COD DE PROIECTARE

PENTRU
PLAN}EE DAL~ }I PLAN}EE CIUPERCI DE BETON ARMAT

1. GENERALIT~|I.
Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea
plan]eelor dal` ]i a plan]eelor ciuperci de beton armat monolit ale
cl`dirilor.
Plan]eele dal` sunt alc`tuite din pl`ci rezemate direct pe st@lpi;
rezemarea se poate face ]i pe grinzi marginale sau, local, pe pere\i
structurali de beton armat sau zid`rie.
Plan]eele rezemate pe st@lpi prev`zu\i cu capiteluri sunt denumite
plan]ee ciuperci.
1.1. Domeniul de aplicare al Codului
(1)
Prezentul Cod se aplic` la proiectarea urm`toarelor tipuri de plan]ee
de tip curent:
plan]ee dal` cu plac` de grosime constant` sau cu grosimi
variabile [n trepte;
plan]ee ciuperci av@nd capiteluri cu forma [n plan ortogonal` sau
circular` ]i eleva\ia ca [n fig. 1.2.
(2)
Plan]eele dal` ]i plan]eele ciuperci de tip curent sunt rezemate pe
st@lpi dispu]i [ntr-o re\ea ortogonal`, la care distan\ele [ntre axe (l X ]i lY,
fig. 1.1), respect` condi\iile:
lX / lY 0,5 2.0
1.1
lXmax / lXmin 1.2
1.2
lYmax / lYmin 1.2
1.3
Se admite deplasarea centrului sec\iunii st@lpului fa\` de intersec\ia
sistemului de axe ortogonale cu cel mult 10% din deschiderea cea mai
mic`.
Se recomand` ca raportul [ntre deschiderile l X ]i lY s` respecte
limitele:
lX / lY 0,66 1.5
(4)
Prevederile se refer` cu prec`dere la proiectarea unor construc\ii noi;
cu titlu informativ, ele pot fi utilizate ca elemente de referin\` [n evaluarea
unor construc\ii existente.

lY2
lY1
lX1

Fig. 1.1

lX2

1.2. Defini\ii
1.2.1. Se consider` plan]ee dal` plan]eele cu placa de grosime
constant` ]i plan]eele cu placa de grosimea variabil` [n trepte, la care
varia\ia grosimii pl`cii respect` simultan condi\iile (fig. 1.2):
hH / hp 0,66
0,15 lHx / lx 0,25
0,15 lHy / ly 0,25

a
b

1.4
1.5
1.6

Sec\iunea 11

hp
hH

ly
lHx

lHy

lx

Fig. 1.2. Plan]eu dal` cu plac` plin` de grosime variabil` [n trepte

1.2.2. Se consider` plan]ee ciuperci plan]eele din pl`ci rezemate pe
st@lpi prev`zu\i cu capitel (fig. 1.3) ]i la care nu se respect` condi\ia 1.4.
a

hp
hH

Fig.1.3. Tipuri de capiteluri

1.2.3. {n sensul prezentului Cod sunt considera\i st@lpi elementele
portante verticale la care raportul [ntre dimensiunile sec\iunii transversale
(a ]i b [n fig.1.1) respect` condi\iile:
a / b 0,4 2,5
a / lX 0,25
b / lY 0,25

1.7
1.8
1.9

1.3. Clasificarea plan]eelor dal` ]i a plan]eelor ciuperci

Clasificarea plan]eelor dal` ]i a plan]eelor ciuperci se face [n func\ie
de criterii care determin` diferen\ieri privind aplicarea prezentului Cod,
dup` cum urmeaz`:

1.3.1. Dup` destina\ie:

plan]ee la nivelurile curente sau de acoperi] ale cl`dirilor;
funda\ii tip radier din plan]ee dal` sau plan]ee ciuperci.

1.3.2. Dup` modul de distribu\ie al st@lpilor:

plan]ee cu st@lpi dispu]i la nodurile unei re\ele de axe ortogonale;
plan]ee cu re\ea de st@lpi dispu]i [n pozi\ii oarecare.
1.4. Acte normative complementare.

Prezentul Cod de proiectare se va utiliza [mpreun` cu prevederile

din actele normative care precizeaz` aspecte specifice de calcul ]i
alc`tuire, cum ar fi (lista nu este exhaustiv`):
STAS 10107/0-90 Construc\ii civile ]i industriale. Calculul ]i alc`tuirea
elementelor din beton, beton armat ]i beton precomprimat.
STAS 10101/1-91 Ac\iuni [n construc\ii. Greutati tehnice ]i [nc`rc`ri
permanente.
STAS 10101/2A1-91 Ac\iuni [n construc\ii. {nc`rc`ri datorite procesului
de exploatare.
STAS 10107/1-91 Construc\ii civile, industriale ]i agricole. Calculul ]i
alc`tuirea plan]eelor din beton armat ]i beton precomprimat. Prevederi
generale.
STAS 10107/2-91 Construc\ii civile, industriale ]i agricole. Plan]ee
curente din placi ]i grinzi din beton armat ]i beton precompromat.
Prescriptii de calcul ]i alc`tuire.
STAS 10107/3-91 Construc\ii civile, industriale ]i agricole. Plan]ee cu
nervuri dese din beton armat ]i beton precomprimat. Prescriptii de
calcul ]i alc`tuire.
STAS 3300/2-85. Calculul terenului de fundare [n cazul fund`rii directe.
5

Normativ pentru proiectarea antiseismic` a construc\iilor de locuinte,

social-culturale, agrozootehnice ]i industriale. Indicativ P100-92.
Normativ privind proiectarea ]i executarea lucr`rilor de funda\ii directe
la construc\ii. Indicativ P10-86.
Normativ pentru executarea lucr`rilor din beton ]i beton armat. C 14086.

Lista actelor normative complementare se va actualiza [n raport de

revizuirea sau modificarea acestora.
2. ALC~TUIREA DE ANSAMBLU
2.1. Forma ]i alc`tuirea plan]eului
2.1.1. Plan]eele dal` pot fi alc`tuite ca pl`ci pline cu grosime
constant` (fig. 2.1.a), pl`ci pline cu grosimea variabil` [n trepte (fig. 1.2),
sau ca plan]ee cu nevuri dese (fig. 2.1.b).
Plan]eele ciuperci sunt alc`tuite din pl`ci pline cu grosime constant`.

b)

a)
hp

hp

h1
p

lx

Fig. 2.1.
2.1.2. Forma [n plan a plan]eelor dal` ]i a plan]eelor ciuperci va
respecta condi\iile generale de alc`tuire din codurile de proiectare P851998 (pct.2.2) ]i NP 007-97 (pct. 2.1).
2.1.3. Goluri [n plac`
Golurile [n plac` se clasific` func\ie de dimensiunile lor relative.
(1)
Se consider` goluri mici, golurile a c`ror dimensiuni cumulate nu
dep`]esc 20% din l`\imea f@]iei de plac` [n care sunt practicate (fig.2.2).
(2)
Golurile [n plac` care nu respect` condi\iile (2) se consider` goluri
mari.
Plan]eele dal` ]i plan]eele ciuperci cu goluri mari nu pot fi
considerate de tip curent.

(3)
{n interiorul perimetrului critic de str`pungere al plan]eelor dal` se
admite dispunerea unui singur gol, cu dimensiunea maxim` l gmax, dac`
sunt respectate condi\iile:
lgmax d / 4
lgmax b/10 (b a)

2.1
2.2

Verificarea la st`pungere se va face lu@nd [n considerare prezen\a

golurilor.

lry

lcy

lcx

lcx/5

6d
lrx/5

lrx

lry/5

lgy1+lgy2
lcy/5

Fig.2.2. Goluri mici [n plac`; condi\ii privind dimensiunile maxime ale

golurilor.
2.2. Distribu\ia st@lpilor [n plan.
2.2.1. Distribu\ia st@lpilor [n planul pla]eului se recomand` s` fie
uniform`, la intersec\iile unei re\ele de axe ortogonale. Distan\ele interax
pe cele dou` direc\ii principale ale re\elei, l X ]i respectiv lY, se recomand`
s` respecte condi\iile 1.1, 1.2 ]i 1.3.
Se recomand` ca rigidit`\ile ]i capacitatea de rezisten\` a structurii
la for\e orizontale orientate pe direc\iile principale s` fie c@t mai
apropiate.
Pl`cile [n consol` sunt admise cu condi\ia evit`rii unor interac\iuni
necontrolate cu pere\ii de compartimentare sau de [nchidere.
2.2.2. Construc\iile la care distribu\ia st@lpilor [n planul plan]eului
nu respect` condi\iile de la pct. 2.2.1 pot fi admise [n condi\iile utiliz`rii
metodelor generale de calcul de la pct. 5.4.3. {n aceste situa\ii de
alc`tuire, prevederile prezentului Cod se aplic` cu titlu informativ.
2.3. Pere\ii de compartimentare ]i [nchidere.

Pere\ii rezema\i direct pe placa plan]eelor dal` vor fi alc`tui\i ca

elemente u]oare f`r` rigididitate ]i rezisten\` semnificative la [nc`c`ri
orizontale din ac\iuni seismice.
Plan]eele dal` ]i plan]eele ciuperci se vor verifica la ac\iunea
vertical`, rezultat` din comportarea pere\ilor ca elemente rezistente la
ac\iuni orizontale, conform metodologiei prezentate [n fig. 2.3.
Nu sunt admise solu\iile de alc`tuire care, urmare a conlucr`rii
pere\ilor de compartimentare sau de [nchidere cu st@lpii ]i plan]eele, pot
determina eforturi de [ntindere [n plan]eele dal`.

Perete

compartimentare sau

de

de [nchidere.
Fv,max for\a

capacit`\ii

de

peretelui.

asociat`

rezisten\`

Fig. 2.3.

3. CONDI|II GENERALE DE PROIECTARE

(1)
Condi\iile generale de proiectare precizeaz` cerin\ele de
performan\` structural` ale plan]eelor dal` ]i plan]eelor ciuperci care
asigur` o comportare favorabil` sub [nc`rc`rile gravita\ionale ]i seismice.
(2)
{ndeplinirea condi\iilor generale de proiectare se realizeaz` prin:
a). Concep\ia general` de proiectare menit` s` asigure alegerea unor
sisteme structurale adecvate condi\iilor func\ionale ]i de execu\ie ;
b). Respectarea prevederilor prezentului Cod de proiectare ]i a
actelor normative complementare privind calculul ]i alc`tuirea plan]eelor
dal` ]i plan]eelor ciuperci;
c). Utilizarea metodelor de calcul structural adecvat sistemului de
plan]eu utilizat ]i condi\iilor de solicitare;
d). Respectarea prevederilor specifice de proiectare privind
asigurarea durabilit`\ii pe perioada de exploatare anticipat`.
3.1. Condi\ii de rezisten\`
(1)
Plan]eele dal` ]i plan]eele ciuperci vor fi dimensionate sau, dup`
caz, verificate la st`rile limit` ultime (de rezisten\`) [n conformitate cu
prevederile prezentului Cod, cap. 6, precum ]i din acte normative
aplicabile domeniului.
(2)
Verificarea la st`rile limit` ultime se refer`, [n cazurile curente, la
urm`toarele tipuri de solicit`ri ]i sec\iuni caracteristice de calcul:
momente [ncovoietoare (f@]ii de reazem ]i f@]ii de c@mp);
8

 for\` t`ietoare (f@]ii de reazem ]i f@]ii de c@mp);

str`pungere pe diferite perimetre de cedare posibile [n dreptul
st@lpilor de reazem;
transmiterea momentului [ncovoietor [n [mbinarea st@lp-plan]eu.
(3)
Enumerarea st`rilor limit` ]i a sec\iunilor de calcul dat` mai sus nu
este exhaustiv`; dac` este cazul, la proiectarea plan]eelor dal` ]i
plan]eelor ciuperci se vor considera ]i alte verific`ri la st`rile limit` ultime
(de exemplu, str`pungerea pl`cii [n zonele cu [nc`rc`ri concentrate,
verificarea plan]eelor ca diafragme orizontale etc.).
(4)
Plan]eele dal` nu vor fi utilizate [n situa\iile [n care [nc`rc`rile
verticale pot determina fenomenul la oboseal` ([nc`rc`ri repetate).
(5)
Verificarea la st`rile limit` ultime este obligatorie [n toate cazurile
de proiectare.
3.2. Condi\ii de rigiditate
(1)
Respectarea condi\iilor de rigiditate se asigur` prin verificarea
deforma\iilor (s`ge\ilor) determinate de [nc`rc`rile verticale de exploatare.
Plan]eele dal` ]i plan]eele ciuperci asigur`, de regul`, respectarea
condi\iilor de rigiditate necesare pentru construc\iile curente.
(2)
Situa\iile [n care verificarea la starea limit` de deforma\ie este
necesar` se stabilesc de proiectant func\ie de condi\iile de exploatare ale
plan]eelor.
(3)
Verificarea la starea limit` de deforma\ie se face conform pct. 7 din
prezentul Cod ]i a prevederilor din STAS 10107/0-90.
3.3.

Condi\ii privind deschiderea fisurilor

(1)
Verificarea deschiderii fisurilor se face conform prevederilor din
STAS 10107/0-90.
(2)
{n cazurile [n care plan]eele ciuperci sau plan]eele dal` sunt
utilizate ca radier general, condi\iile privind verificarea deschiderii fisurilor
sunt specifice acestor elemente.
3.4. Condi\ii privind mecanismul structural de disipare a energiei la
ac\iuni seismice
(1)
Construc\iile cu plan]ee dal` sau plan]ee ciuperci amplasate [n
zonele seismice AE, definite conform normativului P100/92, ]i
construc\iile cu mai mult de 3 niveluri amplasate [n zona seismic` F, vor fi
prev`zute cu pere\i structurali capabili s` asigure preluarea [n [ntregime a
ac\iunilor seismice orizontale.
(2)
{n situa\iile [n care sunt admise structuri formate numai din st@lpi ]
i plan]ee dal`, se vor prevedea pl`ci cu grosimi variabile
(3)
Construc\iile cu plan]ee dal` la care for\ele seismice orizontale sunt
preluate de pere\i structurali vor fi proiectate astfel [nc@t deforma\iile
plastice poten\iale s` fie dirijate [n st@lpi.
(4)
Dirijarea articula\iilor plastice [n st@lpi este realizat` prin
respectarea condi\iilor 3.1 ]i 3.2 pentru orice direc\ie de ac\iune seismic`:
9

]i

Mcap T nod 1,3(M*cap S sup M*cap S inf)

3.1

(M*cap P st M*cap P dr) 1,3(M*cap S sup M*cap S inf)

3.2

unde:
momentul capabil al [mbin`rii plan]eu-st@lp; cu rela\ia

Mcap T nod
6.3;

M*cap S sup
= momentul capabil [n st@lpul superior;
M*cap S inf
= momentul capabil [n st@lpul inferior;
*
*
M P st ]i M P dr
= momentele [n f@]iile de reazem, stabilite din
condi\ia de echilibru
a nodului, conform fig. 3.1;
M*cap P st ]i M* cap P dr = momentele capabile [n f@]iile de reazem.
M st@lp
M

reazem)
Mcap S sup

plan]eu

(f@]ie

de

M*P st

MP st
M*cap S inf

M*cap S sup

Mcap S inf
M*P dr

MP dr

Fig. 3.1.

4. PROIECTAREA PRELIMINAR~
(1)
Stabilirea unor dimensiuni preliminare ale capitelului sau a grosimii
pl`cii conform pct. 4.1 ]i 4.2 are caracter orientativ ]i
nu asigur`
respectarea de la sine a condi\iilor generale de proiectare date [n
prezentul Cod.
4.1. Predimensionarea grosimii pl`cii
Stabilirea preliminar` a grosimii de plac` (d calculat [n mm) se poate
face cu rela\iile:
plan]ee dal` cu placa de grosime constant`:
d

a b

12

125V a b

dt
12

4.1

plan]ee ciuperci:
10

d 0,03 lmax 4(q 5)

4.2
2
unde: q
[nc`rcarea de calcul pe plan]eu kN/m
lmax distan\a maxim` [ntre axele st@lpilor mm.
a ]i b dimensiunile sec\iunii transversale a st@lpului;
V reac\iunea maxim` transmis` de plan]eu la st@lp kN
4.2. Predimensionarea capitelurilor
(1)
Stabilirea dimensiunilor preliminare ale capitelului are ca scop
asigurarea condi\iilor de preluare a efortului de str`pungere prin
dimensionarea perimetrului sec\iunii critice ]i a [n`l\imii sec\iunii.
(2)
Dimensiunile efective ale capitelului de tip b, c ]i d (fig. 1.3) pot fi
stabilite func\ie de dimensiunile minime relative ob\inute din fig. 4.1]i
valoarea coeficientul kc:
kc =

50B c
q

unde: q = [nc`rcarea de calcul pe plan]eul ciuperc` kN/m2

0.05
0.15

0.00

kc
=

80

0.10
60

50

40

30 20
0

x
lx ly
15
10

0.05

30 mm

0.10

0.15

z
lx ly

Fig. 4.1. Dimensiuni minime pentru capiteluri tip b, c ]i d

(fig.1.3).
5. CALCULUL EFORTURILOR
5.1. Schematizarea plan]eelor pentru calcul
(1)
Plan]eele dal` ]i plan]eele ciuperci de tip curent pot fi schematizate
pentru calcul prin una din metodele:
metoda cadrelor - calculul elastic;
metoda direct` (metoda coeficien\ilor) - calcul plastic;

11

 metoda general` - metoda elementelor finite / diferen\elor finite.

(2)
Plan]eele dal` ]i plan]eele ciuperci care nu pot fi considerate de tip
curent se vor calcula prin metode generale. Calculul se poate efectua [n
ipoteza comport`rii elastice a materialelor. Procedeul de calcul este
aplicabil cu programe automate specializate.
(3)
Plan]eele dal` ]i plan]eele ciuperci care nu pot fi considerate de tip
curent datorit` nerespect`rii condi\iilor 1.2 ]i 1.3 pot fi calculate cu
metoda cadrelor.
5.2. {nc`rc`ri.
(1)
Ac\iunile verticale pe plan]ee [n grup`rile fundamentale de [nc`rc`ri
se stabilesc [n condi\iile prev`zute [n normele [n vigoare (STAS 10107/090, STAS 10101/0A-91, STAS 10101/1-91, STAS 10101/2-91, STAS
10101/2A1-91, STAS 10101/21-91 etc).
(2)
Schemele de [nc`rcare considerate [n calculul eforturilor [n plan]ee
se stabilesc, func\ie de condi\iile de exploatare, astfel [nc@t s` fie
determinate solicit`rile maxime [n sec\iunile caracteristice ale f@]iilor de
reazem ]i ale f@]iilor de c@mp.
5.3. Calculul eforturilor [n grup`ri fundamentale de [nc`rc`ri
Calculul eforturilor [n grup`ri fundamentale de [nc`rc`ri consider`
ac\iunile verticale pe plan]ee. {n situa\iile [n care sunt [ndeplinite
condi\iile de la pct. 1.1- plan]eu de tip curent - calculul eforturilor se poate
face prin metoda cadrelor sau prin metoda coeficien\ilor.
5.3.1. Calculul prin metoda cadrelor
(1)
Metoda cadrelor schematizeaz` plan]eele prin cadre dispuse pe
direc\iile principale ale acestuia. Procedeul de calcul este aplicabil numai
pentru plan]ee de tip curent sau care nu pot fi considerate de tip curent
prin ne[ndeplinirea condi\iilor 1.2. ]i 1.3.
(2)
Calcul prin metoda cadrelor poate admite urm`toarele ipoteze:
Structura este considerat` alc`tuit` din cadre plane dispuse dup`
direc\iile principale.
{nc`rcarea vertical` pe riglele cadrelor plane, de pe fiecare din cele
dou` direc\ii principale, este dat` de [nc`rcarea total` de pe plan]eu:
qx = q ly
5.1
qy = q lx
5.2
Riglele cadrelor plane, de pe cele dou` direc\ii, se pot considera, de
regul`, cu noduri fixe (se neglijeaz` efectele deplas`rilor laterale asupra
eforturilor [n plan]eu);

12

Cadrele [nc`rcate predominant nesimetric sau la care efectele

depas`rilor laterale sunt semnificative se vor considera [n calcule cu
noduri deplasabile.

(3)
La cadrele etajate, se poate calcula separat fiecare nivel, neglijinduse influen\a deforma\iilor unui nivel asupra st`rii de eforturi [n celelalte
niveluri.
(4)
{n situa\iile [n care rezult` eforturi semnificative ca urmare a
deforma\iilor impuse (varia\ii de temperatur`, tas`ri de funda\ii etc.), la
dimensionarea elementelor plan]eelor se vor considera ]i aceste ac\iuni.
(5)
Calculul eforturilor [n plan]ee dal` ]i plan]ee ciuperci cu metoda
cadrelor echivalente este prezentat [n Anexa 2.
(6)

Se pot adopta ]i alte modele de calcul verificate.

5.3.2. Calculul prin metoda direct` (a coeficien\ilor) poate fi aplicat

la plan]ee de tip curent dac` sunt [ndeplinite urm`toarele condi\ii:
(a) Plan]eul are cel pu\in 3 deschideri pe fiecare direc\ie;
(b)Ac\iunile pe plan]eu sunt [nc`rc`ri gravita\ionale uniform distribuite;
(c) {nc`rc`rile temporare de exploatare nu dep`]esc valoarea [nc`rc`rilor
permanente de exploatare.
(1)
Calculul eforturilor se face pe baza principiului echilibrului limit`
exprimat [n fiecare panou al plan]eului ]i pe fiecare din direc\iile principale
ale acestuia; condi\ia de echilibru este exprimat` prin momentul de baz`;
(2)
Momentele [ncovoietoare [n placa plan]eului se ob\in prin
repartizarea momentului de baz` [n sec\iunile caracteristice (c@mp,
reazem) ]i [ntre f@]iile de reazem ]i f@]iile de c@mp, pe baza
coeficien\ilor;
(3)
Calculul eforturilor [n plan]ee dal` ]i plan]ee ciuperci cu metoda
direct` este prezentat` [n Anexa 1.
5.3.3. Calculul cu metode generale (metoda elementului finit)
{n situa\iile de alc`tuire a plan]eelor care nu permit clasificarea
acestora [n plan]ee de tip curent, conform pct. 1.1 din prezentul Cod,
eforturile se vor determina prin calculul cu metoda elementelor finite sau
a diferen\elor finite, cu utilizarea de programe automate specializate. Se
admite utilizarea de modele de materiale cu legi constitutive liniare
(materiale cu comportare elastic`).
5.4. Calculul eforturilor [n grup`ri speciale de [nc`rc`ri

13

(1)
{n situa\iile de utilizare a plan]eelor dal` ]i a plan]eelor ciuperci ca
elemente structurale proiectate antiseismic, admise la pct. 3.4 din
prezentul cod, calculul eforturilor din ac\iuni orizontale se va face prin
metoda cadrelor sau metode generale.
(2)
Calculul eforturilor din ac\iunile seismice verticale se va efectua [n
toate cazurile, pe baza prevederilor din Normativul P100/92. {n cazul
plan]eelor de tip curent se admite determinarea eforturilor din ac\iunile
seismice verticale ]i prin metoda coeficien\ilor.
(3)
{n situa\iile [n care, la ac\iuni seismice orizontale, pere\ii de
[nchidere sau de compartimentare pot interac\iona cu plan]eele, se vor
considera la proiectare ]i solicit`rile rezultate din acest efect.
6.

VERIFICAREA PLAN}EELOR DAL~ }I A PLAN}EELOR

CIUPERCI LA ST~RILE LIMIT~ ULTIME

Verific`rile la st`rile limit` ultime considerate [n continuare se refer`

la condi\iile date la pct. 3.1.
6.1. Stabilirea eforturilor de calcul
Eforturile de calcul considerate [n verificarea se vor considera
astfel:
(a) momentele [ncovoietoare [n sec\iunile caracteristice ale f@]iilor de
reazem ]i ale f@]iilor de c@mp se consider` cu valorile rezultate din
calculul efectuat conform pct. 5.4 din prezentul Cod; valorile
momentelor de calcul [n f@]iile de reazem pot rezulta ]i prin aplicarea
rela\iei 3.2 (pct. 3.4);
(b)for\ele t`ietoare [n sec\iunile caracteristice ale f@]iilor de reazem ]i ale
f@]iilor de c@mp se consider` cu valorile ob\inute din calculul static; [n
cazul calculului prin metoda coeficien\ilor, valorile for\ei t`ietoare se
ob\in, func\ie de momentele repartizate f@]iilor de reazem sau c@mp ]i
de [nc`rc`rile pe plan]eu, pe baza condi\iei de echilibru static; valorile
de calcul ale for\elor t`ietoare [n f@]iile de reazem nu pot fi mai mici
dec@t cele stabilite pe baza rela\iei 3.2 (pct. 3.4);
(c) for\ele considerate [n calculul la str`pungere corespund situa\iilor de
[nc`rcare care determin` reac\iunile maxime ale plan]eelor,
corespunz`toare grup`rilor fundamentale sau speciale de [nc`rc`ri.
6.2. Dimensionarea la moment [ncovoietor
6.2.1. F@]ii de reazem ]i de c@mp.
(1)
Dimensionarea arm`turilor la moment [ncovoietor se face conform
STAS 10107/0-90.
(2)
Arm`tura dispus` la parte de jos a sec\iunii pl`cii se dimensioneaz`
la momentul maxim din deschidere.
Arm`turile de la partea superioar` a plan]eului rezult` din calculul [n
sec\iunile critice indicate [n Anexa 2 (fig. A2.4), sau orice alt` sec\iune
solicitat` cu moment negativ, [n care [n`l\imea util` d este variat` [n
trepte.
14

(3)
Cantitatea minim` de arm`tur` intr-o sec\iune va fi cel pu\in egal` cu
cerin\ele privind armarea minim` (pct. 8, pct. 6.2.2).
6.2.2. Momente minime [n placa plan]eelor dal`.
(1)
Verificarea la str`pungere a plan]eelor dal` conform pct. 6.4 din
prezentul cod este condi\ionat` de dimensionarea arm`turilor
longitudinale la momentele [ncovoietoare minime m Sdx ]i mSdy.
(2)
Momentele [ncovoietoare mSdx ]i mSdy se determin` cu rela\iile:
mSdx = x VSd
6.1
mSdy = y VSd
unde: mSdx ]i mSdy sunt definite pe unitatea de lungime (moment/metru) ]i
se consider` pe
l`\imea f@]iilor de plac` indicate [n fig. 6.1 ]i tabelul 6.1;
VSd
= for\a de calcul la str`pungere (reac\iunea plan]eului pe
st@lp);
x ]i y sunt coeficien\i adimensionali cu valorile minime date [n
tabelul 6.1.
Tabelul 6.1. Valori minime ale coeficien\ilor x ]i y.
Pozi\ia
x pentru calculul
y pentru calculul
st@lpului
l`\imea
l`\imea
-mSdx
+mSdx
-mSdy
+mSdy
f@]iei

Interior
Margine

f@]iei

-0,125
-0,250

0
0

0,30 ly
0,15 ly

-0,125
-0,125

0
+0,125

0,30 lx
lx

-0,125

+0,125

ly

-0,250

0,15 lx

(x)*

Margine
(y)*

Col\
Not`:

(x)*
(y)*

-0,500 +0,500
ly
-0,500 +0,500
marginea plan]eului este paralel` cu axa x;
marginea plan]eului este paralel` cu axa y.

lx

(3)
Arm`turile longitudinale minime [n plac` vor corespunde valorilor
maxime rezultate din calculul la [ncovoiere conform prevederilor de la pct.
6.2.1 ]i 6.2.2.1; se vor respecta prevederile privind armarea minim` a
pl`cilor dat` la pct. 8.

mSdy

0.30 ly

x
mSdx

ly

y
0.15 lx

0.30 lx
0.15 ly
x

15

lx

Fig. 6.1.
6.2.3. Verificarea [mbin`rii dal`-st@lp la moment [ncovoietor.
(1)
Momentele transmise de plan]eu la st@lp (M nod) se determin` din
calculul static sau sunt ob\inute prin aplicarea condi\iilor de la pct. 3.4.
Se va respecta condi\ia
Mnod 0,2 Mo
6.2
unde: Mo = momentul de baz` (M ox sau Moy), calculat conform Anexei 1,
pct. A2.
(2)
Momentul capabil al nodului dal`-st@lp (M cap
rela\ia
Mcap T nod

T nod

) se determin` cu

1,5 rd V
Ip
x

6.3

unde: V efortul tangen\ial mediu calculat cu rela\ia 6.17;

Ip momentul de iner\ie polar al sec\iunii critice de cedare la
str`pungere, calculat [n
raport de axa de [ncovoiere, normal` la st@lp, care trece prin
centrul sec\iunii critice;
x distan\a de la perimetrul critic de str`pungere la centrul
sec\iunii critice;
1
2 a 3d
1
1
3 b 3d

6.4

(3)
Verificarea [mbin`rii plan]eu-st@lp la moment impune respectarea
condi\iei:
Mcap T nod Mnod
6.5
6.3. Verificarea la for\` t`ietoare
Verificarea la for\` t`ietoare a plan]eului
prevederilor de calcul din STAS 10107/0-90.

se

face

conform

6.4. Verificarea la str`pungere

6.4.1. Generalit`\i.
(1)
Verificarea la str`pungere se refer` la zonele de rezemare ale
plan]eelor dal`, considerat` ca o situa\ie particular` de solicitare cu for\`
t`ietoare.
16

(2)
Verificarea la str`pungere poate considera ]i situa\ia pl`cilor cu
[nc`rc`ri concentrate aplicate pe o arie relativ mic`, denumit` suprafa\` de
transmitere a [nc`rc`rii (suprafa\` de [nc`rcare).
Modelul general de verificare la str`pungere este dat [n fig. 6.2.
(3)
Verificarea la str`pungere implic` verificarea la for\` t`ietoare pe un
perimetru critic definit func\ie de aria de transmitere a [nc`rc`rii ]i
[n`l\imea util` a sec\iunii (d).
(4)
Verificarea pl`cii la [ncovoiere se face [n conformitate cu 6.2.
(5)
Arm`turile longitudinale [ntinse minime, dispuse pe cele dou`
direc\ii principale x ]i y [n perimetrul de str`pungere al pl`cii, corespund
unui procent de armare de 0,5%:
x 0,005; y 0,005
6.6
6.4.2. Domeniu de aplicare ]i defini\ii.
6.4.2.1. Suprafa\a de transmitere a [nc`rc`rii
Calculul la str`pungere este aplicabil pentru suprafe\e de [nc`rcare:
(a) de form` circular`, cu diametrul mai mic sau egal cu 3,5d;
(b) de form` dreptunghiular` cu perimetrul mai mic sau egal cu 11d ]
i raportul laturilor 0,5 a/b 2;
Pentru suprafe\e de [nc`rcare de form` dreptunghiular`, la care condi\ia
(b) nu este respectat`, perimetrul critic de str`pungere se determin`
conform fig. 6.3 (rela\iile 6.2 ]i 6.3).
(2)
Calculul la str`pungere este aplicabil dac` aria de transmitere a
[nc`rc`rii nu este at@t de apropiat` de zone cu [nc`rc`ri concentrate
[nc@t perimetrele lor ctitice s` se suprapun`.
(1)

arie
critic`

perimetrul critic

=
arctg(2/3)=33.7

1.5
d

1.5
d

d
sectiunea critic`

zona de dispunere
a arm`turii
transversale pentru
str`pungere

suprafa\a de
transmitere a

1.5df

1.5df

Fig. 6.2.
17

sectiunea critic`

df

hf

b1/ 2
1.5d

a1/
2

b1/
a1/ 22

a>b

a1 <

a
2b
5.6d b1

b1
<

b
2.8d

(6.7)

(6.8)

perimetrul
critic

Fig. 6.3.
6.4.2.2. Perimetrul critic.
(1)
Perimetrul critic (u) pentru suprafe\e de [nc`rcare dreptunghiulare
sau circulare interioare, la care se respect` condi\iile (a) sau (b) de la pct.
6.4.2.1, este determinat ca perimetrul ce [nconjoar` suprafa\a de
[nc`rcare la distan\a de 1,5d (fig. 6.4).
(2)
Pentru suprafe\e de [nc`rcare situate la distan\` mai mic` de 6d de
marginea unui gol, perimetrul critic se reduce cu distan\a [ntre tangentele
la gol care trec prin centrul suprafe\ei de [nc`rcare (fig. 6.5).

1.5 d

1.5 d

1.5 d
1.5 d

Fig. 6.4. Perimetrul critic (u) pentru st@lpi interiori.

6d

l
1.5 d

plac`.

l1< l2

l2

=
Gol [n plac`
Perimetrul
critic

dac` l1 > l2

l = l2

Fig. 6.5. Stabilirea perimetrului critic (u) [n apropierea golurilor [n

18

(3)
Perimetrul critic corespunz`tor suprafe\elor de [nc`rcare situate la
marginea plan]eului se stabili]te ca valoarea minim` rezultat` din schema
dat` [n fig. 6.6 sau condi\iile (1) sau (2).
Limita
plan]eului
Perimetrul
critic

1.5 d

Limita plan]eului
1.5 d

1.5 d

Perimetrul
critic

1.5 d

Fig. 6.6. Stabilirea perimetrului critic (u) [n zonele de magine ale

plan]eului.
6.4.2.3. Aria critic`.
Aria critic` este aria limitat` de perimetrul critic.
Verificarea radierului la str`pungere poate considera ]i efectul
favorabil al presiunilor transmise de teren pe aria critic`.
6.4.2.4. Sec\iunea critic`.
(1)
Sec\iunea critic` este sec\iunea determinat` de perimetrul critic (u)
extins pe [n`l\imea util` (d), normal` pe suprafa\a [ntins` a pl`cii.
(2)
{n verificarea la str`pungere a plan]eului se va considera orice
sec\iune critic` posibil` (perimetru critic posibil). Situa\iile de alc`tuire care
conduc la varia\ii ale parametrilor care determin` sec\iunea critic` [mpun
considerarea mai multor perimetre critice (de exemplu, perimetrul critic
determinat de [ntreruperea arm`turilor transversale sau de trecerea de la
sec\iune de plac` plin` la plan]eu casetat).
(3)
{n cazul pl`cilor cu [n`l\ime variabil` sec\iunea critic` se stabile]te
(fig. 6.7) astfel:
a). Stabilirea sec\iunii critice dac` lH 1,5 hH (fig. 6.6.a):
- sec\iuni circulare
dcr= 0,5a + lH + 1,5d
- sec\iuni dreptunghiulare
l1 = a + 2lH1
6.10
l2 = b + 2lH2
l1 l2
1,5d 0,56 l1l 2
d cr min
1,5d 0,69l1
{n`l\imea de calcul a sec\iunii critice este d.

19

6.9
6.11
6.12

b). Stabilirea sec\iunii critice la pl`cile la care l H 1,5 hH (fig. 6.7.b), se face
consider@nd valoarea minim` corespunz`toare str`pungerii prin plac`
(dcr,ext , d) c@t ]i prin capitel (dcr,ext, dH):
dcr,int = 0,5a + 1,5(lH + d)
]i [n`l\imea sec\iunii dH
6.13
dcr,ext = 0,5a + lH + 1,5d ]i [n`l\imea sec\iunii d

6.14

c). Pentru capitelurile la care 1.5 hH lH 1,5(hH + d), sec\iunea critic` se

stabile]te consider@nd:
dcr = 0,5a + 1,5 lH
6.15
]i [n`l\imea sec\iunii critice = d
sec\iunea
dcr
d

dcr

critic`
a

hH

d
hH

l H <1.5 hH

l H <1.5 hH
a

a). Stabilirea sec\iunii critice dac` lH 1,5 hH:

dcr,ext

dcr,ext

dcr,int
d
hH

sec\iuni
critice

dcr,int

dH

dH

d
hH

lH >1.5(d +hH)

lH >1.5(d +hH)

b). Stabilirea sec\iunii critice dac` lH 1,5 hH:

Fig. 6.7. Stabilirea sec\iunii critice la pl`ci cu [n`l\ime variabil`
6.4.3. Verificarea la str`pungere.
6.4.3.1. Condi\ia de verificare a plan]eului la str`pungere este:
Sd rd,cap

6.16

unde: Sd = efortul unitar tangen\ial de calcul

rd,cap = efortul unitar tangen\ial capabil
20

6.4.3.2. Efortul unitar tangen\ial de calcul se determin`:

Sd =
unde:

VSd
ud

6.17

VSd = valoarea de calcul a for\ei de str`pungere (for\a aplicat` pe

sec\iunea de transmitere a [nc`rc`rii;
u = perimetrul critic de cedare la str`pungere;
d
= [n`l\imea de calcul a sec\iunii critice; [n cazurile curente d
este [n`l\imea util` a sec\iunii de plac`, considerat` ca medie a [n`l\imilor
utile dx ]i dy corespunz`toare direc\iilor principale x, respectiv y; dac`
sec\iunea critic` este dat` de rela\ia 6. (pct. 6.4.2.4.b), d se [nlocuie]te cu
valoarea dH.
= coeficient determinat func\ie de momentul [ncovoietor (M) transmis de plan]eu la
st@lp:

Mdud cr
QI p

6.18

Ip = momentul de iner\ie polar al sec\iunii critice;

Valorile minime aproximative ale coeficientului se pot considera:
1,15 pentru st@lpi [nteriori
1,40 pentru st@lpi marginali
1,50 pentru st@lpi de col\
se calculeaz` cu rela\ia 6.4.
6.4.3.3. Efortul unitar tangen\ial (rd,cap) capabil se determin` astfel:
(1)

Pentru plan]ee f`r` arm`tur` transvesal`

rd,cap = rdk(1,2 + 40)

unde:

6.19

k = 1,6 d (d este dat [n metri);

=
0,015
x ]i y reprezint` coeficien\ii de armare pe direc\iile x,
xy

respectiv y.
(2)

Pentru plan]ee cu arm`tur` transvesal` (A sw)

rd,cap = rdk(1,2 + 40) + AswRatsin

cu limitareard,cap = 1,4rdk(1,2 + 40)

6.20
6.21

unde: Asw = suma ariilor de arm`tur` transversal` dispuse conform

prevederilor de la
pct. 8.1;
= unghiul dintre arm`tura transversal` ]i planul pl`cii.

21

7. VERIFICAREA LA STAREA LIMIT~ DE DEFORMA|II

7.1. Grup`ri fundamentale de [nc`rc`ri
(1)
Verificarea plan]eelor la st`rile limit` de deforma\ie se face conform
STAS 10107/0-90, pct. 3.9.1 ]i 3.9.2.
(2)
Deforma\iile plan]eului nu este necesar s` fie calculate dac` sunt
[ndeplinite condi\iile 7.1 ]i 7.2:
aadm l / 250
7.1
unde: aadm = s`geata maxim` admisibil`, stabilit` func\ie de condi\iile de
exploatare;
l
= distan\a [ntre axele st@lpilor (valoarea maxim` dintre l x ]i
ly).
d / l kw
unde: l
ly);
kw

400 A s.efect
f yk A s.nec

7.2

= distan\a [ntre axele st@lpilor (valoarea maxim` dintre lx ]i

= 30 dac` p%=0.5 ]i
= 21
dac` p%=1.5; pentru valori p% intermediare se
interpoleaz` liniar;
As.efect = aria de arm`tur` efectiv`;
As.nec = aria de arm`tur` necesar`.

{n verificarea la starea limit` de deforma\ie se poate considera

comportarea de ansamblu a plan]eului prin [nsumarea valorilor
deforma\iilor corespunz`toare ale f@]iilor de reazem ]i ale f@]iilor de
c@mp, dup` modelul din fig. 7.1.

xr1

y max
yr1

x max

ymax

xr1 xr2
y, c
2

7.3

xmax

yr1 yr2
x, c
2

7.4

y,c
x,c

yr
2

xr

max

xmax ymax
2

7.5

Fig. 7.1. Stabilirea deforma\iei [n centrul panoului de plan]eu.

7.2. Grup`ri speciale de [nc`rc`ri

22

Verificarea deforma\iilor [n grup`rile speciale de inc`rc`ri se face

pentru ansamblul structurii conform prevederilor din normativul P100-92.
In cazuri deosebite, la aprecierea proiectantului, se pot considera ]i
deforma\iile plan]eelor dal` sau plan]eelor ciuperci [n grup`rile speciale
de [nc`rc`ri (de exemplu, [n cazul funda\iilor tip radier).
7.3. Deforma\ii limit`
Valorile maxime ale deforma\iilor plan]eelor se vor lua conform STAS
10107/0-90, pct. 3.9.2.

8. ALC~TUIRE }I ARMARE
8.1. Grosimi minime de plac`.
Se recomand` respectarea grosimilor mimime (relative) de plac`
date [n tabelul 8.1. Limitele din tabelul 8.1 sunt stabilite pe baza
verific`rilor la starea limit` de deforma\ie. Se pot adopta grosimi mai mici
de plac` dac` verific`rile prin calcul la st`rile limit` (ultime sau ale
exploat`rii normale) sunt [ndeplinite.
Tabelul 8.1
Tipul
de
arm`tu
r`
OB37
PC52
PC60

Plan]ee dal`
Panou de margine
F`r`
Cu grind`
grind` de
de
margine
margine

lmax/33
lmax/30
lmax/28

lmax/36
lmax/33
lmax/31

Panou
interior

lmax/36
lmax/33
lmax/31

Plan]ee ciuperci - plan]ee dal` cu

subdal`
Panou de margine
Panou
F`r`
Cu grind`
interior
grind` de
de
margine
margine

lmax/36
lmax/33
lmax/31

lmax/38
lmax/36
lmax/34

lmax/38
lmax/36
lmax/34

Grosimile mimime de plac` (hp) sunt:

plan]ee dal` cu placa de grosime constant` hp = 150 mm
plan]ee dal` cu grosime variabil` [n trepte hp = 140 mm
plan]ee dal` cu arm`turi transversale (fig.8.1)
hp = 200 mm
plan]ee ciuperci la nivelul curent
hp = 130 mm
plan]ee ciuperci la nivelul acoperi]ului
hp = 100 mm
Pentru plan]eele ciuperci cu capitel de tip c sau d (fig. 1.3), grosimea
minim` a pl`cii se poate reduce cu 10 mm fa\` de valorile de mai sus.
8.2. Armarea plan]eelor dal`
8.2.1. Armarea longitudinal`.
(1)
Distan\a maxim` [ntre arm`turile de rezisten\` este 2 d.
(2)
Arm`turile perpendiculare pe marginea plan]eului vor avea
asigurat` ancorarea corespunz`toare; marginea liber` a pl`cii se armeaz`
[n lung cu cel pu\in 3 bare (fig. 8.1).
23

(3)
Lungimile minime ale arm`turilor de rezisten\` sunt date [n tabelul
8.2.
(4)
Se vor respecta prevederile privind arm`turile minime [n sec\iune
(STAS 10107/0-90).

l[nn`dire

Fig.8.1. Armarea pl`cii la marginea plan]eului.

8.2.2. Armarea transversal`.
(1)
Arm`turile transversale din sec\iunea critic` de str`pungere se
dispun ca [n fig. 8.2. Se recomand` armarea transversal` cu bare
[nclinate; se admite armarea transversal` cu bare verticale (etrieri) dac`
distan\a [ntre arm`turi este cel mult d/3.
0,25
d

Asw x 0,5d

200
Asw y

2d

Fig. 8.2. Dispunerea arm`turii transversale [n sec\iunea critic` de

str`pungere.

de reazem

sus

Procent din
arm`tur`

Pozi\ia arm`turii

F@]ia

Tabelul 8.2.
plan]ee dal`.

50%
50%

Lungimi mimime ale arm`turilor ]n

Plan]eu dal` cu grosime

constant`

0.30lo

0.30lo
0.20lo

0.20lo
lo

24

Plan]eu dal` cu subplac`

0.33lo

0.33lo

0.20lo
lo

0.20lo
lo

de c@mp

jos

100%

sus

100%

0.25lo

0.25lo

0.25lo

0.25lo

50%
jos
50%

max. 0.15

l
Reazem

Reazem

max. 0.15 l

Reazem interior

marginal
marginal
not`: lo = distan\a liber` [ntre st@lpi (lumina);
l = distan\a [ntre axele st@lpilor.
8.3. Armarea plan]eelor ciuperci
8.3.1. Armarea pl`cii.
Se vor respecta condi\iile (1), (2) ]i (4) de la pct. 8.2.1. privind
arm`tura [n plac`.
Schema de dispunere a arm`turilor de rezisten\` ]i lungimile minime
sunt date [n fig. 8.3.
8.3.2. Armarea capitelurilor.
Modelul de armare ]i barele minime care se dispun [n capitel sunt
date [n fig. 8.4.
l

0.25 l
0.4 l

l
0.2(l+d 0.2(l+dc

0.2(l+dc

0.2(l+dc
)

0.4

0.4

0.4

Armarea f@]iei de reazem

0.20

0.2 l

0.25 l

0.25 l
0.40 l

0.40

0.40 l
0.20 l

25

0.40

0.25 l

Armarea f@]iei de c@mp.

l
0.20

l
0.25 l

0.25 l
0.20

Fig. 8.3. Dispunerea arm`turilor [n plan]ee ciuperci.

Minim 10

Minim 10

Fig. 8.4. Armarea capitelului.

26

Re\ea minim
8 la 100
mm