Terminologie neur ologica

Paralizia
= imposibilitatea efectuarii miscarii voluntare complete (plegie=deficit motor
total) sau numai reducerea sa cantitativa (pareza).
1 sg mb - monopareza, -plegie, di-, etc
Mb sup si mb inferior de aceeasi parte afectate - hemipareza si hemiplegie
Paralizia mb inferioare - parapareza si paraplegie
Astazia

= imposibilitatea de a sta in ortostatism

Abasia

= imposibilitatea de a merge

Ataxia

= incoordonarea miscarilor voluntare

Adiadocokinezia

= imposibilitatea de a face miscari succesive (pronatie si supinatie)

Hiper metr ia = depasirea tintei propuse

Apr axie

= pierderea intelegerii folosirii obiectelor uzuale si care se traduce

prin acte absurde si imposibilitatea de a conforma miscarile catre un
scop propus, desi subiectul nu este delirant, ataxic, paralitic, intelege
ordinele si recunoaste obiectele, care i se dau spre manipulare, dar a
pierdut schema de utilizare invatata anterior

Hipoestezie

= scaderea intensitatii (acuitatii) perceptiei senzitive

Anestezia

= pierderea perceptiei senzitive

Hiper estezia = perceptia exagerata

Hiposmia

= scaderea acuitatii olfactive

Anosmia

= pierderea acuitatii olfactive

Ambliopia

= scaderea acuitatii vizuale

Cecit ate

= pierderea vederii, orbire

Hipoacuzie

= scaderea acuitatii auditive, a auzului

Surditate

= pierderea acuitatii auditive

Aguezie

= anestezie gustativa

Parestezie

= perceptie gresita - pacientul spune ca simte furnicaturi, amorteli

Iluzia, halucinatia

= perceptie fara obiect

Dur erea

= senzatie neplacuta care apare in urma unor leziuni iritative a cailor

sensibilitatii dureroase

Encefalita

= inflamatia encefalului

Meningita

= inflamatia membranelor meningeale

Mielopatie

= afectiune a maduvei spinarii

Mielita

= inflamatia maduvei spinarii

Radiculopatie = afectiune a unei radacini de nerv spinal

Plexopatie

= afectiune a unui plex nervos (brahial sau lombar)

Neur opatie per ifer ica= afectiune a nervilor periferici

Poliradiculopatie

= afectiune a mai multor radacini de nerv spinal

Polineur opatie

= notiune similara cu notiunea de neuropatie periferica utilizata cu

inteles complementar notiunii de poliradiculopatie

Mononeur opatie

= afectiune a unui singur nerv

Miopatie

= afectiune musculara

Miozita

= afectiune musculara inflamatorie

Etapele examenului neur ologic (FO)

I. Atitudini par ticular e
II. Miscar i involuntar e
= miscari independente de vointa pacientului
1. Tremor
Parkinson - tremor static la toate segmentele corpului
tremor cerebelos - in repaus si in miscare
tremor mixt - cerebelo-parkinsonian
2. Miscari coreice - apar la toate nivelele corpului
3. Miocloniile - miscari involuntare, bruste, dezordonate, la toate nivelele corpului
4. Miokimia - miscari involuntare la niv pleoapelor
5. Ticurile - miscari involuntare, stereotipe, avand la baza niste reflexe conditionate
6. Hemibalism - cea mai ampla miscare involuntara pe jumatate de corp, miscarea efectuandu
-se din radacina membrului
7. Atetoza - miscari involuntare, vermiculare, de reptatie, la niv degetelor de la mana
8. Convulsiile tonice si clonice, apar in epilepsie
9. Kinezii prin perseverare - in boli psihiatrice
10. Fasciculatiile - miscari involuntare limitate la un grup, segment de muschi
11. Sincineziile
- miscari involuntare ale musculaturii paralizate concomitent cu musculatura neparalizata
- de coordonare, globale si de imitatie
III. Semne meningeale
Cel mai simplu semn meningeal - "redoarea de ceafa", este un semn patognomonic meningita

IV. Ner vii cr anieni

1. Olfactiv (per echea I de nn cr anieni)
- acuitatea olfactiva si halucinatii olfactive
- halucinatiile olfactive de regula sunt in boli psihiatrice
- TULBURARI LE OLFACTIEI
Hiposmia = diminuarea sau scaderea olfactiei sau perceptiei olfactive
Hiperosmia = cresterea perceptiei olfactive
Anosmia = abolirea olfactiei
Parosmia = confundarea mirosurilor sau perceptia tuturor mirosurilor ca fiind neplacute
2. Optic (per echea II de nn cr anieni)
- acuitate vizuala, campul vizual, fundul de ochi
- AV = capacitatea subiectului de a percepe forma, culoarea, pozitia spatiala etc a obiectelor
- CV = spatiul pe care il percepem cu ambii ochi privit intr-un punct fix
Hemianopsii = tulburari de camp vizual
In general sunt de 2 feluri omonime (cele mai multe, insotesc AVC) si heteronime.
Heteronime - nu vede bitemporal sau binazal
- Fundul de ochi cu ajutorul oftalmoscopului
3. Oculom otor (per echile III, IV si VI)
III - oculomotor comun
inerveaza ridicatorul pleoapei superioare, dreptul superior, dreptul inferior, dreptul intern si
oblicul mic
IV - tr ohlear
inerveaza oblicul mare
VI - abducens = oculomotor exter n
inerveaza dreptul extern
- urmarim pozitia globilor oculari, mobilitatea lor, strabism, diplopie, pupile, reflexe pupilare,
mai corect RFM reflex fotomotor, ptoza palpebrala
- pupila N intre 3-5 mm, sub 3 mm pupila mica sau miotica, peste 5 mm pupila mare sau
midriatica
- RFM - la un excitant luminos, pupila devine miotica

4. Tr igemen (per echea V de nn cr anieni)

Inerveaza tegumentele fetei
a) componenta senzitiva (tulburari subiective, examenul sensibilitatii tegumentelor fetei si
mucoaselor, reflex cornean)
b) componenta motorie (relieful, miscarile mm masticatori, reflexul maseterian)
Tulburar i subiective = amorteala, durere, cauzalgia (senzatia de durere perrceputa sub forma
de caldura)
Sensibilitate - clasificare: superficiala (tactila, termica si dureroasa = algica) si profunda
Tactila - vata/pensula, Termica - 2 eprubete calda rece, Dureroasa - ac, ac de perfuzie
Reflexul cor nean - pt r cornean stang P e invitat sa se uite in partea dreapta, il atingem usor
cu firul de vata in unghiul extern, daca clipeste, reflex cornean prezent
5. Facial (per echea VII de nn cr anieni)
- simetria faciala, fante palpebrale, mimica voluntara, examenul gustului in cele 2/3 ant limba
Simetrie faciala - hemifata dreapta sa fie simetrica cu cea stanga
Fante palpebrale - spatiul dintre cele doua pleoape
Mimica voluntara - mimica normala cand vorbeste
Examenul gustului - Sensibilitatea gustativa in 2/3 ant facial, in 1/3 post glosofar ingian
6. Acusticovestibular (per echea VIII)
a) componenta cohleara = acustica
- tulburari subiective, acuitate auditiva, conducere osoasa si aeriana
b) componenta vestibulara
- vertij, nistagmus, Romberg, proba bratelor intinse si indicatiei, probe instrumentale
Tulburari subiective - parestezii, durere, cauzalgie, acufene = zgomote de tonalitate grava ca
uruitul motorului, tinitus = zgomote de tonalitate inalta
Conducerea osoasa si aeriana cu diapazon
Vertij = senzatia pe care o percepe P ca si cand obiectele se invartesc in jurul lui, sau el in
jurul obiectelor
Nistagmusul = miscari involuntare ale globilor oculari
Romberg - este o proba de echilibru, P cu ochii inchisi in ortostatism si mainile pe langa corp
Daca se duce intr-o directie e Romberg sistematizat, daca in mai multe directii e R
nesistematizat
P bratelor intinse Probe instrumentale -

7. Glosofar ingian (per echea IX)

- examenul gustului in 1/3 posterioara a limbii, deglutitia pentru solide
8. Vag (X) si spinal = accesor (XI)
a) componenta comuna vago-spinala
- pozitia si miscarile valului palatin, reflexul velopalatin si faringian, fonatia
b) componenta externa spinala
- examenul reliefului si miscarile mm SCM si trapez, torticolis
Pozitia si miscarile, lueta sa fie pe linia mediana
Fonatia - ramura vagului n laringeu recurent
SCM - gat - troficitate normala, a-, hipertrofie
Trapez sa ridice sau coboare umarul
Torticolis - paralizie de SCM
9. Hipoglos (XII)
- urmarim pozitia, miscarile si troficitatea limbii
- invitam P sa deschida gura si sa faca protruzia limbii

V. Motilit atea
1. Or tostatiunea si mer sul
- ortostatism posibil, imposibil, cu sprijin
- mer sur i patologice
* AVC - hemipareza: " mer s cosit"
* mer sul ebr ios in zig-zag, in sdr cer ebeloase
* mer s cu pasi mici, tar sait i - din Par kinson
* mer sul talonat si stepat calcai-varf sau varf calcai in par alizia de sciatic popliteu
inter n si exter n
* mer sul astazo-abazic din sdr pseudo-bulbare
2. Miscar ile active segmentare, forta muscular a segmentara (FMS), pr obe pareza
- flexia, extensia membrelor la fiecare mb brat, antebrat, falange, idem si mb inferior
- FMS - examinatorul face miscarea pe invers
* la pareza: P sa ne stranga de degetele 2-3, fara inel, sa vedem daca dupa tratament
AVC s-a recuperat
- probele de par eza
* AVC cu pareza - pr oba br atelor intinse pt mb sup
* pt mb inf - P in decubit dorsal nu poate ridice picioarele, daca are pareza misca putin
alte probe pt mb inf
Dr aganescu: sa tarsaiasca picioarele pe planul patului, piciorul cu pareza ramane in urma
Mingazzini - P in decubit dorsal mb inferioare in unghi drept - care cade primul
Bar r - inversul lui Mingazzini, in decubit ventral, mb inf in unghi obtuz, care cade primul
3. Tonusul muscular
Hipot onie
Pr pasivit ate
Hiper tonie elastica

Hipotonie, pr pasivitate, hipertonie elastica, plastica, proba lui Noica

tonus muscular scazut
probele pe care le face medicul
unul din cele 7 semne clinice de neuron motor central
hipertonie musculara piramidala elastica "in lama de briceag"
revine la forma initiala
Hiper tonie plastica - nu mai revine la forma initiala, ramane in pozitia pe care i-o imprimi
Proba lui Noica clasificarea sdr extrapiramidale
a) sdr hiperton hipokinetic (b Parkinson): contractura+lipsa de miscare, miscare dimin
b) sdr hipoton hiperkinetic: flasc, miscare involuntare coree
proba rotii dintate = flexia si extensia mainii si a plantei
proba lui Noica = ridicarea si coborararea mb inf de acceasi parte cu flexia si extensia
mainii

4. Coor donar ea miscar ilor (probe de ataxie cer ebeloasa)

Ataxia - lipsa de coor donare, specifica sdr cerebeloase
Probe pentr u ataxie
* index nas si calcai genunchi bilateral,
* calcai de la un picior pe creasta tibiei de la mb celalalt,
* a moristii,
* a marionetelor - miscari succesive de supinatie si pronatie adiadocokinezia,
* proba asimetriei tonice
VI. Reflectivitatea
- cu ciocanelul de reflexe
1. Reflexe nor male
a) osteotendinoase (stilo-rad, cubito-pronator, bicipital, tricipital, patelar=rotulian, ahilian)
Sdr piramidal sau de neuron motor central sau AVC - pe mana bolnava - ROT sunt VII,
EXAGERATE
- de regula stiloradial si tricipital
- mereu bilateral!
- examinam pt mb inf - P la marginea patului sau tripla flexie pt ahilian
Rotulian - extensia gambei pe coapsa
Ahilian - flexie plantara
b) cutanate (abdominale, plantar e)
3 r eflexe abdo - cu aj unui obiect bont ac de perfuzie cu capac
abdo sup - paralel cu rebordul costal
abdo mijl - perpendicular pe ombilic
abdo inf - paralel cu creasta iliaca
AVC - pe partea paraliz reflexele sunt diminuate sau abolite
Reflex cutanat plantar
- fiziologic sau patologic (Babinski)
- cu un obiect bont pe talpa - miscare semicirculara de la calcai catre haluce
daca e fiziologic flexia degetelor,
daca e patologic Babinski - extensie de haluce, celelalte se evantaiaza
c) r eflexe de postur a (gambier ului anter ior )
medicul introduce o mana pe sub genunchiul P, cu cealalta se apasa pe talpa brusc
se vede o contractura pe coasta tibiei

2. Reflexe patologice (Babinski, Oppenheim, Rossolimo, Hoffmann, Mar inescu-Radovici,

clonus r otulian, plantar , Gor don)
Pt mb inf Babinski
Babinski - patagnomonic pt AVC si sdr piramidale
Pt mb sup Marinescu-Radovici si Hoffmann
Mar inescu-Radovici = palmomentonier
cu un ob bont excitar ea eminentei tenare car e pr oduce contractia
mentonului, P avand gura intr e deschisa
Hoffmann -

se tine mana P balant si se face excitar ea, ciupir ea falangei distale

a mediusului - bilat eral
- daca pozitiv = flexia policelui/adductia policelui

Oppenheim

aceeasi valoare ca si Babinski, flexia crestei tibiale, se intampla

extensia halucelui, nu se efectueaza in practica

Gordon Clonus rotulian

plantar

miscare brusca deasupra rotulei - daca poz miscari involuntare la rotula

se introduce o mana sub genunchiul P si se apasa pe talpa pacientului si
apar miscari ...

VII. Sensibilitatea Clasificare: super ficiala (tactila, ter mica, dur er oasa) si pr ofunda
1. Subiectiva (hiperestezie, hiperpatie, parestezii)
Hiperestezie perceptie crescuta
Hiperpatie
caracteristic sdr talamic, senzatia de durere care nu cedeaza la nimic si pe care
P nu o poate suporta, motiv pentru care unii recurg la suicid
Parestezii
perceptie gresita, P spune ca are amorteli, furnicaturi
2. Obiectiva element ar a
a) super ficiala ca la trigemen
tactila - vata, pensula sau mainile, de sus pana jos
termica - 2 eprubete calda/rece de sus pana jos
dureroasa - cu un ac atingem usor
b) pr ofunda (simtul mioar tr okinetica) flexia si extensia falangelor de la maini si picioare si
trebuie sa spuna daca degetul este ridicat sau coborat

3. Obiectiva sintet ica (stereognozie, topognozie, somatognozie, dermolexie discriminativa)

Stereognozie P cu ochii inchisi, ii dam div obiecte, cub, sfera, minge, sa ne spuna ce este
aincapacitatea de a percepe prin tact forma obiectelor
Topognozie P cu ochii inchisi, diferentierea a 2 stimuli aplicati concomitent pe piele
Somatognozie recunoasterea unor parti din corp
atulburare de recunoastere a unor parti din corp
Dermolexie P cu ochii inchisi, facem diverse litere sau cifre pe piele, sa ne spuna ce este
VIII. Sfincter e si functia genitala
Incontinenta, retentie urinara -> urologie, ginecologie
IX. Tr oficit atea, vasomotricit ate
Atrofii musculare
= dimensiunea mai mica a mainii
+/- fasciculatii
= miscari involuntare limitate la un grup, segm de mm
Fanere, tegumente, paloare, eritem, edem
X. Limbajul
Dizart r ie
tulburare de articulare
Afazia
tulburare de vorbire
Clasificar e motor ie, senzitiva, mixta
motorie BROCA sau expresiva
= P nu poate vorbi, dar intelege
senzitiva Wernicke
= P nu intelege ce ii spui
Ecolalila mama, tata
intoxicatia prin ordin sau cuvant
anomia - incapacitatea de adenumi obiectele
XI. Pr axia (= gestica)
1. Simbolica (gesturi instructive si automate)
2. De utilizare
XII. Psihic
Orientat temporo-spatial OTS sau dezorientat
Trimitere la psihiatrie

Sdr cor ticale

Afazia
- tulburare de vorbire
Apraxia
- tulburare de gestica
Agnozie
- tulburare de recunoastere - de ex spatiala, constructiva, etc
Rx
Negru Hipertransparenta
Alb

Opacitate

CT
RMN
Hipodensitate
Hiposemnal
(AVC ischemic sau infarct cerebral)
Hiperdensitate
Hipersemnal
(AVC hemoragic)

Sdr de neuron motor centr al SNMC (= sdr pir amidal)

- fasciculul piramidal are 2 traiecte
- cel mai lung este in coarnele ant ale MS = cor ticospinal
- cel mai scurt, se opreste in nc motori ai nn cranieni = corticonuclear = geniculat
Paralizia este de par tea opusa leziunii in AVC deoarece fasciculul piramidal pleaca de la
leziune se incruciseaza la niv bulbar in procent de 75%, restul de 25% merge ipsilateral, de
aceeasi parte
Tabloul clinic al sdr de neur on motor central
1. Paralizia sau deficit motor masiv
2. Hiper tonie muscular a piramidala elastica " in lama de br iceag"
3. Tr oficitate muscular a pastr ata, dar poate apar e atrofie pr in neutilizar ea mb
4. ROT vii exager ate
5. Reflexele cutanate abdominale diminuate abolite
6. Apar itia r eflexelor patologice
7. Sincinezii
Tablou clinic al sdr de neur on motor perifer ic
1. Defcit motor par celar , izolat, de ex la 1 falanga
2. Hipot onie muscular a
3. Atr ofie car acter istica
4. ROT diminuate abolit e
5. Fasciculatii - caracter istice

Paralizia faciala centrala PFC

- insoteste de regula AVC
- definitie = deficit motor in 1/2 inf a fetei
- santul nazogenian sters, coltul gurii coborat
Paralizia faciala perifer ica (sau fr igore)
- apare la frig, la curenti de aer
- definitie = deficit motor al hemifetei drepte sau stangi
- santurile fruntii de partea afectata mai sterse
daca nu se vede la inspectie, invitam P sa ridice sprancenele
- apoi P sa inchida ochii strans, pe partea afectata ochiul ramane deschis = lagoftalmie
- semnul genelor lungi
Diagnostic topografic al AVC
- leziune la nivel cortical
=> deficit motor, paralizia e inegal repartizat
in AVC sau infarct de a cerebrala medie - avem deficit motor facio-brahial
- 75% din AVC sunt ale a cerebrale medii
in AVC ischemic/nfarct/tromboza de a cerebrala ant - deficit predom. crural
- leziune la niv capsulei interne
=> deficit motor masiv egal repartizat, adica hemiplegie
- leziune la nivelul trunchiului cerebral
=> sdr altern (paralizia ipsilaterala a nn cranieni si deficit motor controlateral)
ex
sdr Millard-Gubler = paralizie faciala periferica si deficit motor controlateral
(hemipareza, hemiplegie)