EXAMINAREA CU RADIAII PENETRANTE

Examinarea cu radiaii penetrante (radioscopia), este des utilizat n industrie pentru

verificarea nondistructiv a structurii semifabricatelor, ori a pieselor i subansamblelor ale
cror cerine i caracteristici funcionale implic o foarte bun cunoatere a strii structurii
cristaline.
Din punct de vedere al tehnicii de examinare, de-a lungul timpului s-au remarcat dou
metode:
Examinarea cu radiaii X;
Examinarea cu radiaii .
Vom ncepe cu o scurt descriere a celor dou tipuri de dezintegri radioactive:
1). Radiaia X (Rntgen) reprezint o radiaie electromagnetic ionizant, cu lungimi
de und mici, cuprinse ntre 0,1 i 100 .
Proprieti:
n vid, se propag cu viteza luminii;
impresioneaz plcile fotografice;
nu este deviat de cmpuri electrice i magnetice;
produce fluorescena unor substane (emisie de lumin); Exemple de substane
fluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc, care emit lumina galbenverzuie.
este invizibil (spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul uman);
ptrunde cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu prin
corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl .a., dar este
absorbit de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea ei de ptrundere
depinde de masa atomic i grosimea substanei prin care trece.
ionizeaz gazele prin care trece. Numrul de ioni produi indic intensitatea
radiaiei. Pe aceast proprietate se bazeaz funcionarea detectoarelor de radiaii.
are aciune fiziologic, distrugnd celulele organice, fiind, n general, nociv
pentru om. Pe aceast proprietate se bazeaz folosirea acesteia n tratamentul tumorilor
canceroase, pentru distrugerea esuturilor bolnave.
2). Radiaia (dezintegrarea) . Radiaiile sunt radiaii electromagnetice cu
lungimi de und foarte mici. Ele sunt emise de nuclee aflate n stri excitate, prin tranziii
pe starea fundamental, astfel c spectrul energetic al radiaiilor este un spectru discret,
de linii. Schema dezintegrrii este:
A *
A
0
Z X Z X 0

Radiaia este o radiaie a crei atenuare este de tip exponenial. Intensitatea unei
radiaii ce strbate o grosime x de absorbant este I x I 0 e x unde I 0 este
intensitatea incident, iar este coeficientul de atenuare liniar.
Radiaia se atenuaz prin cele trei procese pe care le poate avea cu substana:
efect fotoelectric caracterizat de o seciune eficace de producere f , efect Compton (

 C ) i generare de perechi electron-pozitron ( p ), dac energia ei satisface relaia

E 2me c 2 1.022 MeV .

Seciunea eficace de atenuare a radiaiei este:

f C p

iar dependena ei de energia cuantei este reprezentat n figura alturat.

E
f
p

C
1.022

E MeV

Schema unei instalaii de examinare radiografic cu raze X

GENERALITILE DE EXECUIE ALE EXAMINRILOR CU

RADIAII PENETRANTE PENTRU MBINRILE SUDATE
Se supun examinarii numai imbinarile corespunzatoare, atestate prin certificat de
control vizual.
Din punct de vedere administrativ, sunt prevzute urmtoarele obligaii i
responsabiliti pentru executanii examinrilor cu radiaii penetrante:
Solicitanii examinrii cu radiatii penetrante sunt responsabili de asigurarea
conditiilor cerute de tehnicile de examinare mentionate in procedura si anume:
asigurarea zonei, starea suprafetei;
Operatorul de examinari nedistructive are obligatia ca inainte de a incepe
activitatea propriu-zisa, sa asigure zona prin montarea panourilor avertizoare
pentru inchiderea zonei de lucru cu radiatii, sa examineze vizual fiecare
componenta, pe intreaga zona de examinare, att din punct de vedere al

curatirii de impuritati, ct si din punctul de vedere al existentei eventualelor

discontinuitati vizuale cu ochiul liber;

Pesonalul care efectueaza examinari nedistructive cu radiatii penetrante trebuie

sa fie calificat in conformitate cu standardul SR EN 473-2003 si/sau cu
prescriptiile tehnice CR 11 din colectia ISCIR.
Examinarea sudurilor se va efectua dupa tratamentul termic (in masura in care un
astfel de tratament este prevazut). O modificare a formei cordonului, ulterioara examinarii
radiografice, impune reluarea examinarii vizuale si radiografice.
La sudurile la care, in eventualitatea unor remedieri, accesul este dificil (de exemplu la
tevi), se poate efectua o examinare radiografica preliminara a stratului de radacina.
Suprafata examinata (sudura si materialul de baza invecinat) se curata inainte de
radiografiere, indepartndu-se stropii de sudura, zgura si alte impuritati care pot stnjeni
interpretarea radiografiei.
Daca documentatia tehnica prevede prelucrarea suprafetei dupa sudare, examinarea
radiografica se va face dupa prelucrare.
Suprafata examinata se marcheaza prin poansonare, utiliznd poansoane cu muchii
rotunjite, astfel inct sa poata fi oricnd identificata.
INDICATORII DE CALITATE A IMAGINII (ICI)
n mod uzual, se vor utiliza indicatori cu fire, daca documentatia de execuia nu
prevede utilizarea altor tipuri (indicatori cu trepte si gauri, penetrametre). Alegerea ICI este
impusa de conditiile minime pentru calitatea imaginii (acestea fiind specifice, n funcie de
tehnica de examinare utilizat). Grosimea pentru care se alege ICI este grosimea strabatuta pe
directia axei fascicolului de radiatii.
n orice situaie, tehnica de expunere i parametrii de lucru trebuie s asigure apari ia
pe film a imaginii ICI, respectiv a firului indicat.
Exemple de ICI:
1). ICI cu trepte i guri

2). ICI cu fire

3). Penetrametru (schi de lucru)

Plasarea ICI pe pies este necesar a fi realizat conform anumitor cerine, prezentate n
cele ce urmeaz:
ICI se plaseaza pe partea dinspre sursa a piesei. Daca portiunea examinata are
o forma neregulata, indicatorul se va plasa pe acea parte a piesei care este cea
mai indepartata de film;
La piesele la care, din cauza formei geometrice, plasarea pe partea dinspre
sursa nu este posibila, indicatorul se va plasa pe partea filmului, radiografia
fiind marcata in acest caz cu simbolul F;
La radiografierea prin doi pereti a tevilor, canalelor, indicatorul de calitate a
imaginii se va plasa pe partea filmului exceptnd expunerile prin elipsa.
De regula, calitatea imaginii radiografice se apreciaza pe fiecare radiografie in parte.
Pentru aceasta trebuie ca imaginea ICI sa apara pe fiecare radiografie. Totui, daca pe
portiunea examinata piesa prezinta variatii de grosime mari, atunci se va plasa cte un ICI pe
fiecare domeniu de grosime. ns, daca exista certitudinea ca mai multe radiografii sunt
realizate in conditii identice, atunci nu este obligatoriu ca ICI sa apara pe fiecare radiografie
(la expunerile panoramice sunt suficienti trei ICI dispusi la 120 0, dar nu la o distanta mai mare
de 1 m intre acestia).

TEHNICILE DE EXPUNERE
Tehnica de expunere depinde de geometria piesei, grosimea peretilor, gradul de
accesibilitate, tipul si dimeniunile sursei utilizate. Distanta minima sursa-piesa f, necesara
pentru a reduce suficient de mult neclaritatea geometrica, depinde de dimensiunea d a sursei
(respectiv pata focala a tubului) si de distanta h intre film si suprafata dinspre sursa a piesei,
masurata pe directia axei fascicolului.
Cu toate acestea, de cele mai multe ori filmul este lipit se suprafata piesei, astfel inct
distanta h este practic grosimea piesei, masurata pe axa fascicolului de radiatii.
La radiografierea portiunilor curbate, cu sursa plasata pe partea concava a piesei,
distanta f poate fi redusa la jumatate, fara a deveni insa mai mica dect raza de curbura a
piesei.
Geometriile clasice de iradiere sunt urmtoarele (a se vedea extrasul din PT CR 132003):
Iradierea printr-un singur perete se aplica la sudurile plane, precum si la
sudurile longitudinale si circulare pe piese curbate, atunci cnd dimensiunile
lor permit acest lucru;
Tehnica de iradiere prin doi pereti se aplica la piesele cu raze de curbura mici si
la alte piese la care iradierea printr-un singur perete nu e posibila din cauza
formei geometrice. Numarul de radiografii necesar examinarii complete a
cordoanelor circulare la tevi se stabileste in fuctie de diametrul tevii si
grosimea peretelui. Cteva exemple de utilizare sunt:
o iradierea cordoanelor circulare la tuburi
o iradierea cordoanelor longitudinale la tuburi
o iradierea oblica a cordoanelor circulare la tevi, cu interpretarea ambilor
pereti (expunere in elipsa)
o iradierea cordoanelor circulare la tevi cu axa fascicolului in planul
sudurii, cu interpretarea ambilor pereti

PROTECIA MPOTRIVA RADIAIILOR MPRTIATE

Daca in spatele filmului exista obstacole care ar putea provoca un voal nedorit prin
retromprastierea radiatiilor, filmul va fi protejat cu un ecran din Pb asezat in spatele sau.
Pentru a verifica eficacitatea protectiei, in timpul expunerii se plaseaza in spatele filmului
litera B din Pb. Daca simbolul B apare pe radiografie cu o densitate de innegrire mai mica
dect cea a zonei invecinate, inseamna ca filmul este insuficient protejat impotriva radiatiilor
imprastiate si se respinge.

CALITATEA MBINRILOR SUDATE CAP LA CAP

Conform prescripiilor tehnice n vigoare, se definesc urmtoarele noiuni:
Indicaie de discontinuitate rotunjit este orice imagine cu contur regulat, circular
sau oval a carei dimensiune maxim este mai mic sau egal cu trei ori dimensiunea minim a
sa .
Indicaie de discontinuitate alungit este orice imagine cu contur regulat sau
neregulat, de form alungit a carei dimensiune maxim este mai mare de trei ori
dimensiunea minima a sa .
Indicaie de discontinuitate rotunjit izolat este acea indicaie a crei margine este
situat la o distan de cel puin 25mm fa de marginea indicaiei celei mai apropiate
Indicaii de discontinuiti rotunjite distribuite sunt acele indicaii ntre marginile
crora este o distan cuprins ntre 25mm i de trei ori dimensiunea maxim a celei mai mari
Indicaii de discontinuiti rotunjite grupate sunt formate din cel puin trei indicaii
ntre marginile crora este o distan mai mic dect de trei ori dimensiunea maxim a celei
mai mari. Lungimea grupului se definete prin distana dintre marginile exterioare ale celor
doua indicaii care sunt cele mai ndeprtate ntre ele .
Indicaii de discontinuiti rotunjite aliniate sunt formate din cel puin trei indicaii
care ating o linie paralel cu axa mbinrii sudate, trasat prin centrul celor dou indicaii
extreme, iar distana dintre marginile a dou indicaii succesive este mai mare dect de trei
ori dimensiunea maxim a celei mai mari .
Indicaii de discontinuiti rotunjite aliniate grupate n cadrul indicaiilor de
discontinuiti rotunjite aliniate sunt formate din cel puin dou astfel de indicaii ntre
marginile crora este o distan egal sau mai mic dect de trei ori dimensiunea maxim a
celei mai mari .
Dou sau mai multe indicaii de discontinuiti rotunjite ntre marginile crora este
o distan egal sau mai mic dect dimensiunea maxim a celei mai mari, se apreciaz cu o
singur indicaie de discontinuitate a crei dimensiune maxim este egal cu distana maxim
ntre marginile exterioare ale indicaiilor discontinuitilor respective.

 Indicaii de discontinuiti alungite izolate sunt acele indicaii ntre ale cror
margini cele mai apropiate este o distan mai mare dect de ase ori lungimea maxim a celei
mai mari indicaii .
Indicaii de discontinuiti alunjite aliniate sunt formate din cel puin dou indicaii
de discontinuiti alungite ntre ale cror margini cele mai apropiate este o distan egal sau
mai mic dect de ase ori lungimea maxim a celei mai mari indicaii.
Dou sau mai multe indicaii de discontinuiti alunjite ntre marginile crora este
o distan egal sau mai mic dect dimensiunea maxim a celei mai mari se apreciaz ca o
singur discontinuitate a crei dimensiune maxim este egal cu distana maxim ntre
marginile exterioare ale indicaiilor discontinuitilor respective.
Se definete drept grosime t , grosimea materialului de baz al mbinarii
sudate . n cazul cnd cele doua materiale de baz cu care se realizeaz mbinarea sudat au
grosimi diferite, grosimea t va fi egal cu grosimea materialului de baz cel mai subire.
n imbinrile sudate nu sunt admise defecte de tipul fisur, lips de topire,
neptrundere i crestturi.
Discontinuiti admise n mbinrile sudate sunt cele care au indicaia (imaginea
proiectat pe radiofilm) rotunjit sau alunjit, n limitele prevzute .
Discontinuiti rotunjite din imbinrile sudate se admit dup cum urmeaz. Vor fi
considerate relevante numai acele indicaii de discontinuiti rotunjite ale cror dimensiuni
maxime depesc urmtoarele valori :

1/10 t pentru t mai mic decit 3 mm

0,4 mm pentru t cuprins ntre 3 mm i 6 mm inclusiv

0,8 mm pentru t cuprins ntre 6 mm i 60 mm inclusiv

1,5 mm pentru t mai mare dect 60 mm

Discontinuitile rotunjite izolate sunt admise dac dimensiunea maxim a indicaiilor
acestora este egal sau mai mic dect 1/3 t, dar nu mai mare de 6 mm.
n cazul retasurilor la rdcin izolate, lungimea acestora sa nu fie mai mare de 20 %
din circumferina interioara a evii ;
n cazul mai multor retasuri la radacin, lungimea total a acestora s nu depeasc
30 % din circumferina interioar a evii, iar distana dintre dou retasuri alturate s fie cel
puin egal cu 10 % din circumferina respectiv.
n cazul examinrii unei mbinri sudate placate, aprecierea calitii mbinrilor
sudate placate, se va face separat pentru mbinarea materialului de rezisten i a placajului,
n funcie de grosimile acestora. n acest scop se va examina mai nti n mod obligatoriu
mbinarea sudat a materialului de rezisten i apoi ansamblul. Stabilirea calitii mbinrii
sudate a materialului de rezisten se face n conformitate cu prevederile prezentei prescripii,
iar stabilirea calitii mbinrii placajului se va face n conformitate cu prevederile proiectului
( desenul tip de ansamblu ).
n cazuri speciale, n care se consider necesar, n condiiile prevzute de SR EN 444,
aprecierea calitii mbinrilor sudate, se va face conform proiectului, documentaiei de
execuie, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR INSPECT respectnd
standardele aplicabile precum i prescripiile tehnice colecia ISCIR aplicabile i altor
reglementri ( standarde europene ) cu acordul scris al ISCIR INSPECT.