Iaurt
Iaurtul, numit i lapte prins, lapte acru sau chileag[1], este un produs lactat
rezultat din fermentarea laptelui. Orice fel de lapte poate fi folosit pentru a
produce iaurt, dar n ziua de azi, laptele de vac este cel mai des folosit. Iaurtul
are o textur ca un gel i un gust puin acrior din cauza fermentrii zahrului din
lapte (lactoz) n acid lactic.
Ce este iaurtul?
Iaurtul este fabricat prin adaosul de bacterii in laptele dulce. Bacteriile consum
astfel zahrul din lapte i elimin acid lactic (acelai acid care se elimin n
muchi, n timpul efortului fizic), care d caracterul acru al laptelui. Anumite
bacterii din iaurt produc acizi care distrug bacteriile duntoare, inclusiv germenii
care produc boli.
ntr-un iaurt sntos, 85% din bacterii sunt microorganisme din familia
Lactobacillus. Procentul rmas este, n mare parte, alctuit din alte tipuri la fel de
benefice. Dar, dac luai antibiotice, medicamentele vor distruge, pe lng
bacteriile vinovate de infecie, i pe cele benefice. Acest lucru poate duce la
apariia diareii, a crampelor abdominale, a flatulenei i a balonrii, a infeciilor cu
fungi, precum i la o absorbie mai dificil a nutrimentelor.
Iaurtul a fost folosit de secole ca leac popular dar numai n ultimele decenii
oamenii de tiin au descoperit cu adevrat ct de benefic este pentru sntate.
Iat alte beneficii ale consumului de iaurt:
Protejeaz vezica urinar. Consumul de iaurt poate face diferena, dac eti una
dintre femeile care sufer de infecii urinare recurente. Cercettorii finlandezi
afirm c femeile care consum cel puin trei porii de iaurt i brnz pe
sptmn au cu 80% mai puine riscuri s se mbolnveasc de infecii urinare.
Lupt mpotriva cancerului. Acihophilus din iaurt nu vindec neoplasmul, dar s-a
dovedit c ajut la prevenirea recidivrii tumorilor la pacienii tratai de cancer de
vezic urinar. Se pare c bacteriile benefice mpiedic bacteriile distrugtoare
s mai produc substane cancerigene n organism.