Intemeierea Tarii Romanesti

Formarea statului medieval Tara Romaneasca in secolul al XIV-lea este rezultatul

unui proces influentat de factori interni si externi favorabili.
Factorii interni
-romanii erau organizati in formatiuni prestatale conform Diplomei Cavalerilor
Ioaniti( 1247)
-stratificarea societatii romanesti de la sud de Carpati in doua clase sociale: boierii si
rusticii(taranii),
- ocupatii precum-agricultura,cresterea animalelelor demonstreaza o societate aflata in
plina dezvoltare.
Factorii externi care au contribuit la aparitia statului au fost:
-Criza interna declansata in Regatul Ungariei la sfarsitul secolului al XIII-lea, ca urmare a
stingerii dinastiei arpadiene si venirea dinastiei de Anjou. Romanii au sesizat contextul
favorabil al inlaturarii dominatiei maghiare.
- Existenta tatarilor in apropierea spatiului romanesc si forta militara a acestora a
determinat stoparea incercarilor maghiarilor de cucerire a teritoriilor locuite de romani.
Etapele formarii statului:
In prima etapa, izvorul istoric Diploma Cavalerilor Ioaniti din 1247 , ne ofera
informatii despre voievodatele lui Litovoi si Seneslau , cnezatele lui Ioan si Farcas,
dar si Tara Severinului(pe teritoriul acesteia, regalitatea maghiara a organizat o
marca de granita-Banatul de Severin). Acestea erau vasale Regatului Maghiar, cu
exceptia voievodatului lui Seneslau. In ceea ce priveste relatiile dintre
autonomiile romanesti si regalitatea maghiara, la sfarsitul secolului al XIII-lea, un
voievod pe nume Litovoi altul decat cel mentionat in Diploma) a realizat o prima
incercare de unificare, ceea ce ar fi insemnat inlaturarea dominatiei maghiare.
Astfel, are loc un conflict in care Litovoi isi pierde viata, iar fratele sau, Barbat
este luat prizonier, apoi eliberat de romani in schimbul unei rascumparari: o
suma nu mica de bani, evidentiind forta economica de la sud de Carpati.
In a doua etapa, la intemeierea Tarii Romanesti o contributie importanta o
au si romanii din Transilvania care, nemaisuportand presiunea regalitatii
maghiare au coborat la sud si est de Carpati, teritorii locuite de romani unde au
participat la intemeierea statelor extracarpatice, contributie reliefata de teoria
descalecatului (intemeiere de tara), sustinutata de cronicarii umanisti.
Astfel, de inceputurile Tarii Romanesti se leaga si legenda descalecatului lui Negru Voda
din Tara Fagarasului de la sfarsitul secolui XIII,despre care cronicarii umanisti sustineau
ca a intemeiat statul de la sud de Carpati. Acest fapt nu a fost demonstrat stiintific ,
Negru Voda este un personaj semilegendar care, sub presiunea regalitatii maghiare, ar fi
plecat din Tara Fagarasului cu multime de noroade (in jurul anului 1290) si s-a asezat
la Campulung ( unde exista o comunitate catolica puternica), de unde a inceput procesul
de centralizare politica. Gheorghe Bratianu, istoric roman, formuleaza o noua teorie prin
care demonstreaza ca aceasta legenda contine un sambure de adevar deoarece
ilustreaza contributia romanilor transilvaneni la intemeierea statului valah.. Acest fapt
poate fi pus in legatura cu anihilarea autonomiei Tarii Fagarasului in 1291 de catre
regele maghiar Andrei al III-lea.
Etapa intemeierii proriu-zise a statului s-a desfasurat in prima jumatate
a sec.XIV, cand aceste formatiuni prestatale ( autonomii locale) au fost unificate de
catre Basarab I (1310-1352) . El este cel care a pus bazele statului mentionat sub
numele de Valahia nord-dunareana cu capitala la Arges. Basarab poarta titlul de mare
voievod, aspect care demonstreaza ca el reprezinta autoritatea centrala in statul nou
creat ,Tara Romaneasca. In 1324 ,un document maghiar il aminteste pe Basarab ca
voievodul nostru transalpin, fapt care atesta atat raporturile de suzeranitate dintre
Basarab si regele ungar , dar si recunoasterea existentei statului valah de catre
regalitatea maghiara.
Relatiile cu Ungaria
Documentele atesta raporturi bune intre Carol Robert de Anjou,regele Ungariei si
Basarab I insa in 1330 relatiile cu ungurii se strica,ajungandu-se la un conflict armat.
Cauza acestui conflict a fost-anexarea Banatului de Severin de catre Basarab care il

ocupasespre marea paguba a coroanei maghiare. Conform izvorului istoric Cronica

Pictata de la Viena , lupta s-a desfasurat intre 9-12 noiembrie 1330 la Posada
( posada = loc stancos, o trecatoare, se refera la caracteristicile locului unde s-a
desfasurat batalia) , iar armata maghiara condusa de regele Carol Robert de Anjou a
suferit o umilitoare infrangere :insusi regele de abia a scapat cu viata dupa cu cativa insi
. Nu se stie exact unde a fost locul bataliei , dar istoricul Nicolae Iorga o localizeaza in
Tara Lovistei.
Victoria de la Posada a demonstrat puterea noului stat si a insemnat recunoasterea
independentei Tarii Romanesti ,iar Banatul de Severin a fost redat Ungariei. In a
doua parte a domniei, dupa 1330, Basarab a anexat teritoriul care-i poarta numele,
Basarabia si l-a asociat la domnie pe fiul sau,Nicolae Alexandru pentru a asigura
continuitatea la tron, prin infiintarea dinastiei Basarabilor.

Reluarea relatiilor cu Ungaria s-a facut tarziu,dupa moartea lui Carol Robert,in
timpul lui Ludovic I de Anjou,fara a avea caracter de suzeranitate,ci de egalitate
si de protectie a tarii .
In aceasta etapa a intemeierii statului are loc organizarea
institutiilor statale de catre urmasii lui Basarab, fapt ce permite atat
consolidarea Tarii Romanesti pe plan intern cat si afirmarea in relatiile
internationale.
Nicolae Alexandru( 1352-1364) ,fiul lui Basarab si-a luat titlul de singur
stapanitor , autocrat , adica independent , titlu pe care aveau sa-l poarte toti
domnitorii tarii ca semn al independentei fata de Ungaria. El infiinteaza in 1359,
prima Mitropolie a Tarii Romanesti, cu sediul la Curtea de Arges, , recunoscuta
de Patriarhia de la Constantinopol. Era o masura de consolidare a Bisericii
Ortodoxe, o dovada de afirmare a independentei, cat si o masura prin care se
respingeau si incercarile de catolicizare ale Regatului maghiar.
Vladislav-Vlaicu(1364-1377 ) a respins ultima incercare de cucerire a tarii de
catre Ungaria si a recunoscut suzeranitatea maghiara,primind in schimb
Severinul si Fagarasul . El poarta titlul de domn si mare voievod ,singur
stapanitor fapt care demonstreaza independenta Tarii Romanesti si bate moneda
proprie (ban) ,semn al dezvoltarii economice a tarii.
Asadar,la sfarsitul secolului al XIV-lea,Tara Romaneasca era un stat
independent,consolidat prin infiintarea institutiilor principale -domnia
,reprezentata de domn care era si mare voievod (comanda oastea tarii) si
Biserica reprezentata de mitropolie ,fapt care a consolidat ortodoxismul in
aceasta zona. Cresterea prestigiului extern al Tarii Romanesti se realizeaza in
timpul lui Mircea cel Batran care se implica in luptele antiotomane necesare
pastrarii neatarnarii statului.
TERMENI-CHEIE:
autonomii-formatiuni prestatale
descalecat- intemeiere de tara
posada-loc stancos
autocrat- stapan deplin, independent
mitropolie-unitate administrativa care coordoneaza activitatea Bisericii Ortodoxe la
nivelul tarii

Formarea statului:
1.etapa autonomiilor si prima incercare de unificare a lui Litivoi ( sec.IX-XIII)
2.traditia istorica a descalecatului (XIII)
3.unificarea autonomiilor de catre Basarab care obtine si independenta si consolidarea
statului prin organizarea institutiilor ( Sec.XIV)
Cronologie:
Etapa autonomiilor:

1247-Diploma Ioanitilor- atesta autonomii locale

1277-conflict Litovoi-Regatul Maghiar
Traditia istorica:
1290-descalecatul lui Negru-Voda
1291- anihilarea autonomiei Tarii Fagarasului
Formarea statului:
1310-1352: domnia lui Basarab
1330:lupta de la Posada
1359: intemeierea Mitropoliei Tarii Romanesti