Timpul de joc - Organizarea temporala a jocului de sah

Abstract
Cum poate fi inteleasa competitia ca si activitate temporala? In timp ce indeplinirea cu
succes a sarcinilor de competitie este un element central al concurentei, timpul este
folosit in mod curent ca un principiu prin care se organizeaza competitii (concursuri),
ca o masura directa a succesului sau ca o resursa de constrangere care asigura
corectitudinea concursului. In diversitatea modelelor de organizare temporala ale
competitiilor se organizeaza strategii care duc la presiuni in evaluarea succesului. Voi
prezenta o etnografie de ah competitiva pentru a demonstra centralitatea i
consecinele temporalitii in compentitii, putand fi utilizata ca o resursa. Formele
temporale de ah la nivel macro (pentru organizarea de evenimente), nivel mezo (ca
angajamente interpersonale), i nivel micro (ca presiune psihic). Puse mpreun,
activitile creeaza o tapiserie temporala. Tratarea timpului ca o resurs n activitate
competitiv subliniaz c normele depind de strategiile temporale pentru a crea
rezultate echitabile.
Introducere
Influentul sociolog elveian Norbert Elias susine c n timp ce oamenii simt timpul
ca o realitate personal, acesta este organizat ca o realitate comun. ntr-adevr,
experiena cronologic devine o form de capital temporala, care trebuie desfurata
n scopuri strategice. Timpul poate fi privat, dar n domeniile sociale este dezvoltat n
mod concertat cu alte persoane. Chiar dac timpul se simte, adesea este tratat ca o
resurs, ca ceva pentru a sistematiza viaa social.
Timpul ca resurs este evident la domiciliu i la locul de munc - domenii necesare dar aceast form de organizare temporal este deosebit de remarcabila n domeniile
voluntare i expresive ale sportului, n care lumea devine artificiala prin design. n
aceste trmuri, participanii structureaza regulile de angajare, folosind timpul ca un
mijloc de a crea echitate de participare, oferind ateptri temporale comune i
oportunitati. Regulamentul temporal comun definete comunitile mnemonice.
Va prezint cum reglementarea timpului sistematizeaz activitatea competitiva,
folosind ahul ca un caz critic, demonstrnd c temporalitate creeaz o ordine de
interaciune intre macro-nivel, mezo i micro-nivel. Aceste dimensiuni creeaza o
tapiserie temporala a aciunii, nu sunt independente, dar fiecare modeleaz efectele
celorlali (secundare). Concuren necesit norme care ordoneaza activitatea, astfel
nct un rezultat inegal rezulta dintr-un proces (dintr-o competite) echitabil(a). Accesul
echitabil in utilizarea timpului este esenial pentru aceast egalitate. Timpul poate fi
utilizat n mai multe moduri, n mod direct sau implicit. Examinand organizarea
concursului, m refer la cinci structuri competitive: structurarea pe segmente, msuri
de finalizare, comparaie temporal , timp echitabil i timpul ca resursa.
n primul rnd, exist concursuri n care succesul depinde de realizarile
independente n cadrul structurilor segmentare cu dreptul de proprietate asupra
segmentului de rotaie.

Timpul nu se msoar direct, dar exist o schimbare secvenial de control, chiar

dac segmentele sunt de lungime variabil. Exemple sunt jocurile in "reprize", cum ar
fi baseball-ul/ bowling-ul, sau meciurile, cum ar fi tenisul sau ping-pongul, n care un
participant are un rol activ. O variant a formei segmentar este atunci cnd
segmentele sunt temporizat, iar participanii concureaz pentru a atinge obiectivele n
acea perioad de timp. Acest lucru este evident n jocuri de cuvinte, cum ar fi tTaboo,
sau show-urile de televiziune de tip Parola, n care concurenii trebuie s ghiceasc
cuvintele mimate de parteneri ntr-o perioad de timp determinat.
O a doua form de organizare se bazeaz pe compararea msurilor de finalizare ale
unui set de sarcini in care participanii concureaz n paralel fara a fi presati de timp in
mod direct la criteriul de judecat. Dei exist de multe ori o revenire la secven,
participanii efectueaza aceleai activiti mpreun. Succesul este judecat pe o metrica
numerica, care definete eficiena finalizarii sarciniilor de competitie.
Aceste forme de organizare implic secvene, dar nu si sincronizare . n schimb,
utilizarea cea mai direct a timpului implic comparaie temporala: activiti n care
durata de a finaliza o activitate este msurat i comparat cu a altor participanti.
Persoana cu cel mai scurt timp de finalizare castiga. Timpul este n mod explicit
gabaritul succesului.
O a patra form de organizare implica timpul partajat, n care adversarii
concureaza pentru a utiliza o perioad de timp echilibrata, cu mai mult succes in
declararea castigatorului.
Fiecarui participant i se acord un timp limitat stabilit pentru a-l utiliza cum dorete
n raport cu potenialele micri (ex: sah, etc ). Acesta presupune o perioad de calcul
activ nainte de fiecare mutare. Timpul oferit poate fi utilizat de ctre fiecare juctor,
chiar dac un juctor este in avantaj. Valoarea total a timpului de concurs este un
rezultat aditiv al alegerilor temporale separate ale concurenilor.
Aceste structuri subliniaz c utilizarea randului si a timpului nu este o alegere
personal, dar este parte a unei tradiii sau a unei structuri convenite de comun acord.
n aceast analiz m-am concentrat pe a cincea categorie, examinand modul in timpul
folosit in competitie este tratat ca o resurs pentru fiecare participant. n timp ce acest
lucru reflect o anumit form de organizare in a petrece timpul liber, constituie un
exemplu mai general despre cum timpul este calculat proporional n competiie.
Ipoteza este c fiecare juctor "deine" o anumit perioad de timp, care poate fi
utilizat ca o arm tactic in a sprijini calculele cuiva sau a le limita pe cele ale unui
adversar. In prima faza se pare c ambii participani au control deplin asupra
resurselor lor temporale. Aceasta perioada de timp prezinta n lumina organizarea de
evenimente, strategiile concurenilor, i modul n care concurenii fac fa presiunii
psihice.
Observatii despre sah
Timp de cinci ani (2006-2010) am examinat numeroase domenii de ah prin
observaie etnografic; acest domeniu de cercetare a fost analizat cu interviuri n
profunzime, analize detaliate in cri, reviste, site-uri web, i forumuri de discuii pe
Internet. Cei mai multi etnografii studiaza un singur site sau mai multe site-uri in
paralel. Cu toate acestea, scopul meu a fost de a examina diversitatea de ah. Acest
lucru este necesar, deoarece eu nu doresc sa invat sah, dar vreau sa inteleg ahul. Si
am descoperit acest lucru in urmatoarele locatii/ momente: (pag 398)

De-a lungul anilor, m-am ntlnit cu o gramada de jucatori de sah din top 100 , i mam mprietenit cu multi dintre acestia. n cele din urm, m-am bazat pe memoria mea de
a preda ah, la sfritul anilor 1980 i nceputul anilor 1990, atunci cnd l-am dus pe
fiul meu la turnee in coala generala, i timp de doi ani a fost organizat un club de ah
la scoala fiului meu. Scopul meu nu a fost de a intelege strategia de ah, ci de a
nelege cultura acestui sport.
Poate cea mai mare provocare de a analiza(conduce) etnografia la turneele de ah
este realitatea in care turneele sunt tcute. Din fericire, exist momente nainte i dup
jocuri, inclusiv mese, intalniri, si prelegeri, precum i postari pe site-uri, n care
imaginile lente sunt susinute prin cuvinte. Muli juctori de ah sunt foarte verbali i,
nu ntmpltor, dogmatici.
Am intervievat adulti, colegi, i juctori de liceu. Aceste interviuri au durat intre 45
de minute si 3 ore. Am avut, de asemenea acces la mai multe site-uri publice de
Internet, inclusiv discuii conduse de Federatia de Sah a S.U.A. Am citit, de asemenea,
n mod regulat mai multe bloguri de ah. Acest lucru a fost susinut prin examinarea
literaturii de ah.
Colaborare Temporal
ahul este un joc al mintii, un joc al inimii, i un joc de spaiu, dar, atunci cnd devine
competitiv, este, de asemenea un joc de ceas. n afara activitii competitionale, turneu
de ah poate avea o calitate atemporala, dar chiar i fr limite de timp, explicit
presiuni sociale, impulsionand juctorii sa nu-si petreac prea mult timp n gandirea
urmtoarei micari.
La turnee juctorii pot pierde un joc n dou moduri. Primul este larg recunoscut i
este esenial pentru ah. Regele trebuie s fie ntr-o poziie n care nu se pot deplasa
din cec (sahmat) sau este fortat sa renunte (ceea ce duce la un abandon). n jocurile
de ah neoficiale acesta este rezultatul fundamental: timpul nu se msoar. Cu toate
acestea, turneele opereaza cu o a doua form de nchidere. Jucatorii pot pierde "pe
placa de joc" sau pot pierde "pe ceas". Juctorii selecteaza ct timp doresc sa
utilizeze, pentru fiecare mutare, deoarece au o limit de timp. Daca depasesc acest
timp, pierd jocul.
Timpul este att de esential pentru turneul de ah, care are si un nume oficial,
"ceas management ". Timpul chiar conteaz n jocurile care nu sunt jucate cu un ceas
de ah; exista totusi si nelegeri nedeclarate pentru ct de mult timp ar trebui sa
dureze un joc.
Timpul este instituionalizat si este o sanciune cheie ntr-un turneu (de exemplu,
pedeapsa dac un telefon mobil sun este de a scdea timpul sau pentru a da
adversarului timp suplimentar). Niciodat nu este cazul ca pedeapsa sa fie nlturarea
unui pion sau in a permite o mutare in plus adversarului. Asta ar incalca regulile jocului
de sah.
De-a lungul domeniului de ah, timpul conteaz. Acesta poate fi conceptualizat n
macro-termeni (temporalitatea structurat a turneului), mezo-termeni (temporalitatea
strategica al jocului), i micro-termeni (temporalitatea experimentata a jucatorului).

Macro-temporalitatea: Jocuri doar in timp

Evenimentele au o structur temporal ateptata, eseniala pentru organizarea
aciunii colective. Aceste ateptri sunt cruciale atunci cnd mai multe pri interesate
sunt prezente: cei care monitorizeaza i controleaza scena i cei care particip in ea. n
practic, actorii au preferine n ceea ce priveste organizarea temporala, pentru
beneficia de decizii favorabile si pentru a descuraja adversarii. Muli afirm c timpul a
accelerat n modernitate, si asa este si in sah.
Cand in ziua respectiva este programat un joc, de multe ori acesta incepe ori
dimineata ori tarziu dupa-amiaza. n plus, jocurile variaz n functie de timpul alocat
juctorilor. O form de ah (sahul glont) ofer fiecrui juctor un minut pentru a face
toate micrile lor; blitz-ul ofera fiecrui juctor cate cinci minute; actiunea dureaza
30 de minute pentru fiecare jucator in parte. Forma normala ("tradiionala") poate fi de
joc / 60 (60 de minute pe persoan), joc / 75, joc / 90, sau joc / 120.
Tehnologia timpului
Dei regulile in modul n care se muta piesele au fost stabile de la Mijlocul
Anilor, regulile temporale ale ah au evoluat. Turneele controalele de timp sunt
reajustate periodic. Odat cu dezvoltarea bazelor de date extinse i programelor
inteligente ale calculatoarelor, amnrile au fost eliminate dup 1993. Joaca si lucrul
depind de nelegerea colectiva, de decena temporala, legate de modul n care
tehnologia ofera eficient in ndeplinirea sarcinilor. Dar astfel de modificri, dei cu
efecte reale, nu sunt tratate ca si cum ar afecta jocul n sine.
Meso-temporalitatea: Timpul ca resurs
Structurile de timp intalnite sunt precum adunarile. n timp ce turneele sunt temporar
ordonate, de asemenea scena de interaciune este structurata in acest mod.
Participanii concureaz pentru a gestiona durata n care au fost alocati, i fac acest
lucru in mod concertat unul cu cellalt. Acest lucru este evident n mod dramatic in
ahul competitiv, n care fiecare juctor are un timp furnizat de a depozita sau de a
cheltui. Dar care sunt abilitile de armament? n timp ce experiena de timp rezult din
cererile instituionale, de asemenea, rezult din opiuni strategice ale actorilor,
subliniind ageniile temporale. ahul este social n msur considerabil, deoarece
este temporal, i n acest sens, este similar cu alte domenii.
n timp ce durat poate fi cel mai uor manipulata in ah, simpla schimbare a
timpului are efecte complexe ca durat, si este, de asemenea o realitate social:ceasul
este citit n context. Urmarirea ceasului (timpului) este parte din a fi un profesionist, i
fiind presat de timp, problema este tratat ca "un semn ru". Aceasta stigmatizarea a
fost evidenta ntr-un meci pe care l-aam observat n Liga Statelor Unite ale Americii de
ah.
ah nu este competitiv numai pe tabla, ci este competitiv si pe ceas. Un juctor
poate avea o or, n timp ce adversarul are doar minute sau secunde, iar acest detaliu
poate avea un efect major in a face diferenta.

Managementul Timpului
Cu instituia de control de timp vine provocarea de "gestionare a ceasului". ahul
este un joc ritmic: rapid i planificat, lent i grijuliu, grabit si intuitiv. Avnd n vedere
c juctorii opusi pot avea diferite cantiti de timp disponibile, un jucator ar putea
gandi lejer si degajat, n timp ce adversarul su, n lipsa de timp, este grbit i stresat.
Iata regula prin care se obine o or n plus, iar dup 40 de mutri schimb ritmul
juctorului: un jucator poate permite timpului su sa scada, realizand 40 de mutari in
graba, i apoi ncetini din nou. Ritmul de joc se schimba prin organizare temporal.
Timpul ca resurs n joc a intrat n conflict ascuit cu timpul ca resursa la televizor,
explicnd absena turneelor de ah televizate.
Ca martori ai timpului pierdut, o preocupare a fost exprimat, cum ca prea multe
jocuri au fost ncheiate pentru c un juctor a pierdut meciul "la timp". Juctorii
reusesc insa sa fac distincia ntre victorii pe tabla i cele ctigat pe ceas, acestea
fiind de fapt victoriile reale. In competitiile intre rivali, timpul este o strategie si nimic
mai mult.
Micro-temporalitatea: Graba
n ah, ca i n alte activiti grbite, vine un moment n care presiunea isi spune
cuvantul: in restaurante, controlul traficului, sau medicina de urgenta, unde exista o
presiune similar. Pentru a fi un "profesionist" - s fi specialist n gestionarea unui
regim de cunotine - trebuie s reacionezi instinctiv atunci cnd timpul este scurt.
Este nevoie de un set de abiliti de a gndi calm, i un altul s reacioneze intuitiv.
Timpul trece, dar cererile continua. Deciziile cu privire la gradul de calcul sunt
comune atunci cnd unul are timp suficiente, dar cand minutele trec, lipsa timpului se
face simit. Tabla de ah devine un domeniu presiune. Aici ar trebui sa intervina rolul
intuitiv al jucatorului, care nu va considera niciodata timpul ca un dezavantaj si il va
folosi in favoarea sa.
Viteza i graba
Structura de timp poate modifica sensul unui act social, precum i modul n care
sunt procesate informaiile. De asemenea, sahul are limite temporale. Este un meci de
ah de 90 de minute acelai joc ca si un meci de trei ore durat? Ambele jocuri
afecteaza ratingul ahului in mod identic, dar nu este cazul si atunci cnd limita scade
la cinci minute. Se poate juca un singur joc de "ah de coresponden" de peste doi
ani sau un joc de "ah-glont" n dou minute.
Un joc oficial devine informal; tcerea n controale de timp tradiionale se
nlocuiete cu vorbe inutile. nainte de introducerea ceasurilor digitale n anii 1990, a
fost manevrata cresterea timpului in cluburile de ah sponsorizate de "Rapid Transit
ah". Un organizator suna un gong sau striga "micare!" la fiecare 10 secunde, iar
jucatorul era nevoit sa realizeze imediat mutarea
Ceasuri digitale au oferit tehnologia necesar pentru a crea un joc rapid. Ceasul a
facut jocul de sah mai rapid deoarece timpul putea fi masurat in trepte mici. Jocurile
reduse aveau ca si perioara de durata 15 minute, 10 minute, sau chiar mai puin. Sahul
Tradiional (sau "real") se distinge din formele de aciune: ah blitz i ah glont.

Timpul si jocul
Dup cum sa menionat la nceput, competitiile pot fi organizate n diferite moduri,
prin succesiune i durata. Dei examinarea politica a timpului arata diferente in lumi
sociale diferite, aceste scene locale merit mai mult atenie. n special, tratarea
timpului ca resurs are relevan considerabil pentru nelegerea ordinii temporale.
Timpul este o piatr de temelie fundamental a ordinii sociale, dar n societatea
contemporana a fost prezentat telescopic i este tot mai condus de institutiile
autorizate. Am oferit controlul ceasului celor care au putere de organizare. Dezvoltarea
ceasului de ah, acum promovat ca ceas digital, a transformat timpul liber i flexibil n
timp msurat i stpnit.
Organizarea temporal influeneaz activitatea social pe mai multe niveluri: macro,
mezo si micro; acestea pot fi diferite nivele, dar sunt interconectate evident la turnee n
care evenimentul, jocul, i experiena se combina mpreun. Pentru a crea un
eveniment, necesit sensibilitate la comenzi temporale externe. n cadrul turneului are
loc jocul, i aici juctori isi fac strategiile in timpul lor disponibil.
n cele din urm, timpul este o resurs n competiie, utilizata de ctre participani i
cei care organizeaz participarea. Dac ahul de durata este o gaur, si sahul blitz
devine uneori plictisitor, deoarece participantii la joc gsesc plcere n gndire i n
aciune.
Fie c au n vedere traficul, liniile de fabrica, servicii alimentare, sau evenimente
muzicale, ne inclinam in fata puterii culturale a timpului. Aa cum avem capital social,
capital cultural i capital material, avem capitalul temporal: timpul este o resurs
pentru a fi dezvoltat strategic. Acest capital temporal produce activiti pentru cei care
se angajeaz i pentru cei care observa.