeazE ventre de


vitez5, cici aici particulele de
aer pot oscila liber. In figura

3,S5 sint

desenate cu rosu
cltva forme de oscilalie clnd
amhele capete sint deschise.
Dispunerea sub form6 de lji;"',;l-i""i3"?,1'Ji::irtffi'?:$1 i:.i^l::'Ti ?];;:
dungi a bucitrelelor de pluti se deschis). V - ventru de Presiune, N - nod de
Prestune'
datoreaze fenomenelor hidrodinamice care se suprapun ca
electe suplimentare la oscitafiile longitudinale ale coloanei de aer.
Figuiile de pluti sau praf descrise pentru prima date de K u n d t in
1896, ii poarti uumelc: figurile de praf ale lui Kundt.
Experienla i.5/7: Observdm distribu!ia de presiune a undclor statiorare in
lubul cu lldcdri al lui Rulens (fis. 3.5-6).
Obserualie:
Indl!imea diteriti a flicdrilor indicE distribufia de presiune in
' coloana
de gaz care produce sunetul. In dreptul nodurilor de presiune flScirite continui si ardi la aceeaEi inAllime' in dreptul ventrelor de presiune ele urmeazi iluctualiile de presiune ale coloanei
de gaz ii ard' cu irecvenfa' oscilafiei o datd maj sus $i o datd mai
coborit. Ochiului i se pare ins5 ci ard tot timpul mai sus.
Unda de presiune prezinth o comportare inversl decit unda de vitezi (v. 3'3'6)'
In figura 3.5-5 ele sint desenate cu albastru, respectiv cu ro9u.
lnlr-o unrltr soaori EtorloDartr uDdele de Presiuno ll vltertr sint deealate cu 1'
Problema A.517: Clarificali-vi conditiile

pentru aparitia undei stalionare


siunii $i a vitezei Darticulelor.

pre-

I'

Undele scurte stalionare produse

fluierul Galton pot fi puse in evidenti in tubul cn fir incandescenl.


Erperienla 3.5/8: Un lub de interferenld (fig.3.5-7) imparte undele sonore ale fluierului Galton G gi le
cu

aduce

apoi iar la

suprapunere in

tubul cu lir incandescent R.


Obserutlie: Filamentul, care iniJial
este rotu incandescent,
prezinte alternativ porJiuni luminoase (noduri
de vitezi) gi intunecoase
(ventre de vitezi) care
semnaleaz6 o undi stalionard.

?,

Fis. 3.5-7. Tub de inte.ferenta Dacl Ar-nI,


amolificr in tubul cu fir incandescent:
prin reflexie 5a formeaze o unde stalionare.
un-rlele se

n-l) : , undele se stin8, nu se


2
poate forma o undl stalionari, firul este ro9u

Dace Ax-(2

uniform.

oscfi_aflr $r UNDE MECAN|CE

707

Pentru aceasta tubul de interferenti trebuie astlel potlivil incit difcrenla


de drum a celor doui pirli si lie aleasi in a;a fel ca ambele urde sir intre
cu laze egale in tub pentru a putea produce acolo, plin rcflexie, unda sta[ionarI. Lungimea de undii se determini mirind lreptflt diferenla de drum prin
extragerea tubului de interfercnti. (De ce distanfa nodurilor din tubul cu fir
incandescent dd o lungime de undi prea mare?)

?l

Crotlemo 3.5/8r Repetati cu rcest dispozitiv m5surdtoarea limitej de audibjlitate.


Re{lexia sunetului creeazi acusticienilor de sili problcnre dilicile (pllrstjca unei slli de
concert), care adesea pot fi rezohate numai prjn inccrcdri. Si dil?'aclia sunctuhri sc face intotdeauna simlitd. Ce-i drept, ea drpjnde
a$a c!m am !i7ut
de luDgimea de und:I. Sunetele
- obieclelor unei canrcre.:r
mai joase au lunsimj de undi de ordinul
u$ilor ctc., a$a c5 aceste
sunete .,inconjurd

collurilt". in schimb, sunetele inalte. de exemplu de la un diluzor,

reflectd numai intr-un spatiu unghiular limitat.

se

3.5.4. Efeetul Doppler

La apropierea unui avion sau tren, undele sonore se aud [a frecvellth


mai inaltE decit atunci cind sursele sonore se indep5rteazl dc noi, desi frecveu!a
zgomotului produs de motor sau a guierului a rlmas obiectiv aceeasi. Evident ce
pentru observator lrecyenta este influenlati de migcarea relativi dintre sursa
sonorl si observator. Aceastl curloscutl experienl5 de toate zilele a fost studiatl
pentru prima dati de Doppler (1803-1853).
a) Receptorul

se

nllt(tr lnrpre cmilItor

Cind receptorul sti pe loc atunci in timpul I il ajung n:v, oscilalii de


Ia emitltorul care sti de asemenea pe loc. Daci insi receptorul se migcl cu
viteza ur inspre emilitor atunci pentru liecare apropiere cu ). el va percepe o
oscilatie mai mult. In timpul I el avanseazl cu distantra url, deci receplioniazl
suplimentar An: llrL oscilatii. De aceea cu Av:Ai frecvenla pentru receptor
'tt
este

v1:yf[y:e.,u
b) Emilitorul

se

la

:,+r+:,

[r

+ tr).

mitel i[spre receptor

Cind emi[itorul sti pe loc, distanfa dintre doui creste de und6 este ),.
Dacd ins5 emifitorul se migcl cu viteza u" iuspre receptor atunci in timpul ?
in care unda se propagl cu )., el insugi se va fi dep lasat cu porriunea As:

:ueT:ue' | , a9a ci

distanla dintre doui creste de undi nu va mai

),/:I-r,f

:^

-" i :^(' -

?)

Ii

)., ci

TJNDE PIANE

203

Cu c:trrvr receptorul aude o oscilatie

de

lrecvenrS:

vr: -L'

rk

Figura 3.5-8 prezinti o experiente in


cuva de unde. Se vede cum crestele de unde
se ingremddesc inspre receptorul inchipuit.

Faptul ci in ciuda aceleiagi mi5clri relative intre receptor 9i emitdtor rezulti doul
rela[ii deosebite se explica prin aceea ci
aerul care actioneazi ca

sistem de referinli fix.

purtitor existi

ca

Fi8. 3.5-8. Efectul Doppler la excitatorul

in mitcare i1 cuva de

P.oblema 3.519: Completali expresjjle in a) $i b) pentru cazul

se indepdrteaTi unul de allul.


Doppler:
Electul

und.e.

h care emitatorul $i receptorul I p


I

Cind un excitaior de unde ti un receptor se apropie, atunci receptorul percepe o lleeveDle mai inalll (lungime de und[ urai rici), Cind ei se indeptrrteaz{ utrul dc altul
atuei Irecvenra se mictoreazi (ore$te lungimea de undd).

c) Vlleza supersonici

Figura 3.5-9 prezirti un instantaneu al crestelor de undi emise de un


emitltor care se migcd cu viteza u. in momentuI ilustrat, emilStorul se alti
in Po. Cu o perioadi mai inainte el se afla in punctul P, de la care unda s-a
indepirtat intre timp cu ),. Situa!ii similare sint valabile pertru plnctele
P2, P, eLc. lntotdeauna de la ele 9i cu ele ca ceutru s-a propagat o und5 care
pentru momertul reprezentdrii a devenit un cerc de razl 2). (in jurul lui Pr),
3). (in.iurul lui Pr) 5. a. m. d.
Prima figuri prezinti cazul discutai Ia b). in a doua ligurn emildtorul
insu;i se mi;ci cu viteza sunetului. In srnsul de propagare al undei se aduni
(bineinleles cu amplitudine din ce in ce mai mica pe mesuri ce cregte cercul)
toate crestele undelor emise anterior gi formeazi aEa-zisul ,,zid sonic" caie
insoteSte emiiitorul. Receptorul care sta pe loc aude aceasti [ndd ca o
detunituri puternici al cirei efect psihologic este cu atit mai violent cu cil
ea se Droduce

liri

vreo preavizarc. Se vorbe;te de detuul

Ia strdpungerea

4
Fig. 3.5-9. lmagini instantanee ale fronturiior de und; care se propage de la o sursl sonore in
mi$care (frontul de undi w. a fost emis cind emilitorul se afla in Pi)t a) ve*itdto,<vrunct;
b) v.n ir.to,: v sul,r ; c) v en i4tor) Y sunet

osc[AT st

704

UNDE

MECANTCE

zidului sonic. Cind emif5torul se migci mai

repede decit sunetul, atunci


undele slerice de-a lungul unei mantale conice se suprapun dind o undi de
presiune amplificati numite detundturd ulb.asonicd. Cele trei cazuri depind de
raportul dintre viteza emiJitorului qi viteza sunetului. Acest raport se;umegte
numilrul lui Mach \I (dup5 E. II a c h, 1838 *1 915): M :D-2. Se vede ci, in

al treilea exemplu, unghiul de deschidere al conului


Prc.blema.3.5l 10: Cesunet aude un pieton pe

tnainte

ti

Mach este sin

g : f.
2M

care trece o locomotivd cale $uiere (1

bOO

Hz)

,:120 km/h 9i fje viteza sunetului c:340 m/s.


Cineira se apropie lntr-uu tren de un semnalizator acustic care oscileazi

dupe? Trenul are viteza

Ptoblcma 3.5111:

Iingi

lui

cu aceea$i frecvnl{. Ce frecvent{ se aude lnainte $i dup{ daci trenul se mitce cu 120 km/h?

4.
Elemente de teoria cildurii

4.1. Comportarea termici a substanlelor


4.1.1. Observalii preliminare

In mecanici ne-am ocupat indeaproape de bazele de calcul al migcirii


punctelor materiale individuale 9i sistemelor de puncte rnateriale. Am studiat
lorfele, cauzele acestor migcdri gi am tratat rela{iile funclionale dintre ele
qi diversele forme de migcare ale corpurilor. Pentru aceasta nu am fdcut ipoteze
speciale asupra structurii corpurilor, asupra structurii materiei. Un corp solid
se supune legilor de migcare in acelagi mod ca un lichid sau un gaz.
ln capitolele care urmeazd ne vom ocupa de structura ;i formele de existenie
ale materiei 9i de modificirile lor. Vom studia aceste modificdri in funcrie
de temperaturd ;i vom considera 9i invers varialiile de terrperdture care apar
prin transformarea substanlelor in decursul proceselor fizice.
Aceste consideralii se pot realiza in moduri diferite:
a) O oxaminare lenomenologici se limiteazl in esen!5 la studiul urodificirii
formei, densititii qi stirii de agregare a corpurilor la varialii de temperaturi
gi nu intrd in detaliile proceselor din interiorul substantelor. Nu se dezvolti
o reprezentare despre,,natura" cildurii. Mlrimea fizicl importantd ,,temperatuli" se definegte conform cunogtintelor experimentale despre modif!
carea formei corpurilor la varia[ii de temperaturi.

b) 0 interpretare energetiei 9i atomistietr explici schimbarea temperaturii


gi a folmelor de stare prir lrarsferul de energie. ln acest scop, asupra structurii materiei din particule elementare, atomi Si molecule, se dezvoltd
anumite reprezentiri care se deduc din cunottiniele experimenta le gi se verjficl
gi modificd prin experien[e ulterioare. Mirimile fizice ,,temperaturi" 9i
,,cantitate de cildurS" introduse mai intii formal devin sugestiv interpretabile in imaginea atomisticl. In cele ce urmeazl vom ageza modul de privire
atomistic pe primul plan.

ELEMENTE

706

DE TEORIA

CAI"DURII

4.1.2. Temperatura
P.:ntru studiul comportirii termice a substantelor trebuie sd introducem

o mirime fizici care cuprinde cantitativ starea de incilzire a corpurilor.


Aceasti irrdrime fundamentald noui este temperalura. La definirea ei plecim de
la o proprietate a corpurilor care variazi univoc 9i reproductibil cu temperatura. Experienla aratl c5 dilatalia in volum a corpurilor este o asemetrea
proprietate.

dllati; la riciru ele se contraljtd.


Dilataf ia in volum a corpurilor serveite la stabilirea unitifii de temperaturd
La i[cilzi]e corpurlle (matorltatea) se

qi a scirii termometrice.
Delinitic:

Unltatea de telnperaturi este uD grad (grd). 1 grd esae a suta parte ditr dileretrra
dirtre cele dou{ puEcte lixe, al gherii care se topegte (0'C) ti al apel
care llerbe (r00'C) la 760 toEl.
de temperaturtr

Luind ca origine a scalei punctul de topire al gheiii se obtine scara de tempe-

raturl dupd

Celsiu.r.

Temperaturile raportate la scara Celsius le notim cu $. Valorile indicate


pe aceastl scard se specifici prin 'C (grade Clesius). Dimensiunea noii mhrimi
Iundamentale temperaturd o vom nota cu T, dim 0:'I. Unitatea de temperature

s-a definit cu ajutorul distanlei fundamentale. La stabilirea multiptului


temperaturii se pleaci mai intii de la comportarea la dilatalie a mercurului.
Cre;terea de volum AV a mcrcurului la inc6lzire de la 0'C la 100'C (la o presiune de 760 torri) se imparte in 100 de pirtri egale. I)ace la o anumiti incdlzire
mercurul se dilatd de la$r:0'C cu 1 Ay, atunci coloana de mercur a trmo2
metrului se afld exact Ia jumltate intre cele doue pu[cte fixe
Ahoo/ ltlerwr
gi conform definiliei temperaturii ne aflim la $r:50'C.
Alegtnd o alte substanli ca lichid termometric, indicatia de lemperaturi cojncide exact in punctele fixe. La aceea$i subdiyizare a scalei diferd
lnsl valorile intermediare. Pentru diferite lichide termometrice s-ar naste
diferente considerabile tn indicatia de temperaturi (vezi tabelul 4/1).
Dc aceea fjecare lichid termometric necesittr o divizare proprie a scalei

(fie.4.1-1).

Tabel 411, Indicalia de lempetalurit Ia folosired iliferitelot lichide l?tmomeIfice;i aceeafi impdrlite a scalei
&totuen ("c)

+20

+23,08

-30
50

0
33,91
55,34

19,31

18,5.1

0
2s,10
41,08

-27,44

45,05

Fig. 4.'1-1. Scala unui termometru cu mercur (dreapta) li a unui termometru


cu alcool etalonat cs ajutorul termometrului cu mercur (stinga).

COM8ORIAREA TERMICA

SUBSTANTELOR

707

Proporrionalitatea directd intre variatia de volum li cea de temperaturl AV-A$ llu este
pentru mercur o lege a naturij, ci o dfjnilie pentru indicaliile de temperaturi. DacE aceasti
definiiie se pune ]a baza altor substante termometrice, atunci nrercurul nu se mai djltti

$i 100"C (v. 4.1.4).


La misurarea temperaturii unui corp, acesta trebuie adus ill contact cu
termometrul. Experienta arati cd doui corpuri din acelagi material care se
ating un timp suficient de lung, au aceea;i temperaturi, Daci celc doui
corpuri se compun din substante diferite, aprecierea stirii de incllzire este
eroneti chiar Ei cind este vorba de temperaturi egale. I)e aceea, la misurarea
temperaturii generalizim experienla cigtigati la corpurilc diu acelasi material
gi pretindem ca $i la corpurile din substanle dilerite si se echilibreze temperatura.

uni{orm liniar intre 0'C

Doui corpuri din substanle dilerite care se alhg uD limp sulicient de Iung au aceeatl
temperaturi (ata-numilul pos tu la t termome tr ic).

Dupe shbilirea sclrii termometrice gi a metodei de misurare putem studia


exact delormarea corpurilor in funclie de temperaturi la diferite substante.
Experien{ele au fost efectuate in cursul mediu. Prelulm aici rezultatele cele
mai importante.

4.1.3. Dilatarea solidelor


a) Dilatarea in lutrglme

La cresterea tempelaturii, solidele din materiale izolrope se dilati unilorm


se numegte izotrop cind proprietatea fizici
consideratl este independenti de direclie. Pentru dilatarea in lungime pe o
anumitd directie (de exemplu, la tuburi gi bare) este valabill legea:
ls:lo (1+c.0)
P:const.

in toate direcliile. Un material

1$ este lungimea corpului la temperatura $, 1o lungimea sa la $:0 "C, iar d este


coeficientul de dilatare liniari. Complectarea p:const. mentioneaze cI experienla se efectueazl la presiune cxterioari constanti.
Coeficientul de dilatare liniari oc depinde de material; el este o conslanld
de material. Dimensiunea sa este dim a:T-r, unitatea sa [or]:grd-r,

b) Dilatarea itr volum

Dilatarea in volum a solidelor se poate calcula dupi legea de


liniar[. Pentru un paralelipiped drept cu laturile l, r Si h avem
lg:t. (1**$), D6:bo(1fa$) qi /re:no(1{oc$).
Pentru volum rezulti atunci

di latare

Ve:Vo (l *a$)3.
Neglijind termenii cu x2 9i aa a ciror contribulie este sub precizia de misurare
din cauza valorilor lor loarte mici, se obfine:
Vs:Uo (1t3

o'9)-Vo(1*9$) p:coust.

ELEMENTE

208

DE

CAI.OURN

'EORIA

Coeficientul de dilatare in volum 3o(:p cste o constantl de material cu


aceea;i dimensiune q;i unila[e ca 5i a.

4.1.4. Dilatarea in yolum n liehidelor


Dilatarea in volum a lichidelor are loc dupd aceeagi lege de dilatare:

v.:vo(r +pc) p:const.


Coeficientul de dilatare in volum p pentru lichide este cam cu un factor de
6 pini la 20 mai mare decit la solide (v. tabela 4/2). Comparafia citorva
coeficienli de dilatare in volum B pentru diferite solide 9i lichide:
Tabela 112 Coeficien{ii de dilalorc oi clloruo soli.le $l lichide
a
0

Sticl{

27.10-6

Fier

36. 10-4

Apr
Glicerini

Aluminiu

66.1H

Benzol

(grd-r)

180. l0

-3

490.10-3
1

240.10-6

Yalorile dflte ir tabele nu sint constante absollrte, ci mai depind de temperature. La


grafici a dependentei volumului de temperaturri. punctele mdsurate nu se afla
exact pe o drcapti, ci pe o curbi care llrsd pe inter\.alr mici poate li bine aproximati prin
drepte. De aceea, domeniul de valabilitate al legilor dilatdrii sub forma datl se restrlnge
]e intrrvale de temperaturd mici. Pentru inter\rale de temperaturi mai mari trebuie se se
[inri seams $i de dependenta de temperaturE a coelicientilor de dilatare pentru o desclicre
reprezentarea

exacti a dilaterii in volurn.

Ptoblcma 1.111: O teate de aluminiu

es ia

92:80'C? Cit de mare este eroarea

tr:tr I1+.!($r-Sr)l?

art ta agr:20 oC o lungime 1r:2 m. Ce lungime 12 are


dacE pentru calcularea lungimii 12 se foloseite ecualir

Problema !.112: Un picnometru cuprilde la 20'C unvolum de lichid de 50 cm3. Ctttr ap6
(benzol) se varsi din vasul de sticld cind el se incelze$te imprcuni cu continutul la30'C?
Pmblemd 1.113: CiL ds mare este coeficientul de dilatare cubicd
"aparent' al mercurului in

vasul de sticle

la

20"C?

4,1.5, Comportarea termici a gazelor


a) \'olumul ii temperaturn
Er.perienta 4.7/7:

intr-un tub de sticli se izoleazi o cantitate de gaz prin

mercur qi se incdlzeqte intr-o baie de apI. Presiunea gazului se men!ine constante

(egald

cu plcsiunea

atmosfericd exterioarl) ridicind sau coborind tubul

compensator. Se misoari volumul in lunctie de temperaturd (iig.4.1-2).

Rezultol: La gaze, ca qi la solide 9i tichide, cretterea in volum A1'este


direct proporliouale cu cregterea de temperaturi A$.

COMPORIAREA TERMICA

SUBSTAN}ELOR

209

Legitula dintre volum gi temperaeste descrisi de


Legr Gry-Lursac:
V$:Vo(l +pg)
p:co[st.

turi

Legea este valabili cind sint indeplinitc trei condilii la limitd:


1. cxpctienla trebuie si se efeclueze

izolcr, adici la presiuue


stanti;

con-

2. masa gazului trebuie si fie constanti;


3, compozilia qazului n-are voie si
se modifice in timpul experienfei
(de exemplu

prin procese chimice).

Dtperienla 4.1/2: Efectulm seria de


experienl(, 4.1/l cu qaze diferite.
Rezultale: 1. Coeficientul dc dilatare izobari in volum l/
este pentru toate gazele
considerabil mai ruare

decit pentru I ichide.


2. Coeficienlii de dilatare
in volum ai tuturor
gazelor djferi foarte
putin inlre ei.

Fig. 4.1.2. Dispozitiv experimental penlru verificarea legilor gazelor.

Valoarea medie pentru toate gazele estet

p:
'

1
27r16

g.d-,:3,UUO,.,g rgrd-l (v. tabeta 4l3,p.2tO).


"

Coeficientul de dilatare in volum se abate cu atit mai mult de la rraloarea


irdicatn 3,6604.10 3 grd-r, cu cit presiunea ($i deci densitatea) este mai mare,
iar temperatura gazului mai joase. La temperaturi ridicate ii presiuni mici,
coelicientul de dilatare in volum p al gazelor este aproape independent de
temperatura insigi; adici punctele mlsurate in diagrama V,$ se afld aproape
gIlct pe o dreapti spre deosebire de valorile corespunzitoare pentru solide gi
tichide. La presiuni joase, domeniul de valabilitati al legii si extinde la un
interval de temperalurS relativ mare.
I'roblco& !.11.1: Niitc hidrogen gazos ocupi la 20"C un volllm de 3 t. I_a cc temperaturri
trebuic irrc:jlzit gazul la aceea$i prcsiune pentru ca sl; ocupe .t l, un volum dublu $i trjplu ?
Problena 1.11a: in titnpul unei leclii, temperatura djn clasi (j2 mx5 mx.t m) cre$le de la
18"C la 20"C. Cit aer iese din clas5?

l{ - Iiri.I clG

rupe.ior

ELEMENTE

210

DE TEORIA

CAI.OURII

b) Preslunea ti lerrrpemium
Experienla .1.7/3: Cantitatea de gaz inchisi se incilze;te ditt nou in baia de
ape. Prin coborirea gi ridicarea tubului de compensare. coloana de mercur
se potrive$te astfel incit volumul final si rimini constanl. (v. fie. 4.1-2).
Rezultat: La toate gerzele creqterea de presiune Ap la volum constant este
direct proporlionali cu cresterea de temperaturii A$.
Legdtura dintre presiune 9i temperature este descrisi rle

Iui

l,egoa

P( :

Charles*

V:const'
Aici p$este presiunea gazului la temperatura $, po presiunca la 0'C iar
Po (l

+Y.q)

.{ esle coeficienlul de aarialie izocord a presiunii. Procesele la care volumul


rimine constant se numesc izoeore. Ca';i la legea lui Gay-Lussac $i la aceastl
serie de experienle trebuie indeplinite trei rondifii la limild:
l. volumul trebuie si rdminiL constaut;
2. masa gazului n-are voie si se modifice;
3. gazul trebuie si-r;i plstreze aceea$i comPozifie.
Efectuirrn scria dt' experienfe 4.1/:t cu gaze diferite.
Rezullqle: 1. (loeficicntul de tensiune izocori y este aproximativ la fcl dt:

mare pentlu toate gazele.


2. \Ialoarea lui 1 coincide aproape cu coeficienl-ul de dilatare in
volum p li este:
r:3.6604.10-3 urd I (vczi tahela 4/3).
y:-1 - grd
"
'

l7i.tti

Pentru domeniul de valabilitate aI legii


ca la legea lui Gay Zttsscr.
Tabela !13

Cocficicnlii de dilalarc

se

pestreazi acelea5i condifii restrictive

{i lcnsiun( ai (ilo )n !a*


Y(grd-t)

Gaz ideal

3,6601.10
3.6627.10
3,6ti13.10

Hidrogen H2

Heliu He

Azot

3,6604.10-3

3,6603. 10-3
3,6591 .10-3

3,672 .10 r

N|l

Bioxid de carbon

COz

3,711 .10-3

P tublefid !.116: Reprrzentati grafic relatia dintre p $i $ ale unui gaz

3,671 .10-3
3.725.10-3

dupi

legea

lui

C,harlrsl

(Repetali definitia prrsiunii $i a unitililor dt presiune at, atm, torr).


Prcblema !.t17: intr-o butelie de olel de 10 I se afli oxigen gazos sub prsiunea d 200 at'
Clti titri de oxigen s pot extrage din butelie la aceea$i temperaturtr $i presiune normali?
Problema l.lls: []n voluN de aer inchis se afli la temperatura de 20'C sub o presiunc de
t atm. La ce tmperaturi presiunea mai este de 1/2 (1/3) atm?

c) Gazul ideal

Conform celor doui leei - a tui Gay-trussac ;i a lui Charles - intre volum
gi temperatur5, respectiv intre presiune gi temperaturi existi o relafie simpli

*in original se folosette denumireal

legea

lui .{mortons (nota red.)

:OMPORTAREA TERMICA

SUBSTANIELOR

211

$i unitarE pentru toate gazele. La reprezentarea grafice a rezultatelor experimentale, punctele se agaz5 intr-un mare domeniu de temperaturi pe o dreapti
(spre deosebire de rezultatele pentru solide qi lichide). Coelicientul de dilatire
p 9i cocficientul de variafie a presiunii 1 sint ln mare masuri independente
de felul gazului, adica nu reprezinti constante de material. ln condifii speciale
de presiune li temperatur5, valorile coincid intre ele gi peutru toate gazele.
Ne putcm imagina deci un gaz pentru care, deasupra tmperaturii s;le de
condensare, cele doud legi stnt slrict ualabile in toate domeniile de presiune gi
temperaturd, gi al cirui coeficient de dilatare p gi coeficient de variatie a presiunii T au valoarea exacte li independentl de temperaturi de 3,6604. 10-3 gd-r.
Dellnlrle:
Un gaz eare urmeazd exaet cele doud legl tl pentru csro I =f -a,geOg. l0-3 grd-r se
numeite uD goz ide.!l.

ln felul

acesta idealizem starea reali de lucruri care devine acum mai ugor
tratiri matematice gi descrieri unitare. Gazele reale care ne
sint cunoscute nu indeplinesc strict legile lui Gcy-,Lassac Ai Chorles. Dupi
cunogtinlele experimentale pe care le avem, la temperaturi inalte qi presiuni
joase le putem considera ca gaze caasiideale.

accesibili unei

4.1.6. Temperatura absoluttr, termometrul cu gaz


Problema 4.119: Reprezentali grafic tntr-o diagramtr y,$ relatia dintre volulnut V $i temperatura 9 pentru un gaz ideat dupa legea Gaa-Lussac, pornind d; Ia volume initiale i,0 dif;ite.
Prelungiti d,reptele obti|rute ptnd Ia punctul lor de intersectie cu axa temperatuilor (iig, 4.1-g).
. In acelati- mod reprezentali gralic legea lui Clrorles lntr-o diagaame p, $ penbu-diferiie

prsiuni iniliale
Obsentatie:

po.

lntruclt orice gaz se condenseaz{ Ia o ternperaturd specificA, lcgea

lui

Gdy-I,ussdc

t$i-pirde valabilitatea la temperaturi joase 6ub punctul de iondensare._Continulndr{cirea,


\olurnul lichidului nu se mai mictoreazd dupl legei gazelor. prelungirea dreptelor de dilatare
iD diagrama y.9cste mai tntii doar o operalie matamatice forma[.
Acelali lucru este corespunzrtor valabil pcntru reprezentarea relatiei p,.S dupA C,l?arls.

Rezullat:

Toale dreptele

se

in-

tersecteazi lnlr-utr

putrct de pe are

tempertrturllor la
$n = _273,r6.C.

Pentru aceaste valoare se calculeaze pentru volumul "lfiecirui


gaz ideal Ys. :0.
DupA aceaste constatare
are sens ca in locul punctului

de inghe!, (0'C), la fet de arbitrar ales. sE stabilim punctul


de intersectie comun de pe axa
temperaturii ca noua origine a
scdrii de lemperoluri.

0K
Fig. 4.1-3. Diagrama

27At6 K

r+

a unui gaz. Pentru intro- absolut


ducerea punctuluizero
$i a sceriitemperaturiV, .q

lo.

absolute,

EEMENTE DE TEORTA CAI.DURII

212

,\ccst prncl se numelte zero ahsolrrt, iar la propunerea fizicianultri englt'z


S ir' \\'. 'l homson (Lord Ke lvin), scutu de lentpentluli cart'pornt';te dt
la flcest punct se numclte scara de lemPctaturi absolule. \ralotilc pc
accast, scarir se uoteazi cu K (Kelvin).
Zeroul absolut cste n)ri intii delinit Inatenlatic lormll cr puncLul de intersectie conrun
al lan)iliei de drcpte \'$- \ro(1 +pS) resp. al lanriliei de drepte p$-po(1 +'p). Asupr:r insernnitdtii

sale fizice deosebite si asuprasensului denumirii de.'absolut'vom revelri rnai


4.2.5.

arlintlutit

in paragraful

Ilisurind ternpeiatura dc Ia punctul zero absolut se obtinc lenlPetQtuta


aDsolulri. PeIrtru a o distinge de temperattlra L'e/sitrs. ea se rtlme$t(. temPeratuli
Keluin;i se n()teazi ctt literir ?. Ntrrnai originilc cclor clottii sciri difelrl
Avern:

'1':2

73,1{i g-rd

l}.

Difcrenlel(' de tcmpctaturi au pe alnl)elc scitli act'cit;i valoitrt':


12

7'1==$e

-$1.

I)upir introducerea tcmPeraturii al)solute, k'gile lui Gcy-l,us.scc ;i (ilor/es


sc t),,1 11'l,t'r'z|lrta itrlt-,r luttnii dr',,tehit tl, simpli
lJcrrilu r,,lurnclt' 1, si \', la telnperaturile $r 5i $, 5i Ia presiune egalir
av!,In mai intii:

Vr:iro(l+p$r) ;i t',:\-o(l |.prr) P:collst.


I

qtd
Dc airi rezulli crl $:
' 'r;:r lii
-

r;

?r'119,qt1-1 -. h
,!V, - :17:1.10
$z 7',
Srd-

A$adar, putcm cnunla:


I-oge!t lui GaY-Lussn(:

Yr:

v,

r,
T"

l, Iresiune (onslanli, volunrul \' al ulrei (anlilIIi de Saz in(hise eslc dlrct pro'
porlion:tl cu lenr|}eratura st dlsolutd.
tcnrpPratura'$r:2?-"(l corespunzitor la
rr.rr/r/rl: \'olLrmul unei cantitiii de gaz inchise' la
-femperAtura absolute trehlrie ri treasci
piesiuni'
constanti.
la
dublat
:iOO
trtbuie
Z',
'X
la' \'alorrea dubli: Ir- 600 K' adicd la 327 'O Yolumul gaznlui este dublu

In mod corespunzitor intre prcsiune i leulperaluta oDsolt?ld se poate stabili


relalie simpli. Atunci pentru un gaz ideal se poate enunta
Lagea

lui

Charles
h
-Tt
Pz Tt

COMPORTAREA TERMICA

SUASTANTELOR

213

La volum constnn(, preslllnen p tr uDel cantltdrl de gaz lnehls csle dire(t proporrlomll

cu lcnrleraturu

tlrsolrrtl 7.

lielatia simpli int.re presiune $i temperaturl la un gaz idcal ne di posibilitatea si definim .inilole( de temperulutd 7i diuizarea sciu'ii lermornebice,
adici multiplul temperatlrii, indilerent de comportarea termici a unui anumit
material, pinii acum mercurul. Pentlu definitie se alege ca substanii tcrlnometliri heliul care se comporti practic ca un gaz ideal.
Ilellnllle:
Dilrenlll de lfirporlllu.ir (,llc do I Urad dired presiunea uDul volu[r eonsts t ile helir
I
(hinri( pur r.rc;te sflu ."a,1"
dir presiunea so h tolnperalunr ghetii (|are

"u l7x,l6

so topetle.

Suhdivizarea scAlii de telnperaturil se face

+;j*

dupi

ecuatirt

D.
resD. l-r :

T.
I
V
-const.
po To
Aceasti ecualie nu mai poate fi deci inteleasi ca o lege a raturii, ci
selvegte ca ecuatie de definilie pentru divizarea scirii de temperaturi.
Conform acestei definilii, p.o.deul de mdsurare a Iemperalutilu se stabile$te Ia
termometrele
cu gaz (Iig {.1-.1). Un asemenea iermometru constS dintr-uD balon de sticle de volum l', care se urnple cu un gaz cvasiideal (hidrogeD sau helju). Un tub

p:po(r

s.a-'s)

'

capilar ingust une$te \ohtmul de gaz cu un tub de compeDsare cu mercur. Prntru deterrninarea unei temperaturi necunoscute 1r-r se aduce recipientul de 8az la aceasle temperaturil $i se deplaseazi tubul cu nrercur astfel incit gazul sI fie comprimat la volumul initial stabilit. Din diferen[a de iniltime a suprafetrelor mercurului ($i din indicalia barornctrolui) se calculeazi presiunea pr a gazului. Cu presiunea /o a gazului la punctul de

iughci detcrnrinati iu prealabil rc obtine pentru


."
h-

Tr:

t)o

Pentru uzul practic termonletrele cu gaz slnt foa e


greo:rie de minuit, De accea ele se folosesc numai pentru
ctalonarea altor ternlonletre. (hmparind scara de temperaturi subdivizate liniar intrc punctul de inghei ti punctul
de fierbere. al unui tel.nlometru (u mercur cu srara de
Uoz .lelerminatd .u termomelrul cu Saz, se constate cA
in acesl interval de temperaturi abateril(, sint peste tot
mai mici drclt l/10 i.{rd. Pentru domeflii de temperaturii
mai nrari hebuio si la niercur luati in considerare dependenla coelicientului dc dilatare in volum de temperaturd
(v..1.1.4).

4.1.7. Eeualia generaltr a gazelor

In cercetlrile de pini acum ale variatiilor de


stare ale gazelor obiineam o relalie simpli cind una
din cele trei rnirimi

p, I'sau ? eri

men[inut5

Fig. 4.'1'4. Termometru cu


(schematic).

8a?

ELEMENTE

714

constantir.

mdrimile

si

in

general insd,
multan.

in

DE TEORIA CATDURII

decursul proceselor frzice variazd toate trei

Observalie: Pentru o cantitate de gaz in'chisd se poate misura intotdeauna


volumul, presiunea li temperatura. Prin indicarea acestol trei merimi, slarsd
gazulu! este determinatS.
Etpefienlu 1-1lJ: \n dispozitivul dir, tigura 4.1-2 variem simultan presiunea
p ji tempelatura T a cantitilii Ce gaz inchise si rnlsurarm apoi volumul
iorespunzitor l'. Presiunea qazului se compune din presiunea atlnosfericl
(indicalia barometrLrlui) ;i presiunea coloanei de mercur de deasupra. Forrnagi raportul 4 I
Efe

ctuirn r',rperienla

nezu I1l| t:

cu gaze

diferite sau amestecuri de gaze

P.,rttnr o cuDtitote de [oz

sture l| fluzului

(aer).

inthis[ onmrure. ralm]tul 4I e.t. ton,rtant

- dnli prin volull'

I}rcsitrlr

it,

orit.

ii tenrpcraturii.

llelinilte:
Vollrl[ul, p.('siullea ii temperaturfl

se nrr les( ntlrimi dc slaft sim\lt.

La acest lezultat s(' ajuuge ;i dupd legile Gay-l,rtssttL: 1i tlttgIa-)Iariolte tlacit


impdrlirn variafia de stare a gazului in ntotl cotesllunzirtot in dou|r el(pe
parlide (tie. 4.1-5). Pleclm dc la starea I cu pr, \', ;i ?" ;i tnai intii rllrritu
iemperatura de la ?, la ?, Ia presiune constanti. Pentrll starea internrediar,r cu p, lia ii ?" oblinem:

I:
\, - \,..1',

(Gay-Lrirso.).

Apoi la temperatur,i constanti ?, varieur presiunea de la 2, la


nem starea II cu 2r, ;i ?r.

p?

ii obli-

Avem:

prY

a:pzY z

(Bo

yle-lI ario lle).

Eliminind tnirrimea intermediari 1r, rezultl:


p,l,-.

7.,

1==rol.,

Lirsind ildicii la
cazul gcneral:

t!' :
't

sau
o

parte

const. sau

D.

t,

'-l----:

se

D-V-

:-:---j .

obiine pentru

pl':CI.

Aceastar lege se numeste eeualia de starc


a gnzclor sau etuaria gtnerali a gazelor.
Legea este strict valabill numai pentru

ut

gaz

itleal; gazele reale o indeplinesc

t
Fig.4.1-5

Pentru deduaerea ecuatiei de


stare a gazelor,

COMPORTAREA IERMICA

SUBSTANIEIOR

215

!:

Fig. 4.1-6. Reprezentare spa-

liale a e.uatiei de stare


unu

"l

eaz ideal.

a;r"

,*,rt

{"-l-\
l\L-'I --- l-->v

':wi

vl.
l.--fl---l-/t
4
':'
./\ '-l
&-.

tlA _L_-L- -1
-/-

l)L--

cu bxnii aproxirnafie. Sint valabile coudiliile Ia


lui Gau-Lassac g Charles (v. p. 209 9i 210).

-=;;---

-,

t+;"
t;-

't

pU-r ,1,-,

fr

limiti 2 5i 3 de la

legile

Rela[ia functional]i intre p, y $i T. conform rcualiei gnerate a S,azelor, se poate reprezenta gralic lnt.-rrn sistem de coordon:lte spatial. Figura 1.1-6 prezintd supratala de stare
a unui gaz ideal.

Tiind suprafata cu plane I:const., curbele de iEterscclie


latere:

care se

obiin stnt hiperbole echi-

p1.:const. (Boyle,llariotte).

'liind cu plan p:const. curbele de interseclie sinl dreptc care intersecteazi toate axa p:
Jl :"on"1.

(Gay-Lussac).

'feind cu plane lr:cotlst. ie oblin de asemenea


drepte de intersectie care intersecteazi

axa l,:

PT

const. (Charlcs).

Cele trel legi ale lul Borl?--Irarrotte. Geg-Lussoc


cnzuri spe(iale in ecualla oenerall o gazelor.

$i Ciarlrs sitri contlnute ca nllte

Constanta C ditr ecualia generali a gazelor are dimensiunea

c:

dirn

energie

dim lemperctud

si 4l;
depiude de alegerea mErimilor po, Vo 9i f0 pentru o stare
l'o
iniliali. In condi[ii normale po :760 torr, iar T0:273,16 K (:0.C), o
Valoarea

cantitate de gaz inchise ocupi aga-zisul uolum normal V0. Constanta C diIl
a gazelor este direct propor{ionali cu aCest volum normal.
Pentru diferite cantite!i de gaz se oblin deci valori diferite. Raportind ecuatia senerali ; gazelor pentru toate gazele ideale la un anumit volum normal (de exemplu, yo:l m3), se obline pentru toate gazele ideale aceeati
constanti. Valoarea ei numerici este independenti de natura chimicd a gazului-

ecuatria qnerali

716

ELEMENTE

OE TEORIA CATDURII

Raportiud in schimb ecuatia generali a gazelor la cantitili de qaz dc


masi (de exemplu, rn:l kg), se obline pcntru constanta a' alti valoare, de la gaz la gaz. l)ir cauza densitdfii diferitc a gazelor individuak,
cantitatea cu masa de I kg din fiecare gaz ocupi in condifii lormale un
alt volum normal Vo:rn/p.
Ecualia genelal:i a gazelor devine.rleri deosebit desirnpli daci anumitc
cantit:iti de gaze idcal: se corlpari intre ele. Pentru accasta introducen
noliunea de urntitde rle substanld pe care o notim cu m*. I)itir acufir n-anr
folosit ir Iizicl noliunea de cullitqle de subsluuld. Am concepuL o cattitate
de substantl inchise ca un corp caracterizat prir) indicarca masei sale in.'rier.
In chimie pentru cantitatea de substantir s-a introdus unitatea jlilornol
(kmol) pentru descrierea cantitativl a reac!iilor chimice intre substan!e, iar intre
cantitatea de substantl $i mas:i s-a stabilit o relalie ir rnodul urmartor.
aceeaEi

DellDllle:
Prin (antilole{ de suDstrnli ktlomol (kmol) sr in!ele$e ron lalea uoei substanlp (lrlr.
nre mltsa dc M kilog.anre urdc M esle nls rolsruh.tr! a sltllltnrlei.

Rezulti, in gcnelal. relatia dintre cantitatea


prin proporl

ia

I krnol

---.

Mks

de substanil m*

;i

rnasa m

ca fiind

I kurol
.
Mkl/
rn :sl ln:
ma.
Mk$
I kmol
--:in felul acesta. l)entru fiecare fel de substanli s-a introdus o noud unitate dc rnasi.I)e o\crnplu, I krnol de oxigen 0, _-32 kg oxigen iar I kmol
de alcool CrIt5OH:46 kg alcool (v. {.2.1).
N'Iirsurind volumul ocul)at de 1 krnol al unui gaz ideal se obfine urmltorul
11

RortrlIei:

--

Cu lilrte{ de l knmlll tuluror $azelor ide{le orupi l{ preslune e0sl{!i tenlper$lrrrI eg{lir inbldearna rel ti roluN. Ir (ondilii no.ur lr (0.C ii
760 lo.r) $resln este l -92.ZI:16 In3.

Vorn fornula arest rezullat irlportaut ;i sub o altir formd. Irentru


introducem noiiunea de uolttm molqr al unei substanie:

aceasta

Delirirte:
Prln volunr nmlor I'a l u ci s hstanle so inleloge r porltlt diutre volumul ], ii (trIllitrtea dr s ,lst:rnlI xr* (.ure o(rrpi acest r.olu r:

r',,,: -1-

'

I Prcsupunind pentru o substnnte ornogerri o densitate constanta p. masa ulroi corp


in aceleA$i conditii e\terioare de presiune ii trnperaturi s0 poate detirnina din rctati:r
m:p .l'. indicindu-se $i \'olurnul. .\ceasti metodi nu este inse uzualA ln lizicA. ,\jci
mai trebuie lntotdeauna stabilitil o relalje intre cantitatea de substanle (gra\.imetricit

volumetricl) 5i nrasi.
2 Yezi 4.2.1 b.

sau

COMPORTAREA TERMICA

717

SUASTANTELOR

tlnitalca de volrm mol r eslc :l


L t -.1

'

k'not
oi)scrvnli (I IoluDrul Drolar nu xre diDronsiunea Inui \oltlnr. Sc nrai
(1.: \'olunr specific car(' srortc acest luctu mai bine ir evidenli.
'rr-

intre

densilatea

p:3
,\'

folose$te dcnumirea

n unei substanIc ;i volumul ei molar

existE

tlr'm{itoarea rclatie:

rrk!

a- _ 1/ ku' I- sau -\
I Lnll,| l rr

I krnol

Prcblena 1,1110: Deduceti aceasti relaIie. Determinati \.olumul molar pentru cupru, alu- lP

rniniu. ap6. azol. hcliu.

uraniu.

Pentru gaze ob!inem urmitorul


ll e z n I t 1: Volur lll nrolar {l tuturor gazelor ideale ir rondllli

nornrale (0)C, 7G0 lorri)

ollle t Do:22.41:|G mskmol-r.

I)in lc.gile gazelor corespunzhtoare relaliei l -: L se poate calcula deci


volumul molar' \r,,? la alte temperaturi 9i presiuni (cantitatea de substanti
m* ulr se schimbi). Se obisnuieqte sI se rapolteze constanta C din legea generali a gazelor la volumul molar V- al unui gaz ideal. Asttel ea ia pentru
toate gazele aceeagi valoate gi se noteazi cu R:

!!t :
T

n.

CorstaDta R care este independentd de toate proprietilile individuale


{rlc substantelor se numette tonstanta universaltr a gazelor.
(lrr valorile cunoscute pentru starea normali se obline pentru Ii:

n:

3lc
'to

/'-ql

1'01:]

105

Nm-'! 22'41!!

T !t"ll

273, 16 grd

1i

6'o1',*

16"

- --L
kmol
Srd

Pentru o cantitate de gaz oarecare m* cu volumul tr'':m* \',n, ecuafia geneforma:

ralir a gazelor ia

t':

,r?

*R?

universali a gazelor.
Conforrn ecua!iei universale a gazelor, toate gazele ideale prezinti pentru acelea;i condi[ii iui{iale aceeagi comportare termici de starc. Aceasti
proprietate ciudati a gazelor ne sugereazi ipoteza c:i gazele ideale cu numir
egal de kilomoli au ceva esenlial comun. Aceastl stare de lucruri o putem
cxplica abia cind vom avca cunoitinle mai numeroase despre structura
interuir a gazuluil.
,\ceastal ccuatie se Dume$lr ocualia

1 Vezi ,1.2.1 c.

ELEMENIE

718

Cu ecuatia universald a gazelor

se pot

simpld.

DE TEORIA

CAIDURTI

re?olrl ti probleme tehnicr sub o

tornril

l:remp?u: trn lolurn dr 20 I conlino 6.1 g oxigen- Oit r5tr presiunea la o terrpcralurri
100'c

dc

nc:o/tdra. Greutatea rllolecular{ a oxigenului este :}2. I)eci cnntitatea de gaz ('ste ,r*:

!
-2.10-i kmol; eapacitatea 20 t:2.10- m3; ?:(27j_i_100) grd._:17:l
Din 7r: m*ll ? .ezultri.

grd.

2 10-3 kmol 8,31.103 Nm.37:, grd :3,10.


10t \m-r:3,1ti at.
2 10-, m3 grd k[lol
Problemo 4.1111: O butelic de otel de 10 t coniine 45 g oxigen. La ce temperaturd presiunea interni atinge 50 at?
Prcblema 1.1112: Ce volurn ocupd 7 kg de azot la temperatura camerei (20oC) la o presiune
de 100

at?

Ptublema 4.1113: Cite kilograme bioxid de carbon contine un recipient de presiune


capacitate de 2 mr dace la 250"C gazul se :]fle sub o presiun de 10 at?

iI.2. Teoria einotieE a grzelor

cu

;i a clldurii

4.2,I. Struetura subslanlelor


a) Atomi ll

moleeule

ln cursul mediu am vizut la unele expcrienJe ci cste posibil sidescompunem o bucati de material prin frecare sau mojararc ai in cele din urm;l
prin dizolvare intr-un lichid in pirticele din ce in cc mai mici pini sub
limita de vizibilitate microscopici. Alte observafii pe slraturi subtiri de
aur sau ulei, la fel ca pe b:rloanele de sipun arati ci divizarea nu se poate
continua oricit de departe, ci iqi gisegte o limitir la o mirime de cilca 10 7 m
diametru a pirticelelor. Aceste observafii experimcntale impreuni cu rnulte
altele fundamenteazi urmitorul principiu:

Oriee substant[ se compune din partieulele cele mai nrir.i care nu


pot Ii divizate mai deparle prin metode fizi(e sau ehimiee sinrple.
Conceplia despre structura materiei din particulele ccle

mai mici, atomiir,

a fost dezvoltatl perrtru prima datS de lilozofii greci Le u c i p p 9i D c m o c r i t (in secolul5 i.e.n.). Dupi ei. atomii care din puncl de vedere al sub-

stanlei sint ide[tici ti se deosebesc intre ei doar prin forma !i mrrjme, se


migci in spafiul vid ;i lormeazi prin combinare iii separare rnultitudinea tuturor obiectelor din univers. lliqc5rile 5i regrupirile atomilnr au loc dupi
legi mecanico-cauza1e. Conceplia atomisti despre structura materiei este in
contradictie cu conceplia pe cale o sustinea, de exemplu Aristote
l, ci
materia ar fi distribuiti conlinrru in spaliul vid, ial Lrn spa{iu vid ar fi
imposibil. Aceste doud corceptii au fost sustinute de mulJi cercetiitorj iD
r (grec.)

clomos

- indivizibil,

TEORIA CtNEflCA

OAZELOR

Sl A CALDURI

219

cursul dezvoltirii istorice a qtiinlelor naturii. Astfel, De sca rtes gi


L e i b n-i z au respins teoria atomicl deoarece negau posibilitatea unui spaliu vid. in schimb, Gassen d i $i Newton au suifinut, in lucririle lor
qtiin lil'ice, conceplia al om isl i.
ID timp ce in antichitate noliunea de atom era o ipotezi pur speculativii peDtru interpretarea a ceea ce existl, in ;tiinfele naturii moderne aceasti noliune devine o noliune de mdsurd exactS. La dezvoltarea conceptiei
moderne despre atom, o contributrie esenliali au furnizat-o cercetirile cantitative in chimie din secolele al XVIII-lea 9i at XIX-lea. La reac[iile chimice
ale substanfelor sint valabile urmdtoarele legi:
l. Le gea cotraervlrll masei
La toate procesele chimlce, masa totaltr a participantllor la reaeiie rimine neschlmbattr.

2. Le

gea proporllllor

echlvalente

Dlementele se eomblnd lntotdeautra in compuql chlmicl itr rapoarte stabilite de mase


de reuclie sau multipli intrcol al acestor mose.

A doua lege se di in mod frecvent sub forma celor dou5 legi partiale,
a proporfiilor definite Ei a propo4iilor multiple. Aceste fapti empirice
glsesc o explicalie simpld $i convingdtoare in ipoteza atomief, formulatl
de J. Dalton (1766-1844) in anul 1808.

Ea presupune c5:
l. Fiecare element se compune din particulele cele mai mici, atomii, indivizibili prin me Iode chimice.
2. Toti atomii unui element au intre ei aceeaqi masi ;i mirime, in timp ce
masa gi mdrimea a doui elemente diferite se deosebesc in mod caracteristic.
3. La combinarea a doul sau mai multe elemente intr-un compus, atomii
individuali ai elementelor reacfioneaz,I intre ei gi formeazd o pirticici

compusului.
Cele mai

mici pfuticele ale uDul compus ehlmlc se Dutnesc molocule.

Ipotezele introduse de D a I t o n mai iltii ca ipoleze de lacr[ s-au dovedit


utile Si au fost confirmate de toate celelalte observalii Ei experienfe prin rezultatele cercetdrilor qtiintifice din chimie 9i fizici, astfel ci ast5zi existenfa atomilor este stabiliti ca o realitate certe.

ti masa molecularrl
Pentru a obline noi cuno$tinte asupra proprietelilor atomilor individuali,
ne vom ocupa mai intii de masa gi mlrimea atomilor;i moleculelor.

D) llasa atomlci

Cunoagterea raporturilor de masi ale elementelor la lormarea compugilor chimici nu permite incd o concluzie asupra raporturilor de masi ale
atomilor individuali, intrucit nu se gtie in ce rapoarte numerice se unesc
atomii i[tr-un compus.
La observarea reactiilor chimice intre substante gazoase, pe lingi le-

gile despre proportiile de masi rezulta 9i legi despre proporliile

d.e uolum.

ELEMENTE

220

Misnriltorilc duc ln

DE TEORIA CALDURII

urmitor.u l

nczuItIla:RaporlulvolunrelorsutslunlelotUzoaroro.eparticipdlaoreactiechimi(i
se poAte oxprirno prlu trunrere iDtregi simple.

li.rerrp?a.'llichogenul Si oxigenul se combinri iri rxportuj


iar raporLul de volum este 2:1.

rupri.

dr rnnsi I 7,936 pcntru a

(1:r

Fizicianul italian A. Avooadro


(1726-18i6) a putut iuter.prcta acest
rezultat cu . aj.utorul concepiiei atomice firciDd o ifotezir asupt.a nurnilru_
lui de parlicule din volumul substanielor care reac[ioncazir. Dupir et este
Yalabill urmltoarea lege denumiti azi ipotezl, lui Avogadro:
Volur egfllc de U{ze lde le (onlin t prsiufie eunlii ;i lcmponlluri ogal:i acclnrl
Dum:ir dc rlolecule.

La tetnprratura camcrei. o\ijjenul

se compnn(,

din

._ doi atorni legcIi. In schimb, heliut se compunr


cite
din

orolocuic de oxigen lorrnate din

rto,li

de I]e. \Iotecul:r de hrtiu

este rnonoatomice. llolccula este deci o notiune supraordonati care cuprinde particule atJt

monoatomice,

cit ii

multiatomice.

Lcgca lui Avogadro duce la doui concluzii inportante;


1. Din expelicnlele chimice se pot trage concluzii asupra pr.opor.[iilor. de
masl ale atomilor individuali.
2. Noliunea de cartitate de substanli, atit de importanti pentru reac!ii
chimice r;i legile gazelor, se poate redefini inir-o for.mar troui adecvatar
concepliei atorn iste.
Nofiunile frecvent ulilizate de greutqle alonticd si moleculufi se definesc astfel:

l)etjnllle:
llasa nlonri(rI reletivii -,t (g.eututea molecula.i .t/) a unei substante icprczintii

lnporaul dlDtre masa aiomului (moteoulci) respo((it fi nrusa unul a[orn itc refrinltr
(on\'cnit. Atorlul do relerirln cs(e ntorn l rlc csrbor; nr:lsa sn atomi(il rclativi
esle -{:12.0000.

Sirrl

va la

bile aiadar ecualiile:


masa

atomici

masa r,r

:
1

lll:

atom

masa atomului de carbon

I2

masa molecula.S

a unui

masa ,n

a unei

molecule

din masa atomului de carbon

-t2'

Deci 9i masa moleculari estc suma maselor alomice ale alomilor conlinuti

in moleculS.
ultima convenlie internationalA, masa atomici se raporteazi in
-. Dupichimie
tizicl
la un izotopr al carbooului a cirui masl atomici s-a stabi,
;i
lit ca fiind r{:12,0000.
t
osebesc

Carbonul care se gisette In naturd contine mai multe leluri de atomi care se de-

prin

masa atomici relative

(v.

11.2.3).

TEORIA CINEIICA

OAZEIOR SI

CALDURII

221

inainte, masele atomice se raportau la oxigen. ln timp ce in fizic{ se folosea


ca referinle izotopul de oxigen cel mai abundent ln naturi, ln chimie relerirea se f{cea
la amestecul natural al izotopilor de csrbon. De aceea, masele atomice relative se deosebeau: A/r, :1,000275 Acntu.

Obseruali: Spre deosebire de sensul uzual al limbajului de pin6 acum,


masele atomice ;i moleculare nu sint mase, ci raporturi numerice
adimensionale.

()

Numirul lul I,osljlmldt

Reunind legea lui Auogadro


se obIine urmitorul impot.tant

ct

legea tlespre aolumul molar

al

gazelor

Ilezultot:Fiecsregezldealcueanlltateadelkmolcotrllnetcelallnumd!demoleculc
indilereDt de compozlfla 6o chinricl.
Deoarece la condensarea unui gaz $i apoi dupi rlcire in continuare, la solidificarea sa, masa moleculelor se conservl inseamni cd numirul lor este
acelagi in starea de agregare lichidd 9i solidi. Ajungern astlel la legea:
Orice cantltate de substanld rrr-, knrot conline itrtoldeauna acetoli Dumdr de molecule, indilereut de (ondtliile lizice (presiune, volum, temperaturtr. staie do aglegaie)
satt de compozllla chlmlcri.
N

umirul tr de molecule dintr-un kilomol se numelte rutmdrul lui Loschmidt.

El a fost calculat prima datd corect ca ordin de mirime cu ajutorul teoriei gazelor de citre fizicianul vienez J. Loschmidt (1821 -1895).
Erperienla 1.211: Picurati dintr-o pipetE una (doui sau trei) piceturi dinlr-o solufie proaspet preparatl de acid oleic (trioleine) in benzinE uqoarl
(1 vol -016), pe o suprafatd de apI sulicient de mare, lipsiti de gr6sime Fi
presirate cu siminte de br6digor (pedicu[6).
l{dsura{i diametrul petei de ulei aproape rotunde care se formeaza.

Uleiul care se risplndegte pe suprafala apei impinge s5minla


de bridigor astfel incit apare o suprafaji circulare foarte clar
vizibilS. Filmul subfire de ulei insuqi nu se vede pe aph datoritd grosimii sale foarte reduse. Petele de ulei dintr-o picituri formeazd mereu aceeagi suprafati circularl, straturile de
ulei formate din doui sau trei piceturi ocupi o arie dubl5, respectiv tripli.
Stratut de ulei care se formeazl are deci iu liecare experienf6 aceeagi grosime.
De aici s-a tras corcluzia ci de fiecare datl uleiul se intinde pe api intr-un
Obserualie:

monomolecular. Grosimea acestui strat coincide cu intinderea unei


molecule de ulei. Imaginindu-ne ce acest strat conste din multe cuburi
a$ezate aleturat qi cuprinzind fiecare tocmai o singuri moleculS, din dimensiuuile geometrice se poate calcula numdrul de cuburi (respectiv de molecule). Numirul de piceturi continute in 1 cm3 de solufie 9i densitatea aci
dului oleic trebuie determinate inainte pentru a putea calcula cantitatea
de ulei adusE pe suprafala apei cu o piciturE.

strat

222

EIEMEN'E DE TEORIA CALDURII

Fie V volumul Si m* cartitatea de substanie coniinuti iutr-o picetur5.


Grosimea stratului de ulei rezulti din volurnul V gi raza mEsuiati R a

petei circulare a" ,tui, d:#


Astfelam g5sit latura 9i volumul Vr:da
al unui cub in care se glselte o moleculii a aciduttri oleic. Numirul n de
cuburi din strat va fi n:r
'
V,

Cu ajutorul numirului n de molecule continute in cantitatea de substanfir


rn* se poate determina acum numiirul 1- de molecule continute in I kmol,
li anume din proporlia a l kmol
I
L-_n-

knrol

Problemo 1.211i 17 picituri dintr-o sotufte de tdoteintr-benzintr (0,1 vot.,%) dau 1 cm3.
Lislnd si cadd o picitur5 din solutie pe suprafata de ape presdrali cu simirte de brridi$or
se formeazi ud cerc cu diametrul d 31 cm. C,alculati din aceste date numirul lui Loschmid
(Densitatea $i masa ooleculartr a t oleinei: p:0,90 g/cm3; NI:282.) Ctt ate mare este
eroarea? Valoarea

exactl

numdrulul

lui

Loschmiitt (s;te.

t,:6,02:1.

t016.

Problemo 1.212: lndicali sursete de erod posibile


evaluArii:

tn

electuarea experieniei Si

ill

lormularea

Numrllul lui Loschmidl este o mlrime extrem de insemnat5 pentru intreaga


fizici. Ile aceea valoarea ei a fost determinati prin multe rnetode diieriie
;i complet independente intre ele (de exemplu din tensiunea superficiali
a solutiilor diluate, diu sarcina electrici a piclturilor mici de utei, din
dispersia luminii solare in atmosferi, din mlrimea cuburilor elementare de
cristale, din procese radioactive). Toate metodele furnizeazi acelasi rezultat.
De aceea valoarea numerici poate fi considerati ca absolut siquri, Xt5rimea
acestei cilre se afli in zriara domeniului nostru nemijlocit de iinaginafie. Urmitoarele indicatii pot contribui Ia o ilustrare mai concreta a valorii numerlce.

Turnind 1

I 0,8 g alcool (masa moleculard 46) in mare qi imaginin distribuitl urlilorm in toate mirile lurnii (1,37.10e-kilometri cubi), Iiecare litru dc api de mare indiferent de locul in care se
extrage
- contile incl ll molecule de alcool, Numlrul de exact l0ro :100
cm3

du-se cantitatea

trilioane atomi de fier coniinuii in gimltia unui ac (1 mm3) dau ingirali


sub forma unui pirag de mirgele o lungime de 2.10? km adici mai mult
decit dc 50 de ori distania dintre PSmint yi Lund. pe fiecare milimetru al
acestei lungimi revenind 5 milioane de atomi.
O uragini de numlrat care ar putea inreqistra in fiecaie secundi 1 milion de molecule ar avea nevoie de 20 miliarde de ani pentru a numlra
moleculele din I kmot a[ unei substanfe.

TEORIA CINEIICA

GAZETOR

SI A CALDURII

723

O pompi de vid poate evacua un vas pinh la o presiune reziduali de


10 6 torri. Un centimetru cub conline atunci inci 35 miliarde de molecule

de

gaz.

Cu ajutorul numdrului lui Loschmidt Z se poate calcula


absolutl a atomilor sau moleculelor individuale.

Efimplu: 1 kmol hialrogen

2,016 kg hidlogen,
6,023.1026 molecule;

lnseamna

1 kmol hidrogen contine

2.016

1 moleculi hidrogeh are

acum qi ntasa

masa

6,023.1026

r? ka.

lntrucit o moleculi de H se compune din doi atomi de H, masa unui atom


-ke:3.346.10
If este mrr:1,673.10-,7 kg.

de

Prcblema 4.213: Calculali masa absoluti a unui atom de oxigen (fier, uraniu) I
Prcblcmd 4.211: Din datle proble&ei 4.2/1 catcutali grosimei stlatutui de ul;j d 5i din
ea volumul Vr:dr al unei molecule de ulei I
Ce volum mediu revine unui atom individual al moleculei de ulei (trioleini: CrsHB4Or)?
Clt de mare este raza medie a unui atom daci volumul slu sc imxgineaze ca ri'sfei-,n ?-

li

Unitatea de masi individualS de 1 kmol introdusi de chimigti din


convenientl pur experimentald dobindegte acum sensul ei atomistic mai
adinc. Daci se utilizeazi unitatea de I kmol inseamni ce la toate substan[ele referirea se face rnereu la acelagi numir /, de molecule.
ln afari de numdrul lui Loschmidt, care este un numer pur, se mai
Iolose;te eonstanta lui Losrhmidt N;. Ea se definegte ca raportul dintre
numdrul lui Loschmidt qi cantitatea de substanie de 1 kmol:
I
Nz: , k-"r
Unitatea ei este [N2]:kmsl-r.
Din relatia Z:' u?ot n rezulta pentru constanta lui Loschmidt Nr:-L .
m*
Aceasta reprezintl deci raportul dintre numdrul n de molecule conlinut
in cantitatea de substangl m* 9i aceasti cantitate de substantL
.. Din aceastd relafie se vede ci cantitatea de substan{d m* este proporfionalS cu numdrLrl n de molecule con]inut in ea;

m*:

-1- n.

N7,

Unitatea de cantitate de substanlE s-ar putea delini acum ca mdrime numeticd ir| felul urmetor:
I kmol dintr-o substa[ti cste egal cu utr Dumilr I de moleeulo.
Astfel Ei legile care se referi la unitili molare devin mai simple qi permit
sd se recunoasca mai bine proprietitile esen{iale ale substanfelor. Putem
infelege acum proprietatea comunl a tuturor gazelor descrisd de ecualia
universall a gazelor. Ceea ce in esenli au comun toate gazele in aceteagi
condifii fizice este numirul de molecule, sau formulat altfel:
Itrdilerent de eompozilia loi chirlri(i, gazele prezitrti itrtotde{uoa aceeetl comportare
de state alulrci citrd se compun dfur acelall nuEtrr do Bolecule (sau atomi).

224

ETEMENTE

DE TEORIA CATDURII

d) lui$rnre nrole(ulelor
in cursul mediu am efccluat doul serii de c\periente
care ne lurnizcazi noi crrnoesen{iale despre com-

;tinfe

portarea rnoleculelor si atornilor.

Iixpeienlu 1.2i2:

Aqezim
un cilindru risturnat umplut

cu aer peste un al

doilea

cilindru umplut cu vapori de


brom. I)upi un anumit timp
se observi si in vasul de sus
o coloratie qelbuie datoriti
llromului.
litperienla 4.2/3: Peste o soIriIie de sulfat de cupru tur-

n,im un strat de api li

Fig. 4.2-1. l"liscarea moleculare browniane a trei DarticLrle

i^tr-o cameri cu ful'r, PLn(tele inregtstrare

marcl"eazd

locurile unde se aflau particulele dupa intervale de timp


ega

le.

observim solu!ia timp de


citeva zi Ie.
Re:ullat: Toate gazele si uncle lichide se amestece (in atrsenla c{rreutilor)
de la sine. Acest proces independent de amestecare se numelte
diluzie.
Iitperienla 4.9/l: Printr-un microscop obselvali o ,,cameri de fum" inchisi
9i umpluti cu fum de tutun $i iluminati lateral. Observali, de asemenea,
sub microscop lapte diluat sau o solutie diluati de clei rece de timplerie.
Palticulele vizibile mai mari din gaze 9i lichide execute miScdri neregulate
in zigzag. Aceasti mi$care a particulelor se numegte migcare browniani (fig.4.2-1).
lnl(rprelarc: \litcarea bro\yniand este provocata de faptul ce moleculele gazului sau lichidrlui se ciocnesc permanent din toate plrtile fi cu totul neregulat de particulele mai mari.

lingi alte concluzii experimentale, rezultatele celor doud serii de experienle duc la urmatoarea lege:
Pe

Ilolerulelc fi alorlii luturor subslanllor

se gdgesc

ltr continutr migcare.

Dupi concep!ia noastrl atomist5, solidele, lichidele 9i gazele se compun din atomi li molecule. La solide, atomii execute doar migciri oscilatorii mici in jurul anumitor pozilii de echilibru dispuse in anumite rciele
spatiale 9i dind astfel nagtere formelor cristaline caracteristice ale substanfelor. La lichide 9i gaze nu existd puncte de legeturi fixe ale atomilor gi
moleculelor. Lichidele gi gazele se deosebesc prin fraciiunea de ingr5midire
a particulelor lor. Deoarece lichidele sint doar pulin compresibile, distan[a
dintre moleculele lor este mici. Cele 6.10,6 molecule ale unui qaz cvasiideal
ocupi in stare normali 22,4 m3, adicl unei molecule ii revine un spatiu
de 22.:l/6.10s m3. Acest spaliu are un diametru de circa 3,5.10-e m:35 A,
dar moleculele individuale au uumai un diametru de circa 1... 5 A.

rEoRtA crNETtcA

GAZELOR

9t A

CALDURfl

725

Spafiul ocupat de un gaz este deci relativ,,gol',, iar moleculele individualesint


prin distan{e mari. I.'ortele care actioneazi intre moleculele unui
solid sau lichid pot fi doar foarte mici sau lipsesc poate cu desdvirlire intre
particulele unui gaz. Astfel se explicd de ce solidile qi lichidele prezintd
o comportare termici dependenti de natura substantei, ceea ce nu iste cazul Ia gazele cvasiideale,
. Putem presupure deci cd la gaze vom reugi cel mai simplu si explicdm comportarea macroscopici dirt structura lor atomari.
separate

4.2.2, lpotezele fundameltale ale teoriei einetice a gazelor


Ce condilii trebuie sd indeplineasci moleculele individuale ale unui gaz
ideal pentru ca la experienlele termice gazul sE urmeze legile cunoscutei
- ln aceastl problemd au fost formulate dejainsecolulal XVIII-lea primele
ipoteze utile de cetre D. Bernoulli
(1700-1781). ln lucriri ulierioare
ig
(1822-1879\,
Kri,n
R.
lausius
C
(1822-1838) 9i mai ates
1.5.
L. Bo ltzmann (1844-1906) au dezvoltat aceastd concepfie
in contiuuare qi au alcetuit o teorie completi, Aceasti teorie care deduce proprieti{ile gazdor din migcdrile molecuielor se numegte teoria einetictr a gazelor.
ConsiderEm un numer mare de molecule identice care lndeplinesc" urmitoarele ipoteze fundamentale:

l. Volumul moleculelor este neglijabil faf5 de distanfele dintre ele.


2. Cu exceplia momentului ciocnirii, moleculele nu exercitE intre ele forte

atractir/e sau repulsive.


3. Pentru ciocnirea dintre doue molecule sau dintre o moleculi 9i perefii
vasului sint valabile legile ciocnirii complet elastice.
4. Este valabil principiul dezordinii moleculire.
- Primele trei condilii caracterizeazd gazul ideal. A patra ipotezi fundamentalS spune ce la temperaturi constanta mi$carea moleculeloi gazului este
complet dezordonatd gi nu este privitegiatd nici o direcfie din spafiu. pentru fiecare vector vitezi existd in fiecare moment un vector egal ca mlrime
dar opus. Daci reuqim ca din aceste ipoteze fundamentale ;e deducem
prin calcule gi consideratii suplimentare concluzii care concordd cu rezultatele experimentale, de exemplu cu legile gazelor, atunci concepIiile
despre gazul ideal sint utile. Nu inseamnl insi ci in realitate moleaulele
unui gaz sint particule sferice complet elastice. Cu aceasta noi am dezvoltat
in reprezentarea noastre doar ur model al gazului cu care s6 putem descrie
sugestiv ti cuprinde matematic comportarea gazului. Daci concluziile din
ipotezele fundamentale vor duce la o contradictie cu rezultatele misurAtoriIor, atunci reprezentarea trebuie intregiti sau modificate. ln fizicd ne servim permanent de asemenea rcprezent[,ri prin modele. Le-am cunoscut
deja la puuctul material ;i ne vom mai intilni cu ele ta studiul luminii
9i in f izica atomici.
15

- Firi.t ruB

rtrpelio.

226

ETEMENTE

DE TEORIA CALDURII

Conform rcprezenldrii noastre de model putem executa un dispozitiv macroscopic pentru care proprietifile cerute sint prezentate de asemenea par{ial
sau total. Astiel, experienfa urmetoare ct gazul model exemplifice na$terea
presiunii pe perelii vasului la un gaz inchis.
Erperienla 4.9/5: Umplerlr o pilnie a cirei ieavE este deocamdate inchisA
cu o eprubetS, cu bile mici de otel (lig. 4.2-2). Ridicind incet eprubeta lisem
si cade intii pufine, apoi multe bile pe talerul unei balan{e de pogt6 acoperit cu o sticti de ceas potriviti. (Balanta de po$te servelte ca ,,indicator
de presiune".)
Obserualie: Cind pe taler cad putine bile, balanfa are o deviatie neregulate.
Cind bilele curg lntr-un curent continuu se observl o deviafie
constanti a acului indicator.
urmetoare cu utr gaz model ilustreazi comportarea unui gaz
experienfele
$i
realErpefienla 4.2/6: Umplem o cameri plati cu bile elastice de ofel sau sticli
(fig. 4.2-3). DatoriG pllcii de jos a camerei care este flcuti si vibreze cu
ajutorul unui electromotor cu excentric, bilele slnt puse in miscare dezordonate. Iluminem camera gi lotografiem un instantaneu al contiDutului ei.
Obseraalie: Bilele iluminate se detaqeazi pe fotografie (fig. 4.24) ca nigte
urme luminoase. Se recunosc clar ciocnirile elastice ale particulelor intre ele in ,,spafiul gazos" li cu pere]ii camerei.
Erperienla 4.21?: Pe capacul mobil al camerei agezim diferite greutnli qi
variem astfel presiunea exterioari sub care se afll gazul model din cameri.
(Frecven[a plicii de fund se fixeaze constantd ca in experienta 4.2/6,)
Obseraalie: Pe mdsu-ra cregterii presiunii exterioare, ,,volumul" gazului model
scade. In primi aproxima[ie pV:const., adice gazul model
respectE legea Boyle-Mariotte,
Rezull(rt: Un numir sulicient de mare de ciocniri individuale acfioneazi
ca o presiune constantl. Presiunea unui gaz inchis asupra perelilor vasului este o consecinfd a impulsurilor transmise la rico$area multor particule.
Cunoscind cantitatea de miqcare a fiecirei particule a unui gaz la fiecare moment am putea calcula cu ea exact comportarea gazului in toate detaliile, precum 9i presiunea pe peretele vasului. Dar la numdrul mare de
particule aceastE cunoagtere este cu totul imposibild. Ajungem totugi la
tinte cu aiutorul consideratiilor srarisricr.
Astlel putem da inlormatii foarte precise despre populatia udui ora$ mere chiar dacrl
nu cunoaltem biogralia persoanelor individuale. Se poate prezice loarte exact cili oameni
se nasc IDtr-un an gi clli mor ln acela$i interval de timp, sau clii vor suleri ln acest timp
un accident dacA conditiile de viald rdmin constante. Nu se poate spune cine este vizat
ln particular, dar liecare individ contribui doar la valoaaea medie statisticd.

Aceastd metode se poate aplica numai daci numirul obiectelor este


suficient de mare. La un gaz este desigur cazul. Legile statisticii Ei calculului probabilitifilor - nu putem intra aici ln detaliile acestor teorii

IEORIA CINETICA

GAZELOR

9I A

CALDURII

Fig, 4.2-2. Dispozitiv model pentru ilustrarea pre-

siunii Sazelor ca urmare a ciocnirilor moleculelor


de gaz.

227

Flg. 4,2-3. Camera plata pentru


vizualizarea unui mode, d-e gaz.

iir

Fig. 4.2-4. Fotografie a unui model de gaz-

EIEMENTE DE TEORIA CALDURTI

728

matematice
-permitca firi cunoagterea valorilor individuale se se laci cal
cule gi previziuni exacte despre comportarea in ansamblu a tuturor particulelor. Aga, de exemplu, dupd aceasti teorie, toate vitezele moleculelor individuale se pot inlocui printr-o vitezd medie.
,1.2.3. Presiunea gazului

gi legea Boyle-llariotte

Si incercim acum ca cu ajutorul acestor ipoteze si calculim presiunea


unui gaz asupra peretelui vasului. Pentru aceasta pleclm de la un cub cu
Iatura c umplut cu gaz. Gazul inchis se compune din n particule dintre
care fiecare are masa m gi viteza medie f. Cantitatea de Inigcare a Iiecirei
particule este atunci mu. O molecull care se lovegte de perete cu aceastd
cantitate de migcare are dupi ciocnire cantitatea de mi5care - mu. Dupa
legile ciocnirii elastice, variatia cantitalii de migcare 2rnu se transmite ca
impuls peretelui (v. 1.4.5).
Admitem numai migclri care sint perpendiculare pe cele gase suprafele
ald cubului. Vectorii vitezi ai moleculelor care cad oblic se pot descompune
in componente dupi direcliile perelilor. Ei contribuie deci Ia viteza medie
pe direc!iile alese. Aturci, conlorm principiului dezordinii moleculare, in
fiecare moment l/6 din cele n molecule ale gazului zboard spre unul din
perefi. Dintre acestea in timpul A1 suferi o ciocnire toate moleculele care
se gesesc intr-un paralelipiped cu suprafala bazei a2 5i innltimea s:t A,
(iig. a.2-5). Numirul de molecule 1n' .r." se lovesc in timpul Al de un pe6

rete se poate calcula din

!l-:

1n':ln

\"

n'Al

si 1,":a2uAt. Se obtine:
6 a3 - 6a
at
ti
Fortra pe care o e\erciti fiecare moleculi la ciocnire asupra peretelui este
egali cu raportul dintre impulsul 2mD qi timpul Al:
n

-t'1:- 2nD

Deci pentru

molecule incidente

6
-n

f:-'
^

Cu

p -AA'

m62

3a

rezullS penlru presiunea exercilath

asupra suprafelei

cubului

'D:

nmiz
3rr3

Cum o3:I' este volumul gazului inchis, ecualia


se poate scrie sub forma
pv:Ln^r,
3

Fig. 4.2-5. Pentru deduce-

rea leSir Boyle-l"1ariotte.

IEORIA CINETICA

GAZELOR SI

CALDURII

779

Aceasti ecuafie se numeste ecuaria lundamontall

teoriei cfuetice

gazelor.
Dacd la deaucerea acestei ecuatii Iru se pleacd de la ipoteza cA toate particulele gaaceea$i viteze &edie i, ci se presupune cd nr particule din volum au contribulia
de vitezd rl, iar rl, particule au contribuiia de viteze u2 etc,, se obtine cu nr+nr+nr+...:n

zului au

pY:

(np1+n*u!1n, qr+...).

Introductnd
se defiaeqte prin

oltezA pdtraticd medie

fr,

suma din parsDteze 6e poate simplitica. Ea

(n.u!1nro!1n"u!1...

;:

Cu aceasta se obline

pV- -l-

nI1

nmo,.

Pdlrolul oitezei meclii 62 nt este identic cn oilezo pdlraticd


se deosebesc hse doar pulin (yezi 4.2.4, o).

rimi

medie

7.

Valoril celor

aloutr mA-

Pentru un gaz ideal mlrimile n, m gi u au la aceeagi temperaturd o


valoare constantd. Cu ajutorul celor patru ipoteze fundamentale am dedus
deci legea Boyle-Mariotte. Aceasti concordanlI intre concluziile ipotezelor
fundamentale gi rezultatele experimentale constituie un sprijin pentru corectitudinea ipotezelor.
Am gdsit legea Boyte-trIariotte in doul moduri diferite. ln mecanica gazelor (vezi cursul mediu) am pus problema legdturii dintre presiunea gi volumul unei cantititi de gaz inchise. Prin experientre am aiuns la o serie de
misuritori a cdror evaluare a furnizat legea fizici py: const. Tot aia am
glsit legatura dintre presiune $i temperatur5, precum gi dintre volum gi temperaturl gi am putut enunfa in cele din urmi legea generale a gazelor.
Aceasti cale este un exemplu pentru metoda induetirtr. In paragralul
precedent am gesit legea intr-un alt mod. Din citeva ipoteze fundamentale
generale (teoreme fundamentale) am dedus, cu ajutorul regulilor matematice
qi logice, o ecuafie speciali despre legitura dintre presiunea gi volumul unui
gaz. Aceasti cale este un exemplu pentru metoda deduetivl. Legite gdsite prin
deduclie mai necesit5, ce-i drept, confirmarea experimentali. Pe exemplul
legii Boyle-Mariotte am vazut cd ambele metode duc la acelagi rezultat.
In Ielul acesta a fost confirmatd calea deductive aleasb de noi.
4.2.4. Concluzii ale legii Boyle-Mariotte
a) Vltoza Eoleeulelor

l'
I

Din

tdrii

legea Boyle-Mariotte se

moleculelor,

pot trage qi alte concluzii asupra

ln ecualia fuadamentald

gesitS

py:1n

compor-

mi*, nm:M

ELEMENTE

230

DC TEORIA

CATOURII

inseamnd masa gazului continut in volumul V, iar


densitatea sa. Trauslormind ecuafia se obfine:

I :o

-:lsp.
p:-.)1 p,. ir P
I
p

Pentru doud gaze diferite rezulti

la

aceeagi pre-

siune p:

n"n':'llP':'/
Ilozultaat

Pt'

Vllezele medll ale nroleculelor a.loutr gaze se


conrporti in (ondilll tdetrtlca lnvcB ca riddclolle
pdtrato als densltililor.

E mplu: lntruclt raportul de

densitate al oxigenului $i hidrogenului este cam 16: 1, vitezele mdii ale moleculelor celor doui
gaze se comporta ra 1:4. Acasti concluzie noull a legii se poate

ilustra dirct printr-o experienttr.

Fig. 4.2-6. Dif!zia Sazelor


printr-o celulA de argili.

Ei Experienlo 4.21B: Legdm un cilindru poros de lut de un manometru cu


I mercur. ca in figura 4.2-6. 9i risturndm peste cilindru un rpahar de laboraI tor. Sub pahar introducem pentru un scurt timp un curent puternic de hidroI gen, iar dupi un anumit timp indep5rtem paharul.
Obserualie: tr{ai intii, manometrul indicl in cilindru o suprapresiune care
scade dupi citva timp. Dupi ridicarea paharului, in cilindru

apare pentru scurt timp o subpresiune.

trIai intii, datoriti vitezei lor mai mari, moleculele de hidrogen difuzeazi mai repede in cilindrul de lut decit ies din el moleculele de
azot qi oxigen. Datoriti numdrului mai mare de particule din volum, in
cilindru apare astftl . suprapresiune care dureazi pinl Ia instalarea unei
noi stlri de echilibru. La indepartarea paharului se intimpli tocmai invers.
lfoleculele de hidrogen ies mat repede din citindrul de lut decit difuzeazE
in el moleculele de aer.
pn" se cunosc toate mdrimile pini la u2 se poate
Cum in ecuafia p:!
Inlerprelore:.

3'

calcula 5i viteza medie a moleculelor unui gaz.


ln condi!ii normale (0"C, 760 torr), densitatea hidrogenul ui este
p:0,0899 g/1, iar pentru viteza moleculari medie se obfine D, :1840 m/s.
Prcblema 4.215: Calculali viteza moleculald medie pentru oxigen, azot 9i bioxid de carbon.
Indicali valorile in kmlh. Ce se poate spune despre valorile oblinute ln compatatie cu vi_

tezele din tehnici?


Problema 4.216: Calculati viteza medie
Sr:
9i 9r:1000"C.

-100'C

molculelor

de hidrogen la o

temperaturtr

Vitezele calculate sint foarte mari. Rezultatul pare sI contravini expelienfei. Cici observarea proceselor de difuziune arati (v. 4'2. I d) cn este
nevoie de un timp relativ lung pini cind un gaz s-a distribuit uniform in
spatiu. Rimine deci sarcina de a confirma li exPerimetrtal rezultatul

TEORTA CTNEI|CA

GAZELOR

9l A

CALDURI

231

oblinut deductiv. Acest experiment i-a reuiit pentru


prima oare lui O. S t e r n, in anul 1920. El a putut
determina direct vitezele atomilor gi moleculelor.
Etperienla lui Slernr O sirmd de platini argintati
D este aiezati pe axa de simetrie a doi cilindri de
cupru concentrici Z, Si Z, legari rigid intre ei, Ei
aduse la incandescent6 cu ajutorul curentului electric (Iig. 4.?7). Cilindrii sint bine vidati qi pot fi

pugi in rotatie rapidi in jurul axei lor comune.


Atomii de argint care se evapore de pe sirma de pla- Fig, 4,2-7.
Reprezentare
tini stribat nestingherifi spaliul interior gi se depun schematice
a experienlej lui
pe pcreti. (in acelagi fel se produce dupd o perioidS
Stern pentru m5surarea vide ardere mai indelungate gi innegrirea becurilor tezelor atomilor respectiv
moleculelor.
datoritd atomilor de woliram care se evapor5 de pe
filamentul incardescent.) Cilindrul interior Z, are
in perete o fante irgustd S paraleld cu sirma. La dispozitivul in repaus,
atomii de argint care ajung prin aceasti lant5 in cilindrul exterior se dlpun
in ,4 sub Iorma unei benzi bine conturate. Punind cilindrii in miqcare rapide inainte de incilzirea sirmei, depunerea se face in B. Cnci in timp
ce atomii de argint strlbat distan{a I dintre perefii celor doi cilindri.
cilindrul exterior parcurge drumul .4-B. Inversind sensul de rotatie,
depunerea apare in C.
Din distanfa benzilor, viteza de rotalie Ei distanla 1 se poate calcula
viteza atomilor. Evaluarea experien{elor a lurnizat pentru viteza atomilor
de argint la 1200 "C valori intre 643 m/s Fi 675 m/s in concordante cu calculele dupi legile teoriei cinet^ice a gazelor. La temperaturi joase rezultd vaIori mai mici pentru vitezi. in felul acesta, experienja lui Slern confirme
rezultatele teoriei cinetice a gazelor.
Depunerea de argint care apare in timpul rotirii cilindrilor. ln B (sau C)
este destul de gtearsl fati de depunerea la dispozitivul in repaus. Aceasta,
la rindul ei, conlirmd ci nu toti atomii au la aceeaqi tempiraturE viteze
egale, ci vitezele lor sint distribuite in jurul unei valori medii.
Cu ajutorul gazului model putem obfine ii informalii despre distribu{ia
de vit9z9 a particulelor sale. Fotografia (tig.4.2-4\ gazului model din experrenl-a 4.216 aratd ce nu toate particulele au aceeagi vitezi. Lungimea ulmelor
de traiectorie este proportionald cu viteza respective a particulelor. Deoarece in cazul imaginii fotografice este vorba de o proieclie a conlinutului
camerei intr-un plan (planul filmului), fotografia se poate lolosi in mod
direct numai pentru determinarea distribuJiei de viteze a unui gaz ,,bidimensional".

fotoraIie streoscopice a gazului model se poate deterhina ln mod corespunztrtor


distributia de viteze a unui gaz tridimensional. Distrjbutie d viteze se obtine det;.minlnd
numdrul n de pa icule care au o anumitd vitezi 1,. pentru aceasta se lftparte domeniul
de viteze ln intervale mici 4., $i se numlre pa iculele ale caror vitez slni cuprinse intre
,i li ui+Ar. Valorile numerice AnlgAsite se reprezinta lntr-o diagramd tn fuacrie de u
(fig, 4.2-4, o). Curba discontinu{ ltr trepte care se obline devine cu ,ut mai netedi cu cil
valorile yitzelor D{ slese slnt mtti dse. Intervalele A, se pot chier suprapune.
D_jntr--o

I-EMENTE DE TEORIA CAI-OURII

237

ht lt

a)

b)

Fig. 4.2_9. DistribJtie a vitezelor:


a),D..srri,bLtia vitezeror oa.t,cu,e'or
gd7 mod;1. in:lllimea fiecrrJi dreplLnghi
rul An de oart cuie a cero- vrte,,a se "nJi
allE in ,.TervalJl (,/.Ar'1.

di,.uml-

b) Distribulie de viteze maxwelliani a moleculeior unui gai Ia diferite temperaturi,

Evaluarea unei fotografii confirme ci particulele unui gaz-model nu au


toate aceea;i viteze, ci valorile sint imprhgiiate peste un doireniu larg. Dia_
grama arati_ci o vitezS.ao, care pentru starea gazului este cea mai pro"babill,
este_ preluate gi.de majoritatea particulelor in urma ciocnirilor neregulate.
curba-.nu este simetrici fafi de maximur ei care corespunde oitezei celei mai
probabile ,0. t{umirul de particule care au o vitezE mai mare decit ,0 este
mai mare decit cel al particutelor cu vitezd mai micl. De aceea,"uiteza
medie u a tuturor paticulelor nu este identici cu viteza cea mai probabili
uo. Nici una din ele nu coincide cu radicalul din uiteza pdtraticd medi, VV.
In particular avem, u:1,128 uo si Vi:t,ZZ+uocu uo< u <l/r, 1tig.a.2-g.D).
Diferenlele valorilor nu stnt prea mari, dar cele trei viteze trebuie deosebite strict
.Inlre
. ele.
lntrucit curba scade deslut de abrupt de ambel pArli ale maximului, pentru
plificarea. calculului se poate presupune adesea aceeaqi vit;zd pentru ioate particulele. sim_
obicei este vorba atunci de radicalul vitezei patratice medii. Fdcind la momente De_
rioare alte fotografii cu gazul model in aceleaqi condilii, evaluarea io" ae .rr"""o ulte_
curbe. Degi rnolecurele individuare de gaz

i:i

schimbi lncontinuu yiteza

""""r!i

datorita ciocniriloi,
numirul particulelor a cdror viteza este cuprinsd in intervalul dintre
rr, 9i ur+Au isie
acele$j la toate observatiile. i\lai putem sp;ne cd probabilitatea ae a intltni
intre toate
_
psrucurere
gazulur una cu viteTa intre uo ri aorAu este. in aceleasj condilii, la fel de mare
ln toate . o-bservali e. La distributia de vitezi este deci vorba de o problem{ de catcul al
probabilitdfilor. De aceea, pe baza teoriei matematice, l\, a x w e I l'a putut calcula aceas_
te probabilitate ti deduce teoretic logoa do dtst burte (fig. 4.2_8, D). Legea nu conline
masa moleculelor de gaz. De aceea, forma ei este independent{ de ferul gazurui
si vatabiri
peotru toate gazele ideale.

b) Drumul llbcr mirloclu tt trumirul ile clocnlri


in folografia.gazului.modet (fig. 4.2-4) multe traiectorii ale particutelor
,rlnle.
urn. cauza crocnrrllor reciproce. particulele i$i schimbd tot timpul direclia. inslnl
ciuda vi_
tezei mari, particula individuali nu
prea
drparte.
aceaita expfica Ei observalia
_ajunge
cd un.az se r:isptndeste prin difuzie. doar.
incet tntr-; incepere. porliuiile drepte ale tiaiectoriilor particulelor lntre doua ciocniri au lungimi dife;ite. Valoaiea medie
a acestor
t,!,:, miitociu.i al unei .motecule de saz. Exisla difelire posi_
l:.lllr.li
.-"^1.r_y.*:$L:
-11!!yl din experiente de diluzie drurnul tiber mijlociu al molecu.lelor
Durral, pentru ar deterBina

TEORTA CINET|CA

GAZELOR

5! A

CALDURII

diferitelor gaze. in condiiii normale

233

(OoC, 760

toni)

se

lo!i:

Hidrogen

1,13.10-? m

Oxigen

0,58.10 7 m

Bioxid de

obtin penbu f urtuAtoarele va0,64.10-7 m

carbon 0.39.10-? m
medie , se poate calcula timpul mediu

Din drumul liber miilociu I 9i viteza molecularit


Tdintredoud ciocniri. avemt-L/u. \'aloarea invers5-z-tit:u/). se numeste frec\enla

meille

in hidrogenul gazos iD condiiii normale, fiecare moleculd de hidrogen sulertr deci ln medie
1010 ciocniri pe secundtr.
Frecvenla medie a ciocnirilor; ti drumul liber mijtociu f al unui gaz depind de presiune Si temperaturtr. Drumul liber miilociu al moleculelor unui gaz se poate meri micao1840/1,13.10-7:1.6

rind presiunea. Clnd drumul liber mijlociu devine comparabil cu dime[siunile vasului apar
fenomene cu totul noi. Moleculele gazului pot zbura acum nestingherite de Ia ult perete
al vasului la altul. Din cauza lipsei ciocnirilor ln gaz nu se mai produce o compensale a
proceselor de mi$care, iar numtrrul mic de particule nu mai permite o mediere ca lumea.
Noliunea de drum liber mijlocju, ca $i cellalt notiuni statistice, lSi pierd sensul. Aceastd
stare se nume$te Did lnaintat. Pentru vasele obisnuite (cu dimensiuni ln iur de ,0 cm)
aceasti comportare noua a gazelor se face observabild la presiuni sub 10-3 toEi, iar drumul liber mijlociu este atunci cam de 10 cm.

4.2.5. Temperatura absolutl gi mi;earea moleeularl

Din ipotezele fundamentale ale teoriei cinetice a gazelor am dedus legea Boyle-X{ariotte si am obfinut ecuafia fundamentale a teoriei cinetice

pazelor:

,V:1 3

^r".

Raportind ecualia iundamentali la 1 kmol dintr-un gaz Ei avlnd ln


vedere ci A : ! 1N; constanta lui Loschmidt, V2 volumul molar) se obtine:
Y V^

!
pY^:
''' 3

Nr,

m7.

AceastE ecua[ie ne aminte;te de ecuatia generall de stare a gazelor gisitd experimental pV6:RT. Cele doud ecualii devin identice daci se pune:

RT:!N,
m a2.
3'
De aici rezulti insa ci temperatura absoluti
tionali cu erergia cineticl medie a moleculelor:

? a gazului este

pz:g..
T- -lp
2
Cu aceasta rezultS:
o-,*
Nrlla --1Nr, E"
RI-: 3"23-

sau Ec-

'2Nro r: '2 *?.

proPor-

7t4

ELEMEN'TE

DE TEORIA CALDURII

uniucrsa/da care apare ln a doua ecualie se numcfte constanla lui


NZ
Boltzmann, in cinstea fizicianului austriac L. Bo ltzmann.
Valoarea ei este:
Conslanla

*: -a
Nz,

:r,asos. lo-s J.gril-..

nczulttrt:lompctaluraabsolutaTf,ul|ulgazldeslesleproporlloBol{cuenerglaclnetlcd medle E. s moleculelor sale.

Temperatura absoluti care inifial a fost introdusd pur formal pentru


simplificatl a legilor gazelor dobinde$te prin aceasti relatie
fizici intuitivd. Nu numai presiunea unui gaz, ci $i temperatura sa se datoreazi migcdrii moleculelor. Energia cineticl medie a particulelor determini temperatura absolutl a gazului. Nu conteazd insl decit
migcarea dezordondrd sau termicd a particulelor 9i nu o migcare suprapusd
comund tuturor moleculelor. Viteza migcirii suprapuse poate lua valori mari,
ilar ea nu contribuie cu nimic la temperatura gazului. Temperatura este, ca
gi presiunea, o mdrime slatisticd Si rezulte ca valoare medie peste utt numer
foarte mare de particule. Pentru o particutA individualS aceste nofiuni igi
pierd sensul; nu se poate vorbi de temperatura unui atom sau molecule.
Prin interpretarea cinetice a bmperaturii se intelege acum qi denumirea
zero absolut. Pentru ?:0 este ti Ec:0, adice particulele sint in ,,repaus".
Intrucit energia cinetici nu poate- lua valori negative, aceasta este pentru
Ea cea mai micl valoare posihili. In felul acesta pentru temperatura unui
gaz ideal se fixeazA o limit6 inferioari
un zero absolut.
Conlinutul de energie al unui gaz- care consti din energia cinetici a
mi$cerilor rectilinii ale particulelor sale, a9a-zisa energie de lransla/ie, este
destul de considerabil. Pentru m*:1 kmol la temperatura camerei (20'C)
reprezentarea
o semnificatie

el

este

E":7't
-22 ^uzeste

'

k? --3,657 10' J'

In general ientru o cantiLate rn* dintr-un

E":
'

3 p1*
RT:3,657 .106 --:L m*.

2
termicl nu

Aceasti energie
complet dezordonate.

gaz ideal contjnutul de energie

kmol

este

Unei particule individuale a gazului

utilizabili in mod direct


li

deoarece

revlne lractiunea de energie

1r.I.
2

existl

Confo"*

clei de-a patra ipoteze lundamentale a teoriei cinetice a gazelor, prr'ncipiul dezordinii moIcculare, nu este priyilegieti nici o djrectje ln spatiu. Corcspunz{tor celor trei directii
spaiiale, orice padiculd posede trei posibilittrti de mitcare independente lnlr ele. Se mai
spun pe scurt:

fhcare portieul[

posodd

trel grade de llbertete ela mltcirli do transhrlG.

TEORIA CINEIICA

GAZEI.OR

5I A

CALDURII

235

Duptr acela$i principiu, Iiectrrui grad de libe ate al uni particule individuale li
revine nrrgi.t 1e11ic6 P1"r*-Er: ! 17.
La deducerea legii Boyle-I{ariotte am presupus pa iculele de Eaz ca mici slere unitaae
Aceastd reprezentare cuprinde moleculele de gaz monoatomice. Maioritatea gazelor reale au lnsi molecule bi- $i multiatomice. Acestea pot executa, ln afarl
de miscdrile de translatie, $i mi$ceri de rotatie ln jurut dileritelor axe ale moleculei. De
asemenea slnt posibile mi$cdri vibratorii ale atomilor individuali ln interiorul moleculei. Astfel se adaug{ alte grade de libeltate, ale vibraliei $i rotatiei. Trebuie str cerceteft mai
departe dace aceste grade de libertate noi stnt echivalente cu cele ale mi$cilrii de translatie ii dacd aceste misclri contribuie $i ele la energia termice a unui gaz (v. 3.2.3)

qi complet elastice.

4.2.6, Cantitatea de

c dur{ ;i

edldura speeifietr

Pentru descrierea comportlrii termice a substantelor am introdus in


teoria c5ldurii in cursul mediu pe linge temperatura, notiunea importanti
de rantitate de c&ldurtr. lntre cele doud mirimi exista relatia
e:cmA.9:cmAT.
AceastE ecualie spune: pentru a mlri temperatura unui corP omogen cu A?
trebuie si-i ddm o anumitd cartitate de celdure AQ, care este proporfionalE
clu masa m a corpului qi cu cregterea de temperaturi A?. Factorul de proportionalitate c are pentru fiecare substanfi o valoare caracteristici, el este
o constanld de mqlerial gi se numegte ctrldurl specifiel,
Cu aceaste ecuafie se poate defiri 9i unilatea cantildlii de cdklurd fixind pentru
factorul c al unei anumite substante yaloarea numerice l. Ca substante
de referinrd servette apa.
llellDlllcr
Unltales de catrtllate de (ildurtr estc kllocalotla' Es esle caDtilalea de odldutd trecc_
sard pentru 1 Lg de opd petrtru f,-l rldle{ tempelatura cu I grd (mal prcels dc la

14'5"C le 15,5"C).
Dupe stabilirea unitltii cantititrii de cildurS, din ecua[ie rezulti qi definitia

cdldurii specifice.
D.lltrlllel
CEldur{ lpeclflci a un.l substante esle egald cu tsPortul dlntre cf,ntltalei dc cdldut{
lurotzstl AQ tl produsul dlnEc nrasr m s substanlel ltrc[lrlte tl crelteref, de tem_
pctaturd A? cotesPuDztrtoare:
AQ

": mLT
Unitatea de cdldurd specifica este [c]:

-kcal . .Dace
kg grd
pornim de la cantitatea de substantl m* atunci rezulte o altE
I
I

in loc de masam
unitate' Clldura

specifice raportati la cantitatea de substantd m* se numeqte cdldura molard


a substanlei li se noteazE distinctiv cu C:
AQ

C:
unitatea ei

este

lCl: kmol.grd
-!i1l

m*L7'
'

EIEMENTE DE TEORIA CALDURII

236

Ca o altd mi.ime care descrie comporl.area unui corp la lncelzire, se lolose$te capacitatee caloricd l,. Ea se defineite ca produsul dintre cildura specifici $i lnase: u:mc.
obtinem l,: 49 . q"p""i1,i1",
este deci egali cu raportul dintre cantiCu c: ]q
"rlorici
A"
m A?
tatea de cdldurd furnjzatn A0 $i crestete, de temperaturd AI provocate astfl'I. Din aceaste
legdturi se lntelege lolosirea notiunii de capacitate (putere de absorblie) $i se vede ci ea
se poate aplica nu numai corpurilor care se compun din aceeagi substanti (cu aceeaii cel
durn specilicd).

Clldura specificd a substantelor solide pi lichide se determini din experienle de amestec. La gaze, pentru cildura specificd se obfin valori diferite dupi cum incilzirea se lace la presiune constantri sau la uolurn ton$lqnl.
La incilzire izobari se obtine clldura specifici cp; la incllzire izocorS, cIldura specifici c2.
Erperienfu 4.219: Unei cantititi de gaz inchise (fig. 4.2-9) i se furnizeazd
prin intermediul unui filament prin care trece un impuls scurt de curent, o
anumitd cantitate de cildurE. Un manometru cu lichid ata$at aratl cresterea
de presiune Ap care apare la volum constant.
Din creqterea de presiune se poate determina, conform legii lui Charles
cre;telea de temperaturl A?'. Cantitatea de cildurl transmise rezultl din
puterea electrici Wa:Ult 9i din echivalentul electric al caloriei cunoscut.
Averu
comL,T

o,2zg

.1g-. k"'l Y 7 1.

Erperienla 1.2110: De vasul cu gaz mai leglm un cilindru cu piston gi repetlm experienta precedent5. Dupd impulsul de curent mirim la cilindrul
cu piston volumul atit de mult incit manometrul si nu arate nici o cregtere de presiune. Pe cilindrul cu piston putem citi cre$terea de volum la
presiune constantS.

Fig. 4.2.-9. Dispozitiv experi-

mental pentru

determinarea

caidurii specifice a unui gaz:


a) la un volum constant (c,) li

b) la o presiune constant: (.p).

rEoRrA crNETrca

Din

GAZETOR

cregterea

L u s s a c,

9r A CALDURI

237

de volum AV se poate calcula, conform legii G a y


A7. Cantitatea de cilduri transmise se

cregterea de temperaturd

determini ca in prima experienlS. 'l'abela urmitoare conjine clldurile specifice


cp ti c, ale citorva gaze.

Tabela 414
(Nldurlle speclllee

tl cllldlrrlle

molare ale eltorva gaze

cp

c,

I cr-c"

Gaze monoatomice

Argon
Heliu
Neon

(Ar)
(He)
(Ne)

o,125
1,250
o,244

0,076

4,993

o,767
0,149

5.004

4,925

3,035
3,070
3,007

1,958

1,93{

1,65
1,63

1,918

1,6.1

1,96S

1,39

1,985
1,989
2,004

1,4O

Gaze biatomice

lHCl)l
I
(N,)
|
(Hp)

Acid clorh idric

Oxigen (O.)

0,192
0,219

0,138
0,157
O,71-1

Hidrogen

0,248
0,420

Azot

2,426
Gaze

7,OO1

7,008
6,948
6,895

5,032
5,023
4,959
.1,891

1,40
1,41

tri- $i multiatomice

Bioxid de (arbon tCO,)l 0.200


0.155
8,802
6,823
,,9i9 I r,29
Iletan r(:H!,
| 0.530 0,105
8,503
6,,197
2.006 I r,3l
Din tabeli extragem urmdtorul important
nezultat: Celdura spectll({ c, a utrul gaz ls prcsiutre constatrtd oste lntotdeautra mai
mare docit ctrldura spectllcd c, la volum colrstant,

Aceasta inseamne

cd la presiune constanti trebuie sI lurnizim unui

gaz o cantitate de cildure mai mare pentru a realiza aceeagi creqtere de temperaturi. Aceasta se poate ittelege tinind seaml de rezultatele din paragraful 4.2.5. Cregterea de temperatur5 a unui gaz inseamni o creitere a ener-

giei termice Ep|^ a particulelor

sale.

Dacd incdlzim gazul la volum constant, cantitatea de cdldurl transmisl


este transformate intr-o creqtere a energiei termice:

LQ1':A.E6v,.

Daci, in schimb, gazul se inc5lzegte la presiune constantd, el se dilatd in acelagi timp gi executS astfel un lucru mecanic exterior AW impotriva presiunii. Deci cantitatea de cilduri furnizata se transformi parfial
tn creqterea euergiei termice 9i parlial in lucru mecanic exterior, Avem:
AQe:LDt"rn*LW.

EIEMEN'E DE IEORIA CALDURII

238

Cregterea energiei tcrmice 9i lucrul mecanic exterior pot


petrtru un gaz ideal (v. p. 234). Avem;

inainte de lncilzirt

dupi

:1

E*rm

Ep72elA,E61s:

incdlzire

fi

calculate

m*RT

i -*O (f +Af)

LE6^:1 n*n 67.

Rezultd prin scidere:

Cantitatea de cildure furnizati la voldm constant este LQo:Com*L,T.


Egalind cantitatea de celdurl furnizatd AQ1 cu cregterea energiei termice

AErffn

se obtine

Crm+trT:1 1*RL,T,
2

j
c-:
-2

n.

Rezultal: Cdldurile molare C, ale tuturor gazelor ideale (monoatomice)


sint constante:
C,:
-2 NR:l,zs.lG .I kmol-r grd-r:3 kcal kmol lgrd-l.
Aceaste valoare teoretici concordd bine cu rezultatele experimentale (v. tabela 414) pentru gaze monoatomice. Putem constata deci:
Daci unui gaz i se lurnizeazi la volum constant cantitatea de cdldurE AQx,
atunci aceasta serveqte in intregime pentru merirea energiei termice a moleoulelor sale ti este valabiH relatia

AO":-1 m*'1AT'
2

si

la volum constant de cildura molari


Trebuie
C, la presiune constante. ln cazul at doilea, la variafia volumului trebuie
si se electueze un lucru mecanic contra presiunii exterioare.
Pentru a calcula lucrul mecanic exterior AW pe
care il efectueazS un gaz ideal la cregterea volumului
deosebim cdldura molar6 C7

impotriva presiunii p, ne imaginim volumul siu V


inchis printr-un piston firi greutate (fig. 4.2-10), care
se poate misca firi frecare. Asupra pistonului cu suprafafa,4 acfioneazi la presiunea p forta F:Ap. La dilatarea gazului, pistonul se deplaseazd cu por{iunea A s qi
face deci lucrul mecanic
W: 1{p^s:pAV.
Ecua{ia Qr:AEar-*LW trece astfel in

LQe:AEwn*PLY.

FiE.

4.2-10, Pentru cal-

culul lucrului

mecanic

extern AW efectuat de
un gaz perfect contaa
Presrunll p.

TEORTA

CrNgnCA

OAzELOR

tt A CAIDURX

239

Lucrul mecanic exterior AVI se poate exprima conlorm ecualiei gdnerale


gazelor (vezi pag. 217) 9i sub altE formd. Avem
:m*RT,
inainte de incilzire pV
p(V+AV):m*R(T +A?).
dupi incilzire

pLV

Rezultl prin scedere


Mai departe rezulti;
LQe:LEtn,

In

:m*RAT.

*LW:1m*RA T+-*p6 1: A

111tp67.

acelaqi mod ca mai sus obfinem pentru cildura molari C, a unur gaz

ideal

Cr:1R:2,08.
'2

10a

J kmol-rgrd-r:5 kcal kmol-1grd-l.

experimentale (v. tabela 4/4)


pentru gaze monoatomice. Putem constata deci: dacl unui gaz ideal i se furnizeazd la presiune constantd cantitatea de cdldurd AQr, atunci aceasta servegte partial pentru mdrirea energiei termice 9i parfial pentru efectuarea unli
lucru mecanicl este valabild relatia:

$i aceasti valoare concorde bine cu rezultatele

L0-: :-2

m*RA T'

Fdcind diferenta qi raportul cdldurilor molare C, qi C2 calculate din teoria


cinetici se obfine:

Cn- Cr:11a2 kcal kmol-lgrd-r


qi

: ",
"o
Co ct

1,62.

relafii sint valabile exact numai pentru gaze ideale. Pentru gaze revalori reprezinte valori limiti care nu se ating decit la temperaturi inalte qi presiuni joase. Tabela aratd ci gazele monoatomice 9i cvasiideale indeplinesc aceste relatii toarte bine. ln schimb, la gazele bi- sau multiatomice, cildurile molare gi raportul Cp/Cn se abate de la valoarea teoreticd 5/3. Unde trebuie ciutat motivul pentru aceastd abatere?
La calculul energiei termice a unui gaz ideal s-a tinut cont pini acum
numai de energia de translafie a particulelor sale. Am aritat inse deja cE
la moleculele multiatomice pot interveni grade de libertate suplimentare
ale mi$cirii.
Iu afari de miqcarea rectilinie, o moleculd de gaz biatomici mai poate
executa migciri de rotatie in jurut a trei axe spa[iale. lntruclt momentul
de inertie al moleculei fa[i de axa sa lorgitudinal5 este foarte mic, energia
rotalionali pentru migcarea de rota[ie in jurul acestei axe se poate practic
neglija. Mi;cerilor de translafie li se adaugi deci numai doul mi$c6ri de
rotaiie - adici doui grade de libertat. La moleculele multiatomice nu se
poate neglija nici o miqcare rotafionali. Ajungem astfel la urmetorul
Aceste

ale

:5,2*

aceste

240

cz

ELEMENTE

uIta

t:

DE TEORIA CATDURII

llbc ate ale mltctrrll slnt


monoatomlca
3,
la gazele blatomlce
i,
la gazele lri- Fl multlatomlce 6.
Gmdole de

lo gszele

DacI conform principiului dezordinii moleculare se trine cont in acelaqi mod


de toate gradele de libertate la calculul energiei termice, atunci pentru gaze
biatomice se ob[ine dupe acela$i calcul pe care l-am fecut peutru gazul
ideal monoatomic;

Cr:1
'22 R:5 kcal kmol-rgrd-r , Ce:1R!7

kcal kmol-l grd-r

qi

cp
c"

: "c x z;b:1,4,

tri- 9i multiatomice se obline:


t
Cr:9
'2"2 R:6 kcal kmol-rgrd-t. Cr-- -R t

Pentru gaze

8 kcal kmol-rgrd-r

qi

c, : ", :
qcD

g:

6:1,33.

DupA cum arate tabela 414, aceste rezultate teoretice concord5 foarte bine
cu cele experimentale, La energia termice trebuie deci luate in considerare
toate gradele de libertate ale mitcdrii.
nszu l ts t: Itr medle staUsllctr, rloearo moleeultr posodd la tellrperatura f peotru ilocaro
grld de libertate al el energla letrIrlen e6,^=Lpl'.
Trcbuie atrasi atentia cd energia termice a gazelor concordtr
,rtorit" teoretice numai la
temperaturi ridicate. La temperaturi joase ele se abat puternic"l de Ia legile ideale. La temperaturi joase, c,ildurile specifice iau valori din ce ln ce mai mici. Comportarea gazelor h
acest domeniu de temperature se poate lnrelege numai admilind o variatie discontinud a
energiei termice. Aceaste duce la legile teoriei cuantic pe care nu o putem prezenta aici.

Deci, cu ajutorul ipotezelor fundamentale ale teoriei cineticq nu numai


ce se pot interpreta intuitiv milimile de stare ca presiunea Si temperatura
unui gaz ideal, dar coniorm unor relatii mecanice se pot infelege gi cantitatea de ciduri qi cildura specifici pc baza migcirii molecularc. Aceasti
teorie care atribuie cdldura migclrii atomilor gi moleculelor se numegte
teoria cinetie{ a etrldurii. ln fetul acesta, intreaga teorie a cdldurii se
leagd strins de legite gi reprezentdrile de model dir necanicd, fiind adesea
tlatate ca un capitoI spccial al mecanicii il cadrul reprezentirii sis[ematice.
lnainte de a cerceta mai departe relafiile energetice vom transpune concepiia molecular-cineticE despre cdldurd la celelalte doui stiri de agregare.

TEORTA CTNEflCA

GAZETOR

5r A CALDURI

241

4.2.7. Sehimbarea stdrilor de agregare gi teoria einetiei a cdldurii


Fenomenele termice cele mai insemnate din diferitele steri de agregare
qi tranzi(iile acestora la incilzire, respectiv ricire, au fost studiate experimental in detaliu in cursul mediu. ln figura 4.2-11 sint ilustrate fenomenele
cele mai importante 9i notiunile corespunzdtoare pe exemplul apei, de la

starea solidd pini la cea gazoasl. Aidoma apei, fenomenele individuale se


pot explica qi pentru toate celelalte substante in mod unitar cu ajutorul
teoriei cinetice a gaze lor.
a) Dilataref, eorpurilor

ln starea solid5, fortete dintre moleculele

invecinate, a$a-zisele

Forre

in gazul ideal lipsesc cu desivirlire, sint determinante pentrrt propriet5lile termice ale corpului. Din cauza acestor forte, moleculele
sint legate de anumite pozilii din rerea qi pot executa doar oscilalii in jurul
poziliei lor de echilibru. Ca urmare a acestei migciri particulele posedd o
moleculare, care

energie de oscilafie care poate fi comparatd cu energia de translalie a moleculelor unui gaz qi care reprezintd energia termici E6r"- a solidului. La incilzire, energia de oscila(ie cregte 9i astfel creqte qi temperatura corpului
9i sldbegte legitura strinsl dintre particulele sale: corpul se dilati.

La lichide, moleculele nu sint cuplate intre ele atit de puternic prin


for[ele moleculare, care se numesc ai forle de coeziune, aqa ce particulele se
mai pot migca liber unele fare de altele. Prin incilzire cregte energia medie a
particulelor Iichiduhi gi, corespunzitor, creqte Ei temperatura lichidului.

Fig.4.7-11. Formele de stare tr transformarile lor prin adaos (respectiv pierdere) de celdur;
1 kg de apa.

16

- Firi.: cu$ 3uFrior

la

ETEMENTE DE IEORIA CAI"DURN

247

Particulele se ciocnesc puternic unele de altele gi necesiti aqadar spatiu mai

mult: lichidul se dilati.


b) fophco; evf,potaree

Dacd prin incllzire energia de oscilafie a unui solid a devenit atlt de


mare incit forfele moleculare pot fi invinse, particulele se pot migca liber
unele fa[i de altele 5i solidul devine fluid. ln timpul topirii, temperatura
substanfei nu mai cregte in ciuda incilzirii in continuare. Viteza medie a
particulelor rdmine deci constanti { cdldura de topire furnizati este transiormatl in energie potentiali a particulelor impotriva for[elor moleculare.
La recire, aceasii energie potenliali este eliberati din nou sub forme de
cdldurd de solidificare.
Tot aga, la-un lichid, prin incilzire cregte energia cinetici qi deci viteza medie a particulelor. La o anumiti temPeraturi, energia de mitcare
este atit de mare incit particulele plresesc legetura lichidului 9i pot scePa ca
particule
libere in spaIiul gazos: lichidul fierbe.
- ln timpul
fierberii, temperatura gi deci viteza medie a Particulelor rernine iariqi constante. Cdklura de euaporare furnizate se transformd in energie potentiali a moleculelor contra lortelor de legdturi. La ricire ea se elibereazd sub form, de cdklurd de condensare.
Ca urmare a distribuliei de uiteze maruelliene, unele molecule posed6 deja
la temperaturi subpunctul de fierbere viteza, respectiv energia cinetici necesare
pentru a invinge foilele de legeturl la suprafa[a lichidului. Acestea Pot scapa
atunci in spaliul gazos: lichidul se evapore.
Ptublema 4.21f: Motivati ce ln timpul evaporarii, temperatura lichidului sced'
c) Vapori saluratrrl ,i nes{tumnrl
Evaporarea unui lichid are loc la orice temperaturii sub punctul de fierber' Clnd moleculele cari ies din suprafal, sint incontinuu lndepertate (de exemplu, printr_un curent de eer),
procesul de evaporaie continud nelntrcrupt. Cu totul alte fenomene apar clnd spatlul d-e
ieasupro tichiauiui este lnchis. Vom cerceti aceite fenomene mai exact in cle ce urmeazi'

Erperienla 4.2111:
a) Un tub de sticlii se umple cu mercur

li

se asazA resturnat lntr-o capsuld cu mercur


\til.4.2-121. in tubul de sticl, epare un

,,vid torricelian", iar ineltimea coloani de


inercur indictr presiunea atmoslrictr exte_
rioartr (cam 760 torri). Prin rotirea rcbine_
tului special de Ia capdtul de sus al tubului
se aduce ln repetate rlnduri eter ln vid.
b) Tubul se apleace $i apoi se lndreapte iar'
c) Tubul se lncilzeste cu griii cu un foen $i
apoi se r{ceite iar.

Obsetodli4

Cartit{tile de eter adlugate se


evaportr pln{ clnd coloane de

mercur a atins o lniltime de 320

mm (la 20'C).

Eterul adtrugat ulterior se adune

cs lichid
mctcur

deasNpra coloanei de

ti nu se mai evaPor{.

Fig, 4.2-17. Experienle pentru mfuurarea

pr;siunii vaporilor saturanti ai unui fluid (eter).

TEORTA CTNETCA

GAZETOR

$t A

CALOURI

243

$i tn aceast{ stare rnsi trec lncd molecule de lichid ln spatiul gazos, dar in
unitatea de timp se lntorc tot atltea molecule din spatiul Sazos ln lichid, ati cd raportul
cantitAtilor de llchid Si vapori Ilu mai veriaz{. O asemetrea atere de chilibru se nu-mette
InlerpElarc:

ochlllbru dhrmlo.

Vaporii de ster exercit{ o prsiule asupre mercurului $i apasrl coloana de mercur cu


760 mm
320 mm : 440 mm ln jos Iald de presiunea atmosferice exterioard. La lncllnetea tubulul,
diferenta de lnlltlme nu se modifica, la 20 .C ea este mereu de 440 mm.
corespunzind unel presluni de 440 torri Presiunea veporilor d eter qeste lnsd cu cre$torea tempereturii $i scade la rdcire.

hilr Ddpori sa,uranli se lDlelego uB 0a, osre sc gdrefle ltr echltlbru drhrhlo eu tara
re llehldd. Prcslun.{ c.rc cBte ttrreglitratl stutrel lD gpf,rlul Cazos 8a Dumertc pftslunq
oaporilor salu.ranli.
Rerult&t! hcslutros vaporllor s{turnrl rdmlne

cotrstantd

ls varlatla volurnulul ,l

dcplndc nnrnrl dG tcmDGhturi.


Pentru vaporii saturenti nu este deci.valabiH legea Boyte-Mariotte, fiindcA h micsorarea volumului de gaz (Inclhurea tubului) paesiunea nu qette. La mdriiea presiunii ssu
mictorarea volurnului, din lazs gazoasd trec mai multe molecule ln lq?a ichida, declt
se evaportr ln acela$i timp din lichid, plnd ctnd s-a restebitit echilibrul dinemic la aceeaii
presiune a vaporilor saturantri. Invers, .Ia _mdrirea volurnului de gaz sau mic$orarea prcsiunii
se vapori o palte suplimentard din lichid, aSa ctr starea de echilibru se menline ia p.esi-

unes vaporilor saturalii.

FIclnd acelea$l experiente ln .loc de ter cu qlte lichide (de exemplu, Rlcool, clorotorm, apd), apar acelea$i fenomene. ln spete, obiervdm c![: presiunea vaporilor de saturalie
este diferit{ pentru lichide dileritet e cre$te lntotdeauna cu cre'terea tanrpemturii. Figura
4.2-13 prezintt dependenta- prsiunii vaporilo saturanti de temperatur{. pentru vaforii
y6labilll nici lgea lui Cbarles pentru ctr presiunea vaporilor d; sasaturantl nu -"1
turstie nu oe$te""1"
linid cu tmperaturs, ci mult msi rapid, dup{ cum aaate curbele din
tigura 4.2-13. Vaporii 6lnt saturatl atlta vreme clt 6e all{ ln contact cu ljchidul lor. Ma-

rind spstlul

gazos seu ridiclnd._temperatura, dupi ce s-a evaporat tot lichidul prcsiunea


devine nesaturatil sau supralnc{lzitd. Le mlriree volumului unor vapori supralnc{lziti,
lE spaliul gszos nu mal pot txec alte molecule ale lichidului, deci presiunea vaporilor scade.
Tot aSa, la mrc$orarea volurhului de gsz, presiunea cre$te pln{ clnd ie atlnge preiiunee vapor!

lo. saturantl. Abis etunci s formeaze feza lichid{ $i presiunea remlne constantd.
cszuri, penhu vaporji n6seturarti ste valabilA legea
Boyle-Mariotte.

ln

ln

ambele

ocelt

domeniu de stare slnt ln-

deplinite

ti
Rctult!1,

ale gazelor.

celelelte legi

Veporll nau-

tutrtrrl atu
8rlprelnedlzltl
r8c[lt{ ce tl
un oaz cvaal-

id6al dc lcgllc
0rzulul ldcel.

Erp.rlenla 1.2112: Cd ln
expetienta precedent{ adu-

cem atlta tirnp eter ln

spqliul vidat diE tubul de


sticld plnd clnd se reallzeaz{ presiunea vaporilor
de saturstie: Apoi mai addugdm slcool ca al

lichid-

doilea

Fis .

4.2-13. Presiunile vaporilor saturanti ale diferitelor fluide

in funclie de temperaturtr.

EIEMENTE DE IEORIA CATDURII

244

Obseaualie: Si alcoolul se evaporl $i coloana de mercur este apdsatd in ios cu o lurgime


suplirnentarii care corespunde presiunii \,aporilor de satural.ie ai alcoolului

(la 20

'C),

Deci moleculele existente deia tn spatiul gazos nu inlluelieazi procesul de evaporare aI


alcoolului $i echilibrul dinamic dintre laza gazoase $i cea lichid{. Acest rezultet a lost
gdsit pentru prima date de englezul J. Dalton ii li poa d numele.

Le0oa llll

Daltorl:

Prcslunea de saturarle a vaporllor este lDdependenta de p.eBlunea celorlalll vaporl


9i geze care mai exlst[ in spariul llehtd.
Presiunea totald a unui amestec de vapori este egaltr cu suma presiunilor pe care
le-ar exercita liecare componentd dacd ar ocupa singuri lntaeg acel spatiu,

d) Lichelierea gazelor; eeualia do stare van der

Waals

ln experienlele precedente am vezut cI vaporii (de eter ti alcool) pot fi l!


chefiaii relativ ugor. Mai multe alte substante care in conditii normale sint
gazoase (ca clorul, hidrogenul sulfurat, amoniacul, bioxidul de carbon) pot
fi de asemenea trecute ugor in stare lichidd. In principiu, aceasta se poate
face fie prin coborirea temperaturii, lie prin mdrirea presiunii. In schirnb,
lichefierea altor citorva gaze ca aerul, oxigenul, hidrogenul, heliul, este extrem
de dificild iri nu reugeEte la temperatura caraerei (20'C) nici la presiuni foarte
iualte peste 3000 at. Chimistul englez Th. Andrews a cercetat amenuntit aceasti comportare ciudati a
gazelor gi a explicat principial starea
104
de lucruri pentru toate substantele.
\r\
\
Considerlm exemplul bioxidului de

l" -L'

carbon,

Daci se reprezinti grafic relalia


dintre presiunea 5i volumul unui gaz
ideal la lemperatura cons[anld se
obfin ca izotelme dupl legea Boyle-

Mariotte o mullime de hiperbole


echilatere (v. fig. 4.1-6). Fncind
aceleagi experiente cu bioxid de car-

\\

90

80

u1't
N
-<-1lt

bon gi reprezentind grafic rezultatele

mesurdtorilor se obfin izoterme care


la temperaturi inalte aproape coincid
cu hiperbolele echilatere ale unui gaz
ideal. La temperaturi mai joase inse,
curbele se abat puternic de la aceasti
formi (fig. 4.2-14). Comprimind un

volum relativ mare de bioxid de


carbon cam la 13,1 'C, presiunea
cregte mai intii conform legii BoyleMariotte. Curba corespunzltoare are
aproximativ forma unei hiperbole.

tI
tr\'

\
2t5'.t

$
\

\;Js"r-

tichii
?

N,,,

t3,1"C

\48.rt

\N..

FiZ. 4.2-14, lzoterme ale bioxidului de carbor


(COq). Pentru comparalie sint trasate si patrL
izoterme ale unui gaz ideal (curbelc punqtate).

rEoRlA crNEflcA A GAZETOR Sr A CALDURI

2,15

Daci micgorind mai depa e volumul se atinge o presiune de 48 at,


comprimarea in continuare nu mai duce la cregterea presiunii, ci presiunea
rdmine constantd. Curba este acum (orizontal6) paraleli cu axa V (poriiunea 0...d in diagrami). Aici gazul trece in starea lichidn. Dupi lichefierea intregului gaz, micgorind in continuare volumul, presiunea creqte brusc
(din cauza compresibilitdtii reduse a lichidului) qi curba devine aproape
perpendiculare pe axa y. Aceeagi situafie rezulti la temperaturi nai ir.alte,
numai cI portiunea orizontali a izotermenlor devine din ce in ce mai scurt'.
qi in cele din urmh, la o temperature de 31,1'C trece intr-un punct K (pun tul de inflexiune al curbei). La aceastd temperature, presiunea gazului
creqte permanent in timpul comprimdrii. Faza lichidl 9i gazoasE a bic,xidului de carbon nu mai pot fi distinse'9i nu mai are loc o condensare propriu-zise. Peste 31,1'C, forma izotermenlor se apropie treptat de forma unei
curbe a gazului ideal.
Purctul limiti K se numelte punct eritie, temperatura respectivi (de
31.1'C) temperaturll critieil. iar presiunea corespunzetoare acestui punct
(circa 73 at) presiune eritieil. Izoterma care trece prin punctul critic K
se numegte izotermH eritieil, iar curba care une$te punctele de schimbare
brusci a direcliei la izotermele inferioare lui K se numegte eurbli limitil.
Ea inchide domeniul de saturalie in cadrul ciruia vaporii se condenseazi
(punctul de schimbare brusci a directiei aftat in dreapta: inceperea condenserii; punctul din stinga: terminarea condenserii).
La studierea altor gaze reale se obtin diagrame similare la care insi
izotermei critice ii corespunde o temperaturE mult mai joase.
Rezu I ta t:

Fiecale gaz reol posedd o anumltd lomporaturi erltlcd doasupra cdtolf llchelierea sa nu mtrl esto poslblld nlei la prcslu le celc mal arl.

Tabela care urmeaze coniine datele critice ale citorva gaze. Pentru comparatie se indici punctul de fierbere la presiuDea normali de 760 torri.
Tabcla

415

Mdrlmtle ric starc crltleo alc oltotve Saro


Irllctul ile li.rbcre

clitic5 ("c)
Heliu
Hidrogen

Azot
Oxigen
Metan

Bioxid de carbon
Etan
Amoniac
BeEzetr

Apa

-267,9
-239,9

2,26
73,2

-118,8
_- 82,5

51,35
47,3

-147,1

+ 31,0
+ 32,3
+132,4
+288,5
+374,2

toEt fC)

-268,9
-252,8
_195,8
_183,0

u,6
75,3
50,3
115,2

ra ?60

Puoct de

sublirne.r -761'4
7a,5

49,6
225,5

Prin impirfire in patru domenii, diagrama p, V (fig.


cuprinsi cu privirea.

-+

88,6
33,4

80,2

+100,0

4.2-14) poate

fi

ugor

ELEMENTE DE TEORIA CATDURTI

246

l este cel de deasupra izotermei critice. Aici substanta poate exista


numai ln lorme gazoasi.
Domeniul ff este cel limitat de izoterma critich 9i de partea drcaptA a curbei
Domeniul

limitE (suprafata cenugie). Este domeniul vaporilor saturanti. Prin m6rirea presiunii se poate realiza o lichefiere, ceea ce nu este posibil in domeniul- 1. De aceea se vorbegte frecvent de gaze in domeniul f 9i de vapori
ln domeniul fI.
Domeniul ffl este domeniul de satura$ie, domeniul vaporilor saturati in care
coexistd lorma lichidl 9i cea gazoase a substanfei.
Domeniul fV este limitat de parta stingl a curbei limiti pine h punctul
K 9i apoi de partea superioari a izotermei critice. In acest domeniu substanta existi numai ln stare lichidtr.
Diagrama p, y a unul gaz ideel Du contine nici o izotermtr critic{ ti deci nu- Gxlstd
nlci un -domeniu cu lazl lichid{, coea ce lnseamn{ c4 diD prineipiu' gazul ideal nu se
poate tichelia. Penttu uD gaz ldeel se presupune ctr lntte moleculele - sale nu existC nici un
iel de to4e de leg{turd. Asemeuea fo4e existtr lEstr la Sezele reale $i stnt necesare ce torte
moleculari pentru formarea fazei lichide Dactr vrem sI cuprindem mai precis compo area
de stare a unui gaz real, atunci trebuie s{ se linl coDt de aceste lortc moleculare D-e
asemenea nu se poite negliia volumul propriu al moleculelor unui gaz real. In cousecinte.
tlzicianul olande; oan dpi Waols a complitat ipotezele tundamentale ale teoriei cinetice
a gazelor ii a dedus teoretic uamtrtoarea ecuarie de state a gazelor:
vht
I \ls'--ovat'
tPa

ln aceastd oauarle dc Btate vllr der Wsols, lorlel- moleculare intra, prin corlstenta
d, iar volumul propriu al particulelor prlt! co[stanta D. Intruclt d li D dePind de natura
de stari nu reprezinti o ecualie universal{ s gazelor. Aceoltd ecualie
substanlei,
""uali"-prin curb de gadul 3 a ctrror formd' in culerlorul domenlulul ile salueste reprezeotatl
rorie, corrspunde aproxlmativ izotermelor unui 8az re31.

4.8. Cildura

!i

4.3.1. Prineipiul

energis

I al termodinnmioii

r) Bchlvslatrhl Dccalrlc rl .alorlal


Pini la mijlocul secolului al XIX-lea, cildura era considerati ca o substanfi speciali carc nu putea fi create sau distrusE. Dupi aceasti conceptie, temperatura unui corp este determinati de cantitatea de substanlE calorici pe care a absorbit-o corpul. O serie de fenomene (in special experiente
fi explicate foarte bine cu aceste presupuneri despre
de misiibilitate) puteau
-in
schimb, alte lenomene remineau conform acestei iPonatura cildurii.
teze complet de neinteles, ca de exemplu tranzitia unei substan[e intre stErite de agregare unde, iu ciuda absorbliei 9i emisiei de sUbstan[i caloricd'
nu se ma"nifistE nici o varia$ie de temperaturi. in spe{6, naqterea cEldurii
prin lucru mecanic ducea la o contradiciie cu iPotza impos',lniltitii .de
creare a substanlei calorice. Asupra acestui fapt a atras deia atnlia

CALDURA

$I

ENEROIA

247

B.Thomson (conteleRumford) in 1798.


dovedit cE la alezarea l.evilor de tun
apar cantiteti de cilduri considerabile de unde
a tras concluzia: cildura nu putea fi o subshnte. La ideea lundamentali ci la cilduri

lui

El a

este vorba de o formi a energiei a ajuns medicul J. R. Mayer (1814-1878) din Heilbronn*. El a studiat teoretic leg{tura dintre
cildure ti lucru mecanic Ai a fost primul care
pe baza legilor cunoscute ale gazelor gi a constantelor gazelor a calculat raportul de transformare intre energia mecanici ti energia termici (1842). Descoperirea sa a constituit un
sprijin insemnat pentru dezvoltarea teoriei
cinetice a celdurii care pe vremea aceea nu era
incd cunoscuti.
Independent de el, englezul J. P. J o u I e
a efectuat, intre 1840 9i 1849, numeroase experiente pentru a determina relatia legice intre
Robert Mayer (18'l 4-1878)
cilduri qi lucru mecanic pe calea inductivi.
El a fost primul care a putut detrmina experimental raportul de transformare. Electuim o experiente corespunzitoare.
Erperienla 4.311: Ut cilindru rotativ din tabli de cupru (circumferinta:
s:2zs r) este umplut cu apE (m.) 9i inchis cu un dop priu care trece uD
termometru pentru mesurarea temperaturii din cilindru (fig. 4.3-1). ln jurul
ciliudrului se lnfSgoari de citeva ori o sirme
moale de cupru de care, la un capit, este legat
un corp greu (G:5 kgf :5'9,81 N), iar cel[lalt
capet intins printr-un arc elicoidal. Cu ajutorul
utrei manivele, cilindrul este rotit atit de repede
lncit arcul s[ rIminI tocmai destins in timput
mifcerii. Atunci lntreaga grcutate G actioneaze
tangenfial ca fo4d de trecare pe perttele ci
lindrului. Temperatura se citeqte dupi n rotatii
al cilindrului.

de temperaturi A? a
dispozitivului este direct proportionall cu numarul n de rotatii.
Lucrul mecanic de frecare se transformi in cilduri gi din observatie putrm conchide: cantitatea de cElduri care ia nattere este direct
proporfionali cu lucrul mecanic,
Obserualie: Cre$terea

AQ-AW sau AO:c


* Loc.litate lD R.F.C. (n.

AW.

Fig. 4.3-1. Determinarea experi-

mehta,S a echivalentului mecanic

,.od.)

al caloriei.

ELEMENIE OE TEORIA CALDURII

248

t-actorul de proportionalitate c in aceasti ecuafie se numegte eehivalentul


meeanic al caloriei.
Lucrul mecanic de frecare transformat in experienfa cu cilindrul se poate
calcula: AW:n s G.
Din cregterea de temperature Ei capacitatea calorice C a vasului se poate
calcula li celdura produsd:

A0--cAr
pl
Din datele experjentei calculaii echivalentul mecanic al caloriej. La 150
'
lturatii al cjljndrului de cupru, temperatura cre$te cu A?:3,4 grd. Diametrul cilindnrlui
I este 2r:4.8 cm. iar capacitatea calorice a cilindrului umplut Cror-0,0791 kcal grd-r.
Experieute exacte dau pentru echivalentul mecanic al caloriei
J : 0,239 10-3 kcal/J.
n e z u I t a t: La llanslorrnarea lucrului mecanic in cdlduri Bint valabile relatiile
Probl?na 1.3/r.

1J=Or839.10-3 kaal sau I kcal -4,186 t03 J

(:427 kgm)

Pentru procesul invers al transformirii cildurii in lucru mecanic ar


trebui se existe, dupi conceplia noastrd energeticl despre cildurd, aceeagi
rela!ie cantitativr. Este insi dificil sI se construiasce o magini caresi furnizeze cifre univoce pentru determinarea raportului de transformare. Dar'
pentru acest proces de transformare, R. X{ a y e r a determinat la vremea
sa echivalentul termic printr-un experiment mintal, El polnegte de la faptul ci pentru un gaz ideal, cildura molard C, la presiune constante este
intotdeauna mai mare decit cdldura molard C2 la volum constant. Am evaluat deja aceastS diferenii esenlial5 in paragraiul 4.2.6. La presiune constant5,
un gaz se dilatd, iar cantitatea de cdlduri care i se furnizeaza se consumi
in parte pentru efectuarea lucrului mecanic de dilatare. A fost ideea geniali a lui R. Mager de a presupune diierenla de cilduri egali cu lucrul
mecanic pe care il efectueazi gazul la mirirea volumului s5u sub presiune
constant5. Diferenfa cantitetilor de cilduri la cantitatea m* de gaz ideal este:
A0:AOp -AQD: (C, -C,) m+LT.
Pentru lucrul mecanic exterior AW pe care il efectueazA gazul cu dilatarea
sa la cregterea temperaturii se obfine:

W:PAV: m*EA?
Pentru raportul celor doue forme de energie lucru mecanic ai clldurl

se

obtine:

tcD-ct) LT
RAI

kmol-l grd-r :0,239.10-3


kcat/J.
, UIno, r grd-l
Aceastd valoare coincide exact cu echivalentul mecanic al caloriei gisit d
J o u I e. Evaluarea cantitativl a celor doui procese, al translormirii lucrului mecanic in cdldnrd gi al transformirii celdurii in lucru mecanic dI acelagi

rezultat.

1,98?1 kcal

8,3143 103

249

ENERGIA

CALOURA

'I

Prlnciplul

I st termodlnomlcll:

Lucrul mecatrlc al cdldum siat doue lorme do cllstenrd dllcrlle ale unGla tl acelGlall
mdrtmt ltzle, etrergla, gi slot convertlbllo utra ln &Itf,. Lucrul mecsnle ile 1 J osto
cchiveletrt cu centlteaelr de cdldud de 0,939 10-! kcsl.

b) Legea coDservirii energlei


In mecanicd am constatat ce cu ajutorul maginilor energia mecanice nu
se poate nici mEri, nici mic;ora. La to^ate procesele dinamice, suma energiei
potenfiale gi ciuetice rdmiue constanti' Intr-un sistem inchis, cele doui forme
ie energie se transformi complet una in alta. Prin sistem inchis intelegem
un grup de procese fizice care nu au nici un schimb de lucru mecanic sau
enu.gie c, mediul inconiuretor. Legea conserYdrii energiei este in mecanici

praciic valabilS numai ca un caz limiti, deoarece la toate procesele.apar


iorte de frecare care determina un schimb de lucru mecanic cu ambiania
sistemului. Prin frecare apare insd in general cildurS. Din importanta sa
descoperire cI intre lucru mecanic gi celdurl existi un anumit raport-d
R. II a 1'e r a tras mai departe concluzia cI: legea tonservilrii
"on,,"iti.",poate ti eitinsfl qi la eElduri. In ptus, Mayer a presupus ci 5i
eneryiei
in celle lalte domenii ale fizicii existl mlrimi energetice care pot fi transformate in energie mecanici sau termice conlorm unui anumit raport numeric.
ln afarl de relatia dintre lucru mecanic ai cildurS, J. P. J o u I e
a studiat experimental in detaliu !i translormarea energiei electrice in cildurd.
La acest proces de transformare, el a Putut demonstra de asemenea rapoarte
constante intre formele de energie care interYi[.
Plecind de la aceste elemente fundamentale, H. von Helmho ltz
a transpus principiul I la toate domeniile lizicii 9i formele lor de energie
(electricl, magnetic5, chimici) 9i t-a enunfat 9i fundamentat ca prlneipiul
eonserviirii energiei (1877).
Itrtr-uD slstem ilr(his ln care so desldloari lelromene oarecare, eDetgla
rdmitre reschlmbati. Enorgla nu 3e poate pi.rde ssu cre& dlll Dlmle.

lotrll exkteDttr

Acest principiu al conservlrii energiei are 9i consecinfe tehnice' Este un vis


vechi al ominirii de a construi o maiini care produce neincetat lucru mecanic, adici cedeazi energ,e fird sd fie alimentati de o cantitate de energie echivalenti. O asemenea magini se numegte - perpeluum rnoDile. Aceasti
denumire este in;elitoare pentru ca magina trebuie nu numai sd se migte
permanent, ci in plus sE ne gi cedeze energie. in ciuda celor mai mari eforiuri nu s-a reugit niciodati si se construiasci o asemenea maginl' Intrucit,
conlorm intregii experiente, energia se transforme intotdeauna intr-un anumit raport numeric in diversele ei forme, o asemenea magin5 nu poate exista.
Putern formula principiul conserYdrii energiei 9i astfel:
Esto Imporlbll sd se constntlstcd un porPelulm moblle.
Prcbtemo 1.312:

Un autocamion cu greutatea de 2,5

tt

este frlnat de

Calculati ctrldura d frlnare plnd Ia oprire !


Probl.ma f.313 Un biciclist paicurge cu frlna cu torpedo

la viteza de 50 l(ft/h'

o dilerente de altitudine de 100 m'


Grutatea totali, biciclist plus bicicletd, este de 80 kgf. Clt de mult se lncdlzeste
;ir" ir r.g oiI,;:0.11 kcalTkg grd) dac{ 40% din cdldura produs{ est cedat?[ mediului
lnconjurlto. ?

250
P

ELEMEN'E DE IEORIA CALDURII

O. grerrtate. de O,5
I !,*!_l:^i ,.J/4..
.kgt cade de la o ln{lrime de 1 m pe un mic butuc de
masa de^to.g $j,.cedaze
plumbului sub lormi de ctrtdurtr-lntreaga sa energie
MuII
:!
I dc mlgcare (cpD :0,03r kcal/kg Etd). crt de male este criterea de tempraturd; plurEburu-i ?

4.3.2. Prineipiul aI ll-lea al termodinamieii


a)

Procese

rcveElblle

ll

lrovorilblle

in

fenomenele naturale
intregime. El spune
,^^-P^tlr^..iryll_I-_!1.,lullinae
doar
ca suma cnergiilor ramiue constautd in loate traDsformaiile. La acelasi
Drtanl energettc procesele se pot produce insd in sns diferit. dgg25ta aa_a
arati, de exemplu, considerarea urmitoarelor procese:

La toate

erpetienlele de misctbititdte, corpul mai cald cedeaz{ cilalur?l corpului Inai


rce
atlta limp prntr crnd se ajunge la un echir'ibru de temperaturd. ca.rfit"tea de cdrdurl absorbite de Iro-rpul mai rece este egale cu cantitatea de cIIa:ure ceaatt ae corpul mai
principiul conservdrii energiei ar Ii posibil la fel de bine corput mai-rece s{ se "rfO. Oufa
receasctr ln
continuare Si-se-i
corpului mai cald energie termiia sufiirnentatA. Un asemnea
-cedeze
proces nu a lost observal niciodstd,
La
a doui gaze dirrite, de exemplu
vapori de brom in aer_aipa
(v. 4.2.1 d)_
_Ne_am'
- doui
-difuziunea
cele
substante Be amestectr complet uniform.
putea f""lfpri
,-.
mit timp
produce o separare, gazile revenind la vof"-'eie fo" iniji"fe "a
dio
-se
9i aft'indu-se""',i:
nou complet
separ4te. Nici acest proces nu se lndlnerte nicioalata in nature.
cddered unei bile de plastijihe, energia potenialtr,
se translormi mai
- _--La
lntii
rn energie cinetice care apoi prin ciocoire-a de un iuport eiie't"an"tormate
"o"futui
prin lu""u
mecanic de deformare in cdldura. Dupe principiul conseivdrii euergiei
t;;;;i;;;;i;;
decurge $i tn sens irvers. Bila car-e ie *la. pe podea ar tretui ii:'extagd
din amb,i;i;
ei atlta celdurd incit sri-ti recapete. torma. iniliald' 9i sa
f" punctut Ae plcare. Nici
acest proces nu se lnttmple tD Dal.ur{ niciodatil.
"erina
Desoieti tot a$a procesre care
.au roc ra dizorverea srruriror tntr-un richid, la de-

magnetizarea unui magnet permanent,i

la oscilatia unui penaui in-aer.

Existi deci procrse

care se produc numai lntr.[n s[s. Asemenea procese se


numesc ircversibile. Conform principiului conserverii etrergiei, to.t"'p.o""."i"
enumerate s--ar putea desligura in ambele sensuri. Expirijnla araia
ca tn
naturE se. intllnegte intotdeauna- numai una din cele do'ud poiibilitili. pen_

tru .cuprinderea compleE a fenomenelor naturii mai iip."r" aJ"i t"!i

esenfiale.

mod corespunzetor,
care se desfEgoar6 in orice privinfi
. in
prin
revenire totare fare ca -proceselein vreun roc din naturi ia .a-toa o m;difica;e
se numesc reve,rsibile. Asemenea procese ru existe in naturd, totu$i ele
sint .imaginabile ca nigte cazuri limitn $i realizabile chiar in mdsurE'mare.
Fle trebuie se decurge in ata tel inclt siitemul si remine mereu in echilibru
lermic.

ASa, de exemptu, la ljmittr, intinderea,i cornprimatea unui aac elastic se poate


concepe ca un proces reversibil. La lhtindere, foria activd Fr trebuie sa fie aoar
mai
iuiin
dj"lt
lor!,a
iar
ladestindere,
Fr
trebuie'se
fie doar cu pulin
&,
mice
T-":: f;. La limite_
r"culi
der[
f'r:F2. Fo4le de frecare se exclud fiindce orice trecare hai
un proces rreversibil. In sceste condilii p-rocesul se letrece xtrem de tncet, elconstituie
parcurge
o hullirne de pozilii de echitib.u, iar ranismeutul sdu este paciic uut.

CALOURA

9I

251

ENERGIA

Acfionind dir afare putem totugi restabili starea iniliald la un proces


ireversibil. Aqa, de exemplu, putem readuce bila de plastilini [a forma ei
sferici initiali si in pozitria inifiatd cu ajutorul fortii muqchilor. ln felul
acesta se consumi insd energie in mugchii nogtri, iar in acest sistem ajutitor
se produce o varialie de stare. Tot aqa se poate restabili starea initiale in
cazul celorlalte exemple. Dar nu se poate evita niciodatd un efect ulterior
in mediul inconjurator. Procesele care se desfiEoari unilateral sint caracterizate de doud trdsdturi. Ele decurg principial intr-un singur sens' Dacd
vrem si le producem in sens invers, in mediul inconjurStor se produce o
schimbare ce nu mai poate fi inleturati.
n

ez

u I t tr t: Un prooes se trumelte ircverslbll dactr nu se poate produe in sens lnvers nlcl


de la itne, nlel cu alutorul altor mlllotrcc lld a lesa ilr ulrna sa itr naturl o
schlmbare.

Experienta arate

ci

este

valabil principiul:

Toate tenomenele nalurale slnt ireversibile.


Couform acestei constateri nu se poate construi, de exemplu, nici o magini care ar putea transforma cEtduri in lucru mecanic, fere diferente de
iemperaturS. bici atunci ea ar fi in stare sI ia citduri din mediul inconjurdior gi s-o transforme complet in lucru mecanic. Cu ea s-ar putea interveni intr-un proces ireversibil l,ri ca in mediul din jur si persiste vreunefect ulterior. O asemenea ma;in5 care ar fi perfect imaginabile din punctul
de vedere al principiului conservirii energiei se numelte un petpeluum mobile de spela a doua.
Putem formula deci rezultatul astfel:
Este lmpostblt s[ so coDstrnlssed utr porpetuum moblle de gDela a dolrf,'
Discuttrm aceasta pe exemplul bilei de plastilind. Energia potentiali a bilei care dupd cldere
se transforma co;plet ti ctrlduri se distribuie mediului ambiant Cu aceastl me$intr, s_ar
putea lua cildura'din mediul ambiant dirr nou $i transforma .cgTqlet tn lucru mecanic,
potentiale prin ridicarea bilei in pozitia ei initi'le in acest mod, proioi"e ln
"r""glu al cederii ai avea loc ln sens invers fiire nici o urmd
cesul ireversi;il

Acest principiu empiric constituie baza pentru cel de-al II-lea principiu al
termodinamicii.
b) Plob&blulate tl Gtrtrople
Se poate cipita o idee mai profunde despre desfigurarea proceselor ireversibile d-ac5 fenomenele se coniiderl din punct de vedere molecular-cinetic
lnainte de compensarea cdldurii a--doui corpuri (cu
dupi. Boltzmann.
temperaturi diferite), moleculele corpului mai cald-posedi o energie terla un gaz ideal o energie de translatie mai mare
mici mai -at",
"di"E
mai rece. In experienta de amestecare, din cauza
moleculele
corputui
decit
ciocnirilor dezordonate ale moleculelor, energiile termice se compenseaz5
piui cind moleculele ambelor corpuri au toate aceeagi energie medie, adici
corpurile au aceeaqi temperaturS. in acesl proces, energia lotald erislenld s-q
ilislribuit uniform intre cele doud corpuri.

752

ELEMENTE DE TEORIA CATDURII

ln procesele de difuziune
are loc o compensare similari.

(3

!t:

Mai intii, particulele diferiteco" J t


lor gaze (sau lichide) ocupi
o a,i
ooa
fiecare pentru ele un anumit
volum separat. In timpul difuziunii, datoriti migcdri i si
Fig. 4.3-2, llustrarea unui proces ireversibil.
ciocnirilor lor neregulate, moleculele subsl ante lor parlicipante se distribuie uniform in intregul volum disponibil. $i celelalte feno_
mene prezentate duc la urmltoarea
Legc emplricil
Procesele naturale se det,iioartr &stlel

inclt se arutrge ln o saare in care masa 9l eoerglo


sint distrlbuits eit se poste ile uDilorm peste spaliul dtspotrtbil.

Aratdm aceasta pe o experienli cu un model.


4.312: impitrlim o cutie joasd printr-un perete despirtitor in doud
!rpgriella
jumlteti, punem .in fiecare jumltate cite- 10 mingi'de tenis albe ,i 10 negre
9i incepem s5 -rotim cutia (tig. 4.3-2, a). Apoi iniaturim peretele despirfiior
gi observdm dupd citva timp distributria mingilor. Amb;le feluri di mingi
s-au
.amestecat complet (fig. 4.3-2, b). Ar fi imaginabil ca odatd toaie
mingile
albe.si se str.ingi iariqi in jumltatea dreapti gi toate cele negre in
jumitatea din stinga. Aceastd stare extreme nu se va realiza insd. p;robabilitatea realizdrii sale este prea mici in condi{iile date.
C!. ajutorul calculului probabilitdIilor ti al statjsticii, aceste procese
pot. fi tratate matematic exact. B oltzm ann a introdus aceste metode

matematice pentru inlelegerea fenomenelor naturii.


probabilitelilor. prin probabilitatea p (a unei anumite distribulii a par..
. in calculul
ticulelor
sau energiilor intl-un sistem) se iqtelege raportul dintre numiNl n de cazuri fivo_
rabile (care lac parte din aceaste distributie) $i numirul N de cazuri posibile: p:4.
Dace in experienta 4.3/2 prin cutie zboard o singure padicul{
atunci probabilita_
tj, 93 u3 si se gtrseasce tocmai in iumdtatea din sttnga a (minge)
spaiiului disp;nibil este
P:I/2. Pentru ca toste cele 20 de pa icule si se gdseisci tocmai in aceasid jumitate.
e_ro!3-b-i]jla!ea pentru aceasti situatie extreme este co;siderabit mai mic{, qi anume este
P-(!l2Y: Vedem de aici ce pe misura crelterii numerului de particule, cazurile extreme
ale distributiei perticulelor devin tot mai improbabile.

DupI L. Boltzmann

este posibil si se descrie exact starea unui gaz


cu ajutorul probabiliterii. Pentru aceasta se introduce o altd mdrime de stire,
entropia
S. Aceaste merime este aplicabile gi altor corpuri qi sisteme

de corpuri.

Delitrlrte:
Prln entropia S a utrul.Elstem se lnrelegs produsul ditrhe eonsta[ta Boltzmatra
Io0arltDul traturel al prcbsbilitnlll stdril glstemulul.

],l

La trecerea unui proces natural de la o prime stare la o a doua a cirei


trobabilitate este mai mare, entropia sistemului cregte. lntr-un sistem in-

CALDURA

5I

ENERGIA

253

chis, toate fenomenele naturii se produc de la o stare mai putin probabili


la una mai probab ild.
Prfui(ipiul al II-le& el termodinamieii:

Inll-un sistem ilchis,

procesele naturnl se

desliioa!{ iDtotdeauna in rta lel ineit

enlropla (rctt (principiul (rciterli entropiei).

intirnpldrile din naturi sint deci stabjlite nu nurnai prin legea conservdrii energiei
(principiul I), ci tot a$a $i de legea entropiei (principiul II). Ca toate celelalte m5rimi de
stare, entropia este tot o mirime statisticd liind deci strins legati de conditia dezordinii
moleculare. Principiul al II-lea este deci o loe medie slalisticd. Teoria statistjcii $i a probabilitdiii este aplicabile numai cind existi un numdr suficient de mare de exemplare.

La

fenomenele naturale,

din cauza numdrului mare al moleculelor participante

(constanta

lui Loschmidt !) cazurile limitd extreme devin atit de improbabile, lnclt cu siguranli stricti
nu pot apirea. Dac{, in schimb, este vorba de procese in domenii loarte mici cu numir mic de particule. atunci devin posibile abateri de la media statisticd $i principiul al
doilea i$i pierde valabilitatea strictd. lln exemplu de asemenea proces in domeniul mole'
cular ll constituie mi$cqrca brculniarld.
Din prjncjpiul al IIlea aI termodinamicii s-au tras concluzii cu implicaiii largi. Presupunlnd
llni$ersul ca un sistem inchis, entropia Universului cre$te permanent la toate procesele
naturii. [Jniversul tinde deci cdtre o stare d deplini echipartitie a intregii energii. La
compieta egalizare a temperaturii. care este de astep{dl 1n linal, nu mai este posibil5 nici
o transfotmare de energie $i deci nici o schimbaie. Aceastd stare a fost denumiti modrled
lermicd a Uni,crsului. Oonform cunotti4telor noastre actuale nu se mai poate afirma lnsE
dactr universul este un sistem inchis $i dacd principiul II i se poate aplica. in plus,
s-a mai atras atentia ce duptr principiul [I s-ar putea determina o expirare a timpului. La un proces reversibil nu se poate stabili care stare s-a produs mai "devreme" $i carc
mai ..tirziu". [n schimb, pentru un proces ireversibil, entropia creSte. Deci din dou{ steri
aceea este ulleriorr2i care posedi entropia mai mare

o.
Sarcina gi ctmpul electric

5.1. Sareina
Studiul electricitd{ii 9i al fenomenelor legate de ea este ingreuiat de
faptul cd omul nu posedi un organ de simf care sE-i permitd sd perceapi direct procesele electrice. El este nevoit ca din schimbErile perceptibile ale
corpurilor materiale se tragd concluzii asupra proceselor care li stau Ia bazi.
Pentru a-qi putea face o idee despre fenomenele neperceptibile prin simfuri,
omul igi creeazi modele. ii place si le ia din mediul inconluritor, inteligibil prin simturi. Aga, de exemplu, in cursul mediu am ilustrat curentul
electric prin curgerea apei. Reprezentarea de model a curgerii sarcinii electrice comparata cu apa ne-a permis concretizarea reuliti a notiunilor de
rezistentd electricd, conductibilitate electrice ti tensiune electrici.
Analogia dintre procesele de conduclie electricl qi cele ale apei curgEtoare qi-a pus amprenta pe o serie de denumiri din teoria electricitiiii,
Vorbim de curentul electric, de intensitatea curentului, de o sursi de curent q.a.m.d. ln aceasta consti pericolul de a concepe fenomenele electrice
ca fenomene mecanice li de a incerca tratarea lor cu merimile fundamentale
gi mijloacele mecanicii. Analogia nu trebuie insd luati drept egalitate, ci
trebuie sI reminem con9tienti de limitdrile reprezentdrii prin model.

5.L1. Sareina ea mfirime lundamentaltr eloctricl


In cursul mediu am

recunoscut marea insemnitate

a sarcinii pentru ex-

plicarea fenomenelor electrice. Sd rezumdm pe scurt proprietilile

o)
,)

c)

ef

esen$iale.

Corpurile pot fi transpuse lntr-o stare specialil. Ele se [ume6c lncdftale elcclttc san,
pe scurt, lnadrcale.
Corpurile lncdrcate exercit, lniurul lor o forlri asupra altor corpuri lnctrrcate. Din observatia c{ alte corpuri Incircate slnt Iie respinse, lie atrase am conchis c{ existd doue
sarcini diferite. Datoritd comporterii lor opuse le-am numit sarcinA pozltiod ,i negdtiDd.
Corpurile Incdrcate cu acelali II de sarcin{ sc resping, cele lncd}cate cu sercini d
smn contrar se atrag,
Particulele lnoircate se pot deplaso

in conductori. EIe lormeazl un ouient etectrlc.

255

SARCINA

d)

Conductorul prin

tGrmlc.
La becrea sarcinil
tului lectric.

in Jurul sarcinilor in
tului electric.

un ofect

Problerna 5.111:

call taece curent se hctrlze$te $i se dihte: curentul electric pre2i[te


prln solurii, din

ele se ieparli substante: acrlune chlmlctr a curen-

mi$cre 6e exeacittr lo4e magntice: trcriutre magnelied

Indicali experietrlele din care am exttas alirmatiile precedente

corpurile lDcilrcate

il

curetrtul

electrlc.

curendespre I P
I

Legitura fenomenelor magnetice cu sarcina este aritati gi de procesul

de iruluclie. Aparifia tensiunii de inductie am schitat-o prin forta exercitate


asupra particulelor incircate (purtitori de sarcinh) ai conductorului in migcare.
Proprietatea corpurilor ti a particulelor de a fi incdrcate electric nu
o putem descrie prin nici una din mirimile introduse pin5 acum. Pentru
cuprinderea ei introducem o noui mirime fundamentali, sarcina electriei.

Ea se noteaze cu 0.

Ca nou tip de mtrrime Iundamentaltr s-ar putea introduce si o altd mirime, de exemplu intensitatea curentului electric I (\ezi 5.1,2). vom erdta ce aceasti alegere prezinti chial
ivantaje, de exemplu posibilitatea simplA de a mdsura intensitatea de curent. in schimb,
existA dezavantajul esenlial ctr deducerea celorlalte mtrrimi $i deci alcituirea sistemului
a! dveni mai complicat{,

Pentru noul tip de mirime fundamentalE Q trebuie delinite egalitatea


9i rnultiplicitatea. Pentru aceasta am putea porni de la oricare din actiunile
menrionate ale sarcinii in repaus sau migcarel. Alegem actiunea chimici
pentru ce mi$carea sarcinii este legati de separarea cantitetilor de substanti.

Dcl!nlrla
Doud ssrclnl Or

60alitillll
tl 02 sitrt ogalo doctr

sopard la cf,tod

crBtlt{ll de arolnr

egale dltrtt-o

solurlc apossd de azolst de arglnt.

Delltrlrla multlpluluir
O ssrcltr[ 0r este de n orl mal marc decit altf, 0r daci sepsrtr o coDtltste de argitrt

de n orl

mll

maro.

Mdrimea pe care vrem s-o lolosim ca unitate o stabilim printr-un anumit pro-

ces de separare:

Dellnlll.:
Urdtlaea dG Barclnd
I,llB0 mg lrglnt.

C (coulombl) s.psrtr dltrtr-o Eolurlc apof,d dc arotet de orgltrt

Instrumentele de mesurat pentru sarcind se numesc coulometre3.

in

I in loc de corpuri i[ctrrcate in m\care


tC. A. Coulomb (1736-1806)

se vorbette adesea cam inexact de sarcinl

mi$are.

3 S&u coulomDmetle (mod de sctiere lrrai vechi).

256

SARC|NA

T+_

.
Eig.5.1-1. Coulometru cL, argint. Coulometrele m&oar; sarctna prin cantitatea

$t CIMPU|

EI-ECTRTC

ll

--?o

rl

Fig. 5.'1-2. Coulometru cu gaz detonant.

de substanlS separati,

Pl Prcblema 5.-Il2r Descrieli constructie unui coulomelru cu argint tfig. S.1-r).


Ptoblemo r.tt3: Catculali sarcina e care separ, lntr-un
I 0,82
cu argint Zl.3
kg) arsint.
""rfo.ui",i
|

(240 mgl

La lectie folosim coulometrul cu ga1 detonant (fig.5.1-2). Volumul gazului


separat se poate mdsura u9or, Rezultatul misuriiorii trebuie insi re"dus la
conditii normale (vezi 4.t.7) pentru a putea determina cantitatea de gaz cu
ajutorul detrsitelii p.
Sarcina de I C separi Ia 0.C 9i 760 torri din apa acidulati 0,174 cms de
gaz detonant.

?l l!.llj!".5. ,/ 1.. .Ce lculali s$cin. care separA Intr-un coulometru


I oe 8rz detonsnt Ia pr : 751 toEi 0r : 27
$i

cu gaz .tetorent 24,E

cm3

"C.

5.1.2. Intensitatea curentului electrie


Particulele incircate in miqcare formeazi un curent electric. Sistemut
de referin{5 pentru descrierea migcirii va fi pentru noi in general conductorul.
ConsiderEm suprafata unei seciiuni transversale gi masuidm sarcina
Q care
trece
ea ln timpul ,. Pentru a putea cuprinde intensitatea curentului
_prin
introducem o m6rime noud:

D.Ilnllt.:
'Intetrsllates de cutcDt I Gste taportul dltrtrc aarclDa
O
tteee prlDar-o seerluEe a cotrduclorulul:

I:

,l ttmpul I i[

carG

srrclDr

SARCINA

757

Dimensiunea intensitiiii de curent se deduce deci din dimensiunile


fundamentale Q a sarcinii Q 9i ? a timpului ,: dim f:Qf-r. Unitatra de
curent coerentd cu unitifile sistemului de bazl este

lrl:9 :e

(AmP6rer).

Intensitatea curetrtului
Ju t A daci
""t"de 1C.
conductorului trece sarcina
Submultiplii acestri unitili slnt:

in

timp de 1

s prin

sectiunea

I pA:10-'A.

I mA:10-8A,

Din definifia intrnsitifii de curent observim c[ pntru determinarca


intensittrtii curentului trebuie m6surat sarcina 9i timpul.
Erpericnla 5.I/i: Un coulometru se leagE ln serie cu un consumator (de lE
exemplu un bec) (v. fig. 5.1-2). Un cronometru misoare timpul ln care trcce I
sarcina.

t.llt: lntr-un coulometru cq qrglnt, tn timpul lr:8 miD 35, ic scpar! c.ntl- | p
4:0,83 g. Calculall .iDtensitatcs curedtului fr.
I
Probl.da 5.118: ln aprr{tul pentru di.ocicier alrcl i. sepsd h,Tr:2g5 K tt p,-770 torrt I
34 cm3 de gaz dctonsnt in 2 min. 20 i. Determinali intehritatea curerttrlui.
I
Aceaste metodtr de determinare i intensitltii currntului cu coulometru
gi cronometru este incomode. Pe liug[ aceasta, ea se limitazl le cazul
special al intensitifii de curent constante.
Definitia
' 1:9t' peutru intensitatra de curent electric est valabitl numai pentru cazul spedial clnd prin conductor trec sarcini egale itr timpi egali.
Atunci f este cotrstant, curge un curenl continuu cu intensitate coDstanti.
Aceastd limitare la intnstt{ti d cuent conslalrte arc o peralell tn prime dctinltie
a vitezei o-a care este valabild oumai pntr! mlgcareo unlformtr. Pontru alte mitcdri
Problcma

tatea dc arglnt

sm lntrodus vitere de interval

6: A,

iar c! valoare

or

r_

,ro,

_g

At-,O At

liorltl

pelrtru At--rO

vit.rq

iD.tantattee

_;.

ln

mod corespunztrtor generalizlm definifia intensitltii de curent pntru cazul intensiterilor neconstante. Denumim I:4! intensitatea de curent
de interval pentru intervalul de timp

tanee calculim valoarea

limitl

A,

Al, iar pentru a ob$ine

pentru At-+0,

valoarea instan-

Dolltrttl.,
I[lalrlliotGa do curoDl oloctrla

rcprarltrti iicrlvitr srrclDll Q Itr rsport

r- tim A0 :[.
Ar-'O A,

rA. M. ABpere
l, - Fiticl altr

.up.rior

(1775-1830).

c[

tlmpnt ,!

SARCTNA Sr CIMPUT

258

ETECTRTC

O (k,tclrDiuaIc sirDpl:i a intensitirtii de curcnt o I)ennit(' actiunea magnetic,r a curcntului cl('ctric. l)cia in culsul In(,dilr am lircut cunoltint,l cu

instnlrncntul dc rn,rsurat rnagnt, tot'lt'ct I ic $i l-am utilizat pentlu misul'area


intelsitilii c urenl u lu i.
1,tub1?nru 5.lli: Explicnli nrodul d(, funclionrr(, ll unui inslrunront nr Sr)rtoel1.(trir si al
LUrui irslrurrl(nt (u lior rno:ll(. (\'(/i px,rgra[elr ll.2 2 ri ll:].:J (lin \a)luolul prrtrn cursul
nrediu

).

La act.str
stantancc

rienlei

etnpefltTelr?. dcviatia

acuhri indicatol inclicir direct valoa|ea inscala tlel)uie etalonatii conform eU)e-

a intt'nsitirtii. In plealabil,

5.1/1.

Pentnr e\perie[!ele noastre avem


fclite domenii de rnisurare:

tle

ampermt
ampermet

rc

la dispozitie mai multe ampermetre cu di-

norma le
seDsil)ile

gahanornetre cu oelindi
ampIificatoare de rnisurd

I)otnt,niul dc misurare

I m-\ ..... l0 A
I pA ..... 100 p.\

l0-0 A ..... l0-6 .\


10-1' A .... 10,8 .{

Probltmo;.116: Din ce cauzi atinge gahanometrul cu oglindi o sensibilitate atit de msre?


Problcnx! ;.ll!): Curn trebuje lcgate ampermetrele intr-un circui[?
Problcfia i.1i10: Cunl se poate modifica domeniul de misurare al unui antpelmetru'

5.1,3. If,surarea balislici a strchrii


Cu un instrument cu cadln mobil. intensitatea curentului se poate determina firi misuralca sarcinii 5i a tirnpului. I)c aici rezulti posibilitatea
de a calcula salcina Q din rnirsurarca iDtensitittii 1 :ii a tirnpului 1.
Presupunern nrai inlii c:r iDtcnsitalca ctrlclrtului cste coDstantri. (]url)ir
care I('pr(,zint,r rlcpcndr.n{a ('i ternpolala este o paralela crr axa tirnpului

(rig.;.1-ll).

Erperien!a i.1 ?: intr'-uD circuit electric m,rsurdrn intensitatca curentului


cu un rnpelluctIu. (irrPliirn uu cr)Dornrtru (,lrcllic cu cornutatorul care inchide r;i dcschide citcuitul. !ll tuirsoalir durata curgelii curcntului (IiS. ;.1-1).

Frg.5.'1-3. Calculul sarcrnri


intens

tate de

cu

la

rent constanti:

Q:i!.

Fig. 5.1'4. Disp02itiv experimental


determ inarea sarcinii prin
merurarea timpului $i a intensitElii

pentr!

curentului.

SARCINA

759

Eaaluare: Din intensitatea curentului f 9i


timpul / calculdm sarcina-Q:1r. Valoarea
ei este ilustratd in diagrama intensitate-

timp prin dreptunghiul (in tenti


de sub curba intensitd{ii.

rogie)

Problema 5.1111: Calculali sarcina clnd o intensiIr:1,8 mA se mesoare timp de 5 min 12 s.

tate

Problema 5.ll12: Un curent cu intensitatea de


0,24 A trece 6 minute printr-un coulometru cu
gaz detonant. Calculali sarcina ii cantitatea de

gaz detonant separatd.

Fig. 5.'1-5. Acul indicator osciteazi in


l-raxim omor, aturci
cind t > tb. Acul marcheaz; indicalia os,
atunci cind t< to.

jurul pozitiei de

Acest procedeu simplu de a determina sarcina cu ampermelrul $i crolometrul necesiti timpi destul de mari.
Durata I de curgere a curentului trebuie
si fie cel putin atit de mare, incit acul instrumentului de mlsurare si
poati ajunge la devialia maximi corespunzetoare.
O observare mai atentl arat{ cA dup{ o cre$tere oarecunr rectilinie, deviatia acului c oscileazd spre deviatia maximtr o or (fig. 5.1-5). Numai dace durata , a curetltului este mai
mare declt ti mpul l, de oscilalie. se poate mrsura I Si determina sarcina in modul indicat.

Si aretem acum ci mdsurarea sarcinii cu ampermetrul este posibild Ei cind


timpul I este mai mic decit timpul ,a in care deviatia acului indicator creite
liniar.
Erpet'ienfa 5.113: in dispozitivut 5.1/2 inchidem comutatorul pentru timpi !
foarte scurli.
Obserualie: Acul indicator nu atinge o deviatie maximl fixd care corespunde
intensitilii curentului. El deviazd doar scurt gi se intoarce iuapoi
(fig. 5.1-5). Devialia sa balistiefi cs variaze cu durata i a
$ocului de curent.
Erperienla 5.111:
a) Pentru o intensitate de curent I constantE misurdm cu cronometrul diferiii timpi de comutare , (r<ra), iar cu ampermetrul devialia balistici c"
coresp unzi toare.
1,)

Repetem seria de experienie pentru mai multe intensitdfi (de fiecare dati

constante) (cu

timpi de comutare qIr).

Rezullale: a) Pentru o intensitate de curent 1 constante, deviafia balistici


d, este direct proportionalE cu timpul l: ar-I, sir6 7...stant, iar ,</d.
b) Rapoartele

lui

'lI

siot direct proporl.ionale

-l:

9t
I

_r,

"iod

,<Io.

cu intensitatea curentu-

SAIONA 5r CiMPUL

260

Er-ECrRrC

Rezumitl; Deviafia balisticd a ampermetrului este direct proportionale cu


impulsul de curent 11 9i deci cu sarcina Q:

dacd {</r.
putem meslra deci sarcina
ampermetrului
Cu ajutorul devialiei balistice a
a sarcinii furnizeazi direct
mdsurare
balisticit\
prin
cl,
Aceasti
care trece
mirimea ei daci in preala-bil etalonem instrumetrtul. Etalonarea se face
dupi principiul experienfei 5.1/4.

ar-II $i deci ar-9,

cq:I,

sensibilitatea la sarcinl. Astobfinem


sarciua q:coo, care l-a
balistici
a,
tel, pentru o anumitl deviafie
strlbdtut.
Determinem pentru instrument raportul

Prcblema 5.1113: E ta.luali urmltoarea serie de hdsulAtoti (experienta 5.1/4) in scopul etalondrii
unui ampermetru (domeniu de mesurare 2 mA) pentru milsttrdtori de sarcinl:

,1-3'?.10

3A

ampermctrului (doEeniu de EtrGurere 100 PA) s-a masurat


scat{ 9i ,:0,31 8. calculati seDsibilitatea la ratclul ca'

Ptubtema 5.1111: Pentru etaloDaree

Ir:9,8.10-5 A, c,:48

dii,

Cu diferitele ampermetre sensibile se procuri in acest lel instrumente


etaloEate pentru misurarea sarcinii. Cu ele se pot misura sarcini (impulsuri
de curent- fl cu l<lr). intr-un domeniu larg. Pentru lnvllimint ne st:u la
dispozirie urmltoarble instrumente:
sclllbilltit Is .lrcld

cO

3,

(h g.rlv. !cal.)

lF

Ampermetru (2 mA)

Ampermehu (100

1(r! .....

P.A)

Arnlliricai

1r

10-. ..... 10-?


10-r ..... 10-10

GatvanoBretru cu oglinda

de mdsu!tr

AmDlificqtorul de Ellur{ lru ttebulc etaloEat p.Dtru Dlsuraiea impulsurilor. ln el


slnt deja'prevdzute ti etaloEate mal irulte domenii de ttllsutare Dlntu hisurarea sarcitrii'
Amplilicaiorii de mtriurd pot li conttrutll ln.$a let ca sarcitra 8tr lie lndicst{ PriDtr-o deviatie
consta[ttr a sculul indlcatot.

experienfele noastre de etalonare am lucrat mereu cu intensiteti de


curent f constante care erau conectate Pentru un timP t' Atunci reprezen[area sarcinii in diagrama f, t este ur dreptunghi (vezi fig. 5.1-3).
Mai trebuie studiat cazul general cind f nu este coustaut. Diu 7:{ A.
obfinem sarcina parliaE Aqr:IjAt pentru intervalul A'' Sarcina tot2l5

ln

(gFec.)

,all.ln : a

arunca.

SAFCINA

261

Q rezulti prin sumarea sarcinilor parfiale


qi apoi trecerea la limitd (fig. 5.1.6):

o:rii r,tt:(ii
Ai-0 ,-1

tat.

MErimea ei o reprezinti aria subintinsd de curba de intensitate, Si verilicEm


daci 9i in acest caz sarcina se poate mIsura prin deviatia balistice a ampermetrului balistic. Aceasta se va face pe
exemplul tncdrcdrii gi descdrcdrii unui con-

Fig. 5.1-6. Determinarea sarcinii la in-

tf

tensitate de curent variabila:

O: f I dt.
ti

densator.

Erperienla 5.i/5: Intercalim in circuit cite un ampermetru inaintea ti dupi


un condensator cu pl6ci (fig. 5.1-7).
a) Facem legitura cu sursa de tensiune (pozitia I a comutatorului).
D) ScurtcircuitEm (pozi{ia 2 a comutatorului).
Obserualie; a) Ambele ampermetre prezinti o deviatie balistici de aceeagi
mErime gi in acelagi sens. Aceeagi sarcini care curge pe o placl,
se scurge de pe cealalti.
D) Cele doui ampermetrc deviaztr cu aceeaSi cantitate in sensul
celilalt. Condensatorul incircat se descarci iar.
Deviatiile balistice ale instrumentlor nu depind de merimea rezistentei R
care limiteazi intcnsitatea incirclrii gi descircirii gi care influenteazE durata.
De aceea putem presupune cl 9i in aceasti experienii, devialiile balistice
sint proportionale cu sarcina Q. Pentru a ne ldmuri daci sarcina se poate
calcula cu ajutorul sensibilitnfii co obfinuti din experientele cu curer[ continuu, mai determinim sarcina condensatorului pe o a doua cale.

5',-]
'[_,*-]
a)

Fig, 5.1-7. Dispozitiv experimental

pentru incircarea

li des(Srcarea unui
condensator.

Fi8. 5.'l-8. Montaj experimental pentru stabilirea exacte a dependentei intensit6!ii curentului
de timp

o)

la incarcarea, b) la descercarea unui


condenaator.

SARCTNA

767

$r CiMPUT-

ETECTBC

Erperienla 5.7/6: Lunm'o rezistenli foarte mare (R:10 MO), un amPermetru cu o sensibilitate corespunzetoare (domeniu de misurare 100 rrA) +i
studiem procesul de incdrcare conform figurii 5.1-8, r qi cel de descdrcare
conform figurii 5.1-8, D. Procesele se extind peste un interval de timp mare
(70 s) aga cA se poate inregistra desfSgurarea temporaE a intensititii curentului,
Obseruulie: Intensitatea curentului nu este constant5. De la valoarea iniiiati 10, ea creqte mai intii rapid Ia deschiderea comutatorului,

iar apoi

scade

din ce in ce mai incet la

Reprezentind intensitatea

zero,

in funclie de timp pe hirtie milimetric5,

se

poate determina sarcina prin planimetrarea suprafefei subintinse de curbd,


Reprezntind lunclia I:1(l) (in ipoteza I:Ioe_dl), se poate calcula sarcina prin integrare.

Rezultal: Valorile sarcinii oblinute prin planimetrare coincid cu cele


surate prin deviatie balisticl.

me-

in felul acesta am arltat ce mlsurarea sarcinii prin deviatia balisticd


a unui ampermetru este independenti de forma suprafetei prin care este reprezentati in diagrama 1, l. Etalonarea noastri electuati cu intensiEti de
curent constante, este valabili pentru misurarea oricirrei sarcini. Trebuie
doar indepliniti condilia ca timpul ei de curgere sI fie mic fa!6 de timpul
in care acul indicator parcurge intreaga scald.
Prublemo

5,1115:

d) Reprezrntali urmitoarle valo.i de mrsurare inta-un sistm de coordonate (pe hlrtie mili_
met!icl):
lnctrrcare

lG)

I
DescArcsre

(10-tA)

,(s)
7 (10- A)

D)

12

16

20

21

20
20

14

12

24
16

17

35
8

29

24

2A

50

42

35

29

23

19

16

t1

50

36

28
12

12

balistic
11 incdrcarea $i descdrcarea prin jntermediul unuiampermetru
'

11

I
40

Determinati sarcina prin planimetrare (sau prin integrare).

determind

10

10

7 ,5

48

52

44

48

11

10_t C I
ftcq:5.2
div.sc.l

o deviatie balistictr ar:1,8 div.sc. Comparati cele doue rezultate.

Metoda balisticd de misurare a sarcinii are fate de coulometru avantajul cI se pot mdsura sarcini foarte mici. De asemenea, din sensul devierii acului se poate recunoaqte imediat polaritatea ei.
Amplificatorul de mdsure este atlt de sensibil, incit putem mesura cu el sarcina unui elec_
troscop. Putem demonstra cd deviatia acului etectroscopului (sau a foitei) depinde de mdrimea
sarcinii Q cu care a lost lncercat. Ilontlnd o scaltr penttu mesurarea deviatiei, putcm etalona
dci electaoscopul peltru mdsurarea sarcinii. ln acest fel, el devine un electrometau.

261

SARCINA

5.1.4. Sareina Iibertr 9i legatl; influenla


Cu ajutorul instrumentelor balistice de mdsurare a sarcinii putem evalua
cantitativ unele experienfe pe care le-am putut efectua doai calitativ iu
cursul mediu.
Erperienla 5.117:
a) Apropiem de un electroscop o baghetd de eboniti frecatd (incircatl negativ) (fig. 5.1-9). Deja la apropiere electroscopul arati o deviere. lntlepirtind bagheta fere a atinge electroscopul, devierea revine la zero.
b) Apropiem bagheta din nou de electroscop, Totodatd atingem acul de jos
cu amplificatorul de mesurd. Se scurge o sarcind negativi, devia[ia se
reduce.

Apoi indepirtim iar bagheta de ebonite. Observim o noui deviatie.


Amplificatorul de mesure aratd ci ea este provocate de o sarcini pozitivi, a cirei merime este egal6 cu cea a sarcinii scurse.
Interprelarci De pe bagheta de eboniti incircatd negativ pe care am apropiat-o nu au trecut sarcini pe electroscop. Sarcinile care determinl devialia
trebuie deci sd existe deja pe electroscopul neutru. Sarcinile sale pozitive
Ei negative au aceeagi valoare, ele sint legate gi nu prezinti niciun efect
in exterior. EIe pot li detectate cu un instrument de misurare,
La apropierea baghetei de ebonitS, echilibrul legiturii reciproce este
perturbat. lntrucit sarcinile de acela;i semn se resping, cele ne-gative se
migce in jos spre acul indicator. Acolo ele nu mai sint legate gi determinh
devialia acului. Ele se pot scurge prin lampa luminescentd sau prin amplificatorul de misurl.
Sarcinile pozitive care rdmin sint legate prin cele negative ale baghetei de
eboniti. Legetura inceteaze abia la indepertarea baghetei qi ele devin libere.
Atunci se produce a doua deviere a acului.
Pentru a putea interpreta aceaste experienti am ficut distincfie intre sar.
eintr liberil ;i legat{. (Aceastd distinclie descrie aparilia scrcinii, dar nu
spune nimic despre moDililalea ei.) Numai o
sarcini liberi exerciti o actiune in exterior.
Aceastl acliune dispare cind ea este legatd
printr-o sarcine egal6 de semn contrar.
Cele observate la electroscop se pot generaliza:
Toote corpurlle posedd BlIclDl eloctrloe. Cilrd
se leagi sarelnl c0ale 9l do semn coDtrar, ln
exterlor nu se coDslatd nlci un elect: corpul
osto t1outru ln schimh uD oorp itrcircot c;nlln6 sarclni llbore.

Dacd subdivizim corpul, atunci pentru fiecare parte este valabild aceeagi afirmafie.
Aceasta se poate continua pini la atomi firi

Fig. 5.1-9. Sarcinile de pe electroscop


5e

separa la apropierea unei baghete


de ebonitE frecatl.

SARONA SI C|MPUL EIECIRIC

261

a modifica proprietiiile fizice. Se impune astfel ideea cd $i atomul contine


deja sarcini legati. Vom vedea mai departe cA aceaste ipoteze est! sprijiniad de multe ;lt observatii. Dace iudepirtim unul din tipurile de sarcini,
electrice datoritE sarcinii lor libere.
atunci atomii exerciti actiuni
'
La electroscopul anterior neutru, o parte din legituri au fost anulate prin
sarcina bagheiei de eboniti si sarcinili electroscopului au lost separate. Acest
proces se numepte influenfd.
Dcllrlll6r
InlloaDls rcpruzlnti separarca iarehllor onul ootp conductor sub lnlluenlo lorrel

oxctcltatc do o ssrcltri llbord Gtt6rloold'

Sarcina care se elibereazi pe corp plin seParare este sarcina de influente. Ea


nu este deci adusE pe cori dinaiaia gi nici nu se natte atunci. Ea se elibereazi prin faptul ci sarcini care o lega llainte contracteazE o legituri- nou5.
Aceasfe imagine despre procesul dt influenie o vor confirma experienlele
urmetoare:

Erperienla 5.1/8: DouI Plici de metal fixate Pe un miner izolant se neutraliziazd 9i ,poi, fiind ir atingere, se introduc lntre plicile unui condensator
incircat. Acolo se separl, ae scot separate una de alta 9i se misoari sarcina lor (libere) (fig. 5.1-10).
Rezullat: Pldcile sint inc6rcate cu sarcini egale 9i de semne contrare'
O sferi metalici neutri se monteazi pe un izolator' AproErperienla 5.1/9:
'baghetd
frecati din eboniti (sau sticle) (fig' 5'1-11)' Atingem
o
pie'm ae'ea

partea opusi

Rezullat:

a sterei cu amplificatorul de masuri'

Sarcina care se scurAe este

la fel de

mare ca sarcina de semn opus

a sterei care se eiibereaze dupi indepirtarea baghetei'

expePrcblama 5.1116: Desoieti alte experiente legate de influentA lrldicati exact etapele
p"i" care putem'conlirma conceptia noastre despre procesul de influenl{'

"i""i"i."

ffi
@

Fi!. 5.1-10. Aflate lnca

inieriorul

in
condensatorului

inclrcat, plecile sint seParate. Atunci ele slnt lncircate cu sarcini opusc.

baghetei dc ebonitl frecate are


Frs.
- 5.1-11.locLaoapropierea
scparare a sarcinilor Pe sfera.

265

SARCINA

5,1.5. Mlgurarea inrlirecttr a sareinii


Sarcina llbere a unui conductor se poate mesura direct lisind-o si se scurg6 printr-un instrument de mEsurare, Acest procedeu are insS un
dezavantaj: sarcina se pierde odate cu m5sur6toarea, AIHm numai cit de mare fusese sarcina
liberi a corpului. Procedeul equeazi cu totul dace
wem si mdsurEm sarcina unui dielectric.
Ecperienla 5.I/.I0: Introducem o sferi metalici
incErcatd intr-un cilindru metalic. Partea exr
terioari a cilindrului o legim de amplificatorul de mEsuri 9i misurim sarcina de influen$5
(fig. 5.1-12). Scoatem apoi sfera qi-i mrsurem

Fig. 5.1-12. l'aSsurarea indi-

rectl a sarcinii unei

sfere.

sarcina.

Rezultal: Sarcina de influentd pe partea exterioare a cilindrului 9i sarcina sferei au aceeagi valoare qi polaritate. Sarcina de pe Partea
interioari a cilildrului care devine legat5 prin sarcina introduse are aceeagi valoare, dar polaritate opusi.

De aici putem trage o concluzie pentru mesurarea sarcinii. Daci vrem


se determinem sarcina sferei, putem in locul acesteia se misur5m sarcina
de influent6 care se elibereazi pe suprafafa exterioare a cilindrului la introducerea sfere i.
Acest procedeu

al

mdsurdfii inilirecte a sarcinii are avantajul

ci

sarcina

misurati nu se scurge. De aceea procedeul se poate repeta de mai multe ori


succesiv. In afarE de aceasta, dupe fiecare mesuretoare se mai poate mesura
qi sarcina opusi a cilindrului care se elibereazE la indepirtarea sferei.
Deosebil de important este ci prin acest Procedeu se poate misura qi
sarcina libera a unui izolator. Prin procedeul direct se poate lisa sI se scurgl
doar sarcina acelei suprafele in care amplificatorul de mesure atinge corPul.
Daci, in schimb, bagheta de ebonit6 frecate se inchide complet intr-un
tub meialic, atunci sarcina care devine lileri pe supralata extrioare este
egald cu sarcina liber6 totale a baghetei. In lelul acesta ea se poate misura.
- Prin mesurarea indirecti a sarcinii vom examina mai aminuntit electrizarea unei baghete prin frecare.
EtBcrienla 5.1111:Legim blana de pisicl de o baghete izolatoare' Apoi frecim
cu ea bagheta de eboniti anterior neutri 5i misurim indirect sarcina ei negativi ,,piodus6" ln acest fel. Introducem apoi blana de pisicl in cutia cilindricE gi apropiem dinafard amplificatorul de masuri.
Rezullat: Sa incErcat gi blana de pisicl. Misuretoarea indirecti a sarcinii
indici o sarcind pozitivi de (aproape) aceea$i valoare.
Prin frecare nu s-au creat deci sarcini Pe bagheta de ebouite. A avut loc o
separare a sarcinilor care mai lnainte fuseser[ legate.

266

saRctNA

$t clMPUt

ELECTRTC

.Prin experienre suplimentare putem arlta ce \/aloarea $i polaritatea


sarcinii care se elibereazi pe o bagheti frecatl depinde de matirialul baghetei ti de cel al obiectului cu care o frecim.
Eiperienla_ 5.7/7,?r Dintr-un vas picuretor ldsim si cadi mici picdturi de
apd pe o luminare de stearinE. EIe curg de-a lungul unui ginfule{ Si picurd
apoi intr-un vas care este legat de amplificatorul de m6sur6.
Rezultqt: Piciturile incarci vasul pozitiv. Ildsurarea indirecte a sarcinii
arali ci luminarea a primit sarcini contrari.
prin atingere il mai vom studia mai exact (v. b.3.9).
F'enomenul sprijinl ipoteza ci atomul este purtitor de sarcind electric6.
Separarea sarcinii se lace in aqa fel incit atomilor uneia din substante li
se iau sarcini. EIe sr: adaugi celor ai celeilalte substanfe. ln felul acesta,
pe supraletele ambelor corpuri apar sarcini libere.
Procesul de separare a sarcinii

5.1.6. Distribu{a sareinii libere pe conduetori; densitate superficiali


a sarcinii
Etperienla 5.7/I0 pentru mesurarea indirecte a sarcinii se mai poate imbu-

nefiti.

Erperienla 5.1/13: inconjurim o sferi incdrcatd in intregime cu doue emisfere


metalice mai mari (fig. 5.1-13). Cu amplificatorul de mdsuri mdsurlm sarcina indusl prin influenti pe partea exterioarl 9i apoi sarcina slerei inchise.

Rezullql:

Sarcina sferei interioare qi cea a suprafetei exterioare sint egale.


Sarcina sferei inchise este deci complet legatd. Aceasta se vede
clar dacd in timp ce o inchidem l5sdm sfera interioard s-o atingi
pe cea care o inconjuri, In exterior nu se observi nici o schimbare. ln exterior se manifesti numai sarcina liberd a supraiefei

exterioare

a sferei inconjuritoare,

Er.perienla 5.I/14: incErcim un


vas metalic cilindric. Cu o sferi

de probd atingem vasul irrtii


in interior, apoi in exterior $i
mesurdm sarcina

preluati

de

Iiecare dat5.

Rezullal: Sarcina preluate


din interior este
loarte mici. Din
exterior, sfera

probi preia

de
o

sarcinE considera-

bil mai

mare.

Fig. 5,113. Sarcina libere se afla pe suprafata ex.


terioara.

267

SARCINA

Fi8, 5,'lJ

4.

Efectul vir-

furilor.

o) Demonstrarea

densi-

variabile,
b) vlnt electric prin efect

te!ii

de sarcine

de vlrf.

Cele doui experiente arati ce sarcina liberl a uuui corp conductor


pe suprafala sa exterioari. ln interior sarcinile sint legate.

se

gAseste

Eiperienla 5,1115: De Yasul cilindric, pe care il putem aieza de exem-plulE


pe un electroscop, apropiem mai intii din interior, apoi din exterior o sler5 |
de probi incircate. MIsurEm sarcina care remlne Pe sferi dup5 atingere. I
Rezullal; Sfera apropiati din exterior a pestrat o parte din sarcini. Sfera
apropiati din interior Si-a cedat dupi atingere intreaga sarcind.
Clnd pe un conductor se aduc sarcini noi, ele se leag6 complet
numai in interior. in felul acesta, pe suprafata exterioari se elibereazi o sarcine la fel de mare'
Si examinim acum cum se distribuie sarcina liberd pe suprafata unui corP
conductor. Pentru a putea face vreo afirmatie despre aceasta introducem notiunea de densilalc superficiald

a sarcinii.

Dellnlrie:

I)eDsltatoq 6trperllclelll a sarcinil' a, reprerhtd rsportul dlntre ssrolu{ Q


ooupatd dc ea:

fl aria

'],

distribulii unlforme de sarcine, adicd pentru o


dd o densitate superliciala medie a sarcinii pentru

Aceastd deliEitie se aplictr numai unei

constaht. Pentru

Ai
cazul general,I:

supratala A-4. Trecind la limit{, cu

intr-un punct al

o:lrT 49 ."

o511n" densitatee supdieiald

sarcinii

suprafetei.

Dimensiunea deusiti{ii de sarcini superficiali rezulte din cea a sarcinii Q


gi cea a lungimii.L ca fiind dim o:Qtr-'!. Unitatea ei (coerentd) este [a]:

:Cm-2,

Erperienla 5.1/16: lncirclm o sferE liberi 9i apoi un corp cilindric cu vlrf


(fii. 5.1:14, ,). Cu o sferi de probal extragem sarcini din diferite pnrli ale
corpurilor gi le mEsurim cu amplificatorul de misure.
rPenhum{surdtoliprecisetrebuieutilizatelingurialecdrolculburis6coincidecucele
ale corpului in locul examinat. Numai atu[ci distributie de sarcini Pe corpul studiat nu
este perturbata de lingura aproPiattr.

768

SARCTNA

Rezultat:

St CIMPUL

ELECTR|C

Sarcina extrasl este Ia sleri ln toate punctele Ia fel de mare. Densitatea superficiali a sarcinii pe suprafa$a sferei este constantl.
De aceea o putem calcula din sarcina totalE Q a sferei qi din suPrafafa ei At:4*r2:
o

oa:-;i,

Densitatea superficiale a sarcinilor celuilalt corp nu este constanti. La virf, sfera de probi extrage o sarcintr considerabil mai
nare. Pe virf densitatea superficiali a sarcinii este mai mare decit
pe parfile mai pufin curbate ale suprafetei.
6.r/Ir.'Calculali deftitst. supe{iciall a sarcilild pentru Blm a\ \-2,2cm,

6l Problemd
' I D) r.-12.5 cm,c) t-6,3?.10.
.) qr-l c.

m dacd sarcina ei

liber{

e61e

o)

Qr:7,5.t0-3C, ,) Qr:1,3.10-.,C,

I Prcblcma 6.I/rs.' h ipoteza unet dittributii uEllorme de sarcinl celculcli densit{tea superI ticlald de sercln{ . pllcllor pltratice sle uEui coEdensrtor cu latura a:32 cm ti sarclna
| 0:2,8.10-!c.
El Experienla 5.I/I7: IncIrcEm intens corpul cilindric cu vlrf prin intermediul
I unui generator cu bandi (Vatr de Graaff).
Obsuoalie: La virf se observi o luminozitite atb6struie 9i se aude un fopnet.
Flac{ra unei lumlnlri tinute in fafa virfului este deviate de un
curent de aer (vltrt electric) cere pomegte dinspre virf (fig. 5.1
D).
Un electroscop aqezat ln fafa virfului capittr o deviarie -14,
care nu
revine, Ea nu poate fi deci interpretate priD influentS. Pe electroscop au trecut sarcini.
Pe

vlrful corpului puternic incercat,

lncit el

lncepe

sI se descarcer.

densitatea de sarcini devine

Acest

otoet de

atit de mare,

vld este nedorit cind

vrem se plstrim sarcitra pe un corp, Se vor alege atutrci corpuri fIrA vlrfuri,
coliuri sau margini ascurit. Forma cea mai avantajoasi este o sferi. Pe de
alti parte, efectul de virf se utilizeazi acolo unde se dore$te o scurgerc a sarcinilor (de exemplu la paratrlznet). Vom examina mai indeaproape aplicarea
sa Ia generatorul ou bandi.

Generatorul cu bandi (sau van de Gr a a f f) este un aparat


cu care se pot produce mari densitlfi de sarcini super{iciale. Existi diverse
tiputi, dar Ia toete principiul este acelagi:
l. Partea superioare consti diutr-o sferl sau cog de slrmi cu un virf pe suprafafa interioarl. Aici se face uz de faptul se sarcitra alimentate din interior
ste preluatl ln intrrgime.
2. In interiorul sferei pitrutrde o bande hrgi (lnchise) de cauciuc pe sarc se
transporti sarcini. Aceste sarcini sint prluate in interior 9i exterior priu
virfuri sau role met:lice.
r

Numai la densiteti de sarcind superficlale foarte mari, sarcina lese din supralala metalic{.
Ee bazeaze pe o ionlzarc a moleculelor de aer

La o lncdrcsre mai rdusll, etectul de vlrl


diE jurul Ylrtului (v. 5.3.10).

CIMPUI

269

ELECTRIC

3. lntr-un anumit loc, banda trece peste un cilindru de ebonite sau material
plastic. Ca gi la frecarea baghetei de ebonite, pe acest cilindru are loc o
separare a sarcinii datoritd atingerii strinse.
4. In dreptul cilindrului incircat pozitiv se afle un virl ln care densitatea de
sarcind superficiali creatd prin influenfi devine atit de mare, incit sarcina
lncepe si treacd pe. band6.
Ptoblcme 5.1119: Explicati exact ptocesele care se petrec tn cele doud generetoete cu bandl I P
reprezntate (lig. 5.1-15). Fiti atenti la pozitia rolei excitatoare ti polalitetee 6arcinii de pe I

sl6rl.

Problema 5,1120: Indicsli o exprienrA prin cate se poate verifica polaiitatea sarcinii de pe I
sferrl, d pe bandal (influent{) 9i de pe cilindtul de plastlc,
I

bandi a fost realizat de fizicianul olandez van d e


f f. El se utilizeazi pentru producerea unor densitati de sarcini superficiale foarte mari.

Acest generator cu
Gra

Fi8. 5.1-15. Doua modele

de

gcneratoare cir benzi (schcmaticl.

Fig. 5.2-1, Sfera lnclrcate poziti\

6te atrasi de

bagheta de ebonitl
frccate,

6.2. Cimpul eleetrio


5.2.1. Forp ln jurul oorpurilor lneircate
Etperienla 5.2//: Atlrnlm o sferi metalicE ugoari aga inclt si se poati miqca
liber. O incircim pozitiv (apoi negativ) qi apropiem de ea o bagheti de ebonite frecatd (fig. 5.2-1).
Obserualie; Sfera lneircati pozitiv este atrasi de baghete, cea lncircatd nega.
tiv este respinse. Sarcina baghetei de ebonitl exercitl o forte asu-

pra sarcinii sferei.

SARC|NA

270

tt

CIMPUL EIECIRTC

Experienla confirrni legea obiinutd in cursul mediu: corpuri tncdrcale cu sarcini


de acela;i fel se resping, cele lncdrcate cu sarcini de semn conlrar se alra7.
Electul forfei asupra altor corpuri incircate este o caracteristica eseniiali
a corpurilor incrrcate. Ea aclioneazi la distanli (ca gi forla gravitaliei gi forta
magnetici). O detectem cu ajutorul corpurilor de probi incercate pe care le
plasEm in sfera lor de ac[iune. Sarcina transpune spatiul din jurul ci intr'-o
stare specialS. Se vorbegte de un cimp electric.

Dclinille:

Utl xlnr] olectric

oxerrili lorre.

se rrranllest[ lntr-un sperlu

itr cere esupra eorpurllor lneircate

sc

Daci in particular cimpul este creat de un corp incircat in repaus, el se


numegte cimp electrostatic. El nu manifesti variarii temporale. Reprezentarea
cimpului am cunoscut-o deja ta cimpul gravitalional. $i cimpul electric este
purtetor al unei proprietiti fizice. El exercite in fiecare punct o forli asupra
unei sarcini de probl introduse. Existertia acestei forte a cimp rrlui electric am dove-

dit-o in experienla 5.2/l plin

devierea sferei de probe.

Tot ea determini 9i
in 5.1.4.

separarea sarcinilor pe un conductor, fenomenul de influenfd studiat

El Etperienla 5.2/2: Descircim sfera ugoari de probi 9i aplopiem din nou bagheta
I de ebonitd frecata (fig. 5.2-2).
Obserualie: Sfera neutrd este atrasd de baghete.
SA

interpretem aceasti observatie surprinzltoare: fortele exelcitate de cimp se-

parl sarcinile slerei. Cele pozitive suferi acliuuea unei forte Fr indreptatd spre
bagheH, iar cele negative actiunea unei forte F2 indreptatd in sens contr.ar.
DacE cele doui forte ar avea aceeagi valoare, ele s-ar anula gi sfera nu
s-ar miEca. Din rezultatul experientei putem conchide ci forta atractivi asupra sarcinii pozitive este mai mare decit cea repulsive asupra sarcinii regative.
Intrucit cele doui sarcini induse prin intluenfl sint egale, aceasta se poate
explica numai prin distanla diferiti de la bagheta de eboqitd care exciti cimpul. F'orta exercitatd de cimp scade deci cu distanfa de la sarcina care excitd

cimpul.

El Erperienla 5.2/3: Apropiem bagheta de ebouita frecate de un izolator atirnat


I tiler 1de ex. un triunghi de hirtie) (fig.5.2.3).
Obserualie $i corpurile din material izolator sint atrase.
Fig. 5.2-2. 5i sfera conduc-

toare neutri este atrasi.

Sarcinile ei se separl prin

influenla,
Fi8. 5,2-3. Din atraclia materialelor neconductoare deducem ci sarcinile fixe (dipoli) se orienteaza.

CIMPUL ELECTRIC

771

Acesta este unul din prinlele ,enomene clectrice obser-

vate dejx ir antichitatr: chihlimbarull frecat

bucdtelele mici de hirtie.

atrage

intrucit pe corpurile izolatoare nu este posi-

bili o deplasale liberi a sarcinii, aceasti ol)servalie nu poate fi interpretati cu ajutorul

influeniei, Dar sarcinile legate intre ele (in


atom sau moleculd) se orienteaza sub inlluenta
cimpului (fig.5.2-3). Astfel, pe felele exterioare apar densititi superficiale de sarcind (ca
la conductor prin influen[ir). Asupra lor cimpul
c\erciti forle de mirimi diferite.
Fi8. 5.2-4. Forla de atraclre
Putern folosi deci qi izolalori pentru a face viziaclioneaza $i in vid.
bilir acliunea cimpu lui electric.
Etperiettla 5.9/4; Atirnim un con de hirtie sub un clopot de sticlS ti apropiem
o bashcld de ebonitar lrecatn (fig.5.2-4).
Obseruulie: Conul este atras.
Retultat: 0impul electric aclioneazd prin sticld.
Etperienla ,i.2/i: Evaculm aerul din clopot cu ajutorul unei pornpr ii apropiem din nou bagheta.
Obserualie: Conul de hirtie este atras la fel ca mai inainte.
Rezuller: Cimpul electric existl 9i in vid.
Erperienlt 5.2/1r: Atirnim conul de hirtie intr-un cilindru confeclionat din bare
metalice gi apropiem bagheta de ebonitS.
Obserrufie: Corpul de probi nu prezinti nici o deviere.
Rezultal: Cimpul electric a fost ecranat de cilindrul metalic. Spa(iul din interiorul unei asemenea cu;li Faruday este lipsit de cimp.
Cu aceasta am gisit o deosebire esentiali htre clmpul electric $i clmpul gmvitational a cerui
acIiune

Iu

pocte

fi

ecronalr.

i.2.2, Reprezenlarea e lmpului


Daci vrem si studiem cimpul electric din jurul unui corp incircat, atunci
trebuie si introducem in cimp corpuri de probi care se pot mi;ca sub influ-

enla forlei.
Dxperienla ri.2/7: ia cilnpul a doul sfere incircate opus, atirnim de fire subliri
de nylol nigte corpuri ugoare (fulgi de vat5, boabe de soc, mici ghemotoace
de hirtie).
Obserualie: Sub influenla cimpului, ele se migci qi descriu curbe. La atingere
cu una din sfere, ele sint reincircate 9i din nou respinse,
Direcf ia tangenliali la curbele de miqcare corespunde aproximativ direc[iei forlei in punctul respectiv.
I lgrec.),

eleclrcn

: chihlimbar.

SARCINA

272

$I

CIMPUL ELECIRIC

O privire de ansamblu asupra totalitltii direcfiilor forlei se obline aEezlud ln


cimp concomitent multe corpuri de probI.
E

I Eqerienla 5.218t Pe o placE de sticli sint fixate douL plici metalice (de forme
J diterite). Le intlrclm opus ti preserem ln clmp bucilele de pir (sau cristale

lde

ghips).

in lanfuri care duc de la una din sarcini


la cealalti (fig. 5.2-5).
Acest! experiente ne duc la imaginea liniilor electrice de clmp
dezvoltate de Faradayr. Acestca sltrt linii imaginare a ceror tangentl ln
fiecare punct al clmpului indicE direcfia forfei care actioueaze acolo asupra sarcinii de probi 00, Pentru st bilirea univoci a setsului convenim asupra unei
sarcini de probi pozitive.
Observalie: Firele de p5r se unesc

Coiuenlie; Liniile de cimp electrice iudici in fiecare punct al clmpului sensul


forlei ce actioneazA asupra unei sarcini de probi pozitive Qo. Ele incep in
sarcina pozitivi care creeaze clmpul 9i se termine in cea negativE.
Imaginea liniilor de forfi ne di o privir de ansamblu asupra lntregului
ctmp (fig. 5.24).
ln curind vom studia mai indeaproape douE cimpuri speciale:
I . Ctmpul omogcn: Liniile de clmp merg paralel in interior (domeniu de omogenitate), iar la capete se curbeazi lnspre exteripr: acolo elmpul devine neomogetr. Acest cimp apare intre plecib unui condensator.
2, Clmpul rudial simetric: Liniile de clmp sint raze care pornesc radial de la
un punct inspre exterior. El apare in jurul unei slere incercat agezat liber
(fig. 5.2-5 ri 5.2.6).
ln toate olmpurile eleetroetatiee, liniile . de ehp sht porpe lieuhre po
suprafotole conductorilor. Aceasti proprietat o putm explica prin
mobilihtra sarcinilor libere ln conductor. Daci forta ar avea o componenta

6)

o)

Fi8. 5.2-5. llustrare. clmpului electric: o) clmp omogen, b) cimp radial.

I Mlchrcl

Frradry

(1701-1t67).

CIMPUL

ETECTRIC

o)

773

ol

,)

Fig. 5.2-6. lmagini ale liniitor de cimD: d) clmpu, in jurut


unei sfere. b) cimput inrre doue placil
c) cimpur intre douE srere cu sarcinioe semn
.J"i.; ,,;i :;;;; i ;;",.i1?,.r,j,#1".,
sar(ini de ace_

tangentiald la suprafa{a conductorului, atunci


acesta ar provoca o deplasare a
sarcinii. Un echilibru electrostatic intervile abia atunci
ciJ tortrete 9i aecl
liniile.de forfi slnt perpendiculare pe suprafaie.
Din acelasi motiv, in echilibrul electrostatic din
irteriorul unui conductor
nu poate exista cimp.
Prin Iiniile de lorte sc Doate reDrezenta nu.nurnai
sensul actiuIIii lortei ctmpului etectric.
Densilatea tor (numerul _Iiniilor q!
""'"' de;!llmp raportat la suprefala perpendicutartr
pe ele.1 descrie
intcnsitatea

"r,irp"iui_-

5.2.3. Bieetul elmpului; intensitatea elmpului


eleetric
Pentru descrierea compretd a-cimpului electric
nu este suficieDt s5 indicdm
numai directia de acfiune i ro4ui. t.luui"
pentru riecare
punct gi valoarea fortei De care o exercitE "e-;;i;;;;;r;#
cimpul
asupra
unui
corp
de probl
incrrcat introdus acolo.
Se mlsurem forfa exercitat5 asupra
sarcini de probe e0. Sarcina de
probi.nu trebuie sd fie atit de mare, une_i
incit
sa moaifiJe cimpul. Din cauza
acestei conditii va fi insi
9i forla mici, t* *"*..."1'"i'afii"ifa.
It

- Fnid .us rlp.riot

saRclNA

274

sl ctMPut

tEcTRlc

sferi metalic5 ugoir5 de fire_subtiri de 1yl9n -.in


intr-o singuri <iireclie. (rig' 5 2-7)' o incir;Ji:ji lii:i,;fti.'a-"-" nu'""iapropiem
do.*a --"t"' la aceeasi distan(i r o
:;;"';;';;i;tli";arcini Qu 5i
frecatil,ren"iatJare de cimp Mesurim devia[ia o a sferei
i*,lh"ie i"
liroerieuLu i.,?/9: Atirnarn o

la Pozifia de repaus'
de proba de"n"rlta
itrit'r*'i, ir"*'J" deviatS pine cind forla cimpului etectric 5i componenta
: " lvezi
(reutarii sferei au aceeagi valoare: Frr-Fr. ConformlreDulsivS a

3.i.4. a). forta repulsivir Fr

b'.:!

este

G.

lnslareadet,chilihru,forlaexercitatidecimp(pentruulghiuridedevi.

r'sle deci propor(ionali cu deviaIia


alie
'"' mici)
forta cimpului exeriji"'irarr.li"ri'reiulta ce JeviaIia o i sterei Si deci
li cu aceasta'
proporliona
aproximativ
eile
prohi
Qo
;;;;;;';;,"inii de
sarcina badeoarece
"itrr;I)isnozitivul e\Derimenlal dile la masuritori eronafe
raptur
constd
erori
de
sursr
o
,"',,,,:i':';':;;';i;'#';ili;;;;;ilnin. "tte de cimp.pe.corpul de inprobi
se
induse
ir' ;;;i; il';;r"i""p.i"'l"iii'"nti'
[or[e
unor
acfiunea
dici
de hagheia ae ebonit' ii suferi

"ir'i"'ijlirri"'aiferite
d iIe ril e.

niqno"ilive etoerimentale ilnbunitalite folosesc in locut sferei o placi


in partea gmos:la a cimPrrrui unui con,,",^'ti::Iii,ii;.'A,1;;;i;;-i;i"J;ceasemenea
dispozitiv'
un
;;;;;i", ; lte.l. se studiem
(sau o- balanli-sensibilS' cu talere'
li.rnericnlu i.2l t(tt De o halan[i diferenIiald
j. .r'ac indicatort aiirnnm orizontal o placi metalici suh(ire.
cu greutali lii putem misura apoi
"",.i,'i."'ii"
u$oare (fig. I).2-8). Compensam gt"';i;; ei
init"t. .ripti-"niare eiercitale de un cimp'
^"'''
omogen dintre doui
i;r"""'a" pi"bi o atirndm in-"i*pui (iproximativ)
si alirne mereu
probi
ofa"i*"ii. lnittimea lor esle reglabila i5a incit placa de
in acela5i Punct al cimPului.

-+-__-

fig.5.2-8. DisPozitiv e^perimenlal mai Precis


masurarea

fo.lei

Fl

probe.
Fig. 5.2-7. DisPozitiv simPlu pentru m:surarea forlei

exercitate asuPra unei sarcini de probe Q,

Pentru

eier.itate asuora unei sarclnr

de

CIMPUL ELECIRIC

275

lncircirrn placa d(! probil. rnisurirnl (lt tnl)lilicntorul d(. tniisrlru sarcina ei
iar
cu balanta diferenliali forla /; r.r(,r'(ilnlar tk' cirnp asupra t.i.
Q6,
Probl?ma ;.!.1: (;u dispozitivul .l(.scris s a rnisrrrnt (k.\in{in l, l icuhti irrrlicator pentrr

mai rnulte sarcini 00.


Dinseria de rnSsuratori pentru ettk,nar(. (l (liv coresll xt( l{ 1.,1 lt rN) dctern)inali dependenla torfei lr de sarcina de probdr

Rezullql:
l.-oria

lrortra 1, exercitatli de cirnp asrrgrra rrrrui corp de

(ro est(. direct proportiollillir trr sa('ina

probi cu sarcina

Qo.

e\ercitati asupra corpului de probir nu este inci adecvate pentru

scrierea univoci a intensitatii cimpuhri p('ntru

(i

de-

depind( de mirimea sarcinii.


dintre tor'll si sarcini este independent de mirimea sar-

l
In schimb, raportrrl
'
(J"
cinii introduse in cimp. (iLr cl arn gisil o m,rim(, cu care putem descrie intensitatea citnpului in punrtul tousi<lcral.
I)!finllie:

ftrlellsir lrr (irnllulul elrorria d rop(zln|n mporlul dinlre lorln i r.are h(ttrneazii
asulru urui eorl ir(ircst lmzlllv. in prllerul ..o slde,rat el clmpulut, tl rarelna .a eo:

t.-

0"

Inlcrsital(,a cimpului t'lt'r.lri<.csle un v('ctor ca 5i forta exercitatl de cimp.


Sensulci coincirlt'cu celal for(ci, sr.intlicir ariadar prin linii de forJ5.
di^l
f )irrrcrrsirrnea inlensitriliitirnprrlrri eI.r.lric este dim t-:=
'
dim (/ -y27-zp-r
iar unitatea el este [E] : !.
L

(:u (lispozitivele ('\perirnetrtale descrise putem mesura forta, iar. cu amplil'icalolul rle rlisurd sarcina de probI. Astlel ptrtem determina intensitatea cimpului clectric.
I'robl.nru i.!l!: (lalcuhli int('nsitalea clmpului electric clnd asuprr unur corp cu sar(in
(l:2,ti l(l-NC s(, c\rr(itri forta ,.::],7.1{)-3 gf.

DacI se cunoagte intelrsitat(,a cimpului electric intr-un punct, actiunea sit


in acest punct este descrisi complet. Pentru orice sarcinl Q introdusi acolo
putern calcula foria pe care o exercitl cimpul asupra purtitorului ei:

F:Q.E
Obserua(i.'

For{a are acelaii sens cu iltensitatea cimpului electric numai cind

sarcina Q este pozilivA. Pcntru a pistra sensul lorlei gi in cazul sarcinii


tive trebrrie cl salcina 0 si fie introdusd cu semn in expresia forfei.
lE.

Dega-

I'

SARCINA

776
P

IINProhl?md 5.3/Ji (:clculali forla care actioneazii


l al cirnpului cu }-:8.1 105-

5I

CIMPUL ETECIRIC

asupla sarcinii Q:7,8 10-t C lntr-un punct

plobl aratl cI in dileritele puncte ale cimPului din


jurul unei baghete de eboniti frecate existl intensitdti de cimp diferite.
Mllirnea lot scadc spre ex[erior.
Marsuritoarea cu sfera de

O ctrocterislicd deosebitii a cimpului omoqen esle cd intensitdlea cimpului elecbic


$ acela;i sens. De aceea se poate vorbi de

qre tn toale puu'tele aceea;i ualoarc


int(,Dsitatea cimpului omogen.

5.2.4. Pote[rialul electrie

tensiunea eleetrici

O a doua merime adecvate pentru descrierea cimpului eleetric o obtinem


din lucrul mecanic care trebuie efectuat pentru deplasarea unui corp de probd
lnclrcat prin cimp,
Deplaslm sarcina de probd Qo cu o migcare uniformd din- punctul-P, in
punctui Pr. Pentru a realiia o migiare uniformi trebuie sb aPlicem in liecare
punct at treiectoriei o for!5 F,,1 egali dar opuse forfei- cimpului: l'-ot: -Fa.
ifig. i.Z-0, a). Deci Qo este supusi unui lucru mecanic din exterior de-a lungul
drumului.
Putem face abstraclie de lucrul mecanic de accelerare Ia lnceputul mi$c'!rii ($i de forta
in acest scop) intruclt el se reci$tigi la sfir$it cu eceea$i cantitate'

necesarai

Conlorm definiliei lucrului mecanic, lucrul mecanic par{ial AW Pe por?


.As.
liunea de drum Ai depinde de unghiul dintre As 5i torfa Ferr: AW: F ""t
Pentru un unghi ascufit,
lucrul mecanic partial esie
nozitiv. adicl trebuie cheliuit tucru mecanic din afard.
Valoarea sa este maxime
cind foria este indrePtati
de-a lungul drumului. Valoarea negative a lucrului
mecanic pentru unghiuri obtuze exprimi faPtul cI la
deplasarea sarcinii Prin cimP
se cedeaz5 lucru mecanic.
Pentru unghiul de 90' luFio. 5.2-9. Forta si lucrul mecanic in cimPul electric'
crul mecanic este nul.

a)0

o1 Pintru migcarea uniforma a unei sarcini in (imp trebuie

Cind corPul de Dmbtr

se

pe llnllle de cinlp nu

se

deplaseazd PcrPerldlculor

.l..tuerzl luclu mecanlc.

aplicate drn afari forla F",.:-F",'


b)' f4Srimea lucrul,i mecanic Wu este indePendente
drum.

de

CIMPUL Er"Ecnrc

277

Lucrul mecanic total _la deplasarea sarcinii din punctul p, in punctul p,


rezulti din adunarea lucrului mecanic parfial qi irecerea la' limite:
w,,

:ti*, !F*,'Ai: j'f"", r:


Ar+l
pr

El

depiude de punctul inilial 9i finat al miqcirii. El nu depinde insi


drumul pe care se aduce sarcina Qo din &.
Aceaste independente de drum

se-

de

poate olbserva imediat pentru douE dru-

muri speciale. Pe cele doui arce de cerc fl? Si @ lucrul mecanic este
nul intrucit F"rs este perpendiculari pe d (vezi fig. b,2-9, D). Lucrul
mecanic pe cele douE drumuri la fel de lungi {erSi Ffl este egal datorite
simetriei radiale. !e aceea, lucrul mecanic es-te aceiagi p'e cele doui drumuri

prin .4 qi prin B.
Putem_ descompune orice alt drum in porfiuni
,lele
. cu
liniile de forti.

tuit

acelagi lucru

ln

De aici se vede cd pentru


mecanic.

expresia lucrului mecanic

Wr:!irrr.a'"
f,rr: _ir

intensitatea cimpului electric. Cu

r4rrr:

-0"

Intensitata cimpului electric

perpendiculare sau para_

toati diumurile trebuie chel-

qi

putem cxprima forta prin

-i.1:eoi

obtrinem

li.di.
nu depinde de sarcina de probl
P.

Acelagi lucru este deci valabil gi pentru valoarea integral"i


J

ts.d;

Qo.

Raportut

I]1

dusi independetrt de sarcina de probl Qo 9i poate i"*i U a""".i.r""


c.lmpului. Valoarea sa depinde de intensitatea cimpului qi de pozi$ia celor
doue puncte P, pi Pr.
a. "5te

Daci se fixeazi un punc, de referinld p, pentru lntregul clmp, atunci raportul


w--e are pentru orice punct P, al cimpului o anumite valoare. O vom numi

potenrialul eleetrie
Dell.lrtG:

al

punctului

qi o vom nota cu

Vo, (sau Vr).

Potcnlhllrl clGctrlc Vol al uDul puDet pl r.prGalDli rrportul dtDtrc loc'tNl mcrtrlc

Wor .arc trcbulc eheltlllt ponlru e sducc aarcitrs dG ptobd


eo dltr DunatEl dc t.'tcaln
Po lo Pr, tl ssreltro dG pEbtr:

,r:

+.

SARCINA

278

9I CiMPUL

ELECTRIC

I)otentialulesteomirimescalal..lcNsilucrulmecanic.Dindefinitie
:f,lQ tl'!'t'-2;i ttnilatea sr II']: J '
rezultir dimetrsiunea sa dim \':+'+.

srtci.nii (l' in'cimp


l)in calculatcr lucnrlui ,n"cXiili:'o 1!'0, lu tl"plu"'tca
cirupului /i:
t
intensitatt'a
."ruia,"i" r.;1,;;i.ca legirturit ini'" put"r'fiitt'rl ul 1i

\Ii.ds.

dat:ir sc dir li
Ilelirteli: tn<licart'it valotilor potr:nliuhrltti :ttt scns.nutnli
irr ptttrcrttl tlt'
sc
Arle''icir
ak'go
p,,alc
ie
sa
r;,'riliL
I'il'jiiii'0,:',.:i,.':i"'i" r;,,.
urrtti
sttp'ala(a
dc
,rr"''i s'e ia urr Iuuct 1x'
["""ii,,ri'ri,,

"i".iroriori.,ii.
i'tt"tt' noiind in
Cu ajutorul potenIialtrltri sc poat( rtprczcnta
:,1,.:l:p
pr)lenllalulul'
a
fiecare punct trtl,,irtca cor('spunzaloalc
poz.iliv tla infinil)'
li.tetrtnlu:. l)lasutn Irttrrr'tttl'/'",t"p'ii" tlti o sftirl incircati ale
pozitive
valori
P,tentialului
,",,i,l'"lli"'i,'","' n;',,i'i i"'"i'itr'j'i cnpiln
tnccanic
lucru
un
clecttleze
se
si
ile}luie
cA
(v. fig.5.2-13). A."asta in."a"'rlI
s[t't't'i
apt'opicrca
in
lir'.ii*",1",: p".tru a aclucc r."."in:t cle probir pozitivi
conductor.

care produce cimPttl.

u) Dltercnra de potenltnl tl lellsIllnc


de prrziIia
Yalorile polenIialelor Punclelor cimptrlui sint deP-endenle
ptrtcrr(ial
dt'
ditcren(a
pn.
pcntru
fiui"- ,retr'.i
orr,.iiiri' A"' ."teiin1l
valabil'
esle
mai
nu
ii; ;*ir" tltttta punctc. accasla
trece
i,li.""ii'a--"r'este ar.hitrar., alegem de la /)o la I)2 un drum carc

prin I'r (lig.

5. 2-l()). Atunci:

-r",:-i',iai+i';i ai-

[i;.;i',;

.,1] ==- \ ti.

este indePenderrt de Po.

]/n

(lc rcprezilllir rtr_


Ullerenln de polential ditrlre rtorir PU
pu.,ut atn,r" Iu(.ul nre(Ilnii' ]I4!' (lrrc l'cbuie {.hellnil
pentr[ a rleplusa n i.orp de p]ohi dill Iir iu l'2' tl slr](irla

$,,,:r'0, a o,: ll'


a"

'

rts

frPt

vo-vn-k, l))
tr'/
t

fs/
til/
'k

',1.*L
Po

Pornim de la relatiilt' invliate in cursrtl Inediu'


dintre teDsiuuea electricd 9i lucrul mecanic:

w"t:U ll.

Fi8.5.2-10. Diferen!a
de poten[ial Vr" esie In'
.ieDendenta de PU nctu I
de referinl,

Po

CIMPUT- EI.ECTRIC

779

DacI ne imaginim curentul ca fiind proprin dePlasalea sarcinii 0:11 intr-un conductol dc h /), la I', (fig. 5.2-11), atunci
tt",:{ (,. Ii'nsiunta 1' - II1 q51s deci raportul
a
dintre Iuclul rnecanic efectuat de cimp
la deplasarcl lui Q din Pr in P, qi sarcinir. (loirfolrn lcgii coDservlrii energiei, acest
luelu rlecanic cr-rincide insi cu lucrul mecanic care trebuie efcctuat din exterior pentru a aduce sarcina Q din P, in P2. Asadar
dus

U:

ig. 5.211. Sarcina efectueazl


lucrul mecanic W.r:QU cind se
F

depiaseaze

de la

P2

la

Pr.

I'r:).

l)llcrcnltr de llolenllel Vdr-Vor tointide (u lensiunea U dlntre cele doul puncte


(uro lrrr invilet ln curs[l medlu.

tl

despre

ln feltrl acesta am definit nofiunea de tensiune electrici qi am legat-o de


tipurile de rnirimi fundamentale invStrate pinl acum, Spre deosebire de

cursul orediu rrnde arn vorbit oarecum nedefinit despre motivul trecerii curt,utului t'k,ctric sau desprc o mirime comparabild cu presiunea unei couducte
tle api. aici vorn stabili o

l)rllrt!i:
Tell3lrrrr'{

elr(trl(i

lor de potenllol

L: illntre doutr pun(le nle unul (imp eleetrl( e3ls e0al[ cu dllerctrla

1r2l

)
'l'ensiunea tste o rnirime scalari. Dimensiunea gi unitatea

ei corespund celor

V (voltl).
ate potcn(ialului. [)entnr unilatea ](. vom introduce prescurtarea
'
lntrc doui puncte l)r si P, existi o tensiune de I V daci trebuie depus un
lucnr rnecanic de 1 .l pentru a deplasa sarcina de I C din P, in Pr.
Obseruulie; 'l'ensiunea se indici intotdeauna intre doud puncte. (Este lipsit
de sers si se vorbeasci de tensiunea intr-un punct.) Intrucit tensiunea are
si sernn. ar lrel)ui mai precis si se vorbeasci de tensiunea punctului & in
raporl cu /),. 'l'ensiunea este pozitivi atunci cind potenfialul lui P, este mai
marc decit al lui ,I)r.

ln cursul mediu am determinat tensiunea numai intre doui puncte ale unui
conductor. I)upi noua deiinitie a tensiunii, cele doui puncte pot Ii;i doud
puncte cu totul albitrare ale unui cimp electric.
l,robknu i ?/{. ('n corp cn sarcina 0:3.tt.ll)-2 (: se deplaseaTe din Pr In 1'], executlndu-se
un lucru n)ccaDi( lt'-26./. Calculali tensiunen intre Pr si P!Ptoblrna ;.!li:(,t! lucru mecanic este necesar peltru a dePlasa sarcina Q:14 10_-t C lnlpotti(n
unei tensiuni de 3 500 V?
f ,llessandro

1'o1ta

(1745-1827).

SARCTNA

280

5t dMPUI

EI"ECT C

b) Mdsomraa tcD3ltrnll

Instrumentele pentru mdsurarea


tensiunii introduse ln cursul rnediu se
bazeazd pe proportiona litatea dintre
curentul printr-un couductor pi tensiunea dintre capetele sale (legea lui
Ohm). Ampermetrele pot [i deci etalonate li petrtru misuritori de tensiune
9i utilizate ca voltmetre.
Existi 9i instrumente pentru misurarea tensiunii prin care nu trece
curent. Ele se numesc wllmetre stalice
(electroscop vezi fig. 5.1/9).
Deviatia aculfi indicator

trului

este

al

lc

\;>
Fig. 5.2-12. Mlsurarea potenlialuluicu un instrument de mlsurare cvasistatic, lmagina a
liniilor echipotenliale.

.tt

\d4

electrome-

o m{surd pe[tru energia potenlial{

sarcinilor.

Caasislatic lucreazi instrumente

le

care

@ouo

au o rezistenfi interioare a$a de mare,


incit prin ele trece un curent negli/.4.2
jabil. Exemple sint amplificatorul de
-l-t2
mesure li alte voltmetre cu limpi.
*'
Cu ele putem misura qi diferenia de Fi8. 5.2-13. Reprczentarea cimpului electric
potenfial dintre doul puncte ale unui prin valorile potentialului poate fi comparatl cu cifrele de altitudine pe o harta geocimp electric.
grafic{ (indicaliile de adincime pe o hartl
Erperienla 5.2111': lntre doui plici meI
talice lnc5rcate a$ezem un strat slab oceanografi.a) (v in rot c,) . Po este situat
conductor (de exemplu, hirtie de filla distanl, lndepartatt (infinit).
tru imbibatd cu ape serata). Unul din
polii amplificatorului de mdsurd il legim la un electrod iar pe celelalt il

plimbdm de-a lungul cimpului (fig. 5.2-12).

Rezullal:

()

Instrumentul de mEsurare indicd tensiunea punctelor individuale

fatd de unul din electrozi. Alegindu-l pe acesta ca punct de


referinti Po al potentialului, valorile misurate inseamne direct
valorile potenfialului punctelor clmpului. Se obtine reprezentarea cimpului electric redati in figura 5.2-13.

Supmlelele eehlpotonrlf,lc

Sonda instrumentului de mdsurare se poate plimba in ala fel prin cimp,


incit deviafia sd nu varieze. Punctele curbelor descrise in aeest caz au acelaEi
poteniial. Ele se numesc tinii echipoteniialel qi sint sectiuni plane ale su-

(lat.r,

aequw

eg^\,

Cli,,lPUL EIECIiIC

281

e)
Fig. 5.7-14. Liniile echipotenliale

simetric,

fi liniite de clmp
b) in clmpul omogen (v r" rOrJ).

b)

o) in cimpul radial

piafetelor echipotenliale ale cimpului spa{ial. Cind se deplaseazi o sarcine de-a


lungul unei suprafete echipotenfiale nu trebuie efectuat nici un lucru mecanic.
Cu ajutorul suprafefnlor echipotentiale, cimpul in forma sa se poate
reprezenta analog reprezentdrii cu ajutorul liniilor de clmp (fig. 5.%12).
Liniil echipotenlial corcspund curbelor de nivel (curbe d aceeati altitudine) de pe
o hartd geogralictr sau izobarelo (curbe de egall presiune) d pe o ha ! meteorologicl.
Sonda arati ce in cimpul unei sfere incircate (plici circulare), suprafetele
echipoten{iale sint sfere concentrice. Pistrind aceea$i dilerenti de potential,
distan{a dintre sfere devine mai mare spre exterior (fig. 5.2-14, a).
In interiorul unui condensator cu pllci (benzi lungi paralele), suprafetr
echipoten[iale sint plane paralele cu plicile. Distanta dintre ele est constantS. La marginea condensatorului, distanla se mereste (fig. 5.2-14, br.
Sonda mai arate ce suprafata conductorului incircat este o suprafaitr
echipotentialS. Ceea ce putem conchide $i din afirmatia ce liniile clmpului
electric sint perpendiculare pe suprafafa conductorului (vezi 5.2.2). Nu se
efectueazi lucru mecanic la deplasarea unei sarcini Qo pe suprafata unui conductor pentru ci for[a este perpendicuhre pe drum:
tlr echtllblul Gleclrostellc, Buprslf,la utrul conduclor ellc o supralall ccLlDot.nttrli,
Deoarece toate punctele suprafelei conductorului au acelagi potenlial,
putem vorbi pi de tensiunea unui conductor fati de alt conductor. La mEsurarea acestei tensiuni, punctul in care atingem conductorul cu voltmetrul
este arbitrar.
Toate suprafetele echipotentiale. sint intotdeauna strepunse perpendicular
de liniile de cimp electrice. Pentru cimpul radial simetric Ai cel omogen am
gisit aceasta pe cale experimentale. Valabilitatea generaE rezulti din definitia mdrimilor. La ryrigcarea unei sarcini pe o suprafali echipotntieli,
lucrul mecanic cheltuit este nul. Drumul trebuie deci se fie perpendicular
pe lortd ti cu aceasta 9i pe liniile de cimp.
d) Coztrl rpaclrl rl r'llnpulul omoocn

Pentru cimpul condensatorului se poate efectua integrarea pentru calcularea tensiunii intrucit intensi'ratea clmpului i este constanti.

sAtctNA 9r clMPUt EtEcrRrc

x82.
P,

f --,

Din U:- J E.ds


Pr

se

obline pentru acest caz special cu distanla d intre

pEci

De aici rezulte ce

U:Eil.
diD

E:Ud
valoarea i[tensitiiii cimpului omogen se poate determina in mod simplu
prin mlsurarea tensiunii 9i a distanlei.
Prcbtema t.!16: (;alculati intensiiatea unui cimp omogen dace tensiunea este L':2ft) \' irr
distanla dintre pldci d:6,0 cm.
Poblema 5.217: La lensiune constante, distanta dintre plAcile unui condensalor se: a) rtduce
la jumitate. 1r) m{re$te d trei ori. lndicalii rariatia intensitrilii cimpului.
Ptoblema;.:altt: Aceati 1-rriatie a distantei rameazll sI se faci la intensitate de clmp constan-

ti.

Cum trebuie

\'ariati

tensiunea?

Probl?ma .i.!19: Reprezentaii g.aIic potcntialul punctelor dinlre plici lt':50


functir de distaut{. A$ezati punctul de refrinta /,oo) pe placa pozitiyE. ,) pc
.) ln centru. (;omparati cele trei curb.

\'.

d-=li cm) in

plicn ncqiti\':i,

5.2.5. Excitalia elmpului: indurlia eler.trir.[

'l
'l

La studierea cimpului electric n-am fdcut pina acum vreo ipotezi asupra
fclului producerii cimpului. Noiiunile introduse nu depind de tnodul in cart
se creeazd cimpul: prin intermediul unei baghete de eboniti frecate. al unei
sfere incSrcate sau a doui plici inclrcate cu sarcini de scrnn contrar.
SA examinlm mai indeaproape excitarea cimpului.
Erperienlo i.9/19: Atirndm din nou sfera metalice uloari de un fir de nylon
$i o inclrcim. .A,propiem de ea 0 sferd mare incercati. Repetdm experienfa
cu s[ere incdrcate d iteril .
Obserualie: I.'orfa care actioneazi asupra corpului de probi 5i deci intensitatea cimpului in acest punct depinde de mirimea sarcinii sferei
mari care produce cimpul.
Pentru exarninarea mai exact5 a acestei dependenie a iotensititii cilnpului de sarcina care creeazi cimpul, este convenabil si facem uz de cirnpul
/J- -!l
omogen al unui condensator cu plici. Atunci intensitatea cimputui
,d
(din 5.2.4, d) poate ti determinatl in mod deosebit de simplu prin mlsurarea tensiunii 5i a distanfei.
Erperienla 5.2113: lncd,rcdm un condersator cu plici, pentru mai multe distante d, la diferite tensiuni U (fig. 5.2-15). Cu amplilicatorul de Inisurl
misurim de fiecare datl sarcina Q a plicilor.
Ptoblema -t.!110: I)in u.metoarea serie de mesuretori determinati dependenla intensitAlii
cimpului electric n: !l o" sarcina Q a plrcilor:
d

CIMPUL

283

ETECTRIC

Fro. 5.2-15. Dispozitiv experimental oentru


deier-n,_a'ea dependen!ei rrlensrtalii cimou'
lur E de sarcina Q care e'crta cimpul

d(10 s m)

u(v)

2
10

20

30

4t)

50

30

.10

50

5tl

.l

12

17

2l

t3

11

11

10

10-, c)

Rezultal: Irtensitatea cimpului electric E este direct proportionali cu


sarcina placitor care creeazi cimpul (la suprafaii constantl a
lSci lor):

A ramine constan[a.
dc sarcina Q care produce cimpul are vreo
afari
in
Si vedem acum daci
influenti asupra intensiti!ii cirnpului ii mirrilnea suprafclelor, pe care se disE-0,

daca aria

tribuie.

Etpierienla 5.9/14: Repetdm experienra 5.2/13 cu condensatori cu pldci de I

diflrite iuprafe[e.
ProbtcIna 5,2111:

E\aluati ulmritoarea mtrsurdtoare pcntru a dtermina deptndcnla intensitilii


A a plicilor: (Distanla dintre pltrci remine in toate expcritnlelc

;impului d suprafala
d:2. 10-3 m).

Rezultqti Raportul JL

plici,
EI
QA

este

este constant pentru fiecare condeusator


tnvers proportional cu suprafata plicilor A:
daci d este coostant.
care

ci alte mlrimi, ca grosimea 9i materiatul plircilol nu au.nici o influcnll asupra iutrnsitltii cilnPului clcctric -0.
ObJint'm as cl urmitolul
RezuLfut: in cirnprrl omogen, irtensitatca cirnpului li- este dirt'cl pt'oporo: ('a trlicilol care
Iioualri ctr densil,atca (le sarciri:l surr(,r'ticiah
'1

Experiente suplimentare au aritat

produc cirnPul:

li-

281

SARCINA SI CiMPUI.

Problerna 5.2lr2i Distant{

ELECTRIC

d dintre pldcire unui condensetor se dubreaza a) crnd su."a de


ctnd ea a fost ln prealabil separate. Studiati ln aceastii situali{r
varialia- tensiunij U, a intersittrtii ctmputui Z-. a srrcinii e a ptecitor ji a densititii superficial de sarcini 6.
o) IDdu?tla rinrpulul omo0str
tnsiune r?lmine conectatd,

,)

Rezultatele mesurEtorilor impun introducerea u[ei mdrimi noi cu care


putm descrie excitatia clmpului omogen (fig. 5.2-16).

sd

DGllDlll.:
Vectorul lDducrl6 -dal clmputut omogDtr sl unul cotrdeDsotor cu pldcl ore mdrlmea
O=o-io d.mlriltl iupe tctalc a Br.clDnor pldc or, dl.eella pcrpetrdlautard pe

"

pldcl tl sctrsul dc I& plaea pozl vd sprc cca ngallvd.

Dimensiunea inductiei este

densitifii sarcinilor

dim

D:eL-r,

adici este egale cu


(-.
de suprafate. Unitatea ei este f Dl=_

dimensiunea

m2

Problefia 5.2113: Un condensator arc aria pl{cjlor ,{:4OO cm!. Calculati mlrimea inducriei D
dacii sarcina sa este 0:6,8 . 10_? C. Curn variazd D daci o) distanta dintre ptdci se dubieazd,
,) saicina se reduce Ia jumdtate?

Am introdus inducfia D pentru cimpul total al unui condensator. Notiunea se poat extinde la o mdrime ca,re sd descrie cimpul atribuindu-i-se
fiecirui punct al clmpului omogen acelaqi vector i. Cu urmitorul dispozitiv
experimental, inductia se poate determina in fiecare punct al cimpuiui:
Expeyiella 5.2115: Intr-un punct al clmpului omogen al unui condensator
cu.pldci introdubem doui pl6ci metalice paralele cu pllcite condensatoiului
$i previzute cu mlnere izolatoare. Suprafefile lor se ating (vezi fig. 5.1-10).
In clmp separim pl6cile, le scoatem separate qi le misurdm sarcina.
Rezultat: Sarcinile celor doui plici sint opuse gi egale. (Acest lucru l-am
observat deja Ia studierea influenfei.) Important este acum cd
densitatea superficiali de sarcini pe plicile de probi este egal6
cd cea de pe pldcile oondensatorului care creeazi cimpul. Egalitatea densitetilor superficiale de sarcini se
gi teoretic: Cimpul exterior de intensitete E determini o separare a sarcinilor pe pticile
conductoare in atingere (fig. 5.2-17). Sarcinile separate
excite in interior un clmp de sens contrar. Intensitatea
sa -6' cregte proporfional cu sarcina Q indusl prin influen{d. La mobilitatea liberi a sarcinilor, procesul de
separane itrceteazi cind intensitatea cimpului interior B,
este egali gi opuse cebi exterioare B, adici atunci
clnd spatiul interior este lipsit de cimp datoriti suprapoate fundamenta

FiE.

5.2-16. Vectoruldal

inducliei ih clmpul
omogen.

285

CIMPUL ELECIIIC

b)

,)

Fig. 5.217. Prin influenttr, sarcinile din pllci se separt.


o) Astfel apare un clmp contrar Pcare se srpraprne pste cimpul exteaior.
b) Sarcina se deplaseazi plna clnd, ln starea de echilibru ?- -d f^ interior a aperut un spaliu
lipsit de clmp.

punerii. ln aceast, stare de echilibru i' : -i, sarcinile--plicilor condensatorului 9i sarcinile de influen[i ale pHoilor de probe excitE cimpuri la fel
de intense. f)ensiti{ile de sarcini superficiali coincid deci.
Daci acum plecile de prob[ se separe in cimp qi se mesoari sarcina lor Q
fi suprafata lor A, atunci se poate determina cu ele valoarea o:9A a
deNitetii superficiale de sarcini ln punctul considerat al cimpului.
D) !ndu.ll! cltrllu lor oatc.ar.

Cu ajutorpl plicilor de protri separatc in cimp putem dettrmina induclia pentru fiecare punct al unui cimp. Acest procedeu este aplicabil9i cimpuri-

lor

neomogene,

Intr-o regiune (micn) in jurul unui punct, cimpul poate fi considerat aproximativ omogen qi compensat prin cimpul omogen al sarcinilor induse prin
influenti in pl5ci. Densitatea de sarcind superficiall di valoarea induc[iei
pe care o atribuim punctului considerat.
I)cilnllI.:
Induclls elc(1rlrtr D iBt.-un Dunrt ol utrul clnrp
clcctrl(calo lndurlh lntrc pldclle unlll eondcnsslor (ltlrrflhllrr) r$1. or axcltr aa.c.llil Inlamllala
tur Dunclul ootrrld.rel {! rlmpuhl (ltg. 5,S-18).

Prin atribuirea vectorilor d

fiecarui

punct al unui clmp electric obtinem un tip


nou de linii de cimp a ciror tangent6 este D.
Aceste linii le vom numi linii D, spre deosebire d liniile E introduse pine acum.

Fig. 5.2-18. lndoctia

D intr-un

oaTecare.

cimp

SARC|NA

286

tr

CIMPUL Et-ECrRrC

$i liniile I)

pornesc de la sarcinilo pozitive;i se terminl in cele negative.


ajutorul densitltii liniilor se poatc ilustra mirrimea densititii superficiale
de sarcini pe care le-ar excita cimpul in punctul considerat.
c) Fluiul eleflrlc
in cimpul omogen al condensatorului cu pl5ci, inductia d: 9I*" este
Cu

constanti. (Vectorul unitate .Ao este perpendicular pe suprafala plicii pozitive.)


Ficind produsul (scalar) dintre induciie fi suprafafa i, se obline cu

D'A:Y A''A:Q
tocmai sarcina Q a pl5cii.
SI generalizlm aceasta pentru cimpuri oarecare. Considerlrn o suprafari
orientall oarecare ,4 in cimp;i formirm produsul D.l (iia. 5.2-19). Numinr
accst produs fluxul ele(trie Y' prin suprafala considerati:

Y:i.7.
Putem ilustra fluxul ln mod mai intuitiv prin
numarul de linii D care trec prin supralalE. intructt
suprafala a primit o orientare, fluxul poate deveni

$i negativ daci / $i lf formeaztr un unghi obtuz.


Fluxul electric esle nul clnd vectorii slnt perpendiculari inlre

ei.

Pentlu cimpuli neomogene, D nu este constant. Atunci


trebuie sA calculdm integrala J i ai pe Intr"aga

suprafatd,4.

Fig, 5.219. O suprafali A este stri-

betuti de liniile

D.

D. A este fluxul electric

Y.

5.2.6. Legea fundamentalfi a eimpului eleetrie


Pentru fiecare punct al unui cimp electric am introdus doui mirimi vectoriale: intensitatea cimpului electric d se definegte ca raportul dintre forta

Fp"

"rr"

o exercite

cimpul asupra unui corp de probi, pi sarcina.",

t:

Ea descrie efectul cimpului.


Inductia D descrie excitalia cimpului. Mdrimea ei este egalS cu densitatea superficialE de sarcinl o:9a plicilor unui condensator care creeazi
aceea;i intensitate de cimp in punctul respectiv al cimpului, iar sensul ei
este dat de vectorul plan A al pldcii pozitive:

i:ei".
A

757

CIMPUL ELECIRIC

Experienfele 5.2/t5 au demonstrat ci pentru cirnpul omogen. irtensiE este proportionali cu inducfia D.

tatea cimpului

FaDtutcideDendentadintremerimear,careexciticimpul'$imerinlea'icrre{tescrieelectul'
,rJo iorma' -atematici asx d simPIi se datoreaze delinitiei conrenabile fl lui D'
a, .*"r, ,r, o-a fost stabilit asuel tncit sa coincidi lD ger)eral cu cel al lli 7]. t'"
este chiar valabilS proporlionalitatca

'"u"'

?-ii.

lntrucit, plecind de la cimpul omogen anr extins


barecare. se poate afirma ci:

deliuilia inducfiei la cimpul

tlr orlce pun(l al eimpulul, i[tenstlalea +imputut i este propo'lloltoltr Gu illdu(lill


I): E-D,
Pentru toate punctele rezultl acela;i factor de proporlionalitate'
numim eo pcrmilivilatca vidului sau conslanla dieloe'
Notnml:1si
Deo
trief, absolutil. \:aloarea ei rezutti din misuretori (vezi problema 5'2/11)
ca fiind
Eo:8'tl5't9' l0-r'z

-L'

Legetura dintre induciia D lmdrirnea excitatiei cimpului) 9i intensitatea


cimpului E'