SCOALA POSTLICEAL SANITAR

,, SF. VASILE CEL MARE

PLOIESTI

COORDONATOR :
PROF. PAN MAGDALENA

ABSOLVENT :
DUMITRESCU DENISA

PROMOTIA
2008

PLANUL PROIECTULUI
NGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE
PACIENILOR CU HEPATITA CRONICA
CAPITOLUL I
MEMORIU EXPLICATIV
I.1 NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE
I.2 DEFINIIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE
I.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENILOR
CU HEPATITA CRONICA .
I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGAII
I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENII AUTONOME I
DELEGATE
I.6 EVALUAREA (Evoluie. Complicaii. Prognostic)
I.7 EDUCAIE PENTRU SNTATE
I.8. MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

CAPITOLUL II
II.1 CULEGEREA DATELOR
II.2 ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR
II.3 PLANIFICAREA NGRIJIRILOR
II.4 APLICAREA NGRIJIRILOR
II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI

CAPITOLUL III
EVALUAREA FINALA
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

MEMORIU EXPLICATIV :
S crezi in gndul tu, s crezi c ceea ce e adevrat pentru tine, in inima ta e
adevarat pentru toti oamenii acesta e geniul .
D grai convingerii tale taine si ea va deveni o comoara a lumii
(R.Wemerson)
Hepatita cronica rmne ascuns celor care nu o caut
(J.Waldenstrom )

CAPITOLUL 1

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE

ACORDATE BOLNAVILOR CU HEPATITA
CRONICA

1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE

1.1.1. ANATOMIA FICATULUI

Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consistenta ferma , ficatul
Cantareste la adult 1200 1500 g cu vasele golite. Este situat in loja subdiafragmatica si
partea interna a hipocondrului stng .
Este alcatuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa sase ori mai mare decat cel
stang .
Ficatul are doua fete : una superioara, convexa si alta inferioara . Fata superioara
este limitata de doua margini : una posterioara, mai groasa si alta anterioara mai ascutita.
Pe fata inferioara se observa doua santuri sagitale si un sant transversal, de aspectul
literei H . Aceste santuri delimiteaza lobul drept, lobul stang, lobul patrat, ventral si
lobul Spiegel, dorsal. Healey a descris 9 segmente cu vascularizatie si topografie biliara
independente, segmente despartite printr-un tesut conjunctiv densificat .
In santul transversal se afla hilul ficatului, prin care patrund vasele si nervii
ficatului si ies canalele biliare si limfatice ale organului.
Ficatul are doua invelisuri : un invelis seros, care inveleste tot ficatul, cu exceptia
unei benzi transversale la nivelul suprafetei superioare, unde ficatul este aderent direct la
diafragm ; al doilea invelis este capsula Glisson, care acopera ficatul si intra la nivelul
hilului in interiorul organului de-a lungul vaselor si a cailor biliare. Vascularizatia
ficatului este asigurata de artera hepatica, care aduce sangele arterial si de vena porta care
aduce sange venos functional. Sangele pleaca de la ficat prin venele suprahepatice, care
colecteaza tot sangele din acest organ si il varsa in vena cava inferioara. Vasele limfatice
se aduna intr-o retea subseroasa care ajunge la ganglionii sternali, mediastinali anteriori,
pancreaticolienali, cu limfa colectata de pe fata inferioara si din limfaticele septurilor
intrahepatice .
Nervii ficatului provin din plexul hepatic, alcatuit din fibre simpatice care ies din
ganglionul celiac si din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi .

1.1.2. STRUCTURA HISTOLOGICA

Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjunctiv si elastic. Din capsula pornesc
de la hil spre interiorul ficatului septuri fibroase, care constituie suportul conjunctiv al
elementelor vasculare, biliare, limfatice si nervoase . Elementele conjunctive provenite
din capsula, impreuna cu trauma reticulara care reprezinta suportul celulelor hepatice
constituie ceea ce reprezinta structura mezodermica a ficatului. In afara de aceasta mai
exista si structura endoteliala, alcatuita din celule hepatice (hepatocite).
Pana de curand, structura histologica a ficatului era dominata de conceptia lobulara
a lui Malpighi, potrivit careia lobul hepatic ar fi unitatea morfofunctionala a ficatului.
Lobului i se atribuie o forma hexagonala, avand in centru vena centrolobulara, la care
ajung venele din reteaua perilobulara; in ochiurile acetei retele se gasesc cordoanele
hepatocelulare, alcatuite din doua randuri de celule cu dispozitie radiala. La unirea mai
multor lobuli se formeaza spatiile portobiliare sau spatiile Kiernan, in care sunt asezate
vasele sanghine si limfatice, canalele biliare si nervii .
Cercetarile recente, bazate pe mijloacele cele mai moderne, arata insa ca unitatea
morfofunctionala a ficatului este acinul hapatic, alcatuit dintr-o masa informa de
hepatocite, dispuse in jurul unei venule porte (vena axiala) . O grupare de 2-3 acini
tributari unei venule axiale alcatuiesc un acin complex, iar 3 acini complexi si cativa
acini simpli realizeaza un conglomerat de acini.
Hepatocitele dispuse in apropiere de ramura terminala a venulei porte axiale
formeaza zona intai de hepatocite (active metabolic), hepatocitele situate la periferia
acinului formeaza zona a treia (celule adaptate functieie de depozitare), intre ele se
situeaza zona a doua, cu hepatocite care fac schimbul de glicogen intre zone.
Conform schemei lui Eppinger se vorbea de cordoane hepatocelulare dispuse in
doua randuri, intre ele fiind canaliculul biliar, care la periferie se indreapta spre sinus;
intre hepatocite si sinus se situeaza spatiile Diesse, in acest fel hepatocitului i se atribuiau
doi poli : unul vascular si altul biliar. Potrivit conceptiei acinoase, exista insa lamele
unicelulare, care se intretaie intre ele, la incrucisari fiind vasele. In acest fel hepatocitul

este scaldat de 2-3 fete de sinusoide, iar pe celelalte fete vine in contact cu 2-3 canalicule
biliare. Hepatocitul emite vilozitati mai mici sau mai rare catre canaliculul biliar.
1.1.3. FIZIOLOGIA FICATULUI
Ficatul are o mare capacitate de regenerare, demonstrata prin faptul ca dupa o
hepatotectomie partiala regenerarea incepe dupa 24 de ore, atinge maximul in 4-5 zile si
se termina in 14 zile. Functiile lui sunt multiple, fiind indeplinite la nivelul hepatocitului.
1.1.3.A. Functiile metabolice
Se exercita in metabolismul glucidic, proteic si mineral. In metabolismul glucidic,
ficatul intervine in fosforilarea si polimerizarea glucidelor in glicogen, asigurand rezerve
de glucoza si mentinerea hemostazeiglicemice. La nevoie fabrica glucoza din proteine si
grasimi ( gliconeogeneza). Metabolismul glucidic hepatic este insulinodependent .In
metabolismul proteic, ficatul are functie proteinoformatoare si de echilibru proteic,
functie ureogena. Sintetizeaza albumina, 70% din globuline, 50% din -globuline
protrombina si fibrinogenul, catabolizeaza nucleoproteinele. In metabolismul lipidelor
intervine in absortia grasimilor si in fosforilarea lor, in sinteza si esterificarea
colesterolului, in sinteza lipoproteinelor, fosfolipidelor si trigliceridelor. In metabolismul
mineral actioneaza prin depozitarea fierului si a cuprului si intervine in repartitia apei si a
electolitilor (ioni de Na + , K+ si Cl - )in organism.
1.1.3.B. Functia biliara
Comporta secretia si excretia bilei, cu rol important in digestia si absortia
grasimilor, in absortia vitaminelor liposolubile ( A, D ,E si K)in absortia fierului si a
calciului alimentar . Bila se varsa in intestin in cantitati de 600-1000 ml/24 ore. Ea
contine 97 % apa si urmatorii componenti principali : saruri biliare, pigmenti biliari,
colesterol si saruri anorganice.

1.1.3.C. Functia antitoxica

Consta in faptul ca ficatul dispune de activitati prin care substantele toxice de
origine exogena, ca si acelea rezultate din metabolismele endogene sunt transformate in
substante mai putin toxice si eliminate ca atare. Neutralizareasubstantelor toxice este
realizata de ficatcu ajutorul proceselor de conjugare a acestor substante, cu sulful de
exemplu (actiunea de sulfoconjugare ).
Ficatul este un important depozit de vitamine A, B2, B12, D, K. El intervine in
convertirea carotenilor din vitamina A, in transformareavitaminei B1 in cocarboxilaza, in
conjugarea vitaminei B2 pentru formarea fermentului galben respirator,de procesul de
sintetizare a protrombinei cu ajutorul vitaminei K.
Sinteza fermentilor necesari proceselor vitale este indeplinita intr-o foarte mare
masura de ficat. Fermentii sunt complexe macromoleculare legate de grupari active iar
sinteza lor reprezinta o activitate laborioasa a hepatocitului si necesita integritatea
anatomica si functionala a ficatului. Mai amintim interventia ficatului in mentinerea
echilibrului acido-bazic, rolul ficatului ca depozit al apei si posibilitatea lui de a echilibra
perturbarile circulatorii .

1.2. DEFINITIE , ETIOLOGIE

1.2.1.

DEFINITIE
In general, prin hepatita cronica se intelege o leziune sistematizata a ficatului,

caracterizata printr-o infiltrare predominant portala, cu celulu mononucleare limfocite si

plasmocite si prin dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv. 75% din cazuri prezinta in
antecedente hepatita virala, hepatita cronica manifestandu-se dupa cel putin 6 luni de la
debutul aceteia. 10% din hepatitele virale evolueaza catre cronicitate si aproape 20%din
ciroze succeda unei hepatite cronice. Meritul de a fi descris si individualizat hepatita
cronica revine hepatologului german Heinz Kalk.
Timp indelungat hepatita cronica ca entitate clinica nu a fost admisa, fiind inclusa
in hepatita virala prelungita, fie in cirozele hepatice incipiente. Dealtfel, delimitarea de
ciroze este esential biopsica.
Exista hepatita cronica cu pronostic mai sumbru decat unele ciroze. Desi
diagnosticul de ciroza poate fi uneori infirmat de biopsie, in majoritatea cazurilor biopsia
releva ciroze la cazuri considerate hepatita cronica.
Se descriu forme asimptomatice, dupa cum exista si forme zgomotoase de hepatita
cronica, astfel incat este foarte elocventa formularea conform careia Hepatita cronica
ramane ascunsa celor care nu o cauta ( J. Waldenstrom ).
In 1968, dr.Groote si colaboratorul Thaler si altii au propus la Congresul de la
Praga clasificarea morfologica (histologica) ,care a fost retinuta de Asociatia europeana a
bolilor de ficat, clasificare astazi aproape unanim admisa :
Hepatita cronica persistenta in care vindecarea este regula, iar fibroza putin
marcata ;
Hepatita cronica agresiva, care evolueaza, mai ales netratata, in 80% din cazuri
spre ciroza activa forma clinica de pronostic sumbru, cu fibroza importanta cu infiltrat
portal limfoplasmocitar mare cu prezenta necrozei.
Pana la un punct, aceasta clasificare se suprapune celei clinice care deosebeste :
Hepatita cronica persistenta (stabilizata, prelungita sau spontan curabila ) ;
Hepatita cronica activa sau evolutiva .

1.2.2.

ETIOLOGIE :
Etiologia hepatitelor cronice este aceea a hepatitelor acute .
Factorii favorizanti ai evolutiei spre cronicitate nu sunt inca definitiv stabiliti.

Asupra acestei probleme se va mai reveni.

Hepatitele cronice posthepatice virusale formeaza asa cum s-a amintit marea
majoritate a hepatitelor cronice din mediul nostru de observatie.
Hepatitele cronice de alta etiologie formeaza o categorie mai restransa.
1.2.2.A. Hepatitele cronice posthepatice virusale
Datele patologiei geografice releva faptul ca morbiditatea prin hepatita virusala
difera in prezent de la o regiune la alta.
Cu mici diferente, problema suferintelor hepatice cronice se considera a fi legata
sub aspectul etiologiei, in primul rand de hepatita virusala .
Existenta demonstrata a unor alteratii hepatice de alta natura decat cea virusala par
sa indreptateasca ideeaexistentei posibile a unor hepatopatii cronice care provin din alte
leziuni hepatice decat cele virusale .
1.2.2.B. Hepatitele cronice de alta etiologie
Dintre acestea merita a fi semnalate in primul rand suferintele hepatice care survin
in cursul unor boli infectioase, virusale, microbiene sau parazitare. Desigur ca datorita
frecventei diferite a acestor boli infectioase, a determinarilor hepatice inegale, precum si
a evolutiei lor in cursul bolilor de baza, leziunile hepatice din aceasta categorie nu au
importanta clinica identica. Luarea lor in discutie apare importanta din punctul de vedere
al etiopatogenezei generale a hepatopatiilor cronice.

 Hepatite in infectii virusale

In cursul unor infectii virusale ( cu exceptia hepatitei virusale )sunt descrise leziuni
hepatice in febra galbena, mai putin importanta pentru latitudinea noastra, in variola, in
ornitoza, poliomielita si boala Cocksakie, precum si viroza hepertica
In legatura cu problema cronicizarii suferintelor hepatic, merita a fi subliniate in
aceasta categorie determinarile hepatice, din cursul rickettsiozelor, tot mai frecvente in
ultima vreme .
De asemenea hepatita din mononucleoza infectioasa, mai frecventa decat se
descopera prin examenul clinic, prezentand modificari histopatologice asemanatoare
hepatitei virusale, cu necroze si infiltratii dense in spatiul port si sinusoide.
Hepatite in boli infectioase microbiene
Cointeresarea hepatica mai mult sau mai putin manifestata este descrisa in cursul
mai multor boli infectioase microbiene.
Sunt cunoscute hepatitele ce se dezvolta in cursul leptospirozelor caracterizate prin
necroze in focar si fenomene de colesteraza care se vindeca de obicei odata cu boala
fundamentala .
Hepatitele din salmoneloze evolueaza cu necroze, infiltratii uneori cu caracter
granulomatos, cu sau fara icter.
Infectiile cu bacili coli, frecvente la nivelul cailor biliare,avand punct de plecare
regiunea ileo-cecala sau caile urinare, pot uneori evolua si cu leziuni hepato-celulare si
reactie infiltrativa interstitiala, dar in tabloul clinic predomina semnele de angiocolita.
Pe langa procesele supurative hepatice din cursul infectiilor cu germeni anaerobi,
acesti agenti pot determina leziuni hepatocelulare toxice necrozante fara componenta
infiltrativa. Citam aici tuberculoza,lepra si sifilisul secundar si tertiar.

 Hepatite in parazitoze
Ambiaza hepatica, evolueaza spre supuratie si nu prezinta importanta.
In legatura cu semnificatia principala a cazurilor izolate de trecere in cronicitate a
suferintelor hepatice cu etiologia discutata, pentru patogeneza generala a hepatitelor
cronice pot fi luate in consideratie doua cazuri :
dezvoltarea spre cronicitate a leziunilor hepatice cu alta etiologie decat cea
virusala ar putea fi determinata de particularitatile reactionale ale terenului
individual pe care se dezvolta infectia sau infestatia. Aceste particularitati ar
putea fi inascute sau castigate prin alte boli sau conditii de viata, in acest caz
agentulpatogen ar contribui la perpetuarea hepatopatiei in mod similar cu
virusul hepatic.
nu ar fi insa exclus ca bolile infectioase sau parazitare amintite, sa prezinte
factori de dereglare a reactivitatii pe linie imunitara
Hepatitele toxice
Un alt grup de suferinte hepatice de alta etiologie decat cea hepatica virusala este
reprezentat de hepatitele toxice. Printre acestea mentionam : actiunea substantelor
insecticide de tip DDT, deratizante, solventi organici ca tetraclorura de carbon,
tetracloretanul, cloroformul si derivati de benzen, precum si derivatii de hidrogen arsenia.
Se dicuta posibilitatea ca substantele toxice sa produca un deficit relativ in
aminoacizii sulfurati impiedicand prin aceasta procesele de oxido-reducere.
Hepatitele medicamentoase
In legatura directa cu grupul anteriopr se impun a fi discutate leziunile hepatice de

origine medicamentoasa . Importanta acestora pentru patologia hepatica rezulta din

frecventa, din greutatile intampinate din diagnosticul diferential al icterelor, cat si din
punctul de vedere al mecanismului de producere si al evolutiei clinice
Sub aspect clinic, biologic si histopatologic,hepatitele medicamentoase se pot
prezenta sub doua forme : tipul colestatic si tipul citolitic.
Tabloul clinic al formei colestatice se caracterizeaza prin sindromul de retentie
biliara si sindromul calalic cu hiperlipidemie.
Formele citolitice survin in legatura cu medicamentele din grupe variate printre
care antireumatice, tuberculostatice, anticonvulsivante, etc.
Din punct de vedere clinic, biologic si histopatologic, nu se constata deosebiri
esetiale intre aceasta forma si hepatita virusala .

1.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME

PROBLEME ALE
PACIENTULUI CU HEPATA CRONICA

1.3.1.

SIMPTOMATOLOGIE
In 75 % din cazuri, hepatita cronica urmeaza unei hepatite virale, clinic

evidenta.De aici, obligatia de a urmari clinic si biologic (transaminaze, anomalii proteice)

orice hepatita acuta virala timp de 6 luni sau un an de la debut.
In 25 % din cazuri nu exista episod inaugural icteric. Evolutia este insidioasa, cu
astenie crescanda, tulburari digestive si inconstient subicter.
Examene biologice (VSH, timol tuburari de hemostaza, etc,) si histologice
transeaza diagnosticul. Examenul clinic deceleaza hepatomegalia. In cazuri exceptionale
hepatita cronica se instaleaza fara semne clinice. In cursul unui examen de rutina (donare
de sange, purtator de antigen Australia ), se descopera perturbatii biologice
(transaminaze, hipergammaglobuline si leziuni histologice evidente ). De aici rezulta ca
nu intotdeauna exista concordanta intre datele clinice, biologice si anatomice.
Alte forme de debut sunt : icter recidivant, semne de ciroza constituita ,etc.
In perioada de stare sunt prezente, in diferite grade (neobligatoriu in toate ),
sindroamele excretobiliar, de hepaticitoliza, hepatopriv, de activare mezenchivala si
uneori chiar de hipertensiune portala.
Cele mai importante simptome sunt :
Icterul simptom esential, desi exista si forme anicterice ; rar este invers,
evolueaza in puseuri si poate lua o alura colestatica (majoritatea cazurilor
evolueaza fara icter ) ;
Hepatomegalia uneori dureroasa la efort, este obisnuita (80%), fermitatea sa
fiind conditionata de accentuarea fibrozei;
Splenomegalia este mai putin frecventa ;
Angioamele stelare adesea precoce, apar in puseuri care coincid cu
exacerbarea icterului ;
Febra inconstanta si moderata ;
Astenia care contrasteaza cu starea generala, de obicei bine pastrata ;

 Anorexia pierderea in greutate sau invers ;

Tulburari dispeptice biliare pancreatice duodenale, etc, completeaza tabloul ;
ameliorarea apare de regula la femeia tanara, ameliorarea sa urmand evolutia
leziunilor hepatice ; alteori, apar semne de ciroza constituita, asociata,
encefalopatie, hemoragii digestive; in alte cazuri exista manifestari sistematice
extrahepatice: atingeri articulare (artralgii sau aspect de poliartrita reumatoida ),
leucopenie, colita ulceroasa, intalnita mai ales la anglosaxoni.
Semnele prezentate nu sunt obligatorii, multe putand lipsi. Punctia biopsie este
obligatorie dupa 6 luni de evolutie . Prognosticul este intotdeauna rezervat, deoarece 2030% din cazuri evolueaza catre ciroza metaicterica . Supravegherea VSH este indicata,
deoarece valorile sale indica cel mai bine evolutia bolii . Aparitia unui cancer de ficat
este posibila, de aceea depistarea sistematica a -feto-proteinei se impune .
Toate probele functionale de rutina pot fi alterate, dupa gradul de evolutie si
importanta leziunilor : in perioada icterica exista hiperbilirubiunemie ; transaminazele
sunt crescuite constant (TGO si TGP ) persistenta unor valori crescute impune un
prognostic mai rezervat ; fosfatazele alcaline sunt moderat crescute ; coborarea indicelui
de protrombina este obisnuita (scaderea lenta semnifica un prognostic infast; testele de
flocularesunt intens pozitive (timol ) ; VSH exceptional normal ).
Tulburarile imunologice dobandesc astazi tot mai multa importanta : hiposerinemia
sub 3g% si hipergamaglobulinemia peste 2 % indica un prognostic rezervat. Pot fi insa si
normale ; modificarile electroferatice se caracterizeaza, in general, printr-un model 2
globuline scazute, 1 si mai ales -globuline crescute ; modelul imunoelectroferatic
consta in scaderea progresiva a tuturor 2 globulinelor cu exceptia macroglobulinelor .
Imunoelectroforeza arata cresterea imunoglobulinelor (lg) .

1.3.1.A. Hepatita cronica persitenta

Stabilizata sau prelugita sau spontan curabila apare dupa un puseu icteric aparent
benign.Tabloul clinic este vag : 50% din bolnavi au starea general buna ;altii se plang de
astenie, anorexie, dureri in hipocondrul drept (dar aceste simptome nu pot fi organice,
fiind descrise frecvent sub termenul de sindrom posthepatic ;nu se ivesc manifestari
sistemice ; icterul nu apare decat in hepatitele acute recidivante ) . Ficatul este adeseori
marit si sensibil . Splenomegaliile, febra si manifestarile extrahepatice nu se intalnesc.
Antigenul Australia este prezent in 80% din cazuri . Se admite in aceste cazuri ca
boala este rezultatul pesistentei virusului. Tabloul biochimic poate fi normal permanent
sau periodic . Deseori transaminazele sunt moderat crescute ; timolul si -globulinele pot
fi putin crescute, iar reactia poate fi putin pozitiva . Bilirubinemia nu depaseste de obicei
valorile normale . Anticorpii circulanti sunt exceptionali prezenti .Boala nu evolueaza
spre ciroza. Cu sau fara corticoterapie, boala este spontan curabila ,tabloul histologic
fiind cel prezent. Afecteaza ambele sexe. Multi autori se intreaba daca este o boala sau un
mod de evolutie mai lent catre restitutio ad integram , dar altii sunt mai prudenti
afirmand ca nu poate fi exclusa evolutia cirogena .
1.3.1.B Hepatita cronica agresiva
Activa, evolutiva urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute, dar terenul joaca un
rol foarte important. Tabloul clinic este in functie de activitatea procesului patologic.
Uneori, evolutia este asimptomatica timp indelungat. Starea de nutritie este mult timp
buna . In general, bolnavii se plang de astenie, oboseala, lipsa de energie,apetit diminuat,
scaune neregulate. Hepatomegalia dureroasa, neteda si ferma este obisnuita,
splenomegalia mai rara, iar icterul nu poate fi decat cu ocazia puseurilor de agravare.
Durerile in hipocondrul drept sunt inconstante, dar la unii bolnavi sunt puternice
sugerand o colica biliara sau un ulcer. Angioamele stelare reprezinta un semn de

agravare. Variatele manifestari sistematice (articulare, cutanate, cardiovasculare, febra,

leucopenie, proteinurie moderata) atunci cand sunt prezente, reprezinta argumente in
sprijinul reactiilor imunologice care iau nastere.
Cand apare la tinere femei, hepatita cronica se insoteste de tuburari endocrine,
amenoree, acnee, vergeturi, facies lunar.
Tabloul biologic este bogat: transaminazele depasesc 100U, timolul este crescut
peste 20U, iar celelalte teste de floculare sunt pozitive; VSH, moderat crescut, tulburari
de cuagulare prezente; electroforeza arata hiposerinemie, cu hipergammaglobulinemie.
Prezenta anticorpilor este martorul dezordinilor imunologice.O forma specifica
izolata de Mackay in 1956, este hepatita lupoida (identificata uneori cu hepatita cronica
hiperimunoglobulinica).Boala apare la femei tinere la care icterul, subfebrilitatea si
puseurile evolutive sunt prezente.Amenoreea si manifestarile sistematice, se asociaza cu
alte boli autoimune frecvente.In ceea ce priveste datele de laborator, retentia BSP,
hipergammaglobulinemia peste 2,5% (IgG si IgM) anticorpii circulati, factorul L.E. sunt
prezente.
In timpul ultimilor ani, au fost descrise doua forme clinice de hepatita cronica
agresiva :
Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ
Care apare in principal la femeia tanara, are tabloul clinic foarte bogat, iar cel
biologic foarte alterat. Evolutia este spontana, totdeauna spre exitus, care produce prin
insuficienta hepatica si mai rar, cand ciroza s-a constituit, prin hemoragii digestive.
Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv
Mai frecventa la barbati, cu semne clinice mai discrete. Testele de explorare
hepatica sunt mai putin perturbate. Unii autori descriu si o hepatita cronica cirogena,
neadmisa in unanimitate .

1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI LA ACTE DE

INVESTIGATIE

1.4.1.

PROBLEME DE EXPLORARE HEPATICA

1.4.1.A. Probleme de orientare

Aceste probe sunt folosite pentru depistarea unor boli hepatice, pentru precizarea
in caz de banuiala,a existentei unei asemenea boli.
In urina se cauta eliminarea urobilinogenului, pigment biliar care apare in cantitati
crescute in caz de insuficienta functionala a ficatului .
In sange se cauta (1-2 probe) modificari privind starea de labilitate coloidala a
serului sangvin (in legatura cu proteinele serice), cum sunt reactia turbilitatii timolului si
reactia Gross sau reactia sulfatului de cadmiu .
De asemenea se cauta in sange concentratia unei enzime, care creste in cazuri de
inflamatie acuta a ficatului. Avand origine predominant hepatica, se determina nivelul
transaminazei oxalice sau pirubice.
1.4.1.B. Probe generale
Acestea se fac la orice bonav de ficat (hepatite acute sau cronice, ciroze, intoxicatii
hepatice chimice sau de alta natura ) cu scopul :
precizarii intensificarii alterarilor ficatului, caracterului inflamator sau
degenerativ lezional, etapei evolutive a bolii ;
urmarii evolutiei bolii spre agravare, stabilizare sau retrocedare in special in
urma tratamentelor aplicate prin probe de mai multe ori in cursul bolii .
In urina se cauta pigmentii biliari, bilirubina si urobilinogenul .
In serul sangvin se executa probe privind :
starea proteinelor serice pentru care se fac reactiile de labilitate serica, ca timol,
Takata- Ara, Gross, Weltman.

De asemenea pentru precizarea naturii si cantitatii proteinelor serice (in echilibrul

carora ficatul joaca rolul principal), se fac dozari cantitative ale proteinelor totale din ser
(normal 7-8 g%) si cercetarea prin electroforeza a fractiunilor proteice .Electroforeza
proteinelor serice permite determinarea procentuala si cantitativa fractiunilor proteice,
dupa viteza cu care migreaza fiecare din ele intr-un camp electric. Se pot astfel izola
albuminele si globulinele din serul sangvin. Albuminele sunt fabricate numai de ficat. La
oamenii normali, aproximativ 60% din proteinele totale sunt albumine si 40% globuline.
In bolile hepatice inflamatii difuze in ficat, cum sunt hepatitele si cirozele, scad
albuminele

si cresc globulinele pana la inversarea rapotului dintre ele . Cu cat

albuminele serice se gasesc mai scazute, cu atat este mai lezata celula hepatica si
respectiv boala este mai severa. Albuminele serice scad mai ales in bolile hepatice
cronice si in special in ciroze decompensate. Cresterea globulinelor se intalneste in toate
hepatitele acute si cronice, moderate si severe, evolutive (active). In hepatitele acute
cresc in special globulinele, iar in cele cornice globulinele.
cercetarea enzimelor serice cu origine hepatica da informatii valoroase privind
starea tesutului hepatic. In practica se cerceteaza prezenta urmatoarelor
enzime : aldolaza, transaminazele oxalice si piruvice, fosfatazele .
cercetarea eliminarii unor substante colorante care au trecut prin ficat reprezinta
o buna explorare a celulelor hepatice. Se utilizeaza substante ca :
bromsulfoftaleina (BSP), roz bengal, etc.; care sunt retinute din circulatie si
eliminate aproape in totalitate de catre tesutul hepatic.
cercetarea timpului de protrombina si a complexului protrombina
proconvertina (produsi ai celulelor hepatice ) se efectueaza de asemenea pentru
a avea o imagine mai complexa asupra starii functionale hepatice

1.4.1.C. Probe speciale pentru explorarea ficatului

Explorari mai complexe sau mai fine se cer in cazul bolnavilor cu forme deosebite
de boala sau cand celelalte probleme au ramas neconcludente.
Amintim cateva din aceste probe:
dozarea bilirubinei libere si conjugate ca si determinarea activitatii fosfatazei
alcaline , ambele probe completandu-se in a arata originea hepatica sau
canaliculara (obstructiva) a unui icter.
cercetarea eliminarii bilei in intestin prin tubaje duodenale ca si a calitatilor
bilei obtinute care dezvaluie o eventuala inflamatie sau infectie a cailor
biliare. Sedimentul biliar si culturile din bila vor arata starea cailor biliare si
vor indica eventualele tratamente necesare.
imunoelectroforeza care permite izolarea specifica a multor fractii proteice
serice si prin aceasta arata existenta eventuala a unor procese imunologice
care ar interveni in elvolutia formelor respective de hepatita.
cercetarea starii maduvei osoase prin punctie in osul sternal sau coxal si
analiza cantitativa si calitativa a celulelor sanguine medulare ,care traduc
capacitatea de regenerare a sangelui la acesti bolnavi.
splenoportografia pentru a explora starea circulatiei prin vena splenica si
vena porta in vederea scoaterii chirurgicale a splinei si a eventualelor
derivatii venoase necesare.
Excesul de analize nu este de natura sa clarifice pe medic si nu ajuta cu nimic
bolnavului.

1.4.2.

NOTIUNI DE SEMIOLOGIE

1.4.2.A. Anamneza
Interogatoriul unui hepatic trebuie luat foarte amanuntit, varsta si antecedentele
personale fiind extrem de importante . Vom cerceta daca bolnavul a avut afectiuni
hepatobiliare in primul rand hepatita epidermica, cu sau fara icter, apoi hepatitele
prelungite, colici hepatice, colecistita, sifilis sau tuberculoza.
Bolile tubului digestiv pot avea urmari asupra ficatului : ulcerul duodenal, tiflita,
apendicita, dizenteria. Unele boli infectioase pot leza ficatul : febra tifoida, pneumonia,
scarlatina, septicemiile, supuratiile septice. Sifilisul poate provoca leziuni hepatice in
orice faza a evolutiei sale: tuberculoza poate determina leziuni caracteristice.
Nu vom omite niciodata sa ne interesam daca pacientul a fost consumator de alcool
etilic si in ce masura.
La antecedentele personale ne vominforma asupra afectiunilor cardiace
(insuficienta a cordonului drept, mediastinopericardite ), care intereseaza adesea ficatul.
Fiind cunoscut faptul ca multe medicam,ente au actiune hepatotropa, vom interoga
bolnavul daca a facut tratamente cu aceste substante : derivati de arsen trivalent, fosfor,
cloroform.
Vom incheia interogatoriul precizand modul de debut al bolii (lent, insiduos, brusc)
timpul de cand evolueaza si daca evolutia a avut caracter cronic, progresiv sau in crize,
cu perioade de acalmie.
Tulburari functionale

Tulburarile digestive pe care le putem intalni sunt : scaderea apetitului, gust amar
in gura, greturi, mai rar varsaturi, senzatia de balonare. Constipatia este un simptom des
intalnit, mai des in afectiunile cu icter, diareea este mai frecventa in bolile insotite de
hipertensiune portala.
Durerile hepatice sunt conditionate de distensia capsulei Glisson sau de interesarea
invelisului peritoneal.
Semnele hepatice survin in insuficienta hepatica : pacientul se plange de astenie,
somnolenta matinala sau postprandiala, in insuficienta hepatica pronuntata bolnavul
devine mai somnolent sau dimpotriva, devine agitate, delireaza, poate face acte de
dementa. Deseori bolnavii hepatici se plang de impotenta sexuala.
Semnele de hemoragipare apar mai ales in ciroza.
Pruritul, care poate sa fie rebel, apare in ictere si in insuficienta hepatica.
Examenul obiectiv
Inspectia generala furnizeaza elemente pentru diagnostic si prognostic. Starea de
nutritie este alterata ; bolnavii par emaciati, mai ales la fata si la extremitati. La nivelul
mucoaselor si tegumentelor vom urmari coloratia icterica ; pe pometii obrajilor se pot
observa retele venoase, coloratie rosie a tegumentelor tenare si hipotenare ale palmelor
(eritroza palmara) si prezenta unor stelute vasculare pe pielea gatului si a toracelui
superior sunt semne de insuficienta hepatica ; uneori , se pot observa elemente purpurice
pe tegumente.
Edemele vor fi cercetate cu atentie, de multe ori manifestandu-se numai printr-o
discreta infiltrare.
Cercetarea temperaturii este obligatorie, hipertermia intalnindu-se in multe boli ale
ficatului.
Inspectia hipocondrului drept poate decela o bombare a acestei regiuni in
hepatomegaliile considerabile; bombardarea este asimetrica si se adapteaza simultan cu
miscarile respiratorii.

Inspectia abdomenului arata deseori o crestere in volum si prezenta unei bogate

circulatii colaterale, precum si bombardarea ombilicului.

Palparea
Este principala metoda de examinare a ficatului. In mod normal ficatul poate fi
exploatat prin palpare numai sub rebordul costal si in epigastru. Palparea ne furnizeaza
date asupra marimii ficatului, a consistentei, a suprafetei, a mobilitatii si a sensibilitatii
sale la presiune. Se executa in decubit dorsal si apoi in ortostatism. Procedeele de palpare
sunt bimanuale sau monomanuale :
Procedeeele bimanuale bolnavul este culcat in decubit dorsal, tine
genunchii flexati,respira linistit si examinatorul se aseaza in dreapta lui. Fata
palmara a mainilor se plaseaza pe abdomen, cu degetele indreptate spre
torace ; se deprima usor si succesiv peretele abdominal apropiind mainile de
rebordul costal in timp ce pacientul este invitat sa inspire mai adanc. Un alt
procedeu este acela prin balotare: mana stanga plasata in regiunea
lombaradreapta imprima mici lovituri inainte, in timp ce ficatul e palpat cu
mana dreapta.
Procedeul monomanual examinatorul se aseaza catre capatul bolnavului ,
incercand sa exploreze marginea inferioara a ficatului cu degetele de la
mana dreapta incovoiate in forma de gheara, in timp ce bolnavul sa faca
miscari respiratorii mai ample.
Palparea pune in evidenta o eventuala hepatomegalie.
Consistenta este crescuta in ciroza hepatica, ciroza cardiaca, cancer, sifilis si
scazuta in degenerescenta grasa, in chistul hidatic in abcese.
Suprafata este neregulata in ciroze, cancer, sifilis si neteda, regulata in hepatite,
ficatul cardiac, leucemie.

Sensibilitatea la presiune: ficatul normal nu este sensibil, este dureros in caz de

ficat cardiac, hepatita acuta,cancer, abces, perihepatita; este imposubil in ciroze ,
chistul hepatic.
Dupa palparea ficatului este obligatoriu sa se examineze cu atentie splina si sa se
faca un examen atent al abdomenului, precum si al tuturo organelor si aparatelor.
Percutia
Este necesara pentru a stabili corect dimensiunile ficatului si pentru a determina
marginea superioara a matitatii hepatice. Mai intai se determina marginea superioar,
percutand de sus in jos pe linia medioclaviculara dreapta. Se procedeaza la fel pe liniile
parasternala, axilara si scapulara dreapta. In mod normal, limita superioara a matitatii se
afla :
pe linia parasternala: la marginea superioara a coastei a 6-a;
pe linia medioclaviculara : la marginea inferioara a coastei a 6-a;
pe linia axilara : la marginea inferioara a coastei a 6-a;
pe linia scapulara : la costa a 10-a .
Limita inferioara se afla prin palpare cu ajutorulpercutiei superficiale, efectuata de
jos in sus spre rebordul costal drept. Distanta dintre limita superioara sic ea inferioara ne
arata dimensiunile ficatului.Astfel pe linia medioclaviculara, ficatul masoara 9-11 cm, pe
linia parasternala 7-9 cm, iar pe linia axilara 7-8 cm.
In timpul percutiei pacientul nu trebuie sa inspire profund, limita superioara a
matitatii deplasandu-se in inspiratie fortata cu 6-7 cm.
Explorarea functionala a ficatului

Explorarea clinica a ficatului trebuie completata cu o serie de teste care ii

exploreaza starea functionala . In acest scop se face o explorare plurifunctionala,
realizandu-se adevarate baterii de texte sau spectre functionale.
Explorarile ficatului sunt morfologice, functionale si vasculare.
Explorarile morfologice: punctia biopsie este unul din cele mai utile mijloace de
diagnostic, cu conditia ca leziunile sa fie difuze. In unele situatii, cum este cazul
suspiciunii de cancer, punctia biopsie hepatica se executa sub controlul laparascopului.
Punctia care se face cu acul Menghini este o explorare atraumatica, cu accidente
rare (1,5%) grevata de o mortalitate foarte redusa ( 0,03-0,05%)
Pregatirea bolnavului este obligatorie. Va fi pregatit psihic, explicandu-se
necesitatea si lipsa de pericol a punctiei. Se determina in prealabil timpul de sangerare de
coagulare, timpul Quick si se numara trombocitele. Cu doua zile inainte se administreaza
vitaminele K si C, clorura de calciu si un hemostatic. Inaintea punctiei se va face o clisma
evacuatoare si se face o injectie cu Dilauden sau Mialgin. Tegumentele vor fi dezinfectate
si se va face o anestezie locala cu Procaina 2% dupa efectuarea punctiei se aplica o punga
cu gheata si bolnavul ramane culcat in decubit lateral stang 2 ore, apoi va pastra repausul
la pat 24 de ore, sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale.
Contraindicatiile punctiei-biopsie sunt :sindroamele hemoragipare, cu indicele de
protrombina sub 60 %, un numar de trombocite sub 90.000, ficatul de staza, banuiala de
chist hepatic sau de abces hepatic, un icter de lunga durata.
Complicatiile care pot surveni sunt : hemoragia prin plaga de punctie; hemoragia
in pleura sau in peritoneu, perihepatita, pleurezia, peritonita biliara, punctionarea altor
organe (colon, tumori ale rinichiului ).
1.4.2.B. Laparoscopia
Este o metoda de examinare a suprafetei ficatului cu ajutorul laparascopului.Pot fi
explorate fata inferioara si marginea anterioara. Este utila mai ales in neoplasme si in

hepatomegaliile cu icter, in plus sunt cercetate vezicula biliara si o parte din caile biliare.
In leziunile circumscrise, laparascopia permite efectuarea unei biopsii dirijate.

1.4.2.C. Scintigrafia
Este o metoda care aduce informatii asupra tesutului ficatului cu ajutorul
elementelor radioactive.
Explorarile se fac pentru parenchim si mezenchim.
Explorarile parenchimului : se cerceteaza metabolismul glucidic, proteic, lipidic,
functia biliara, functia antitoxica, factorii de coagulare, functia de eliminare a
substantelor colorate si testele enzimologice.
Explorarile ficatului in metabolismul glucidelor : in primul rand se dozeaza
glicemia.Proba hiperglicemiei provocate se bazeaza pe faptul ca o lezare a hepatocitului
tulbura depozitarea glicogenului, iar administrarea in exces a glucidelor face ca aceasta
sa creasca in sange. Dimineata pe nemancate se administreaza 100g glucoza pura in 200
ml apa cu ceai, se dozeaza glicemia din ora in ora, timp de 3-4 ore. Cifra gicemiei
maxime la normal nu depaseste 1,4-1,6g o/oo .Proba nu este specificata pentru fica,
deoarece glucoza poate fi metabolizata si in alte tesuturi sau organe.
Testul tolerantei in galactoza (Bauer) are mai multe specificitate, galactoza fiind
metabolizata de ficat , care o transforma in glicogen. Proba se efectueaza dimineata pe
nemancate. Bolnavul este invitat sa-si goleasca vezica urinara si i se administreaza 40g
galactoza pura in 300-500 ml apa. Se iau probe de urina la 2,4,6 si 24 de ore. La individul
normal nu trebuie sa se elimine mai mult de 2g galactoza; o eliminare de 3g denota o
lezare functionala moderata, iar o eliminare peste 6g arata o insuficienta hepatocelulara
severa.
Explorarea ficatului in metabolismul proteic

Dozarea proteinelor plasmatice ne va da informatii asupra cantitatii de albumine si

de globuline. O scadere a valorii albuminelor sub 4g % sugereaza de asemenea o
insuficienta hepatocitara. In schimb in asemenea situatii vor creste in special globulinelesi mai rar -globulinele. In mod normal, raportul albumine/globuline este de
1,5-1,8; scaderea acestui raport, care poate deveni chiar subunitarindica un sindrom de
insuficienta hepatocelulara .
Scaderea fibrinogenului (normal 200-400 mg o/oo ) constituie un indice de alterare
difuza a ficatului.
Testele de disproteinemie, utilizate pa scara foarte larga, nu pot fi considerate
specifice, ele fiind positive in diferite alte stari sau afectiuni in care apar modificari in
compozitia cantitativa si calitativa a proteinelor (afectiuni renale , procese inflamatorii,
infectii, cancere). Sunt gresit denumite probe hepatice. Se practica o multitudine de
teste de disproteinemie : reactia Takara-Ara, reactia Gross, banda de coagulare
Weltmann, reactiile cu sulfat de cadmiu, cu sulfat de zinc, apoi testele de labilitate cu apa
distilata. Dintre toate in ultimul timp majoritatea clinicienilor se multumesc cu reactia de
turbiditate cu timol, care dupa tehnica Mac Lagan, arata in mod normal valori de

0-4

U(unitati)
Explorarea ficatului in metabolismul lipidic
Dozarea colesterolului total si a colesterolului esterificat este foarte folosit in
explorarea functionala a ficatului. Mai important este insa comportarea colesterolului
esterificat. Raportul de colesterol esterificat/colesterol total, in stare normala de 0,7-0,8
este foarte scazut in insuficienta hepatic, fiind un test valoros de apreciere a ficatului.
Explorarea functiei biliare

Se cerceteaza constituentii bilei in sange, urina si materiile fecale.Dozarea

bilirubinei in sange arata in mod normal o cantitate de 5-10 mg o/oo , constituita din
bilirubina indirecta (neconjugata) si directa (conjugata). Acestea se pun in evidenta si se
dozeaza cu diazoreactivul Erlich, prin reactia Hijmans van der Berg. Cresterea bilirubinei
indica un icter. Bilirubina indirecta este crescuta in icterul hemolitic, precum si in multe
cazuri de hepatite. Bilirubina directa este crescuta in icterele prin hepatita, unde pot
atinge valori de pana la 200 mg o/oo si icterele prin obstructie in care poate ajunge pana la
400 mg o/oo .
Raportul bilirubina indirecta/bilirubina totala (L/T) este foarte folosit pentru
diagnosticul si chiar pentru a aprecia gradul de afectare hepatica.
Bilirubinemia se datoreaza trecerii bilirubinei direct in urina. Ea coloreaza urina in
galben pana la aspectul de bere neagra, si poate sa apara inainte de coloratia icterica a
tegumentelor. Nu se intalneste decat in icterul prin obstructie si in cel hepatocelular, fiind
absenta in icterul hemolitic.
Dozarea sarurilor biliare in sange (colalemia)indica in mod fiziologic valori sub
4 mg

/oo. Sarurile biliare cresc mult in icterul obstructive si mai moderat in icterul

hepatocelular; in acste cazuri sunt insotite de aparitia sarurilor biliare in urina.

Dozarea urobilogenului si a urobilinei sunt probe curente. In mod normal, in urina
nu gasim urobilinogen sau doar urme. Urobilinogenuria creste cand ficatul este
insuficient sau cand se produce o hemoliza exegarata ; in consecinta, va fi crescuta in
insuficienta hepatocelulara (cu sau fara icter) si in icterul hemolitic . Urobiligenul dispare
din urina in icterul obstructive (cand scurgerea bilei in duoden este oprita)sau in hepatite
grave (cand ficatul nu mai poate screta si excreta bila )
Sterocobilinogenul se cerceteaza in materiile fecal, in mod normal se elimina prin
fecale 20-40 mg streptocobilinogen/24 ore. Lipsa completa sau scazuta su 5 mg sunt
intalnite in obstructia completa a scurgerii bilei in intestine, cum este cazul in cancerul
cap de pancreas (scaune acolice). In icterul hemolitic, scaunul este intens colorat
(hipercolic) prin cantitatea crescuta de bilirubina din bila.

 Explorarea functiei antitoxice

Proba sintezei si a eliminarii acidului hipuric se bazeaza pe transformarea acidului
benzoic de catre ficat in acid hipuric si eliminarea acestuia prin urina. Dimineta pe
nemancate, dupa ce s-a evacuat vezica I se dau bolnavului 6 g benzoat de sodiu si se
recolteaza urina in urmatoarele 4 ore. La indivizii normali trebuie sa se elimine peste 4g
acid hipuric. Proba intravenoasa : dupa evacuarea completa a vezicii se injecteaza
intravenos 1,70g benzoat de sodiu diluat in 20 ml apa, in rastimp de 5 min; se dozeaza
acidul hipuric in urina colectata dupa o ora de la injectare. In mod normal trebuie sa se
elimine 0,75g acid hipuric in urina din prima ora; o eliminare sub 0,75g este considerata
a indica o insuficienta hepatocitara.
Explorarea factorilor de coagulare
Determinarea protrombinei, ca proba de explorare functionala hepatica se bazeaza
pe sinteza protrombinei in ficat. Pentru uzul curent se determina timpul de coagulare
protrombinica dupa metoda Quick . In mod normal, timpul de coagulare este de 15 sec. si
corespunde unui indice de protrombina de 100%. Valori intre 80 si 110% sunt considerate
de asemenea normale.
Scadrea I.P. (indicelui de protrombina) sub 70% este considerata a indica o
insuficienta hepatica. Determinarea timpului de protrombina dupa administrare de
vitamina K (proba Koller) permite diferentierea icterelor.
Explorarea functiei de excretie
Proba cu bromsulffonftaleina (testul BSP) este extrem de valoroasa .Se introduce
intravenos o cantitate de 5 mg/Kilocorp si se determina calorimetric concentratia de
substanta in sange la 5,10,15,30 si 45 min. dupa injectare. O retentie de substanta de

peste 10% sau mai mult este considerata ca indicand o alterare hepatocelulara. In ultimul
timp se recomanda Clarence-ul BSP fractionat tinad seama de epuratia pe unitate de timp.
Explorarea prin teste enzimologice
Aduce informatii valoroase sindromului de hepatocitoliza. Aceste teste nu sunt
specifice pentru ficat, ele putand fi modificate in multe alte afectiuni. Fosfataza alcalina,
in mod normal are valori intre 1,5-5 unitati Bodansky sau 3-13 unitati King, este crescuta
in ictere mecanice la 20-60 uB; in icterul hepatocelular are valori moderat crescute.
Transaminaza glutamic-piruvica (GTP) si cea gluatamic-oxalacetica (GTO) sunt martori
ai proceselor necrotice. GTP, care in mod normal nu depaseste 40U, poate creste in ciroza
si neplasmele hepatice pana la 250U, iar in hepatita acuta pana la 500U. GTO creste in
hepatita dar poate atinge in infarct valori de peste 200U.
Printre alte teste functionale hepatice folosite din ce in ce mai mult, notam
cercetarea sideremiei, care arata la normal valori de 110-120 % la barbat si 85-90 % la
femeie. In hepatite se constata, cu regularitate o crestere a fierului seric. In icterul
obstructiv, sideremia este normala sau scazuta. Cresterea fierului seric indica procese de
citoliza.
Explorarile mezenchivale
Se fac pentru a cerceta sindromul de activitate sau de inflamatie mezenchivala.
Normal -globulinele ating valori de 1g% in hepatita cronica cresc la 1,5-2,3%,iar in
hepatita lupoida si ciroze peste 3g% testele de labilitate serica au fost la explorarile
parenchinului.Testele imunoserologice folosite la explorarea activitatii mezenchivale sunt
: fixarea complementului , cresterea anticorpilor, imunoflorescenta .
Explorarile vasculare

Sunt necesare pentru cunoasterea sindromului de hipertensiune portala, mai ales in

vederea tratamentului chirurgical. Manometria splenica si manometria suprahepatica
permit sa localizeze sediul obstacolului. Splenoportografia furnizeaza date despre
vascularizatia intrahepatica.
In explorarea ficatului si cailor biliare, se mai folosesc teste enzimatice,
determinari imunologice (antigene si anticorpi virali si antigene oncofetale) , punctia
biopsie, examenul radiologic al cailor biliare, angiografia, tomografia computerizata,
ecografia, etc.

1.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE

LA
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

1.5.1. INGRIJIRI GENERALE ACORDATE PACIENTILOR CU HEPATITA

CRONICA
1.5.1.A. Asigurarea repausului fizic si psihic
In perioada acuta a bolilor hepatice, bolnavii trebuie convinsi de catre asistenta sa
respecte reapusul absolut fizic si psihic, pentru ca afecteaza psihicul si fizicul precoce,
poate provoca recidive sau agravari nerecuperabile (nu se vor ridica din pat fara hotararea
medicului, vor respecta durata zilnica de parasire a patului, vor evita lectura si studiile
mai dificile ).
Pozitia cea mai buna care asigura o buna irigare a ficatului este in decubit dorsal.
In cirozele ascitogene bolnavulu trebuie lasat sa-si aleaga singur pozitia cea mai comoda
(dictata de volumul acitei ). In colica biliara (hepatica), bolnavii iau pozitii bizare cocos
de pusca .
1.5.1.B. Asigurarea alimentatiei
Fractionata in doze mici, dese, pentru a favoriza drenajul biliar permanent.
In perioada acuta a hepatitelor,regimul de crutare a ficatului este fara grasimi si
alimente meteorizante, se da regim bogat in hidrati de carbon si vitamine, proteinele se
vor da progresiv ( branza de vaci, carne fiarta, gratar ) se admit grasimile vegetale si

untul, se interzice consumul de bauturi alcoolice,condimentele, alimentele greu

digerabile.

1.5.1.C. Supravegherea bolnavului si efectuarea unor explorari

Se urmareste temperatura si culoarea tegumanentelor (icterizarea si dezicterizarea),
pruritul, culoarea scaunelor, culoarea si cantitatea urinei, edemele, modificarile de
comportament, aportul de lichide, greutatea corporala.
Asistenta recolteaza produsele biologice pentru examene de laborator:
efectuarea sondajelor explorative sau terapeutice;
pregatirea bolnavulului si a materialelor necesare pentru examene radiologice, al
vezicii urinare si al cailor biliare, punctie biopsica a ficatului, laparoscopie.
1.5.1.D. Administrarea medicatiei si alte manopere terapeutice
La indicatia medicului se pregatesc si se administreaza:
antispastice ( Beladona, Scobutil, Papaverina, Lizadon, Novocaina 1% );
antiermetice ( Emetiral, Clordelazin, Plegomazin );
coleretice ( Colebil, Boldocolin, Anghirol );
cu actiune de drenaj a cailor biliare, enzimelor de substitutie ( Triferment ).
Hidratarea se face oral, insa in unele forme de boala se face prin perfuzie glucozate
(cate o unitate insulina).

Pentru corectarea deficitului proteic se fac perfuzii de plasma. In terapia bolnavilor

hepato-biliari se utilizeaza des aplicatii calde (mai rara si aplicatii reci) care imbunatatesc
circulatia vezicii si a cailor biliare.
1.5.1.E. Asigurarea igienei bolnavilor si prevenirea infectiilor
Bolnavii cu ciroza hepatica sunt foarte sensibili la infectii nu vor fi asezati in
saloane cu bolnavii de angine, staphilococi, cutanate, infectii pulmonare.
Pielea edematiata este mai sensilila, necesitand muita atentie si igiena corporala.
Unghiile bolnavului trebuie taiate scurt pentru a evita lezarea si infectiile tegumentelor cu
ocazia gratejelor in caz de prurit. Toaleta cavitatii bucale se va efectua cu mare atentie
fiindca timpul de sangerare este cunoscut si sunt predispusi la hemoragii ale mucoaselor.
Deoarece bolile cu origine hepato-biliara pot fi de etiologie infectioasa, asistenta
va tine cont de normele de prevenire a infectiilor intaspitalicesti respectand cu strctete
masurile de asepsie si antisepsie in efectuarea tuturor manoperilor.
1.5.1.F. Educatie sanitara
Asistenta trebuie sa explice tot timpul spitalizarii si la externare pericolul
nerespectarii unor masuri deprevenire, a recaderilor si complicatiilor:
respectarea odihnei ;
respectarea regimului dietetic;
interzicerea consumului de alcool si alte toxine .
1.5.2. TRATAMENTUL

Dupa opinia majoritatii autorilor, hepatita cronica persistenta nu justifica nici o

terapeutica boala fiind spontan curabila si durata bolii nefiind scurtata prin corticoterapie
(exista insa si autori care indica, in doze reduse, pe intervale scurte)
Majoritatea autorilor recomanda reguli preventive :
contraindicarea corticoizilor in hepatita virala acuta, deoarece impiedica
aparitia proceselor imunitare, favorabile vindecarii si care duc la aparitia unor sechele,
inclusiv a cronicizarii ;
combaterea abuzului de droguri hepatotoxice (mai ales neurosedative, etc )
si estroprogestative, datorita perturbarii metabolismului hepatic in cazul administrarii
unor medicamente care determina insuficienta hepatocelulara (Barbiturice , etc.)
Tratamentul hepatitei cronice agresive (active) : stabilirea dignosticului este
primul gest terapeutic ; acesta se face semnelor clinice evolutive, biochimice
(transaminaze si -globuline crescute dublu fata de normal )si histologice. Se recomanda
masuri igienico dietetice, terapeutice clasice si terapeutice active.
Masurile igienico-dietetice privesc atat hepatitele agresive, cat si formele
persistente. Rolul repausului timp indelungat dogma tratamentului hepatopatiilor este
acum controversat. Majoritatea autorilor afirma ca procesul morbid nu este practic
influentat de repausul la pat si de regim si ca modificarile radicale ale modului de viata al
bolnavilor pot antrena tulburari psihice care sunt mai mari, punand diferite probleme
terapeutice. Se vor evita interdictiile rigide, tinandu-se seama de gravitatea bolii si
personalitatea bolnavului. Se va interzice efortul fizic important, recomandandu-se in
functie de caz, repaus la pat de mai multe ori pe zi abordarea unei activitati care necesita
efort fizic moderat, chiar renuntarea pe o perioada mai mica la activitate, eventual
pensionarea dupa caz. Regimul nu ar avea o importanta deoarece, in absenta colostazei,
grasimile sunt bine digerate si absorbite.Nici un regim nu ar fi justificat cand nu exista
ascita. Suprimarea alcoolului este totusi indicata, desi nu s-a demonstrat ca etanolul ar fi
mai toxic la acesti bolnavi decat la cei cu ficat normal. Pentru ratiuni psihologice, unii
bolnavi pot fi autorizati sa consume cantitati de alcool ,ocazional.Aportul de sodiu

trebuie redus in timpul coticoterapiei. Dieta trebuie sa urmareasca echilibrarea

comportamentelor active ( 100-200 g proteine, 60-70g glucide, 200-500g lipide)
caracterul moderat hipercaloric si adaptarea la conditiile de viata ale bolnavului.
Pentru amanunte vezi dieta in hepatitele cronice care se afla la anexa 1.
Tratamentele curente de protectie hepatica :
comprese umede si calde pe regiunea hepatica (activeaza circulatia si
favorizeaza vindecarea) ;
tubaje duodenale ;
vitamine din grupul B ( B1, B2, B6, B12), coplexe de vitamine si
aminoacizi (Mecopar) litrison, fosfolipide esentiale (Essentiale ), aspartati au unele efecte
asupra starii generale si diurezei, favorizeaza sinteza proteinica si metabolismul
bilirubinei. Se mai utilizeaza steroizi anabolizanti ( de preferat Metandrosteronul ,
Madiol, Naposim sau Dianabol), ca medicatia antidistrofica si antiinflamatoare, cand nu
exista contraindicatia pentru cortizon (boli endocrine, ulcer, hipertensiune arteriala)alteori
in asociere cu Prednisonul. Pentru principiu, pentru combaterea retentiei hidrosaline se
administreaza Furosemidul cu dieta hiposodata si CIK. Evacuarea lichidului de ascita se
recomanda numai partial . In cazul accidentelor hemoragice, se recomanda perfuzie cu
retrohipofiza (OXITON) si sange sau tamponarea cu sonda (Blakmore-Sengstoken) sau
interventia chirurgicala in cazul varicelor esofagiene. Tratamentul comei, mai ales in
cazul encefalopatitei portale , evidentiaza efectele favorabile ale perfuziilor repetate cu
Glutarom, Aspatofort,vitamina B (B1, B2, B6, B12), Neomicina iar in coma
posthemoragica sange.
Terapeutica activa a hepatitei cronice dispune astazi de coticosteroizi,
imunosupresoare si D-penicilamina.
Corticoterapia reprezinta arma cea mai eficace si mai putin periculoasa ; este si cea
mai cunoscuta (15 ani de utilizare). Actioneaza in principal antiinflamator si mai putin
prin imunodepresie. Se indica imediat dupa confirmarea diagnosticului pe baza criteriilor
clinice, biologice si histologice cunoscute.

Deoarece corticoterapia este o medicatie de cursa lunga, dozele mari risca sa

produca complicatii : diabet, aspect

cushingol, necroza aseptica a capului femural si

tasari vertebrale prin osteoporoza, ulcere, diminuarea mecanismelor de aparare contre

infectiilor , cortizonodependenta. De aceea , prescrierea moderat, adaptata cazului si fazei
evolutive este cea mai buna cale. Se incepe cu 30 mg/zi Prednison, se diminueaza 5 mg la
15 zile si se atinge astfel doza minimala de 5 mg. Coticoterapia amelioreaza notabil si
rapid semnele clinice, cerceteaza partial sau total indicii biologici iar mortalitatea la
debuteste influentata (scade pana la 20%) Se pare ca 5 mg/zi , 4-5 ani sau mai putin, este
o doza suficienta si necesara deoarece adeseori intreruperea tratamentului se insoteste de
reusita semnelor clinice si biologice. Ori de cate ori este posibil sa se incerce suprimarea
corticoterapiei sun control clinic si biochimic. Este clasica asociere cu un antiacid cu CIK
si administrarea periodicade Ca si Ph. Pentru evitarea deprimarii functiei suprarenale se
va recurge fie la administrarea intregii doze zilnice de Prednison dimineata intre 8 si 10,
fie la doua zile administrate intr-o singura zi, urmand apoi o pauza si asa mai departe.
Imunosupresoarele cele mai utilizate sunt : Azotioprina(Imuran, Imurel), in doze
de 1,5-3 mg/zi si kilocorp (comprimate de 5 mg), Mercaptopurina (Puri-Nethol) 100-200
mg/zi (2-4 comprimate /zi); mai rar ciclofosfamida (Endoxanul) sau Cloraminofenul
comprimate de 2 mg/zi ; 6-8 mg/zi, pentru adulti curent se foloseste Imuranul.
Tratamentul de atac incepe cu 1,5-3 mg/zi si kilocorp si progresiv se reduce la doza
de 1-1,5 mg/ziodata cu ameliorarea rezultatelor de laborator (transaminazele si
globulinele in general dupa 1-3 luni)
Tratamentul de cursa lunga este grevat cu numeroase complicatii. Rezultatele
tratamentelor

cu

considerarezultatele

Imuran
inferioare

sunt
celor

inca

contradictorii.

obtinute

prin

Majoritatea

corticoterapie

autorilor

simpla

sau

coticoimunoterapie.
Asocierea cortico-imuno-supresoare este astazi curent recomandata de unii autori.
In general, se apreciaza ca nu trebuie sa depaseasca doza zilnica de 50 mgImuran si 5 mg
Prednison. Pare judicios sa se inceapa tratamentul ca 20 mg Imuran reducandu-se dozele
de Prednison progresiv pana la 5 mg/zi; tratamentul se continua in functie de evolutia

clinica si histologica . Exista si cazuri rezistente la terapie.De fapt nici un tratamentnu

este constant eficace, deoarece nu se stie daca o hepatita cronica rezistenta la orice
tratament nu se va stabiliza spontan dupa sistarea acestuia . In cazurile cu mare
componenta imunoagresiva, se prefera Azotioprina singura.
In ultimii ani , D-penicilamina a completat arsenalul terapeutic al hepatitei cronice
agresive.
Unele forme active, refractare la coticoizi, au reactionat favorabil la doze mari de
Sinacten ( 1 fiola de 1-2 ori pe cale intravenoasa)

1.6. EVALUAREA
(EVOLUTIE , COMPLICATII, PROGNOSTIC)

1.6.1. EVOLUTIE
Evolutia hepatitelor cronice este de lunga durata si greu previzibila.Aceasta
depinde de forma evolutiva (inactiva si activa), de severitatea leziunilor hepatice, de
raspunsul imun al gazdei, de bolile asociate, de factorii etiologici ca si de eficienta si
modul de respectare a tratamentului. Bolnavii cu hepatita cronica de gravitate
asemanatoare si supusii aceleiasi scheme de tratament pot sa prezinte o evolutie variabila.
Hepatita cronica persistenta este o afectiune benigna cu prognostic excelent,
neavand potential cirogen. In majoritatea cazurilor ramane stationara sau evolueaza catre
vindecare completa prin conservarea structurii normale a ficatului. Leziunile pot sa
persiste inghetate multi ani fiind compatibile cu o viata normala din partea bolnavului.
Din lotul nostru de 60 de hepatite cronice persistente, urmarite timp de 6 ani numai
2 au evoluat spre hepatita cronica agresiva.
Forma agresiva evolueaza lent si progresiv uneori recurent, prin dezvoltarea unor
episoade active repetate. Aceste episoade pot fi caracterizate prin : subicter, febra,
exacerbarea manifestarilor subicterice sau obiective (astenie, inapetenta, tulburari
dispeptice, scaderea ponderala,manifestari hemoragipare ) si prin exacerbarea
explorarilor de laborator, mai ales cresterea aminotransferazelor, a bilirubinei, a

fosfatazei alcaline. Recurentele pot fi provocate de agresiuni variate (infectii intercurente

medicamente hepatotoxice, alcool) sau sa survina si spontan.
Evolutia hepatitelor cronice de lunga durata si greu previzibila depinde de forma
evolutiva, forma clinica a bolii, ca si de complicatiile ce pot surveni in timpul evolutiei.
Prognosticul formei persistente este excelent, neavand potential cirogen direct.
Forma agresiva evolueaza in mod ondulant, cu recaderi, existand posibilitatea
evolutiei lente sau rapide. De asemenea exista posibilitatea opririi spontane in evolutie cu
stabilizarea leziunilor prin fibroza, fie sub forma hepatitei persistente, fie a cele
scherogene.
Dintre semnele de rau prognostic mentionam icterul, splenomegalia, sindromul
hemoragipar.
In timpul peroadelor evolutive , ca si a complicatiilor, bolnavul trebuie spitalizat.
Bolnavii cu hepatita agresiva sunt spitalizati 20-30% din durata totala a bolii.La o parte
dintre ei, aceasta este compatibila cu o activitate productiva mai redusa(munca usoara).
Pe masura stabilizarii leziounilor ,o parte dintre ei isi pot relua o activitate aproape
normala. Trecerea spre ciroza se face dupa o lunga perioada de evolutie (2-15 ani)
evolutia cirogena poate fi prevazuta dupa urmatoarele date:
Clinice : diminuarea ficatulu,cresterea splinei, aparitia stelutelor vasculare , icter
persistent;
Biochimice : scaderea indicelui de protrombina sub 50%, scaderea albuminei sub
3,5% ;
Hematologice : instalarea hipersplenismului;
Scintigrafice : ficat mic cu fixare redusa si neomogena, captare extrahepatica ;
Dezorganizarea arhitecturii hepatice si formarea nodulilor de regenerare ;
Laparascopie si splenoportografie : ficat mic, gradient normal spleno-sinusoidal,
cu sau fara circulatie colaterala, cu vascularizare intrahepatica saraca.
1.6.2. COMPLICATII

 Afectiuni biliare
Incidenta crescuta a suferintelor biliare in cadru hepatitei cronice i se poate atribui
o etiologie comuna sau sa se stabileasca interrelatii de cauzalitate intre ele. In boala
cronica de ficat secretia biliara are concentratie scazuta in acizii biliari. Acizii biliari
induc secretia de lecitina, ambii reprezentand factori care raspund de solubilitatea
colesterolului in bila. Reproducerea acestora, alaturi de excesul de extrogeni, prezenta
pancreatitei cronice, a stazei biliare si a hemolizei explica tendinta litogena a bilei in
boala cronica de ficat. In cadrul bolii cronice, barbatii sunt afectati in egala masura de
litiaza biliara.De asemenea , incidenta calculilor de bilirubina este de 6-7 ori mai
frecventa la acestia decat la litiazicii fara ciroza hepatica. Suferinta biliara odata
constituita influenteaza nefavorabil hepatopatiei cronice prin infectie si prin staza biliara.
Pancreatita cronica
De multe ori (alcoolul , hepatita virotica, toxice, carente alimentare) recunoaste
aceeasi etiologie cu a hepatitei cronice sau este secundara acesteia.
Gastrita cronica
Incidenta gastritei cronice in cadrul hepatitei cronice este apreciata la 42%. La
aceasta se adauga cateva cazuri de hernie hiatala. Se face o corelatie intre existenta
gastritei si severitatea manifestarilor dispeptice .
Ulcelul gastroduodenal
Legatura dinte ciroza hepatica si ulcerul gastroduodenal este in general admisa si

atributia insuficientei factorilor de aparare. Ulcerogeneza este favorizata de carentele

nutitive rezistenta scazuta a mucoasei gastrice, elaborarea unui mucus de calitate
necorespunzatoare. Ulcerul in hepatita cronica expune mai frecvent la accidente
hemoragice.
Enterocolopatii
Diareea poate fi explicata de insuficienta biliara si / sau pancreatica. Cu toate
acestea , sindromul de malabsortie este rareori evident clinic.

Afectiuni renale
Desi in ultima vreme implicatiile renale in evolutia bolii cronice de ficat sunt
frecvent semnalate in literatura, noi le-am observat sporadic. Incidenta acidozei tubulare
renale este variabil apreciata (30-60% din cazuri). Printre complicatiile mai rare si
controversate semnalate la bolnavii cu hepatita cronica agresiva , amintim : hipertensiune
portala (92%) si hiperamilazemia de origine parotidiana.

1.6.2. PROGNOSTIC

Hepatita cronica persistenta este o boala benigna , care se vindeca intotdeauna fara
sechele , in absenta oricarui tratament.
Hepatita cronica agresiva , in absenta tratamentului, duce la exitus in 80% din
cazuri prin evolutie spre ciroza severa (ciroza postnecrotica), prin insuficienta hepatica.
Evolutia se face prin puseuri succesive, cu icter si febra, secundara de obicei unor stresuri

fizice sau infectii intercurente. Moartea apar in primii ani de evolutie a hepatitei cronice
severe, chiar in absenta cirozei, prin insuficienta hepatica. Apar stari comatoase sau
precomatoase, adeseori reversibile, alteori , evolutia este continua spre ciroza. Ascita
precede rar ciroza. Stabilizarea poate apare la 1-2 ani de evolutie fie cu normalizarea
diferitelor examene biologice , fie cu persistenta hipergammaglobulinemiei si
hepatomegaliei.

1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE

1.1.1. PREVENIREA HEPATITELOR CRONICE

Ca sa aiba succes, masurile de prevenire a unei boli acute sau cronice trebuie sa
aiba in vedere cauzele si mecanismele de imbolnavire. De aceea pentru prevenirea
fiecarei boli este nevoie sa se plice masuri specifice bolii respective.
S-a vazut ca majoritatea hepatitelor cronice sunt urmare a hepatitelor epidemice.
Este deci clar ca scaderea numarului acestora ar reduce in aceeasi masura si proportia
afectiunilor cronice a ficatului .
Prevenirea cronicizarii hepatitei epidemice trebuie sa inceapa din faza acuta
icterica (sau anicterica) a bolii si sa fie continuata in convalescenta pana la vindecare.
1.1.2. MASURI DE PREVENIRE IN FAZE ACUTE
De evolutia bolii, respectiv a leziunilor si a tulburarilor din faza acuta depinde in
mare parte si evolutia ulterioara a bolii : spre vindecare sau cronicizare.
Tratarea corecta a fazei acute in spital joaca astfel un rol primordial in evolutia
ulterioara a bolii.

Prezentarea cat mai de timpurie la medic, aplicarea tratamentului in functie de

gravitatea sau complicatiile bolii, respectarea indicatiilor medicale pe tot timpul internarii
in spital constituie elementele fundamentale ale unui bun tratament in aceasta faza prima
a bolii.
Internarea din primele zile de boala si repaosul la pat in spital tot timpul bolii acute
este o conditie de baza. Bolnavul se bucura in prezent de o ingrijire calificata si complet
gratuita :
Dieta alimentara dupa starea fiecarui bolnav si in special dupa starea tubului
digestiv in cursul bolii ;
Administrarea medicamentelor si a tratamentelor strict necesare, in raport cu
leziunile acute hepatice si cu gradul intensitatii lor (vitamine, tubaj duodenal pentru
drenaj biliar, substante lipotrope) in functie de gravitatea bolii si de rezultatele probelor
de laborator;
Urmarirea zilnica a starii clinice pentru a recunoaste din timp apropierea
agravarilor sau a recaderilor, fapt care permite oprirea sau atenuarea acestor agravari prin
tratamente speciale;
Prevenirea starilor de precoma si coma hepatica prin masuri speciale, aplicate de
indata;
Urmarirea semnelor clinice de intrare reala in convalescenta ;
Aprecierea justa a starii ficatului in faze initiale si terminale ale bolii (in cazurile
nonconcludente prin biopsie hepatica), pentru aplicarea unui tratament adecvat si pentru
un bun prognostic al bolii ;
Evitarea complicatiilor infectioase in cursul bolii favorizandu-se astfel evolutia
spre vindecare (s-a observat ca amigdalitele, otitele sau furunculozele ce apar frecvent la
copii in cursul hepatitei, constituie cauze de agravare a bolii acute si de evolutie spre
cronicizare, astfel ca odata aparute aceste complicatii trebuie tratate rapid si intens pentru
a nu influenta starea hepatica.
Durata internarii tine seama de toate semnele principale ale bolii (nu numai de icter)

iar iesirea din spital se face numai cand exista siguranta intrarii reale in convalescenta. In
cazurile prelungite de boala, internarea in spital se prelungeste ca si in formele cu
recaderi sau in formele complicate, pentru ca numai in spital sunt reunite cele mai bune
conditii de tratare si de urmarire a bolii. Nu rareori in asemnenea cazuri, bolnavul a fost
reinternat pentru o recadere cu evolutie grava.
Intradevar, in unele cazuri de hepatita cronica i se pot atribui si parasirea prea
timpurie a spitalului de catre bolnav, care cere insistent sa plece acasa. Pentru ca i-au
disparut simptomele bolii (icterul, oboseala, lipsa poftei de mancare) ; alteori bolnavul in
dorinta de a fi eliberat cat mai curand din spital, ascunde simptomele pe care le mai are si
pe care nu lemai comunica medicului, de teama ca va ramane prea mult timp in spital. In
sfarsit sunt si cazuri la care aprecierea obiectiva a instalarii convalescentei poate fi
dificila. In cazul copiilor familia este neantelegatoare si cere medicilor sa lase copilul
acasa pentru ca va urma toate prescriptiile, care in fond se reduc la regim si vitamine.
Aceasta parere simplista a familiei despre aportul spitalului in ingrijirea hepatitei
epidemice trebuie sa faca loc unei increderi depline in rolul complex al spitalului in
aceasta directie.
La iesirea din spital se precizeaza starea bolnavului privind semnele clinice si cele
de laborator, iar datele respective sunt trecute atat in foaia bolnavului , cat si in carnetul
de iesire din spital pentru ca medicul de circumscriptie sau de intreprindere care va
urmari ulterior bolnavul prin dispensarizare sa poata

sti cu precizie starea bolii si

sarcinile ce ii revin in urmarirea fiecarui convalescent in parte. Pentru aceasta bolnavul

va trebui sa pastreze cu multa grija carnetul de iesire din spital si sa-l prezinte medicului
care il ingrijeste si care ii va urmari convalescenta.
Pe langa medicatia prescrisa este necesar si un regim adecvat (vezi anexa 1), care
intareste profilactic organismul.
Reguli generale
Pranzurile vor fi reduse si dese (4-5 ori pe zi):

 Se va manca in liniste, fara graba, nervi sau oboseala;

Sarea este permisa in cantitate moderata;
Se vor prepara alimente proaspete .

1.7.3.MASURI PROFILACTICE PRIVIND FACTORII FAVORIZANTI SI

AGRAVANTI IN HEPATITELE CRONICE
Din analiza factorilor cu rol important in cronicizarea hepatitei acute , forma
clinica de inoculare, a hepatitei acute virusale, care prin particularitatile ei
epidemiologice clinice si biologice , furnizeaza cel mai mare numar de hepatite cronice.
Vindecarea se face prin regenerare.
Cunoscand rolul repausului fizic in procesul de regenerare hepatica si prin aceasta
implicit in cel de vindecare a hepatitei acute, de influentare favorabile a puseelor
evolutive cronice, in opozitie cu rolul nefavorabil al efortului fizic in intelectual in
procesele hepatice avtive, apare deosebit de importanta luare lor in consideratie in
vederea influentarii dinamicii evolutive a bolii. Repausul la pat in pozitie culcata, care
asigura o mai buna circulatie arteriala intrahepatica , circulatie care creste cu 40% fata de
ortostatism.
Alimentarea nepotrivita poate apare in urmatoarele imprejurari drept factor
favorizant al agravarii functiei hepatice cronice declarate: atunci cand regimul este
unilateral (hidrocarbonat saui proteic excesiv ), restrictiv, carentiat timp indelungat , in
conditiile unei alimentatii defectuaose si in special atunci cand acestor conditii li se
adauga consumul sistematic de bauturi alcoolice. Alcoolul este nocivprin el insusi prin
tulburarile biochimice si leziunile histologice pe care le produce asupra ficatului.
Afectiunile digestive extrahepatice in raport cu hepatita cronica sunt mai discutate
mai ales sub doua aspecte : ca suferinte preexistente aduse pe plan clinic de hepatita

acute, sau consecutive, urmari legate direct de infectia virusala cu rolul lor posibil in
procesul de cronicizare.
Eficienta masurilor de profilaxie a factorilor favorizanti ai cronicizarii si agravanti
functiilor hepatice din hepatite cronica existenta, depind de momentul instituirii lor, de
forma clinico-evolutiva a hepatitelor acute si cronice, de supravegherea convalescentei
hepatitelor acute . In conditii de dispensarizare activa se va avea ca obiectiv surprinderea
in faze initiale a eventualelor pusee de activitate.

MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu
aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea
diferitelor activitati in conditii de securitate.
La locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar
vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii
muncii.
Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitary vor fi informate cu privire la :
a) riscurile la care sunt expuse privind contactarea unor boli;
b) partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate

, butelii de O 2 ,

aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie ,etc. ;

c) dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiology (ecran de protectie ,
manusi , sorturi ) ;
d) mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produsele
de excretie (urina, materii fecale, sputa lichid de ascita, etc. ) ;

e) modul de interventie in caz de avarii sau accidente ;

f) semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de sticla,
cutii , flacoane, etc. ) ;
g) semnificatia tablitelor de avertizare cu semnul de pericol biologic, de iradiere ,
etc. ;
h) purtarea echipamentului de protectie ;
acesta este alcatuit din :
- halat alb ;
- calota ;
- papuci ce pot fi usor decontaminati ;
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru
imbracamintea personala de exterior .
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi
schimbat cu hainele personale la iesirea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor.
Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile ude
aplicam 3-5 ml sapun sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde
pentru fiecare dintre cei 6 pasi aratati mai jos.
Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel .
Cand ar trebui spalate mainile ?
- ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare ;
- inainte de contactul cu pacientul ;
- inainte de baie ;
- dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie ;
- dupa indepartarea manusilor ;
- inainte si dupa parasirea saloanelor ;
- inainte de manuirea hranei ;
- inainte de procedurile aseptice:ingrijirea unei rani, injectii, punctii, etc. ;
- inainte de contactul cu orice pacient ;

Cei 6 pasi ai spalarii mainilor

1 mainile pe fetele palmare ;
2 mainile pe fetele dorsale ;
3 palmele interdigital ;
4 degetele cu palma opusa ;
5 policele cu palma opusa ;
6 unghiile prin rotatii cu palma opusa ;

CAPITOLUL 2

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI

E.G.

2.1. CULEGEREA DATELOR

SURSA :
Datele culese se refera la bolnav si la boala , iar sursele folosite pentru culegerea
datelor sunt :
Sursa directa , primara : pacientul ;
Surse secundare sau indirecte : familia si anturajul pacientului, membrii
echipei sanitare, fisa pacientului, scheme de referinta (consultarea unor date)
TEHNICI DE CULEGERE A DATELOR :
Observarea bolnavului : atitudine, comportament , semne somatice, stare
generala ;
Interviul pacientului ;
Studiul documetelor ;
Comunicarea cu membrii echipei sanitare .

2.1.1. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

2.1.1.A. DATE FIXE
Nume :

E;

Prenume :

G;

Varsta :

65 ani ;

Sex :

masculin ;

Religia :

ortodoxa ;

Nationalitatea :

romana ;

Stare civila :

casatorit ;

Statutul socio-profesional :

studii 4 clase ;

Ocupatia :

pensionar;

2.1.1. DATELE VARIABILE

Domiciliu :

- Judetul

Prahova ;

- Localitatea

Plopeni ;

- Strada

Armoniei ;

- Bloc

2;

- Apartament

36 .

Conditii de viata si de munca :

- bune ;

Relatii cu familia si colectivitatea

- bune ;

Gusturi personale :

- fumator 10 tigari/zi ;
- consuma cafea 3/zi ;
- nu bea alcool ;
- bolnavul se alimenteaza in mod activ,
consuma un regim alimentar hepatic, cu

restrictie

de

grasimi,

tocaturi,

condimente,etc.
Mod de petrecere a timpului liber :

- activitati casnice, vizionari emisiuni de

televiziune, plimbari in aer liber .

2.1.2. STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

2.1.2.A. DATE ANTROPOMETRICE :
Greutatea :

- 85 kg ;

Inaltime :

- 1,72 m ;

Grupa sanguina :

- 01 , Rh pozitiv .

2.1.2.B. LIMITE SENZORIALE :

Auz :

- in limite normale ;

Vaz :

- in limite normale ;

Miros :

- in limite normale ;

Gust :

- in limite normale ;

Alimentatie :

- are apetit scazut ;

Somn :

- 5-6 ore / noapte ;

Eliminari :

- mictiuni normale ; un scaun / zi.

Alergii :

- nu prezinta fenomene alergice.

2.1.2.C. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE

Fara importanta .
2.1.2.D. ANTECEDENTE PERSONALE :
Antecedente personale fiziologice : a suferit bolile copilariei ;

 Antecedente personale patologice : hepatita cronica din 1997 .

2.1.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA
2.1.3.A. MOTIVELE INTERNARII :
Durere in hipocondrul drept si epigastru ;
Icter ;
Anorexie ;
Adinamie ;
Flatulenta ;
Anxietate.

2.1.3.B. ISTORICUL BOLII :

Internat in februarie 1997 cu ascita se stabileste diagnosticul de hepatita cronica.
Se interneaza cu durere in hipocondrul drept si epigastru, icter, anorexie, adinamie si
flatulenta .
2.1.3.C. DIAGNOSTIC DE TRIMITERE :
HEPATITA CRONICA
2.1.3.D. DIAGNOSTIC DE INTERNARE :
Hepatita cronica .
2.1.3.E. DATA INTERNARII :

20.01.2008
2.1.3.F.EXAMENULPE APARATE :
Tegumente si mucoase :

- icterice ;

Sistem osteo-articular :

- integru;

Aparat caridiac :

- matitate cardiaca in limite normale;

- zgomote cardiace regulate ;
- A V : 75 batai / minut;
- T A : 150/60 mmHg .

Aparat respirator :

- torace normal conformat ;

- sonoritate pulmonara normala ;
- murmur vezicular normal .

Aparat digestiv :

- abdomemn suplu ;
- ficat cu marginea superioara C5 inferioara
palpabil in inspiratie profund consistenta
normala, marginea rotunjita.
- splina nepalpabila .

Aparat urogenital :

- loje renale libere ;

-mictiuni normale .

Sistem nervos central :

- ROT prezent.

2.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

2.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nevoia

Manifestari de
independenta

Manifestari de
dependenta

Sursa de dificultate

1.A respira si a
avea o buna
circulatie

-miscari respiratorii simetrice;

-murmur vezicular normal;
- T A : 150/60 mmHg;
- A V : 75 b / min.
Cavitate bucala :
-dentitie buna ;
-mucoasa bucala roz si umeda
-gingii roz si aderente dintilor ;
-apetit scazut ;
-reflexul de deglutitie este prezent.
-urina galben deschisa ;
-transpiratii normale .
-aparat locomotor si sistem ostoarticular integru

-bradipnee usoara
(16 r / min)

-durere la nivelul
hipocondrului drept;
-anxietate.

-alimentatie
inadecvata
(deficit)
-pierdere in greutate;

-dezechilibru metabolic
-alimentatie deficitara
-anorexie.

-greutatea in
efectuarea miscarilor ;
-stationare in pozitie
de decubit dorsal
prelungita .
-greutate in efectuarea
miscarilor ;

-boala ;
-durerea ;
-slabiciune;
-oboseala.

2.A bea si a
manca

3. A elimina
4. A se misca si
a mentine o
buna postura.
5. A se imbraca
si dezbraca

-are capacitate fizica de imbracare

si dezbracare;

-slabiciune;
-obosela;

6. A dormi si a
se odihni

7.A mentine
temperatura
corpului in
limite normale
8.A fi curat
ingrijit,a-si
proteja
tegumentele si
mucoasele
9.A evita
pericolele .
10.A comunica
11. A actiona
conform
propriilor
credinte si
valori
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se recrea

14.A invata

-alegerea personala :vesminte

alese dupa gust si circumstante .
-somnul : durata 5-6 ore .

-neandemanare.

-senzatie placuta fata de frig sau

caldura;
-tesut subcutanat celular bine
reprezentat.
-piele curata, umeda, pigmentata
normal ;
-unghii curate, taiate scurt ;
-deprinderi igienice bune .

-febra moderata
T=38,4 oC
-icter;
-piele calda, umeda.

-durerea ;
-procesul infectios .

-este constient;
-orientat tempo-spatial ;
-securitatea prin creerea unor
medii sanatoase si armonioase
-exprimare coerenta ;
-limbaj clar prcis ;
-functionalitatea organelor de simt
-actioneaza conform propriilor
credinte si valori

-agitatie;
-insomnie;
-astenie.

-incertitudine fata de
diagnostic ;
-boala .

-comunicare ineficace
la nivel afectiv.

-spitalizare;
-anxietate.

-destindere manifestata prin

relaxare .

-numar redus al orelor

de somn;
-treziri frecvente .

-anxietate;
-durere.
-durere;
-anxietate;
-lipsa de cunoastere a
mijloacelor de
destindere.
-procesul infectios;

-spitalizare ;
-absenta locurilor sau
mijloacelor pentru
practicarea religiei.
-nu-si indeplineste
activitatile obisnuite
pe perioada
spitalizarii.
-diminuarea centrilor
de interes

-interes in cunoasterea
bolii, evolutiei,
tratamentului .

-spitalizare ;
-anxietate ;
-durerea.
-spitalizare ;
-slabiciune;
-oboseala ;
-lipsa diverselor
activitati in aer liber .

2.2.2.A. PROBLEME ACTUALE

Alimentatie inadecvata prin deficit
Dificultate de a se odihni ;
Dispnee ;
Alterarea tegumentelor si mucoaselor ;
Comunicare ineficace la nivel afectiv ;
Anxietate;
Dificultate de a participa la activitati religioase ;
Dificultate de a se realiza.
2.2.3. DIAGNOSTIC INFIRMIER
Dispnee manifestata prin bradipnee datorita durerii ;

 Alimentatie insuficienta din punct de vedere cantitativ manifestata prin pierdere

in greutate datorita anorexiei si dezechilibrului metabolic ;
Dificultate de a se odihni manifestata prin insomnie datorita anxietatii si
neadaptarii la situatia de bolnav ;
Alterarea tegumentelor si mucoaselor manifestata prin icter datorita procesului
infectios ;
Dificultate de a se imbraca si dezbraca manifestata prin greutate in miscari
datorita durerilor, dispneei ;
Comunicare ineficace la nivel afectiv manifestata prin apatie, izolare,
dificultate in a-si exprima sentimentele datorita spitalizarii, neadaptarii la situatia de
bolnav ;
Anxietate manifestata prin agitatie, insomnie, datorita incertitudinii fata de
diagnostic, de procedeele de diagnostic si tratamentul medical ;
Dificultate in a se mobiliza, manifestata prin limitarea amplitudinii miscarilor,
datorita durerii, anxietatii, atmosferei de spital ;
Dificultate de a participa la activitati religioase manifestata prin incapacitatea
practicarii religiei sale datorita spitalizarii ;
Dificultate de a efectua activitati recreative manifestata prin diminuarea
centrilor de interes datorita spitalizarii ;
Insuficienta cunoastere a bolii manifestata prin cererea de informatii ;
Dificultate de a se realiza, manifestaa prin incapacitate temporara datorita
spitalizarii .
2.2.4. NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie : prezinta respiratie superficiala
datorita durerii in hipocondrul drept ;
Nevoia de a bea si a manca : alimentatie insuficienta datorita anorexiei ;

 Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura : greutate in efectuarea

miscarilor ;
Nevoia de a dormi si a se odihni : numar redus al orelor de somn ;
Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale : usoara
hipertermie .
Nevoia de a fi curat, a-si proteja tegumentele si mucoasele : isi satisface
nevoile igienice cu dificultate ;
Nevoia de a comunica : comunicare ineficienta la nivel afectiv ;
Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori : actioneaza conform
propriilor credinte ;
Nevoia de a fi preocupat, a se realiza : incapacitate temporara de a-si indeplini
activitatile din cauza spitalizarii ;
Nevoia de a se recrea : diminuarea centrilor de interes ;
Nevoia de a invata : dorinta si interes in cunoasterea bolii, evolutiei si
tratamentului .
2.2.5. GRADUL DE DEPENDENTA
Pacientul este dependent nivelul 3 , adica recurge la o persoana pentru a-l invata ce
sa faca si care il controleaza daca face bine.
Durata dependentei : temporara .
Timpul dependentei : actual.

2.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

2.3.1. OBIECTIVE
Pacientul sa respire fara dificultate in termen de 3 zile ;
Pacientul sa urmeze si sa respecte regimul alimentar ;
Pacientul sa prezinte un program de odihna corespunzator in 24 de ore;
Pacientul sa nu mai prezinte anorexie in 24 de ore ;
Pacientului sa-i diminueze temperatura cu 2o C in termen de 24 de ore ;
Pacientul sa-si exprime sentimentele de neliniste ;
Pacientul sa beneficieze de activitati recreative in termen de 3 zile ;
Pacientul sa nu mai prezinte anxietate in termen de 3 zile ;
Pacientul sa-si exprime sentimentul de a invata in termen de 3 zile ;

 Pacientul sa nu prezinte complicatii (ciroza, hemoragii, infectii, etc. );

Pacientul sa nu prezinte durere in hipocondrul drept in 24 de ore ;
Pacientul sa se poata mobiliza singur in 24 de ore ;
Pacientul sa fie preocupat in urmatoarele 48 de ore ;
2.3.2. INTERVENTII AUTONOME
Asistenta are obligatia :
Sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime teama, gandurile, grijile ;
Sa-i inspire increderea in echipa medicala ;
Sa inlature anxietatea in care se gaseste pacientul ;
Sa observe sis a consemneze aspectul general al pacientului, aspectul pielii, tinuta
faciesul, mersul, starea psihica ;
Patul trebuie prevazut cu lenjerie curata ;
Temperatura optima a salonului 18-20 o C, aer curat .

2.4. APLICAREA INGRIJIRILOR

Data

Probleme

20.01.2008 -pacientul prezinta

21.01.2008 durere;
22.01.2008 manifestari majore:
*facies
crispat
*durere in
hipocondrul drept si
epigastru;
manifestari minore:
*pozitie antalgica;
*incapacitate de a se
concentra.

20.01.2008 -bradipnee
21.01.2008

Obiective

Interventii
Autonome

Pacientului sa-i
diminueze
durerea in 24 de
ore

Evaluare
Delegate

-evaluez impreuna cu -administrez medicatia la

bolnavul, sediul durerii indicatie ;
intensitatea si caracterul * algocalmin
durerii;
F II/zi
-invat bolnavul sa-si
controleze durerea prin
invatarea si efectuarea
unor tehnici respiratorii
(suflare intr-un pahar cu
apa);
-recoltez sange pentru
analize
(fosfataza
alcalina,timol,TGP,amilaz
emie,bilirubina
totala,directaindirecta,VSH,Hb,glicemi
e,
uree,TGO,calcemie;
-observ
pozitia
bolnavului si ilinvat sa se
bazeze pe o pozitie
antalgica ce ii va diminua
durerea.
-pacientul sa aiba -indic
pacientului
si
o
respiratie supraveghez efectuarea
normala in 48 de unor exercitii respiratorii;
ore
-determin pacientul sa
efectueze
respiratii
profunde la fiecare ora;
-aerisesc salonul timp de
10 min.de 3 ori/zi pentru
a fi aer curat in salon;
-supraveghez ritmul si
frecventa respiratiei;
-controlez daca a inteles

-dupa doua zile intensitatea durerii

s-a diminuat

-dupa 2 zile pacientul respira

normal si a executat exercitiile
respiratorii.

sfaturile date.
20.01.2008 -dificultate in a se
21.01.2008 alimenta;
22.01.2008 -anorexie;
-pierdere in greutate

-bolnavul sa aiba
o stare buna,sa nu
mai
prezinte
anorexie
in
urmatoarele doua
zile

-ii
asigur
conditiile
optime de microclimat;
-aportul de sodiu trebuie
redus;
-invat pacientul sa se
alimenteze
conform
regimului impus de boala;
-pregatesc
materialele
necesare
si
instalez
perfuzia;
Materiale necesare:
-Trusa de perfuzat ;
-Solutie sterila incalzita la
temperatura corpului;
-Stativ prevazut cu clame
si bratari pentru fixarea
flaconului sau pungii cu
solutie;
-asigur bolnavului un
mediu
adecvat,un
microclimat de liniste si
confort ;
-aerisesc salonul ;
-patul sa fie confortabil
lenjeria curata si bine
intinsa ;
-linistesc pacientul in
legatura cu starea sa ;
-observ si notez calitatea
si orarul somnului;
-invat bolnavul sa execute
miscari respiratorii cu 1015 min.inainte de culcare.

20.01.2008 -dificultate in a
21.01.2008 dormi ;
Manifestari :
*numar redus al
orelor de somn ;
*anxietate ;
*treziri frecvente .

-pacientul
sa
beneficieze de un
somn
bun,
odihnitor
in
urmatoarele 48
de ore .

21.01.2008 -anxietate;

-pacientul sa nu -il pun in contact cu

20.01.2008
*Hepatobil tb. III;
*Fenobarbital tb/I ;
* Zantac tb. II;
*Glucoza 10% 250 ml;
* Vitamina B1, B6, B12.
* Garou ;
* Tavita renala ;
* Pernuta tare ;
* Musama si aleza pentru
protejarea lenjeriei ;
* 1-2 pense sterile , o pensa
hemostatica ;
* Comprese sterile ;
* Solutii dezinfectante;
* Leocoplast ;
* Ace si seringi .

- pacientul a inteles ceea ce i-am

explicat si nu mai prezinta anorexie;
- pacientul respecta regimul si se
alimenteaza corect;
- perfuzia a fost efectuata .

-dupa 48 de ore numarul orelor de

somn s-a imbunatatit si trezirile nu
mai sunt frecvente .

-dupa 48 de ore pacientul are

22.01.2008 Manifestari:
23.01.2008 *Agitatie ;
*Iritabilitate;
*Neliniste .

mai fie anxios, sa

fie informat in
legatura
cu
diagnosticul,
evolutia
si
tratamentul in 48
de ore.

bolnavii care sufera de

aceeasi boala;
-acord
bolnavului
posibilitatea
de
a-si
exprima
gandurile,
sentimentele, dorintele;
-ii inspir incredere in
membrii echipei sanitare.

incredere in membrii echipei

sanitare si anxietatea i s-a diminuat.

24.01.2008 -dificultate in a -in urmatoarele 3 -aerisesc salonul;

25.01.2008 dormi manifestata zile pacientul sa -verific
temperatura
prin oboseala .
fie odihnit .
camerei;
-asigur un climat linistit.
-indic pacientului sa
efectueze
miscari
respiratorii inainte de
culcare;
-rog bolnavul sa adopte o
pozitie
comoda
in
pat,pentru a-I favoriza
odihna;
-masor functiile vitale si
vegetative si le notez in
foaia de observatie.
24.01.2008 Manifestari :
-pacientului sa-i -evaluez impreuna cu
25.01.2008 -durere
in diminueze
bolnavul sediul durerii,
26.01.2008 hipocondrul drept si durerea in 48 de intensitatea si caracterul
epigastru
ore.
durerii;
-pozitie antalgica .
-invat pacientul sa-si
controleze durerea prin
invatarea unor tehnici
respiratorii(suflare intr-un
pahar).
27.01.2008 -dificultate in a -pacientul
sa -asigur bolnavului un
28.01.2008 dormi ;
prezinte un somn mediu adecvat, un climat
29.01.2008 Manifestari :
odihnitor in 48 de de liniste si confort.
-anxietate;
ore
-aerisesc salonul;
-treziri frecvente .
-patul sa fie confortabil,

-dupa 3 zile bolnavul are somnul

linistit fara intreruperi.

-administrez medicatia la
indicatie :
-Algocalmin f III;
-Papaverina f II;

-dupa 2 zile intensitatea durerii s-a

diminuat.

-dupa 48 de ore numarul orelor de

somn s-a imbunatatit si trezirile nu
mai sunt frecvente .

27.01.2008 -anxietate;
28.01.2008 Manifestari :
29.01.2008 *Agitatie ;
*Iritabilitate;
*Neliniste .

-pacientul sa nu
mai fie anxios, sa
fie informat in
legatura cu boala
sa in 48 de ore .

27.01.2008 -dificultate in a -in urmatoarele 3

28.01.2008 dormi manifestata zile pacientul sa
29.01.2008 prin oboseala .
fie odihnit.

27.01.2008 -anxietate din cauza -pacientul sa nu

28.01.2008 necunoasterii
mai fie anxios sa
29.01.2008 prognosticului bolii; cunoasca
date
despre
boala,
despre evolutie

lenjerie curata;
-linistesc pacientul in
legatura cu starea sa.
-observ si notez calitatea
si orarul somnului.
-il pun in contact cu
bolnavi care sufera de
aceeasi boala ;
-acord
bolnavului
posibilitatea
de
a-si
exprima
gandurile,
sentimentele, dorintele;
-ii inspir incredere in
echipa medicala .
-aerisesc salonul;
-verific
temperatura
camerei;
-asigur un climat linistit.
-indic pacientului sa
efectueze
miscari
respiratorii inainte de
culcare;
-masor functiile vitale si
vegetative si le notez in
foaia de observatie;
-invat bolnavul tehnici de
relaxare;
-il stimulez in activitati
recreativa pentru a nu se
plictisi.
-discut
cu
pacientul
explicandu-i necesitatea
planului de recuperat si
faptul ca reintegrarea in
relatia familiara si in
societate se va face
treptat;

-dupa 48 de ore pacientul are

incredere in echipa medicala.

-dupa 3 zile bolnavul are somnul

linistit fara intreruperi ;

-dupa 2 zile bolnavul este informat

in legatura cu planul de recuperare a
inteles
necesitatea
respectarii
acestuia.

30.01.2008 -pacientul
externeaza .

se

-ii aduc la cunostinta ca

pe data de 30.01.2008 se
va externa ;
-educ pacientul sa aiba o
viata normala ,fara stres;
-ii aduc la cunostinta
modul de alimnetare, sa
respecte orarul meselor,sa
respecte regimul .
-sa evite efortul si
oboseala .
-pregatesc documentele
bolnavului
pentru
externare;
-completez biletul de
externare, buletinul de
analize,
-il ajut sa se imbrace;
-il insotesc pana la poarta
spitalului unde il asteapta
familia.

2.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI

 DATA EXTERNARII : 30.01.2008

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE : Hepatita cronica;
STAREA BOLNAVULUI : Buna ;
BILANTUL AUTONOMIEI ;
Pacientul EG . in varsta de 65 de ani, s-a internat pa data de 20.01.2008 in sectia de
gastroenterologie prezentand dureri in hipocondrul drept si epigastru, icter, anorexie,
adinamie, flatulenta , anxietate.
In urma investigatiilor clinice si paraclinice s-a stabilit diagnosticul de hepatita
cronica.
In urma ingrijirilor acordate in spital pacientul se externeaza avand o stare
cronica .
La externare apetitul pacientului este bun , se alimenteaza corect , respecta regimul
Prezinta usoare probleme in satisfacerea nevoii de a se misca si a avea o buna
postura.
Somnul pacientului la internare este intrerupt datorita durerilor , anxietatii,
probleme care s-au rezolvat, iar somnul este normal ca durata si calitate.
Pacientul isi acorda ingrijiri igienice necesare.
Comunicarea la nivel afectiv este eficace.
Pacientul are suficiente cunostinte privind regimul alimentar si de viata .
Functiile vitale si vegetative sunt in limite normale.
Problemele bolnavului la externare :
Regimul alimentar disociat :
Toleranta redusa la efort .
2.5.2. PLAN DE RECUPERARE
Evitarea efortului fizic, stresului, bauturilor allcoolice, cafelei, fumatului ;

Respectarea regimului alimentar.

2.5.3. EXAMENE DE LABORATOR

EXAMENUL
CERUT
GLICEMIE
HLG-Hb
LEUCOCITE
CALCEMIE
GOT
GPT
VSH

MOD DE

VALORI

VALORI

PRELEVARE

NORMALE

OBTINUTE

2ml sange NaFl

0,80-1,20 /oo

0,75 gr o/oo

2ml sange pe EDTA

11-14g o/oo

13,33 gr o/oo

2ml sange pe EDTA

7000/ mm 3

4100 / mm 3

10ml sange simplu

9-11 mg o/o

7,9 mg o/o

5ml sange simplu

5-20 U.I.

77 U.I.

5ml sange simplu

2-16,5 U.I.

70 U.I.

0,4ml citrat de Na +1,6 ml

8-12mm / 1h

12 mm / 1h

sange

12-20mm /2h

25 mm /2h

2.5.4. MEDICATIA

DENUMIREA

PREZENTARE

ACTIUNE

MOD DE ADMINISTRARE

ZANTAC

-comprimate continand ranitidina

150mg sau 300 mg (flacoane cu 60
respectiv 30 bucati)

FENOBARBITAL

-comprimate continand fenobarbital

100mg(flacon cu 10 buc) sau 15 mg
(cutie cu 30 buc);
-fiole a 2 ml solutie in propienglicol
pentru .injectii intramusculare,
continand fenobarbital 200mg.
(cutie cu 5 buc) sau 4 mg pentru
copii (cutie cu 3 buc)
-comprimate continand metamizol
sodiu 500mg(flacon cu 10 buc.);
-supozitoare (cutie 6 buc.);
-fiole a 2 ml solutie apoasa
injectabila continand metamizol
sodic1g(cutie cu 10 sau 100 buc.)

-antiulceros,
inhiba
marcat
secretia
gastricaacida
prin
flocarea receptorilor H2
histaminergici
-anticonvulsivant;
-antiepileptic;
-hipnotic cu actiune
lunga de 8 ore;
sedativ;
-are actiune inducatoare
enzimatica .

-oral pentru tratamentul ulcerului

evolutiv cate un comprimat a 15omg
de 2 ori/zi(dimineata si seara)sau un
comprimat de 150 mg zilnic,timp
indelungat
-ca hipnotic un comprimat a 100 mg
seara la culcare;
- ca sedativ un comprimat de 15
mg.de 2-3 ori/zi .

MEDICAMENTULUI

ALGOCALMIN

GLUCOZA
(dextoza)

DOZA
ZILNICA

-fiole a 10 ml solutie apoasa

injectabila de glucoza 33V si 40V
(cutii cu 10 buc);
-solutie perfuzabila de glucoza 5%,
10% si 20%,in flacoane de sticla si

-analgezic;
-antipiretic;
-antiinflamator;
-slab antispastic .

Adulti:
-1 comprimat (500mg),un supozitor a
1g sau la nevoie o fiola
(1g)intramuscular sau intravenos
lent(cel mult 1ml/min);
Copii pana la 3 ani :
-10-50 mg oral da 1-4 ori/zi;
Copii 4-15 ani:
-25-150 mg oral sau 300mg rectal
-monozaharida
-intravenos in injectii lente sau
fiziologica,reprezinta o perfuzii,pana la 100oml/zi ,pentru
sursa
de
energie solutia de 5 V,pana la 550 ml/zi
disponibila;
pentru solutiile 33%si 40%(cantitatea
-solutie izotona creste nu trebuie sa depaseasca 800-900

2 tablete/zi

1 tableta / zi

2 fiole/zi

250 ml

saci de PVC a 250 si 500 ml.

HEPATOBIOTA

VITAMINA B1
(benerva,betaxim,aneurine
thiamine)

VITAMINA B6
(pyridoxine,becilan,benadon)

VITAMINA B 12

volemia si combate
deshidratarea;
-solutie
hipertona
injectata
intravenos
realizeaza deshidratare
tisulara.
-drajeuri continand tiamina nitrat 5 -trofic si protector
mg, riboflavina 4 mg, piridoxina hepatic
clorhidrat 4 mg, nicotinamida 15
mg, pantotenat de calciu 3 mg,
biotina 0,1 mg.
-comprimate contanand tiamina 10 -factor vitaminic cu
mg(cutie cu 40 buc);
functie cocarboxilaza,
-fiole a 1 ml solutie injectabila si indispensabil
pentru
fiole a 2 ml solutie apoasa metabolismul glucidic
injectabila (cutie cu 3 sau 5 buc)
normal;
-actioneaza substitutiv
in starile de deficit de
tiamina,corectand
tulburarile specifice.
-comprimate continand piridoxina -factor vitaminic cu
250 mg(flacoane cu 20 de buc.);
functie de coenzina in
-fiole a 2 ml sau 5 ml solutie apoasa metabolismulaminoaciz
injectabila continand piridoxina 50 ilor
actioneaza
mg respectiv 250 mg (cutie cu 5 substitutiv in starile de
buc)
deficit de piridoxina
corectand
tulburarile
specifice .
-fiole a 1 ml solutie apoasa -corecteaza
specific
injectabila
continand anemia megaloblastica
tulburarile
cianocobalomina 50g sau 1000g si
neurologice
din
anemia
(cutie cu 5 buc.)
pernicioasa ;
-este considerata ca
trofic pentru sistemul
nervos si ficat .

mgglucoza/kilcorp si ora,adica circa

300 ml din solutia 20%pentru un
adult de 70 kg.

-cate un drajeu de 3 ori/zi

-oral 1-4 comprimate/zi curativ, 1/2-1

comprimat/zi pentru profilaxie;
-subcutanat sau intramuscular 10
mg/zi;
-100-300 mg/zi in carente grave,in
nevrite,diabet,boli reumatismale.

1 fiola/zi

Adulti :
1 fiola/zi
1g/zi (1-4 comprimate),intramuscular
sau intravenos lent 100 mg 1g/zi in
cure de 15-20 de zile separate prin
pauze de aceeasi durata
Copii :
-pana la 2,1/2ani -15 ani 100150mg/zi
-intramuscular
in
anemia 1 fiola/zi
pernicioasa100-1000 g zilnic 2
saptamani,apoi o data pe luna (ca
tratament de intretinere) ;
-in nevrite 1000g/zi .

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI

A.G.

2.6. CULEGEREA DATELOR

SURSA:
Datele culese se refera la bolnav si la boala iar sursele folosite pentru culegerea
datelor sunt :
Sursa directa, primara : pacientul;
Surse secundare sau indirecte : familia si anturajul pacientului, membrii
echipei sanitare ,fisa pacientului,scheme de referinta(consultarea unor date)
TEHNICI DE CULEGERE A DATELOR :
Observarea bolnavului : atitudine, comportament, semne somatice, stare
generala;
Interviul pacientului ;
Studiul documentelor;
Comunicarea cu membrii echipei sanitare.
2.6.1. DATE PRIVIND IDENTIFICAREA PACIENTULUI
2.6.1.A. DATE FIXE:
Nume:

A;

Prenume:

G;

Varsta:

45 ani;

Sex:

feminin;

Religia:

ortodoxa;

Nationalitatea:

romana;

Stare civila:

casatorita;

Statutul socio-profesional:

studii 12 clase;

Ocupatia:

tesatoare.

2.6.1.B. DATE VARIABILE

Domiciliul:

-Judetul Prahova;
-Localitatea Ploiesti;
-Strada Amzei,74;

Conditii de viata si de munca:

-bune;

Relatii cu familia si colectivitate:

-bune;

Gusturi personale:

-nefumatoare;
-nu consuma cafea;
-nu bea alcool;
-bolnava se alimenteaza in mod
activ ,consuma un regim alimentar
hepatic ,cu restrictii de grasimi ,tocaturi ,condimente etc.

Mod de petrecere a timpului liber:

-activitati casnice ,vizionari emisiuni

de televiziune ,plimbari in aer liber.

2.6.2. STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

2.6.2.A. DATE ANTROPOMETRICE:
Greutatea :

-78kg;

Inaltimea:

-1,68m;

Grupa sanguina:

-A2,Rh pozitiv.

2.6.2.B. LIMITE SENZORIALE:

Auz:

-in limite normale;

Vaz:

-in limite normale;

 Miros:

-in limite normale;

Gust:

-in limite normale;

Alimentatie:

-are apetit scazut;

Somn:

-5-6 ore/noapte;

Eliminari :

-mictiuni normale; un scaun/zi;

Alergii:

-nu prezinta fenomene alergice;

2.6.2.C. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

Fara importanta;
2.6.2.D. ANTECEDENTE PERSONALE:
Antecedente personale fiziologice : -a suferit bolile copilariei;
Antecedente personale patologice : -hepatita cronica din 2000;
2.6.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA
2.6.3.A. MOTIVELE INTERNARII :
Anorexie;
Pierdere in greutate;
Astenie;
Cefalee;
Ameteli;
Durere in hipocondrul drept;
2.6.3.B. ISTORICUL BOLII:

Bolnava se interneaza in ianuarie 2007 cu diagnosticul de hepatita cronica.Se

interneaza cu anorexie , pierdere in greutate , astenie , cefalee , ameteli , durere in
hipocondrul drept.

2.6.3.C. DIAGNOSTICUL DE TRIMITERE :

Bolnava este trimisa la Policlinica Ploiesti cu diagnosticul de hepatita cronica.
2.6.3.D. DIAGNOSTICUL DE INTERNARE :
Hepatita cronica.
2.6.3.E. DATA INTERNARII :
20.01.2007.
2.6.3.F. EXAMENUL PE APARATE :
Tegumente si mucoase:

-icterice;

Sistem osteo-articular:

-integru;

Aparat cardiac:

-matitate cardiaca in limite normale;

-zgomote cardiace regulate;
-A V : 80 batai/minut;
-T A : 140/75 mmHg;

Aparat respirator :

-torace normal conformat;

-sonoritate pulmonara normala;
-murmur vezicular normal;

Aparat digestiv :

-abdomen suplu;

Sistem nervos central :

-ROT prezent;

Sistem musculo-adipos :

-edemie , achimoze vasculare.

2.7. ANALIZA SI INTERPRETAREA

DATELOR

2.7.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nevoia

Manifestari de
independenta

Manifestari de
dependenta

Sursa de dificultate

1.A respira si a
avea o buna
circulatie

-miscari respiratorii simetrice;

-murmur vezicular normal;
-ambele semitorace prezinta aceeiasi
miscare de ridicaresi coborare in
timpul respiratiei ;
- T A : 140/75 mmHg;
- A V : 80 b / min.
Cavitate bucala :
-dentitie buna ;
-mucoasa bucala roz si umeda
-gingii roz si aderente dintilor ;
-apetit scazut ;
-reflexul de deglutitie este prezent.
-urina galben deschisa ;
-transpiratii normale .

-edeme;
-echimoze vasculare .

-circulatie inadecvata;

-alimentatie insuficienta
calitativ si cantitativ
-pierdere in greutate;

-anorexie.
-dezechilibru metabolic
-alimentare si hidratare
insuficienta cantitativ si
calitativ.

-balonare;
-scaune tari si putin
frecvente.
-dificultate sau
incapacitate de a se
mobilize,a se spala, a se
aseza, a merge.
-dificultate in a se
imbraca si dezbraca

-alimentatie inadecvata;
-diminuarea mobilitatii.

2.A bea si a
manca

3. A elimina
4. A se misca si
a avea o buna
postura.
5. A se imbraca
si dezbraca

-pacientul se poate imbraca dar cu

dificultate.

6. A dormi si a
se odihni

-somnul : durata 5-6 ore /noapte.

7.A mentine
temperatura
corpului in
limite normale
8.A fi curat
ingrijit,a-si
proteja
tegumentele si
mucoasele
9.A evita

-senzatie placuta fata de frig sau

caldura;
T = 360 C
-piele curata, umeda ;
-unghii curate, taiate scurt ;
-deprinderi igienice bune .
-este constienta;

-numar redus al orelor

de somn;
-treziri frecvente .

-nu poate sa urmeze

prescriptiile de igiena:
sa se spele, sa se
pieptene, sa-si spele
dintii, sa-si taie unghiile
-agitatie;

-durerea ;
-slabiciune;
-oboseala.
-postura inadecvata.
-slabiciune;
-obosela;
-imobilitate.
-durere;
-anxietate;

-slabiciune;
-obosela;
-imobilizare .
-spitalizare;

pericolele .

-orientata tempo-spatial ;
-securitatea psihologica prin creerea
unor medii sanatoase si armonioase

-insomnie;
-neliniste ;
-risc de complicatii.

-incertitudine fata de
diagnostic,de procedeele
de diagnostic,
- boala.

10.A comunica

-exprimare coerenta ;
-limbaj clar precis ;
-functionalitatea organelor de simt .
-isi exprima propriile convingeri si
valori, in limita posibilitatilor .

-incapacitatea practicarii
religiei sale.

-spitalizare ;
-imobilizare ;
-absenta locurilor sau
mijloacelor pentru
practicarea religiei.

11. A actiona
conform
propriilor
credinte si valori
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se recrea

-stima de sine;
-isi cunoaste propria sa valoare.
-destindere manifestata prin starea de
relaxare .

-dificultate de a efectua
o activitate preferata .

-spitalizare ;
-slabiciune;
-oboseala ;
-lipsa diverselor activitati
in aer liber .

14.A invata

-prezinta dorinta si interesul

acumularii de deprinderi corecte
necesare obtinerii unei stari de bine

-cerere de informatii;
-insuficienta cunoastere
a bolii, a masurilor de
prevenire,
diagnosticului
medical,tratamentului
medical.

-lipsa de informatii.

2.7.2.A. PROBLEME ACTUALE

Insomnie;
Disconfort fizic legat de durere ;
Alimentatie inadecvata prin deficit ;
Pierdere in greutate ;
Circulatie inadecvata ;
Cefalee ;
Insuficienta cunoastere a bolii .

2.7.3. DIAGNOSTIC NURSING

Alterarea ritmului cardiac si a respiratiei manifestata prin edeme si echimoze
vasculare datorita circulatiei neadecvate ;
Alimentatie insuficienta din punct de vedere cantitativ si calitativ manifestata prin
pierdere in greutate datorita bolii ;
Constipatie manifestata prin scaune tari si putin frecvente datorita alimentatiei
sarace in reziduri si imobilizari;
Imobilitate manifestata prin dificultate de a se mobiliza, a se ridica, a se aseza, a se
spala datorata durerii si slabiciunii;
Neindemanare in a se imbraca si dezbraca manifestata prin dificultate de a se
imbraca si dezbraca datorata imobilizarii ;
Dificultate in a se odihni manifestata prin insomnie datorita anxietatii si durerii;
Dificultate de a-si acorda ingrijiri igienice manifestata prin faptul ca nu-si poate

acorda ingrijiri igienice , sa se spele , sa se pieptane , sa-si spele dintii , sa-si curete
unghiile datorita imobilizarii si slabiciunii;
Anxietate manifestata prin agitatie , insomnie datorita spitalizarii;
Posibilitatea atingerii integritatii fizice manifestata prin risc de complicatii datorita
nerespectarii conditiilor de securitate fizica;
Insuficienta cunoastere a bolii manifestata prin cerere de informatii datorita lipsei
de informatii;
Dificultate de a efectua activitati recreative manifestata prin dificultate de a efectua
activitati preferate datorita spitalizarii;
2.7.4. NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE :
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie;
Nevoia de a bea si de a manca;
Nevoia de elimina;
Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura;
Nevoia de a dormi si a se odihni;
Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca ;
Nevoia de a fi curat, ingrijit, a-si proteja tegumentele si mucoasele ;
Nevoia de a evita pericolele ;
Nevoia de a se recreea ;
Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea .
2.7.5. GRADUL DE DEPENDENTA
Pacientul are nevoie de o persoana pentru a-l ajuta in satisfacerea nevoilor gradul
4.

2.8. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

2.8.1. OBIECTIVE
2.8.1.A. OBIECTIVE PERMANENTE
Pacientul sa aiba asigurate conditiile de microclimat ;
Pacientul sa beneficieza de ingrijirile medicale ;
Pacientul sa fie investigat corespunzator bolii si cerintelor medicale ;
Pacientului sa i se supravegheze functiile vitale si vegetative ;
Pacientului sa i se administreze corect si la timp tratamentul ;
Pacientul sa comunice cu echipa de ingrijire si cu familia ;
2.8.1.B. OBIECTIVE SPECIFICE
Pacientul sa fie echilibrat psihic ;
Pacientul sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente sau infectii ;
Pacientul sa se mobilizeze conform stadiului bolii ;
Pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator cantitativ si calitativ ;
Pacientul sa se alimenteze conform regimului alimentar ;
Pacientul sa aiba tegumentele si mucoasele integre si curate ;

 Pacientul sa-si satisfaca nevoile in functie de starea sa de sanatate si de gradul de

dependenta ;
Pacientul sa se poata imbraca si dezbraca ;
Pacientul sa fie informat corespunzator despre boala sa ;
Pacientului sa i se amelioreze durerile .

2.8.2. INTERVENTII AUTONOME

Asistenta are obligatia :
Sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime teama, gandurile, grijile ;
Sa-i inspire increderea in echipa medicala ;
Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, aspectul pielii, tinuta
faciesul, mersul, starea psihica ;
Patul trebuie prevazut cu lenjerie curata ;
Temperatura optima a salonului 18-200 C, aer curat ;
Va interzice pacientului efortul fizic ;
Va asigura repausul strict in pozitia corespunzatoare ;
Va asigura igiena corporala ;
Va monitoriza pulsul, T.A., respiratia, diureza, bolnavului in functie de necesitate ;
Va constientiza pacientul in legatura cu importanta respectarii regimului alimentar;
Va supraveghea pacientul pentru a preveni si recunoaste la timp complicatiile ;
Va linisti bolnavul si apartinatorii, redandu-i increderea ca va putea duce o viata
normala respectand regimul alimentar si tratamentul prescris .

2.9. APLICAREA INGRIJIRILOR

Data

Probleme

Obiective

Inter ventii
Autonome
Delegate

Evaluare

20.01.2007 -durere
in pacientei sa i se -asigur repaus fizic,psihic -administrez medicatia la
hipocondrul drept
diminueze
si alimentar;
indicatie ;
durerile
in -evaluez
caracterul -stabilirea regimului .
urmatoarele 12 durerii;intensitate,localiza
ore
re,durata,factorii care ii
cresc sau ii diminueaza
intensitatea;
-plasez pacienta intr-o
pozitie antalgica;
-ajut
pacienta
in
activitatile
zilnice

alimentatie,hidratare
si
igiena;
-utilizez
mijloace
suplimentare pt.reducerea
durerii:bai calde,punga cu
gheata sau apa calda daca
este indicat;
-pregatesc psihic bolnava
inainte de a-i recolta
sange pentru analize;
-pregatesc
materialele
necesare;
-verific starea in care se
afla si termenul de
valabilitate;
-le
transport
langa
pacient;
-recoltez sange pentru
urmatoarele examene de
laborator:ZnSO4,Tymol,T
GP,bilirubina(T,D,I)
VSH,glicemie;

-pacienta mai prezinta dureri

20.01.2007 -cefalee

-pacienta nu mai prezinta dureri;

-pacienta sa nu -evaluez cauzele

mai
prezinte determina cefaleea;

care

-administrez medicatia;

cefalee
urmatoarele
ore.

in -se analizeaza factorii

24 cauzatori:oboseala,stres
emotional,alimentatie
insuficienta,deshidratare;
-se observa localizarea
cefaleei.
-sfatuiesc pacienta sa se
relaxeze mai mult si sa
efectueze activitati care o
relaxeaza;
-linistesc
pacienta
explicandu-i ca aceste
simptome sunt temporare
si pot fi combatute;

20.01.2007 -alimentatie
-pacienta sa fie -se aseaza pacienta in -administrez
insuficienta
din alimentata
pozitie sezand;
prescris
punct de vedere conform
-protejez lemjeria cu
calitativ
si regimului
musama si aleza in
cantitativ;
alimentar.
functie
de
pozitia
bolnavei ;
-calculez numarul de
calorii in functie de starea
bolnavei;
-explorez gusturile si
preferintele pacientei;
-servesc masa pacientei la
intervale stabilite de timp.
-invat pacienta categoriile
de alimente permise si
echivalentele cantitative
si calitative.
-pacienta sa nu -se aseaza pacienta in
mai
prezinte pozitie
greturi
si semisezand,sezand
sau
varsaturi;
decubit dorsal cu capul
intr-o parte;
-protejam lenjeria cu
musama si aleza in

tratamentul

-pacienta se alimenteaza conform

regimului;

20.01.2007 -insomnia

-pacienta
sa
beneficieze de un
somn
bun
corespunzator
cantitativ
si
calitativ
in
urmatoarele 2-3
zile

20.01.2007 -insuficienta
cunoastere a bolii

-pacienta sa fie
informata asupra
bolii
sale
in
urmatoarele
2
zile;

20.01.2007 -dificultate de a -pacienta

sa
efectua activitatea dobandeasca
preferata.
obiceiuri
si
deprinderi noi in
urmatoarele 24
ore.

functie
de
pozitia
bolnavului,asigur
repausul fizic si psihic;
-folosesc
obiecte
de
toaleta proprii pacientei
sa tacamuri individuale;
-creez un climat optim
-invat pacienta sa practice
tehnici
de
relaxare,
exercitii respiratorii cu 5
min.inainte de culcare;
-ofer pacientei o cana cu
lapte inainte de culcare,o
baie calda;
-identific nivelul si cauza
anxietatii;
-observ si notez calitatea
si orarul somnului;
-intocmesc un program de
odihna
corespunzator
organismului
-pun
in
valoare
capacitatile,talentele
si
realizarile anterioare ale
bolnavei;
-dau posibilitate pacientei
sa-si
exprime
nevoile,sentimentele,ideil
e si dorintele;
-informez pacienta asupra
bolii,diagnosticului
medical,tratamentului
medical.
-identific obiceiurile si
deprinderile pacientei;
-corectez
deprinderile
daunatoare sanatatii;
-planific impreuna cu
pacienta
activitati

-administrez
tratamentul
medicamentos;
-observ efectul acestuia
asupra organismului.

-pacienta prezinta in continuare

insomnie.

-pacienta are date despre boala sa

-pacienta
preferate.

efectueaza

activitati

20.01.2007 -posibilitatea
-pacienta sa aiba
atingerii integritatii o stare de bine
fizice;
fizic si psihic in
urmatoarele 12
ore;

20.01.2007 -anxietate;

-pacienta sa nu
mai fie anxioasa
in urmatoarele 24
ore.

religioase;
-o pun in legatura cu
persoane dorite,apropiate.
-planific impreuna cu
pacienta activitatile care
sa-I dea sentimentul;
utilitatii.
-controlez
alimentele
provenite
de
la
aprtinatori;
-incurajez pacienta in
permanenta;
-previn
escarea
prin
schimbari
ale
pozitiei;frictionari
cu
alcool
si
inspectez
regiunile predispuse la
escare;
-lenjeria sa fie bine
intinsa,curata,uscata,fara
resturi alimentare;
-voi schimba lenjeria ori
de cate ori va fi nevoie .
-favorizez
adaptarea
bolnavei la noul mediu;
-identific cu persoana
cauza anxietatii si/sau
factorii
declansatori:metode de
investigatie,tratamente;
-furnizez explicatii clare
si
deschise
asupra
ingrijirilor programate;
-ajut
persoana
sa-si
recunoasca anxioetatea;
-respect
tacerile
si
plangerile
persoaneipentru
a-i
permite sa-si controleze

-administrez
medical.

tratamentul

-administrez medicatia la
indicatioe

-pacienta prezinta o stare fizica

buna

-pacienta nu mai este anxioasa.

21.01.2007 -durere
in -pacientei sa i se
hipocondrul drept
atenueze durerile
in urmatoarele 12
ore.

21.01.2007 -insomnia

-pacienta
sa
beneficieze de un

emotiile;
-diminuez
stimulii
auditivi
si
vizuali:
zgomote
si
lumina
intensa.
-raspund la intrebarile
persoanei;
-prevad un timp zilnic
pentru
a-i
permite
pacientei sa-si exprime
certitudinile;
-asigur repaus fizic,psihic
si alimentar;
-evaluez
caracterul
dureriiintensitate,localizare,dura
ta,frecventa,factorii care
cresc sau diminueaza
intensitatea
-plasez pacienta intr-o
pozitie antalgica;
-pentru atenuarea durerii
ajut
pacienta
in
activitatile
zilnicealimentatie,hidratare,igie
na.
-utilizez
mijloace
suplimentare
pentru
reducerea
durerii:bai
calde,punga cu gheata sau
apa calda;
-pregatesc
materialele
necesare pentru recoltarea
examenelor de laborator;
-pregatescpsihic
bolnava,explicandu-i
necesitatea acestor probe.
-invat pacienta sa practice
tehnici
de

-ii recoltez pacientei (la -pacienta nu mai prezinta durere.

indicatie)
examene
de
laborator
:
calcemie,HLG,VSH,glicem
ie,uree,fosfataza
alcalina,trombocite,tymol,
TGP,bilirubina,globulina,
examen urina.

-administrez
tratamentul
medicamentos

-pacienta nu mai prezinta insomnie;

somn
relaxare,exercitii
corespunzator si respiratorii
cu
5
calitativ
in min.inainte de culcare.
urmatoarele 24 -ofer pacientei o cana cu
ore
lapte cald inainte de
culcare,o baie calda;
-identific nivelul si cauza;
-observ si notez calitatea
si cantitatea somnului.
21.01.2007 -dificultate de a -pacienta
sa
22.01.2007 efectua activitatea dobanmdeasca
23.01.2007 preferata ;
obiceiuri
si
deprinderi noi in
urmatoarele 24
ore.

-identific obiceiurile si
deprinderile pacientei;
-incurajez pacienta sa-si
exprime sentimentele in
legatura cu activitatile
sale preferate;
-o pun in legatuar cu
persoane apropiate,dorite;
-planific
activitatile
recreative impreuna cu
pacienta;
-previn
escarele
si
inspectez
regiunile
predispuse la escare;
-lenjeria va fi bine
intinsa,curata,uscata,fara
resturi alimentare
-va fi schimbata ori de
cate ori este nevoie
23.01.2007 -durere
in -pacientei sa i se -asigur repaus fizic,psihic
hipocondrul drept
diminueze
si alimentar;
durerile
in -evaluez
caracterul
urmatoarele 12 dureriiore
intensitate,localizare,dura
ta,factori care ii cresc sau
ii diminueaza intensitatea
-plasez pacienta intr-o
pozitie antalgica;
-ajut
pacienta
in

-administrez tratamentul la
indicatie

-pacienta dobandeste atitudini,

obiceiuri si deprinderi noi.

-administrez medicatia la
indicatie:
-Hepatobiota 1 drajeu de 3
ori/zi;
-Fenobarbital tb/I;
-Zantac tb.II;
-Arginina fl.I.

-pacienta mai prezinta dureri.

23.01.2007 -anxietate

activitatile
zilnicealimentatie,hidratare
si
igiena;
-pregatesc
materialele
necesare
si
instalez
pefuzia;
Materiale necesare:
-trusa de perfuzat;
-solutie sterila incalzita la
temperatura corpului;
-stativ prevazut cu clame
si
bratari
pt.fixarea
flaconului sau a pungii cu
solutie;
-garou;
-tavita renala;
-pernuta tare;
-musama si aleza pentru
protejarea lenjeriei;
-1-2 pense sterile,o pensa
hemostatica.
-pacienta sa nu -identific cu persoana -administrez medicatia la
mai fie anxioasa cauza anxietatii si/sau indicatie;
in urmatoarele 24 factorii
ore.
declansatori,metode
de
investigatie,tratamente;
-ajut
persoana
sa-si
recunoasca anxietatea;
-creez un climat de calm
si securitate;
-respect
tacerile
si
plangerile
persoanei
pentru a-i permite sa-si
controleze emotiile;
-diminuez
stimuluii
auditivi
si
vizualizgomote lumina intensa;
-raspund la intrebarile
persoanei;

-pacienta nu mai este anxioasa;

24.01.2007 -insomnie
25.01.2007
26.01.2007

-pacienta
sa
invete
sa
beneficieze de un
somn
corespunzator
cantitativ
si
calitativ
in
urmatoarele 2-3
zile

24.01.2007 -dificultate de a -pacienta

sa
25.01.2007 efectua activitatea dobandeasca
26.01.2007 preferata.
obiceiuri
si
deprinderi noi in
urmatoarele
24ore.

26.01.2007 -anxietate din cauza -pacienta sa nu

necunoasterii
mai fie anxioasa,
prgnosticului bolii.
sa cunoasca date
despre
boala
despre evolutie.

-prevad un timp zilnic

pentru
a-i
permite
pacientei sa-si exprime
certitudinile;
-invat pacienta sa practice
tehnici
de
relaxare,
exercitii respiratorii cu 5
min.inainte de culcare;
-ofer pacientei o cana cu
lapte cald inainte de
culcare,o baie calda.
-observ
si
notez
calitatea,orarul somnului;
-intocmesc un program de
odihna
corespunzator
organismului;
-identific obiceiurile si
deprinderiel pacientei;
-incurajez pacienta sa-si
exprime sentimentele in
legatura cu activitatile
sale preferate;
-ilpun in legatura cu
persoanele
apropiate,dorite;
-planific
activitati
recreative impreuna cu
pacienta;-previn escarele
si inspectez regimurile
predispuse la escare.
-lenjeria sa fie bine
intinsa,curata,uscata,fara
resturi alimentare.
-discut
cu
pacienta
explicandu-i necesitatea
planului de recuperare si
faptul ca reintegrarea in
relatia familiara si in
societate se face treptat;

-administrez
tratamentul
medicamentos;
-observ efectul acestuia
asupra organismului;

-pacienta nu mai prezinta insomnie;

-pacienta
dobandeste
atitudini
,obiceiuri si deprinderi noi.

-dupa 12 ore pacienta este informata

in legatura cu planul de recuperare
si a inteles necesitatea respectarii
acestora.

27.01.2007 -pacienta
externeaza

se

-ii aduc la cunostinta ca

pe data de 27.01. se va
externa ;
-educ pacienta sa aiba o
viata normala,fara stress.
-ii aduc la cunostinta
modul de alimentare,sa
respecte orarul meselor.sa
respecte regimul.
-sa evite efortul,oboseala
-pregatesc documentele
bolnavei pentru externare
-completez biletul de
externare;
- o ajut sa-si impacheteze
lucrurile ;-o conduc la
garderoba;
-o ajut sa se imbrace;
-o insotesc pana la poarta
spitalului unde o asteapta
familia;
-o sfatuiesc sa evite
stresul,oboseala;
-sa respecte regimul
alimentar;
-sa evite eforturile fizice
-pacienta are suficiente
cunostinte despre boala.

2.10. EXTERNAREA BOLNAVEI

 DATA EXTERNARII : 27.01.2007

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE : Hepatita Cronica ;
STAREA BOLNAVULUI : Ameliorata ;
BILANTUL AUTONOMIEI :
Pacienta AG , in varsta de 45 ani , s-a internat pe data de 20.01.2007 in sectia de
gastroenterologie prezentand : dureri in hipocondrul drept, astenie, cefalee, anorexie,
ameteli, pierdere in greutate.
In urma investigatiilor clinice si paraclinice s-a stabilit diagnosticul de hepatita
cronica.
In urma ingrijirilor acordate in spital pacienta se externeaza avand o stare
ameliorata.
La externare apetitul pacientei este bun, se alimenteaza corect, respecta regimul .
Prezinta usoare probleme in satisfacrea nevoii de a se misca si a avea o buna
postura.
Somnul pacientei la internare era ineficace, datorita durerilor , anmxietatii,
probleme care s-au rezolvat , iar somnul este normal ca durata si calitate.
Pacienta isi acorda ingrijiri igienice necesare.
Comunicarea la nivel afectiv este eficace.
Pacienta are suficiente cunostinte privind regimul alimentar si de viata.
Functiile vitale si vegetative sunt in limite normale.
Problemele bolnavei la externare :
regimul alimentar;
toleranta redusa la efort.
2.10.20 PLAN DE RECUPERARE
evitarea efortului fizic, stressului, bauturilor alcoolice, cafelei, fumatuuli;
respectarea regimului alimentar ;

2.10.3. EXAMENE DE LABORATOR

EXAMENUL

MOD DE

VALORI

VALORI

CERUT
GLICEMIE
ZnSO4
TYMOL
TGP
AMILAZEMIE
BILIRUBINA
T(totala)
D(directa)
I(indirecta)
VSH

PRELEVARE

NORMALE

OBTINUTE

2ml sange NaFl

0,80-1,20 /oo

0,82 gr o/oo

5ml sange simplu

10-20 UF

8,10USH

5ml sange simplu

5-20 UF

1,56 UML

5ml sange simplu

2-16,5 UI

8,10 UI

5-10ml sange simplu

4000 unit

61 UI

10ml sange simplu

T= 1 mg%

T= 0,44 mg%

D= 0,25 mg%

D= 0,13 mg%

I= 0,75 mg %

I= 0,31 mg %

0,4ml citrat de Na +1,6 ml

8-12mm / 1h

26 mm / 1h

sange

12-20mm /2h

52 mm /2h

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI
ZANTAC

FENOBARBITAL

HEPATOBIOTA

ARGININA

PREZENTARE
-comprimate continand ranitidina
150mg sau 300 mg (flacoane cu
60 respectiv 30 bucati)

ACTIUNE

-antiulceros,
inhiba
marcat
secretia
gastricaacida
prin
flocarea receptorilor H2
histaminergici
-comprimate
continand -anticonvulsivant;
fenobarbital 100mg(flacon cu 10 -antiepileptic;
buc) sau 15 mg (cutie cu 30 buc); -hipnotic cu actiune
-fiole a 2 ml solutie in lunga de 8 ore;
propienglicol pentru .injectii sedativ;
intramusculare,
continand -are actiune inducatoare
fenobarbital 200mg.(cutie cu 5 enzimatica .
buc) sau 4 mg pentru copii (cutie
cu 3 buc)
-drajeuri continand tiamina nitrat -trofic si protector
5 mg, riboflavina 4 mg, hepatic
piridoxina clorhidrat 4 mg,
nicotinamida 15 mg, pantotenat
de calciu 3 mg, biotina 0,1 mg.
-flacon cu 250 ml solutie apoasa -arginina intervine in
injectabila, continand arginina detoxificarea
12,5 g si sorbitol 25g
amoniacului favorizand
urogeneza
hepatica,
sorbitolul actioneaza ca
substrat
energetic
inlesnind
utilizarea
argininei .

MOD DE
ADMINISTRARE

DOZA
ZILNICA

-oral pentru tratamentul ulcerului

evolutiv cate un comprimat a
15omg de 2 ori/zi(dimineata si
seara)sau un comprimat de 150 mg
zilnic,timp indelungat
-ca hipnotic un comprimat a 100 mg
seara la culcare;
- ca sedativ un comprimat de 15
mg.de 2-3 ori/zi .

2 tablete/zi

-cate un drajeu de 3 ori/zi

- 3 drajeuri

-in perfuzie intravenoasa , lent, cel

mai mult 200ml/h , 500-1000 ml/zi.

-1 flacon

1 tableta / zi

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI

P.N.

2.11. CULEGEREA DATELOR

SURSA :
Datele culese se refera la bolnav si la boala iar sursele folosite pentru culegerea
datelor sunt :
sursa directa, primara : pacientul;
surse secundare sau indirecte : familia si anturajul pacientului, membrii
echipei sanitare, fisa pacientului , scheme de referinta(consultarea unor date)
TEHNICI DE CULEGERE A DATELOR :
Observarea bolnavului : atitudine, comportament, semne somatice, stare
generala ;
Inteviul pacientului ;
Studiul documentelor ;
Comunicarea cu membrii echipei sanitare .
2.11.1.

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

2.11.1.A.

DATE FIXE

Nume:

P;

Prenume:

N;

Varsta:

65 ani;

Sex:

masculin ;

Religia:

ortodoxa ;

Nationalitatea:

romana ;

Stare civila:

casatorit ;

Statutul socio-profesional:

studii 4 clase;

Ocupatia:

pensionar .

2.6.1.B. DATE VARIABILE

Domiciliul:

-Judetul Prahova;
-Localitatea Ploiesti;
-Strada Baiului 6, Bl.51,Ap.10;

Conditii de viata si de munca:

-bune ;

Relatii cu familia si colectivitate:

-bune ;

Gusturi personale:

-nefumator ;
-nu consuma cafea ;
-nu bea alcool ;
-bolnavul se alimenteaza in mod
activ ,consuma un regim alimentar
hepatic ,cu restrictii de grasimi ,tocaturi ,condimente etc.

Mod de petrecere a timpului liber:

-activitati casnice ,vizionari emisiuni

de televiziune ,plimbari in aer liber.

2.6.2. STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

2.6.2.A. DATE ANTROPOMETRICE:
Greutatea :

-80kg ;

Inaltimea:

-1,70m ;

Grupa sanguina:

-B3 , Rh pozitiv.

2.6.2.B. LIMITE SENZORIALE:

Auz:

-in limite normale ;

 Vaz:

-in limite normale ;

Miros:

-in limite normale ;

Gust:

-in limite normale ;

Alimentatie:

-are apetit scazut ;

Somn:

-7-8 ore/noapte ;

Eliminari :

-mictiuni normale; un scaun/zi ;

Alergii:

-nu prezinta fenomene alergice.

2.6.2.C. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

Fara importanta ;
2.6.2.D. ANTECEDENTE PERSONALE:
Antecedente personale fiziologice : -a suferit bolile copilariei ;
Antecedente personale patologice : -hepatita cronica din 1998 ;
2.6.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA
2.6.3.A. MOTIVELE INTERNARII :
Anorexie;
Adinamie ;
Anxietate ;
Durere in hipocondrul drept ;
2.11.3.B. ISTORICUL BOLII :
Internat in ianuarie 1998 cu dureri in hipocondrul drept si ascita se stabileste
diagnosticul de hepatita cronica . Se interneaza cu durere in hipocondrul drept, astenie ,
adinamie ,anxietate si anorexie .

2.11.3.C. DIAGNOSTIC DE TRIMITERE :

Bolnavul este trimis de Policlinica Ploiesti cu diagnosticul de hepatita cronica .
2.11.3.D. DIAGNOSTIC DE INTERNARE :
Hepatita cronica .
2.11.3.E. DATA INTERNARII :
20.01.2007
2.11.3.F. EXAMENUL PE APARATE :
Tegumente si mucoase :

-normal colorate ;

Sistem osteo-articular :

-integru ;

Aparat cardiac :

-cord in limite normale ;

-zgomote ritmice asurzite ;
-A.V. : 85 batai/min.
-T.A. : 150/90 mm Hg ;

Aparat respirator :

-torace normal conformat;

-sonoritate pulmonara normala ;
-nimic patologic stetoacustic .

Aparat digestiv :

-abdomen suplu ;

Sistem nervos central :

-ROT prezent ;

Sistem ganglio limfatic

-nepalpabil .

2.12. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

2.12.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nevoia

Manifestari de
independenta

1.A respira si a
avea o buna
circulatie

-miscari respiratorii simetrice;

-murmur vezicular normal;r=18 r/min
- T A : 150/90 mmHg;
- A V : 85 b / min.
Cavitate bucala :
-dentitie buna ;
-mucoasa bucala roz si umeda
-gingii roz si aderente dintilor ;
-apetit scazut ;
-reflexul de deglutitie este prezent.
-urina galben deschisa ;
-transpiratii normale .
-aparat locomotor si sistem osteoarticular integru

2.A bea si a
manca

3. A elimina
4. A se misca si
a avea o buna
postura.
5. A se imbraca
si dezbraca

Manifestari de
dependenta

Sursa de dificultate
-durere in hipocondrul
drept

-alimentatie inadecvata;
-pierdere in greutate;

-anorexie.
-dezechilibru metabolic
-alimentare deficitara;

-greutate in efectuarea
miscarilor

-durerea ;
-slabiciune;
-oboseala.
-boala .
-slabiciune;
-obosela;
-durere.

-are capacitate fizica de a se imbraca

si dezbraca ;
-alegerea personala : vesminte alese
dupa gust si circumstante
-somnul : durata 7-8 ore /noapte.

-greutate in efectuarea
miscarilor;
-neindemanare

7.A mentine
temperatura
corpului in
limite normale
8.A fi curat
ingrijit,a-si
proteja
tegumentele si
mucoasele
9.A evita
pericolele .

-senzatie placuta fata de frig sau

caldura;
-tesut subcutanat bine reprezentat.

-febra moderata
T=38,5 o C

-piele curata, umeda ;

-unghii curate, taiate scurt ;
-deprinderi igienice bune .

-piele curate umeda

-durere;
-procesul infectios .

-este constient;
-orientat tempo-spatial ;

-agitatie;
-astenie

10.A comunica

-exprimare coerenta ;
-limbaj clar precis ;
-functionalitatea organelor de simt .

-comunicare ineficace la
nivel afectiv

-incertitudine fata de
diagnostic.
- boala.
-spitalizare ;
-anxietate .

6. A dormi si a
se odihni

-treziri frecvente ;
-anxietate .

-durere;
-anxietate;
-lipsa de cunoastere a
mijloacelor de destindere

11. A actiona
conform
propriilor
credinte si valori

-actioneaza conform propriilor

credinte si valori ;

-spitalizare ;

-absenta locurilor sau

mijloacelor pentru
practicarea religiei
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se recrea

14.A invata

-destindere manifestata prin starea de

relaxare .

-nu-si indeplineste
activitatile obisnuite pe
perioada spitalizarii

-spitalizre ;
-anxietate ;
-durere .

-diminuarea centrilor de
interes .

-spitalizare ;
-slabiciune;
-oboseala ;
-lipsa diverselor activitati
in aer liber .

-interes in cunoasterea
bolii,evolutiei si
tratamentului .

-lipsa de informatii.

2.12.2.A. PROBLEME ACTUALE

Alimentatie insuficienta din punct de vedre cantitativ si calitativ ;
Comunicare ineficienta la nivel afectiv ;
Anxietate ;
Dificultate de a se mobiliza ;
Insuficienta cunoastere a bolii .

2.12.3. DIAGNOSTIC INFIRMIER

Alimentatie insuficienta din punct de vedre cantitativ si calitativ manifestata prin
pierdere in greutate datorita anorexiei ;
Comunicare ineficienta la nivel afectiv manifestata prin apatie ,dificultate de a-si
exprima sentimentele datorita spitalizarii, neadaptarii la situatia de bolnav ;
Anxietate manifestata prin agitatie, datorita enceritudinii fata de diagnostic, de
procedeele de diagnostic si tratamentul medical ;
Dificultate de a se mobiliza ,manifestata prin limitarea amplitudinilor miscarilor,
datorita durerii, anxietatii, atmosferei di spital ;
Dificultate de a participa la activitati religioase manifestata prin incapacitatea
practicarii religiei sale datorita spitalizarii ;
Insuficienta cunoastere a bolii manifestata prin cererea de informatii ;
Dificultate de a se realiza, manifestata prin incapacitate temporara datorita
spitalizarii ;

2.12.4. NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE

Nevoia de a bea si a manca ;
Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura ;
Nevoia de a se imbraca si dezbraca;
Nevoia de a fi curat, ingrijit, a-si proteja tegumentele si mucoasele : isi satisface
nevoile igienice cu dificultate ;
Nevoia de a comunica : comunicare ineficace la nivel afectiv;
Nevoia de a fi preocupat si a se realiza : incapacitate temporara de a-si indeplini
activitatile, din cauza spitalizarii ;
Nevoia de a se recrea : diminuarea centrilor de interes ;
Nevoia de a invata : dorinta si interes in cunoasterea bolii, evolutiei si
tratamentului .

2.12.5. GRADUL DE DEPENDENTA

Pacientul este dependent , adica recurge la o persoana pentru a-l invata ce sa faca si
care il controleaza daca face bine .

2.13. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

2.13.1. OBIECTIVE
2.13.1.A. OBIECTIVE PERMANENTE
Pacientul sa aiba asigurate conditiile de microclimat ;
Pacientul sa beneficieze de ingrijirile generale ;
Pacientul sa fie investigat corespunzator bolii si cerintelor medicale ;
Pacientului sa i se supravegheze functiile vitale si vegetative ;
Pacientului sa i se administreze corect si la timp tratamentul ;
Pacientul sa comunice cu echipa de ingrijire si cu familia .
2.13.1.B. OBIECTIVE SPECIFICE
Pacientul sa fie echilibrat psihic ;
Pacientul sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente sau infectii ;
Pacientul sa se mobilizeze conform stadiului bolii ;
Pacientul sa se alimenteze conform regimului alimentar ;
Pacientul sa aiba tegumentele si mucoasele integre si curate ;
Pacientul sa-si satisfaca nevoile in functie de starea sa de sanatate si de gradul de
dependenta ;
Pacientul sa se poata imbraca si dezbraca ;
Pacientului sa i se amelioreze durerile ;
2.13.2. INTERVENTII AUTONOME

Asistenta are obligatia :

Sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime teama, gandurile, grijile ;
Sa-i inspire increderea in echipa medicala ;
Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, aspectul pielii, tinuta
faciesul, mersul, starea psihica ;
Patul trebuie prevazut cu lenjerie curata si sa fie cat mai comod;
Temperatura optima a salonului 18-20o C, aer curat ;
Va asigura igiena corporala si vestimentara ;
Se efectueaza toaleta pe regiuni sau baie cu apa calda ;
Lenjeria de pat si de corp trebuie sa fie schimbata ori de cate ori este nevoie ;
Se acorda importanta igienei cavitatii bucale ;
Va monitoriza pulsul, TA, respiratia, diureza bolnavului in functie de necesitate ;
Va constientiza pacientul in legatura cu importanta respectarii regimului alimentar;
Va supraveghea pacientul pentru a preveni si recunoaste la timp complicatiile ;
Va linisti bolnavul si apartinatorii, redandu-le increderea ca va pute duce o viata
normala respectand regimul alimentar si recomandarile date .

2.14. APLICAREA INGRIJIRILOR

Data

Probleme

Obiective

20.01.2007 -durere
in Pacientului sa i se
hipocondrul drept ;
diminueze
durerile
in
urmatoarele 12
de ore

Inter ventii
Autonome
Delegate
-asigur
repaus
fizic, -administrez medicatia la
psihic si alimentar ;
indicatie ;
-evaluez
caracterul - stabilirea regimului
durerii:intensitate
localizare, durata factorii
care ii cresc sau ii
diminueaza intensitatea
-plasez pacientul intr-o
pozitie antalgica;
-ajut pacientul intr-o
pozitie antalgica;
-ajut
pacientul
in
activitatile
zilnice
:
alimentatie,hidratare,igie
na ;
-utilizez
mijloace
suplimentare
pentru
reducerea
durerii:bai
calde,punga cu gheata sau
apa calda daca este
indicat;
-pregatesc psihic bolnava
inainte sa-i recoltez sange
pentru analize;
-pregatesc
materialele
necesare .
-verific starea in care se
afla si termenul de
valabilitate ;
-recoltez sange pentru
urmatoarele examene de
laborator
:
bilirubina(T,D,I),VSH,fos
fataza
alcalina,HLG,Ht,glicemie
,uree,ZnOS4,Tymol,TGP;
-vor fi etichetate si

Evaluare
-pacientul nu mai prezinta dureri.

trimise la laborator;
-izez locul de munca.
20.01.2007 -alimentatie
-pacientul sa fie -calculez numarul de
insuficienta
din alimentat
calorii in functie de starea
punct de vedere conform
bolnavei;
calitativ
si regimului
-explorez gusturile si
cantitativ;
alimentar;
preferintele;
20.01.2007 -insuficienta
cunoastere a bolii

20.01.2007 -anxietate;

-pacientul sa fie
informat asupra
bolii
sale
in
urmatoarele
2
zile ;

-pun
in
valoare
capacitatile talentele si
realizarile
anterioare
bolnavului;
-dau
posibilitatea
pacientului sa-si exprime
nevoile,sentimentele,ideil
e si dorintele ;
-informez
pacientul
asupra
bolii,diagnosticului
medical.
-pacientul sa nu -favorizez
adaptarea -administrez medicatie la
mai fie anxios in persoanei la noul mediu;- indicatie
urmatoarele 24 identific cu persoana
ore;
cauza anxietatii si/sau
factorii
declansatori,metode
de
investigatie,tratamente;
-furnizez explicatii clare
si
deschise
asupra
ingrijirilor programate;
-ajut
persoana
sa-si
recunoasca anxietatea;
-respect
tacerile
si
plangerile
persoanei
pentru a-i permite sa-si
controleze emotiile ;
-diminuez
stimulii
auditivi si vizuali
zgomote
si
lumina

-pacientul se alimenteaza conform

regimului

-pacientul are suficiente date despre

boala sa;

-pacientul nu mai este anxios;

21.01.2007 -anorexie si pierdere --bolnavul sa aiba

22.01.2007 in greutate ;
o stare buna,sa nu
mai
prezinte
anorexie
in
urmatoarele
2
zile;

21.01.2007 -anxietate
22.01.2007
23.01.2007

-pacientul san u
mai fie anxios,sa
fie informat in
legatura
cu
diagnosticul,
evolutia
si
tratamentul in 48
de ore

intensa;raspund
la
intrebarile persoanei;
-prevad
un
timp
zilnic,pentru a permite
pacientei sa-si exprime
certitudini;
-ii
asigur
conditiile
optime de microclimat;
-aportul de sodiu trebuie
redus;
-invat pacientul sa se
alimenteze
conform
regimului impus de boala;
-pregatesc
materialele
necesare
si
instalez
perfuzia :
Materiale necesare :
-trusa de perfuzat;
-solutie sterila incalzita la
temperatura corpului;
-stativ prevazut cu clame
si bratari pentru fixarea
flaconului sau a pungii cu
solutie;
-garou;
-tavita renala;
-pernita tare;
-musama si aleza pentru
protejarea lenjeriei;
-1-2 pense sterile,o pensa
hemostatica;
-il pun in contact cu
bolnavii care sufera de
aceeasi boala;
-acord
bolnavului
posibilitatea
de
a-si
exprima
gandurile,sentimentele,do
rintele;

-administrez medicatia la
indicatie
-Hepatobiota 1 drajeu de 3
ori/zi;
Fenobarbital tb/I;
Glucoza 10% -250ml;
Vitamina B12 1 fiola/ zi

-pacientul respecta regimul si se

alimenteaza corect;
-nu mai prezinta anorexie ;

-dupa 48 de ore pacientul are

incredere in membrii echipei
sanitare si anxietatea i s-a diminuat

-ii inspir incredere in

membrii echipei sanitare.
21.01.2007 -durere
in -pacientului sa-i -evaluez impreuna cu -administrez medicatia la
22.01.2007 hipocondrul drept .
diminueze
bolnavul sediul durerii, indicatia medicului ;
23.01.2007
durerea in 48 de intensitatea si caracterul
ore.
durerii;
-invat pacientul sa-si
controleze durerea prin
invatarea unor tehnici
respiratorii(suflare intr-un
pahar).
22.01.2007 -dificultate in a -pacientul
sa -asigur bolnavului un
23.01.2007 dormi ;
prezinte un somn mediu adecvat, un climat
24.01.2007 Manifestari :
odihnitor in 48 de de liniste si confort.
-anxietate;
ore
-aerisesc salonul;
-treziri frecvente .
24.01.2007 -anxietate din cauza -pacientul sa nu -discut
cu
pacientul
25.01.2007 necunoasterii bolii;
mai fie anxios, sa explicandu-i necesitatea
cunoasca
date planului de recuperat si
despre boala si faptul ca reintegrarea in
evolutia ei.
ralatia familiara si in
societatese
va
face
treptat;
-educ pacientul sa aiba o
viata normala,fara stress;
-ii aduc la cunostinta
modul de alimentare,sa
respecte orarul meselor,sa
respecte regimul;
-sa evite efortul,oboseala
24.01.2007 -alimentaie
-pacientul sa fie -calculez nr.de calorii in -administrez
tratamentul
25.01.2007 insuficienta
din alimentat
functie
de
starea prescris;
26.01.2007 punct de vedere conform
bolnavului;
calitativ si cantitativ regimului
-explorez gusturile si
alimentar.
preferintele pacientului;
-invat
pacientul
categoriile de alimente
permise si echivalentele
cantitative si calitative;

-dupa 2 zile intensitatea durerii s-a

diminuat.

-dupa 48 de ore numarul orelor de

somn s-a imbunatatit si trezirile nu
mai sunt frecvente .
-dupa 48 de ore bolnavul este
informat in legatura cu planul de
recuperare si a inteles necesitatea
respectarii acestora;

-pacientul se alimenteaza conform

regimului ;

25.01.2007 -durere
in -pacientului sa i
26.01.2007 hipocondrul drept;
se
diminueze
durerile
in
urmatoarele 12
ore

25.01.2007 -dificultate de a -pacientul

sa
26.01.2007 efectua activitatea dobandeasca
preferata;
obiceiuri
si
deprinderi noi in
urmatoarele 24
de ore;

-asigur repaus fizic si

psihic;
-evaluez
caracterul
durerii
:
intensitate,localizare,dura
ta,frecventa,factorii care
ii cresc sau ii diminueaza
intensitatea;
-ajut
pacientul
in
activitatile
zilnice;alimentatie,hidrata
re si igiena;
-utilizez
mijloace
suplimentare pt.reducerea
durerii:bai calde,punga cu
gheata sau apa calda
-identific obiceiurile si
deprinderile pacientului;
-incurajez pacientul sa-si
exprime sentimentele in
legatura cu activitatile
sale preferate;
-il pun in legatura cu
persoane apropiate,dorite;
-planific
activitatile
recreative impreuna cu
pacientul;
-previn
escarele
si
inspectez
regiunile
predispuse la escare;
-lenjeria va fi bine
intinsa,curata,uscata,fara
resturi alimentare;
-lenjeria va fi schimbata
ori de cate ori este
nevoie;
-ii aduc la cunostinta ca
pe data de 27.01.2007 se
va externa

-pacientul dobandeste obiceiuri si

deprinderi noi.

27.01.2007 -pacientul
externeaza

se

-pregatesc documentele
bolnavului
pentru
externare;
-completez biletul de
externare;
-il ajut sa-si impacheteze
lucrurile;
-il sfatuiesc sa aiba o
viata normala , fara
stress,oboseala;
-sa respecte regimul
alimentar;
-sa evite eforturile fizice ;
-il conduc la garderoba si
il ajut sa se imbrace;
-il insotesc pana la poarta
spitalului unde il asteapta
familia;

2.15. EXTERNAREA BOLNAVULUI

 DATA EXTERNARII : 27.01.2007 ;

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE : Hepatita cronica;
STAREA BOLNAVULUI : Ameliorata ;
BILANTUL AUTONOMIEI :
Pacientul PN,in varsta de 65 de ani, s-a internatpe data de 20.01.2007 in sectia de
gastroenterologie prezentand : dureri in hipocondrul drept, anorexie, adinamie, anxietate.
In urma investigatiilor clinice si paraclinice s-a stabilit diagnosticul de hepatita
cronica.
In urma ingrijirilor acordate in spital pacienta se externeaza avand o stare
ameliorata .
La externare apetitul pacientului este bun, se alimenteaza corect, respecta regimul
iar circulatia si respiratia sunt bune.
Somnul pacientului la internare era normal cu exceptia trezirilor frecvente ,
probleme care s-au rezolvat, iar somnul este normal ca durata si calitate.
Pacientul isi acorda ingrijiri igienice necesare.
Comunicarea la nivel afectiv este eficace.
Pacientul are suficiente cunostinte privind regimul alimentar si de viata.
Functiile vitale si vegetative sunt in limite normale ( r=18 r/min; AV=85b/min;
TA=150/90 mmHg)
Problemele bolnavei la externare :
regimul alimentar;
toleranta redusa la efort .
2.15.2. PLAN DE RECUPERARE
evitarea efortului fizic,stresului,bauturilor alcoolice,cafelei,fumatului;
respectarea regimului alimentar;

2.15.3. EXAMENE DE LABORATOR

EXAMENUL

MOD DE

VALORI

VALORI

CERUT
GLICEMIE
ZnSO4
TYMOL
TGP
AMILAZEMIE
BILIRUBINA
T(totala)
D(directa)
I(indirecta)
VSH

PRELEVARE

NORMALE

OBTINUTE

2ml sange NaFl

0,80-1,20 /oo

0,86 gr o/oo

5ml sange simplu

10-20 UF

8,64USH

5ml sange simplu

5-20 UF

3,64 UML

5ml sange simplu

2-16,5 UI

3,40 UI

5-10ml sange simplu

4000 unit

61 UI

5-10 ml sange simplu

T= 1 mg%

T= 0,89 mg%

D= 0,25 mg%

D= 0,19 mg%

I= 0,75 mg %

I= 0,70 mg %

0,4ml citrat de Na +1,6 ml

5-8 mm / 1h

7 mm / 1h

Ht

sange
2ml ST+2 pic.

12-20mm /2h
45 % B

18 mm /2h
37 %

UREE

HEPARINA
5ml sange simplu pe NaFl.

0,2-0,4 g o/oo

37 mg %

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI
GLUCOZA (dextoza)

FENOBARBITAL

HEPATOBIOTA

VITAMIBA B12

PREZENTARE
-fiole a 10 ml solutie apoasa
injectabila de glucoza 33V si 40V
(cutii cu 10 buc.)
-solutie perfuzabila de glucoza
5%, 10% si 20% in flacoane de
sticla si saci de PVC a 250 si 500
ml.

ACTIUNE

-monozaharida
fiziologica,reprezinta o
sursa
de
energie
disponibila ;
-solutia izotona creste
volemia si combate
deshidratarea;
-solutie
hipertona
injectata
intravenos
realizeaza deshidratarea
tisulara
-comprimate
continand -anticonvulsivant;
fenobarbital 100mg(flacon cu 10 -antiepileptic;
buc) sau 15 mg (cutie cu 30 buc); -hipnotic cu actiune
-fiole a 2 ml solutie in lunga de 8 ore;
propienglicol pentru .injectii sedativ;
intramusculare,
continand -are actiune inducatoare
fenobarbital 200mg.(cutie cu 5 enzimatica .
buc) sau 4 mg pentru copii (cutie
cu 3 buc)
-drajeuri continand tiamina nitrat -trofic si protector
5 mg, riboflavina 4 mg, hepatic
piridoxina clorhidrat 4 mg,
nicotinamida 15 mg, pantotenat
de calciu 3 mg, biotina 0,1 mg.
-fiole a 1 ml sol.apoasa injectabila -corecteaza sp.anemia
si
contine cianocobalomina 50g megaloblastica
tuburarile neurologice
sau g(cutie cu 5 buc)
din anemia pernicioasa.
-este considerata ca
trofic pentru sistemul
nervos si ficat

MOD DE
ADMINISTRARE

DOZA
ZILNICA

-intravenos in injectii lente sau

perfuzii pana la 1000 ml/zi pentru
solutia de 5V,pana la 550 ml/zi
pentru solutiile 33%si 40%
(cantitatea nu trebuie sa depaseasca
800-900 mg glucoza/kilocorp si ora
adica 300 ml din solutia 20% pentru
un adult de 70 kg.

250 ml

-ca hipnotic un comprimat a 100 mg

seara la culcare;
- ca sedativ un comprimat de 15
mg.de 2-3 ori/zi .

1 tableta / zi

-cate un drajeu de 3 ori/zi

- 1 drajeu de 3
ori/zi

-intramuscular
in
anemia -1 fiola/zi
pernicioasa 100-1000 g zilnic 2
saptamani,apoi o data pe luna (ca
tratament de intretinere );
- in nevrite 1000 g/zi

EVALUARE FINALA

= EVALUAREA FINALA =

CAZ I

CAZ II

CAZ III

Nume

Nume

Nume

Prenume

Prenume

Prenume

Varsta

65 ani

Sex

Varsta

65 ani

Varsta

Sex

Sex

Religie

ortodoxa Religie

Nationalitate

roman

Gusturi personale si obiceiuri :

45 ani

Nationalitate

ortodoxa Religie

ortodoxa

roman Nationalitate

Gusturi personale si obiceiuri :

roman

Gusturi personale si obiceiuri :

fumator 10 tigari/zi ; consuma cafea nefumatoare ; nu consuma cafea ; nu nefumator ; nu consuma cafea ; nu
3/zi ; nu bea alcool ;
Conditii de viata si munca : bune
DATA INTERNARII
20.01.2007
DIAGNOSTIC MEDICAL
Hepatita cronica
ISTORICUL BOLII :

bea alcool

bea alcool

Conditii de viata si munca : bune

DATA INTERNARII

Conditii de viata si munca : bune

DATA INTERNARII

20 .01. 2007
DIAGNOSTIC MEDICAL
Hepatita cronica.
ISTORICUL

BOLII

20.01.2007
DIAGNOSTIC MEDICAL
Hepatita cronica.
:
ISTORICUL BOLII :

Internat in februarie 1997 cu ascita se

Bolnava se interneaza in ianuarie

Internat in ianuarie 2007 cu

stabileste diagnosticul de hepatita

2007 cu diagnosticul de hepatita

dureri in hipocondrul drept si

cronica. Se interneaza cu durere in

cronica.Se interneaza cu anorexie

ascita se stabileste diagnosticul de

hipocondrul drept si epigastru, icter,

pierdere in greutate , astenie ,

hepatita cronica . Se interneaza cu

anorexie, adinamie si flatulenta .

cefalee , ameteli , durere in

durere

hipocondrul drept.

astenie , adinamie ,anxietate si

MOTIVELE INTERNARII
Durere in hipocondrul drept si

in

hipocondrul

drept,

anorexie .
MOTIVELE INTERNARII

MOTIVELE INTERNARII
Anorexie;

Anorexie;

Pierdere in greutate;

Adinamie ;

Icter ;

Astenie;

Anxietate ;

Anorexie ;

Cefalee;

Durere in hipocondrul drept ;

Adinamie ;

Ameteli;

Flatulenta ;

Durere in hipocondrul drept;

epigastru ;

Anxietate.
PROBLEME DE DEPENDENTA
Alimentatie inadecvata prin
deficit
Dificultate de a se odihni ;
Dispnee ;
Alterarea tegumentelor si
mucoaselor ;
Comunicare ineficace la nivel

PROBLEME DE DEPENDENTA
Insomnie;
Disconfort

PROBLEME DE DEPENDENTA
Alimentatie

fizic

legat

de

durere
Alimentatie inadecvata prin
deficit ;

insuficienta

din

punct de vedre cantitativ si

calitativ ;
Comunicare ineficienta la nivel
afectiv ;

Pierdere in greutate ;

Anxietate ;

Circulatie inadecvata ;

Dificultate de a se mobiliza ;

 Cefalee ;

afectiv ;
Anxietate;

Insuficienta cunoastere a bolii .

Insuficienta cunoastere a bolii

Dificultate de a participa la
activitati religioase ;
Dificultate de a se realiza.
DIAGNOSTIC NURSING
Dispnee

manifestata

DIAGNOSTIC NURSING

DIAGNOSTIC NURSING

prin Alterarea ritmului cardiac si a Alimentatie insuficienta din punct

bradipnee datorita durerii ;

Alimentatie insuficienta din punct
de vedere cantitativ manifestata

respiratiei manifestata prin edeme

de vedre cantitativ si calitativ

si echimoze vasculare datorita

manifestata

circulatiei neadecvate ;

greutate datorita anorexiei ;

prin

pierdere

in

prin pierdere in greutate datorita Alimentatie insuficienta din punct Comunicare ineficienta la nivel
anorexiei

si

dezechilibrului

metabolic ;
Dificultate

de

se

odihni

de vedere cantitativ si calitativ

afectiv manifestata prin apatie

manifestata

,dificultate

prin

pierdere

in

greutate datorita bolii ;

manifestata prin insomnie datorita Constipatie

manifestata

de

a-si

exprima

sentimentele datorita spitalizarii,

prin

neadaptarii la situatia de bolnav ;

anxietatii si neadaptarii la situatia

scaune tari si putin frecvente Anxietate manifestata prin agitatie,

de bolnav ;

datorita alimentatiei sarace in

datorita

reziduri si imobilizari;

diagnostic,

Alterarea

tegumentelor

si

mucoaselor manifestata prin icter Imobilitate

datorita procesului infectios ;

manifestata

prin

enceritudinii
de

fata

de

procedeele

de

diagnostic si tratamentul medical ;

dificultate de a se mobiliza, a se Dificultate

de

se

mobiliza

 Dificultate de a se imbraca si
dezbraca

manifestata

greutate

in

prin

,manifestata

prin

datorata durerii si slabiciunii;

amplitudinilor

miscarilor,datorita

datorita Neindemanare in a se imbraca si

miscari

durerilor, dispneei ;

dezbraca

Comunicare ineficace la nivel

afectiv

ridica, a se aseza, a se spala

manifestata prin apatie,

manifestata

dezbraca datorata imobilizarii ;

in

se

odihni

dificultate in a-si exprima sentimentele

manifestata prin insomnie datorita

datorita spitalizarii, neadaptarii la

anxietatii si durerii;

situatia de bolnav ;
Anxietate

manifestata

agitatie,

insomnie,

prin
datorita

incertitudinii fata de
diagnostic,

de

procedeele

de

diagnostic si tratamentul medical ;

Dificultate in a se mobiliza,
prin

amplitudinii

miscarilor,datorita

durerii, anxietatii, atmosferei de

spital ;

spital ;
activitati
prin

de

practicarii

religiei sale datorita spitalizarii ;

Insuficienta cunoastere a bolii
informatii ;

acorda

ingrijiri Dificultate

prin
de

igienice , sa se spele , sa se

manifestata

pieptane , sa-si spele dintii , sa-si

temporara datorita

curete

unghiile

datorita

imobilizarii si slabiciunii;
agitatie

manifestata
,

insomnie

la

incapacitatea

igienice manifestata prin faptul ca

poate

participa

manifestata

manifestata

nu-si

religioase

Dificultate de a-si acorda ingrijiri

limitarea Anxietate

manifestata

durerii, anxietatii, atmosferei di

dificultate de a se imbraca si Dificultate

Dificultate

izolare,

prin

limitarea

prin
datorita

spitalizarii;
Posibilitatea atingerii integritatii

spitalizarii ;

prin

cererea
se

de

realiza,

incapacitate

 Dificultate de a participa

la

fizice manifestata prin risc de

activitati religioase manifestata

complicatii datorita nerespectarii

prin

conditiilor de securitate fizica;

incapacitatea

practicarii

religiei sale datorita spitalizarii ;

Dificultate de a efectua activitati
recreative

manifestata

prin

de

manifestata

cerere

de

informatii datorita lipsei

datorita Dificultate de a efectua activitati

interes

spitalizarii ;

recreative

Insuficienta cunoastere a bolii

manifestata

prin

de informatii;

diminuarea
centrilor

Insuficienta cunoastere a bolii

prin

cererea

de

manifestata

prin

dificultate de a efectua activitati

preferate datorita spitalizarii;

informatii ;
Dificultate
manifestaa

de

se

prin

realiza,

incapacitate

temporara datorita
spitalizarii .

OBIECTIVE
Pacientul

sa

respire

OBIECTIVE
fara

dificultate in termen de 3 zile ;

Pacientul

sa

aiba

OBIECTIVE
asigurate

conditiile de microclimat ;

Pacientul sa aiba asigurate

conditiile de microclimat ;

 Pacientul

sa

urmeze

si

sa

sa

program

prezinte
de

un

odihna

corespunzator in 24 de ore;
Pacientul sa nu mai prezinte
sa-i

diminueze

temperatura cu 2o C in termen
de 24 de ore ;
Pacientul

sa-si

exprime

sa

de

Pacientul

sa

beneficieze

de

fie

investigat

investigat

medicale ;

Pacientului sa i se supravegheze
Pacientului sa i se administreze

Pacientului

sa

se

supravegheze functiile vitale si

vegetative ;

corect si la timp tratamentul ;

Pacientului sa i se administreze

Pacientul sa comunice cu echipa

corect si la timp tratamentul ;

Pacientul

de ingrijire si cu familia ;
Pacientul sa beneficieze de un
accidente sau infectii ;
Pacientul

de
sa

siguranta
se

fara

mobilizeze

conform stadiului bolii ;

exprime

Pacientul sa beneficieze de un

sentimentul de a invata in

somn corespunzator cantitativ si

termen de 3 zile ;

calitativ ;

sa-si

fie

medicale ;

3 zile ;

Pacientul

sa

corespunzator bolii si cerintelor

mediu

anxietate in termen de 3 zile ;

Pacientul

corespunzator bolii si cerintelor

activitati recreative in termen de

Pacientul sa nu mai prezinte

Pacientul sa beneficieze de
ingrijirile generale ;

Pacientul sa fie echilibrat psihic

sentimentele de neliniste ;
Pacientul

beneficieza

functiile vitale si vegetative ;

anorexie in 24 de ore ;
Pacientului

sa

ingrijirile medicale ;

respecte regimul alimentar ;

Pacientul

Pacientul

sa

comunice

cu

echipa de ingrijire si cu familia

Pacientul sa fie echilibrat psihic
Pacientul sa beneficieze de un
mediu

de

siguranta

fara

accidente sau infectii ;

Pacientul

sa

se

mobilizeze

conform stadiului bolii ;

Pacientul

sa

se

alimenteze

conform regimului alimentar ;

 Pacientul

sa

nu

prezinte

complicatii (ciroza, hemoragii,

Pacientul

sa

se

alimenteze

conform regimului alimentar ;

Pacientul sa aiba tegumentele si

mucoasele integre si curate ;

Pacientul sa aiba tegumentele si

infectii, etc. );
Pacientul sa nu prezinte durere

mucoasele integre si curate ;

in hipocondrul drept in 24 de
ore ;
Pacientul sa se poata mobiliza
singur in 24 de ore ;
Pacientul sa fie preocupat in
urmatoarele 48 de ore ;
INTERVENTII
Sa-l

ajute

pe

bolnav

INTERVENTII
sa-si

exprime teama, gandurile, grijile

;
Sa-i inspire increderea in echipa
medicala ;
Sa inlature anxietatea in care se
gaseste pacientul ;
Sa observe sis a consemneze
aspectul general al pacientului,

Sa-l

ajute

pe

bolnav

INTERVENTII
sa-si Sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime

exprime teama, gandurile, grijile

teama, gandurile, grijile ;

Sa-i inspire increderea in echipa Sa-i inspire increderea in echipa

medicala ;

medicala ;

Sa observe si sa consemneze Sa observe si sa consemneze

aspectul general al pacientului,

aspectul general al pacientului,

aspectul pielii, tinuta faciesul,

aspectul pielii, tinuta faciesul,

mersul, starea psihica ;

mersul, starea psihica ;

Patul

trebuie

prevazut

cu Patul trebuie prevazut cu lenjerie

aspectul pielii, tinuta faciesul,

trebuie

prevazut

cu

lenjerie curata ;
Temperatura optima a salonului
18-20 o C, aer curat .

curata si sa fie cat mai comod;

Temperatura optima a salonului Temperatura optima a salonului

mersul, starea psihica

Patul

lenjerie curata ;
18-200 C, aer curat ;

18-20o C, aer curat ;

Va interzice pacientului efortul Va asigura igiena corporala si

fizic

vestimentara ;

Va asigura repausul strict in Se efectueaza toaleta pe regiuni

pozitia corespunzatoare ;

sau baie cu apa calda ;

Va asigura igiena corporala ;

Va monitoriza

Lenjeria de pat si de corp trebuie

pulsul, T.A.,

respiratia, diureza, bolnavului in

Va constientiza pacientul in
cu

nevoie ;
Se

functie de necesitate ;
legatura

sa fie schimbata ori de cate ori este

Va supraveghea pacientul pentru

apartinatorii,

monitoriza

pulsul,

TA,

functie de necesitate ;
constientiza

pacientul

in

legatura cu importanta respectarii

complicatiile ;
linisti

igienei

respiratia, diureza bolnavului in

a preveni si recunoaste la timp Va

Va

importanta

cavitatii bucale ;

importanta Va

respectarii regimului alimentar;

acorda

bolnavul

si

regimului alimentar;

redandu-i Va supraveghea pacientul pentru a

increderea ca va putea duce o

preveni si recunoaste la timp

viata

normala

respectand

complicatiile ;

regimul alimentar si tratamentul Va linisti bolnavul si apartinatorii,

.

redandu-le increderea ca va pute

duce o viata normala respectand
regimul alimentar si recomandarile
date .

EXTERNAREA

EXTERNAREA

EXTERNAREA

Data externarii 30.01.2007

Data externarii : 27.01.2007

Data externarii : 27.01.2007

Starea la externare ameliorat

Starea la externare: -ameliorat

Starea la externare : ameliorat

Bilantul autonomiei :

Bilantul autonomiei:

Bilantul autonomiei :

Pacientul EG . in varsta de 65 de

Pacienta AG , in varsta de 45 ani ,

Pacientul PN,in varsta de 65 de ani,

ani,s-a internat pa data de 20.01.2007 s-a internat pe data de 20.01.2007 in s-a internatpe data de 20.01.2007 in
in

sectia

de

gastroenterologie sectia

de

gastroenterologie sectia

degastroenterologie

prezentand dureri in hipocondrul drept prezentand : dureri in hipocondrul prezentand : dureri in hipocondrul
si epigastru, icter, anorexie, adinamie, drept, astenie, cefalee, anorexie, drept, anorexie, adinamie, anxietate.
flatulenta , anxietate.
In urma investigatiilor clinice si

ameteli, pierdere in greutate.

In urma investigatiilor clinice si

In urma investigatiilor clinice si paraclinice s-a stabilit diagnosticul de

paraclinice s-a stabilit diagnosticul de paraclinice s-a stabilit diagnosticul hepatita cronica.
hepatita cronica.
In urma ingrijirilor acordate in spital

de hepatita cronica.

In urma ingrijirilor acordate in

In urma ingrijirilor acordate in spital pacienta se externeaza avand o

pacientul se externeaza avand o stare spital pacienta se externeaza avand o stare ameliorata .

cronica .

stare ameliorata.

La externare apetitul pacientului este

La externare apetitul pacientului

La externare apetitul pacientei este este bun, se alimenteaza corect,

bun , se alimenteaza corect , respecta bun, se alimenteaza corect, respecta respecta regimul iar circulatia si
regimul

regimul .

Prezinta usoare probleme in

respiratia sunt bune.

Prezinta usoare probleme in

Somnul pacientului la internare era

satisfacerea nevoii de a se misca si a satisfacrea nevoii de a se misca si a normal cu exceptia trezirilor frecvente
avea o buna postura.

avea o buna postura.

Somnul pacientului la internare este

Somnul pacientei la internare era somnul este normal ca durata si

intrerupt datorita durerilor , anxietatii, ineficace,

probleme

care

s-au

rezolvat,

, probleme care s-au rezolvat, iar

iar anmxietatii,

datorita

durerilor

probleme

care

, calitate.
s-au

Pacientul isi acorda ingrijiri igienice

somnul este normal ca durata si rezolvat , iar somnul este normal ca necesare.
calitate.
Pacientul isi acorda ingrijiri igienice
necesare.
Comunicarea la nivel afectiv este
eficace.
Pacientul are suficiente cunostinte
privind regimul alimentar si de viata .
Functiile vitale si vegetative sunt in
limite normale.
Problemele bolnavului la externare :

durata si calitate.

Comunicarea la nivel afectiv este

Pacienta isi acorda ingrijiri igienice eficace.

necesare.

Pacientul are suficiente cunostinte

Comunicarea la nivel afectiv este privind regimul alimentar si de viata.

eficace.

Functiile vitale si vegetative sunt in

Pacienta are suficiente cunostinte limite

normale

r=18

r/min;

privind regimul alimentar si de viata. AV=85b/min; TA=150/90 mmHg)

Functiile vitale si vegetative sunt in
limite normale.
Problemele

Problemele

bolnavei

externare :
bolnavei

la

regimul alimentar;

la

 Regimul alimentar disociat :

Toleranta redusa la efort .
Recomandari la externare :

toleranta redusa la efort .

externare :
regimul alimentar;

Recomandari la externare :

toleranta redusa la efort.

evitarea efortului fizic, stressului,

bauturilor

Evitarea efortului fizic, stresului, Recomandari la externare :

bauturilor allcoolice, cafelei, fumatului evitarea efortului fizic, stressului,
;

bauturilor
Respectarea

alimentar.

regimului

alcoolice,

alcoolice,

cafelei,

fumatuuli;

cafelei, respectarea regimului alimentar ;

fumatuuli;
respectarea regimului alimentar ;

ANEXE

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA PUNCTIA BIOPSICA

Punctia biopsica recoltarea unui fragment de tesut dintr-un organ parenchimanos,
cu ajutorul unui ac de punctie ;
Scop explorator , examinarea histopatologica, bacteriologica,etc a fragmentului de
tesut extras, pentru stabilirea diagnosticului .
Punctii biopsice se efectueaza pe ficat, splina, rinichi, pentru a stabili evolutia
proceselor cronice hepatice .
Materiale necesare : masa de tratament acoperita cu un camp steril , pe care vor fi
asezate urmatoarele : trocar sau 2-3 ace de Vim Silverman sau Menghini, 2-3 seringi de
20 ml ; doua pense anatomice, 1-2 seringi de 10 ml, ace ; trusa pentru punctie, sterilizata;
casoleta cu campuri sterile ; lamele ;casoleta cu comprese sterile ; novocaina 1% ,
medicamente analeptice, cardiotonice, hemostatice ; hartie de filtru sau un vas curat de
50-100 ml cu ser fiziologic strict izotonic sau solutii fixatoare; casoleta ca manusi sterile
de cauciuc ; aparat de transfuzie ; sange izogrup (pentru accidente hemoragice);
1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare
Pregatirea instrumentelor si sterilizarea lor ;
Pregatirea medicamentelor necesare ;
Pregatirea altor materiale necesare ;
Transportarea masutei langa patul bolnavului ;
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
Se anunta bolnavul, informandu-l asupra importantei si
necesitatii tehnicii ;
2.2.a. Se controleaza : timpul de sangerare si coagulare, timpul de
protrombina , numarul trombocitelor .

2.2.b. Cu doua zile inainte de efectuarea punctiei, la indicatia

medicului, se administreaza bolnavului o medicatie coagulanta si tonicocapilara ;
2.2.c. Se aseaza bolnavul in pozitiz necesara punctiei organului ;
3. Participarea la efectuarea punctiei (doua cadre medii)
A.3.1. Se asigura pozitia bolnavului
3.2. Se supravegheaza bolnavul in cursul punctiei .
B.3.1. Spalrea pe maini cu apa curenta si sapun ;
3.2. Se dezinfecteaza mainile cu alcool ;
3.3. Se dezinfecteaza regiunea aleasa si se badijoneaza cu tinctura de iod.
3.4. Se imbraca manusile de cauciuc sterile ;
3.5. Se serveste medicului manusile de cauciuc sterile ;
3.6. Se pregateste seringa cu novocaina si se inmaneaza medicului ;
3.7. Se badijoneaza din nou cu tinctura de iod ,dupa efectuarea anesteziei ;
3.8. Se izoleaza regiunea cu campuri sterile ;
3.9. Se ofera medicului pensa pentru a-si alege trocarul ;
3.10. Dupa introducerea canulei acului Vim-Silvarman in organul punctionat , se
pastreaza mandrenul in stare de sterilitate;
3.11. Se serveste medicului seringa de 20 ml pentru a se face 1-2 aspiratii energetice.
La utilizarea acului Menghini, se pemeabilizeaza acul, prin tubul de cauciuc cu serul
fiziologic din seringa, dupa care se retrage pistonul pentru a se realiza o presiune
negativa , necesara ulterior aspiratiei.
3.12. Se badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod , dupa indepartarea acului .
3.13. Se aplica un pansament steril care se fixeaza cu romplast .
3.14. Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun.

4. Ingrijirea bolnavului dupa punctie

4.1. Se aseaza bolnavul in decubit lateral drept (dupa punctia hepatica) si se mentine
in repaus total 24-48 ore, perioada in care va fi ingrijit la pat ;
4.2. Pe regiunea punctionata se aplica o compresa rece sau o punga cu gheata
4.3. In cazul aparitiei unei tuse (prin iritatie pleurala) si pentru a se preveni
declansarea unei hemoragii, se administreaza calmantul prescris de medic .
4.4. Dupa punctia renala se controleaza urina timp de 3-4 zile .
5. Pregatirea materialului obtinut prin punctie biopsica pentru examene de
laborator
5.1. Fragmentele de tesuturi se indeparteaza din ac prin insuflare de aer.
5.2. Cu aceste fragmente se efectueaza amprente pe lame de sticla ;
5.3. Se aseaza intr-un borcan cu ser fiziologic sau solutie fixatoare ;
5.4. Se completeaza buletinul de recoltare ;
5.5. Probele se duc imediat la laboratorul de hispatologie .
6. Reorganizarea locului de munca
6.1. Se strang materialele folosite .
6.2. Se spala instrumentarul folosit se dezinfecteaza si se pregateste pentru sterilizare .
7. Notarea punctiei
7.1. Punctia se noteaza in foaia de temperatura cu o sageata verticala inscrisa in
spatiul rezervat zilei respective .
Accidente !
Tuse instantanee
Hemorax

 Hemoragie
Soc
REGIMUL IN BOLILE FICATULUI
Alimente permise :
- lactate : lapte dulce cu cafea , iaurt ;
-bauturi : ceaiuri de plante, siropuri, sucuri de fructe sau legume ;
- paine : alba sau intermediara, veche sau prajita ;
- supe de zarzavat strecurate sau nestrecurate , cu gris, orez sau paste fainoase, supe
pasate de zarzavaturi, bors cu perisoare (fierte separat) , supe de fructe (caise, mere) ;
-carne si peste : slaba de vaca, vitel, gaina, pui, rasol simplu sau impanat cu legume,
perisoare sau chiftele fierte, peste slab, rasol de legume ;
- branzeturi : branza de vaci, cas slab, urda, telemea desarata;
- grasimi : unt proaspat si untdelemn neprajit adaugate la fiert sau la preparate inabusite
(50-60 gr/zi)
- oua : albus sub forma de omleta in abur sau sufleuri, galbenus o jumatate pe zi , omleta
dietetica ;
- legume si zarzavaturi : fierte , soteuri, pireuri, budinci, sufleuri, cartofi copti, salata de
legume crude, sfecla fiarta .
- fructe dulci crude, coapte, compoturi fara coji si fara samburi ;
- fainoase de orice fel ;
-sosuri fara grasime prajita, sos alb de rosii sau de zarzavat ;
-dulciuri : prajituri di aluat uscat, (cu branza de vaci, fructe sau marmelada, tarte,
sufleuri, spuma de gris cu zeama de fructe, gelatina de lapte sau de fructe, miere,
dulceata, serbet, peltea );
- condimente : sare normal (daca nu este contraindicata) marar, patrunjel, cimbru, telina,
zeama si coji de lamaie ;

Alimente interzise
- carne grasa de porc,oaie, gasca, rata, vanat, conserve de carne, mezeluri, pste gras sarat
sau afumat, conserve de peste ;
- branzeturi grase fermentate ;
- oua cantitate mare, prajite sau galbenusuri ;
- paine neagra sau fainoase nerafinate ;
- untura , slanina sau grasime prajita ;
- legume bogate in celuloza grosolana : ridichi, ceapa, usturoi, varza, leguminoase uscate;
- fructe : alune, nuci, migdale, fructe cu coaja sa samburi ;
- dulciuri : din aluat dospit, foetaje, prajituri cu nuci, alune, aluat cu unt, inghetate ;
- bauturi : alcool, cafea, cacao, ape minerale clorurosodice ;
- condimente : piper, boia iute, mustar, hrean, ceapa, usturoi.
- supe de carne grasa, ciorbe preparate cu rantasuri ;
- sosuri cu seapa prajita si rantas, maioneze ;
- se recomanda 5-6 mese pe zi reduse cantitativ .

BIBLIOGRAFIE

1. GHID NURSING Lucretia Titirica ;

2. MANUAL PENTRU MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII
Corneliu Borundel ;
3. TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI C. Mozes .