FRUCTE ALCALINE

FRUCTE ACIDE

stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru,

caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane
coapte, capsuni, grapefruit, mango, pepene
galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya, pere,

toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite,

glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura, fructe
proaspete consumate cu zahar, banane verzi, masline
verzi, prune

LEGUME ALCALINE

LEGUME ACIDE

ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza

rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla,
morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive,
patrunjel, pastrnac, ardei, dovleac, ridichi, soia
boabe, in, bostan, nap, vinete, leguminoase ncoltite

ardei iute, asparagus, rubarba, toate tipurile de fasole

si linte cu exceptia celor germinate *

CEREALE ALCALINE

CEREALE ACIDE

cereale proaspete, orz verde

alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva:
pine prajita, pine mai veche de 2 zile (contin mai
putin gluten care genereaza exces de mucus n corp).

produse de patiserie, pine alba, pine integrala sau

graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste
fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati)
faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale *

LACTATE ALCALINE

LACTATE ACIDE

lapte smntnit, kefir, zer, unt, frisca

lapte proaspat (vaca, capra), iaurt simplu
nepasteurizat sau lapte prins

Parmezan, brnzeturi fermentate, cascaval, telemea

nghetata, iaurt ndulcit sau iaurt cu fructe, lapte fiert,
lapte praf, smntna fermentata

ALIMENTE GTITE ALCALINE

ALIMENTE GTITE ACIDE

legume fierte, coapte, mncaruri sau ghiveci de

legume, dar fara rosii sau bulion, supe de zarzavat si
de radacinoase fara carne

Alimente foarte acide: mncaruri ce contin rosii fierte,

bulion sau pasta de rosii, supele n care a fiert carnea,
supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve

DULCIURI ALCALINE

DULCIURI ACIDE

suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat, sirop

de orez brun
(mierea n cantitati mari poate forma si acizi)

dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata,

ndulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol), miere
artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza

PRODUSE ANIMALE ALCALINE

PRODUSE ANIMALE ACIDE

oua de prepelita, oua de rata

mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare,

peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina

BUTURI ALCALINE

BUTURI ACIDE

sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante

nendulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate
neutre, desi n realitate au un pH usor acid (ntre 6-7)

toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola,

cafea, cacao, sifon

DIVERSE - ALCALINE

DIVERSE - ACIDE

aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge,

ghimbir, amalaki, sare de mare, drojdie de bere
(calup)

muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata,

sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar (pasta), curry,
aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat,
conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum

ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE

ALIMENTE ULEIOASE ACIDE

ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline

ulei de peste, ulei de primula, migdale, smburi de
dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata

ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline

fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite
nuci, fistic

OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZ CORPUL

OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZ

somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia,

exercitiile de respiratie
buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul

fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice

somn insuficient, medicamentele de sinteza
suprasolicitarea, supararea, mnia, stresul,ura,revolta

* Dintre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte
importanta din piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate mpreuna cu alimente alcaline
pentru a realiza un echilibru n digestie.

Doua grupe aparte de alimente sunt:

Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate

Alimentele acide care genereaza alcalinitate

zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si

patiserie preparate cu faina alba si zahar, alimente
bogate n glucide cum ar fi orezul

lamie, grapefruit, otet de mere diluat n apa

muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara
n saramura sau varza murata n primele 3 luni. Aceste
alimente, prin acizii slabi pe care i contin, favorizeaza
digestia si scad hipersecretia de acid din stomac.

Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida n laborator, dar nu acelasi lucru se petrece n corpul
uman, pentru ca n realitate ele devin alcaline prin metabolizare. n schimb mierea si zaharul sunt
alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi.
Hiperaciditatea

O stare prelungita de oboseala, uneori pna la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de
natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme
sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar si apneea ce
nsoteste sforaitul din timpul somnului duce la o epuizare n timpul zilei. Mai putin cunoscut este faptul
ca si o sinuzita cronica este nsotita de oboseala sau ca, la femei, o epuizare de durata poate anunta un
infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o cauza ct se poate de neasteptata. "Ploaia acida a
facut vlva n urma cu ctiva ani, omul acid va face n viitor". Afirmatia i apartine publicistului Norbert
Treutwein, autorul cartii "Hiperaciditate - bolnav fara motiv", sustinator al teoriei dupa care, datorita

unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar si distruge cu totul
sanatatea. Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele
si nevrozele sunt ntotdeauna nsotite de o aciditate crescuta. La orice adult sanatos sunt n functie
mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru ntre continutul acid si cel bazic din organism. La
pacientii cu acidoza (cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline din snge) este vorba ntr-adevar
de o stare patologica. Pe baza valorii pH se poate stabili ct de acid sau ct de bazic este sngele, dar si
urina. Pe o scala de la 1 pna la 14, punctul de neutralitate se afla la 7. Sngele nostru are valori pH de
7,35 pna la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila ntre 4 la oamenii foarte bolnavi si
8 la sugari. n general, starea de boala este asociata cu acizii, starea de sanatate cu bazele si mineralele
alcaline. Dat fiind ca rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai n vrsta, la care functia
renala ncepe sa fie ngradita, hiperaciditatea este o problema serioasa. mbatrnirea - se mai spune nu este nimic altceva dect intoxicarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai
reuseste sa le neutralizeze.
Exista n corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are pH-ul sau:

1.

pH-ul digestiv

n functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul
clorhidric din stomac), pna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul
digestiv se dezechilibreaza cel mai usor si de aceea el reprezinta o cheie n mentinerea sanatatii. ntr-un
mod similar Ayurveda considera focul digestiv Agni drept cheia sanatatii si a bolii. De aceea vom acorda
un spatiu mai larg alimentatiei.
2.

pH-ul sngelui si limfei

Prin cele aproximativ 5 l de snge si 2 l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul de
aproximativ 60-70 de kg de tesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei
aciditati normale n tesuturi.
3.

pH-ul tesuturilor

La cei sanatosi tesuturile au un pH apropiat de cel al sngelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza dureri
reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul tesuturilor este cu
siguranta acid. Spre deosebire de snge care trebuie sa-si pastreze un pH constant, tesuturile pot fi
convertite n adevarate rezervoare ale rezidurilor acide (grasime n exces, calculi, excerscente osoase
sau tumori). Unele tesuturi cum ar fi oasele si muschii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline,
acest fapt conducnd la osteoporoza, dureri ale coloanei vertebrale si spasmofilie. Acest sistem al
tesuturilor corporale necesita un timp mai ndelungat pentru a se echilibra, de aceea primele saptamni
de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc n tesuturi, fara sa apara neaparat rezultate
vizibile cum ar fi scaderea n greutate sau dizolvarea calculilor.
4.

pH-ul urinei si al transpiratiei

Are rol de supapa de control asupra pH-ului sanguin si de aceea poate varia ntre valorile de 4.5 si 8.
Majoritatea oamenilor n conditiile alimentatiei actuale au un pH cuprins ntre 5-6. Cei vegetarieni au un
pH urinar usor mai alcalin, cuprins ntre 5.8-7.
Cu ct urina e mai acida, sngele si tesuturile sunt mai acide. n anumite faze ale bolilor pH-ul urinar
poate fi alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorndu-se unor blocaje n sistemul excretor, fie
datorita faptului ca reziduurile acide sunt profund legate n tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci doar
prin tratament adecvat. (vezi tratamentele de oleatie Abhyanga din medicina Ayurveda).
http://www.medicinanaturala.20m.com/photo6.html

Cauzele hiperaciditatii:
1. Dieta acida (explicata pe larg n tabelul anterior).
2. Emotii negative
3. Alimente incompatibile. Chiar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt
consumate mpreuna cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care contin glucide au
nevoie de sucuri digestive alcaline n timp ce proteinele se digera la un pH acid.
Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea:

Fructele

se mannca nainte de masa cu cel putin 30 de minute sau constituie o masa

separata

Dulciurile nu se mannca dupa mncare

Laptele este un aliment complex si greu

de digerat. Trebuie baut cald si eventual

condimentat. Este bine sa nu fie combinat cu nici un alt aliment

Nu se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fierbinte
Vezi si capitolul "Compatibilitati alimentare" din cartea "Ghid de alimentatie sanatoasa" Dr.
Ovidiu Chis
Alimentatia si stilul de viata
Echilibrul ntre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata.
Stresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc
aciditatea din organism. Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari
digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta, reumatism sau
sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse n legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi
migrenele sau aritmiile functionale. Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea
devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de masuri preventive. Se
ntelege ca rolul esential n asigurarea echilibrului revine unei alimentatii sanatoase. Pentru fiecare
aliment luat n parte exista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect bazic. Sunt
cunoscute nsa grupele de alimente care actioneaza ntr-un sens sau altul:

Aproape toate legumele n

special cele proaspete sunt
alcaline si echilibreaza aciditatea
excesiva.
Alimentele care contin multe
minerale bazice sunt salatele,
fructele si legumele, mai cu
seama ceapa, cartofii, morcovii.

Efect bazic slab au

iaurtul, fructele
uscate, ciupercile si
leguminoasele n
pastaie.

Efect acid slab au

brnza de vaci,
smntna, pinea
integrala si familia
nucilor.

Hiperaciditate provoaca
mai cu seama carnea,
inclusiv mezelurile si
dulciurile, alcoolul si
cafeaua. Dar si ouale,
brnza si produsele
fainoase.

Trebuie retinut faptul ca n copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa
consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le mannce, dar odata cu
naintarea n vrsta, consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea

surplusului de aciditate este transpiratia, de exemplu n sauna. Sunt de asemeni recomandate notul
si mersul pe bicicleta.
Mineralele naturale extrase din cochilii, coaja de ou, alge si saruri marine, n special calciu,
vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate n curele pentru alcalinizarea corpului.
Alimentele bogate n sulfuri, cloruri, azotati si fosfati au un efect acidifiant. Proteinele
animale sunt bogate n astfel de substante. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu
neutralizeaza aciditatea. Aceste elemente se gasesc din abundenta n alimentele vegetale. Corpul
stocheaza aceste minerale n oase si le elibereaza atunci cnd trebuie sa echilibreze pH-ul sanguin.
Cnd datorita consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar si a mbatrnirii
tesuturilor, corpul si epuizeaza rezervele vitale de minerale si apare starea de acidoza.
Acidoza este cauza majoritatii bolilor la omul modern. Atunci cnd se instaleaza n
tesuturile corporale, acest fenomen are loc n ordinea de hranire a tesuturilor, asa cum este data ea
n medicina Ayurveda:
1
2

Rasa dhatu (limfa)

Rakta dhatu (sngele)

ulcer gastro-duodenal, gastrita, diabet zaharat, colita

Hipertensiune arteriala, ateroscleroza, cardiopatie ischemica,
hemoroizi, boli de piele
pietre la rinichi si vezica biliara, afectiuni ale ochilor
obezitate, celulita, afectiuni ale parului, unghiilor si dintilor,
degenerescenta grasa a organelor

3
4

Mamsa dhatu (muschii)

Meda dhatu (grasimea)

Asthi dhatu (oasele)

osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, guta, cariile dentare,

oboseala generalizata

Majja dhatu (tesutul nervos si maduva)

oboseala, migrene, stres, nevroze, leucemie

Shukra dhatu (fluidele reproducatoare)

infertilitate, impotenta, noduli mamari, chisturi ovariene, infectii si

inflamatii ale organelor genitale, rani ale colului uterin

Ojas (vigoarea si radiatia energetica)

oboseala cronica, scaderea imunitatii care poate permite

instalarea unor infectii cronice ca hepatita, TBC sau a unor boli
grave cum este cancerul