Sunteți pe pagina 1din 17

Proiect ELTH

Cuptor electric cu rezistoare

Goghez Silviu-Adrian
Gr.1/2 An 3 ET
Profesor coordonator:
Conf.dr.ing.Hedes Alexandru

TEMA DE PROIECTARE
S se proiecteze un cuptor electric cu rezistoare, cu urmtoarele date:
Tip constructiv cuptor: cu creuzet din font, Fig. 1;
Tip funcional cuptor: cu rezistoare, cu nclzire indirect;
Regim funcionare cuptor: intermitent (ncrcare, nclzire-topiremeninere, descrcare);
arja: magneziu
Masa arjei: Mg= 350kg;
Temperatura iniial: i=15oC;
Temperatura final: f (conform ANEXA 1);
Temperatura mediului ambiant: 0=20oC.

Fig. 1. Seciune printr-un cuptor cu creuzet pentru topire, [1].

1.Memoriu Tehnic
Probleme generale:
Cuptoarele cu rezistoare sunt dispozitive de utilizare care transforma, prin
efect Joule-Lenz, energia electrica in energie termica. Daca aceasta
conversie se realizeaza prin intermediul rezistoarelor sau incalzitoarelor
(elemente specializate de circuit) atunci avem un cuptor electric cu
rezistoare cu incalzire indirecta. In cazul in care piesa de incalzit, numita si
incarcatura sau sarja, joaca rol de rezistor, cuptorul electric este de tipul cu
rezistoare cu incalzire directa.
Cuptoarele electrice cu rezistoare cu incalzire indirecta se recomanda
pentru tratament termic, incalzire in vederea deformarii la cald sau la
topirea metalelor si aliajelor usor fuzibile. Temperatura qc din incinta sau
camera de lucru a cuptorului poate fi joasa (qc < 350C), medie (qc =
3501000C) sau inalta (qc >1000C) si, in functie de acesta, se aleg
materialele de constructie ale cuptorului.
Regimul de lucru al acestor cuptoare poate fi: o intermitent sau periodic,
cand un ciclu complet de functionare cuprinde incarcarea, incalzirea,
mentinerea, racirea si descarcarea materialelor din cuptor; continuu cand
piesele ce se incalzesc se deplaseaza permanent sau periodic de la
capatul de incarcare spre cel de descarcare.
Din punct de vedere constructiv deosebim cuptoare tip camera ce sunt cu
functionare intermitenta si cuptoare tip tunel ce sunt cu functionare
continua.
Constructia cuptoarelor electrice cu rezistoare:
Din punct de vedere constructiv, un cuptor electric cu rezistoare cu incalzire
indirecta (tip camera) are urmatoarele elemente principale :
carcasa cuptorului asigura rezistenta mecanica a constructiei si este
realizata din tabla de otel rigidizata cu profile din acelasi material. La
cuptoarele de joasa temperatura exista o carcasa exterioara si una
interioara, imbinate prin elementeelastice, izolate termic, care permit dilatari
diferite a celor doua structuri.
captuseala cuptorului se executa din unul sau mai multe straturi de
materiale termoizolante si refractare. Ea influenteaza direct: pierderile

termice, timpul de incalzire, calitatea procesului tehnologic, cotele de


gabarit, fiabilitatea instalatiei . La cuptoarele de joasa temperatura
captuseala este constituita dintr-un singur strat de material termoizolant
dispus intre cele doua carcase. La cuptoarele de medie si inalta
temperatura, captuseala are 1..2 straturi din material refractar si doua sau
mai multe straturi de izolatie termica.
Partea superioara a cuptorului se inchide prin bolti plane sau arcuite,
materialele utilizate fiind sub forma de placi, caramizi tip pana sau piese
fasonate.
usa cuptorului, la joasa temperatura se confectioneaza dintr-un singur
strat termoizolant dispus intre doua placi metalice turnate, iar pentru
temperaturi medii si inalte se prevede un strat refractar si 1..2 straturi
termoizolante. Actionarea usii este mecanizata la cuptoarele de capacitate
medie si mare, iar la cele de capacitate mica se face manual.
dispozitivele rezistente la temperaturi inalte (sine de rulare, ghidaje, placi
de vatra etc.) sunt din otel refractar si au rolul de a sustine sau a permite
deplasarea incarcaturii in camera de lucru.
rezistoarele sau incalzitoarele se confectioneaza din materiale conductoare cu rezistivitate electrica mare si coeficient redus de variatie a
rezistivitatii cu temperatura, fiind sub forma de sarme sau benzi.
Amplasarea rezistoarelor in camera cuptorului se face pe peretii laterali, pe
bolta, sub vatra etc., elementele de sustinere fiind tuburi ceramice, caramizi
fasonate, carlige si bolturi din materiale refractare. Incalzitoarele din sarma
se confectioneaza sub forma de spirale sau de zigzag, iar cele din banda
numai de zigzag. Referitor
la dimensiunile spiralei, acestea se aleg astfel incat sa asigure o rigiditate
mecanica suficienta, iar ecranarea sa fie cat mai redusa. Diametrul tubului
ceramic , pe care se dispune spirala, se alege din considerente de
rezistentamecanica a materialului. Pentru a diminua ecranarea
incalzitoarelor de catre captuseala cuptorului, rezistoarele de sarma in
zigzag montate pe peretii laterali se fac profilate, iar cele dispuse sub vatra
sau bolta se distanteaza de zidaria refractara prin suporti speciali sau
carlige de otel .

2 .Breviarul de calcul de dimensionare al


cuptorului
date de intrare proiect:
Material sarja: Mg
Masa sarja [Kg]: 350
2.1. Calculul Geometric:

Date de material:
Mg:
Densitate:1740 kg/m3
Temperatura de topire t:650
Temperatura de mentinere f: 700
Caldura masica medie Cm:1.130 kj/kg*grd
Caldura lenta de topire Ct: 194.6196 kj/kg
Caldura masica in stare lichida Cl: 1.256 kj/kg*grd
2.1.1.Stabilirea configuraiei geometrice a cuptorului
nclzirea arjei, aflat n creuzet, se face indirect de ctre elmentele
nclzitoare rezistive: prin radiaie i ( parial) prin convecie.
Se a alege forma cilindric, pentru se asigura o repartiie uniform a
nclzirii arjei, Fig. 1.
Elementele nclzitoare rezistive se amplaseaz pe suprafaa lateral
cilindric care nvelete creuzetul.

Fig. 1. Explicativ privind calculul geometric al cuptorului.


2.1.2. Calculul dimensiunilor creuzetului
Se adopt o valoare pentru coeficientul de zveltee al bii de metal topit:
K2=d2/h2=0.7
Diametrul interior al creuzetului:
d2=

4 k 2M
)
3,14 2

40.7350
3.141740

)=1.339 m

unde:
d2, h2, reprezint diametrul, respectiv nlimea bii de metal lichid (topit);
2, densitatea materialului arjei.
Grosimea peretelui creuzetului din font:
gc=0.2*d2=0.2*1.339=0.2678 m

Diametrul exterior al creuzetului:


dc=d2+2*gc=1.339+2*0.2678=1.8746 m
nlimea creuzetului:
hc=1.3*h2+gc=1.3*0.45+0.2678= 0.8528 m
Diametrul interior di, respectiv nlimea interioar, hi, ale cuptorului se
calculeaz cu relaiile empirice:
di=dc+0.3=1.8746+0.3= 2.1746 m
hi=hc+0.1=0.8528 +0.1= 0.9528 m
2.1.3.Stabilirea preliminar a structurii pereilor i a dimensiunilor
cuptorului
Se adopt pentru perei geometria cilindric, adaptat formei creuzetului.
Structura pereilor, a vetrei i capacului cuptorului va cuprinde urmtoarele
straturi:
- la interior, un strat din material refractar: crmid de amot; se alege
preliminar o grosime de g1=0,15 [m];
- un strat din material termoizolant: crmid de diatomit; se alege
preliminar o grosime de g2=0,25 [m];
- la exterior: carcas din tabl de oel, cu grosimea de g3=5 [mm],
vopsit cu bronz-aluminiu (culoare alb-argintiu), pentru reducerea
pierderilor spre mediul ambiant.
Caracteristicile de referitoare la materialele straturilor sunt date n Tabelul
1.1.
Tabelul 1.1. Caracteristici ale materialelor straturilor

Material

Conductivitate
termica

Densitatea
[kg/m3]

Cldura masic
c [kJ/kggrd]

Temperatura
maxim de utilizare
[oC]

[W/kggrd]
amot

0,88+0,2310-3

1850

1,092

1400

Diatomit

0,11+0,14510-3

400

0,836

900

Se determin dimensiunile exterioare ale cuptorului: diametrul exterior, de,


respectiv nlimea exterioar, he.
de=(g1+g2+g3)+di+dc=0.15+0.25+0.005+2.1746+1.8746=4.4542m
he=g1+g2+g3+hi+hc=0.15+0.25+0.005+0.9528+0.8528=2.2106 m

2.3. Calculul termic al cuptorului

2.3.1. Determinarea cantitii de cldur utile


Cantitatea util de cldur, necesar aducerii materialului arjei n stare
topit (lichid) la temperatura final este dat de relaia:
Qu=Qu1+Qu2+Qu3=251+68+21=340 KJ
unde:
Qu1 cldura necesar nclzirii arjei n faza solid, de la
temperatura iniial (i), la temperatura de topire (t);
Qu2 cldura necesar topirii arjei, la temperatura de topire (t);

Qu3 cldura necesar nclzirii arjei n faza lichid, de la temperatura de


topire (t), la temperatura final (f).

Aceste cantiti de cldur sunt date de relaiile :


Qu1=M*Cm*(t-i)=350*1.130*(650-15)=251 KJ
Qu2=M*Ct=350*194.6196= 68 KJ
Qu3=M*Cl*(f-t)=350*1.256*(700-650)= 21 KJ
2.3.2. Determinarea fluxului termic util, a puterii utile i a timpului de
nclzire
Fluxul termic util se determin pe baza evalurii transmiterii complexe a
cldurii (radiaie i convecie) de la elementele nclzitoare la arj, prin
intermediul creuzetului:
u=*(r-m)*Acz= 45*(770-357.2)*5.01= 93 KW
unde:
- transmisivitatea complex la interiorul cuptorului, cu valori caracteristice:
=20...30[W/m2grd] pentru temperatura interioar de 500oC;
=45...55[W/m2grd] pentru temperatura interioar de 700oC;
r temperatura estimat a elementelor nclzitoare rezistive, iar m
temperatura medie a arjei pe durata nclzirii, date de relaiile:
r=1.1*f=1.1*700=770
m=(i+f)/2=(15+700)/2= 357.2
Acz aria lateral exterioar a creuzetului (de schimb de cldur), dat de
relaia:
Acz=3.14*dc*hc=3.14*1.8746*0.8528= 5.01
Puterea util necesar arjei i timpul de nclzire sunt date de relaiile:
Pu=u =93 kW

ti= Qu/Pu = 340 / 93= 3.65


2.3.3. Calculul fluxurilor termice de pierderi
Fluxurile termice de pierderi se evalueaz prin urmtoarele ci de
transmitere a cldurii:
- a. prin pereii laterali ai cuptorului: cldura se transmite prin radiaie
i convecie la interiorul i exteriorul cuptorului, respectiv prin
conducie prin straturile refractar i termoizolant; se neglijeaz
cderea de temperatur pe carcasa exterioar cuptorului; fluxul termic
de pierderi este dat de relaia:
pl=(r-0) /( Ri+R1+R2+ Re)=(770-20)/(2.16+0.73+2.14+0.202)=
143.3 W
unde: Ri, Ri, R sunt rezistenele termice aferente transmiterii complexe
a cldurii la interiorul/exteriorul cuptorului, respectiv rezistena aferent
conduciei termice prin straturile refractar i termoizolant (perete cilindric),
date de relaiile:
Ri=1/(i*Ai)=1/(0.071*6.5)=2.16
i=0.071
Ai=3.14*di*hi=3.14*0.9528*2.1746=6.5
Re=1/(e*Ae)=1/(0.16*30.9)=0.202
e=0.16
Ae=3.14*de*he=3.14*4.454*2.2106=30.9
R1=(ln(d1p/di))/(2*3.14*1*hi)=0.73

R2=(ln(d2p/di))/(2*3.14*2*hi)=2.14

- b. prin gura creuzetului, atunci cnd capacul acestuia este


ridicat pentru golire; cldura se transmite prin radiaie termic:
pc=*Cn*[(Tf/100)^4-(T0/100)^4]*A2*=0.2*5.77*(24010.0016)*0.08*0.97= 215.01 W
unde:
=0,2, este emisivitatea suprafeei bii de metal topit (aproximativ
aceeai valoare la toate cele trei tipuri de metale);
Cn=5,77 [W/m2K4] coeficientul de radiaie al corpului negru;
A2=este aria oglinzii de metal topit;
=(dec/h) coeficientul de diafragmare, funcie de raportul dintre
diametrul echivalent (egal cu diametrul orificiului, dec=d2) i
nlimea diafragmei (h=hc-h2);
- c. prin vatra cuptorului, se consider fluxul termic transmis prin
conducie termic, prin perei plan-paraleli:
pv=(f-0)/(Rv1+Rv2)=(700-20)/(0.73+2.14)=236.9 W
Rv1=g1/(1*Av1m)=0.15/(0.63*0.98)=0.24
Rv2=g2/(2*Av2m)=0.25/(1.3*0.21)=0.92
2.3.4. Calculul puterii necesare a cuptorului
Puterea necesar a cuptorului, se calculeaz cu relaia:
Pc=Pu+pl+pc+pv=93kw+143.3w+236.9w+215.01w=688.21 W
2.3.5. Calculul randamentului termic al cuptorului
Randamentul termic al cuptorului, se calculeaz cu relaia:
t=Pu/Pc=93/688.21= 0.135 > 0.6

2.3.6. Calculul puterii instalate a cuptorului


Puterea instalat a cuptorului, se calculeaz cu relaia:
Pi=1.1*Pc=1.1*688.21=757.031 W
Se consider puterea instalat ca fiind puterea necesar majorat cu
10...20%, n scopul acoperirii efectelor legate de funcionarea n timp
a cuptorului: mbtrnirea materialului izolaiei termice, apariia de
fisuri n izolaia termic (scurtcircuite termice), respectiv de variaii
ale tensiunii de alimentare a cuptorului.

3. Calculul electric al cuptorului cu rezistoare


3.1. Alegerea materialului rezistorului
a) temperatura de lucru a rezistorului:
rM=1.2*f=1.2*700= 840 C
b) temperatura admisibila a materialului rezistorului , ra;
ra>rM
CrAl 30 :
ra=1250C => 1250>840C
c) puterea instalata pe unitatea de suprafata activa a cuptorului:
Pcp=Pi/Ac < Pca(20kw)
Ac=3.14*di*hc=3.14*2.1746*0.8528= 5.82 m^2
Pcp= 757.031/33.8= 22.3 KW/m^2 < Pca

3.2.Alegerea tipului constructiv al rezistorului


(elementului incalzitor)
Se opteaza pentru un element incalzitor descoperit realizat din
sarma spiralizata pe suport ceramic , amplasat in cuptor cu radiatie.

3.3.Stabilirea numarului de faze , a tipului de conexiune


electrica , a rezistoarelor si a tensiunii pe faza:
-numar de faze : m= 3
-conexiune rezistoare : stea
Tensiune pe faza: 230 V
Pi<60 kw.

3.4. Calculul puterii instalate pe faze:


Pr=Pi/m=757.031/3=252.3 KW

3.5. Calculul dimensiunii rezistorului pe faza (d= diametrul


sarmei; L= lungimea sarmei pe o faza):
Se calculeaza din sistemul:
Pr=U^2 / R=( 3.14*d^2*U^2)/(4*L);
Prr= Pr/Ar= Pr/(3.14 *d*L) < Prra(11 w/cm^2)
Pr=6.16kw
Prr=2
=14.5
Ar=2.46

ds=0.15 mm
Rezulta relatiile de calcul:
d=0.74* [(Pr/U)^2*(/Prr)] ; [m]
L=Pr/(3.14*ds*Prr) ; [m]
d=0.74* [(6.16/230)^2*(14.5/2)]=0.12 m ;ds>d (0.15> 0.12)
L=6.16/(3.14*0.15*2)= 6.55 m

3.6. Stabilirea modului de amplasare si montare a


elementelor incalzitoare in interiorul cuptorului:
Elementele incalzitoare se amplaseaza in jurul creuzetului dupa
laturile hexagonului inscris in cercul cu diametrul di.

di=2.1746 m
Relatii informative pentru spiralizarea sarmei pe tub:
-pasul de spiralizare:t= 3ds =3*0.15= 0.45

-diametrul de spiralizare: Ds=11*ds= 11*0.15= 1.65


-diametrul tubului ceramic: Dt<Ds-ds; Dt< 1.65- 0.15; Dt< 1.5
-lungimea tubului ceramic: lt=di/2 = 1.0873 m

3.7.Verificarea puterii specifice la radiatie a rezistoarelor:


P`rr=rp*ef*Prrid= 6kw

3.7.1.Calculul emisivitatii reduse rezistor- creuzet:


rp=1/(1/r+1/c-1)= 1/(1/0.44+1/0.62-1)= 0.34

3.7.2.Coeficientul efectiv de radiatie al rezistorului:


ef=c*a=Aref/Ar =0.34*1.5= 0.51
t/d=3.75
a=1.5
c=0.34
Aref=ef*Ar=2.46*0.51= 1.25

3.7.3.Puterea specifica ideala de radiatie a rezistorului :


Prrid=Cn*[(TrM/100)^4-(Tf/100)^4] [w/m]
Prrid=5.77*6383=36 kW/ m

3.8.Verificarea temperaturii de lucru a rezistoarelor:


`rM=100* [(Pr/(rp*Cn*Aref))+(Tf/100)^4] -273; [C]
`rM=100* [(6160/(0.34*5.77*1.25))+8962]-273= 762.01 C
`rM<ra (762.01 < 1250)

S-ar putea să vă placă și