Sunteți pe pagina 1din 43

MASA DE PATE

MODALITI DE DECORARE

Masa de Pate trebuie s fie


luminoas i aerisit, aa cum
sugereaz insi primvara. Aceasta
nu inseamn c trebuie neaprat s
eliminai din peisaj vechile piese
(vesela, pahare, farfurii etc.), ci
presupune o regndire a decorului
astfel inct el s dea impresia de
cldur i veselie i s creeze o
atmosfer propice acestei srbtori.

Gndii aranjamentul pornind de la faa de


mas i de la serveele: pentru un efect
linititor folosii nuane ton pe ton pentru
aceste dou accesorii. Putei, de asemenea,
utiliza serveele i fee de mas tematice in
nuane vii: verde, galben, rou, portocaliu,
cu imprimeuri reprezentnd: ou de Pate,
puiori, iepurai etc. sau putei opta
pentru un singur accesoriu imprimat i
cellalt unicolor. Important este s evitai
excesul de imprimeuri i culori pentru a nu
creea senzaia de aglomeraie.

Ca in oricare alt ansamblu decorativ este foarte


important s creai un punct focal. Pentru aceasta
plasai in centrul mesei (de preferat) un obiect
ornamental care s sugereze srbtoarea
Patelui: un coule din rchit, decorat cu iepurai
i ou colorate, un aranjament floral, un bol din
sticl decorativ, cu gura larg, umplut cu fructe
proaspete, un sfenic cu lumnri in form de ou
incondeiate etc. Reinei c decoraiunile i vazele
cu flori trebuie s fie ct mai joase, astfel inct
comesenii s aib o bun vizibilitate i s poat
discuta nestingherii.

Este preferabil ca setul de farfurii i paharele s


aib imprimeuri cu modele primvratice i
pascale, asortate cu faa de mas i cu erveelele,
ins nu e absolut necesar. Putei folosi farfurii
obinuite, cu condiia ca aceastea s nu arate ieftin
i s nu fie ciobite.
Pentru a v impresiona invitaii putei s aezai in
dreptul fiecruia cte un dar simbolic: un ou din
lemn pictat manual sau decorat in mod deosebit
de ctre dvs., sculei din satin umplui cu
migdale, alune glazurate, fructe u scate, bomboane
etc.

Folosii decoruri tematice pentru intreaga


camer: puiori i psrele din ceramic, ou
incondeiate, iepurai i lumnri de diferite forme
i culori, vaze cu flori i ornamente, avnd,
ins, grij s nu incrcai atmosfera i s pstrati
un aer degajat i vesel. Folosii pe ct de mult
posibil culoarea verde, specific primverii,
utiliznd intreaga palet de nunae i tonuri i
punei-v imaginaia la incercare. Nu utilizai
lumnri parfumate sau alte produse
odorizante pentru a nu distruge savoarea
bucatelor servite cu ocazia acestei s rbtori.

Aranjamente florale de Pate


i primvar

Masa de Pate
Aranjamentul este simplu, nu avei nevoie
dect de puin imaginaie pentru a
combina cteva obiecte pe care le avei cu
sigurana deja in cas: o fa de mas, un
vas de ceramic in care s aezai florile,
panglici, nelipsitele ou colorate, farfurii,
bomboane, etc. Pentru a realiza un
aranjament floral asemntor celui din
poz, prindei in jurul vasului ceramic
panglici roz i galbene; inuntru aezai
iarba sau frunze i flori. Pstrai iarba i
pentru a realiza un culcu in care s aezai
oul. Daca avei rbdare i indemnare,
putei decora oule cu desene sau putei
scrie pe ele numele persoanelor invitate la
masa; alturi, in farfurie, aezai cteva
bomboane colorate in forma de ou.

Cuiburi de flori
Transformai florile deschise in
adevrate cuiburi decorative.
Putei folosi lalele sau
trandafiri, mai ales dac
acetia din urm sunt
parfumai. Tiai tulpinile
foarte scurt i aranjai florile in
vase cu ap.

Ora ceaiului
Cnile de ceai de pe vremea
bunicii pot deveni vase perfecte
pentru mici aranjamente florale
de primavar. Punei inuntru
ap sau burete pentru flori (se
gsete la florrii) pentru a ine
tulpinile la un loc. Pasul urmtor
este s aducei flori din grdin
sau cumprate de la pia i s
le aranjai in ceti dup cum
dorii. Alegei plante cu flori mici
cum este lcrmioara, zambila,
etc., pentru a se potrivi cu
dimensiunile cecuelor.

Iepuri i flori
Masa de Pate este plin cu
iepurai mici de porelan, locul
central ocupndu-l vaza cu
iepure i cu flori mov. Pentru
ca tot aranjamentul s nu
devin apstor, gama
cromatic este simpl. Folosii
flori proaspete, sau, pentru
un aranjament mai simplu,
alegei ghivece cu flori.

Iarba i ou de Pate
Alegei un ghiveci de
teracot sau un container
din plas i metal, umplei-l
cu pmnt de flori i plantai
cteva semine de gazon
cam la 3 mm sub nivelul
pmntului, dup care udai
bine. Aezai vasul la soare
i udai la fiecare dou zile.
Iarba va crete in 5-7 zile.
Cnd va crete, putei aeza
prin iarb oule colorate de
Pate.

Aranjament de Pate cu
lalele
Lalelele sunt flori care
strlucesc pur i simplu prin
frumuseea i personalitatea
lor, mai ales aceste lalele
ptate; un mare atu este c
ele continu s creasc i
dup ce au fost tiate. In
exemplul alturat, tulpinile
au fost tiate scurt pentru
ca florile s stea adunate la
un loc, intr-o mas galben
cu rou.

Un aranjament de
primvar
Liliac, iris siberian, bujori i
flori de fasole ornamental
sunt ingredientele pentru
acest aranjament floral
parfumat. Exuberana
buchetului reiese din
combinaia de culori intense.
Pentru a se menine mai
mult timp, tiai liliacul exact
cnd florile incep s se
deschid.

Tradiia colecionrii
obiectelor de Pate

Dintre coleciile legate de o srbtoare, cea mai spectaculoas


i interesant este cea legat de Pate. Coleciile cele mai mari
i valoroase sunt cele nem eti incepnd cu perioada victorian
i pn in 1950. In aceast perioad s-au produs foarte multe
obiecte special pentru Pate i au tampila, mai ales cele de
dup 1918.
Patele a fost consacrat ca srbtoare oficial cretin
in anul 325 dupa Hristos, dar originea f olosirii oului vopsit i a
iepuraului ca simbol al Patelui ii are rdcinile in vremuri
mai indeprtate. Patele coincide cu srbtorirea primverii,
traditii pgne. De exemplu vechii peri ofereau ou drept
cadou in timpul primverii, oul simboliznd o nou viaa, un
nou inceput. Colorarea oului in diverse nuan e simbolizeaza
sfritul unei ierni lungi i reci.

Iepuraul inainte de a fi asociat cu srbtoarea de Pate era


iniial considerat de egipteni drept simbolul ferilitii. Alii
susin c iepurele era i forma pmnteasc a zeiei Eostre.
In secolul 19 in Germania fabricile de bomboane, de
dulciuri in general, au inceput s produc ciocolat sub
form de iepure, ou, ginue i alte forme delicioase
pentru srbtoarea Patelui. Obiceiul a fost dus in America
prin imigranii germani.
Dar in Germania nu se produceau doar dulciuri ci i alte
obiecte, jucrii, bibelouri, cri potale etc, toate cu ocazia
srbtorii religioase a nvierii. Jucriile sub form de iepura
erau fcute din lemn sau din plu.

In Rusia dar nu numai, erau la mod


oule din metale preioase cu
incrustaii i pietre preioase,
adevrate bijuterii decorative care
aparineau evident clasei
conductoare.
Obiecte de genul jucriilor, figurinelor
de porelan special fcute pentru
Pate au fost produse i in Japonia, in
special dup 1930. Acestea nu erau
foarte miglos fcute, asa cum erau
cele nemeti, dar erau destul de
drgue i mult mai ieftine dect cele
europene.

Crtile potale pentru Pate au fost produse cu


precdere in America i Anglia. Vederile sau crile
potale sunt viu colorate i sunt printre cele mai la
indeman lucruri de colecionat in ziua de azi.
Gsii cri potale cu ou colorate, iepurai drgui
cu ou vopsite, mieluei inoceni in cadre idilice,
rute sau ginue cu ou, flori de primvar i
urri de genul Pate fericit sau Srbtori fericite i
Hristos a inviat.

Obiectele mai vechi de 50 de ani sunt mai scumpe i mai greu


de gsit i cumprat. De exemplu un ambalaj din hrtie in
form de iepure, special pentru bomboane, datand din 19001930 se vinde cu cel putin 100 de dolari. Dac gsii un ambalaj
de iepure trgnd un carucior cu oua atunci suma este tripl.
Obiecte care pot fi colecionate foarte bine pentru c
dureaz destul de mult sunt lumnrile cu tema pascal adic
iepurai sau ou de cear. La fel de bine se colecioneaz
jucriile din lemn tot in form de iepure cu crucior cu ou.
Dac suntei un amator de obiecte luate la reduceri atunci
putei cumpra nite obiecte din plastic produse in Japonia in
1940. De obicei gsii recipiente din plastic sau sticl in form
de ou sau iepure, pentru bomboane.

In Romnia exist tradiia incondeierii oulor de Pate cu


diferite modele populare, antropo-zoo-morfe. Aceste ou
sunt in special ou de gsc sau de ra, mai mari si cu
coaja mai tare, care in prealabil se golesc de con inut, dup
care, cu o unealt special fcut din lemn i pr de cal sau
alt animal se picteaz direct pe ou cu culoare neagr, roie,
verde, albastr i galben. Aceste ou golite se pstreaza
mai mult timp dect cele fierte.
De asemenea unele gospodine folosesc foi de ceap drept
colorant natural i frunze sau flori de primvar pentru a
imprima modele pe oule intregi, fierte ins. La final pentru
un luciu frumos oule se ung cu untur sau ulei. Din oule
fierte foarte bine i pstrate in condiii optime, dup civa
ani se pot obine buci de chihlimbar.

Obiceiuri de Pate n diferite


culturi europene

Pe langa tipicul religios traditional, aproape similar, in tarile


crestine europene s-au dezvoltat si alte obiceiuri zonale
de Paste. Acestea sunt legate de simbolurile clasice: ouale
incondeiate, iepurasii din ciocolata, cosurile cu flori de
primavara, mesele bogate in cozonaci, pasca, drob, oua
rosii, friptura de miel etc. Ca si Craciunul, Pastele este
sarbatoarea care uneste familia si reprezinta un prilej de
bucurie, generata, pe de-o parte, de Invierea lui Isus
Hristos, iar pe de alta de iertarea pacatelor si de inceperea
unui nou ciclu al vietii.

La romani obiceiurile sunt usor diferite in functie de zonele


geografice in care va aflati, insa, in mare, ele respecta aceleasi
canoane. Principala diferenta consta in aceea ca in unele locuri traditia
s-a pierdut in negura timpului, iar in aletele ea este pastrata inca vie asa cum se intampla, de exemplu, in zona Maramuresului. Pastele la
romani consta in respectarea unui anumit ritual. Astfel ca, in
Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii sa imbrace straie noi -
semnificatie a primenirii trupului, dupa ce, in prealabil, au tinut postul
Pastelui, in vederea purificarii spiritului. Acest ritual initiatic este
urmat de participarea la slujba de Inviere, la care crestinii duc la
biserica, pentru sfintit: pasca, oua rosii, o sticla de vin (din care va bea
dupa sfintire toata familia, la masa de Paste), o bucata de miel fript
sau drob, cas sau branza, sare si un colac cu lumanare (care ramane la
biserica). In dimineata imediat urmatoare slujbei, in unele regiuni
exista obiceiul ca oamenii sa puna intr-un ibric apa rece, un ou si un
ban de argint si de a se spala cu aceasta apa pe fata. Aceste elemente
au rolul de a conferi, la nivel simbolistic, anumite caracteristici: se
spune ca cel care respecta obiceiul va deveni rosu in obraji ca ouladica sanatos si vioi, tare ca banul si bogat. Mai nou exista obiceiul ca
iepurasul- un alt simbol al Pastelui - sa aduca daruri, in special
celor mici.

Invierea i sfinirea patei

Cea mai insemnata coptura, pa care o man anca atat romanii


din Bucovina cat si cei din Moldova in decursul sarbatorii
Pastilor, este pasca .
Originea acestei copturi, dupa cum ne spune o legenda din
Bucovina, e urmatoarea:
Zice ca, odata calatorind Isus Hristos cu apostolii sai prin mai
multe sate si orase spre a face oamenilor bine, si ajung and
intr-un sat, se abatura la un gospodar ca sa poposeasca putin
si apoi sa plece mai departe .
Gospodarul, un om de omenie si foarte prevenitor, i-a primit si
i-a ospatat cu ce a avut si cum a putut mai bine, iar la pornire
le-a mai pus merinde si prin desagi. Dupa aceasta, Isus cu
apostolii sai a multumit gospodarului pentru primire si si-a
luat ramas bun de la dinsul. Se pornira mai departe si mergind
ei, cit timp vor fi mers, ajunse intr-o padure. Mergind prin
padure apostolii l-au intrebat:
-Cind vor fi Pastele?
-Cind veti gasi de griu in traistele voastre, atunci vor fi
Pastele, raspunse Isus.
Gospodarul, la care au poposit, le-a pus p aine in desagi.
Cautind in desagi au aflat ca au p aine.
-Bucurati-va, caci acum sunt Pastele! zise Isus

Dupa alta legenda, tot din Bucovina, pasca se face de aceea,


pentru ca Isus Hristos, inainte de a fi prins si rastignit pe cruce,
zise invataceilor lui, ca pana atunci au mancat cu totii in decursul
Pastelui copturi nedospite si nesarate, de acuma insa vor minca
copturi dospite si sarate care se vor numi pasti.
Pasca se face in cele mai multe parti numai din faina de griu
ales, cernuta prin sita deasa, care mai inainte de aceasta se
plamadeste ,si dupa ce se pune in plamadeala aluat, se lasa sa
dospeasca pana ce creste si da sa iasa din covata in care s-a
framintat afara.
Cauza de ce se face pasca pretutindeni numai din faina de giu e
urmatoarea: cea mai mare si mai insemnata sarbatoare de peste
an e Pastele, deci si coptura cea mai insemnata , ce se face
pentru aceasta sarbatoare e pasca.. Iata din ce cauza se face din
grau ales. Painea cea mai aleasa este graul, pentru ca e cinstea
mesei.
Cea mai veche si mai raspindita forma care i se da pastei e cea
rotunda. Se crede si se zice ca scutecele cu care a fost infasat
Isus Hristos au fost rotunde ; apoi in patru cornuri sau mai binezis patruunghiulare, pentru ca si mormintul in care a fost Domnul
Isus Hristos inmormintat a fost patrat sau patrunghiular.

Grosimea pastei e cel mult lata de un deget si se face din aluat


dospit in care se pune sare si lapte dulce de vaca, apoi, dupa
imprejurari, si scortisoara sau sofran.Atat pe margini, cat si la
mijlocul ei, se pun un fel de sucituri sau i mpletituri impodobite
cu stelute, si anume sucitura sau impletitura prima sau
laturasa in forma rotunda sau patrata, dupa cum e si pasca, iar
cele de la mijloc in forma de cruce, care reprezinta crucea pe
care a fost rastignit Mintuitorul lumii.
intre impletiturile sau suciturile acestea, adica intre zimti sau
impletiturile marginase si intre cruci se pune ,de regula, br anza
de vaci, mai rar de oi, sarata si framantata cu galbenus de ou,
unsa si netezita pe de asupra cu un felesteu sau penel. in
afara de pasca despre care am vorbit se mai fac de Pasti si alte
copturi precum: babe , cozonaci, invartite, placinte, colaci
Dintre fripturi cea mai insemnata e mielul, numit mielul
Pastelui, sau un purcel care se frige intreg si care se duce la
sfintit impreuna cu pasca.
La miezul noptii, dupa ce fiecare s-a spalat si imbracat frumos
se duc la inviere. Se spune ca cel care nu merge la invierea lui
Hristos la biserica acela se imbolnaveste si petrece tot anul
pina la Pastele viitor in lipsuri si nevoi.

Dupa liturghie, cam intre 5 si 6 dimineata, fiecare isi sfinseste


pasca. Dupa sfintire oamenii se aseaza fata in fata si aprind o
lumina. Aceasta lumina se aprinde pentru a arata bucuria
invierii.
in multe parti, atat in Bucovina cat si in Banat, este datina ca
dupa inviere, precum si in decursul aceste ia, toti amicii si
cunoscutii sa se sarute si anume: barbati cu barbati, femeile cu
femei,feciorii cu feciori, si fetele cu fete.
in ziua de Pasti se deschide raiul. Sufletul fiecarui om nazueste,
dupa despartirea de trup , a intra in rai. Deschizindu-se raiul in
ziua de Pasti prin invierea lui Hristos si ram ane deschis pina la
inaltare, fiecare suflet merge in rai, fie oric at de pacatos. Dar nu
numai cel ce moare in ziua de Pasti este fericit, ci si cel ce se
naste in aceasta zi.
Am pomenit mai sus ca fiecare om la inviere trebu ie sa aduca
lumina.Ajung cu aceasta lumina acasa, pasesc pragul tinzii,
incep a se inchina, apoi intrind in casa sting luminarea in grinda,
afumand-o pe aceasta in semnul crucii.
Tot asa fac ei in anii urmatori c ate o cruce si dupa numarul
crucilor numara anii de cind e casa. Dupa ce fac cruce, o sting si
o pastreaza cu cea mai mare sfintenie tot anul, spre a o avea si
a o aprinde la intimplari primejdioase.

Si in alte tari ale Europei, oamenii au legat aceasta sarbatoare


de anumite obiceiuri specifice. In Anglia, de exemplu, se
obisnuieste ca de Paste sa se daruiasca oua foarte mari de
ciocolata. In Bulgaria, pictarea oualor este o indeletnicire a
calugaritelor din manastiri, iar in Elvetia sunt zone in care
exista credinta ca ouale de Pasti sunt facute de cuci sau chiar
de iepurasi. De aceea, copiii pregatesc din primele flori de
primavara cate un cuib in care acestea sa fie depuse. In
Olanda, parintii vopsesc oua verzi, pe care le ascund in iarba,
iar copiii pornesc sa le caute, obicei tinut si in Germania, dar
cu oua de diverse alte culori. Suedezii orneaza ouale cu
desene hazlii si cu versuri in rime, care se citesc cu glas tare,
inainte de a le manca. In Ungaria , ouale sunt vopsite in rosu
sau galben, iar pe ele se deseneaza apoi diferite motive
ornamentale, cele mai intalnite fiind cele ce reprezinta stoguri
de fan, case, fantani cu cumpana si femei cu cosuri in maini.

UNGARIA

OLANDA

FRANTA
ELVETIA

GERMANIA pomul impodobit cu oua de paste 9500

Pate fericit i
inspirat!

Bibliografie

www.incasa.ro
http://www.topfeminin.ro
www.azi.ro
www.ziare.com
www.radiodiasporaonline.com
www.images.google.fr

SFRIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. Grigore Ghica Dorohoi

S-ar putea să vă placă și