UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE DREPT

Prof. GEORGE FOTINO

CURS
DE

ISTORIA

DREPTULIII ROWER

1940 -1941

www.dacoromanica.ro

ROSTUL STUDIULUI ISTORIC AL DREPTULUT

ROM1NESC

Mai inainte de a intra in materia insa7i a

cursului nostru din acest an - in care, pe deopar-

te, vom cerceta vechiul nostru Drept conmrtudinar,

considerat in originele sale istorice *i in irr&uririle culturale straine care se vor fi liutut exercita arupra-i, iar pe de alts par;,.e vom cerceta vechiul nostru Drept scris, considerat in isvoarele
vi in dostinele lui - socotesc necesar ca foarte pe
scurt 2h infati*ez, in cuprinsul unei prelegeri,care este rostul studiului istoric al Dreptului,
Cercetarea fenomenului juridic, sub aspectul
originelor lui istorice, al evolutiei *i al destinelor lui, cere un efort gtiintific care ugor poate
deveni penibil, data nu i se inVelege rostul, der
care totiaga de u*or poate deveni un sporric indean
dacti acest rost i se intelege.
+ ++

www.dacoromanica.ro

- 4 Dace Dreptul ar fi un produs exclusiv al legislatorului, dacA acesta nu ar face altceva decat
sa transpuna in litera legii propria-i gandire - ca-

re gandire n'ar fi gi un reflex al lumii insagi din

card: legea pornegte ci cAreia legea ii este destinata - poate a& simpla lecture: a textelor juridice

01 simpla for exegez& ar fi indestulatoare. Dar,atunci, studiul Dreptului s'ar cantona in marginele
unor exercitii de cazuistica; el ar constitui doar
o rutin& necesara vietii zilnice a unei societati
omenegti, dar nu s'ar invrednici ski poarte numele
de gtiinta.

Dreptul nu este Ins& o creatiune artificiala; el nu este un produs subiectiv al vointei, al

meditatiunilor sau al fanteziei legislatorului.E1
este produsul unei evolutiuni logice qi concordante; este incheerea fireasca a unui proces istoric.
Enuntarea este axiomatic& in ce privet to

Dreptul consuetudinar - acesta fiind expresiunea fidela a conceptiel unui popor despre Drept gi dreptate. Dar ea este tot atat de valabila qi pentru
Dreptul cel saris. Caci Intre Dreptul cel nescris
gi Dreptul cel saris este un strans raport, o legatura intima, un nex organic. Intre unul gi celalalt
se exercita o continua actiune de inraurire reciwww.dacoromanica.ro

-5proces, o actiune de dat ci de luat cu imprumut. Intre Dreptul scris gi cel nescris se desfligura con-

tinuu un proces de inter-penetratie. Dreptul scris

nu este, adesea, decat transpunerea in paragrafe a
Dreptului nescris. Acesta se impune legislatorului

- care-1 inregistreazd. Iar and se intampld ca

Dreptul cel scris sa contrazicd Dreptul cel nescris,
el sau ramdne o forma Obstractd, fIrd aplicare gi
fdrd vieatd, sau - pentru a deveni o realitate - va
trebui sd se conformeze Dreptului nescris. "In timp
ce legea scrisd igi insugegte creatiunile de esentd
consuetudinard, acestea influenteazd asupra legii
scrise, modificandu-i putin sate putin interpretarea primitivd a formulelor legale, fecundondu-le cu
o vieata reflexall care creeazd intre aceste formula
o armonie noudul).
Deci Dreptul - scris sau nescris - nu este
o creatiune spontand a legislatorului,ci este produsul unei elaboraViuni anonime ci continue,pe care
legislatorul deseori nu face decdtis'o enunte in
texte de lege. Ca ci arta, ca gi literatura, ca ci
limba unui popor, Dreptul este produsul unei evolutiuni indelungate, incheierea unui proces istoric;
el poartd semnul veacurilor.
MMINIMINIIISIVIIMMEM.

1) Fr. Uny, kfthode d'interpretation, 1919,p.XX

www.dacoromanica.ro

- 6 Numai omul igi da iluzia ca vointa lui creeaza Dreptul.

Biet om ci amagitoare iluziel
Omul - chiar ci cel a carui opera poarta pecetea marilor inovari - este supus unei actiuni nevazute, dar irezistibile, de atracVie, care vine de
departe gi care vine din adancuri. Omul igi da iluzia ca el face legile ci codurile; pe cond - aca cum
de molt spunea Portalis - legile ci codurile se fac
3ingure ci se insinueaza sou se impun, ele, omului.
"Orice ar face, omul se abate in trecut" - formulea
za lapidar un istoric al Dreptului francezl).
4i aga cum voinVa omului nu este indestulatoare pentru a inlocui limba unui popor printrto alta, ea nu este indestulatoare pentru a-i inlocui

simVul de Dreptate. Legislatorul, transpumandu-gi in

litera legii gandirea ci vointa, nu se poate emancipa de tutela lumii inconjuratoare. El nu poate sfida
sentimentul de drpptate ci aupiraViunile catre dreptate ale societatii careia legea ii este deatinata.
Iar, daca ar cuteza al() faca, legea - neraspunzOnd

acestui sentiment gi acestor aspiratiuni

ar ram&-

1) Paul Viollet, Histoire du Droit civil francais,

p.VIll.
www.dacoromanica.ro

-7ne liter& neinsufleVit6 *i ar sfArgi prin a avea

destinul unei piese de arhivA.Numai oglindind
sentimentul de dreptate gi numai raspunzAnd aspiratiunilor societAtii cAreia legile ii sunt destinate, acestea se pot statornici ca o realitate
Cu putere de vieatA.
Produs al experientei generatiilor trocute, sporit pi imbogAtit cu capitalul de gandire gi sensibilitate al genera-ciei actuale, Dreptul cere celui care urea s6-1 inteleagA pe de plin cunoagterea imprejurArilor sociale qi economice care 1-au creiat, i-au determinat structura
gi evolutia - imprejurdri sociale gi economice pe
care Dreptul acesta le oglindegte.

Cele spuse cred ca aratA in deajuns pentru ce studiul Dreptului nu poate fi numai exegezA de texte, nu poate fi cantonat numai in marginile unor exercitii silogistice gi dogmatise. Daca s'ar margini la atAta, studiul acesta nu ar pu-

tea desprinde din litera textelor decAt o viesta

artificialA, cleat o vieata cu totul ireala. A reduce studiul Dreptului la explicarea textelor, a-1
reduce doer la exercitii cazuistice, ar fi - scrie
un fin analist al notiunilor juridice - sa to
lagi dus de "seductiunea unei logice deceptio www.dacoromanica.ro

.. 1)
nante, pentru a uita realit&Vile vietil"

Vieata aceasta - care ea creeaza Dreptul impune cercet&torului acestuia s&-1 considere ca
pe un produs istoric gi ca pe un fenomen social.
Adevaratul inteles al unei norms juridice deseori
nu apare cleat daces asupr&-i se proiecteaz4 lumina
traditiunii. InVelesul acesta deseori nu poate fi
desprins decAt deo& norma insAgi juridic& se lutegreaza in imprejurarile sociale gi economice ale
lumii din care ea a izvorit gi pe care ea o reflectd.

De aceea studiul Dreptului comport& o metodii de cercetare istorica.

Metoda istorica nu contest& rolul dialecticei de gcoala. Ea inVelege sd inlesneasc6 interpre-

tarea textelor,prin integrarea institutiunilor jufidice in imprejurarile istorice care le-au creeat.
Metoda aceasta nu este o conetructiune a erudiVilor. Nu acectia au impus disciplinelor juridice s&
faces apel la metoda istorica; ci metoda istorica
s'a impus disciplinelor juridice. ErudiVii n'au
fAcut decAt sA constate un fapt: c& Dreptul nu
este o constructiune arbitrary a unei vointe sau
a unei imaginatii; ci este o creatiune continua,

un produs al unei evoluViuni istorice.

1) Fr. G4ny, supTa,p.VI

www.dacoromanica.ro

-9Prin urmare, ideea care se desprinde din

cele spuse pan& aici este 06 dac& cercetarea critic& a Dreptului este impus& de nevoile de aplicare a acestuia, cercetarea istoric& este impus&
de insagi structura organic& a Dreptului - produs
al unei experience umane desf&gurate qi-verificate
in time. i tocmai aceast6 cercetare istorica des
studiului Dreptului caracterul de gtiint& gi-1 ageazd la un loc de seams in ierarhia gtiintelor.
+ ++

AlAturi de metoda critic& - impus& de exigentele de aplicare concretes - gi al&turi de metoda istoric6, dedus& din insfigi atructura organic&

a Dreptului, produs al veacurilor, gtiinta Dreptului face apel gi la o alt& metocia, coordonatA metodei istorice, gi anume la metoda comparatgt.
Intrtadevar, cercetatorului vietii juridice
a popoarelor un f.gpt ii apace adesea revelator gi
anume: asemAnarile intre institutiunile juridice
ale diferitelor popoare. Atare analogii structurale sunt revelatoare, gi atunci and ele se intalnesc la popoare inrudite intre ele, gi atunci
cand eOsit se int&lnesc la popoare daparate atat
www.dacoromanica.ro

- 10

prin origina for cat ei prin desvoltarea istorica

a vigil lui.
In amandoua cazurile, metoda de cercetare
co-nIarata - coordonata metodei istorice - este re-

velatoare: in primul caz, cand instituViuni asemanatoare se LAtalnesc la popoare inrudite intre ele,
aceste asemamLA ri iica problema imprumuturilor ei
inrauririlor culturale dintre popoare. In cel de al

doilea caz, cand institutiuni asemanatoare se intalnesc la popoare disparate geografic ei istoric,
aceste asemanari ridica problema existentei unui
subctrat comun popoarelor ei oarecum universal.
Metoda comparator, coordonata metodei isto-

rice, in primul caz ajuta la lamurirea procesului

imprumturilor culturale dintre popoare;iar in al
doilea caz - cand geografic ei istoric se exclude
ipoteza unor atare irprumuturi - metoda comparator
ajuta la descoperirea substratului comun al acestor
popoare.

Necesara in genere studiului istoric al Dreptului,metoda comparator apare ca fiind de o absoluta utilitate in deosebi in cercetarile istorice
asupra Dreptului nostru romaneso.
Dace in literatura istorico-juridica romaneasca s'a ajuns deseori la concluziuni neindestuwww.dacoromanica.ro

11

latoare sau gre$ite este tocmai fiinded aceast& literatur6 nu a folosit, sau a folosit neindestulator, metoda de cercetare comparative a Dreptului.
Numeroasele divergente din istoriografia noastri
juridicg, in ce prive$te originile vechiului Drept
consuetudinar romanesc, se datoreazatin larger Rasu-

ra, tocmai insuficientei corcetdrilor comparate.

Se qtiecd, In istoriografia juridica ro-

mAneasca, asupra preblemeL originilor Dreptului nostru consuetudinar apas& controversa.

Pentru istoriog:afia dela jumatatea veacu-

lui trecut, stapanit& de curentul latinismului romantic din acea vreme, or iginile Dreptului consuetudinar romanesc s'ar explica printr'o solutiune

de

continuitate a vietii romane in Dacia.

Pentru istoriografia dela sfarqitul veacului trecut qi dela inceputul acestui veac,originile
Dreptului consuetudinar romanesc star regiisi in contactul neamului nostru cu neamurile slave qi s'ar

explica printr'un qir de imprumuturi culturale slave $i slavo-bizantine.

Pentru parte din istoriografia romaneasca
- mai nou'd - vechimea Dreptului consuetudinar romanesc se adancegte dincolo de contactul neamului
www.dacoromanica.ro

- 12 nostru cu neamurile slave qi se duce dincolo de statornicirea vieVii romane in Dacia. Originile Dreptului nostru consuetudinar s'ar reggsi, astfel, in
lumea autohtong, tracia.
Dana aceasta opunere de sisteme de gAndire
gi aceasta incontrare de concluzii se explicg qi
prin faptul c& gtiinVa istoried a Dreptului romanesc este abia la inceputul ei, nu este mai putin
adevdrat ca se explicg, mai ales, ci prin aceea cg
in qtiinVa aceasta a fost insuficient folositA metoda de cercetare comparata.
Daces qcoala slavistg, de pildA, care a re-

actionat impotriva latinismului romantic din care

s'a ngscut doctrina originilor romanice ale Dreptului nostru consuetudinar, nu a ajuns ea insagi la
concluziuni mai temeinice gi daces gi ea insdgi uneori a pAcatuit prin exager are, faptul se datoregte

orizontului restrans pe care aceasta gcoalg gi-a

profilat cercetarile; se datoregte insuficientei
metodei de cercetare comparative. Intr'adevar, doctrina originilor slave s'a iniViat din constatarea unor numeroace analogii intre institutiunile
juridice romgnegti gi institutiunile juridice ale
popoarelor slave conlocuitoare sau inconjurgtoare.
A fost deajuns ca cercetatorul sa intglnesca atawww.dacoromanica.ro

- 13 re analogii pentru ca el sd conchida de indafd In

triun imprumut cultural facut de un popor dela ce
Malt gi - ceea ce este mai interesant de obser
vat - sd conchida mai intotdeauna intrtun imprumut
pe care not Romanii 1am fAcut dela Slavi.
Tara a contesta meritele evidente ale a
cestei gcoale slaviste, care determinend o reactiu
ne impotriva diletantismului latinist gi romantic
a ingaduit istoriei Dreptului romdnesc s& devina
o stiintd orifice.", nu se poate disimula sodderile

acestei gcoale, - care sedderi se expliod tocmai

prin insuficienta folosire a metodei de cercetare

comparatd. Restrang&ndugi orizontul sau de cerce

tare numai la popoare care au avut un contact ime
diat cu poporul nostru, gcoala aceasta - de cats
on s'a aflat in fats, unor analogii intro institu
tiunile noastre gi institutiunile unor popoare ve
cine - a formulat ipoteza unui imprumut cultural
pe care Romanii 1au fAcut dela aceste popoare.
Daca giar-fi ldrgit .orizontul gi dace
ar fi cercetat comuarat vieaa juridic& gi a altar
popoare cleat acelea vecine noud, ar fi constatat
analogii izbitoare la popoarele cele mai disparate
atat prin origina cat gi prin desvoltarea for is
toriod ci ar fi ajuns, de sigur, la concluziuni mai
www.dacoromanica.ro

-14largi qi mai temeinice. Numai prin insuficienta

utilizare a metodei comparate in literature noestra
istorico-juridica se explic6 ideea - sustinutd de
unii istorici de Drept - ca neamul nostrutin domeniul Dreptului, ar fi luat totul cu imprumut, ca
deci am fi un neam de debitori culturali.
Nu dintr'un sentiment de orgoliu national
-de altfel in totul indreptatit pentru tine cunoa4te originalitatea culturii juridice romanesti - ci
din stricte consideratiuni gtiintifice ideea c&
Dreptul consuetudinar rom&nesc ar fi in intregime
un Drept de imprumut trebue primit& sub beneficiu
de inventar. Odata primita sub semnul
aceastA idee se cere supusa unei cercettiri critice

ci comparative; iar data cercetata critic gi comparativ, ideea aceasta se doveG3gte neindrept&titd,
Studiul istoric gi comparat al Dreptului
- cu alte cuvinte cercetarea astecentelor istorice ale institutiunilor juridice romaner5ti gi pro-

iectarea for pe orizontul pe care-1 desvaluegte

qtiinta comparativd a Dreptului - ne ingadue sa reducem la mai juste proportiuni ideea care a dominat o vreme istoriografia romaneascd ci potrivit
careia vechiul Drept consuetudinar romanesc s'ar
www.dacoromanica.ro

-15
explica printr'un gir de imprumuturi dela alte popoare, vecine sau conlocuitoare.
Intr'adevar, studiul istoric gi comparat al
Dreptului ne arata, ca asemanarile gi analogiile
structurale intre doua institutiuni,la doua popoa-

re, nu presupun gi nu implica neaparat o influent&

reciproca sau un imprumut. Pentru a conchide in acost sens, trebue cautat - in afara de asemAnarile
ci analogiile structurale - faptul caracteristic
care sa explice gi sa justifice atare influente
sau imprumuturi. Tod studiul istoric qi comparat
al Dreptului, studiul acesta adancit in epoci cat
mai departate gi extins pe orizonturi cat mai
largi, ne demonstreaza cu suficienta ca geniul 0menesc inventiv a putut creea,la epoci diferite gi
sub ceruri neasemanatoaretinstitutiuni perfect a
semanatoare.
In aceasta privinta,studiile mai noun care
se fae astazi asupra civilizaViunilor juridice
stravechi, anterioare multimilenar erii cregtine,
sunt deadreptul revelatoare. In anti din urma,descifraraa inscriptiunilor hitite de pilda - gtiint&
relativ noua - a ingaduit interesante constatari,
care sunt tot a-O.-tea revelatii. Institutiuni care

au creeat prestigiul insugi al civilizatiei juri www.dacoromanica.ro

- 16 -

dice romane,solutiuni juridice care au constituit

gloria jurisconsultilor romani se regbisesc in forme
perfect asemdnaltoare in vieata unor popoare str6-

vechi, in vieata multimilenar anterioara minunatei

epoci clasice a Dreptului roman. SA ne gandim, de
pilda, la cercetarile mai noun facute asupra stravechiului Drept al Hititilor asiatici. Romanigti
ilugtri - cum a fost marele meu profesor Edouard
Cuq - consacrandu-se studiului Dreptului hitit ,
gi-au incoronat opera for gtiintific6 ci si+au incheiat vieata impresionati pi uimiti de ingeniozitatea spiritului juridic, de logica desavargita a
constructiunilor juridice ale acestei lumi stravechitspirit gi logicgt intru nimic mai prejos de
spiritul gi logica jurisprudentilor clasici romani.
Cercetand in acest spirit larg vechiul nostru Drept rom&nesc, ce aflim? Institirtiumi dintre
eels mai originate ale acestui Drept romAnesc,proiectate pe orizontul institutiunilor altor popoare,
se regasesc in forme identice la multepindepartate
gi disparate popoare. 'Etta, de pilda: in vechiul

nostru Drept popular, in materie procedura16, se

intalneqte o institutiune numita "fieraia", whiergtia" (in Transilvania i se spune unebri "birsag ").
Ce este aceasta institutiune, asupra careia
www.dacoromanica.ro

-17nu vom stOrui act= gi care igi afl& locul in studiul procedurii de judecata la Romani?
Fiindca Dreptul nostru cul vechiu nu cunogtea principiul ireductibilitaVii hotgririi definitive judecOtoregti, fiindcd ignora principiul
res judicata pro veritate habetur gi deci fiindca
procesele nu luau mai niciodatO sfOrgit - ele redeschizOndu-se in deosebi la fiece schimbare de
domnie - geniul nostru inventiv, care a inteles ca
este un interes public gi social sa se asigure ire vocabilitatea judecatilor, a imaginat un corectiv:
pgrtile se legau,la judecatd, a plAti o sumA axe,.
care de bani (lac& vor mai redeschide procesul.
Numeroase documente pot fi citate care parturisesc despre aceastO institutiune juridicA a
fieraiei.
Iata, de pildO, din arhivele Bistritei din
Transilvania, un document din 13 Aprilie 1564, care
ne spune ca oamenii din Sangeorgiu avura judecatg,

pentru hotare,cu oamenii din Ilua. Judecata hotdragte, dupe ce doi pOrcalabi fAcuserd cercetare la
fats locului, ca cei dintai
oamenii din Songeorgiu - nu au dreptate, hotarul for fiind pe Someg,
nu pe Ilua.
documentul nostru spune aga:"0. se
puse legOturd 40 de zloVi pentru cine va cglca in-

Faso. 2

www.dacoromanica.ro

- 18 voialaul).
Un alt document, dela Eremia MovilA Voda: al

Moldovei, din 21 Iunie 1604, ne aduce o judecata fAcutA de Domn pentru un oarecare Toader, fiul

lui

Grebencea. qi hrisovul domnesc ne spune ca "s'a pus

2).

ferie.11 zloti"
Pentru a nu incArca aceastd lectiune cu prea
multe citate din documente, ne mArginim a invoca
. doer m5rturisirea unui ultim document, un hrisov

din 27 Ianuarie 1615, dela Stefan Tomga Voda al Mol-

dovei. Este vorba de un proces privitor la o cumparatura de mogie, cumligraturA care fusese facutd pe
vremea lui Eremia Movila. Dupla zece ani, vAnzAtorii
se ridicA gi contestg, in fata lui tefan Tonga Voda, vAnzarea despre care este vorba. Domnul randueste martori gi se dovedegte ca vanzarea fusese bine gi pe drept facutA gi dd dreptate cumparAtorului. Ii da carte de stapAnire, iar vanzatorii "au
rtimas din toata legea arii noastre" - spune brisovul domnesc. 4i s'a pus "fierAie 12 zlotin; iar documantul domnesc inchee aga:

1) N.Iorga, Documente romAnegti din anhivele Bistritei, if,p.15.

2) N.Iorga, Studii 4i Documente, XI,p.48.

www.dacoromanica.ro

19
"Pentru aceea, de acum inainte de ar vrea
sa se mai judece de aceasta pricing in zilele dom
niei mele sau in zilele altor Domni,sa nu aibe a
dobandi,ci sa fie de mare gloaba 24 deloi la poar
ta noastra 4i altul sa nu se amestece"1.

Prin urmare, *i plata celor 12 zloVi ca

"fierae" ci plata catre Domnie a 24 de boi nu ur
maresc cleat ingreunarea redeschiderii procesului,
nu urmaresc decdt saimpiedice revenirea as-upra martoritatii unui lucru judecat.

Aceste trei citate vor fi find indestula

toare pentru ca sa ne dea o idee aproximativa de
ce era instituViunea aceasta a "fieraei" in ve
chiul Drept romAnesc.

Intamplarea face ca o instituViune simila

ra nu intidnim nici la popoarele vecine noua, nici
la popoarele care vor fi avut cu not contact mij
locit pun altit - deci nici la Slavi, nici la Un
gurio nici la Bizantini. Data la ace4tia star fi
intalnit o institutiune analogs, este probabil aqa cum s'a facut pentru celelalte instituViuni ca istoricii star fi grabit 34 emits ipoteza unui
imprumut rom&nesc dela vreunul din popoarele cele
mai sus amintite. Dar data o atare institutiune
1) Gh. Ghibanescu, Surete si Izvoade, II,p.28
www.dacoromanica.ro

- 20 -

ru aflgm la popoarele eu care not am putut avea

contact - fie direct, fie mijlocit prin altii - o
atare institutiune, gi Inca asemgngtoare nu numai

in principiile ei ci gi in amgnuntele ei - o descoperim, de pildg, in strgvechiul Drept al Chaldeei.

Spiritul juridic al strgvechilor popoare
ale Chaldeei imaginase un mijloc pentru asigurarea
irevocabilitatii judecgtii. Se insera in hotgrirea
de judecatA o eIauzd, care avea doug pgrVi distinete: a) una, care se chema ul-itar gi care era un
fel de fggdduiala pe care o da cel rgmas de judecatg de a nu mAi reveni asupra a ceea ce a fost dennitiv judecat; b) a doua, care se chema ul-iragam
gi prin care pgrtile se legau a nu mai face vreodatd vreo actiune judiciary in aceeagi pricina.Prima
parte a clauzei urmgrea sg asigure respectul lucrului judecat; cea de a doua, sd impiedice pe reclamant de a reinnoi urmgrirea judiciarAtiar pe reclamat de a cere anularea botgririi judecatoregti pro-

nuntat& impotriva-ii).
Descoperirea unor institutiuni juridice
1) Ed.Cuq, Le Droit Dabylonien au temps de la pre-

mire d7nastieTeTione7-11 "Nouvelle -Revue

Ristorique1771X111,p.416-418.

www.dacoromanica.ro

dentice la popoare aga de disparate este revelatoare gi deschide cercetatorului istoric perspective
largi, care-i ingadue s vada dincolo de orizontul
analogiilor aparente dintre instituViunile diforitelor popoare. Sa ne gandim la institutiunea mai
sus amintita ci sa ne intrabam: la ce concluzii

s'ar fi ajuns daca aceasta institutiune am fi intalnit-o la popoarele vecine noua? Bate infinit
probabil - aca cum sta flout pentru atatea institutiuni juridice romanegti, care au fort atribuite unor imprumituri culturale dela vecini - ca star fi
emis ipoteza sau star fi formulat concluziunea ca
gi aceasta institutiune juridica a fieraiei s'ar
explica, la Romani, printr'o inraurire straina sau
printr'un imprumut dela vecini. Fe cata vreme imprejurarea ca o atare instituViune nu se intalnegte
la popoarele vecine noua gi ca pe de alta paste se
intalnegte in forme identice in stravechiul Drept
al Chald.)ei gi al Asiriei - de unde nu se

poate

presupune un imprumut romanesc - imprejurarea aceasta constitue pentru istoricul Dreptului romanesc
ua bogat subiect de meditatie.
De altfel nu numai asupra domeniului - Inca

in mare masura neexplorat, - al vechiului Drept romanesc cercetarile comparate mai noua resfrang luwww.dacoromanica.ro

- 22 mini, ci chiar $i asupra multora dintre instituViunile juridice,aqa de bine cunoscute, ale Dreptului roman.
De veacuri spiritul juridic al Romei star-

neqte admiraVia jurisprudentilor. Dar ingeniozitatea romaaa - pentru a restrange argumentarea flumai,
la exemplul nostru - nu a realizat principiul autoritatii lucrului judecat decat tdrziu. Primele
cazuri de aplicare a ideei autoritaVii lucrului judecat se intdlnesc abia prin anii 604-608 a.u.C.,
intr'un senatus-consult. Iar jurisprudenVa admise
acest principiu abia pe vremea lui Cicero .I1 gasim invocat in catava cazuri, ca de pilda Intro

petiVie cdtre Prefectul Egiptului din anul 744;dar

o consacrare principiala a acestei idei a autoritaVii lucrului judecat apace foarte tdrziu la Roma: abia prin secolul al 11-lea al erei noastre jurisprudenVa clasica a definit condiviunile de aplicare a acestui principiu. Mai inainte,in timpul
procedurii per leis actiones, se ajungea pe cale
ocolita la asigurarea irevocabilitatii lucrului
judecat. Se opunea reclamentulti principiul Ca nu
se poate recurge la solemnitatea procedurii leis
actio de cloud., on pentru acelas4 object: bis de eadem re avre non liceat;. iar reclamatului, magiswww.dacoromanica.ro

-23
tratul incepA, pe vremea lui Cicerood-i refuze actiunea solicitatd impotriva unei judecdti rostite.
Ceea ce multd vreme am socotit ca este o creatiune a geniului juridic roman - principiul autoritAtii lucrului judecatf- se constatA ca este o ereatiune mai veche, iegitd din spiritul juridic al altor popoare, cu vreo 2.000 de ani mai inainte ca geniul juridic roman sd fi nascocit acest principiu.
Daci am stdruit ceva mai apdsat asupra inte-

resului pe care-1 prezintd metoda de cercetare comDarativd in studiul istoric al Dreptului este, pe
de o parte, pentru a ardta necesitatea acestei matode in gtiintavechiului nostru Drept romAnesc gtiinta care este abia la inceputul ei ci cdreia metoda comparative Ii desohide drumuxi noun. Iar, pe
de alter parte,pentru a arata cat de neintemeiatd e
prejudecata ce se intdlnegte frecvent ci dupii care
studiul Dreptului s'ar reduce la o rutin& dezolant&
cantonatd in marginele unei scolastici strdmte. Metoda de cercetare istoricd gi metoda de cercetare
aceazta din urmd coordoiatd celei dincan
rata
tdi - evidentiaz1 :'.araoterul gi interesul ctiin'ific al studiilor jlatidice gi situeazd gtiinta Drep-

tului la loc de seamy in ierathia gtiintelor.

+ ++
www.dacoromanica.ro

-24
In afara de aceste consideratiuni de ordin
stzeral asupra rostului cercetarii istorice qi comparate a Dreptului, alte consideratiuni, de ordin
national romanesc, vin ci evidenViaza rostul stu
diuJui istoric al Dreptului romanesc.

Intriadevar, studiul vechiului Drept roma

nesc se adreseaza gi minii, dar gi sensibilitaVii
noastre.
De sigur, suntem sensibili la evocarea pagi

nilor istoriei romanegti care povestesc despre fap

tele de vitejie qi intelepciune ale lui Mircea cel
Batran, despre multele razboaie biTuitoare ale lui
$tefan cel Mare si despre cumpanita lui politica,
despre iuregul biruitor al octilor lui Mihai Vitea
zul. $i avem tot dreptul sa fim sensibili.Dar tot
atata suntem indrituiti a fi sensibili la evocarea
valorilor de ordin spiritual ale trecutului noatru.
Originalitatea culturii noastre, nota aga de carao
teristica a poeziei romanegti gi a doinei noastre,
jocul culorilor Vesaturilor noastrettipariturile de
legi in limba nationals, tiparituri care deschid
veacul al XTII -1ea, acea intrecere dintre Domnii
nogtri in a ridica monumente de arta inchinate lui
Dumnezeu, acel sir4 de dreptate care stapanegte
vieaa noastra juridic& de odinioara,sunt tot ata
www.dacoromanica.ro

-25-tea valori spirituale ale trecutului nostru,pentru

a c5rui cunoagtere se cere gi minte laminates dar ci
inima calda.

Resframgandu-ne asupra trecutului nostru,

pentru a-1 judeca nu numai prin biruinVele noastre
asupra vrAjmagilor, dar pentru a-1 judeca gi dupes
valorile lui de ordin spiritual, nu am put ea sit nu

recunoagtem CA o mare parte din originalitatea acestui popor std tocmai in simtul de dreptate care
i-a strabgltut vieata, in conceptul lui despre drept
gi dreptate.

Deformat6 ar fi imaginea pe care ne-am face-o despre trecutul nostru dacd nu 1-am infaViga
ci sub aspectul lui cultural, daces nu 1-am evoca ci

prin valorile lui de ordin spiritual. Or, vechiul

nostru Drept romanesc este tocmai una din aceste
valori; gi dacd este vreun studiu cgruia trebue sa-i
inchinam ci mintea ci inima noastra este studiul acestui vechiu Drept romanesc.
Dar nu numai dintr'un firesc ci indreptaVit
simtimant de orgoliu pornegte impulsul nostru catre cercetareavechiului Drept romanescoci ci din tr'un considerent de ordin ?tiintific gi practic
pornegte acest indemn.
www.dacoromanica.ro

-26Dreptul pozitiv, deci Dreptul in vigoare la

un popor,nu este - dupes cum am spus mai sus - un
produs spontan, fasts nicio leggturd de cauzalitate
cu trecutul. Multe norme de Drept pozitiv pot fi intelese 4 tglmacite doar prin cunoagterea normelor
anterioare, care se vor fi pierdut de mult dar al
spirit se reggsegte in norma cea noug de
carol.
Drept. Sd exemplificgm aceasta asertiune in ce priveste Dreptul nostru actual, Aceastg exemplifi care

constitue insAgi dovada - gi din acest punct de vedere - a utilitoltii studiului vechiului Drept roma,
nese.

Dintre multele exemple care s'ar putea cita

in sprijinul ideei ca pentru lgmurirea Dreptului
cel nou este nevoe de cunoagterea celui vechiu,iatg
unul singur:

In codul civil roman, al cgrui cel mai insemnat izvor a Post codul francez, aunt in materia
succesiunilor anumite dispozitiuni care ne opresc
mai staruitor atentiunea. Citez art. 684 din codul
nostru civil,Caxe spune:
"Cand bgrbatul moare gi vgduva sa n'are avere, dgnsa is o parte virila in uzufruct,din succesiunea bgrbatului, dacg acesta are descendenti.
And barbatul laza un singur descendent, v)rtiunea
femeii in succesiune va fi numai de a treia parte.
www.dacoromanica.ro

Acest drept incepe dela epoca incetarii uzufructului legal. Cand barbatul lase rude de sus sau de araturi, atunci femeia succede la o patrime in plin6 proprietate din averea mortuluin.
Cetirea acestui articol, ale csdrui prevederi

pornesc dintr'un simt de dreptate fatii de sotia supravietuitoare, ridica o problema: dispozitiunile
codului nostru civil, in materia sticcesiunilor,sunt

imprumutate aproape in totalitate din codul francez Napoleon. 0 confruntare intre articolele acestuia gi articolele codului romanesc, in materia succesiunilor, aratA in chip evident ca acesta din urma parafrazeaza pe eel dint&i. Dar aceastd confruntare permite gi o alts constatare ci anume ca articolul citat mai sus - 684 - nu are corespondent
in modelul francez. 4i atunci se pune intrebarea:
de unde au aparut dispozitiunile art. 684 din co-

dul civil romanescMand s'a redactat acest cod gi

cand prin articolul sail 1912 au fost abrogate dispozitiunile Dreptului vechiu in tot ce ele nu suet
conforms cu textul eel nou, cu alte cuvinte cand
prin abrogarea Dreptului cel vechiu s' au introdus
in materia exeasta, in totalitate, dispozitiunile
codului francez, s'a dhservat ca aceste dispozi.
tiuni veneau in contradictiune cu conceptia roma.
neascd statornitica de mult ci care era strabatuta
www.dacoromanica.ro

-28de sensul dreptatii fat& de sotul supravietuitar.

Intriadevar, in codul francez, sotul supravieVni;.

for venea, in ordinea succesorala, tocmai in gradul

al 13-lea. A fi introdus aidoma aceastA dispozitiune din Dreptul francez, unde ea ipi avea o explicaVie ictorica, in Dreptul roma:Les - unde situaViunea sotului supravietuitor era cu totul alta - ar
fi insemnat ca noul cod civil roman, in materia aceasta, sift vie in contradicVie Cu o practica de
mult statornicita in vechiul nostru Drept ci sa. sfi-

deze un sentiment ad&ncit de mult in sufletul romanesc.

Intr'adevar, in vechiul Drept romanesc situaViunea juridica a vaduvei era rezolvata intriun
spirit de mai multa echitate. In afara de &vantagiile ce i se recunogteau in ce privegte darurile
dinaintea nuntii, ipolovonul, etc., i se recunogtea
gi o oarecare vocaViune succesorala. Comyt:...tarea a-

ceasta e valabila i 11 ce privete Dreptul nostru

vechiu consuetudinar gi in ce priveste Dreptul pra-.
vilelor de mai tarziu.

Iata, de pilda, Manualul de legs al lui Ipsilanti: el se opregte staruitor asupra acestei probleme gi o rezolva in spirit de dreptate fat& de sowww.dacoromanica.ro

29
Vul supraviquitor, care, sarac sau nu, avea un
drept de mogtenire in averea soVului raposat.Quantumul dreptului soVului supravieVuitor varia dupes

cum soVii avusesera sau nu copii. In caz ca avusesera copii, vaduva lua parte cat un copil, dar in
uzufruct; dreptul acesta se recunogtea numai data
copiii erau Inca- in vieaVa sau - daca acegtia nu

mai erau in vieata - i se recunogtea numai daca

copiii muriser& varstnici (adica daca baieVii decedasera avand 14 ani, iar fetele avand peste 12).

Daca copiii decedasera inainte de a fi ajuns varstnici, vaduva avea un drept de succesiune, dar nu numai in uzufruct, ci "in des&Wirgita
stapanire"; gi aceasta fie ca se lega s traiasca
"in vaduvie toata vieata ei", fie ea voia sa se remarite; gi i se recunogtea acest drept - s2unea
legea lui Ipsilanti - "fiindca a suferit iuVimea
durerilor, intristarilor gi prime jdiilor vie iii,
din facerea de copii".
Daces din casatorie nu au fost copii, ave-

rea raposatului se imp:Aitea in trei: o parte era

pentru sufletul mortului, o alta pentru sotul su-

pra'vieuitor, iar o a treia pentru parinvii sau

aocendenvii celui raposat. In afar& de aceste
dreptuzi succesorale, in caz ca. nu au Post copii
www.dacoromanica.ro

-30fiindc6 va fi fost "muierea stearp&", i se mai dt

vaduvei zestrea, darurile dinaintea nuntii,teori.
tra (pretul virginit&tii), pe care i-1 ddruise barbatul,iar bdrbatul igi lua "agternutul patului gi
calul de ginere sau ce i se va fi dat inaintea nunviin1)..
Am citat, ca exemplu, doar Micul Manual de
legi al lui Ipsilanti (1780), dar dispozitiuni ase-

mAndtoare gi strabdtute de acelagi spirit se reg&sesc gi in Adunarea de legi a lui Andronachi Donici (1814) gi in Legiuirea lui Caragea (1818),care este Inca qi mai completes gi mai categoric& gi
care consacrA dreptul de succesiune reciproc& atft
pentru femee cat gi pentru bArbat. 4,aceasta,far&

discriminare dac& sotul supravietuitor este arse

sau nu. Tot in acelagi spirit de echitate fat& de
sotul supravietuitor este redactat gi Codicele lui
Calimach al Moldovei (1817).
Din aceastal repede privire asupra vechilor
noastre legiuiri se desprinde ideea ca sotul supravietuitor avea un drept Euccesoral in averea celui
r&posat.
1) Andrei RAdulescu, Dreptul de moctenire al sotului supravietuitor, 1925
www.dacoromanica.ro

- 31 Dar nu numai in Dreptul romanesc eel scris,

in Dreptul acesta spicuit din legiuiri straine, ci
gi in vechiul Drept romanesc nescris, in obiceiul
pdmantului, se intdlnesc atare dispozitiuni privi-

toare la soVul supravietuitor. Constatarea unor atare dispozitiuni in Dreptul nostru consuetudinar
e Inca de mai mare interest pentrucd acest Drept
consuetudinar aduce concepVie juridicd romdneascd,

spirit romanesc. Intriadevdr, in vechiul nostru

Drept nescris, in obiceiul pamAntului, se recuno*-

tea sqiei rdmase in vie4A, fdrd deosebiro data

era sdracd sau nu gi chiar daai n'au rdmas copii
din cdsnicie, un drept in averea rdposatului. Sprijin aceste afirt4iuni doar pe cloud exemple documentare. Pentru dreptul de succesiune al vAduvei,
alaturi de copiii ei, iat& un zapis, din 17 Iunie
1799:

"Adica eu jupdneasa Arxana Vorniceasa, din

Tara Moldovei, care am fostu a rdposatului Andronic ce au fostu Vornic mare, impreund cu fieu-meu
Miron spdtarul", vdnd un sat numit Papautii, care
sat a fost dat rdposatului boiarinului meu Andronic vornicul, dar de daaie de raposatul 4tefan Petreceaico Voevod"1 )

Iar Elina, vaduva lui Constantin postelni1) N.Iorga, Studii gi Documents, V,p.224, nr. 57
www.dacoromanica.ro

-32
cul Cantacuzino, rilmAsese de drept stapand a casei
dupes moartea scqului ei; gi copiii, fii gi fete,

se IndreptautoVi dupes sfaturile ei, iar "gospoddria gi averea o ducea ea dupes datina cea voche".
Daces asupra articolului 684 din Ccdul nostru

civil proiectam lumina vechei noastre traditiuni

juridice, origina acelui articol se lamuregte. Re-

dactorilor codului civil romanesc, cari in materia

succesiunilor au parafrazat codul francez, le qoptea un principiu de drept care venea de departe gi
care se adancise de multa vreme in congtiinVa lor.
4i ei au trebuit, pardsind un moment drumul imitatiunilor straine, sa se regaseasca pe drumul pe care din veacuri it strabatusera stramcgii. Aga se
lamuregte origina incvaViunilor introduse in codu1 civil romanesc, ci care nu sunt "inavaViuni"
decat pentru cei cari ignoreaza 14chiul Drept romanesc. Pcntru cei can Ins 11 cunosc, aceste "inovatiunin nu sunt detest vechi norme de vieat& ro-

manrcgl insinuate, cu putorea traditie,in codurile cele nou6.

Dace in materia succesiunilor cin,)varevendiud pentru codul nostru civil o superi:,ritate

faVA de cel francez - aga cum acesta era in momentul cand a servit de model legiuitorului roman www.dacoromanica.ro

-33data revendica meritul conceptiunii superioare a

codului nostru, care in materia suceesiunilor este
insufleVit de un mai desavargit spirit de echitate
dee-at modelul lui francez, eu revendic meritul acestei concepViuni pentru vechiul nostru Drcpt rota,nesc, care, el s'a impus legii noun ci ;1-a cenit
consacrarea legala.
Apare cu suficienVa - gi sub aspectul acesta

al inVelegerii multora din dispozitiunile Dreptului pozitiv actual - utilitatea studiului istoric
al Dretului gi rostul cunoagterii evolutiunii istorice a cugetarii juridice a unui popor.

++,
Dar daA. studiul istoric are aceasta valoare pentru cercetatorul *tiinVific, el prezintf, un
deosebit interes *i pentru juristul care observe.
Dreptul sub aspectul aplicririlor sale concrete .
Dreptul, chiar dacd ar fi considerat numai ea o retina, cere 86 firma cercetat istoric. Cunoe.terea
trecutului juridic inlesnegte legiuitordui chemat
sa cuprind6 in texte de legi normele rare ardnduiesc vieaVa unei colectivit6Vi omene*ti s& nu se
departeze dela ceea ce constitue nota dominantti a
Fe.sc.

www.dacoromanica.ro

-34cusetarii laui popor in materie de Drept, sa nu vie

spiratiunile catre dreptate ale
in contradie

acestui popor. Numai conformandu-se acestora el alcatueqte opera trainica.

Aa dar, sub aspectul exigentelor gtiintifice *i sub acela al nevoilor Dractice, cercetarea
istorica a Dreptului se impune cu evidenVa. In afar.
ra de faptul ea ea ne permite sa cunoagtem un trecut la a carui evocare avem dreptul sa fin sensibill, ea Le ing-dia ca gi din punctul de vc_lere al
aplicarilor practice sa nu reducem totul la o teb.nica factice qi superficiala, care ar putea rataci
pe legiuitor pe drumuri care nu trebue sa fip ale
lui *i nu pot fi acelea ale neamului lui.

www.dacoromanica.ro

- 35 VECHIUL DREPT ROM7ANESC

Expansiune geografica - Conti

nut social --Drept agrar --Drept imobiliar

Prelegerea de astazi, cu care intram in cer

cetarea structural& a vechiului Drept romanesc, va
fi o prelegere de definire a noViunilor.
Ce este, aka dar, Dreptul romanesc?
In acceptiune largapprin vechiu Drept roma
nese se inVelege Dreptul - fie scris,fie nescris dupa care s'a oranduit vieata societaVii romanEwti
din timpuri stravechi qi panes catre inm5tatea vea
cului al XIXlea, cand in vieata acestei societati
ici face loc Dreptul eel nou. de spirit apusean.
In acceptiune stricter, prin vechiu Drept ro
manesc
subliniez adjectivul "romanesc" - se inVe
lege Dreptul nescris,coneuetudinar. duper care s'a
oranduit vieata societatii romanegti din timpuri
stravechi i panes catre jumatatea veacului al XVII
lea, cand in vieata acestei societaVi ici face loc
Dreptul scris1 de spirit bizantin.
De sigur, intr'o Istorie a Dreptului roma
www.dacoromanica.ro

nese, Dreptul scris, Dreptul importat in tarile romanegti incepand de prin veacul al XVII-lease care a -ui avea locul sau, fiindca ci el reprezinta

un moment in evoluVia culturii juridice romanegti,

fiindca 7121 reprezinta un capitol din trecutul
nostru juridic. Ca in structura lui acest Drept
saris nu are nimic sau are Area putin romanesc.aceas-

ta nu inseamna ca el nu-*i aye loc intro expunere

istorica asupra trecutului nostru juridic.Cand infatigezi, in evolutia lui istorica,tre^utul neamului
romanesc sub aspectul Dreptului toate acele legiuiri care se in*irue dela jumatatea veacului al XVIIlea pang catre jumatatea celui de al XIX-lea veac 7
chiar daca sunt legiuiri de inspiratie straina cer istoricului Dreptului romanesc sa faca un popes it fate. for i sa consacre *i acestui Drept
scris, de data tarzie *i de spirit bizantin, un capitol de seamy in expunerea istorica a vechiului
Drept romanesc.
Dar pe noi, cart in domeniul Dreptului cautam
sa desprindam:nota de originalitate romaneascat_ne
intereseaza in Primul rind Dreptul eel nescris consuetudinar - 'de dincolo de introducerea Dreptului scris sau chiar gi de dupa aceasta, in masura
www.dacoromanica.ro

-37in care tot Dreptul cel

vechiu,

cel nescris, a cw..-

tinuat sa oranduiasc& vieata acestui neam.

Acosta este Drept romanesc. In el se include
conceptul romanesc despre "Drept".

()data aceste no- iuni definite, s incercam

s1 fixam, in timp, hotarele vechiului Drept consuetudinar romanesc, cu alte cuvinte,sa ne intreb6m:
pang unde se poate adanci - in timp - istoricul
Dreptulukromanesc cu investigaViile sale ?
Pe baza de documente, el nu se poate duce
decat numai prin veacul al XIII-lea - in ce privegte pe Romanii din Transilvania - ci decat numai
prin veacul'al XIV-lea - in ea privegte pe Romanii
din Tara Romaneasca gi din Moldova.

Documente mai vechi, anterioare veacurilor

al XIII-lea gi al XIV-lea, nu avem.Tezaurul arhival'rcmanesc nu ne-a transmis ctiri din epoca anterioara acestor veacuri - deci nu ne-a transmis
ctiri din intunecatul Ev Mediu romanesc - ci tot
atat de pal-Vine ne-a transmis din epoca anterioara

romanizarii Daciei noastre - deci din acea epoet de

www.dacoromanica.ro

vieata tracica al c&rei spirit se regasegte in vieata psihica a poporului romAnesc.

Dar dac& Posteritatea nu a surprins marturisiri scrise din acea vreme, daca aborigenii Daciei nu ne-au transmis pe marmura sau pe bronz amintirea vigil lor, cine ar putea interpreta aceasta tacere a marmurei sau a bronzului in sensul ca
ei nu ne-au transmis mai mult decAt at&ta - *i decat marmura *i cleat bronzul mai trainic - vieata
insasi?

Vieata aceasta chiama pang la sine pe istoricul de Drept romAnesc, care trebue s& se adAnceased pan& la vieata aceasta.
qtiu, se ridica obiectiunea: pe absenta sau
pe tacerea izvoarelor reconstructorul istoric nu
poate construi. De sigur, daca an avea marturisiri
scrise care s& ne releveze conceptiunea aborigenilor Daciei despre Drept qi dreptate, o confruntare
intre conceptiunea for qi aceea a noastra - scobo?itorii for - ar putea deslega problema vechimii *i
criginii Dreptului consuetudinar romAnesc. Dar &p-

anto sau tacerea izvoarelor nu pot inchide ochiul

mrutator al istoricului. Mijloacele investigatorii
ale *tiintei reconstituirilor istorice nu surt numai marturiile epigrafice *i paleografice - izvoare
www.dacoromanica.ro

- 39 directe. "tiinvele comparate

gi fiindc& suntem

in domeniul istoric al Dreptului vom spune: Es.221111

comparatlatat de revelator - ajut6 la implinirea

lacunelor informgiei directe. Cu ajutorul acestei

discipline conexe, putem gi trebue sa ne adancim
p&n& la autohtonii Daciei, a c&ror vieata sta perpetual p:2na la scoboritoril lor, cori suntem not
Romanii.
Cat in ce privegte metoda pe care are folosit-o, aceasta e simplI: am cecetd.t institutiunile
noastre juridice, cu proocuparea de a determina
intinrerea gi adancimea aportului romanic, slay gi
bizantin gi am ajuns, prin eliminarea sau doze:rea acatui aport romanic, slav gi bizantin, sa degajem fondul stravechiu tracic:
as completat apoi
rezultatele fragmentare ale acestei cercetari critice,prin examenul direct al anticT)itatilor tracice
atatea Gate cunt - gi prin studiul comparativ al vie-ii juridice a unor neamuri coboritoare
din grull.uri etnice coondonate mares familll traci-

ce, care la ii erau coordonni gi strabunii nogtri

Daci; doi am cercetat vieaa juridic& a descenden0aor ill7ro-Tracilor, can curt AlbanezLi gi
aceea a descerplentilor Frigo-Traciloz,

cz,ri

aunt

Armenli; coroborind aceste rezultate, astfei obtiwww.dacoromanica.ro

9'

-40nute, cu datele pe care ni le pun la indemana arheologia, etnografia gi gtiinVele glotologice, am ajuns la incheierea ca daca in structura Dreptului
consuetudinar romanesc pot fi discriminate influen-

Ve romane, slave ci - mai putine - bizantine, in

spiritul sau ins& Dreptul consuetudinar romanesc
prezinta un habitus stravechiu, pre-roman, autohton
de caracter tracic.

Au adus elemente de imbogaVire a vieVii juridice din Vinutul Dacilor pretorii romani cari,

consultand auspiciile pe Varmul Adriaticei, s'au

indreptat gi statornicit pe Varmul Pontului Euxin;
au adus elemente de nuantare a acestei vied Slavii
ce se agezasera peste to-tope primitorul nostru pa-

mant; au adus elemente de infrumuseVare a acestei

vied reprezentantii stralucitoarei metropole a Evului Mediu, care a fost BizanVul; dar vechea civilizaViune autohtona nu a disparut in clipa &and
fasciile lictorilor romani vestird sosirea pretori-

lor peregrini in Dacia, nici cand Slavii se statornicira printre noi, nici card primele reflexe de lumina ale BizanVului ajunsera pand la noi.
CivilizaViunea juridica autohtona a putut
fi inraurita de geniul latin, de suflul slay sau
de impulsul bizantin, dar in spiritul ei a rtime2
www.dacoromanica.ro

- 41 -

ea ins6gi - prezentand o desvoltare istoria far&

hiatus - a ramas aceea a dborigenilor Daciei, ai

aror scdboritori suntemi).

IatA punctul de pleoare al investigatiilor
istoricului vechiului Drept romanesc, Drept - in
originele sale - autohtcn tracic.

Plecand de acolo, dela ceea ce ag numi mo

mentul tracic, istoricul care cauta culoarea loca
lg, care cauta originalitatea Dreptului romanesc,
are sagi due& firul investigaViilor sale pang c
tre jumatatea veacului al XVIIlea - momentul im
portului Dreptului scris bizantin - gi poate s-1
clued ci mai departe de jumatatea celui de al XVII
lea veac, fiindca Dreptul cel nou, cel scris, bi
zantin, nu a inlocuit Dreptul cel vechiu, cel ne
scris, romanesc.
Se consults uneori, in deslesarea oalcevi
lor dintre oameni, ci pravila - gi in Moldova ci
in Tara Romaneasc6. Dar in tezaurul arhival romanesc nu am gasit decgt rare cazuxi de aplicare a
pravilei, citata ici, colo, mai mult ca un "lux de
eruditie" din partea judelui, decat ca un principiu
1) Georges Fotino, Contribution a l'etude des ori
ines de l'ancien Droit coutumier roumain;Paris,
,pp,IV + 460
www.dacoromanica.ro

de Drept. 4i este de observat ca data Dreptul eel

vechiu, cel nescris, se ciocnecte cu Dreptul eel

nou, cel scris, in acest conflict de legi tot pastul cel vechiu prevalgt . cum o spune insai "Cartea
de InvfitIturd romaneasca" a lui Vasile Lupul)

cum hotarricte insai "Indreptarea Le4i" a lui Ma2)

tei Basarab : "giudeVul giudeca cateodata i impotriva pravilei,pentru acest obiceiu al locului...
..Lucrurile ce se fac dupre cum iaste obiceiul locului, macar de ar fi impotriva pravilei,iard drept
aceia tot nu va certa giudeVul pe ceia ce fac acel
obiceiu".
Pravila cea noug a fost infranta de datina
cea veche.

Dreptul cel nou, scris cu chinovarul cel rou *i cu cerneala cea neagra pe hartia cea alba a
pravilei, nu a inlocuit aga dar Dreptul cel vechiu,
nescris nicaeri decdt numai In con*tiinta Oestui
neam. Ci Dreptul cel vechiu s'a insinuot printre
paragrafele pravilei celei noui gi a relmas el - nu
pravila - cu putere de vie aka. S'a dus ce era strain - nu ag spune numaidecat: fiindca era strAin;

1) Glava LVI,par. 3-4

2) Glava CCCLI, par .3.4
www.dacoromanica.ro

43
dar a ramas ce era romanesc - qi aq spune numaide
cat: fiindca era romanesc. Intre traditie Virg le
ge scrisa qi lege scried far& tradiVie, a r&mas ce
n'a fost scris, iar ce a fost scris s'a eters.
De aceea, cine eau-a originalitatea Dreptu
lui romanesc, sa nlo iscodeasca printre literele
pravilei, ci sub colb de hrisoave qi zapise.
Autohton in originele sale istorice,Dreptul
consuetudinar romanesc cere istoricului sau sa is
ca punct de plecare momentul tracic qi sdci depene
naval cercetarilor pan& cdtre jumgtatea veacului al
XVIIlea - momentul bizantin. Iata hotarele,fixate
Tn timpi ale acestor cercetari. Iata cadrul crono

logic al studiului Dreptului consuetudinar rom& nese.

+1-

Sa." urmarim acum acest Drept rom&nesc,pentru

a i fixa cadrul sdu geo5rafic, pentru a i fixa ho

tarele sale geografice.
Intrebarea care se pune este aceasta: va fi
existat un Drept romanesc comun tuturor Varilor
romAntwti? Cu alte cuvinte, in diferitele teritorii
www.dacoromanica.ro

- 44 -

locuite de Romani,fie ca Romanii acegtia formsu un

Stat - cum a fost Tara Romaneasca gi Moldova,fie ca
acegtia vietuiau in forme de Stat strain - cum a
fost Transilvania, supusa regilor unguri - fie ca
traiau sub forma de colonii, mai raslete sau mai
compacte - cum erau agezarile romanegti din sudul
Dunarii sau din Polonia, Lituania gi Ucraina - va
fi existat un Drept romanesc comun tuturor acestor
teritorii gi tuturor acestor asezari romAnegti ?
Sau va fi existat o diversitate de, Drepturi, de
traditiuni juridice, de cutume - aga cum, de pilda
gasim in Franta o diversitate de cutume sau cum aflam la neamurile germanice o diversitate de legi?
In ce privegte Tara Romaneasca gi Moldova,
raspimsul la intrebarea aceasta nu se face agteptat. Cu difexente de amanunt - gi Inca ci in ce
privegte aceste diferente, chestiunea este adesea
controversata - unitatea de conceptiune juridic&
intre cele doua tari romianegti este des6varetTI.Diferentieri marunte gi dupe regiuni se pot recunoaqte, dar ele nu turbura unitatea de conceptiune a
vechiului Drept romAnesc, dupe cum diferentierile
dialectale ale limbii romanegti nu-i turbura unitatea. Ci, dimpotriva, ele suet tot atat de necesare
in sinergia culturii romanegti, cat de necesare aunt
www.dacoromanica.ro

45

AIM

diferentierile sunetelor orhestrale in armon

nei simfonii.

Unitatea aceasta de conceptiune juridica ro

maneasca surprinsese pe to-Vi calatorii straini earl
odinioara strabateau tarile romanegti ci cari mar
turisesc - cum o face de pilda un cglator francez
pe la jumatatea veacului al XVIIIlea, contele de
Hauterive - despre "unitatea fizica gi moral& cea
mai absoluta" a vigil moldovenegti gi muntenegtil).
"Card peste Milcov se intuneca cerul,ploua dincoa,
ce de Milcov" - zice o vorba romaneasca.
Inainte de Intemeierea Tarn Romanegti, pe
la 1320, gi inainte de intemeierea Moldovei,pe la
eargitul veacului al XIVlea, era aici, in Tara
Romaneasca gi Moldova, o vieata sateasca strave
che, care se orandula dupa stravechiul ei Drept
nescris. Traiau ai nogtri in sate,cu juzii tradi
Vionali,cari juzi erau coborttorii satelor sau
ih,isi intemeietorii acestora. Traiau cum apucase
rI din stramogi, cu obiceiurile lor, cu traditii
le lor, cu judecdtorii lor, "oameni buni gi bi
trani", cari imparteau dreptatea dupa stravechiul
obiceiu al pamantului, pe c,_re trebuira sa-1 reau1) Memoire sur l'etat de la Moldavie en 1 8
ucares
10
www.dacoromanica.ro

-46

noascA Doinnii Tdrii RomAnegti gi al Moldavei.Scrie

gtefan cel Mare al Moldovei, intr'un hrisov din

17 Aprilie 1480, intArind mcgtenirea unui oareca
re Mircea: "gi aga, de cum cercetaram cu Divanul
( ?AAA ) boierilor nogtri, ii facuram lui lege,
dupa dreptul tariff" troAnt or 3 ep.A 14ArQ nsADA
V'ag ruga sA retineti expresiunea

rirce.A

,deci:

"dreptul".

Ra

0 scrisoare a Domnului Tarn RomAnegti

du al IV lea cel Mare (1495-1508), mArturisegte
despre un proces judecat "dupA lege" .Tio 3AKos8
ReVineti, va rog, expresiunea: lAtKoni V
,deci:
"lege".

Intrtun hrisov din 5 Iulie 1644, Vasile Iupul Voda - deci Domnul care daruegte Moldovei legi
gcrise,
scrie ca judecA "dup& dbiceiul prii" no waHmAio 3amcitolvek -. Va rog, reVineti
-

deci "obiceiu".
expresiunea: cuskoiAto
,
Rxemple de hrisoave gi de aryl domnegti

care marturisesc despre judecAtile ce se urmeazA

potrivit strAvechiului Drept romAnesc - hrisoave
gi cdrVi domnegti care foloseso sand expresiunea
("drept", "jus"), cand expresiunea
nfAINA
3imotie
("lege"), cAnd expresiunea wavimAio
("obiceiu"),,cAnd-toate teal laolalta, And una
www.dacoromanica.ro

-47
pertru cealaltd

pot fi citate Cu zecile qi sute

le.

Din acest examen de diplomatic& romaneased,

o observatie se cere f&cuta gi retinutal expresiu

("drept"), 3AKoefs
nile: nsAsA
("lege"),
("obiceiu"), exprim& toate, sub trei
abSkstiAi0
forme diferite, -una AEL29MALITA11221LISIUIL9n1r.
suetudinar".
Intre aceste trei expresiuni, care exprima
toate aceeasi roViune,nu este dealt o diferenta.
gi, aceasta, nu din punctul de vedere semantic,ci
din punctul de vedere al istoriei paruhderii a
cestor trei expresiuni in limba cancelariilor ro
manesti: termenul slay wsw4Ato
("obiceiu") este
naturalizat de mult& vreme (de altfel a gi r&mas
in limba romaneasc&); termenul nsAINA
( "drepb "),
este de origins& mai nota, polonez& (prawo); tot

aqa termenul 3AKoNs

("lege"), care qi el este

de oricin& mai nouli, bulgara.

Intr'un ativant, aceste trei expresiuni di

ferite acopar toate una gi aceeagi notiune: Drep7
tul consuetudinar, obiceiul p&mantului, moqtenit
din stramosi. Drept gi obiceiu care, Cu diferento
de nuance, este acelasi in Tara Rom&neasc& gi in
Tara Moldovei - unitatea etnica &nand la crea
www.dacoromanica.ro

tiuni de fenomeno culturale similare.

+
+ +

gi aici, o paranteza: cuvantul "lege" (lex),

cuvantul acesta de origind latina, nu a avut, la

inceput, la Romani, decat un inteles religios:

jasa-ti legea cregtineasca

n4i vino'n legea turceasca"
spune o poezie populara pe care o aflam in Tara Romaneasca gi la Romanii din vale a Timocu]ui.
Acest inteles al cuvantului "lode" (lex) credinVa religioasa - (religio, fides),s'a nascut
sub influenta conceptiunii utilitar-juridice a credintei cregtine. Mai tarziu, cuvantul acesta "lege"
a fost inlocuit, in domeniul Dreptului,cu cuvantul
"obiceiu"; gi cum acest "obiceiu" era intotdeauna
conform cu edhitatea,cuvantul "lege" ajunce sa fie
adesea folosit .srt sensul de echitatet_amtate.

Iata un
lea cel Mare al
cii ca nu li se
Exemple
cand nu existau

trisov dela 1508, al lui Raft al IVTarii Romanegti: "s'auleluit Bare,.

face nici dreptateoniri lege".
pot fi aduse cate vreti,din vremea
in Tarile Romdne ti lc-i scrise,

c&nd deci cuvantul "lose" apare sinonim cu cuvan-

tul dreptate,drept,obiceiu,cutuma.
www.dacoromanica.ro

-49"C'aga-i din bgtrami legea

"qi legea, gi datina".
Sau:

"C'aga-i legea din batrani,

"Din batrani,din oameni buni".
Ma opresc gi asdpra expresiunii: "din IDA,.

trani, din oameni buni". Bunatatea fiind consideratgi ca un atribut al batranetii, iar batraneVea

implicand,deci, neapgrat bunatateatin limba roma-

neasca s'a ajuns ea "tatgl mare" gi "undhiul" sa

se cheme: "bun", "bunion; iar "mama mare" gi "matuga" sa se cheme: Tbunica". Pandca era batralt
gi batrana, era 'bun gi era bunica. Fenomenul acesta: impletirea pang. la sinonimizare a notiunii
wbatran" gi a noViunii "bun", nu este un fenomen
propriu limbii romanegti. Francezii, sand vorbesc
despre trecut, despre vremea mai ve.-lbe, nu spun:
"le 4vieux temps", ci spun "le bon vieux temps". In
Italia :ueridionalg., batranii cet&Vilor gi al satelor, maJores nati, veteres, se chemau wbuonimlni",
"boni homines". In legea Emile& batranii erau numiVi "bona homines". In documentele bizantine:

pxocAoL

c; v0/0170

Acest interesant proses semasiologic, in

ce privegte cuvantul "bun", ne pure in feta um
Faac. 4

www.dacoromanica.ro

50 -

alt proces interesant, in ce privegte cuvantul

"rael).
"Rau" nu este cleat latinescul "reus" -

care inseamna impricinat, vinovat. Deci, impricinatul,vinovatul, era "reus" - in rou&neste om

"rau". Interesant fenomen semantic, interesant
pentruca transformarea sensului latinescului "reus" - "impricinat", "vinorat" - in rom&neocul
"rau", constitue gi o dovada ca grin mijlocirea
vieii juridice s'a efectuat acest proces detransformare sementied.
Indhizand aceasta paranteza, s& revenim la

problema noastra.
+

Prin urmare, aflam ca Dreptul acesta consuetudinar, obiceiul pam&ntului, este, cu diferente dr nuance, acelasi in Tara Romaneasca gi in Tara Mold ovei - unitatea etnic6 ducAnd la creatiuni
de fenomene culturale similare.
Din punct de vedere teritorial, deci, exista

1) Aceasta prefacere semantic& e sugestiva.De ob.

servat ea se int&lnegte gi in Petrarca, unde
rei (dei rai) spar ca opugi celor mig3iori (ceTOT buni).
www.dacoromanica.ro

- 51 o unitate de conceptie juridica intre cele doua

Ttri RomAnegti.
Dar sa verificam aceasta constatare gi la
RomAnii de dincolo de munti.
Ce putem constata acolo? Constatam ca regii
unguri, cucerind Tara Ardealului, au aflat acolo
o vieata nationals romaneasca,pe care au Post siliti s'o recunoasca. Daca ar fi incercat sa in franga obiceiurile ancestrale, ar fi provocat rasvratirea sufleteasca a unei populatiuni pastratoare de tot ce-i vine din stramogi.

Documentele cancelariilor unguregt1 menVioneaza frecvent ca regii unguri, gasind pe Romani

cu o vieata proprie, traind sub conducatorii for
locali, sub cnejii lor, au trebuit sa recunoasca
gi sa intdreasca situaViunea acestora, fie "titulo perpetuo", fie "nostro durante placito". ku trebuit regii unguri sa recunoasca acest "jus vala-,
chicum", "jus Valachiae", "ritum Valachiae","lex
Olahorum", acest Drept popular romanesc considerat ca o "lex antiqua et approbata".
Noi ingine facand cercetari in arhivele Sagilor dela Sibiu gi cautand prin registrele de
"Gerichsprotokollen" ale vechilor judecatorii sa-

www.dacoromanica.ro

-52z,e7ti,am dat de Valahi earl., veniti in faVa unor

judecatori impugi de o stdpanire politic& strains,

invocau, orgoliogi, kontru a -ui cere dreptate,vechiul for u Li c al. u, vechittl for mg4wohnheyt" - moo-

tenit din str4mogi; "wir habeu solchen Recht" - spun

A4 4i Romanii cer sa fie judecati duper Dreptul
for national gi sa li so resf$ecte acest Drept na-

cional,pentrued aka 1-au apucat ei din str&mogi:

1)
'von Altern wissen wir das zu sagen" .
Cu toata stApanirea politic& strainer de aproape un mileniu, Romanii din vechea monarhie

hdbsburgic& gi-au p&strat in curs de veacuri obiceiurile for juridice naVionale, despre care marturisesc zeci gi cute -de documente iegite din cancelariile unguregti.
0 ancheta in Transilvania, o cercetare a
st6rii politice *i juridice a Romanilor transilv&-

neni din Ewa Meckiu, duce la constatarea, gi in Regatul Ungariei, a aceluiagi Drept consuetudinar rom&nesc pe care 1 -au aflat la Romanii din Tara Romaneasca gi din Moldova.
Deci, unitate de conceptiune juridic& la nunteniA la Moldoveni la Ardeleni.
Dar sfera aplicarii Dreptului romaneso se
1) Georges Fotino, loc.cit.supra,p.435
www.dacoromanica.ro

- 53 intinde mai departe. GAsim agezdri de Drept romaneso ci in Polonia gi in Lituania gi In sudul Du-

aril.
Dupe Intemeierea Moldovei se petrece o mare
schimbare in condiViunile de vieaVA a locuitorilor
din partile BistriVei, Sucevei, Siretului,Prutului
gi Nistrului. "Vechii locuitori ai acestor Vinu-

turi nu mai aveau acum aceeagi libertate ca pe vremea vechilor voievozi hipotetici; acei dintre ei

cari erau mai viteji, mai trufagioi mai deprinci

cu o vieatA independents, simVira nevoia sa-ci caute aiurea mai multi libertate.Se produse o emi grare a celor mai Intreprinzatori gi mai siguri
de ei ingigin (N.Iorga).
Aceasta tendinta de emigrare coincise cu un
moment interesant din istori.a Foloniei: numeroase
raiboaie ci navAliri tataregti depopulaserA pamantul Poloniei. Regii Foloniei, pentru a-ci coloniza Vara saracita de oameni, Chemara colonigti; chemara din Europa centrals colonigti germanici, ca
sa dea oragelol un rost economic real; gi in acelagi time atrasera imigranvi din Moldova ,71 Mara,-

mureg,pentru a intemeia In campiile parasite ale

Poloniei sate noui. 4 dace In Folaia,prin mijlocirca colonigtilor germanici, sta. treat un Drept
www.dacoromanica.ro

54

germanic ("jus teutonicum") - dupes cum s'au creat

centre de Drept germanic gi in Ungaria gi in Rusia

gi in Transilvania - tot aga in Polonia gi chiar

prin Ucraina s'au creat, datoritd imigranVilor moldoveni, centre de vieaVd romaneasca, unde cercetatorii de vechiu Drept romanesc pot regrasi vechiul
"Jus valachicum", "jus et consuetudo Valachorum",

pe care it afldm in documentele polone sub numele

de "voloskiem pravem"1) .
Cu alt prilej vom adanci problema Dreptului
romanesc in p6rVile Poloniei ci ale Ucrainei.

Aici gi acum ne m5rginim a constata c& sfera

de aplicare a Dreptului consuetudinar romanesc, cu
aceeagi structura pe care am aflat-o in Tara RomaneascA, in Moldova gi in Transilvania, se intinde,
prin colonizdrile romanegti, papa prin Polonia ci
Ucraina.
Pentru a completa cadrul expansiunii teri-

toriale a Dreptului romanesc, trebue s trecem gi

in SuAul Dunarii, in vechea Serbie, unde se int&lnesc agezari de sate intemeiate pe pamantul mangstirilor, catulie romanegti traind sub conducerea unui cneaz national, a unui primiceriu - cum se spune cu un termen grecesc - gi care era ci cel mai

1) D.D.Mototolescu, Jus valachicum in Polonia, Bucuregti, 1916,22Ealn4

www.dacoromanica.ro

-.55bgtran dintre ei, trand dupg vechiul Drept consuetudinar romanesc, dupg traditionalul obiceiu al pgmAntului, numit in Serbia "lera cea veche","zacon
Vlahon" sau "Vlascom","legea Vlahilor" - cum spune
un hrisov dela 4tefan Dugan, din 1348'i.
Ba chiar gi pang prin Dalmatia, in reciunea Splitului, intalnim Valahi carora la 1435 banul
Dalmatilor gi al Cro4ilor, Hanz Frankopan, le da
un hrisov, intarindu-le "obignuitele for legi cinstite gi drepte de care s'au servit gi bgtranii
lor" - "zakon Vlahon".

Aici se cuvine o observ4ieope care o fac indeosebi pentru acei cari star indeletnici cu adancirea problemelor de Drept vechiu romanesc.
In izvoarele privitoare la Balcani,termenul
Vlah se intalnegte frecvent. El desemneaza pe RomAnii din Balcani; dal' nu numai pe Romanijci gi pe
toti cei ce sunt romnnici. Numele de Vlah se intal1) Ion Bogdan, Un chrisov

-ea

re elui serbosc ''tefan

Mutiny in 176157orbiri Li erareTarT71 9

p.488 sq.
www.dacoromanica.ro

- 56 --

negte, pentru prima cargo in Vieata lui Metodie din

veacul, al IX-lea, desemnand pe Italieni. Vlahi inseamna, la Slavi: a) oameni romani (latini, dupes
limbs) gi b) pastori. Transformarea intelesului cuvantului Vlah, care desemna pe Romani sau pe romanici, in acela de pastor, se explicg foarte simplu:
Romanii din Balcani erau pgstori, transhumanti.Indeletnicirea for caracteristica era pastoria.Din cauza specializgrii la care Romanii ajunsesera in pastorit gi,pe de alts parte, din cauza caracterului
Feneral al acestei indeletniciri romanegti, terme"nul Vlah, care desemna pe Romani in sens national

a inceput dela o vreme sd desemneze pe Romani in

sens tehnic, in sens de pgstorl).
Deci, Vlahul era pastor, iar pastorul a ajuns sd fie numit Vlah.
Am atras atentiunea asupra acestui termen
"Vlah" gi pent/meg procesul semasiologic este interesant gi pentru ca acei din Dvs. can
ar vrea sa
faces cercetari mai adancite, in ce privegte pe Ro-

miinii din Balcani, sa poata avea notiunea exacta a

termenilor pe care i-ar putea ihtalni prin documente.

+ ++

1) Constantin 04iurescu, Istoria RomEtnilor,1935,

1,1).238

www.dacoromanica.ro

- 57.-

Revenind la problema expansiunii teritoria

le a Dreptului romanesc, la problema delimitaril
geografice a acestui Drept, rezum: existenta unui
Drept consuetudinar comun Romanilortfie ca acegtia
traiau in Tara Romaneasca gi a Moldovei, fie ea
ei au trait sub stapaniri politice strAine - cum
a fost stapanirea regilor unguri in Transilvania fie ea ei traiau in colonii, mai raslete sau mai
compacte,prin Polonial Lituania sau in Sudul Dungi
rii, este un fapt istoric constatat documentar.
Am pus intrebarea: a existat un Drept comun
tuturor tdrilor romanegti gi tuturor teritoriilor
locuite de Romani? Rdspunsul e afirmEtiv.
Interesanta 3onstatarea aceasta asupra uni
tdtii Dreptului romanesc din punct de vedere teri
torial.geografic, unitate pe care n'c intalnim la
foarte multe din celelalte popoare, cum n'o intal
nim, de pilda, la popoarele germanice, ale car=
legi erau atat de diferite unele de altele, sau
la poporul francez, unde, in Nord, intalnim un
Drept mai mult de eLonVa germanicd, iar in Sud un
Drept de spirit romanic, farce a mai vorbi de di
versitatea de cutume generale sau locale ale aces
tui popor francez: cutumele din Anjou .rMaine,Berry,

din Bourgogne, din Bretagne, din Nivernais, cutume

www.dacoromanica.ro

-581)

le Normandiei, Parisului,etc.
La alte pcpoare: diversitate de regiuni - diversitate de Drepturi.
La Romani: diversitate de regiuni
de Drept.

unitate

Am fixat, aka dar, si in spatiu - deci teritorial - hotarele Dreptului romanesc.

Am fixat deci cadrul geografic - dupes ce mai
intai fixasem cadrul cronologic - al vechiului Drept.
+

+ +

Daces teritorial, geografic,se constata la Romani un Drept national comun, Intrebarea care se pu=

ne acum este: din punct de vedere social se poate

vorbi de un Drept unitar romanesc? Cu alte cuvinte,
a existat in vieaVa romaneasca un Drept consuetudinar comun tuturor claselor sociale,f4a precum tLe
xistat din punct de vedere teritorial un Drept national comun tuturor tarilor romanegti ?

Firete, concepViunea romantics potrivit careia vieata romaneasca de dinainte de intemeirea

Tarilor Romaneti se va fi infaVisat ca o vieaVa de
1) M.Planiol, Trait6 Olementaire de Droit civil,
Paris, 192071;f:14
www.dacoromanica.ro

- 59 egalitarism desdvdrgit, ca o vieata care nu cunoa.5te .diferentieri intre clase gi intre oameni, conceptiunea aceasta romantic'd de vieata patriarhald
gi

idilica

nu poate fi primitd ad litteram.

Au existat, in tsdrile romanegti, categorii

de oameni. Au existat:

a) Proprietarii de pamant, proprietarii de-

valmagi, numiti mosneni in

Tara

Romaneascd, rdzegi
in Moldova, din,a cdror proprietate avea ski derive
mai tarziu, proprietatea boiereasca,diviza, hotdrnicitli - proprietari cari mai suet numifii,

dupe

imprejurdri, cnezi (in Tara Rom.'neascd) sau ;judeci

(in Moldova), iar alteori megiegi

1)
;

b) Cultivatorii pe nogiile altora pi cars

se numeau rimani in Tara Romaneascd, vecini in

Ta-

ra Moldovei;
c) Rohii, cari insd nu erau de neam roma,-

nesc, ci erau: in Tara Romdneascd Tiganii,iar in

Moldova Mta.rii;
d) Ordgenii.
Aici g observaVie: se vorbegte deseori des-

pre desrobirea Vdronilor. Terminologie oarecum im1) Ion C.Filittil proprietatea solului in Principatele Romane pane. 1867:1, Bucuregti, f.d.,p.64
sq.
www.dacoromanica.ro

- 60 -

proprielpentru un spirit juridic. Desrobirea presupune o stare anterioaral de robie. Or,VAranii romani

au putut fi napAstuititsAraciViirobi n'au fost.Robi

au fost, in -0:rile romAnegti, T g an i gi Tatarii.
Despre ei s'ar putea vorbi de o desrobire; nu gi
despre tdranii romAni, carilin intelesul juridic

al cuvAntului,nu au fost robi. De o imbunatatire a

starii for politice ci economice, de o emancipare
politic& gi economics, se poate vorbi. De o desrobire, nu!

Nu avem sl adancim aici gi acum problema acestor clase sociale. Ne mArginim la a spune door
atat: cea mai veche clas4 de proprietari de pAmant
au fost mognenii gi razegii (dou& cuvinte pentru

aceeagi noViune - mosnean in Tara Romaneasca, 11zesz. in Tara Moldovei), mocneni ski r&zegi coborl-

tori ai unui ma care fAlouse candva luminig in p&dure gi destelenise pamentul, punand stapAnire pe
un hotar intreg.
Dintre acecti mogneni gi rdzegi s'au ngscut,

cu vremea - fie prin ridicarea vreunuia din ei la

o inalta drag&torie, fie print/. to osebitA favoare
domneascd, fie printrlo stare economic& prosper& proprietarii 12121.2a11 de mai tArziu. CuvAntul
mognean sau razes ajunse astfel, cu vremea,s& dewww.dacoromanica.ro

- 61 -

semneze numai pe vechiul proprietar ramas in devalmagie pe hotarul stramogescoiar cuvdntul boier care la inceput de tot se spunea gi celor dintdiajunse sd desemneze numai pe proprietarul care ince-

pe sd-gi deosebeasca, grin hotArnicie, partile stdpAnite pang atunci in devalmAgie. Dar gi unii ci al- gi mognenii sau rdzegii, gi boierii - erau guvernai de aceleagi principii de Drept, de acelagi
Drept consuetudinar. Nu a existat in trecutul nostru un Drept tdrdnesc, de caracter colectivist, gi

ii

un Drept nou, de caracter individualist. Nu a existat in trecutul nostru decat un singur Drept de
proprietate: al celor in devAlmagie, dreptul cdbo-

ritorilor din acelagi mog. A egit din dwalmAgie

mogneneased sau rdzdgeascd cine a putut,spre a crea
o proprietate hotdrnicitd, boiereascd. Aceasta din
urmA a putut fi, mai tArziu, influentata de Dreptul
individualist bizantin din Sndul Dundrii. CeilalVi
insA au ramas in devfilmAgie, pe vechiul for hotar,
dar regimul juridic era acelad, fiindca gi cei rdmagi in devAlmAgie aveau, teoretic, dreptul de a
egi din devamtigie gi cei egivi din devAlmAie rdmAneau legati de indatoririle decurgand din strucv
tura proprietatii devalmage - de paid& de indatorirea dreptului de precumpdrare gi rdscumparare.
www.dacoromanica.ro

-6 Cat in oe privete pe cultivatorii paimantului altora, pe rumanii din Tara Rom&neasca sau pc
vecinii din Moldova, nici in vieaVa for nu gasim

obiceiuri juridice diferite de acelea ale mosnenilor ci razegilor. 0 unitate de obiceiuri juridice
se constata gi in ce-i privegte.
Ace lagi Drept tOriinesc fi guverna gi pe unit gi pe ceilalti, dupes cum acelagi cuvant, aceeasi expresiune Fenexicd - tiLrani - desemna laolalt& gi farm distincViune gi pe mogneanul sau ra-

zegul rOmas in dev&lmOgia str&mogeasca ci pe rum&-

nul sau vecinul cultivator ci

pam&ntului

celor

ci dtp& cum acelasi port, acelagi costum,

aceeigi literature popular& gi aceeagi vieaVa se
dintal

rega'seso gi la mogneanul

din Tara

Romaneasc& sau

la razegul din Tara Moldovet gi la rumanul din

Tara RomLieasca sau la vecinul din Tara Moldovei.

Cat in ce privegte a treia ci a patra categorie de locuitori, gi anume pe robi Yi pe ordgeni, primii nu erau - aga cum am spus-o uai sus Romani, ci eratt: in Tara Romaneasca Tiganii, iar
in Tara Moldovei Tatarii; iar in ce privegte pe oDreptului oracenesc va veni
sa vorbim indata.

rageni, &supra

r&ndul

Ceea ce se cere retinut, este cal in Tiirile

www.dacoromanica.ro

63
Romanegti nu a existat un Drept diferentiat dupes
clase sociale, ci aceleagi regule de Drept consue-

tudinar guvernau pe toti,f&r& osebire de categoric sociara.

Aici, o precizare:

Exist& - recunoagtem - unele diferenVieri

de regim juridic dupes cies& social& sau,cum spune
mai tarziu pravila,, "dupa obraz", in materia Dreptului penal romanesc. rang prin veacul al XIX-lea
eta aplicat pedeapsa cu moartea, intre alte vini,
pentru tradare, pentru "hiclenie" - cum se spunea
odinioara - care pedeaps6 cu moartea era intavgr&git& gi de confiscarea averii celui vinovat. Am
putea cita numele vornicului Isaiia, al paharnicului Negril& gi al stolnicului Alexe, boieri de-ai
lui tefan cel Mare, can gi-au pierdut capetele
in Ianuarie 1471, executati fiind in Targul Vasluiului. Cu moartea se pedepsea gi omorul, talharia,
bigamia, furtul repetat, uneori chiar ci furtul
simplu, etc.
Dar felul mortii varia uneori dupes starea
social& a celui vinovat, dupes narazuln lui adioA. Pentru boieri in mod obignuit era taierea capului. Pentru oamenii de rand, era spanzur&toarea?").
1) Constantin C.Giurescu, Istoria Romanilor, 193x7,
II,p.497
www.dacoromanica.ro

Daces se poate vorbi de un privilegiu pentru

o class sociald, de pild& pentru clasa boiereascA,

era acesta: de oral_ boier, erai exeCutat prin tdie
rea capului; iar de erai om de rani, prin spanzurd

toare. Ba unii Domni, pentru a egaliza gi in domeniul

Dreptului penal regimul intre clasele sociale,cum a
fost de pilda Mihnea Voda cel Rau, aplicau din cand
in cand gi pentru boieri spanzurAtoarea.
Dar daces in ce privegte pedeapoa cu moartea
lucrul se mai intampla gi dupes voia .uomnului Tarii,
in ce privecte alte pedepse diferenVierea social&
aParea mai lAmurit in pravile; spre pildA, in ce
privegte aplicarea caznelor. Era socoti-t& pedeapsd
mai asps pentru boieri deca pentru omul de rand
deci se aplica mai cu greutate pedeapsa corpo
raid. Sunt ins& gi fapte pentru care boierul se pe
depsea mai aspru, de pilda pentru proxenetismireci
diva.' in vini care atrag bAtaia in targl), etc..
Aga dar, in afar

de unele diferentieri in
tre clasele sociale in materie penald,se poate con
stata ca in trecutul neamului nostru acelagi Drept
se aplica tuturor claselor sociale. Noi nu am aunos-

13 I(on) C.F(ilitti), Le Isla is Penara, in "En

ciclopedia Romaniei
,p 99
www.dacoromanica.ro

-65cut regimuri juridice distincte dup& clase sociale,

cum au cunoscut at&tea alte popoare, la care unele

erau principiile juridice care guvernau o clas& so-

cial& qi,latele erau principiile care guvernau o at& clasa socials.

Iata, de pildi, la vecinii noctri Unguri:
"Culegerea de legi qi obiceiuri unguregti",a lui
Verbrczi (1514), *i care culegere constitue tipul
legiuirii de Clasd, nu-$i gaseqte corespondent in
trecutul juridic romanesc.
La .ntrebarea dacA, din punct de vedere social. exista kg Drept comun roaneso - aqa cum din
punct de vedere geografiel teritorialtam constatat
un Drept comun romanesc - raspunsul este afirmativ.

0 alt& intrdbare: ce este acest Drept romanesc din punct de vedere structural?
Pentru a-1 putea cerceta In structura lui,
si cautt,acest Drept unde -1 putem gasi.
Dela inceput sto spunem: s nu -1 cAutlm fiinde& nu-1 von g&si - in .ora4e.

Paso. 5
www.dacoromanica.ro

-66Agezarile municipale romane, creatiuni ale

st&pdnirii Romel in Dacia, au dispdrut odatd cu
stingerea acestei stapaniri. Regimul municipal Ca,
racteristic al Imperiului nu a putut rezista actului istoric din cea de a doua jumatate a veacului
al III-lea al erei cregtine. El nu a putut supravieui pgrasirii Daciei de catre reprezentan-Vii Ro-

met aureliane, a acestor reprezentani caxi,cu vreo

sutd cincizeci de ani mai inainte vreme,cuceriser& Dacia. Vieata orageneascd roman& s'a stins. Deci
nu In views disparuta a oragelor din Dacia pot fi
cdutate gi deci gdsite vestigiile Dreptului romanese. De altfel gi terminologia roman& privitoare
la agezdrile urbane a dispdrut: s'au dus quatorvirii, ouestorii, duumvirii, edilii, etc.
Oragele mai noui, creaviuni tarzii,nici ele
nu pot sa ne destdinuiascd mai mult despre ce va
fi fost Dreptul romanesc. Intr'adevdr, aceste rap.
ge suni, Intr'o mare masurd, creaViuni ale unor imigraViuni straine, care, venind din par Vile Rhinului cu constitutiunileglegile gi obiceiurile for
oragenegti, au intemeiat aid. in Dacia orage in ca
re nu vom gdsi, aga dar, vestigiile unei vieti juridice de couceptie rombmeasca. Dela Baia Moldovei
www.dacoromanica.ro

-67 - fundatiune a Sagilor ardeleni din Scaunul Bistritei - trecand prin Neamtu, care mai pastreaza,
()data eu numele, amintirea unei vieti sasegti ce va

fi stat la origina lui, pan& la Bacau, cu nume

strain gi cu o obgte catolica marturisitoare despre inceputurile aragului, gi pang la Roman, care
ne-a transmis prin vechi scrisori amintirea unor
inceputuri sdsegti; dela aceste orage moldovenegti
plecand gi trecand in Tara Romdneascal - pentru a

nu mai vorbi de multe din oragele Ardealului - intalnim orae ca Buzdul, in legatura cu care o serisoare papal& din 1237 pomenegte ca acolo se agezasera numerogi Theutonici, sau int&lnim orage, cum
este Campulungul Cavalerilor Teutoni, veniti in
cei dinta ani at veacului al XIII-lea ca feudatari ai regelui unguresc ci earl au dat oragului
constitutia cu un "Groff" sau comes gi cu 12 pargari (cuvantul bine dela germanul:-bUrger),ce s' au
1).

pastrat, mult& vreme

Aga dar, din aceasta scurta ingiruire a c&tarva nume de orage - ingiruire care s'ar putea
continua - reese o idee dominants.: nu in rase se

1) N. Iorga, Istoria

limba germana

o orului roni&qesc, trad.din

11).2 sq.

www.dacoromanica.ro

pot iscodi urine de vechiu Drept romanesc. Nici in

oraqele de creatiune roman& - disp&rute odat& cu

disparitia dominatici romane in Dacia - nici in o

racole de creatiune mai tarzie, medievalA, datori
te in parte unor initiative germanice.
Ci in satele romaneqti, care reprezinta o
lume statornic& de ancestral& asezt,re, se pot eau
ta veotigiile unei vieVi juridice romanesti;in sa

tele acestea in care qi astia mai pot/ afla str&

vechi rituri juridice 'castrate in anintirea ome
neasc& ci unde ci astAzi mai poti iscoditici, cc'
lo, zapise sau hrisoave de sub colbul c&rora mai
sclipesc, ca licuricii in noapte, strop/ de lumina
ce ajut& la des1u4irea intunecatului nostru trecut.
Acolo, in lumea satului - organism arhaic
multisecular - se care cercetat vechiul Drept ro
manesc; nu in vie4a or5.4eneasc& ci nici printre
paragrafele pravilelor de mai t&rziu.
Conokid in sensul ca vechiul Drept oonsue
tudinar romanesc este, acre dar, un Drept de carac
ter rural,un-Drept /ggjEr.

www.dacoromanica.ro

-690 ultiml lamurire, privitoare la caracterul

structural al vechiu101 nostru Drept.

Din straveohea vreme care ne-a transmis amintiri qi qtiri ce ingadue reconstructorului istorio s&ai adanceasca cercetarile p5n6 la Tracii stapanitori ai pamantului dacic, a That aici - in Dacia - s vieaVi,asezata, agricolA, vieata unui popor
legat de brazda. Nu a., putea, firelte,face demon.

strarea acestei aserViuni in cadrul unei prelepri.

M mArginesc sa. afirm - luoru de altfel unanim ends - caracterul sedentar ci ,agricol al strimsilor
niqtri tracici.
Dreptul le stap&nice asupra pamantuluil In
Otsta se rezumZ:01 de aci decurg aproape toate instituViunile de Drept consuetualuax romiinesc.
Pentrtzzir_p__un almao

are

ac

- spune Romanul In poezia populara.

Amintirea faptului obi vieaa Romanului se

rezum& la legatura lui cu pamantul, se intalneste
de pildi qi in cuvantul "hotarire", derivat din
cuvantul "hotar ", ceea ce dovedeqte ca c31e mai

multe procese se rezumau la fixarea hotarelor, la

hotarnicii. De uncle, prim extensiunetorine dcoiziuwww.dacoromanica.ro

-70.
ne, fie judecatoreasca, fie nejudecatoreasca, se
numegte "hotarire".
Din legatura stramogilor nogtri cu brazda
decurge caracterul autohtonic al poporului nostru,

cad aceasta inseamna autohtonie: legAtura cu pa

mantul. De aici decurge gi caracterul Dreptului ro
mAnesc: aproape toata conceptiunea vechiului Drept
consuetudinar romAnesc se rezumA la dreptul de pro
prietatex la dreptul de stapanire a pAmantului, a
mogiei.
"Ifogiel" In acest cuvant "mogien -

etimo

logic:-proprietate mogtenita dela un mog - in acest

atat de caracteristic cuvant al limbii romanegti se

rezuma aproape toata vieata poporului nostru;sufle

tul acestui popor agricol este intriatata legat de
pamantul din care se hrunegte, incat cuvAntul "mo912 a sfArgit prin a depagi sensul initial gi eti
molezic - proprietate mogtenita dela un mpg - ci,
printr'o interesanta evclutie semantics, ajunse sa
desemneze insagi Cara. insagi patria.
Caci iubirea de mocile este un zid

Care nu se inspaimaata dea to faima,Baia

zid!

- spune Mircea cel Batran ttmutului Sultan, in in

www.dacoromanica.ro

71
terpretarea celei de a IIIa scrisori a lui Mihail
Eminescu.
Da aceea, cand se va izbuti sal se alcatuias
ca un tablou coherent al Dreptului de proprietate,
o sinteza a institutiunilor care decurg din insti
tutiunea insagi a proprietatii romanegtilse va fi
reconstituit cea mai insemnata parte din ceea ce
constituiavechiul Drept romanesc.
Constatarea c& Dreptul romanesc
Drept a
szaz - era un Drept imobiliar, 6,a aproape intrea
ga conceptie a vechiului Drept romanesc se rrorta
la dreptul de proprietate asupraparaantului,se re
gasegte gi in vieata juridical a altor popoare,in
trio anumita fazes a desvoltarii lor. In vechiul
Drept francez, mumel imobilele, "qui ont une as
siette fixe", aveau insemnatate juridical.. E o idee

care a dominat

ca gi la not

tot vechiul Drept

francez. Proprietatea imobiliara, singura se bum

15
ra de toate favorurile cutumei franceze.

1131010
1) N.Ilantol, loc.cit, suprat I,p.668
www.dacoromanica.ro

- 72 Rezumand, indheiem:
Iteercand o definire a notiunilor pe care le

intanin in domeniul Istoriei de Drept rom&nesc, am

fiat cadrul acest Drept.
Dada, in acceptiune large., prin "Drept vechiu
romAnesc".se inVelege Dreptul care a or&nduit vieata
neamului romanesc din timpurile proto-istorice ale
acwstui neam pen& atre junktateaveacului al XIXlea - momentul
importului Dreptului modern- apusean____
prin "Drept vechiu rominesc", in accepViune strict&
se intelege Dreptul care a oranduit vieaVa neamului
romAnesc din timpurile proto-istorice ale ,acestui
neam pan& citre jum&tatea veacului al XVII-lea - mo
momentul importului Dreptului bizantin - cu observapa 04 $i mai tArziu de acest moment dreptul vechiu
consuetudinar a continuat a orandui vieata societ&Vii romlneqti - uneori chiar $i impotriva Dreptului
cel nou, scris.
Dreptul cel vechiu, consuetudinar,, ca orice
Drept nescris, fiind capabil de creatiuni noui infinite O. de advt&ri la miscarea ideilor unei societ&i omeneqti, s'a insinuat printre filele legilor
noun qi s'a perpetuat pan& foarte terziu.
data 4eterminato in tip, oadrul.:yethiuluiwww.dacoromanica.ro

- 73 Drept romAnesc, prin fixarea punctului de plecare pe care 1-am numit momentul tracic - yi prin fixarekpunctului de apnpre - pe care 1 -am numit mod.mentul bizantin - ()data determinat astfel cads}

cronologio at vechiuluiDrept romAnesc,am trecut la

determinarea cadrului aceluiayi Drept din punt de
vedere al extensiunii lui teritoriale al extensiunil sale geografice.
Din acea3tA incercare da fixare o hotarelor
geografice inlAuntrul carora Dreptul consuetudinar
romAnesc qia afirmat autoritatea - hotare care cu.
prind Valahia ci Moldova, spa Transilvania,cum ci
coloniile romeneyti, mai rAsleVc sau mai compacte,
din Polonia, Lituania ci Ucraina sau din Sudul Du/Aril, unde acelasi vechiu Drept romAnesc, acelasi
"Jus valachicum", cu aceeasi structure, cu aeeleasi

tendinVe se constatA orAnduind vieata lumii romA.

neyti - din aceasta delimit are a hotarelor geograrice inlAuntrul carora Dreptul romAnesc qi-a afirmat de-alungul vremii autoritatca; ne-a aphrut minu
natal spectacol al unitAtii Dreptului romAnesc, area

unitate de gandire juridickpe care sA-mi fie ingAduit s'o revendie pentru neamul nostru romAnesc",
aces unitate de gandire pe care n' am putea -o regAsi

la popoare ayezate mai sus pe scara culturii ome.

www.dacoromanica.ro

-74
negti cleat poporul nostru,pe care n' am putea-o re-

gasi la popoare care in domeniul spiritualitaVii au

daruit mai mult umanitavii decat noi; nu am putea-o
regasi - ci n'am regasit-o - de pilda, la poporul
francez, condos de diversitate nesfarilita de cutuno
qi de norme juridice, sau la poporul german, ale Carui vechi legiuiri ni se infaVigeaza sub aspectul
celei mai bogate diversitati.

Fenomenul e acelaqi nu numai In domeniul

Dreptului,ci i in domeniul linguistic. S. ne gandim: pe amid noi intalnim in limba romaneasca doar
diferenVieri dialectale care nuanteaza - dupes regiuni - limba romameasca, in FranVa, un Bretonlvorbind in limba lui, nu se face InVeles de un francez
auvergnat, un Picard nu va fi inVeles de un Perizian, un Provenal de un Normand; sau, in Germania,.
un Bararez star lasa de multe on intrebat pentru a
invelege pe un German din Pomerania, care-ci vorbe..
te limba lui, limba "platt-deutsch". Iar In Italia,
Italianul ligur nu va fi u *or. InVeles de Italianul

henet, iar acesta de Ita1i

i etrusc. Cato substraturi ante-romane, atatea dialecte italienel) .
i sa privim figura inVelegatoare a unui
1) N. Iorga, Istoria Romanilor, 1936, II,p.295
www.dacoromanica.ro

-75Maramuregean card ii vorbegte un Oltean, saes ochii

cuprinzdtcri gi goltici ai unui Moldovean cand ii

vorbegte un BdnaVean.
Drept comun tuturor td.rilor locuite de Ro-

mani gi tuturor agezdrilor romanegti, vechiul nos.

tru Drept consuetudinar infatigeazd, din insagi
inceputurile sale, aspectul impresionant al unitasale, imagine ins4gi a unitiVii pdmantului ro-

iii

manesc; a acelei unitAti pe care Dumnezeu a realizat-o in domeniul limbii, al rases gi al Dreptului gi care unitate a fost realizatd, prin vrednicia noastrAl sub forma marii uniri politice, care
daces a fost cu putinta e ea ea decurge fires din

unitatea de geografie, de limbs, de rasa.de Drept.

Unitatea juridicd nu este, aqa dar, dealt
unul din aspectele unitatii romanegti, incepand cu
aspectul atdt de unitar al pdmantului insugi, al
acestui plamAnt pe care 1-a locuit un popor el insugi unitar etnic - aga cum it constatd etnogra-

fia - unitar linguistic -

aka cum il constatd

gtiintele glotologice - unitar juridic - aka cum,

sates, 31 constatd gtiinVa Dreptului.
Pe pamantul pe care-1 inconjoarg Dundrea,

Nistrul gi Tisa ci pe care 31 strabat, ca pentru

www.dacoromanica.ro

- 76 a-1 apara, Carpatii, a trait un neam care a infati -

gat din insagi originele sale imaginea unitatii, pe

care unitate, in domeniul gandirii juridice roma -

negti,o constatam noi.

Unitar din punct de vedere geografic Dreptul vechiu romanesc ni s'a revelat unitar gi din
punct de vedere social, cu unele diferentieri in do meniul penal. Dreptul vechiu romanesc ne -a aratat
deci aces unitate de sensibilitate pe care o revendic iaragi ca un titlu de ndblete pentru el;neo.a aratat gi din punctul de vedere social imaginea unitatii. Pe cand - aga cum am amintit-o - la alte popoare erau uneori atatea Drepturi cate clase socia
le. Dreptul romanesc ni s'a aratat ca un Drept coo-,
mun tuturor claselor socials.
Privit geografic, Dreptul romanesc ne-a mar-.

turisit unitatea de gandire a pcporului romanesc.

Privit sociologic, Dreptul romanesc ne -a mar turisit unitatea de simtire a acestui popor romanesc.

Dace, rezumand, reamintim qi caracterul sa

tggc, agrar, al Dreptului romanesc, care poate fi
cautat ci adancit numai in vieata satelor traditionalists gi conservatoare - nu in oraqe -qi daca mai
www.dacoromanica.ro

-77 amintim

i caracterul imobiliar al Dreptului roma-

nesc, care se rezuma aproape exclusiv la dreptul

de proprietate - din care derives cele mai multe

instituViuni de Drept privat romanesc - la dreptul

de st5panire a mosiei (cuvant care, printr'o intoresanta transformare semantics, a ajuns ss Insemne
insaqi "Vara", "Pstria"), vom fi stabilit liniile
mars ale Dreptului romanesc:autohton- tracic, din

punct de vedere al originilor sale istorice: unitar din punct de vedere geografic; unitar din
punct de vedere social; agrar din punct de vedere
al lumii din care a rasarit i e car3 o sta." ane
te; imobiliar din punct de vedere al structurii
sale organice.
Acesta este ancestralul Drept consuetudinar
romanesc.

Acesta este Ireptul romanesc re care odinioall it ImparVeau batranii satelow,In a,cel spirit de indreptaVire tntre oameni qi clase care
starnea uimirea calEtorilor strain prin Varile

noastreoum de pildg
Ioseph Sulzer, care
proces in Valahia si-1 castig in Vara
de ani".

uimirea calatortlui austriac

spunea: "prefer sI pierd un
ca-1 pierd intr'o zi - dealt
mea, ca-1 castig In douazeci

www.dacoromanica.ro

- 78 -

Acesta este Dreptul romanesc pe care, in

spirit de indreptatire intre clase gi Damenit o
veche marturie franceza ne povestegte ca voevozii
Varilor noastre it imparVeau agar "au-dessoubs
d'une fraiscade, le Duc assis et tous ses princi-

paux officiers autour escoutoit les plainctes indifferemment de tous les versants, lesquels,b. vingt
pas de luy, a genoulx, faizoint A. haute voix,ltun
apres l'autre, leurs doldances et it les renvoyoit

avec la sentence quy luy sembloit la plus juste" 1) .

Parcel ag citi din cronica lui Joinville

povestind despre Ludovic al IX-lea, despre Ludovic

cel Sfant al Frantei, cum la umbra gtejarului din
p6durea Vincennes "et tout le peuple autour de luy
le saint homme escoutoit les plainctes de tous
et les mettaient en droite voie et raisonnable".
Ci nu din cronica lui Joinville povestind
despre Ludovic cel Sfant al Frantei am citit; ci
dintr'o veche larturie a unui calator francez prin
arile romanegti, Frangois de Pavie, Seigneur de

Fourquevaux, ofi4er gi scriitor, care a vazut pela

1585 pe Petre dhiopul al Koldovei noastre, pe a1) N.Iorga, Acte qi fragmente cu privire la Istoria
ROmanalor,Sucureti,18959 I,P.37
www.dacoromanica.ro

-79-test Voevod despre care LetopiseVul lui Grigore Ureche gi Simeon Dascalul ne spune ca era "bland ca
o mated farce ac gi la giudet dirept", impartind sub
umbrar, aidoma lui Ludavic eel Sf ant al Frantei sub
gtejarul dela Vincennes, dreptate romaneasca.

---000---

www.dacoromanica.ro

-80-

IZVOAREIE VECHIULUI MEET CONSUETUDINAR

ROMINESC
I

IZVOARE TRACICE

0 expunere din care, inlaturand controver ci disertatiile, s& se desprindE o vedere de

sinteza asupra formgrii poporului romanesc imi apare necesarg pentru intelegerea vie Vii juridice a au.
sele

cestui popor.
A ounoaqte contributia diferitelor elemente
etnice din care s'a alcgtuit poporul nostru,este o

nevoie axiomatica pentru istoricul vietii juridice

romane*ti. Caci in masuraiin care aceste diferite
elemente etnice qi -au dat contributia for la alogtuirea rasei, la foi%area lijnbii, est2 Ae presupus

sau - mai exact - este de admis cg.qi -au dat-o ci

juridice a unui popor.
la alcatuira

tii

Filologull pentru cercetarea fenomenelor

linguistic, va starui mai mutt asupra limbii ele -

mentelor etnice care au intrat in componenVa unui

popor.

www.dacoromanica.ro

- 81 Etnograful. pentru adiincirea problemelor et-

nice, se va opri in deosebi asupra structurii rasia le a elementelor din a c&ror fuziune s'a alcItuit un
popor.
Istoricul de Drept, pentru reconstituirea ci

interpretarea vietii juridice, va fi mai atent la

observarea obiceiurilor giinstitutiunilor elemen telor etnice din care s'a constituit sinteza unui
popor.
E ceea ce vom. face.

Dar nici filologul, nici etnograful, nici is toricul de Drept nu vor avea deplina intielegere a

fenomenelor asupra carora ei 41 resfrIng cercetarea, dacii nu le vor interpreta istorio, prin integrarea for in imprejurIrile care au dus la alcdtuirea
acelui popor.
Filologul, etnograful, istoricul de Drept nu
se pot cantona In domeniul exclusiv al preocupArii
respective, instrainandu -se de realitatile istorice
inlauntrul cdrora trebue sI se migte orice deductie
in domeniul linguistic, etnografic gi juridic. DacI
sinteza istoricului nu e cu putinV6 rara contribuVia
de analizI a filologului, a etnografului, a juristuIui, analiza filolbturui; a etilografultataltilistu-=

lui nu e cu putinta fargi inteleg'area istoria a conFaso . 6

www.dacoromanica.ro

- 82 ditiunilor de vieata a unui popor.

InfatigAnd procesul formatiunii poporului ro-

mAnesctimplicit vom infatiga izvoarele Dreptului romanesc ci vom sulprindet astfel, diferitele inraariri ci imprumuturi culturale din sinteza carora
s'a format Dreptul romAnesc.

Douce maxi forte au intrat hotIritor in for-

marea noastra ca popor - gi deci gi in formarea civilizatiunii juridice romAnegti - gi alte douA forte au contribuit (din care una in larga mAsurA) la
imbogItirea fondului initial. Le citam in ordine:
Etimele doug. sunt:

1) Tracii;

2) Romanii;

Celelalte doug sunt:

3) Slavii;
4) Bizantinii.
Cele dintAi doua - Tracii ci Romanii - con-

stituesc insui-tenlexi.steneitresici.Pe
plimantul pe care-1 st6panim astazi avem, aga dart

un indoit titlu de dre t:

www.dacoromanica.ro

-83a) Primul se duce pang la indepgrtatii strlmogi cart au fost Tracii gi cart stall la inceputul
istoriei noastre
b) Cel de al doilea se regdsegte in opera
desavargita de Romani - in formele pe care le vom
vedea - ci care a dat dborigenilor Daciei, ()data
cu numele patronimic "Romani", o limber care va fi

primit inrauriri strraine dar care, in elementele

sale esentiale sintactice gi,de vocabular, rdmane

de sigq.o limber. rowmica._

Cercetarea acestor douI titluri ale poporului romanesc asupra pamontului ale cgrui hotare etnice sung astazi gi hotarele lui politice va aju -

ta - odatI cu lgmurirea originilor lui - la reconstituirea gi interpretarea vietii juridice a poporului romanesc.
Trecand apoi la celelalte doug forte care
au contribuit la nuantarea ci la imbogItirea fondului initial, vom cerceta in deosebi contributia
- atat de insaanatg - adusg in sinteza juridic/ romaneasca de elementele slave venite mai tarziu,gi

apoi ne vom opri asupra inrauririlor bizantine,ca-

re s'aa putut exercita, intro oarecare masura, dela o vreme

Despre alte inrauriri sporadice care se vor
,

www.dacoromanica.ro

- 84 fi putut resfrange asupra ca.'te unei institutiuni

rorolueti, vom vorbi oared le vom Intaani.

Stgtp&nitorii acestui pama.snt au Post odinioard

Tracii, cant, imparViti In triburi, se intin-

deau spre Sud prola catre Marea Egee, spre Rasarit

pElna dincolo de Nistru, spre Apu.s gi Nord ptin5.
prin Cudrilaterul Boemiei.

In cursul numeroaselor for lupte cu regii

for libere. Unul din triburile tracico - acela care ne intereseaza in deosebi, - cu titlul de stra.mosi dixaacedoneni, acectia pusera capdt

vietii

tribul Dacilor sau al. Getiloropentru a se

sustrage indatoririlor impure de invingator, se
stranse In Nordul Dunarii, unde-gi statornici pa-

recti -

trig.

Geti -Daci

ar

fi - cred unii istorici

unul

qi acela4i popor, o singura entitate etnica, denumita ali de catre Greci, Daci (Davii Daii) de titre Romani1).
Intr'o sit& teorie istoric5., denumirea de
1) G.C.Giurescu, Istoria Romanilor, I,p.29
www.dacoromanica.ro

- 85 Geti

ar desemna

pe Tracii din

campie, iar denumirea

Daci pe Tracii din raunte. Ca vor fi .fost Getii doar
congeneri ai Dacilor, apartinand - gi unii ci. altiiacelea4i familii tracice, cei dintai salagluind in
campia din Nordul Dunarii, iar ceilalti pe podivul
Carpatilor, sau ca vor fi fost GeVii gi Dacii una
si aceeagi entitate etnica, denumita doar cu don&
denumiri diferite,, acegti aborigeni ai Daciei sunt
stramogii directi ai poporului rom5nesc gi - cu

titlul acesta - vieata for ne opregte staruitor atentiunea. Ea se cere cercetata cu atat mai molt
cu

cat - revenind

din erorile latinismului romantic

al scolii istorice dela jumatatea veacului trecut,

care qcoala fixgt inceputul istoriei ro manegti in marele fapt istoric al romanizarii Daciei - istorio-

grafia romaneasca mai

noufi dovedegte - "cu fapte de

recunoscuta autenticitate ca cultura Daciei inainte

de Romani infa4igeaza nu trecerea brusca dela o sta-

re de salbaticie la sits de lumina puternica gi limpede,ci, mai sigur, desvoltarea linigtita gi continua, dupe imprejurt.;.ri gi locuri, pe un

adSxic fond

de cultura populara mai puternic decat ele, o succedare de epoci cu un caracter de tenacitate exceptionala"1).
1) I. Aidriegescu, Contributii la Dacia inainte Zs
Romani , p .VII
www.dacoromanica.ro

-86
Cultura aceasta dacica, re-vela-a tot mai

mult prin descoperiri recente, se dovedegte a fi

fost - cum o recunoagte un istoric al Galiei "un
focar radiind lumina cu vreo mie de ani mai inain
tea erei noastre", cultura aceasta dacica intrecand
1)

.
chiar gi culturaClumii septentrionale
Iar cercetatorul protoistoriei Dacieitneui,
tatul Vasile Parvan, examinand formele de civili
zaVie dacica, dovedegte ca trei,patru veacuri Ina

intea erei creg tine istoria natiunii dacoromane de

mai tarziu era "larg cultutal6"2)4

Firegte, a ne adanci pang in lumea aceasta

pre romance, deci autohtontracic6, nu este lucre

lesnicios, caci'isvoarele ne lipsesc aproape cu de

savargire. Afars de razlete marturii pe care le
desprindem din Herodot gi, Inca gi mai razlete,din.
Tucidide,afara de relatarea lui Ptolemaeus Lagi
transmisd nouil prin data izvoare mai t&rzii - Stra
bo gi Arrian - izvoarele tac asupra aborigenilor
Daciei. Cate d inscripVie ce se descopere ici, co
lo cum de pilda inscriptiile dela Bistrialcerce1. Bertrand, La Gaule avant les Gaulois,p.366
2. Vasile Parvan, Cetica,p.646
www.dacoromanica.ro

- 87 -

tate recent de profesorul Scarlat Lambrino - sau

cum gi cercetgrile de art& popular& gi descoperirile arheologice din anii din urm& mai arunc& guviVe de lumina asupra intunecatei epoci tracice.
Cu gtirile - lacunare

pe care le avem,

nu putem reconstitui un tablou coherent al vietii

juridice a Daco-Getilor. Atatea c&te sunt insa,completate cu cele cdteva gtiri ce avem asupra vietii lor, interpretate storic ci coroborate cu informatia ce putem desprinde din cercetarea unor
neamuri scoboritoare din aceeaci familie tracic& cum sunt de pildd Albanezii, scoboritori ilirotracici, ci Armenii, scoboritori frigo-tracici ne vor ing6dui totuci sd avem, fdc&nd apel gi la
contributia epigrafiei, arheologiei gi glotologiei, o imagine aproximativ& a ceea ce va fi fost
vieata social& gi juridic& a str&mogilor Daco-geli.

Asupra concepViei acestora despre Drept gi

dreptate, nu putem fi concludenti, neavand indestu-

latoare marturii. Afam nymai - dela Herodot ca "Gevii erau cei mai viteji gi drepVi
dintre
www.dacoromanica.ro

88

Tracift1).

-Dar dace asupra conceptiunii insaci despre

Drept si dreptate a Tracilor nu putem avea o idee
mai precise, &supra a ceea ce poate va fi fost
continutul vietii for juridice ne putem forma o

atare idee.
Tad. vieata Tracilor era vieata unui popor
sedentar qi agricol. Deci organizarea juridic& a
acestei vievi. va fi fost aceea a unui popor sedan
tar qi agricol. Avezarea e caracterul general al

vietii tracice nopusa, astfel, rat'acirii,de nece

sitate economics, a Scitilor qi aceleia,din spi
rit de aventura, a Ge-Vilorli2).
Pentru sprijinirea afirmaviunii privitoare
la caracterul sedentar qi agricol,dovezile nu
lipsesc qi asupra for vom starui mai mult,pentruca
din forma lie care o imbrac vieaa unui popor de
curg.instituViunile juridice ale acestuia.
Caracterul agrar al. Dreptului conBuetudinar
rominesc - aqa cum am aratat intrio lec-Viune an
terioara - de surge din vieata Insaqi sedentary qi
1

1) Herodot, C.V. 3: Z sr&D z-0( roz, ioa eir z ,Koiarkroz

2) N.Iorga, Istoria RomEnilor, I,p.62
www.dacoromanica.ro

-89
agri cola. a poporului nostru, vieaVA. care nu este ea

ins4qi cleat continuarea vieVii, ea insaqi sedentar.

ra qi agricola, a autohtonilor Tracil)

Mai intaiu, dovezile literare.

Martorul ocular al iipediViunii lui Alexandru cel Mare impotriva GeVilor din Nordul Dundrii,
Ptolemaeus Lag/, care a descris Vara qi aqezarile
Getilor aduce - in versiunea transmisa nou5. de
- o prima informaVie literarA.Alexandru cel
Arrian
Mare, in timpul expeditiunii sale dela anul 335 ispotriva Ilirilor gi Tribalilor, este neliniqtit de
GeVii din campia Dunarii noastre. Atunci Alexandru
cel Mare trece Dungrea noaptea, "pe unde erau lanuri inalte de grau, fiindca mai ales pe.aici nu
puteau fi vazuVi tend se apropia de mal;
iar la
ziva, Alexandru a luat-o prin seminAturi,poruncind
pedestrimii s4 inainteze catre Vinuturile nelucra-.
te, cult and grata cu sulitele aplecate; iar cdldreVii uraau indati prin partea de lanuri pe unde Ina-

intase falanga; apoi, tend a edit din semanIturi,

1) Tasile Parvan, supra, p.48,102
2) Arrianus, Anab.; 1,4.
www.dacoromanica.ro

- 90 Alexandru lua in persoanacomanda..."

Iata o prima dovadi literara.

0 a doua neo aduce un document clasic : este
un fragment p*astrat in Suidas (s,v.po co Z c.oc. L.' )

din opera lui Criton, medicul grec al lui Traian in

vremea razboaielor Imparatului in Dacial) gi care a
scris - ca cf contimporanul situ Dio Chrysostomus
sub titlul de PE ZZKoZ. istoria razboaielor dacice.
Vorbegte de razboiul de cucerire a Daciei ci
aduce ctirea despre impa.'rtirea sarcinilor intro no
bilii daci:pe vremea ramboiului. Pe unii, Decebal
ia pus ma b lib& grija de bunul mers al agriculturii;
,

pe ceilal i ia repartizat prin cetatile intarite2).

Iar inainte de patrunderea roman& in Dacia se
constata ca "Diadohul" asiatic al lui Alexandru col
Mare a incercat o inzestrare a VirEtnimii trace,"dan
dule boi ci of ci fier, pentru agricultura"3).
Se pomene0e despre agriculture i in Varrok),

care ne relateaza ca granele ere,' pastrate, in Tra

cia, in gropi: "quidem granaria habe:ut sub terris
1) Cf. Iacoby, in TrVissowaKroll, XI, 2,p.1934,s.v.
2) Cf. Vasile Petrvan, Gtica,p.133
3) N.Iorga, supra,, 1,p.281
4)

Varro ,Rer.rust 91,57 ,2

www.dacoromanica.ro

- 91 speluncas, quas vocant sirus ( 0.padocia ac Thracia"1) .

teams)

ut in Cap-

Adaogam ca gi cultura vitei e tradiVionala

2)
la Tracii "iubitori de vin" - 12Ci lr I V 1/
In aceeagi ordine de dovezi literare vine gi
mdrturisirea lui Xenofon; acesta, amin-Und despre
inbitorul de ospete rege tracic Seuthes,povestegte
despre bunele paini zymile, care - constata /T.
Iorga - au o curioasal asem5nare cu jimblele noastre3).

Constatarea ca vieaVa Daco-geVilor era sedentaxy ci agricola fiind esenViala pentru intelegerea
conceptiei it:494i a ceea ce va fi fost vieata for
juridical gi deci a ceea ce va fi fost Dreptul consuetudinar al scoboritorilor for - Drept cu caracter agar - s'o mai sprijin gi pe alte dovezi literare.

Di- odor ne aduce gtiri care, degi cu tptul

mutilate - nefiind pastrate decat in unele excerpte

- ne vorbesc despre luptele pe care regele elenis1) Cf.Plinius, N.h., XVIII,30(73),306: "uti.lissine tamen servantur in scrobibus, quos siros
Vocant ut in Cappadocia ac Thracia"...
2) N.Iorga, su211.9p.69

3) N.Iorga, supra,p.69
www.dacoromanica.ro

- 92 tic Lysimach, infrant la anul 292, le dri.duse pentru

a-el, asigura stfipanirea Reste roditoarele ctimpii ale Munteniei 01 Moldoveil).

Ovidiu, in cunoscuta elegie a I-a din Cartea

III-a, a "Tristelor", da amanunte preVioase asupra

condiViunilor de viea-Va a bievilor GeVi egricultori
din Dobrogea, unde el fusese surghiunit2).Barbarii
nu lasi, oamenii sa lucreze pamantul
nu mai indrasnesc sto fact; dar tot se mai gasesc
oameni cari "cu o mans din plugul, cu cealaltt arma"3). 41 Ovidiu se rostecte raspicat despre Getii
cars cultivt pamantul dobrogean: "ipso ego...ducam
ruricolas sub iuga oukva boves, et discern Getici

ci nici aceqtia

quad norunt verba iuvenci, adsuetas illis adiciamqua minas"3).

Numeroasele navaliri barbare in Dobrogea,

qi In deosebi iurequl Sarma-Vilor, nu au facut pe
Geti

sa

nu mai are

ci

et nu mai semene ogoarele, Do-

Aceqtia au continuat qi sub navalirile barbare a-qi implini opera for de muncitori statornici
br ogei

1) V.Parvan, prora,p.58
7,70
.2) Of. qi

Fes,

3) Trist., V,10,23,pentru a lucra "area Getica".

4) Ex.P., 1,8, 53, a.q.
www.dacoromanica.ro

-93ai p5mantuluil).

Boii erau injugaVi la caret) sau erau puqi

aqa cum se vede qi astAzi.
la plug 3)
Fara a ne opri mai mult asupra dovezilor li
terare mArturisitoare despre vieata Agricola a stra

mogilor dacogeVi, ne mArginim a trimite, in notA

la locurile din Ex Mato in care Ovidiu menVionea,za, ca locuitori sedentari ai Dobrogei, numai pe
GeVi

4)

Izvoarele acestea literare care, toate,mArtu

risesc despre caracterul prin excelentA agricol a
vietii autohtonilor Daciei nu au rdmas izolate.Ele
nu stint singure sa relateze despre vieata agrarii

a color cars neau fost strAmogi direcVi. Ar

fi

1) V. Pirvan, suprapp99
2) Trist.,III,10, 34; cf.V. PArvan, Inceputurile
vieVii romane la gurile Dungrii.p.61, fig.38
qi Mon. Adiamclissi (Ed. Tocilescu,Viena,1895)
p.48, fig. 57, metopa 9.

.3) Ex.P, 1,8, 53 s.q.4) I,5,12,61-74i I, 7,2; mai ales 1,8,5 qi urm.,
1,9,45;'I,10,32; II, 1,20; 11,2,4; 11,2,67;
11,7,2; 11,7,31; 11,8,69; 11,10,30 qi 50;111,
4,92; 11,5,6 qi 28 qi 45; 111,7,19; III,902;
17,2,2; 1V,2,21 s.q. (hotaritor); IV, 3,52;
IV, 4,7; IV, 10,2; IV, 10,70; IV, 13; IV,14,14;
IV, 15,40. citate ddpgiV.Parvih.
www.dacoromanica.ro

-94
fost suficiente, chiar singure dear fi fost Dar
ele aunt desdvargit coroborate de gtirile culese
din alte domenii ale gtiintei istorice.
Intr' adevar, des c ope rir ile arheologice con

pleteazd informatia literara amintita mai sus, la

care am putea addoga gi pe Demostenet care gi el

pomenegte despre gropile in care se pastrau cerea
lele gi pe care le descopereau navalitorii1). De

asemenea, mai amintim informatia din "Dacia preis

torica" a lui Nicolae Densugianu, privitoare la
"araturile parasite"2).
In ce privegte deci informatia arheologick,
numeroasele secere din epoca de bronz care au fost
descoperite in Dacia aduc gi ele cu prisosinta do
vada despre caracterul agricol al Dacilor. aunt
chiar arheologi3) cars au emis ipoteza ca secera
1) N. Iorga, loc.cit.supra,p.62
2) N.Densugianu,p.28 nota 1. Tot ca o martu.rie
despre caracterul rural al Daciei trebue luata
informatia din Strabo privitoare la 9-tepa geti

cd. Expresiuneav re Z wv

Ee/ tes,t, trebue

luata in sensul ca e vorba nu de stepd,ci de

loc lipsit de orate . Pentru un Grectunde nu sunt
or ag e e "pustiu" , V .Parvan

supr a, p .67

3) Dochelette, Manuel, II,I,p.17

www.dacoromanica.ro

-95este o inventie nord-tracica; deci o inventie din

partile noastre, o invent,ie daco-getical) . Aceasta
davada arheologica, venita din lumea Tracilor din
Carpati qi marturisitoare despre caracterul agri
col al acestora, nu este izolatil.

Sa adaogam la aceasta un alt izvor arheologic: e o inscriptie gasita la Histria qi care ne

spune

ca

Tiberius Plautius Silvanus Aelianus, fost

guvernator al Moesiei in anal

52-53

d.C.,"a ugu-

rat lipsa de paine a poporului roman, trimitand

marl cantitati de grau din aceasta provincieff2).
De altfel, trebue sa. mentionam ca pe la mijlocul veacului I apro ape tot graul trimis la Roma

getic3)

Moesia tracica era socotita ca "hambaCereris horreumil").

rul Cererei"
era

Pentru. a completa dovezile marturisitoare

despre activitatea agricola a Dacilor, dovezi arheologice - fiindca pe cele literare le-am adus mai
sus - sa amintim de un monument funerar gasit langa actualul sat Calachioi dela Nordul Cernavodei.
1) V.Parvan, supra,p.294
2) Supra.

p.103

3) Supra.p105
4) N.Iorga, 1,117, vezi acolo qi notele si trimiterile.
www.dacoromanica.ro

- 96 -

Este monumentul funerar al lui Caius Julius Quadra

tus, prima?, in Capidava (pe locul actualului sat
Caladhiol) de pe vremea lui Hadrian ci care monu
ment are urm4toarele reprezentari: pe o fat& a mo
numentului se vede un pastor cu plete lungi, pur
tand sarica pan& la glezne; pe cealalt4 faV6,este
reprezentat un Varan aranduci ogorul, cu un plug
tras de doi boi. Nu e g.eou de interpretat aceasta
reprezentare de pe monumentul funerar al lui Caius
Julius Quadratus: sunt indeletnicirile milenare ale
oamenilor pimantului dacic 1)
Aceste dovezi arheologice, completand pe ce
le literare gi confirmate gi de constat&rile etno
grafice, care marturisesc despre caracterul sedentar
ai acricol al poporului dacic, aunt indestul6toare
pentru a defini vieata ins4ci a acestui popor. Tot
mai multe sunt uneltele gi mijloacele de exploatare
pe care le descoper4 sapaturile din tinuturile
tracice gi care duc la incheerea ca a existat aici
o gospodArie desvoltatli, o gospod&rie de popor age1) C.C.Giurescu, Istoria Romanilor, I,p.136.Tracii
sunt ciobani,dar al plugarialoncde de la Inca
muntele Pangeu prezint4 un Merdur bArbos Intro
cloud care cu boi. Deronii au pe moneda lor7212=
Farul., "N .Iorga, Istoria Romanilor. 1,pal
www.dacoromanica.ro

-97 zatl.). Tot

Mai multe sunt vechile colibe neolitice

ce se descoper in jurul Bucureqtilor, colibe in care ,tramo.:,ii dad iii ascundeau graul.

S. adalogam, pentru completarea tablouluiai

regiunii

elementele de toponimie ale

mente, pastrate din vremea mai tarzie),

care

ele-

arata

ca

tot acest vinut era s-;rribatut de GeVi cu asez'alrile

for rurale caracteristice "davae" - adica "sate"
de agricultori statornici, iar nu "mandre't de piis-

tori transhunanti, ducandu-se, dupg anotimpuri qi

nevoi, dela un loc la a1tu13) .

Rezumand, puten spun ca literar, arheolo-

x, etnografic qi topic informatia cona pentru

a ne

prezenta pe vechii locuitori aiDaciei ca pe

un popor asezat qi agricol, ducand o viea 5. care va
fi fost aceea a RomOnilor de odinioara qi a celcr
de astazi, - popor in primul rand agricol, a5 a. cum

1. N. Iorga, supra,.69
2. Cf. Procopius, De aedif., IV, 4.
3. V.PL2van, sunra,p.72
Faso. 7

www.dacoromanica.ro

-98i-au fost inaintaii1).

Dar daca asupra caracterului sedentar gi

agricol nicio indoiala nu este ou putintatintrucat
informatiunea in sensul acesta este concordant& si
suficientat asupra organizarii vietii dacice insagi, cu institutiunile de Drept pe care o atare
vieata sedentary gi agricola le comportatinformaVia este lacunara, lasand margine indestulatoare
pentru controverse ci disertatii.

Vom cauta sa desprindem,din mijloaul disautiunilor starnite in jurul chestiunii de a cti

care va fi fost vieata juridioa a vechilor Daci,
cAteva elemente care ne permit sa ne facem o idee
aproximativa despre aceasta.
IIn fapt poate fi admis Lpriori: un popor
aricol gi sedentarodeci un popor authihtonictlecaci aceasta inseamna "autohtogat cu pgimantul
nie" 'rya fi cunoscut dreptul de stapanire a pamantului, dreptul de proprietate.
Nu este nevoie de a starui in deosebi asupra acestei azertiuni. Congtiinta dreptului de pro1) "Tracii sunt o lume statcrnicA de vedhe agezare. Autohtonia, legilitura cu pamantul pe care-1
cup& gi azi prin urmagii lor, nu poate fi tagaduita.".- N.Iorga, Istoria Romanilor,I,n.120.
www.dacoromanica.ro

-99prietate decurge logic gi firesc din structura vie tii unui popor; iar sand acesta este un popor cu
vieata sedentary gi agricola, legat de pamant gi
traind din bogatiile acestei pamantope care el le
descopera grin munca lui, acest popor nu poate sa
nu alba simtul proprietatii.

Ca Daco-Getii au cunoscut dreptul de proprietate asuprapamontului e lucru unanim admis. Asupra formei insa pe care o imbraca acest drept de
proprietate incheerile noastre nu sunt tot atat de
ferme. Marturiile literare sunt putine *i lacunare
gi ele nu ne ingadue a oonchide, in ce privegte
proprietatea la dborigenii Daciei, decat sub forma
de ipoteed ci sub semnul punctului de intrebare.
Ceea ce putem gti e ca Tracii cunogteau pro prietatea gi ca aceasta era o proprietate devalmage.

La formularea acestei incheeri ne ajuta marturia lui Horatiu, care in versurile sale ne apu
ne aca:

"Campestres melius Scythae

Quorum plaustra vagas rite trahunt
domos,

Vivunt et rigidi Getae

Tmmetata quibus jugere lib eras
Fruges et Cererem ferunt
www.dacoromanica.ro

- 100 Nee cultures placet longior annua

Defunctumque ldboribus
Aequali recreat sorte vicarius".

Deci: "Mai bine de Scitii campeniole caror

care duct cum-e obiceiul, locuintele for din loc in
13c; mai bine trades Getii cei aspri, ale caror
Varini nemasurate produc recolte pentru
nu cultiva pamantul mai mult de un an gi candtsca
pat de munca, se odihnegtet alt muncitor 11 inlo
cuegte la munca".
Marturia aceasta poetic& a dat loc la varii
interpretari, din care n' au lipsit uneori preocupa
rile stxaine de stricta exegeza gtiintifica.
RUsler gi Prohner ajung la incheerea ca Tra
cii erau - ca gi Scitii - neamuri nomadet rgtacind
din loc in loc gi necultivand mai mult de un an
aceiagi tarina. Chiar data interpretarea stricta a
textului ar fi aceasta - ceea ce nu e cazul - gi
Inca concluzia in sensul caracterului nomad al po
porului tracic nu este de admix, ea venind in con
tradictie'cu tot ce gtim - cum am vazut mai sus despre caracterul sedentar al acestui popor.
Dar chiar gi numai interpretarea textului,
singura, necoroborata cu gtirile literare gi ar

www.dacoromanica.ro

- 101 -

heologice amintite mai sus, nu indreptategte o etare concluziune. Horatiu - cum observa cu drept ate

profesorul Ion Peretz - nu face nici o apropiere

intre Scitul nomad gi Getul maaLtar:aamARI, a

caror soarta ar fi aceeagi; ci,dimpotriva, el fixeaza o antiteza care vrea sa ne spun& ca gi Scitul
nomad gi Getul muncitor de pamant au o vieaVa mai
fericita decat Romanul. Cu alte cuvinte, ca decat
acesta e mai fericit 9i nomadul ri muncitorul de
pamant.
Interpretarea cealalta - pe care nu o justified textul lui Horatiu = pornegte din preocuparea
de a nega poporului dacic caracterul de popor agezat gi, deci, de a contesta ca el a tranomis neamului nostru titlul de proprietate asupra aces tui pd-

mant. 0 atare interpretare e contrazisa de insuci

textul lui Horatiu, care fixeaza clan, In antite-

pe Scitul nomad gi pe Getul muncitor de pa mant - de o parte - gi pe Roman - de alto parte.

Cat in ce privegte expresiunea nimmetata",
interpretarea data de Goos, potrivit areia p&maLtul cultivat de Get nu era limitat gi ca deci Getul nu ar fi cunoscut proprietatea funciara,interza

pretarea aceasta a fost respinsa convingator de Gr.

Tocilescu gi Ion Peretz cu argumante la temeinioia
www.dacoromanica.ro

102
cdrora nu ar mai fi nimic de adaos,ele impundndu
se prin ele incile.
"Immetata" inseamnd ca Varinele nu erau
proprietate hotarnicitd,deci nu erau proprietatea

privatd a Getului. In sprijinul acestei interpre

tdri vine *i o imprejurare din vieata romance, pe
care o invoacd Ion Peretz dupes care cit.A.m:"Dreptul

roman ne inlesnegte intelegerea expresiunii immeta

It. La Romani existau cloud feluri de tarini: agrii

limitati,deci Varinile hotdrnicite gi care, sub di

ferite nume (agri quaestorii, divisi et adsignati
sau viritani), erau proprietatea privata a conce
sionarilor Statului; gi azri occupatorii, acelea
care erau ocupate numai de particalari gi care nu
erau hotdrnicite in mod oficial. Ii se spunea ci
agri arcifinales. Aceste agrii occupatorii aveau,
prin legislatia dela sfargitul Republicei gi ince
putul Imperiului, sd fie recunoscute ca proprieta
te a celor ce le ocupau, desfiint.anduse legdtura
iniViald intre delimitare gi proprietate privates.
E de admis ca Horatiu, deprins cu ideile din lumea
romans, a inVeles prin expresiunea immetata tarini
nedelimitate In sensul roman, adicd tarini publice,
deci nu proprietate privatd. Acosta e sensul'ver
www.dacoromanica.ro

- 103 -

surilor lui Horapu: ca GeVii: nu aveau propzietati

rtva te" 1)

De altfel, expresiunea "liberas" referitoa

re la recolte,expresiune care trebue inteleasa in
sensul ca nici recoltele nu erau proprietatea pri
vata a muncitorilor tarinii, ci proprietatea comu
na a grupului ai carui membri nu aveau, fiecare,
deosebit, hotarnicit, partea sa, ci aveau to1i leo
lalta ("immetata") aceste varini, aceasta expre
siune "liberas" confirms interpretarea data mai sus
cuvantului "immetata",
Strang-and deci de aproape afirmaVia lui Ho
ratiu, se cere sa conchidea ea, Eriacontrast cu
Scitul a carui vieata era nomada, Getul avea o
vieata agezata, statornica. El muncea pamantul iar dovada indeletnicirii sale agricole nu face
indoiala - pamant care nu era hotarnicit ca o pro
prietate privates a fiecaruia, ci era nehotarnicit
- immetata
dupe cum nici roadele lui nu erau de
cat proprietatea grupului care lucra laolalta pa
mantul, nu erau proprietatea fiecarui Get in par
te,ci erau "liberae", ale membrilor comunitatii.
Cat In ce privegte faptul relatat de Horar.

1) Ion Peretz, Curs de Istoria dreptului romaneso

107).144

www.dacoromanica.ro

- 104 -

tiu, ca la capatul fiecarui an muncitorul de pamant era inlocuit ",sorts aequali" printr'un altul,
aceasta era firesc Intr'un sistem de cultures devalmage in care conducatorii devalmagiei sau acei supraveghetori ai agriculturii
despre care se face

mentiune in lexiconul lui Su, imparteau membrilor devalmagiei insarcinarile pe care le comporta
munca in comun. Ar mai fi de pus in legatura acessta periodicizare a muncii agricole, cu obiceiul
schiMbgrii, al varstarii ogoarelor din an in an,
varstare care se mai intalnegte gi azi.
Uzul acesta tracic de a varsta ogoarele,mutand ain an In an Varinal.ega ca niciodata acelagi
pamant sa nu fie lucrat doi ani la rand, se intalnegte gi la Germand, la Iberi, Celti, Slavioetc.,
intr'o anurnita. fez& de desvoltare a vietii lori).

In rezumat: sedentar, agricol gi cunoscand

proprietatea - aga ni-1 prezinta marturisirile ii1) Cf. MUllenhoff, D.A., vol.III, apud V.Parvan,
Getica,p.136
www.dacoromanica.ro

-105terare dovezile arheologice gi constatarile etnografice pe poporul tracic din Nordul Dunarii.

Aceste gtiri lacunare nu ne Ingadue a ne

forma o idee precisa despre regimul proprietatii la
dborigenii Daciei. Doer data asupra acestui regim
de mai arunca putina lumina studiul unei alte institutiuni - institutiunea dreptului de precumparare gi rascumparare - studiu pe care-1 vom face la
timp gi asupra rezultatelor caruia nu facem aaum
decat sa spunem.- anticipand - ea in Sud-Estul
european, deci in partile noastre, se poate dovedi
.

existenta, la o epoca preromana, a institutiunii

dreptului de precumparare gi rascumparare. Cum deci
aceasta institutiune se Intalnegte la o epoca preromana - deci ea nu poate fi explicata printr'o
inraurire,tarzie romana sau printr'un imprumut slavo-bizantin - cum pe de al to parte lumea pie-romana
din Sud-Estul european, lumea autohtona, nu era alta decat lumea tracica. este de presupus ca institutiunea aceasta a dreptului de precumparare gi
cumparare este ea insagi autohtona, deci tracica.

ras

Cum pe de alts parte aceasta institutiune

presupune gi implied un regim de proprietate comunitara, care daca n'ar exista nici institutiunea
insagi a dreptului de precumparare gi rascumparare
www.dacoromanica.ro

-106
nu star putea concepe, este de admis c& existenta
acestei institutiuni autohtone - deci tracice constitue Inc& o dovadit in sensul existenvei in
lumea autohtonI a Daciei a instituViunii insIgi a
dreptului de proprietate.
De altfel, fiinded in penuzia informniei
istoricul trebue sd-gi caute puncte de sprijin in
domenii de cercetare conexe istoriei, un incurs in
domeniul gtiinVelor glotologice ii ingddue sa mai
desprindd un argument - care prin el insugi gi luat

izolat nu ar fi, de sigur, concludent - in sprijinul idellc autohtonii Daciei au cunoscut institutiunea dreptului de proprietate: este terminologia
romaneasca ce se refer& la dreptul de proprietate
asu;ra pamantului gi care terminologie, in elementele ei esenViale, este autohton-tracied. "Yogien nu
este deceit proprietatea care a fost candva a unui
strImog, a unui mog. Iar cuvantul nmog" este stra-

vechiu, iliro-tracic. El se regdseste sub forma "lose" gi cu acelagi inteles ca romanescul "mog", in
limba arbanezd, coboritop7.6 din limba iliro-tracica.
care are acelagi inVeIdr cuvantul "mosator"
les - din limba albanezd, ii corespunde romanescul
nmoguean", "mogtean", care pierzand sufixul albanez
"or" a luat sufixul slavizat "elan". Or, cuvintele
www.dacoromanica.ro

- 107 acestea, sub forme asem&atoare ci cu acelagi inteles in limba romaneasca - o limb& traco-romans gi in limba albaneza, care ea insagi derives din
limba tracicI, nefiind - aka cum o dovedegte albanologul Jugoslav Barib - decat un dialect tracic
1)
iliriz at
cuvintele acestea, cum gi toatd terminologia autohton-tracied in legatur& cu institutiunea dreptului de proprietate, aduc istoricului de
Drept o dovada ca lumea de unde coboar& aceasta
terminologie privitoare la institutiunea propriet&tii va fi cunoscut institutiunea insagi a dreptului de proprietate.

Pan& acum, in domeniul Dreptului, nu am

putut avea asupra neamului tracic, - baza etnic&
a poporului romanesc -, dealt fragmente de inf ormatii care, pentru moment, nu ne ingadue sd spunem cleat atat:
a) Ideea de Drept gi d.reptate, era cunos-

cut& de vechii locuitori ai Daciei, pe cari Herodot ni-i arat4 ca fiind "cei mai viteji gi drepti
1. N. Iorga, loc.cit.,supra,I,p.109

www.dacoromanica.ro

- 108 dintre Traci".

b) In al doilea rand, putem conchide ca autohtonii Daciei cunogteau institutiunea proprietala, instituViune atat de fireasca la un popor pe
care gtirile literare, dovezile arheologice gi constatarile etnografice ni-1 prezinta ca pe un popor
sedentar gi agricol.

Care era insa continutul ideei de dreptate

gi care era structura dreptului de proprietate, e
ceca ce nu putem preciza, in starea actual& a izvoarelor ci a literaturii privitoare la autohtonii Daciei. Destul ca existenta insagi a ideei de dreptate gi a institqiunii dreptului de proprietate poate fi dovedita gi ea vine ca o marturisire in sensul ca autohtonii Daciei nu erau un popor -tars nevoi sufletegti gifara cultures, ci un popor. care -ci
pe latura aceasta juridica-- se davedegte (aga cum
in domeniul artelor gi al vietii economice s'a dovedit de mult) capabil de cultures puternica, un popor despre care apare tot mai indreptatita constatarea color vechi can adesea puneau pe Traci pe acelagi nivel de lumina gi desvoltare ca Elinii.

+++
www.dacoromanica.ro

-109
Duper ce am incercat sa pun in evidenVa, Cu

ajutorul marturisirilor literare,arheologice gi topice, caracterul de veche agezare agricola a lumii

tracice din Dacia gi duper ce am incercat - atat cat

penuria izvoarelor ne-a ingaduit - sa descoperim in

aceasta lume notiunea de proprietate, al cdrei conVinut ne-am silit sa-1 definim, socotesc ca putem
Inca adanci examenul nostru asupra vie ii juridice
a autohtonilor Daciei, prin cercetarea ci a alter
elemente care pot contribui la alcdtuirea unei imagini mai complete despre ceea ce va fi fost aceastd
vieaia.
Este de presupus A priori ca o lume despre
care izvoarele concordante stau m5rturie 06 a avut
o culturd gi o civilizatie, o lume deppre care Herodot spune ca se ageaza pe o treapta inaltd de putere, despre care Dio Chrysostomul povestegte ca are
intelepciune "asemenea cu a Grecilor" gi despre care dovezile arheologice arata ca a avut nevoi sufletegti gi un deosebit simt de arta, o lume a carei
limber era capabila de a creea o literature, de a

investmanta o inspira4ie literary gi de a incita pe

Ovidiu sa aerie, in metru latin, versuri in aceastd
limbs getical), - versuri astazi pierdute, dar care
1) "Et getico scripsi sermone libellum" - scrie Ovidiu,

optic a, IV,13.

www.dacoromanica.ro

- 110 -

pare-se cilatunci oand au fost citite Gevilor,ele le-au

starnit inc&ntarea,marturisita printr'un lung mur mur de admiraVie - este de presupus ca lumea aceabta a avut o idee de drept gi a cunoscut sentimentul de dreptate. Va fi avut deci o vieata juridica.
Diferitele manifestari ale unei civilizatiuni

se menVin, de obiceiu, la un nivel oarecum comun, la

aceeagi infilVime. Nu este .de admis c6 un popor va
fi avut maxi aviinturi sufletegti in domeniul artei,
de pine.", gi nu va fi simVit catugi de puVin nevoia

de o vieati oranduita dupa oarecare norme, care al.

corespunda nivelului de civilizatiune la care acel

popor s'a ridicat. Nu este de admis ca un popor se

va fi inalVat la un oarecare grad de civilizatio,
dar ca in continutul acestei civilizaVii simVul despre drept gi dreptate va fi fort cu totul absent.
Avantul catre frumos nu se poate s nu fie intavar6git gi de avantul catre dreptate. Arta unui popor gi literatura lui nu se vor fi putut inalta pe
culmi, iar simVimAntul de dreptate al acelui popor

sa fi ramas pe loc. Diferitele elementegi aspira.

VII ale unei civilizatiuni se leagi intro ele gi
se comandA unele pe altele. Manifestarile, in diversele domenii, ale aceleagi civilizaiuri sunt in
general sincrone.
www.dacoromanica.ro

De altfel,constatarea aceasta, ralportata

in domeniul care ne intereseaza pe not - acela al

vietii juridice - capita imediat o confirmare,caci
iata Aristotel, vorbind despre unul din triburile
tracice - al Agatirgilor - ne spune ca acesta iqi
1)
versifica legile
.
Ca un popor 36 fi simtit indemnul de a -ui
pure legile in versuri, inseamna ca el va fi avut

destul de desvoltat simtul dreptatii qi ca vieata

acestui popor se va fi ridicat la un oarecare nivel cultural.
In legatura cu informatia lui Aristotel despre dbiceiul acestui trib tracic de a-qi versifi -.
ca legile, este de facut o presupunere gi de formulat o constatare: ceea ce Aristotel povesteqte de-

spre tribul tracic al Agatirgilor este de presupus 01 va fi 'fost adevarat gi pentru celelalte triburl tracice. Informatia lui Aristotel asupra tripentru
bului Agatirgilor ni se pare valabila gi

1)

Aristotele, Problemata,XIX, 28 apud. N.Iorga,

I,p.185, Pe Agatirgi, neam cu nume scit qi Cu
alcatuire tracica, legenda ii prezinta, mult
dupe disparitia lor, ca oameni avand legile
scrise in versuri. 4tirile despre Agatirqi au
fost stranse de RUsler in Die Geten and ihre
Nachbarn,pp.2 -3 qi notele.
www.dacoromanica.ro

- 112 -

celelalte triburi tracice. InfarmaVia lui Aristo

tel asupra tribulului Agatirgilor ni se pare valabird gi pentru celelalte triburi tracice - gi a
ceasta pentru un indoit considerent:
a) Pe de o parte, unitatea de vieaVa a ma
relui neam al Tracilor - unitate admisa gi canos
cut& de tracologi - ne face sa ne gandim ca gi sub
aspectul vietii juridice va fi fost o unitate.
"Tracii sunt far& Indoiala o nqie, una singura
ca limber, ca datini gi religie"I).
b) De alts parte, este de presupus ca data
tribul agatircic al Tracilor va fi simVit nevoia
suflete asca de a avea legi gi chiar de a le pune
In versuri, cu atat mai malt va fi simVit aceasta
nevoie sufleteasca tribul dacogetic,care este si
gur ca reprezinta, printre Traci, tribul cel mai
inaintat in cultura, elita lumi i tracice.

Deci la constatarea (dintr'o prelegere an

terioaiq), ca autohtonii tracici ai Daciei erau un
popor sedentar gi agricol, cunoscand dreptul de
1) N. Iorga, loc.cit.,I,p.121
www.dacoromanica.ro

- 113 proprietate gi - pe cale de deductie logics - avand o vie eta juridica, se adaoga astazi constata-

rea, care confirms existenta unei,vieti juridice,

constatarea obiceiului, pe care cel putin unele
triburi tracice it aveau, de a -ci versifica legile ce le guvernau vieata. $i dace acest obiceiu
se intalnegte la unul din triburile tracice ramase

mai jos pe scara culturii, cu atat mai mult este

de admis ca el se va fi intalnit gi in vieata sufleteasca a celui mai inaintat in culture dintre
triburile tracice, la tribul daco-getic.
Dar ci un alt fapt, desprins din organizar
rea societatii daco-getice, vine in sprijinul con-

statarii ca vieata autohtonilor Daciei se prezenta

in forme care comportA oarecare norms de Drept.
Dace este adevarat ca rostul ce SQ recu-

noacte femeii in organizarea unei societati omenegti da masura nivelului cultural al acelei societati, atunci lumea daco-getica se situa la un
nivel destul de ridicat pentru epoca ei.
Pe card la Gali "femeia nu era, sub acope.
Aqui ei ci langa barbat, decat fiinta paztv4 ci
inferioara ce a r4mas la atatea popoare barbare",
in lumea tracica "ea pastreaza ci dreptul la tron..

Paso. 8

www.dacoromanica.ro

- 114 --

...Pe cologne lui Traian o vedem in lupta alaturi

1)
de bailo4i"
.
E drept oa qi In acest domeniu infOrmaVia

este lacunara qi ea nu ne ingadue sa fim mai afirmativi qi

Inca mai putin
sa vorbim in sentinVe. Intr'adevar, in versiunea lui Menandru - poet
tree - transmisa noua grin Strabo, locul recunoscut femeii in lumea tracica nu va fi foist altul de.

oat acela care se intalneqte intro lume poligamica. Menandru spun despre Traci:
"Se insoara...nu Cu zece sau unsprezeee femei, ci-cu douasprezece qi mai multe chiar".
"Iar acela care a luat numai patru saa'cinci
- daca-1 ajunge sfarqitul fare himeneu - este socotit Intre acertia'nenorocit gi necasatorit".
Versurile lui Menandru, care m6rturisesc
despro poligamia lumii tracice, fires to ca nu ne-ar
indritui sa recunoaqtem, in aceasta lume, un rol
prea insemnat femeii. Dar pe de o.partelinterpretarea in sens poligamic a versurilor lui Menandru
trebue primita cu oarecare rezerva; iar,pe de alts parte, alto informatii literare par a concarda
in sensul monogamic al vievii tracice.
1) N.Iorga, Istoria Rom:anilorLI,p.88
www.dacoromanica.ro

- 115 Intriadev5r, in ce privegte interpretarea

de dat versurilor lui Menandru, . el insugi Treater fi de spus ca data acesta exagereaz6 patima
Tracilor pentru femei, data vorbegte despre tale
doutisprezece femei ale acestor wbaebarin, nu in-

seamna ca vorbegte despre "casatoriin; gi poi

sa

nu uitlm ca Menandru, poet conic, urmaregte - prin

exagerare - sa starneascii rasul ascultatorilor .Ca
Menandru exagereaz5., se admite in general de aproape toVi tracologii. Printre acegtia, citam pe
Vasile Parvan gi Gavril Kazarofl) .
In orice caz, gtirea ce ne transmit Menandru nu poate fi concludent&tiar ideea poligamiei
la Traci trebue primita sub beneficiu de inventar;
caci alte gtiri literare par a contrazice interpretarea in sans poligamic a versurilor lui Menandfu ci par a IndreptaVi o interpretare in sensul
obiceiului concubinajului la Traci, iar nu in sensul unui principiu poligamic2).
Dar lasand la o parts controvcrsa pe care
o pot isca versurae de indoelmica interpretare ale lui Menandru, un fapt e cert: ea in urma marei
1) Apudi N.Iorga, loc.cit., I,p.118; v. acolo gi
notele
2) N.Iorga,I,p.59
www.dacoromanica.ro

- 116 reforme sociale ci religioase a regelui dac Boerebiste gi a pontificelui Deceneu, nu mai poate fi
vorba de poligamie, de aceasta institutiune care
duce la inferiorizarea femeii; dimpotriva, vieaVa
sociotaVii dacice, viea-Ve. casnica, se inn:Vigo. acum In forme care starnira admiratia lui Horatiu,
ce cantor In ditirarnbe familia dacica.
Departe de a ga.si in versurile lui HoraViu
ceva care sa reaminteasca vremurile mai de demult
la care se referea Menandru, cand - batjocoritor
vorbea despre societatea poligamic5. a Dacilortavem

grin versurile lui Horatiu imaginea unei alte lumi,

cu o viea-Va familial& care se invrednicegte a fi
- in aceste veisuri - comparator cu insagi vieata
familialg. dela Roma.

Carta Horatiu alas

"Illic matre carentibus
"Priviss-sni mulier temper at innocens;
"Nec dotata resit virum
"Conjux nec. nitido fidit adultero;
"Dos est magna parentium

"Virtustet metuens alterius viri

Certo foe dere castit
"Et preccare nefas,aut pretium est mori"
Deci,pe romasnegtes

La GeVi (caci despre ei ne vorbecte Horatiu)

1. Horatiu, Carmine., 111,v.24

www.dacoromanica.ro

-117
"mama vitrega nu asupregte pe copiii orfani ramagi
da pe urma sotiei dintai; sotia nu se socotegte

indreptatita, prin faptul ca are zestre,sa tonduca

pe barbat gi s se sprijine impotriva acestuia pe
o legatura adulterer. Ei aocotesc cot& virtutea pa
rintilor, castitatea credincioasa indatoririlor
conjugate ci care indeparteaza orice alter legatura
strains. Pentru ei, adulterul este o crima ci
pedepsecte cu moartea".

se

Informatia aceasta a lui Horatiu ne duce la

o alts lume cleat In aceea in care pare a fi vrut
sa ne clued Menandru. Este departe lumea aceasta ge

tica, pe care o cants Horatiu, de a fi trait in

destrabalarea pe care batjocoritor nea aratato

Menandru. In lumea getodacica femeia va fi avut
deci un rot mai putin redus, mai putin Jeanie de.
cat acela pe care i 1ar atribui gtirea traaslpisa
de Menandru.

E dregt ea ci Herodot ne da o informatie carre ar putea veni in sprijinul ctirii lui Menandru,
data aceasta din urma ar fi interpretata in sensul
poligsmiei tracice. Herodot, intrtadevar, vorbind
despre unul din triburile tracice gi anume despre

tribul Crestonienilor, ne spune ca la acegtia "fie

www.dacoromanica.ro

-; 118 -

care om are multe femein

1)

.Dacd am extinde gi la

celelalte triburi informaVia pe care Herodot neo

d in ce priveqte tribul tracic 61 Crestonienilor,
am conchide in sensul ca vieaa tracia a cunoscut
poligamia.
Dar qi aici gpare o rezervE:admiVand chiar
- prin extinderea gi la celelalte triburi tracice

a qtirii lui Herodot privitoare la tribul tracic al

Crestonienilor - ca Tracii au cunoscut gi practicat
vieaa poligamicA - gi Inca am putea exclude tribul
dacogetic din, principiul poligamic, IncA tribul
dacogetic ar putea ski se evadeze din informatia
in care Herodot cuprinde pe Crestonieni. CAci tot
Herodot spune undeva, vorbind despre poligamia Tra
cilor exemplificatA prin aceea a Crestonienilor, cA
obiceiurile ci legile Tracilor sunt aceleagi la
toVi Tracii "afar& de Gevin. Ar reed din aceastA
rezervA pe care o face Herodot, din aceasta excep
Vie pe care el o formuleazil la regula poligamicA de

vieata tracicA, ar reegi mai degrabA un argument in

sprijinul ipotezei nepoligamice, tend e vorba de a
cel trio dacogetic care ne intereseaz& in deosebi
pe not cu titlul de IndepArtaVi (Lax direcVi strA
moqi ai nogtri.
1) Herodot, V, 5, apud Ion Peretz,./oc,cit., I,
p.132,nota 2
www.dacoromanica.ro

119

Dar nu ne grabin sa conchldem in sensul ca

vieaVa daco-getica n'ar fi cunoscut principiul poligamic. 4i aceasta pentru cloud motive:
a) Mai intai, ci regula pe care Herodot o
stabileote cu privire la poligamismul Tracilor
prin exemplificarea acest-ui poligamism numai la

tribul Crestonienilor, - ci rezerva pe care Herodot o fixeaza, prin exceptarea tribului daco-getic
dela aceasta regula, sunt destul de enigmatic fcr-

mulate,pentru ca stiir4a sa peat& conchide ferm fie

intr'un sens,fie in celalalt.
b) In al doilea rand, chiar dace. am inter preta otirea lui Herodot In sensul repoligamiei

vieii

tracice, Inca aceasta Mire nu ar fi indestulatoare prin ea insgi, caci sunt oi izvoare care vin in sprijinul idetca vicata societatii tracice s'a intemeiat pe principiul poligamic. Citate
cu mai mult lux de cat am putear-o face intr'o leo-

-Viune, aceste izvoare sunt indicate in volumul I al

cursului de Istoria Dreptului Romanesc al raposatului profesor Ion Peretz (edi-Via I). Noi aici ne
mg7ginim nmnai s'o indican, trimivand pentru mai
multa documentare la lucrarea rai sus amintita.
Printre izvoarele care vin in sprijinul
potezii poligamismului tracic, sa cit5m. pe Heracliwww.dacoromanica.ro

-6120
.des, care ne spune ca "fie care Trac is (Ate trei

sail patru femei, ba unii gi cate treizeci"; dar ro-

lul la care suet reduse aceste trei,patru sau treizeci femei este de-adreptul altul decat acela pe care intr'o societate arganizata ii are o soVie.
Euripide aduce gi el, in treacat, gtirea unei
vieti poligamice la Tracitla care un barbat - spune
el - avea mai multe soVii.
Menandru (mai afirmativ), Herodot (mai indoielnic), Heraclides (mai raspicat), ca ci Euripide
(care amintegte doar prea fugar), toti acegtia par
.

a concorda in sensul existentei unei vied poliga

mice in antichitatea tracica.
Aceasta concerdanta informatie ne-ar indritui sa condhidem ca poligamia va fi fort un temeiu
de vieata la indep6rtaVii Dacc-GeVitai carol coboritori suntem. Dar chiar conchizand in acest senstin.,
ca un fapt se impure relevat gi retinUt - ci anume:
ca dela o vreme - age cum c aratat-o mai sus - viea
a daco-getica s'a statornicit pe un alt principiu,
pe principiul monogamic. Intriadevar,reforma amintita a regelui Boerebiste gi a pontificelui Deceneu
a dat dela o vreme dita coloratura vi alts structure vietii geto-dacice, care vieata deci va fi recunoscut femeii un alt loc gi un alt rost.Aceasta e
www.dacoromanica.ro

121

viega din a carei fuziune cu vieata nouilor veniti

romanici avea sa

se alcatuiasca lumea daco-romans,

lumea rom'neasca de mai tarziu.

ra la
igi

Or, In aceasta vieata dacica - aga cum ea evremea contactului cu vieata romans - femeia
avut un rol mai de seams, rolul pe care-1

va fi

cants

Horatiu gi care arata nivelul ridicat al. acestei vieti.

De
- cum an spus-o mai sus - nu este

altfel

de presupus

ca

vieaVa dacica se va fi

ridicat la un

apreciabil nivel artistic gi cultural - aga cum as-

gtiinta o

admite in mod unanim - dar va fi ra.mas in utma cu totul in ce privegte aspectul al sotazi

cial gi juridic. Este, dimpotriva, de admis

ca

ci

din punct de vedere social gi juridic - aga cum e.ste sigur din punct de vedere artistic gi

cultural-

se fi

vieaVa

daco-getica va fi fost capabila de a

infa."Vigat, dela o vreme, in forme superioare. Este
de admis ca ci din punct de vedere social ci lari-

vieata daco-getica va fi avut un cuprins destul

de bogat, presupunere in sprijinul careia vine gi
caracteristica imprejurare - amintita mai sus - ca
unii dintre Traci iii versificau gi cantau legile.
Este, de altfel, fireasca aceasta presupunedic

www.dacoromanica.ro

- 122 -

re, data lam seama la contactul fecund al vietii

tracice cu superioara civilizatie elenica O. la
inraurirea pe care, in diferite domenii, aceasta
din urma civilizatie a exercitat-o asupra vietii
tracice.
De sigur, nu vom adanci qi nici maces nu
vom schita aici problema inpauririi elenice asupra
vietii tracice, in domeniul artelor de pilda. Descoperirile mai noua de ceramics tracica marturi.
sesc despre aceasta inraurire elenica. Dar cantonandu-ne in domeniul strict - de care ne-am ocupat
mai sus - al organizarii vietii sociale, sub raportul locului care-i va fi fost randuit tenet/ in aceasta vieatit; aceasta inraurire poate fi presupusa. Se qtie, intioadevar, ea Inca din veacul al
VI-lea Inaintea erei noastre, Tracii - ahiar qi acai.a din Nordul Dunarii qi de pe marginea Marii
Negre - erau adanc patrun# de cultura greacti; iar
casatoriile Intre "barbari" tracici qi femei grece,
sau intre fiice de "barbari" tracici gi bikrbati
greci, erau an lucru obi nuit qi comun. Xenophon,
in Anabasis (VII,2,38) aduce informatii in acest
seas

1) Vezi materialul intreg in V.Parvah, Getica.

p.63, note 1
www.dacoromanica.ro

- 123 -

Pentru a complete tabloul vietii Tracilor,

sa aruncam o repede privire asupra stratificarii
sociale a acestei vieVi.
De-asupra tuturor sta regele sau, mai exact,
deasupra fiecarui trib tracic sta un rege. Cand
dintre acegti regi se ridica,prin vitejie gi pute-

re,vreunul, acesta ajungea regele tuturor. Amintim pe regele Boerebisteola moartea caruia se frausera din nou Dacii in mai multe regate, care iarag/ se whiner& intr'unul singur, sub Duras,inain-

tagul lui Decebal, gi mai ales sub acesta in urma,

care fu ci cel din urma rege dacic.
Nu pare ca regalitatea dacica era agezata
pe principiul hereditar,ci pe acela al cuceririi
recunoscuta de nobilimea dacica,sau pe principiul 4
electiunii facute de aceasta nobilime IatA, de
pilda,pe regele Decebal: el dobandegte dela inaintagul sau Duras domniai care insa i se recunoagte
de nobilimea dacica, din mijlocul careia se ridicg=
se.

Care vor fi fost drepturile regelui dacic,

izvoarele nu ne-o spun. Ce se poate totuci afirma
cu oarecare preciziune este ca lui ii reveneau atribuViunile milit are gi politice; tale 'udiciare

par a fi revenit marelui preot, care sta pe lama.

www.dacoromanica.ro

- 124 -

rege. Socotit ca fiind inspirat de zei - ba, daces

ar fi sa credem pe Strabo, socotit ca fiind chiar
zeul - marele preot dacic avea un rost dominant in
preajma regelui; ale carui atributiuni par a nu fi
fost gi de ordin judiciar. Acestea reveneau marelui.

pontifex.
Marne reforme sociale din istoria Dacilor
se leagd, deopotriva, de numele regelui care le-a
infgptuit gi de acela al marelui pontifex al carui
rost in atare reforme era hotaritor. Astfelolaturi
de regale Boerebiste se pomehegte numele pontificelui Deceneu; iar alaturi de numele lui Decebal se
pomenegte numele pontificelui Vezinas, reprezentant
al clasei sacerdotale, tot aga de puternice la Daci
cum vor fi fost Druizii la Celti.

Urmau nobilii, fruntagii. dintre cars se alegeau sacerdotii.'Sa ni-i infaVtgam pe acegti nobili viteji ci turbulenti: ei purtau in rgzboaie
drapelul dacic cu chip de balaur; iar reprezentarile sculpturale ni-i arata purtand pe cap caciula
frigiana - de unde gi numele for de "caciularin,de
g.cAoroeofi' , cum ii numeau 3recii, pileatiocum le
sysneau Romanii,sau tarabostes. cum li se spunea in
liMba dacica.
Veneau, in ordine,pe o treapea mai josoa#3menii de rdnd,caillati sau comati - cum ii numeaa
www.dacoromanica.ro

- 125 Romanii - cei cari se purtau cu capul descoperit,

oameni lipsiti de drepturi, supugi clasei sacerdotale cum gi clasei taral_
Daca oranduirea socials a vietii dacice va
fi cunoscut gi o clas1 a sclavilor,izvoarele nu ne
indreptaVesc nici s'o afirp am, nici s'o negam: Sub
oamenii de rand nu are ca vor fi fost gi sclavi
- spune
N.Iorga1). Ion Peretz banuegte ca vor
fi fostogi-i socotegte potrivit normelor dominante
.

in lumea antichitatii: vor fi fost, aga dar,pringii

in ralzboaie gi strainii cumparaVi sau niiscuVi din
sclavi. Nu erau deci sclavi de neam dacic,ci de
neam strain.

Aceasta va fi fost stratificarea. socials a

lumii dacice.

Nu staruim mai molt asupra a ceea ce va fi

fost vieata socle,15. gi .i:"uridicli a Daco-GeVilor.

Ea a fost vieata

popor asezat_gi agrisaL cunosctind proprietatea asupra p5mantului, care

proprietate imbraca forma stapanirii devalmaqetavand
o conceptie despre drept gi un simv de dreptate pe
1) Suprati,p.118
www.dacoromanica.ro

- 126 care uneori simtea nevoia ssa.-1 carte in versuri

- deci treand in forme culturale de vieata - gi recunoscond, cel putin dela o vreme ,un rol destul de
insemnat ferreii in or8nduirea vie ii sociale qi la=
ridice - deci dovedind o evoluata form& de vie ata.

----000--.

www.dacoromanica.ro

-127-

II

IZVOARE ROMANE
Am cautat in lectiunile precedente sa
strang de Aproape toate qtirile - puvine cate sunt care ne-ar ingadui sa ne formal o idee, Chiar qi
Aproximativa, asupra a ceea ce va fi putut fi vieatA social& qi juridic& a Daco-Getilor

Studiul pe care 1-em (scut pane acum ne-a

permis aqa dar ba cunoagtem izvoarele tracice ale
vieVii sociale qi juridice romaneqti de mai tar -

ziu
Tom trece acum la izvoarele romans ale acestei vieVi.

+++
Cucerirea roman& a Daciei este un rapt esy.

re se cere explicat, pentru intelegerea a ceea ce ayes. si urmeze mai tarziu, adica pentru intelegerea
www.dacoromanica.ro

-.128procesului care a dus la creerea unei romanit&ti

rdsdritene.
Fiecare ctie, din reminiscenVele lecturilor istorice, ca Dacia a font cucerit6 de Traian
la anul 105 al erei crectine ci ca impliratul a adus apoi aici - cum spune Eutropius - mulVime de

colonigti roman! "ex toto orbis", pentru a romaniza noua provincie qi pentru a crea astfel o lume
roman& a Orientului.
Astfel enunVat procesul romanizgrii Daciei

nu ar putea fi istoricecta'explicat. Caci dac4 Dacia nu ar fi luat contact cu lumea roman& decat
prin cucerirea ofizdal& dela anul 105, procesul de
romanizare s'ar fi oprit la liprafaVa.; el nu ar fi
mere in ad&ncime qi nu s'ar fi Incheiat_prin crearea unei lumi, care livea s& fie roman., dar pe un

fond stavechiu tracic. Punctul de plecare al romanizeirii Daciei este mult mai vechiu gi se duce
mult mai departe deca anul 105, anul patrunderii
legiunilor romane in provincia cea noug.Procaaul
romanizarii Daciei s'ar inVelege gregit sau incomplet, dac& ar fi cantonat intre anii 105 - anul
cuclririi traiane - gi 271 - 6,1,41 retragerii aurelisne, clad Dacia pierdu conttc-sul cu Imperiul.

Staruesc mai mult asupra acestui fapt, el

www.dacoromanica.ro

-129fiind hotArItor pentru Intelegerea marelui act istoric al creerii unei romanitAti rasAriteneoi darei reprezentanti suntem not RomAnii.
PAtrunderea ()facial& a romanitAtii in Dacia a fost precedatA sau pregatiti de lenta pene-

traie apulara, inceputa cu molt. vreme mai. Inainte, Cu cel putin un veac mai inaintea pAtrunderii oficiale.
Intr,adeviir, Inc& din timpul Republicii
Romane, coasta raariteana a Adriatic ei, locuitil de

Ilirii Inruditi de aproape cu Tracii, ajunsese sub

stApanirea Romei. Pentru a -ui asigura linigtita navigatie pe AdriaticA, pentru a pure aceast& navigatie la adkpostul neajunsurilor pricinuite de pre-

zenta pe coasta oriental& a Adriaticei a unei populatiuni neastamparate ci far& organizatie unitarA,
Republica Roman& se hotAri a stApAni aceastA coastot.

OdatA st&pAni ai coastei Adriatice orientale, Romanii ici ImpinserA stapAnirea inlauntrul
tArii, se adAncir4 in inima ei, in pArtile muntoa-

se ale Iliriei, ai camel locuitori autohtoni afiara In mijlocul acestora un adApost.

Iliricul ajunse provincie romans.
Faso.. 9

www.dacoromanica.ro

-130
Din Iliricul complet cactigat arum Romei,
ImpAratul August voise a faces o bazA pentru a pA

trunde mai departe ci mai adAnc;iar curAnd dupg

aoeastat pe la jumatateaveacului intaiu al erei
noastre, Tiberiu ici impinse hotarele chiar pAnA
la Dunarea noastrA.
Dar aceastd actiune oficialA de penetra
tie romanA in Iliria nu ar fi dus - singurA - la
rezultatele la care ea a dust daces nu ar fi foot
completatA prin penetratia lent& cl Do-pularri a mul.

tor elemente italice, care iresTusera mai inainte

sA imigreze in Iliria.
Intr'adevArt in Peninsula Italica suit
plusul de populatie fusese unpins saci caute aiu
rea existenta. Cum in Italia muncile agricole alun

sesera de la o vreme sA fie in mare parte implini

te de sclavi, surrlusull de populatie agricolA ita
lic& se vtizu silit sA imigreze pe coasta rAsAri
teanA a Adriaticeit de unde avea sA se adanceascA
In pArtile Iliriei ci mai apoi ale Noesiei ci Da
ciei yi sA se amestece cu populatiunile autobtone
ale acestor regiuni.
Blementul ei.tohton iliric, supus pe de o
parte preSiunii cuceritoaxe a Romei, pe de altA
parte supus acelei aatiuni lente de infuzare a Ban
www.dacoromanica.ro

- 131 gelui Ull.Lnesc romanic, se imputineaz6 incet,incet

gi, cu caracterele lui primitive, se regasegte destul de anemiat gi destul de r&slet pe vremea lui

Strabo:CLInd o populatie fragmentatA in triburilf&r& conducere gi far& coheziune, se gasegte in fata

unui cuceritor care reprezenta o civilizatie su perioara - cum era aceea a Romaailor - aceasta populaie intra ugor in sfera de atractie a cuceritorului gi se adapteaz& vietii acestuia;
41, astfel, sub indoitul impuls:

a) al cuceririi f6cute de Roma in Iliria,

b) *i al penetratiei lente gi populare aFricole, influenta roman& s'a agezat stapanitoare

in aceastl Ilirie.

+++

Aici deschid o sour-% paranteedtpentru explicarea unui fapt a cArui inseaniitate istoricI se
intolege indatl, din numai enuntarea lui.
Bac& cea mai mare. parte dintre locuitorii
Iliriei supugi indoitei actiuni de romaniz are romanizarea popular& gi romanizarea oficiala - avea
sA se piarda in masa neamului cuceritor, o elta parte dintre autohtonii Iliriei a putut sa se sustrag6
www.dacoromanica.ro

-132ac;estui proces de romanizare q1 de asimilaretretra-

g&ndu-se prin regiunile mai adApostite gi p&strandu-gi acolo fiintaetnic& striVeche. Cei care s'au
liatut astfel evada din actiunea cuceritoare roman&
aveau s ducd o vieat& mai adapostita, in care in-ugirile rasei originare aveau sg 31imang neatinse
Yi od se perpetueze pang In zilele noastre. Din acegti locuitori ilirici sustragi actiunii de roma?.

.izare coboarg Albanezii, cars suet singurii motori pe caxe-i mai avem astazi ai vietii ilirice de
odinioara. Iidba for este o emanare a vechei limbi
ilirice gi fondul for este de sigur cel str&vechiu
iliror-tracic; Ei prezintg gi pentru filologoi pentru istoric, gi pentru jurist interesul de a fi singurii martori autentici ai lumii ilirice dispgrute,
acestei lumi aga de inrudite cu lumea tracic&
ai
din care coborim not Romanii. Erin mijlocirea reprezentantilor de astazi ai Ilirilor de odinioara putem s& reconstituim vieata social& gi juridic& a
cestor Iliri; gi cum acegtia erau de aproape inruditi cu Tracii - cars ne-au fost noua str&mogi indepgrtaVi, - putem sg avem cateva elemente de apreJere a lumii tracice, a acestei lumi care ne-a lasat Aga de putine izvoare prin mijlocirea cgrora si
o putemcunoagte direct.
,it,

www.dacoromanica.ro

- 133 -

De aceea am spur, intro lecViune ante.'

rioarA, ca deg]. izvoarele in ce privegte vie4a
Tracilor sunt lacunare gi deci ar fi greu sift re-

constituim, pe dbsenVa sau pe tacerea textelor,

imagine a ceea ce va fi fost vieatatracicAttotugi

alcAtuirea unei atare imagini ne este inlesnita
prin faptul ca poseam gtiri directe dela Ilirii
de odinioarA, reprezent4i astAzi prin scoboritorii for cari Bunt Albanezii, ajungi pand la not Ott
flints for etnicA originar& pe care le-au transmis-o
for Iliricii ce izbutiser& sa se sustragg din actiunea de romanizare gi de cucerire a Iliriei.

Inchizand aceasta parantezA,reiau firul

exputerii, pentru a ajunge la explicarea pdtrunderii vieVii romane, - gi deci gi a patrunderii vie-

Vitluridice romane, - in Dacia noastrA.

Dupa cum cucerirea gi romanizarea oficia..
la a Iliriei an fost inlesnite gi pregAtite de elementele pastoregti gi agricole din Italia,care dela o vreme au razbatut neoficial,fArd or din gi fAra
misiune in Iliria, tot astfel cucerirea gi romaniwww.dacoromanica.ro

- 134 zarea oficiala a Daciei au fast pregatite gi inlesnits de romanizarea lenta ci populara facuta de Varanii italici , cari incet, incet stau indreptat
dinspre Iliria spre Drnare, tot neoficial,tot far&
ordin gi tot far& misiune.'
De sigur9 principalul fauritor al romanizarii Moesiei inferioare gi a Daciei propriu zise
este Traian; dar opera lui a fost Inlesnita gi pregatita prin patrunderea lenta a civilizaViei roman.
Romanizarea oficiala de titre Traian a Tracilor din- Nordul Dunarii este epilogul unei piese
al carei prolog se deedgurase mai inainte in lu.mea Tracilor dintre Adriatica gi Dunarel romaniza#
mai de multi vreme prin inceata dar continua patrundere a populatiei rurale italice, venita pentru nevoi ecanomice in partea aceasta a lumii.
+
+ +

Cum fenomenele istorice, pentru a fi latelose gi interpretate, an nevoie de a fi proiectate

pe fondul istoriei universale, de unde putem desprinde elemente de judecata gi de comparare care
ajuta la inVelet;erea acestor fenomene, cred ca pu-

tem opune procesului de romanizare a Daciei un alt

www.dacoromanica.ro

-135-process in total analog gi desfdgurat in conditiuni

aidoma: procesul romanizarii Galiei sudice,procesul romanizarii acelei regiuni etn FranVa care se
chiam& Provence.
Printr,un paralelism istoric dintre cele

mai caracteristice gi sugestive, gasim o imiaratie

roman& lent& gi agricola spre Provence, unde ea a-

vea s& produc& acelagi proces de romanizare pa care imigraViunea roman& avea s4l produc& in Daoia.
Fenomenul din Dacia 4;'.a produs in forme cu totul analoage 4i in Galia, unde-1 constata marele istocio
al proto-istoriei Galiei, Camille Julien, gi unde,
ca gi in Dacia, "imigraVia liberal a indoit sau conpletat coloniz area oficial&". Dup& cum In Dacia,In.,.-

inte de Otrunderea oficiald, vieaVa roman& se strecurase neoficial gi lent, tot astfel gi in Galia o
atare patrundere s'a produs in 1a14. decumates ,
inainte de stabilirea limes-ului gi de agezarea tru-.
pelor romane 1) .
Se admite chiar, in studiile de istorie
universalg, ca romanizarea Iliriei se va fi f&cut
cu mult mai mult prin aceast& pAtrundere neoficia16 decet prin sprijinul Romei oficiale, deci prin
1) N.Iorga, Istoria Romanilor, II,p.11
www.dacoromanica.ro

- 136 -

sprijinul puterilor administrative ci militare.

Wird strecurarea elementelor populare romane in Apus, sere Galiatopera lui Cesar nu ar fi
dus la crearea lumii romane gpusene din Sudul Frantei,dupi cum far& strecurarea elementelor populare
romane in lastirit opera lui Traian nu ar fi ajuns
la incununare,prin crearea unei lumi romanice in

partile carpato-dunAienecPoate ca forma de'civilizatie in pArtile noastre ar fi Post deadreptul

daco-getica ci n' am fi avut alai o lume romanalcare
este aga dar o lume de indoitfi sintez1t
a) De initiative popularri;

b) De initiative oficia16.

Din aceste doua initiative romane s'a

creat romanitatea r6s6riteana, pe care o reprezenteim astazi.

Mad hotarele lumii acesteia romane se arpropiar& deci de lumea dacic6, deci cand din apropierea ci din atingerea eel= dou6 lumi - remand
ci dacica - s'a creat un izvor de conflicte gi de
ciocniri ajunse inevitabile, procesul intre cele
douli lumi avea sa is forme mai agresive ci see se

desrantuiasa in ci=and.
www.dacoromanica.ro

- 137 Intrladevar, dela o vreme hotarele Moesiei

romane, deci-hotarele 'WU. din Sudul Dundriitincepure s& fie periodic turburate de Dacii din Nord.
Cat& vreme acegtia din urm& au fost condugi de marea personalitate a regelui Boerebiste, Romanii nu
i-au suparat gi, astfel, ei au putut s&-gi injghebeze un regat, s&-1 int&reasca gi s&-i cl5deasc& o
capital& in munVii HaVegului, care avea s& fie Saxmisagetuza.
Dar dupe. Boerebiste, incerearile romane
de pdtrundere in regatul acestuia se afirma gi se
inmulVesc. Domitian a Incercat o expeditie asupra Da.
cilor ci, dup& dou6 infrangeri, a avut gi o izband4,pe care ins& nia putut-o continua gi adanci gi
care nu a dus atunci la cucerirea Daciei, cad. DomiVian trebui s&-gi intoarca imediat privirile in
alt& direcVie gi s& fac& faVil grabnic pericolului
germanic ce se anunVa dinspre Nord.
Dar lucrurile se schimbara curand, Wind la
Roma ajunse imparat Traian. Dupe numeroase lupte,
regele dacic Decebal, urmat de intregul sau popor,
a fost infrant. Cel din urine re'zboiuv dela anul
105, avea sa duc& la infrangerea definitive a regelui dacic ci la sdrobirea regatului s&u.Dac& rezulwww.dacoromanica.ro

- 138 tatul acestui din urm& razboiu dacic a cons acrat

definitiv puterea cuceritoare romance, e1 a consa-.

crat deopotriv& gi vitejia Dacilor ci a dat istoriei o dovadA de ce roate face stransa legatuca pe
care un popor o are cu pamantul pe care-1 stOpanegte.
Mbnumentele dela Adam-Klissi gi Tropaeum
Trajani .tau m5rturie despre ultimele rezistente ale barbarilor dacici din ROsOrit. Ridicate in sewn
de triumfoaceste monumente inzeamnO apoteoza operei de cucerire romans, ale arei inceputuri se oglindesc in Adriatic. gi a cares incoronare - sub
imaginea legionarului roman - se oglindegte in ape le Pontului Euxin.
Dacia era acum provincie romans.

VIBATA ROLIANA. IN DACIA

Este un rapt istoric sigur: ca indatI dupa cucerire,Romanii au urmarit eh' imprime Vinutului dacic un puternic caracter latin gi sA aduca
deci la vieaV& romans Vara carpato-dun&rean& pe care o cuceriserd. Incercarea pe care Romanii o facuser& mai inainte vreme cu Elenii, pe earl - odatI
www.dacoromanica.ro

- 139 cuceri0. - au vrut sai desna4ionalizeze, nu izbu

tise. Civili za is elenica era pr ea veche gi era su

perioara civilizaiei cuceritorilor pentru ca ea sa

fi putut fi inlocuita. Procesul, acolo, sta petre
cut astfel: Elenul cucerit a adus, el, la sine pe
Romanul cuceritor, a carui arta gi a carui litera
tura aveau sa se desvolte sub superioara inraurire
elenica.
"Grecia cazta, Romani cepit", este formula
care definegte procesul desgvargit intre Romanul
cuceritor gi Elenul cucerit.
Incercarea romance, neizbutita cu lumea elenica, avea sa fie acum reluata, cu alai sorti de iz
tInda, in Dacia cucerita, unde cuceritorul a umma
rit sa creeze pe baze solide un popor romanic al
Rasaritulni.
+++

Foarte curand dupa cucerirea Daciei,aceas

ta capata o organize:0.e de provincie romance. Inca

dela anul 109-110 monumentele epigrafice gi diplo

mele militare m5rturisesc ca aceasta artanizaVie,ca
provincie romance, era desavargita. Monezile de pe
vremea lui Traian marturisesc gi ele despre Dacia
ALILLELL2I2j2191.4.

www.dacoromanica.ro

+14-0
SA vedem care era organizarea aaninistrativti a acestei provincii.
.

Provincia dacicA, impArVit& la mnceput

prin anii 119-120,pe vremea lui Adrian, in cloud:
in Dacia superior qi in Dacia inferior a fast mai
tArziu impArtitA in trei pArti. AceastA ImpArtire
tripartite va fi fost poste desAvArvitA chiar qi
inainte de Marcu Aureliu, in orice caz este sigur
c4 era impArtitA pe vremea acestuia:
A) Dacia Apulensis
8) Dacia Porolisensis
0) Dacia Malvensis.
Ca sa aveVi imaginea acestor trei Dacii,
trebue sA qtiti cA:

A) Dacia Apulensis, numita astfel dap& o

raqul de reqedintA Apulum (Aibar-Iulia de astazi)
cuprindea o mare parte a Ardealului (fArA partea
de miazanoapte, Tara Crigurilcr qi MunVii Apuseni)
qi deasetherea cuprindea Banatul.

B) Dacia Porolisensis cuprindoa Nordul Ar

dealului, tara Crigurilor qi Mun ii Apuseni.
C) Dacia Malvensis cuprindea Oltenia, Mun
poste
sudul Moldovei.
tenia qi
Aceste diviziuni erau numai diocese admi
nistrative, cAci unitatea provinciei romane a Dapair

www.dacoromanica.ro

-.L41ciei era mentinut&, - dup& cum ne-o mdrturisesc izvoarele care ne voxbesc despre un singur legatus

Augusti pro praetore trium Daciarum,sau inc& gi mai

simplu legatus Augusti pro praetore provinciae Daciae.

Dacia era aga dar o provincie imperial5.
Alte provincii erau doer senatoriale.
Acest legatus Augusti era deci guverna,.
torul Daciei - praeses - care in virtutea impe-

rium-ului exercita prin deleg4ie - mandate. principis - autoritatea sa asupra locuitorilor noueiprovincii romane.

Atribuviunile acestui legatus Augusti

pro praetore trium Da.ciarum erau dintre cele mai
largi. Pentru fiecare ins& din cele trei subdiviziuni administrative - Dacia Apulensisl Porolisensis Malvensis - era ajutat de cdtre un procurator.
Acecti procuratores, ale cAror atributiuni se can-

toneaz& mai mult in domeniul fiscal, aveau sub ordine mai multi-functionari:
A) Procurator a caducis,in grija claruia
reveneau succesiUnile deschise gi care succesiuni,
in lips& de mogtenitori, se Intorceau in patrinoniul public. Prin urmare, el avea.rolul de supravewww.dacoromanica.ro

- 142 ghetor al succesiunilor care prin desherenta reveneau Statului.

B) Un librarius ab instrumentis censualibuz. Nu pare greu de gtiut care vor fi fost atributiunile acestuia. Numele insugi ni le arata. Acest
librarius pare a fi avut ca insarcinare Vinerea
scriselor gi rolurilor fiscale ale contribuabililor. In aceeagi ordine de idei intalnim gi un alt
funcVionar care pare ea fi avut atribu -iuni analog gi care se chema librarius a rationibus.

C) Viccessimae libertus era un funcVionar

ale carui rosturi gi atributiuni sunt mai putin aunoscute, dar pe care be banuim, daca ne gandim la
impozitele ce se plauesc gi pe care be nom schita
foarte pe scurt de indata.

D) Adjutores tabulariorum vor fi fostarobabilocam ceea ce sunt astazi agenvii fiscali.

E) Adjutor oficii corniculariorum despre
care gtim puVin, dar care pare sa fi fost un demniT.
tar mai mic ce va fi avut, poate, gi unele atribuViuni de ordin militar. Fiindca euntem in domeniul
acesta al ierarhiei fiscale, se impune sa infaVigam foarte pe scurt tabloul impozitelor pe care be
intalnim in Dacia,provincie romans.

www.dacoromanica.ro

- 143 Mai intaiu, censul. Era impozitul funciar,

an spune un impozit pe proprietateivariind dupe felul terenului i reprezentand 1/100 din valoarea
4

terenului.

Era apoi capitatia, care era impozitul pe

cap de om.

Apoi vicessima hereditatum1 care era taxa

pe succesiuni qi reprezentand - aqa cum insuqi numele ne-o arata - a douazecea parte din succesiuni.
Citam, in ordine, vicessima libertatis sau

manumissionis, adic& impozitul pe care sclavul 11

plitea la liberarea lui.
In sfargit vectigalia, care ar fi un impo-

zit in nature ci In munca, un impozit care ar raspunde prestatiei de astazi, zile de lucru,caraturi,
etc.
Ca s4 complet5m tabloul ierarhiei fiscale
a provinciei romane dacicetvom mai aminti ci doseori strangerea impozitelor se conceda unui functionar, sistem pe care avem si-1 intalnim mult mai tar-

ziu in Principatele romane, la o anumita epocaan tr,adevar, se luase dela o vreme obiceiul in Prin...

cipatele noastre de a se conceda strangerea impozitelor unor anumite persoane, care eraa
www.dacoromanica.ro

indator ate

- 144 -

sa

raspundg vist8riei cu o sumg anumitg. Sistemul

acesta am spur ca -1 intaanim in Dacia, provincie romanA, unde ggsim tare concesionari ai dgrilor pe
prIcunat qi pe exploatarea sArei. Itimii - conce
sionarii dgrilor pe pgcunat - se dhemau conductores
Dascui, iar ceilalVi qi anume concesionarii exploa
tgrii sgrii.erau conductores salinarum.
Deasemenealprintre aceqti concesionari mai
intglnim pe conductores commerciorum, can pare a
fi fost arendaqii vgmilor.
Acesta este tabloul ierarhiei fiscale din
provincia roman& a Daciei si care a fost necesar
sa fie inf&Vigat,pentru a se inVelege ierarhia
schitat& mai sus a dregAtoriilor romane in Dacia.

In legIturg cu iersitia administrativg pe

care am schitato destul de fugar p&a& acum,trebue
sg amintim, - pentru a conchide, - c& in afar de

reprezentantii autoritAtii romane mai sus amin

titi, mai era un organ superior central, care era
Concilium Frovinciarum Daciarum trium, un consiliu
care asista pe legatus Augusti, in deosebi in atri
buViunile jurisdicVionale ale acestuia. Mutatis
www.dacoromanica.ro

-145mutandisor fi ceva In sensul divanelor domneqti

de mai tarziu, care asistau pe domnii Tarii Roma-

necti in atributiunile for jurisdictionale.

+

Nu staruiM mat mult asupra organiza-Viunii

administrative romane in Dacia. Atat cat am spus va

fi fost indeajuns pentru a cunoaqte in linii generale tabloul alcatuirei administrative a Daciei.Dar
ce va opri mai staruitor atentiunea noastr5: va fi
aspectul jurisdictional al dregatorilor romani in
Dacia, can var fi contribuit la penetratia ci des-.
voltarea dreptului roman aici, drept care, Baca nu
s'a putut statornici ski iiaradacina cu totul in vie aa Daciei, va fi la'sat tc;tuqi unele urme pe care
vom incerca sa be discriminiim in lectiunile viitoao.

re.
Acum ne vom margini sa spunem Ca guverna-

torul Daciei, acel praeses, acei legatos Augusti

avand dreptul de a emite edicte - jus edicendi a contribuit, de sigur, la patrunderea ideilor juridice romane in Dacia. Edictul pe care 41 emitea
- a fost calea cea mai de
edictum provin
Fasc. 10

www.dacoromanica.ro

-146seam& pe care dreptul roman a incercat sa se raspandeasca in provincia dacica.

Pentru a avea Intelegerea exacta a carcetarilor pe care le vom face asupra influentelcr
romane ce putem descoperi in desvoltarea mai tar-

zie a vigil juridice romanegti, trebue sa nu pierdem din vedere un fapt:

La epoca in care Dacia is contact cu
dreptul roman, dreptul acesta se afla in acea faza
de desvoltare a lui pe care not o cunoagtem sub
denumirea de faza clasica. Dreptul acesta roman,
dreptul clasic - aum it denumim in tratatele de
Drept Roman, - a That acela cu care provincia daGiza a luat contact. Deci, cand va trebui sa examinam o institutiune juridica romaneasca in lumina
dreptului roman, tend va trebui sa comp cram o institutiune juridic& romaneasca cu o institutiune
juridic& romana:corespunzatoare, trebue ca aceasta
institutiune romana sto vedem aga cum ea era la epoca clasica a dreptului roman, lientruca dreptul
clasic roman a fost acela ce ar fi putut fi introdus in Dacia, in epoca cuoeririi acesteia.
Atrag atentiunea asupra acestui fapt,pentru a evita dela inceput o confuziune care se poate faces gi tend spun ca "se poate face", ma exprim eufemistic, intrucat
aceasta confuziune unewww.dacoromanica.ro

-147on s'a gi neut. Astfel, de pilda, sustinatorii romanismului dreptului vechiu romanesc, gasindu-se in
fata prOblemei, - de nerezolvat din punct de vedere
roman, - a proprietaVii devalmage rom&negti gi ne.
avand cum sa explice aceasta proprietate devalmage
la Romani, printr'o soluVie de continuitate romans,
spun ea ea a fost canoscuta gi la Roma, de unde ar
fi putut sa treaca ci in lumea Daciei cacerite.
Este adevarat ea la ,Roma a existat

proprietatea gentei,dar aceasta proprietate digparuse din vieaVa romans la vremea contactului dintre
cele doul lumi - romans gi daca - qi deci nu mai
avea cum sa fie transmisa Daciei. La epoca cuceririi Daciei, dreptul de proprietate roman era astfel cum apare din sinteza formulelor jus fruendi,
utendi, abutendi, - conceppune atat de diferita
de conceptiunea proprietatii devalmage romanegti

care nu are nimic comun cu individualismul gi autoritarismul dreptului roman.

Am adus acest exemplu, pentru a se vedea
la ce inaheieri gregite s'ar ajunge, daca atunci
card vrem sa comparam o institutiune romaneasca
juridica cu o institutiune roman& am considera aceasta instituviune romans la o alts epoca a drepwww.dacoromanica.ro

-148
tului roman decdt la epoca lui clasicA,deoarece
dreptul clasic,dreptul din vremea cuceririi D&.
ciei gi din vremea urmAtoare acestei cuceriri
putut fi adzes in noua provincie.

asupra

acestei punct pentru a

inlatural dela inceput,confuziuni posibile in cer
cetArile asupra vechiului Drept romAnesc.
Am stetruit

Am spus ca guvernatorul Daciei

praeses

acest legatus Augusti pro praetore provinciae Da

ciae a contribuit de sigur la patrunderea-ideilor
juridice romane in Dacia, prin edictum provinciale
pe care avea dreptul s61 emits qi prin mijlocirea
caruia ideile juridice romane giau putut face
drum in noua provincie.
tiVi, din reminiscenVele studiului de
Drept Roman, ce este edictul.
In acceptiune larger, el consta dintr'o Co...

municare pe care magistratul o fAcea in public ci

prin care el anunVa o norms de drept sau o regula
ce ci propunea sa observe in cursul funqiunii sa,
le ca magistrat. In mod obicnuit, aceasta comuni
care magistratul o fAcea la intrarea sa in fungi
tiune.
www.dacoromanica.ro

- 149

La Roma, cei cari in virtutea lui jus edicendi dau atare edicte erau retorul urban,pretorul

omala gi edilii curuli. De obiceiu, edictum acesta in care pretorii urbani, peregrini qi edilii
curuli enuntau normele de care vor fi condugi in e-

xercitiul funcViunii for gi pe care igi propuneau

sal le aplice, se publica in forum.
In provinciile roman, magistraVii can a-

veau acest jus edicendi erau Lamosii qi quaestoDeci in Dacia noastra era legatus Augusti pro
praetore provinciae Daciae.
res.

Edictul acesta,pe care lam schitat pe

scurt qi care era publicat de magistrat la intrarea lui in funcViune, este numit edictum perpetuum.
De sigur, nu in sensul ca 'cent edict igi avea o
aplicare perpetua; ci 211.112-12.2. in sensul ca el

ramanea in vigoare in tot timEll_lautei functia:

nilor magistratului care a emis acest edictum.
In afar& de acest edictum perpetuum, intalnim in practica vieVii juridice romane, un alt
edict - edictum repentinum - care este admis in
cursul func:O.unii magistratului, pentru a rezolva
o situatiune gi solutiona o *eta neprevazuta qi
care speta nu poate fi inc adrata in cuprinsul e
tului perpetuum.
www.dacoromanica.ro

-150Aceste edicte, despre care am vorbit /Ana

&cum, nu ramaneau in funcViune cleat pe timpul duratei functiunii insagi a magistratului enitent.
Cum magistratul - vorbim de pretor - este
numit pe un an, urma ca la capatul fiecarui an edictul sa fie inlocuit sau reinnoit. In practica lucrurilor, se statornici ins& obiceiul ca edictul anterior sa fie menVinut in clauzele lui bune gi, incet, incet, edictul emis pentru un singur an igi
prelungi puterea gi continua a fi observatpdavenind
din edict anual un edictum translaticium. Aga &a
craat dreptul pretorian, numit gi drept honorer.
Edictele translaticia fiind deseori reinnoite, se
ajunse cu vremea a se da reculelor edictate o
fixitate gi o stabilitate asemenea legol insagi.AsiL:urand in mod constant ca in imprejur6ri simila-

re maGistratul va da aceeaqi solutiune,magistratul

ajunse sa creeze,pentru cei supugi jurisdictiunii
sale, o stare de fapt eChivalenta cu o stare de
drept.
Odata aceste notiuni expuse sumar,revenind
la jU3 edicendi Al guvernatorului Dacieival acelui
legatm Auglisti pro praetore provinciae Daciae, putem socoti ca grin mijlocirea prerogattvelor de emitent de edicte, acest 12.2:182.1204-11 a Inlesnit
www.dacoromanica.ro

- 151 penetratia dreptului roman in Dacia. Yu avem niciun

izvor istoric ci nici un monument epigrafic care sa
ne lamureasca mai amplu asupra acestui edictum provinciale aplicat in Dacia. E cert insa ca acest edictum a existat ci in provincia daoica ci oricat ar
fi fost de redus dupes 3alvius Iulianus acest edictum provinciale in partea lui inovatoare, este totugi ucor de admis ca gi in provincia noastra daciea dreptul roman clasic se va fi strecurat pe calea
aceasta edictala.
Dar aici creil ca este locul sa facem o dbservatie care se cere retinuta.
Daces grin mijlocirea lui .jus edicendi al

guvernatorului Daciei, al acestui legatus Augusti ,

dreptul roman, - sub forma aceasta jurisprudentiala, - a patruns in Dacia, nu-i mai putin adevarat
igi trage
dl dreptul acesta creeat jure edicendi
puterea din cutuma. Macictratul cuprinde, in edict,
dreptul consuetudipar

obi c eiul locului.E1 transpu-

ne, in litera edictuluir conceptia de vieata a acelora carora edictul le este adresat. Cicero prezinta chiar acest edict al magistratilor ca pe una din
sursele principale ale dreptului consuetudinar. Cu
alte cuvinte, edictul aullmatatii acest drept 'consuetudinar7
www.dacoromanica.ro

-152De aceea, cum edictele acestea nu exprimau atilt opiniunea juridic& a magistratului emitent, cat o transpunere in forme juridice a unei
cutume locale, a unui obiceiu, mai niciodatA edictul acesta nu era denumit cu numele aatorului s&u,
cu numele magistratului emitent. Edictul ici pierduse individualitatea. El este citat dupe obiectul
insugi al edictului (de ex.: de minoribus successorium) sau era citat cu cuvintele dela inceputul
edictului (de ex.: Quorum bonorum).
Am spur c& edictul magistratului igi trgea puterea din cutuma gi 06, in fapt, deseori ele
nu raceau cleat s transpuna in forme juridice un
obiceiu local.Aga dar - gi pentru a ne mdrgini consideraViunile noastre numal la edictul guvernatorului Daciei - putem conchide ca dacd, pe de o parte,
pe calea acestui edict provincial, dreptul roman
ui -a inlesnit penetraVia in Dacia, pe de alta par-

te - cum edictul provincial se inspira din cutuma

locala - este de admis c6 acest edict a inlesnit
consfin'irea legal& a dreptului local.
Erin tirmare,pe de o parte, prin mijlocirea edictului guvernatorului Daciei, ideile juridice romane au putut p&trunde In provincia daciea;
iar,pe de alt& parte, prin mijlocirea aceluiagi ewww.dacoromanica.ro

- 153 diet, care - cum am vazut - transpunea deseori.in

forma oficiala o cutuma locals, dreptul local da

cic s'a putut perpetua, la adapostul donsfintirei

sale legale prin edictul guvernatorului dacic.
Acest fenomen de conservare a ideilor juridice locale, cu ajutorul magistr4ilor romani,
s'a putut cu atat mai ucor desfacura cu cat ctim
ea Romanii cuceritori lasau, in destul de larga
masura, ;opoarelor cucerite obiceiurile for juridice locale1).
+ ++

In afar& de calea aceasta prin card view-

Va juridica roman& a patruns in Dacia, de sigur ca

opera de romanizare a nouei provincii vs fi folo sit ci alte mijloace i va fi mers ci pe alte eat.

Singure, edictele provinciale, care au inlesnit penetratia in Dacia a ideilor juridice romane, dar
care intro masura - aca cum am vazut - au consfin tit ci perpetuat ci ideile juridice autohtone, nu
ar fi fost indestulatoaro pentru ca opera de romanizare sa se desvolte ci sa se desavarceasc6 pan&
la a ajunge sa creeze o romanitate rasariteana. Un

1) Ulpianus, Rat, 1,3 De legibu

www.dacoromanica.ro

34.

- 154 -

alt fapt a completat aciunea edictelor provinciale ci a contribuit la crearea unei luml romane in
Dacia cucerita. Acest fapt este organiz area admi-

nistrativa romans a Daciei.

Organizarea administrative romang a provinciei dacice constitue, de sigur, un factor de

seam& pentru patrunderea romanismului in Vinutul
carpato-dungrean.
Poarte pe scurt vom schiVa aceasta orgar.
nizare, pentru oa,

avand din lectiunea precedents imaginea Daciei romane sub raportul impgrVirii
teritoriale a acesteia in cele trei Dacii gi deasemenea sub raportul ierarhiei aparatului de Stat roman din aceste trei Dacii, - sa desavargim acum
ivaginea organizarii Daciei ca provincie romang.

Chiar data informaViile istorice privitoare la organizarea administrativg a Daciei romane nu sunt indestulatoare pentru cape temeiul lor,
singure, sg se ,.)oaA;a alcgtui un tablou al acestei

organizari, ele ne pot totugi inlesni o atare alcatuire, pentru desgvargirea cgreia putem folosi gi

informatiile privitoare la alto provincii romane,www.dacoromanica.ro

-3.55dat fiind ca sistemul administrativ roman este ace1)

Iasi in toate provinciile romane .

Din punct de vedere administrativ, Dacia
- provincie romance - avea urmatoarea infaVigare:

trei erau formele de vieaVa in care traiau, in vremea st4panirii romane, locuitorii Daciei.Le citam
in ordinea insemnataVii lor:
Coloniile
Municipiile
Satele
Sa incercam sa InfdvicAm foarte in scurt

pe fiecare din cele trei forme de vieaV6 - coloniile, municipiile gi satele.

Intre cele dintau doug forme de vie45.,care anandoua erau ordgenegti - coloniile gi municipiile - diferenvele nu sunt totdeauna ugor de stabilit. Situatiunea for de Drept este oarecum asemanatoare.

A) Coloniile erau agezgri oragenegti. Locuitorii for aveau din punct de vedere de Drept o
situatiune superioara. Ei aveau plin6tatea drepturilor. Aveau jus sufragii gi jus honorum,deci dreptul de vat pentru alegerea marilor dreggtori la Ro1) Vasile Yaryan, spud N.Iorga, Istoria Romanilor,
II,p.192.
www.dacoromanica.ro

156

ma qi dreptul de a fi ei in isgi alegi in dregatorii

le romane. Am spune ca erau electori gi eligibili
pentru inalta ierarhie administrativa romans.
Au fost colonii carora li sta recunoscut
chiar gi jus italicum, cu alte cuvinte carora li
s'a recunoscut privilegiul scutirii de plata unor
dari directe gi care colonii, printr'_o fictiune,e
rau socotite ca fiind in Italia insagi.
Prin ur-mave, coloniile erau agezari crave
negti a caror inseranatate este ugor de banuit,daca
aflam ce situaViune superioara li se recunoscuse in
structura vietii Statului Roman.
Dar data coloniile aveau

o situaViune pre
pe acum ca acea

ponderenta, trebue sa ohservam de

sta situatiune nu s'a putut men-tine aceeagi decat
atata vreme cat Roma a stapanit oficial in Dacia .
Situat,iunea privilegiata a coloniilor nu s'a putut

pastra detest in cadrul vietii de Stat romane. Ca.nd

Statul acesta oficial avea sa dispard, insati si

tuaViunea coloniilor avea sa decades, fiindca baza
vietii for era oficialitatea romans.
Nu tot astfel era situatiunea celeilalte
forme de vieata, a celeilalte agezari oragenegti
care venea, in ordine, dupe colonii gi care era mu
nicipiul.
www.dacoromanica.ro

-157
B) NUnicipiile erau gi ele agezari urbane.
Situatiunea for juridica va fi Post ceva mai redusa
cleat aceea a coloniilor. Locuitorii municipiilor
vor fi avut drepturi mai resiranse decat locuitorii coloniilor. Dar aceasta diferenVI care ageaza
municipiul pe o treapta mai joasa decat colonia nu
se observa cleat pang la o vreme; caci curand,inca
sub Republica Romania, unele municipii aveau sa capete jus sufragii gi jus honorum, dreptul pe care
am vazut ca-1 aveau locuitorii coloniilor. Ba sub
August s'a mers Inca gi mai departe gi s'a recunos.cut uneori gi municipiilor\acel .jus italicum pe care 1-am intalnit in unele colonii gi anume In urmatoarele cinci colonii pe care le cunoagtem ca au avut jus italicum: Saxmisagetuza, Dierna, Apullam,
Napoca gi Patavissa.
Prin urmare, Inca Inainte de cucerirea Daciei gi de transformarea ei in provincie romana,e-

rau in structura imperiului roman

municipii cars

aveau - ca gi coloniile - plinatatea drepturilor t

jus sufragii, jus honorum gi, uneori, chiar gi p_Ls

italicum. Daca, deci, inca sub republics gi apoi

sub August situaViunea coloniilor gi a municipiilor
din cuprinsul Vinuturilor supuse stapanirei politiwww.dacoromanica.ro

158

ce a Romei era cateodata aproape aceeagiou atSt

mai mult este de admis a ea va fi fost aproape aceeagi la o epoca mai tarzie, in speVa la epoca
transformarii'Daciei in provincie romance.
Dar data din punct de vedere ,juridic locuitorii municipiilor vor fi avut o situaViune aproape asemanatoare situapunii locuitorilor coloniilor, este de- remarcat a din punctul de vedere al
posibilitaVilor de dginuire a municipiilor, aces-

tea din urma aveau o situa-iune mai forte.'Intr'adevar, locuitorii colontilcr erau adugi din alte
parti; veneau din lumea romance din afara, veneau
de pildg din Italia insagi. Locuitorii insa ai mu-

nicipiilor erau in mare parte indigent, erau localnici. Baza municipiilor era in large masura autohtona, localnica. yCi atunci s'a intamplat procesul
urmator: tend oficialitatea romance avea sa dispara

din Dacia, colonii15 - care traiau prin aceasta oficialitate- aveau sa alba aceeagi soarta. Munici-

piile aveau
nistrative,
ne; dar cum
digena, elo

gi ele sa dispara ca organizaTe admi()data cu dispariVia oficialitatii romamunicipiile aveau gi o baza localg,ins'au putut perpetua, decazand firegte

la, rangul de agezare rurala. Dar vieata for etnica

s'a continuat gi s'a pastrat:
www.dacoromanica.ro

159

i aici, o paranteza pentru a atrage atenViunea asupra unui punct important de istorie roma
neascd, asupra C,aruia vom reveni, dar care este bine s fie cunoscut dope acum: paled la retragerea

aureliand a fost aici in Dacia o vieata romand ca

re ne-a transmis numeroase monumente epigrafice,numeroase inscriptiuni. Noi avem dovezi epigrafice din
Dacia; dar aceste dovezi nu ne yin decdt din vremea
stdpAnirii oficiale a Romei in Dacia. Dar odatd. ce
_aceost& stApomire oficial& roman& it Dacia s'a eargit, inscripViunile au incetat. Din aceastA brused
incetare a inscriptiilor s'a dedus de &titre istoricii adversari ai continuitaVii noastre in Dacia ca
vieata insail roman& incetaz3 in aceste parti. Nu
poate fi o mai neintemeiatd concluziune, a cArei
singurd scuzA se gasegte in patima color cars au
formulat-o.
Explicarea tncetarii brusce a inscriptiuni1or in Dacia se explicd tocmai prin fenomenul enuntat mai, sus. Municipiile, cars aveau gi bazd locar-

11, indigence, nu au dispdrut, dar au decAzut la rangul de agezdri rurale. Ori Varanul nu ridicA stele
funerare in piatrce gi nici nu se inmarmanteazd In
sarcofage de mammord sau granit pe care-gi scrie
numsle.
www.dacoromanica.ro

-160
Incetarea inscriptiunilor romane din Dacia,
()data cu retragerea oficialitatii romane,se explic&

nu printr'un hiatus de vieata roman& - cum au vrut

sa creada istoricii unguri - ci grin decaderea vie
tii municipale romane la rangul de vieata rura16:
Indhizand aceast& paranteza, s& reiau firul
expunerei in ce privegte coloniile gi municiPiile,
pentru a vedea care nea fost organizarea adminis
trativ&, organizare pe care o voiu schita foarte
1)
sumar
.
4i cele dinta gi celelalte
deci gi
niile ei municipiile - aveau ca organ de conducere
un consiliu compus din 20 de membrii gi care consi
liu se chema ordo decuriorum. Acest ordo era deci
un fel de consiliu municipal. Din mijlocul acestui

colo

consiliu se.alegeau organele de conducere efectivA

a coloniei gi a municipiului. Aceste organe erau,
in colonii, doi consilieri,decurionii iar in mu
nlcipii erau patru.
Nu este greu de bInuit cam ce atributiuni
vor fi avut duumvirii din colonii gi quatorvirii
din municipii. Ei aveau atributiuni administrative,

1) Paul Negulesco, Histoire du droit et des insti

tutions de la Roumanie, Paris, 1898
www.dacoromanica.ro

- 161--

dar aveau gi atributiuni judecatoregti. De unde gi

numele lor: duumvirii sau quatorvirii jure dicundo,
deci erau gi magistrati earl "spuneau" dreptul.

Functiunea duumvirilor era nu; aceea a

quatorvirilor era cincinala.Fin urmare, cei dintai
erau alegi pe un an, ceilalti pe cinci ani.
Dintre acegti quatorviri, in municipii se a-

legea unul care era riimp......r.Era - am spune

astazi - primarul.'

Noi retinem aici, dintre prerogativele acestui primus quatorvir, cum *i dintre acelea ale duunvirilor gi quatorviriloreprertgativele jure dicundo,

deci prerogativele for judecatoregti in virtutea carora ei "spuneau dreptul".

Aqa dar, in afar& de edictul pzovincial al
guveraatorului Daciei - al lui legatos Augusti - gi
prin mijlocirea carui edict dreptul roman patrulse
in Dacia, putem socoti ca gi edictele acestor m.tgistrati locali din colonii gi municipii au jucat functiunea de vehicul al ideilor juridice Tommie. Deci
gi grin exercitarea atributiunilor jure dicundo ale
acestor magistrati locali, dreptul roman va fi putut
sa-gi inlesneasca accesul in Dacia provincie romana.

Nu vom starui mai molt asupra organizarii acelui ordo decurionum, deci a acelui consiliu muni-

Fasc. 11

www.dacoromanica.ro

- 162 cipal pe care 1-am intAlnit in colonii gi municipii,

ci nu, vom tnsista mai mult nici asupra duumvirilor

din colonii sou a quatorvirilor din municipii.Evolutia for nu ne opregte acum aten,iunea. Vom spune doar
atAt: ca in afara de atributiunile administrative gi
judecatoregti, ei au avut, dela o vreme, ci atributiuni fiscale - insarcinati fiind cu s',:.7ngerea birurilor - ci vom spune doar ca ,dela o vreme situatiunea
for a decazut.

Vom addoga, pentru a completa tabloul organizarii coloniilor gi municipiilor, ca in afarA de

duumviri ci quatorviri, mai intalnim ci edili, ale
cAror atributiuni nu e greu de bAnuit care vcr fi
fost: ei se ocupau cu probleme edilitare - construetii, infrumusetarea agezarilor orligenegti,etc. Vom
mai edninti pe auaestori, ala cdror atribu'guni e-

rau de'ordin fiscal. Quaettorii erau un fel de ca

sieri comunali.
gi edilii ci quaestorii erau functionari in
stibordinea duumvirilor gi quatorvirilor.

Ca sA nu rAmAnd expunerea incompletA, vom

mai aminti ca, agezArile acestea oragenegti aveau in

fruntea for ci cate un defensor, cAte un patron,care era o persoand mai cu vazd gi care, aca cum insagi numele lui o aratd, putea la nevoe sA apere inwww.dacoromanica.ro

-163teresele respective ale aeezarilor or4eeneeti.Putem, de pildapcita numele patronului, defensorului

Sarnisagetuzei: este inagi guvernatorul Daciei,Insugi legatus Augusti pro praetore provinciae DaciaeClaudius Tiberius Pronto.
C) Satele.

In al troilea rand veneau deci sateleogezari rurale a caror populatie era in deosebi vechea
populatie indigene:, autohtona. Am spus "in(deosebi",
pentruca nu intotdeauna era numai populatiune autohtona, ci uneori gasim in vechile sate ei colonieti romani; ba uneori gasim chiar sate intemeiate de nouii veniti romani.'Procesul intemeierii satului roman era acesta: colonistul roman igi agoza
o "villa" in jurul careia, cu vremea, coboritorii
lui agezau alte "villas. gi acestea, inmultindu-se
prin perindarea generatiilor, se transformau intr'un "vicus", deci intr'un sat care deseori purta
chiar numele primului colonizator ce -ui agozase
aici "villa"; Putem cita de pilda: Vicus 4uintionis
(satul lui Quintio), Vicus Celeris (satul lui Celus) sau Vicus Secundini (satul lui Secundinus) .
Fenomenul acesta topic - numele uatului derivat din numele primului colonizator, deci satul
www.dacoromanica.ro

164
botezat dupes stramogul eponim - nu este un fenomen

propriu vietii romane in Dacia. Il vom int&lni mai

tarziu in tarile romanegti in forme perfect identi

ce gi, cu acel prilej, vom vedea ca in aceleagi for
me il int&lnim ci in vieata altor neamuri.
Asupra acestor sate stravechi nu m& c
preso mai mult. Voiu rcveni asupra lor, pentru a
trage, din caracterul de permanent& al vietii sa
tegti din provincia roman& a Daciei, concluziuni
le necesare istoricului vechiului Drept rom&nesc.
Pima atunci, sfi arunam in aceast& a doua
parte a lectiunii de astazi, o fugara privire asu
pra organiz6rii sociale a Daciei
dupe ce in pri
ma parte a acestei lectiuni an schitat organizarea
administrative a provinciA. dacice.

Am vazut intr'o lectiune anterioara, in

care am inf&tigat pe aborigenii Daciei, care era

aleatuireavietii

sociale a acestora ci am vazut

c& vieata social& a DacoGetilor se inf&tiga in
forme simple, forme care suet cam aceleagi la toe:-

te'popoarele intr'o anumit& fez& a evoluViunii lor.

www.dacoromanica.ro

-165Am vazut ca in organizarea sociald a vie

Vii dacice se disting trei st-oaturi: nobilii,oa

menii de rand gi sclavii.

Odata.cu introducereavieVii oficiale ro

mane in Dacia, aceasta stratificare socials, atat
de simple, se schimb6 gi devine mai complicata cle
at fusese in vechea Dacie.
Deacum inainte, viea-a din provincia roma
ns a Daciei ne arat:5. urmAtcarele categorii socia
le:

A) Cetatenii romani.
B) Locuitorii municipilla.
C) Peregrinii.
D) Sclavii.

SA revenim in foarte scurte cuvinte asu

pra fiecareia din cele patru categorii sociale ci
tate mai sus.
A) CetUenU.roluani. AceOla aveau piing
tatea drepturilor; deci aveau .4121.21. 42.2s
honorum ci uneori illajtalicum.`Crau, aka dar, lo
cuitoriicoloniilor gi erau vet3ranii, adica cei
can facusera serviciul militax ci earl se libe
rasera. Daces acecti veterani nu fusesera cetateni
romani, ei deveneau decimal_ dupe 25 de ani de
serviciu, la liberare. Rolul acestor ceta.Veni rowww.dacoromanica.ro

-166
mani a fost cu totul insemnat in procesul de Toms
nizare a Daciei, Cum legiunile romane in Dacia e
rau permanente gi c.um deli soldatii din ac -ste le
giuni ramaneau multa vreme in Dacia, deseori ei
sfargeau prin a lua de sotii femei dace. Acestea,
impreuna cu copiii lor, se agezau deobiceiu in ju
rul taberei in care se afla soVul militar; se age
zau in aka zisele canabe. Cand sotul se libera din
armata, el devenea - data nu fusese mai inainte cetatean roman, cu toti ai sai
B) Locuitorii municipiilor veneau imediat
dupa cei dintai. *i ei erau cetateni, dar de o ca
tegorie ceva mai jos; caci data aveau gi ei 'us su
fragii ci jus honorum, nu aveau in genere 'us ita
cetateni ro
licum. Ei ar fi, - ca-sa spunem ac a,
mani de categoria a 11a. Ceea ce enuntam acum es
te valabil in principiu pentru locuitorii munici
piilor; dar trebue sa obsery ca situatiunea nu a
fost aceeagi in ce privegte pe locuitorii tuturor
municipiilor. Caci Romanii, can erau foarte inge
niogi in a starni emulatia intre municipii, ras -

plateau unele municipii ridicandule la gradul de

colonie aga cat prin aceasta promovare a municipii
lor la rangul de colonieolocuitorii celor dintai
callatau o situatiune echivalenta cu
www.dacoromanica.ro

situatiunea

-167
locuitorilor din colonii.

Fenomenul acesta se intalnegte frecvent in

Dacia. Iata, de exemplu4142214 (Clujul de astazi)

o aflam ca municipiu; dal. sub Marcu Aureliu o gay.

sim ridicata la rangul de colonie. De aocmenea municipiul Sarmise etuzar el e3te curand, Inca sub
Trajan, ridicat la rangul de colonie. Tot astfel
Malva (a carei identificare topografica nu putem
s'o facem cu precizie) este intnicipiu in vremea
lui Traian, der o gasim inaltata la rangul de colonie sub Marcu Aureliu. Drobeta (care este TurnulSeverin de astazi), figureaza pe vremea lui Adrian
printre municipii, dar o intalnim sub Septimius Sever cu rang de colonie.
Exemplele din Dacia sicr putea i.nmalti cu
Patavissa (Turda de astazi) , Aquae (astazi Celan

din tinutul Bunedoarei) gi iite agezari oravenegti

iar dela o vreme
pe care le intalnim ca munici
le aflam cu rang de colenin.
`Deci Qi locuitorii municipillor, ace, ti ce-

tateni din categoria a II-a, au cdpatat - pzin21.2=

movarea Lamlf.12.i24a.lor la rangul de colonie - situatiunea juridica pe care o aveau locuitorii coloniilcr.
www.dacoromanica.ro

168

C) Peregrinii veneau in al IIIlea rand:A

cegtia erau vechii locuitori ai Vasil transformate
in-provincie romand; erau - pentru a ne referi la
tinutul nostru - autohtonii Daciei. Ei nu erau ce7
tateni romani. Situatiunea for insa ayea,cu vremea,
sa se schimbe. Intr'adevar,prin faimosul edict al
lui Caracala din anul 212,prin care s'a extins tutu
ror locuitorilor imperiului jus sufrszil.i,deci drep

tul de vot, peregrinii acegtia an devenit cetateni

romani.

Dar aici se cere facuta o dbservatiune in ce

privegte pe peregrinii Daciei. Chemati la cet&te

nia romanA prin edictal lui Caracalatei nu au trait
cu situatiunea de cetateni romani dee-ft foarte pu
tini ani; caci dupa acord'irea de catre Caracala a
dreptului de cetatenie roman& peregrinilor, la a
nul 212 - peregrinii Daciei au mai trait sub stap&
nirea oficial& a Romei doar foarte scurta vreme,p&
na la anul .271 - anul retragerii aureliane, - deci
pease dboanii.
Lucrul acesta se cere retinut, caci el va
contribui s& ne inlesneasca explicarea fenomenului
istoric in care au cred gi anume sa ne inlesneasca
explicarea faptului ca locuitorii Daciei nu au fost
www.dacoromanica.ro

-169cu totul adugi la vieala juridica romans, nu gi-au

irJugit aceasta vieata pierzandu-gi vie4a for juridica anterioara,ci gi-au pastrat intrto larga masura
stravechile for deprinderi sociale gi juridice: Au
fost prea scurta vreme peregrinii Daciei supugi, cu
titlul de cetateni romani Dreptului roman,pentru ca
acesta sa se fi incetatenit in mod trainic in vieala
perecrina a Daciei.
D) Sclavii veneau in al IV-lea rand. Ei se
recrutau dintre prizonierii de razboiu, dintre cei

rap4i sau cumpar4i. Targurile de sclavi erau instittqiuni curente gi cunoscute.

Asupra situaViunei juridice a acestor oameni
lipsiVi de libertate personals nu avem sa staruim.Ea
ne este, de sigur, desavargit cunoscuta din studiul
Dreptului roman.

+ ++

Aceasta este stratificarea socials a Daciei

dupes cucerirealtransformarer in provincie romans gi
integrarea ei in vieqa imperiului roman.

+++
www.dacoromanica.ro

-170Pentru ca tabloul acesta sa nu fie

incomplet, vom adaoga ca in Dacia, pang la o vreme - gi

eel putin pang in primul veac de st6panire romance
ci, pare-se, chiar ci in al 11-lea veac - a existat
o altd categorie de oameni: cclonul.

Numele acesta ar putea crea o confuziune in

spirite gi de aceea asupra lui atrag atenviunea."Coloni" gi "locuitorii din colonie" nu sunt aceeagi
entit ate juridica; sunt doua notiuni distincte. Am
vazut ce era locuitorul din colonie. Colonul este
altcevat el este sateanul legat de pamant, adscrip=
tusza..ebaeL pe mocia pe care se gasegte.
Dar nu voi starui asupra acestei institutiuni, care nu intra in cadrul preocuparilor cursului nostru din acest an.
Pentru a ne reimprospata, doarfoarte sumac,

amintirea ci a avea o idee aproximativa de ce va fi

fost in imperiul roman colonul, sa ne gandim la o ea-

tegorie de oameni din trecutul romanesc a caror situatiune sociala gi juridica era asemanatoare situatiunei colonului gi acegti cameni erau "vecinul" in
Moldova, "rum'knul" in Tara Romaneasca, "iobagul" in
Transilvania.

Colonatul in imperiul roman a Post o institu-

tiune de origin fiscald gi a luat nagtere dintr'un

www.dacoromanica.ro

- 171 -

proces ugor de inVeles gi frecvent intalnit gi in

trecutul altor taxi, de 'Aida in trecutul Varilor
noastre:\cand cultivatorul de pamant ajunse un om
inglodat de datorii fates de fist, fiscul - pentru

a-gi realiza drepturile sale - lua obiceiul dela o

vreme de a Linea ca datornic nu pe fiecare cultivartor in parte,ci pe stapanul insugi al moglei unde
lucra muncitorul de pamant. Stapanul, pentru a-gi
asigura braVele de munca gi, prin aceasta, pentru
a-ci asigura putinVa de a face faVa exigcnVelor fiscale, sfargi prin a aservi pamantului pe muncitorul
care - astfel - ajunse colon.

+++

Aceasta era organizarea sociala, fugar creionata, a Daciei.

Amintesc aici, far& a ma opri catugi de pu-

tin asupra ei, gi institutimea perfect cunwcuta a

fl colegiilor", care erau asociatiuni profesionale,
bresle - le-am spune - alcatuite din persoane care
au aceeagi meserie, sau au acelagi loc de origina
etnica sau aceeagi religie. Le amintim numai, farce

sa facem nici un popas in dreptul lor, caci pentru

cercetarile noastre ulterioare, care vor purta asuwww.dacoromanica.ro

-172pra originalitdVii vechiului Drept romanesc gi asupra influenVelor culturale romane, slave,bizantine,
ce se vor fi putut exercita asupra acestui Drept gi
pe care vom incerca ad le discrimindm la vremea lor,
institutiunea colegiilor nu este un izvor de sugestii.
+ ++

Iatd tabloul Daciei romane, a carei vieata

in cadrul imperiului roman nu avea sd fie de lung6
duratd. Dupd o strAlucita existents de vreo 150 de
ani, vieata romans oficiald a Daciei sta. incheiat.
Inca data dupe moartea lui Traian, hotarele Daciei sent turburate de baMbari. Iazigii, Roxolanii
(acegtia cunt Sarm4i), Marcomanii, Costobocii,apoi
GoVii (pe timpul lui Caracala), apoi iardqi Sarmatii, Dacii libezi 4i apoi din nou GoVii atacard in
multe rInduri hotarele Daciei.
Nevoia de a apdra hotarele imperiului impuse
o scurtare a frontului acestui imperiu.Retragerea
oficialitdVii romane deveni o nevoie de Stat .Ea se

desdvdrgi sub Aurelian. Dacia pierdu, astfel,contac-

tul cu imperiul. Trebue insd ca un lucru sd fie biwww.dacoromanica.ro

-173ne inples:'nu a fost acoasta retragere un act im.

provizat gi executat intr'un iureg care va fi la

sat in urma lui golul gi pustiul ci care ar fi la
sat Dacia in mAna unor dugmani gata sa distruga to
tul: agezari gi oameni ramagi farce stapanire roma.
naa Retragerea aurelian& s'a sgvargit pe temeiul
unei intelegeri cu Gotii, can devenira flfoedora
imperiului,deci aliatii acestuiagi obligandu
ti"
se sa nu mai atace imperiul.
Astfel retragerea oficialitatii roman() nu
a lasat gol in urma ei. Ci aici, in Dacia, a rams
statornica o lume rural& de veche agezare, o lumo
care este rezultatul unei Indoite sinteze:sinteza
stravechilor elemente rurale autohtone tracice gi a
acelor elemente rurale italice despre care am vor
bit ci care se strecurasera in tinuturile acestea,
Inca inainte de cucerirea for de catre Romani.Cuce
Area gi stapanirea oficiala romans vor fi contri
buit la sudura acestor elemente Varanegti tracice
gi romme, in sensul ca lea ingaduit ca aceasta su.4
dur& sa se faca in linigte gi la adapostul puterii
imperiului stapanitor; dar iu ele au hot:grit de
crearea unoi romanitati rasaritene, romanitate pe
baza ins& hotaritor tracicaolume romans care acum,
data cu pierderea contactului pe care-1 avusose Dawww.dacoromanica.ro

- 174 -

cia cu imperiul, intra intrto alter epoca, in area

epoca pe care o numim evul mediu romamesc, ev mediu in care se va pldraddi poporul romanesc:

In tot acest ev mediu romanesc, elementul

etnic care a venit gi a nuantat sinteza, acum desdvargitti traco-romans, aveau sa fie Slavii, a carer

contributie in domeniul social gi juridic, ca ci

in domeniul linguistic, va trebui urmaritd gi definita.

+ ++

www.dacoromanica.ro

-175

IZVOARE 41 INRADRIRI SLAVE

Mitre sfargitul veacului al III-lea, cand

amenintarile barbare dinspre Orient devenira mai
frecvente, lumea oficiala romaaa parasi definitiv

provincia dacica.4ceasta nu inseamna ca elementul

autohton tracic, romanizat i= parte, gi elementele
romane care se legasera de pamantul Daciei au urmat
gi ele ordinul de retragere oficiala.
Nu vom intra in discutiunea,care nv intotdeauna s'a facut cu seninatatea gtiintifica necesa,
rat a continuitatii traco-romane in Dacia.Pralema
a incetat de a mai fi controversata - cel puffin in
lumea gtiintei oneste - gi astrzi faptul continuitatii este neindoelnic stabilit.
Dupa retragerea romana, poporul daco-roman,
a carui sinteza se plamadea acum, a avut de patimit
dupa urma nesfargitelor migratiuni de popoare care
- unele - au putut rasa urmele trecerii for

aici,

dar care nu au tulburat procesul insugi de alcatuire a neamului romanesc.

Nu ne vom opri asupra trecerii, mai pagnice
www.dacoromanica.ro

- 176 san mai in iureg, a Gotilor, Hunilor, Gepizilor gi

- mai tarziu - a Pecenegilor, Cumanilor gi Marilor, intrucat trecerea for nu a adancit urme in
vieata poporului nostru, urme care sa se recunpasca
in structura vietii noastre juridice ci sociale gi
asupra carora istoricul vechiului drept romanesc sa
aiba a se opri.

Dar data peregrinatiile acestea prin Dacia

nu cer istoricului de Drept sa facii un popes mai
lung asupra-le, intrucat in structura vietii noastre juridice popular nu se recunoso urmele acestor
peregrinatiuni de popoare, istoricul Dreptului romanesc nu poate sa nu se opreasca staruitor gi atent asupra procesului etnic care s'a desavargit
prin salAgluirea in Dacia a neamurilor slave, a caror smintire se regdsegte in diferitele domenii ale vietii poporului romanesc.
Contactul mai direct gi mai de lung& dainuire intro: elementele etnice aborigene gi elementele

etnice slave venite mai tarztu a dus la penetratia

in vieata populara a aborigenilcr Daciei a numeroar.

3e idei gi deprinderi, care se pot recunoagte gi in

domeniul vietii juridice, dup6 cum glotologia ni be
dovedegte in domeniul linguistic.

Asupra procesului desavargit din contactul

www.dacoromanica.ro

- 177 autdhtonilor Cu Slavii se core sa ne oprim mai mult,

caci el ridica numeroase probleme in domeniul vieVII juridice romaneqt1. Bidica aka de multe proble-

me incat - anticipand asupra unor chestiuni ce vom

ineaVica mai tarziu - vom spune ca o intreaga coala istorico-juridica romanesca, prin exponenti de
autentica autoritate stiintifica, susVine ca vechiul Drept consuetudinar romanenc, in elementele
sale esentiale qi in structura sa, poate fi explicat prin hotaritoarea infuziune de obiceluri juridice slave. Cand teoria slavista a originelor Dreptului consuetudinar romanesc ocupa in doctrina istorico-juridica romaneasca un loc atat de insemnat;

cand oruditi ca George Popovici-Robeanu, C. Dissescu, Dl.Prof. Paul Negulescu q.a., dau, prin numele
lor, atata greutate acestei teorii; cand in sari jurisprudenta romaneasca, in rarele spete in care a
fost nevoita sa-*1 saute orientari in Dreptul cel
vechiu 1) , iii insugete teoria originelor slave,
datori suntem sa ne oprim mai indelung asupra
potezei slaviste.

i-

+ ++

1) Curtea de Apel din Craiova, V."Dreptul", 1893,

nr. 26

Faso. 12

www.dacoromanica.ro

178

Slavii patrunsesera in regiunea Dunarei a

Balaanilor gi a Adriaticei catre veacul al V-lea,
"cdnd poporul roman era acum format gi avea un caracter gi o limbs care ii erau proprii. In aceste
conditiuni, Slavii, degi duceau aceeaqi vieatA ca
Romanii, nu au putut sa schimbe inst sufle tul acestora din urma, popor de esent& da:o-romans ".
Din convietuirea Romanilor cu Slavii sta.
petrecut, de sigur, un proces de inraurire reciproea - ci nu numai un proces de slavizare a elemente-

lor indigene, sigimproces in sens inrs: de asimilare a multor :73;_vi de catre Romani qi de aducere la vier.sta romaneasca a multor elemente slave.
Le sigur, Slavii ntan vietuit in partile
noastre fora sa fi lasat urmele vietii for aici.
Numai o prejudecata nejustificata gi negtiintifica

ar respinge ideea insagi a unor inrauriri strain in speta ideea aportului cultural slay in sinteza
romaneasca. Is alcauirea acostei sinteze,contribuVia slava este, de sigur, insemnata. A recunoagte
ce vine dela altul, nu inseamna a micgora cu ceva
valoarea fondului national. 'In oe ne privegte pe
not Romanii, fondul national ne este dacia, cu o
masivt contributie de vieata romanica gi cu o destul de insemnata inraurire cultural& venita din
www.dacoromanica.ro

-179lumea
Rolul pc care 1-au jucat in Rdsdrit Slavii,in
dessdvargirea poporului daco-roman, star asemana Cu

rolul - Inca mai insemnat - pe care 1-au jucat neamurile germanice in forma-0.unea popoarelor romanice
apusene. In marea familie romanica, iata de pildd pt
Spanioli gi pe Francezi, cari,pe un fond stravechiu
ibero-roman, in Spania, galo-roman in Galia, au altoit numeroase inrduriri germanice.
Paralelismul istoric se desemneazd ci in ce
ne privegte pe not Romanii:'pe un straireehiu fond
daco-roman, am altoit unele inrduriri slab e, care

se recunosc gi sub raportul rases, qi sub acela al

limbii,gi sub raportul organizarii vietii noastre
sociale gi de Stat;
Nu vom eci din cadrul preocupdrilor noastre,
pentru a impieta asupra domeniului filologului gi
etnografului. E suficient, pentru a lumina orizontul pe care ne proiectdm cereetarile, sa spunem ca
qi etnografia constata multe infiltratiuni slave qi,
deaseMenea, glotolocia constata intensa qi variata
inrAurire slava in vocabularul romdnesc qi in unele
fenomene lexicale;

Cunoagterea istoricd a vietii 31avilor qi a

imprejurdrilor in care acectia au luat contact cu
www.dacoromanica.ro

.180lumea daco-romana e necesara pentru interpretareaa

consecintelor acestui contact. 0 expunere succinta

asupra vietii sociale gi juridice a Slavilor e necesara pentru cat prin confruntarea acestei vieti sla
ve cu vieata noastra, sa discriminam data gi in ce
masura Slavii au contribuit la alcatuirea vietii
juridice gi sociale romanegti.
+ ++

Neamul Slavilor era un neam foarte numeros,

lax patrunderea lui la not nu s'a flout in grupuri

razlete gi far& coheziune intre ele, ci a fast o
penetratie masivA ci capabila de a exercita inrauriri.'Erau Slavii acegtia Ostoritindeletnicindu-se
cu crecterea vitelor; dar erau mai ales agricultori
ocupandu-se - dupa clam relateaza scriitorul bizantin Procop - cu cultura avazului, a meiului gi a
canepei. Prin urmare, ei traiau in forme de vieata
asemanatoare vietii noastre; caci gi not eram pistori ci agricultori, cu observatia - esentiala , ca eram agricultori mai .vechi gi facand o cultura
mai vaxiata;
Atrag atentiunea asupra unui fapt: tend se
cerceteaza fenomenele de imprumutull culturale inwww.dacoromanica.ro

- 181 -

tre doua popoare, .trebue avut In vedere structura

vieVii fiearuia dintre ele. Nu se pot petrece feno

mene de imprumuturi reciproce decat intre popoare a
caror vieaVa poate gasi puncte de contact. Cel care
da cu imprumut, trebue sa g6seased la eel care is
cu imprumut un fond sufletesc asemanator cu al lui,

caci "sufletul omenesc nu prime4te in mod statornic

nimic eterogen 4i antinomic; fiecare gand nou trebue
altoit pe unul inrudit" - scrie Vasile Parvani).
0 scurta privire asupra organizarii vietii
sociale a Slavilorarivita sub raportul ierarhiz6rii
'claselorpsub raportul deci al stratificarii sociale,
e necesara.

Iata cum se prezenta ierarhizarea socials:

A) pmEtalli - am spune: nobilimea, careia

nu-i dam accepViunea obinuita a cuvantului;ci prin
care inVelegem clasa celor mai instariVi, mai puternici, din mijlocul carara aveau sal se ridice conducatorii.

B) Oamenii liberi, bucurandu-se de deplina

capacitate juridicd.
C) Sclavii, can deobiceiu se recrutau dintre fogtil prizonieri de razboiu gi cari erau in puterea stlpdnului.
1) Vasile Pdrir&n, Ganduri des re 1um.ap.15
www.dacoromanica.ro

-182Frecum se vede, ierarhizarea este aceeagi

pe care am intalnit-o in luinea Dacilor.

Aceasta din punctul de vcdere 31 rangului

in societate.
Din punct de vedere al organizarii sociale
a $lavilor, situatiunea era mai diferita:
a) Tribul era forma cea mai cuprinzatoare
de organizare.
b) Clanul era subdiviziune c' imediata gi el

insugi reprezenta o large comunitate, ai carei mombrii se tineau legati printrio filiatiune presupusa
gi indepartata gi care clan era de altfel foarte numeros.

c) Familia era o subdiviziune nJ. restransa, dar nu in sensul pe carel dam astazi cuvantului; ci era o comunitate in care traiau laolalta gi
sub o directive unite, nu numai parintii, copiii gi
nepotii; ci gi rudele cele mai indepartate,veri,colateralitetc., intrau in alcatuireafamiliei.
Fiecare fainilie avea un conducator, un sta-

roste sau staregina.

Mai multe familii, astfel organizate, puteau alcatui o comunitate mai large: jupa.
Aceasta ,era forma primitive, de organizare

socials.
www.dacoromanica.ro

183

Din punct de vedere politic, au vrenea,mai

multe Jim s'au contopit intro comunitate mai larO., wand in fruntea ei un knez (dela vechiul cuvant german "chuninz"), iar mai multe knezate aveau
sd alcatuiased mai tarziu gi dupes modele strain cdci multd vrcme Slavii n'au putut intemeia State
politice - State slave.
Dar ceea ce intereseazd in deosebi pe cercetatorul organizatiei soniale gi juridice romanegti,
este de a cunoagte care era forma 3E2pIEL1u1222roprietate la Slavi; ci aceasta pentrucd - pe de o
parte - la un popor agricol aproapc toate institu-

tiunile juridice decurg A/1212:tmaisaa:

mantul ci - in al doilea rand - pentrucd din asemanarea, aparenta, a proprietdtii romanecti cu proprietatea slava, s'a emis ideea unui imprumut roma-nest falcut dela Slavi.
Asupra dreptului de proprietate la Slavi se
cere sd stdruim ceva mai mult gi 96 facem o mai pdtrunzdtoare analizd juridical pentrucd, intr'adevar,
forma pe care proprietatea o invegmanta la Slavi
semdna - cel putin qparent, dar destul de ingeld-

tor - cu forma pe care proprietatca o invegmanta la

Romani. 4i din aceasta asemdnare s'a emis ipoteza
unui irprumut pe care-1 vom fi fdrait dela Slavi.
www.dacoromanica.ro

- 184 Intrvadevgr, ca la multe alte pop ogre intrio

anumitsa fazes a desvoltgrii for istorice, o proprie-

tate individual& nu se intanegte la Slavi decat

pentru lucrurile mobile (acme, obiecte casnice,etc.).
Cat in ce privegte proprietatea solului,ea se infatigeaza - la Slavi - sub formg colectivg, meMbrii
colectivitgtii ay:and mai mult un drept de folosintg

asupra solului colectivitgtii insggi. Cu vremea ,

prin fireascg evolutie, proprietatea colectivg nu
Ames. sg cuprindd cleat pgdurile, pagunile, branigtile gi apele, iar Carina - pgmAntul de cultures - ajunse se," cunoasc& o form& caracteristicd, forma co-

munit4ilor familiale, aparent asemAngtoare devglmggiei romAnegti.

Din forma aceasta comunitard sub care se infatiga proprietatea la Slavi decurgea in chip firesc o serie de consecinte, o serie de institutiuni
juridice, - cum ar fi, de pildg, responsabilitatea
solidarg a membrilor comunitatii. Fiindcg toti aunt
pgrtagi la drepturi, toti sunt solidar pgrtagi la
indatoriri. Birurile apasa solidar pe capul

tuturor; responsabilitatea aceasta solidarg se dhema la

Slavii sudici 2221Anas. la Poloni, opole.

Aceasta solidaritate,decurgand

firesc din
forma insggi a proprietatii, se regasegte 0i in dowww.dacoromanica.ro

185

meniul penal, in care intalnim pe toti membrii comunitatii tinuti solidar pentru crima sau delictul

savargit innuntrul comunitatii, and autorii crimei sau delictului nu sunt aunoscuti.
Para a starui mai mult asupra acestor institutiuni - solidaritatea civila gi penala decur&id din forma insagi pe care o imbraca proprietatea in lumea slava, - ne vom multumi a mentiona ca
gi in lumea romaneasca intalnim institutiuni aria1 o age . Intr'adevar, ci in lumea ro mane as ca membrii

devalmagiei sent tinuti solidari gi in domeniul civil gi in domeniul penal. De aici - repet - s'a
tras concluziunea,pe care am araintit-o mai sus, ca
institutiunea insalgi a proprietatii gi - prin ex-

tensiune - a insugi Dreptului romanesc, se explie&

pAntr'un imprumut pe care 1-am facut dela Slavi.

Tot din forma pe care o imbraca la popoarele
slave proprietatea decurgea gi acea caracteristica
institutiune a dreptului de precumparare gi rascumparare - institutiune pe care o gasim gi la Romani,
la cart instrainarea unei parti devalmage era conditionata de dreptul de inthetate al codevalmagilor. 4i analogia aceasta a contribuit sift se ajuned

la concluziunea unui imprumut Mout dela Slavi gi

a dus la formularea ipotezei slaviste a originelor
www.dacoromanica.ro

- 186 -

vechiului Drept romAnesc.

Intr'o lectiune ulterioard vom analiza, de
sigur, institutiunea dreptului de precumpgrare gi
rdscumparare gi vom vedea, printr'un studiu comparat de Drept romdno-slav, cum se infaltigeazd pro,.

blema originei institutiunii romanegti.Aici,md marginesc a evidentia fugar diferentierele nete gi fundamentale intre proprietatea in Dreptul slay gi proprietatea in Dreptul romanesc.
Aceste diferentieri structurale intre proprietatea,- aga cum era conceputd in vechiul Drept
romanesc - gi proprietatea, aga cum ea era definiVA in ideile juridice slave, vor ardta ca proprietatea devalmage rom&neascd era supusa unor restrictiuni mai putin rigide decdt acelea care guvernau
.

proprietatea comunitard slava gi vor ardta ea proprietatea romdneascd reprezenta o forma mai evoluat & decdt proprietatea slava.
Atrag atentiunea ..supra acestor ic'ei care mi

se par fundamentale gi anune: ca proprietatea roma-

neasca nu reprezenta o forma familiald-tip, cum era proprietatea slayd,ci o formg mai evoluatd deci
mai veche cleat proprietatea slava;

Iatd, intriadevdr, puce fate in fag, trdsgturile caracteristice ale proprietatii In ideile
www.dacoromanica.ro

- 187 juridice romanesti gi in ideile juridice slave.

A) In timp ce la Slavi caracterul distinc-

tly al proprietatii fnmiliale - excluderea femeilor

dela succesiunea imobiliara- constituia o regula fundamentals ci indiscutabila, la Romani proprietatea
imobiliarA putea trece prin moctenire gi asupra fe-

meilor./tiu: chestiunea este controversata_ in ce

privegte Dreptul romanesc din Valahia, unde parte
din istoricii de Drept romanesc sustin ca femeea ar
fl fost exclusd dela succesiunea lui de cujus, tend
venea in concurenta cu fratii ei. Nu adancesc ale/
aceastA eontrovers6. In ce ma privegte,eu ma inscriu in falg impotriva doctrinei privilegiulul masculinitatii; am demonstrat-o intro lucrare mai ve1)
che
. Dar lAsand la o parte problema controversaVA, ma grabesc sa spun ca cel putin in ce privegte
Dreptul moldoyenesc, doctrina este unanima: femeile
erau eal in5reptAtite cu fratii for la succesiunea
3ui de cujus.
Deci cel putin in ce privegte Dreptul moldovenesc, trasatura caracteristica a proprietAtii slave, - excluderea femeilor - nu se intalnegte.
B)'In timp ce la Slavi intalnim a altli trAsAturA caracteristica a proprietatii fanilialetip
1) George Fotino, Contribution a l'etude des ori.

ines de l'anc=r5IT-FOUTUAUFF-FREFE7gas,
1926

www.dacoromanica.ro

- 188 interzicerea pentru geful familiei de a testa in folosul unei persoane strdine de comunitate - la Romani,
von vedea,proprietatea prezintd aceasta traadturd caracteristicd A proprietatii slave sub o form& mult mai atenuatd.
C) In timp ce la Slavi so Intalnegte,sub o forma

strictdo altd trasaturd caracteristicd a proprietaVii

familiale-tip - nefigurarea imobilelor printre bunurile
dotale - la Romanildegi mai poti gdsi urmele acestei
trdsaturi caracteristice ale proprietdVii familiald-tip,
totugi'regula aceasta restrictive pierduse de multd vreme rigiditatea care se intalnegte in lumea slava gi deseori intdlnegti in foi de zestre ardtIndu-se ca zestrea fetei ce se mdrita Ze alcdtuia adesea din mogii gi
sate intregi.
D) In timp ce la Slavi intalnegti o altd trasatuLd caracteristicd a regimului familial-tip - trdsdturd
care este comund tuturor legis la iunilor ariene - o ma.7,
re diferentd la Romani nu o intalrim. Ea va fi dispdrut
de multd vreme,ceea ce ar constitui Inca o davadd ca proprietatea romaneascd reprezenta o formal& mai evoluata.
Prin urmare,aceste diferentieri intro proprietatea
romaneasca gi proprietatea slavd,diferenvieri care aduc
dovada ca proprietai,ca roTJLneascd era o institutiune mai
veche decdt proprietatea slava gi - fiind mai v6che -

multe din traditurile initiale caracteristice proprietAtii familiale se atenuasera sau se pierduserd la RomAni, acesta diferentieri
nu vin In sprijinul ideii ea
www.dacoromanica.ro

- 189 noi Romanii am fi imprumutat dela Slavi institutiunea proprietatii devalmage

Dar in af era de aceste argumente

deduce din

analiza juridic& a institutiunii proprietatii la Rogi la Slavi, in sprijinul aceleagi teze yin gi
robn'
consideraiuni istorice. De aceea intro lectiune
anterioari spuneam ca istoricul de drept nu

se poate

cantona numei in domeniul exclusiv al exegezei juridice a institutiunilor, ci trebue

institutiuni in realitatile
institutiuni

aceste

s'a integreze aceste

istorice,

proectandu-le pe

sa

cerceteze

realitatile is-

torice.

Or, realitatile

istorice confirm& rezultate-

analiza din care am

dedus ca proprietatea romaneasca ecte mai. veche deoat proprietatea devalmage slaves, e ant er o ar a acele analizei noastre juridice,

steia

ci, deci,

nu Roman.' ii au putut-o imprumuta de-

la Slavi.
Intr'adevar, in inceputul evului mediu-rom.s-

nesc - adic& in

primele dou5.,

trei veacuri

dupe re-

tragerea aurellana. din Dacia - la Zlavi intalnim un

fel de

vieata neagezatA. Caracteristica Slavilor,la

aceast& epoca, este neagezarea ( Ci-rft..nrco.
o voc.fXot, ) gi de ranlips& de vieata
.
duiala C 01)8V-Nty-40/...v rtvwd-xoverty ) - cum o spune

politica (

autorul "de siguil

), o

c -

bine informat al Strategului mauwww.dacoromanica.ro

190 -

1)

Azricultura va fi fost la Slavi, in acea vreme, cu totul inapoiata. 1 Slavii aveau sa

invete ei dela altii agricultura.
ribianu

In sprijinul acestei afirmatiuni: cum ca nu

not am fi invatat dela Slavi agricultura - care agricultura, repot, la Slavi era mai inapoiatd - vine i faptul ca in vocabularul romanesc, unde avem
o foarte bogata infuziune slava, un foarte mare numar de cuvinte slave, terminologia slava privitoare
la agricultura este foarte redusd. iata de pildd,
dintre cereale, numai una singura - ays4zul - poartd

name slave E oarecum caracteristic aceasta lips& de

cuvinte slave in domeniul agriculturii, atunci cAnd
aportul slay in vocabularul romAnJsc este masiv.Vom
gasi in deosebi un masiv aport de cuvinte slave in
domeniul vievii noastre de Stat, al dregatoriilor
qi al vieVii noastre sociale. Dar aceasta infuziune

lexical& slava privitoare la organizarua vietii

noastre de Stat s'a produs la o epoca mai tdrzie,
prin veacul al XIII-lea i mai ales al XIV-lea, cand

am intemeiat Statele politico romAnefti ale Valahiei qi Moldavei.

+ ++

1) N. Iorga, Istoria Romanilor, 11,p.247

www.dacoromanica.ro

191
Fiindca suntem in domeniul acesta, menVionez in catava cuvinte ca aportul slay in limba rom&neasca nu s'a produs deodata, la o singura epoca,
ci sla produs in rate, gi anume in trei rate, care
se pot distinge net:
A) Cea mai insemnata parte de cuvinte slave a patruns in limba romaneascd la epoca convieVuirii noastre cu Slavii, gi anume intre veacurile
al VI-lea gi al IX-lea.
B) 0 alta parte, mai rodus'i, gi ca.:1 Vine
mai mult de terminologia bisericeasca, s'a introdus
in limba romaneasca mai tarziu, gi anume dupe cregtinarea Slavilor, deci abia catre sfargitul veacului al IX-lea gi posterior acestui sfargit al celui
de al IX-lea veac.
C) In sfargit, este terminologia de care am
amintit mai sus, din domeniul organizarii yieVii
noastre de Stat gi pe care not am imprumutat-o in

limba noastra cu incepere din veacul al XIII-lea

gi al XIV-lea - tend apar la Romani primele former.
tiuni politice de Stat: Valahia gi Moldova.

+++

www.dacoromanica.ro

-192Inchizand aceastd paranteza, reviu la problema de a gti in ce form& se aratd imprumuturile

cultur ale dintre lumea romdneasca gi lumea slava
in domeniul dreptului.
Rezum cele spuse pang acum.
()data ce Dacia a pierdut contactul cu impe-

riul roman, prin retragerea aureliand, poporul daco-roman, a carui sintezd se plamadea acum - In acest inceput al evului-mediu romemesc - a cunoscut
numero as e migraviuni de neamuri barb are cu care el

a trait intr'un contact mai sugar sau mai stator nic. Dintre toate aceste neamuri, cel ale carui urme au putut fi mai addnci in plamadeala vietii romanegti a fost neamul slay venit aici care ofargitul veacului al V-lea gi pentru o convi3tuire mai
indelungata.Apoxtul slav,privit sub aspectul studiului nostru de Drept, este un f apt care nu poate
fi in intregime contestat, dar caruia cred ca nu i

se poate da addncimea gi intinderea pe care i-au

dat-o unii istorici de Drept lomanesc cars au formulat gi sprijinit ipoteza slayismuluivechiului
nostru Drept.
Am infdtigat felul de vieava a neamurilor
slave,pertru ca sit vedem in ce mdsurd a3easta view

to a putut inrauri propria noastrd vieata, &wand

www.dacoromanica.ro

-193 in vedere un fapt istoric i etnografic constatat:

ca nuntai. acolo poate fi vorba de un imprumut cultural intre doua popoare,cand vieata acer.ltor popoa-

re nu se prezinta in forme eterogene qi antinomice.

;i am constatat ca" vieata Slavilor era ca qi aceea
a Rom]Ln' .ilor - vieata unui popor de p5stori qi de a-

gricultori- i Ca din aceasta vieata au putut trece In vieata romaneasca unele inrauriri, dupe cum,
la randul nostru - a.la cum vom vedea - am dat qi
not cu imprumut Slavilor elemente care se vor raga,

si mai tarziu in vieata lor.

Am analizat foarte succint institutiunea
a devalmilqiei romane4ti ci am ajuns la concluziunea ca aceasta devglraqie romdneasca reprezintd o instLtutiane mai
proprietatii

comunitare slave

ci

veche, o forma mai evoluata decat proprietatea slava gi ca, deci, proprietatea romaneasca - mai veche

cleat cea slava - nu este la Romani o institutiune

de imprumut dela Slavi. Concluzia aceasta, pe care
am dedus-o dir analiza juridical a proprietAtii slave ci romaxte, am vazut c5. este confirmata qi de
ga'segte o confirmare i in
domeniul glotologic, unde se constata ca aportul

realitatile istorice

si

lexical slav privitor la agriculture este foarte redus

Faso. 13

www.dacoromanica.ro

- 194 .
Sla vorbit, in lectiuni10 anterioare, despre
elemantele etnice care au intrat in componenta neamului romanesc gi s'a aratat ea aceste elements
sunt in primal. rand Traaill. apoi Romanii (din a ca-

rer sinteza s'a creat neamul nostru daco-roman) gi

in sfargit Si:ELL o-)ri fare sa fi avut acelagi rol
determinant in pliir'Aeala poporului romanesc, au
contribuit toy u.;,i la imbe,atirea gi la nuantarea

fondului daco-roman, in domeniul Dreptului, dupa

cum - se va veaea In lectiunile viitoare - aveau
sa contribuc intr'o masura mai restransa Eizantinii.
Intr'cna din primele lectiuni s'a aratat ca
doua au fpst elementele de baza ale c2intezei romanegti:

Tra ii
Romanii

gi alte cloud elements au conuit pentru IE1211=

tirea gi /2122EIAL14 foAlului initial daco-roman:

Slavii
Bizartinii.
Fang acum an cercotat deci elementul trac,
roman gi slay. 0t, alte cul,inte, am infatipt izV-oarele tracice, ronane gi slave ale vechiului Drept
romAnesc.
Trecen la cercetarea izvoarelor Dreptului romanesc consuetudinor cercetate sub aspectul bizanwww.dacoromanica.ro
tin.

-,1954

IMAM. I INRAURIRI BIZMITINE

Prdblema inrauririlor bizantine in vieata

poporulei romanesc nu a fost intotdeauna cerceta-Ca cu seninatate gi nu pe temeiuri critice a fost
intotdeamna aezata. Deseori, consideratiuni straine de obiectivitatea gtiintei au intunecat termenii problemei gi i-au stinchierit deslegarea.
Aga, de pild6, ainda in influenta Biz.AnVului care trimetea in.pravoslavnica Rusie ecumeni, vladici gi boieri ce treceau prin Varile
noastre s'a vazut de unii scriitori tendinVe naVionale grecegti, aceasta influenVa a fost deseori privity cu ur6, negandu-i-se intinderea gi adancimea.
Fe de alts parte, fiindca in istoria ImpdreiViei de Falsdrit, care cunoscuse gi vremuri de

oplendoare, de eflorescenta culturald, de rafinata

civilizatie, de avant politic, nu an lipsit nici
pazinile de corup-0.e ci decadere, dugmania secu-

Lxa a Romoi latine ci catolice impotriva Bizanulni greceac gi ortodox a izbutit sd transmit
www.dacoromanica.ro

- 196
posteritAtii legende pAtimage a unui Bizant corupt,
1)
. 4i, astfel, dindecAzut, machiavelic gi perfid

tr'un excesiv sintimAnt de argoliu national gi dintr'o prejudecatA - neintemeiata, ca atatea pre judecati - unii istorici au fost Inclinati se respinga

de-a-dreptul ideea InsAgi a inrAuririi acestui,,Bi-

zant asupra lunii ronAnegti, inrAurire care daCA nu

se cuvine exagerata, tot aga de putin se cuvine deadreptal respinsA, cAci Bizantul, cu marile lui re-

niniscente romane gi cu nazuintele lui cregtine gi

ortodoxe,nu putea s& nu cuprindA sub inrAurirea lui
gi lumea ronAneascA, cregtini gi artodox12).
Este o prejudecatA a nega tot ce nu tine de
rasa; ca gi cum un Inprumut cultural In vleata unui
popor ar constitui dovada InsAgi a neputintei acelui popor de a creea el Insugi forme proprii

de

vicar;.. Prestigiul cultural Al unui popor nu se ad-

unbragte dacA se recunoagte ca asupra culturii ace lui popor se vor fi exercitat gi Inriarirt-strAine.

Ag socoti gi ag spune, dimpotriva: un popor care ra

mane el insugiloricAte Inrduriri strain va fi prinit, un popor a cArui culturii national& tqi pAstrea1) N.Iorga, Formes byzantinos et realits5s
niques. Paris, 1922

2) Ibid.
www.dacoromanica.ro

balca-

- 197 zA culoarea locala gi originalitatea, oricate imprumuturi strAine va fi facut, davedegte autenticitatea
gi perenitatea geniului sau propriu - inrauririle gi
imprumuttrile straine nefacand deal; sa iMbocateasca.
pi sa nuanteze, fondul. sau autohton.

In acest spirit, voiu incerca sa cuprind in

linii largi problema inrauririi bizantina asupra vechiului Drept romanesc, infAtigand problema aceasta
mai intaiu sub aspectul Dreptului public, mai
apoi
sub acela al Dreptului privat consuetudinar,in sfargit sub acela al Dreptului privat scris, Mai degraba o programma pentru un studiu asupra influentei
BizanVului in vechiul Drept romaesc, decat un studiu insugi, inert sa cuprind in aceste pagini.
+ ++
Dreptul public.,

Trecand paste primele injghebari politice -

voevodatele gi cheneziatele - a caror origine se adancegte pang dincolo de contactul neamului nostru
cu neamurile slave, care ne-au dat cu imprumut nume2e acestor doua instituviuni - nu institu'iunile
insa_41)-- trecand poste aceste cele dintai injghe-

1) Ion, BcGdaa, Oniginea Voavodatului

An ale le

.c ad

_om.,

D.

www.dacoromanica.ro

la RomAni In

-198
bari de Drept public, care pot Ti explicate qi in
terpretate printr'un fOnd stravechiu autohton, se
cuvine sa staruim ceva mai mult asupra celei mai In
semnate instituViuni de Drept palls:
In ce privegte primele State romanegti,in
jghebate in veacul al XIVlea - deci Valchia *i ro/
dova - Valahia, prinreunirea vela 1320 a vechilor
voevodate sub un cef national in rata ameninVarii
lor de catre regiioanguri, can mai inainte vrem-,
pela 1100, desprinoesera o parte din "Tara Roma
neascan (ransilvania), iar Moldova, parka la Idstru,injghebata printr'un curent de initiative vc
nind dinspre Nord, din parVile Maramureqului, In
cea de a doua jumatate a veacului al XIVlea - cand
un voevod roman *ia statornicit autoritater asupra
vechilor nucleuri de organiz4ie traind sub juzii
traditionali - in ce priveqte deci primele State
politico romiinecti, ele nu au, prin geneza lor, un
caracter stiain.
In timp ce intemeietorii Statelor politice
sudslave au Post sedugi de doua exemple strline Bulgarii, cu ya.rul lor, de catre cesarismul BizanVu
lui, Sarbii, cu Kralul lor, de atre regalitatea ea
rolin@ana - in tinp ce-acegti vecini ai noqtri au
a1Qtat, pentru organizarea vietii lor de Stattfor

St.

www.dacoromanica.ro

- 199 mule care nu veneau dintr'o traditie p6pularE gi av

avut saga dar o ideologie politic& de esen-Ve. straing., Statele romonegti din veacul al XIV-lea stag
o alto baza: pe baza unei concepVii originate, a u-

nui "imperiu" al cgrui sediu ideal nu era nici in

BizanV, nici-in Romal). Aceste State tomailecti nu
cepurtau, prin urThareca Statele sud.slave, pecetea
sarismului bizantin sau a regalitaVii carolin,j.ene,
romaci actul for de nagtere poarta pecetea
negti din mijloculicareia se desprinseSe un 01.24:
Jonal. intemeind un ag:,..t.j.

fie

al cgrui

tides avea s.

Tata ceea ce fixeaza caxacterul celei mai in-

institutiuni de Drrpt public ion,:(negti:Staromatul. Iata ceea ce fixeaza carar.teru,1 dn

semnate

negti

data cu
stinger-ea autoritaVii oficiale a Romei in Dacia,In
Statul

de concept romaric

local lui rdsare organizatia

teritoriul

unui JAIL

dispgruse

spontang

a judetului,

Cand prin veacul al XIV-lea,

de teama cuceririi unguregti judeVele acestea se

adunasera intr '0 "Vara", aceasta "tarn" - Tara Roma-

OIMINNIX.M...{.

1) IT.Iorga,

loc.cit. supra,.

2) Ilia.
www.dacoromanica.ro

- 200 -

neasca - s'a injghebat prin desayargirea unui proces launtric, na;ional, fare injonctiuni venite din
afara, din Roma .3au din Bizant. Deci primul Stct
politic romAnesc - Tara Romaneasca - este o cr
Tune nationals; o notiune nationala, nu nu-ei -eo4i Moldova, ea Stat politic, igi datografica
reaza intemeierel unei initiative romAnegti din

partile Maramurepalui, al arui voevod coboara gi

intemeiaza In cea de a doua jurlatate a veacului al
XIV-lea o "taxa" a Moldovei.
Aga dart Statul romAnesc - fie Tara Romaneasca, fie Moldava - reprezinta incheierea unui
proces istoric nitional; nu, ca Statele sud-slave,
o creatiune poliAca potrivita dup.& mod;le imperiale bizantine sau regale carolingiene,
Domnul Tirii, "dominus" a rasarit ci el dintrro traditie na4ionala - termenul slay "yoevod" aparand tarziu ci sub inraurirea cancelariei oficiale - care traditie nationals se regasegte ci in mo-,
dul de alegere a Domnului. Caci datina alegerii Domnului de catre p)poroprin plebiscit care intaregte
alegerea facuta le boieri gi de reprozontantii bisericii, este st2aveche pe acest pamant. Datina aiegerii Domnului de catre popor - pe care datina 0
1) Ibid.

www.dacoromanica.ro

- 201 aflAm, de pildat in alegerea lui Stefan cel Mare ea-

re nu se multumegte a cuceri Scaunul domnesc al printelui snit ci se vrea uns gi de popor - se regasegte la rasele prime ale acestui pamant dacic, la
aborigenii Dacieil) .

Aga dart Statele politice romanegti gi institutiunea domniei reprezinta incheierea unui proces
istoric naional,iar nu valori de imprumut din Bizant sau de aiurea.
+

Odata cu intemeierea Statelor politice romanegti gi cu organizarea unui*aparat administrativ

data fenomene probabil sincrone, dug& pArerea riiposatului istoric Constantin Giurescu, succesive in
parerea prof: N.Iorga, care socotegte ca infiinta
rea dregatoriilor a avut loc mai tarziut ca o urma-.
re a arancArii dincoace de DunAret de cAtre iuregul
turcesct a cApeteniilor sArbo-bulgare - problema
inrAuririlor strAine exercitate asupra institutiunilor romanegti de Drept public se pune din plin;
mai din plin decAt aceeagi problema se pune in domeniul institutiunilor de Drept privat. In clasele
de sus ale unui popor sugestiile strain ggisesc in1) Ibid.

www.dacoromanica.ro

- 202 totdeauna o mai bona intampinare gi un mai mare rti.

sunet. Nu este acesta un fenomen tumai romanesc.
Loci odata Statele romanegti intemeiate gi
cristalizate, larauririle strain incep sa se strecoare in organizarea gi structura for - inrauriri
apusene. mai intaiu, rezultat al legaturilor dintre
Valahia gi Ungaria,pe de o parte (legaturi determinate de iposesiunile regilor unguri in Nordul Carpatilor), gi rezultat al raporturilor dintre Moldova
gi Polonia,pe de alts parte - ceea ce explica une-

le inrauriri ungare in Valahia, ungara-polone

in

Moldova - iar apoi inrauriri bivantinet care tot

mai activ incep a interveni in. organizarea politica
gi administrativa a Varilor romanegti.
Timid, discret, influenta Bizantului se a.
firma chiar dela sfargitul veacului al XIV-lea, Ti,
pe care o poarta imparatulatura 04-Uroxy044/0f)
tii bizantini, o intalnim pe un costum, de-al lul

Alexandru del Bun gi dare ni-1 arata cu titulatura:

"autocrat". Cat in ce privegte Curtea Domhului, gi
clasele superioarelinrauririle bizentine incep a se
marturisi acum mai stilmator.
Dada prin originea ei nailimea romSneasca
- produs fie al eVoluarii vechilor juzi, fie al unei dregatoriifie al unet initiative domnegti
www.dacoromanica.ro

- 203 prin care erau rasplatiti "pentru drepte gi credincioase slujbe" cei ce se davedisera vrednici fat&
de Domn gi de Tara - nu este bizantina, prin evoluvia ei gi Inca din insagi primele timpuri ale intemeierii Statelor romdnegti aceasta nobilime se bizantinizeaza, ierarhizdndu-se dupa modelul bizantin, 4i Cu aceasta se deschide marele capitol

al

influentei bizantine asupra vechiului Drept public

romdnesc,

Toata Ourtea domnilor tarilor romanegti, cu

dregatorii ei, incepe sa reproduca ordinea gi ierarhia bizantina. Arhondologiabizaaatina se rep:asegte

in arhondologia romaneasca
Iata logofatul - marele canceler, pastratorul pecetii domnegti, Numele lui, mai intaiu, rca.

tul lui, mai apoi, ne arata cg. avem aface cu o dre-

gatorie bizantina. Deci influenta bizantina - nu dires11., deoarece la vremea Intemeierii Tarii Romanu a existat contiguitate teritoriala cu. Imperiul bizantin, deci nici posibilitatea unui conriegti

tact nemijlocit; ci o influenta bizantina mijlocita

de 3lavii din Sudul Durarii - Bulgarii, In teza lui
1)

A 1)Xenopol9 Sarbii in aceep a dlui C..Giurescu

Slavii acegtia cars au fast in mate pyivinte, pe

1) C.C.Giurescu, Oontril-u iuni la studiul merilor

drec-Ltorii in sec, LL=Ji__IL 1 2G p.98.
www.dacoromanica.ro

-2C4ldng& poporul romdnesc, mijlocitorii gi tdlmacii

culturii gi ai institutiunilor bizantine.
Vornicul - marele judecdtor al Curtii domnegti gi al TArii - dregAtorie pe care pare-se ca
Slavii meridionali ne-au adus-o din Bizant. Aga socotesc mai toti istoricii, cu exceptia lui A.D.Xeno-

pol, care ar gdsi origina acestei dregAtorii la Slavo-Bulgari, gi a d-lui C.C.Giurescu, care ar apropia mai degrabd pe vornicul romdnesc de acel alatinus ce se intdlnegte in organizarea Curtii ungare
Vistiernicul - marele argintar, marele ministru de Finante al unor vremuri mai bune. Ca gi pentru cei de mai ,us, numele lui, atributiunile lui,
un complex de imprejurdri ne indreaptd tot cdtre
Curtea imperial& a Bizantului, unde se afla prin
veacul al IX-lea un dregAtor pe care 1-am copiat Jars
rAgi prin mijlocirea Slavilor din Sud - Sdrbi sau

Bulgari.

Comisul - ingrijitorul tailor Domhului dregatorul pe care iarAgi din Bizaut 1-am luat, unde il gdsim prin cel de al VI-lea veac gi pe care ni
1-au adus - pare-se - Bulgarii.
gi dacd postelnicului, ingrijitorul oddii
de culcare a Domnului, nu-i putem afla in chip ne1) Ibid,p,75-77
www.dacoromanica.ro

-205indoios o ascendents bizantina, aceasta poate totugi fi presuvisa, - cel putin imparta0ind parera
pkof.N.Iorgal).
Cat in ce privegte pe ceilalti marl dregatori - pe Paharnic:. care ingrijea de bautura Domnu-

lui gi in originea caruia s'ar deslugi unele influent() serbo-croate;pe stolnic, care ingrijea de masa

Domnului gi care s'ar datora unui imprumut bulgar;

pe spatar. care purta spada Domnului - daca o origine bizantina sau slavo-bizantina nu poate fi dovedita tot atat de neindoios ca pentru cei mai multi
dintre dregatorii Curtii Tarii Romanegti, nu este
mai putin adevarat Ca, in liniile ei generale, srhondologia din Tara Romaneasca este luata dela aceia care ne-au dat o foarte mare parte din cultura
noastra medievala, dela Bizantinii ai caror mijlocitori fats de not au fost Slavii de paste Dunare,mai
aproape agezati geografic de metropola raspanditoare de lumina:Bizantul.
Prin urmare, mentinandu-ne in domeniul
Dreptului public, infatigand organizare a vechiului
nostru aparat administrativ, problema influentelor
bizantina primegte - pentru cele mai multe institutiuni - o solutiune afirmativa. Popoarele vecine
1) N. Iorga, Histoire des Roumains, p.114 sq.
www.dacoromanica.ro

-206Bizantului gi, prin eleogi poporul romanesc au luat

dela Bizant multe din formele vigil politice. De
altfel, insugi imperiul de mai tarziu al Sultanilor,
biruitori ai Bizantului, gi-a luat dela Bizant multe din formele vietii politice ale imperiului bi
rust
4i, astfel, rezumand: recunoagtem in Tara

Romaneasca, in arganizarea vietii de Stat, o hot,l'ai-

toare influents bizantina, mijlocita de Slavii meridionali - nun bizantinism primit sub eticheta
slava", pe care il banuise, pentru Tara Romaneasca,
fratii Tunusli gi istoricul Dionisie Fotino, iar
1)

pentru Tara Moldovei cronic arul Miron Costin

Adaog, pentru a evita vreo confuziune, ca

in domeniul institutiunilor de Drept public din Tara Romaneasca mat deslugim gi o influent& ungara
(caci boierii gi dregatorii nogtri jinduiau uneori
formele organizarii angevine a regatului apostolic
al Ungariei), de pilda bania,luata dela Unguri in
epoca alcatuirii teritoAale a Tarii Romanegti ci
- in teza d-lui C.C.Giurescu - chiar gi vornicul,
care ar fi palatinul ungar, botezat la Romani cu nuMB serbo-croat, dar pe care.mai toti istoricii 11
1) N Iorga, loc,cit. supra.
www.dacoromanica.ro

2D7 socotesc o institutiune bizantina trecuta in lamea

romaneasca fie prin Sarbi, fie prin Bulgari.

Termenii problemei sunt aproape aceeagi pentru institutiunile din Moldova, creaViune politica
nat tarzie decat Valahia, cu observatia ca uncle
din aceste institutiuni sunt luate de Moldolieni dela riunteni - 'fenomen de imprumut cultural care se

Iltainegte frecvent intre cele doua taxi romAnegtide pilda: logofatul, vornicul, vistiermicul,postelAlte institutiuni moldovene aunt
nicul,comisul

aatorate insa, intro masura mai larga sau mai restransatfie unor inr&uriri ungare - exlilicabile,daca se tine seama de caracterul insugi al intemeierii Statului moldovean, care a irceput ca o creaVie de margine, ca o marca estica a Ungariei,
gi
daces se tine seama de permanentul contact cu rolenia gi chiar cu Iituania, careia cancelaria moldo 1)
voneasca datoreaza multe din formulele ei
+
+ +

1) C,C.Giurescu loc.cit.suLra.
www.dacoromanica.ro

- 208
DacA influenta bizantina este certil qi masker& din punct de vedere al instituiiunilor de Drept

public, ea este, sub raportul Dreptului privat, mai

gran de determinat, fiinda mai discret qi in mai
restranse proporVii s'a exercitat asupra acestui
Drept. EVoblema inrauririi bizantine asupra vedhiu.
lui nostru Drept privat cotsuetudinar este nu numai
mai gingage, dar ci de o mai mare insemnatate cleat
problema inrAuririi bizantine - pe care am innVicat-o mai, sus - in domeniul Dreptului public. CAci
mai mult dectit institutiunile de Drept public, ceea
ce definecte nota specific& a unui popor, ceea ce

da masura originalitatii cugetarii juridice a acelui popor, aunt institutiunile de Drept privat.Mai
inainte ca un popor sa se fi ridicat pan& la acele
forme de vie4a care comport& creatiuni de instituViuni de Drept publio - instituViuni politics - po
porul acela a qtiut ce inseamna legit-tura lui cu pamAntul, legatutA din care s' au nascut primele instituViuni de Drept; a qtiut ce inseam& oranduirea familiei, a trait viea-Va cu nevoile ei ci aspiratiuni.
le ei de fie ce zi, din care 'lase instituViunile de

Drept privat, instituiunile jUridice, care acestea

evidenViaza conceptul propriu al unui popor despre
drept *i dreptate qi dau masura originalitatii cuwww.dacoromanica.ro

- 209 -

getarii juridice a acelui popor.

Deci mai insemnat este de determinat.daca gi

ce reflexe bizantino pot fi deslugite in institutiunile vechiului nostru Drept privat consuetudinar,

in obiceiul pamantului - gi i se spune aka fiindca

e izvorit din legatura Romanului cu panAntul din
care se hrginegte.

Dela inceput putem spune ca, spre deosebire

de cele constatate in domeniul institutiunilor de
Drept public - instituviuni politice - reflexele
Bizantului in domeniul institutiunilor de Drept privat consuetudinar - instituViuni juridice - sunt
mult mai discrete, mai palide. Prin contrast cu
constatarile facute privitor la institutiunile noastre de Drept public, inraurirea Bizantului asupra
institutiunilor noastre de Drept privat consuetudi-

nar se dovedegte,la o linigtita considerare a fgptelor, mai. restransa gi mai putin adanca cheat uneori se socotegte.
S. consideram cateva institutiuni juridice.
Spre pilda, instituViunea care de obiceiu
este denumita cu un cuvant bizantin - protimisul institutiune care,poate tocmai fiindca a fost denumita cu un termen bizantin,a fost considerate in
istoriografia juridica romaneasca drept un produs
Fasc. 14

www.dacoromanica.ro

ti

- 210 al influenVei bizantinel) . Se ctie ce era aceasta

institutiune: vroiai
instra'inezi partea de

sa-ti

mocie; trebuia s'o faci - cum spun documentele

cu ctirea semintiei gi a megiecilor
gi din jos,

ci

ci

din sus,

din jurul locului".

Sa confruntam cateva trasaturi ale protimi-

sului bizantin cu aceea ale

vechei institutiuni romanecti asem5hatoa.re - institutiune pe care ag ocodenumesc cu termenul bizantin (protimis) toemai fiindca nu-i banuesc o origine bizantina; voiu
li

denumi-o conventional , dreptul de precumparare

rascumparare.
La BizanV, protimisul se aplica la

qi

vanzari.

In alte acte juridice - donatiuni, s chimburi, cons tituiri de zestre, ipoteci

regulele protimisului
nu-gi afla aplicare.
r5sLa Romani, dreptul de precuurpra.re

ri

cumparare iii afla, de sigur, cea mai frecventa aplicare la vanzari. Principiile restrictive insa ale

ici afla

adesea aplicare qi
acestei instituViuni
acte juridice care transmit sell afecteaza
in

site

proprietatea.

1) Paul Negulescu, Etude sin la protimis dans l'ancien droit roumain, in Nouvelle Revue Historique
de Droit francais et stranger, XXIII,p.213 sq.
www.dacoromanica.ro

- 211 Cita.m;

Donatiitun document din 2 Februarie 1607

aduce o donatie facuta de cativa mclneni din Oro

del

"cu gtirea tuturor megiegilor"1).

Schimburi: an document valah. din 7 Iunie

1570 marturisegte despre un schimb de mogii flout

"cu gtirea tuturor megiegilor"2).
Constituiri de zestre: un document din 10
Aprilie 1632 arata pe un parinte inzestrandu-gi
fiica; gi inzestrarea se face "cu gtirea feciorilor 1ui"3).

rooteci: un document transilvanean din 1503

arata pe un Roman, anume Gabre,constituind o ipoteca pe pamantul sau. ;i documentul adaoga: "juxta
ritum valachiae". Gabre intreaba "universos vicinos
ot commetaneos suos...ut si volunt ipsi porciones
possessionariae eiusdem nobilis Gabre pignoris titulo recipient"4).

1) George Fotino, Arhivele Olteniei, II, nr. 5

2) B.P.Hagdeu, Columna lui Trai an, I, nr. 15
3) I.O.Filitti, Arhiva Gr.Gr.Cantacuzino, p.234,
nr .730

4) Iturmuzachi,II (2),p.510

www.dacoromanica.ro

- 212 Se deslugesc gi alte deosebiri Intro institutiunea protimisului bizantin sou slavo-bizantin
ci institutiunea asemanatoare din lumea romaneasca.
Numai bunurile dobandite causa mortis sunt la Bizantini gi Slavi supuse restrictiunilor protimitare.
Invatatul istoric al Dreptului vechiu romanesc,Ion
Peretz sustine 06 tot astfel era gi la Romani; ca,

deci, gi la acegtia din urma numai bunurile dobandite causa mortis - nu gi cele dobandite inter vivos erau supuse normelor restrictive ale dreptului de

precumparare gi rascumparare. In deosebireape care

Dreptul romanesc ar face-o intre bunurile dobandite
causa mortis gi cele dobandite inter viVos,I.Peretz
vede no imitare a Dreptului slavo-bizattin"1). Nu
as impartagi aceasta parere,pe care o cercetare atenta a izvoaxelor nu-mi pare a o indreptatitizvoaTele vadind frecvent cazuxi de instrAinari de bunuri dobandite inter vivos - terra acquisitor - gi
care instrainami sunt supuse normelor restrictive
ale precumpArarii.
Ne marginim aici sA citam exempli gratia
doar un document, din 10 Mai 1671, care mArturiseg.
te despre o vanzare a unei mogii pe care "o am de
cumparatura" - scrie vanzatorul. i documentul ates1) Ion Peretz, Istoria Dreptului romanesc, II,p.
204-205.
www.dacoromanica.ro

- 213 to ca vanzatorul a intrebat mai intaiu "pe toti

fratii ci razegii" din sat

1)
.

Iata zapisul acesta:

"adecd eu Maftei din Popecti scriu gi marturisesc cu cestu zapis al meu cum an vandut un
batran din Moicegtit care parte o am de cumpar6tura dela Patragcoiu gi i-am pus zi de cateva ori de
va vrea sa intoarca sa-mi dea bani ci am intrebat
qi pre toti fratii noqtri gi razeacii din Popelti
gi ei n'au vrut sa o intoarca".
-Iata gi un alt exemplu; un zapis din 27 Iulie 1658:

"Adica eu Chiriac Tiganul cu femeea meat

Ioana gi cu feciorii nogtri, facut-am adevarat zapisul nostru la mana d-sale logofatul Ilie precum
sa se etie ca avand noi un loc aici in targu in
Barladt care loc gi noua ne-a fost cumparatura dela
Ion Mata Blanda, precum arata gi zapisul lui cel
vechiu de cumparatura, ce avem not dela dansultgi
pe noi agiungandu-ne nevoia 1-aa scos loc vanzatoriu."qi am intrebat pe razegii nogtr i. ca sa-1 cum
pere" (2).
Acegtia necumparandt Chiriac Tiganul igi
vinde bocul lui Ilie Logofdtul.

Se poate deci constata ea ci bunul neereditart in speta bunul dobandit prin cumparatura, era
supus, in 7echiul Drept romanesct restricviunilor
dreptului de precumparare. Deci, Inca o

diferenVa

1) Gh.Ghibanescutgur2teatia22.22, III,p.219
2) I.Antoncvici, Documente barladenet II,p.40
www.dacoromanica.ro

-214intre institutiunea bizantina gi institutiunea aparent asemanatoare romaneasca..

0 alts diferent'i: la Bizant

"%f ll-zaisul se

intalnegte numai la imobile

la Romani ii aflam aplicaxe, uneori, gi in dobzandirea lucrurilor mobi,

le. Exemplu: Un document din 15 Martie 1724:

o femoie "Illexandra, g5.ul,aneasa raposatului Ionagco

cc au fost stolnic, dimpreuna cu fiii mei Ilie gi

fiica-mea Ileana "vand numai giumatate de Viganca,
Cu partea ci cq err fr avandu din copii, drept cincisprezece lei, bani vechi. Deci cu, despre partea
noaztra,pre tine an avut ruder mai 4Esroape am intrebat, gi pe Toderagco iaragi am introbat...gi L-lui
nta vrut: mie, ftindu-mi nevoie, am mercu la D-lui
Ilie de vistierie, fiind neam lui Toderagco gi
1-am intrebat. E,i i-am vandut d-lui" '1),
Iata aga dar un document care infatigeaza
u n caz de aplicare ci la un lucru mobil - in speVa
o Viganca - a dreptului de precumparare.

Alte deosebiri in structura celor doua institutiuni aparent asemandtoare se pot de asemenea
deslugi gi in ce pilvegte formalitatea premergatoar

re instrainarii unui bun. La BizanV, cel care instraina trebuia in prealabil sa vesteasca pe protimitari; trebuia sa facer o rjoywvIrjrz..,
.
i la
Romani o at are vestire trebuia facuta celor indrituiti la precumparare, In ce .prive:;,te insa gi con1. N.Iorga, Studii i i documcnte, XVI,p.317
www.dacoromanica.ro

- 215 diViunile de efectuare a acestei formalitaVi ci urmArile ei, deosebiri insemnate se pot distinge Intro
cele doua institutiuni:protimisul bizantin ci pre .
cumpararea romoneasca. Demonstratia am facut-o intr'

lucrare mai veche, la care

trimiteml) .

Cercetata gi dintioun alt punct de privire,

instittViunearom&neasca a precumpararii,confruhtata cu institutiunea bizantina a protimisului, se
marturisegte a nu fi aidoma acesteia din urma.40 atare cercetare vadecte ci alta insemnata deosebire
intre cele doua institutiuni juridice,
La Romani, indrituiVii la precumpa.are se ur-

mau Intr'o ordine care nu reproduce credincios ordinea in care se urmau protimitarii la Bizont.
La Bizaxr

nul

citaz 17ove1a lui Roman Lecape-

protimitarii se urmau in ordinea urieltoarc:

a)00/0.0 CroyxititivoL - cari poseda in comun, fiind tnrudiVi cu vanzatorul;

b) aprcv7rue_rrirrilpfvoi,- can poseda in comun In urma unui mod de dobandire oarecare.
Vc
g t/ 0 L.
"" cari suet in permix)
f 64.

irk

tio. avg./ad p.roprietatea for anclavata in proprieta-

tea care'faoe obiectul vanz4rii.

1) Georges Potinot Contribution & l'Otude des
"rroi
amier rownaa.r
gines de 1
3:27-151

www.dacoromanica.ro

oil-

p.

- 216 d) 6o6orartx119.4.voL contribuabiliisupugi

aceluiagi stapa

sau inscrigi in registrul acelu-

iagi censor.

- simplii vecini.
Or, la Romani nici categoriile de indrituiVi
nu sunt aceleagi, nici ordinea for nu este aceeagi
ca la Bizant. In vechiul nostru Drept consuetudinar, categoriile sunt mai reduse gi vin in ordinea
rudeniei mai intaiu, a vecindtaAl. mai apoi; deci
mai intaiu ratione sanguinistmai apoi ratione loci.
Sa citam un document din 1742, care aduce
speta urmatoare: familia Sacaregtilor face plangere impotriva lui Sandu Sturdza, care ar fi dobandit
un pamant ce star fi cuvenit CLcaregtilor, ca fiind
rude cu vanzatorul; ci documentul adaogii: "deci Maria sa Voda ni-au intrebet pc not cum iasti dreptate gi obiceiu, care incapi sa cumpere mai intaiu
razegul cel vechiu, au rudenie vandzitoriului; ci
not Cu dreptate aga am aratat ca mai intaiu inc ape
sangele rudenii vandzetoriului, apoi razegul "1),Iar
dacd indrituitii prin rudenie la precumparare se
intampla sa fie in acelag timp gi vecinii pamantului instrUnat, intre acegti indrituiVi egali in
grad' do rudenie, are intaietate acela care totdeoe)

0(,.toriAEL.5

1) N. Iorga, Studii gi documento, VI,p.268-269, nr.

474.
www.dacoromanica.ro

217 data e gi vecinul pamantului instrainat. In spriji

nul acestei formulari sa citam dear un document a

flat in arhivele Sagilor din Sibiu gi care cuprin.
de un "Gerichtsprotokoll" din 173k privitor la un
proces intre Valahi ci judecat potrivit obiceiuri
lor juridice ale acestora: un Valah vanduse o vie;
mai tarziu, fratele vanzatorului a facut proces "la
judele satului gi la batranin ("bey dem Dorfssudie
and Aeltesten"), pentru a revendica aceasta vie, ca
avand elt"un drept egal" ("als welcher Eleic he s

Eierde procesul insa, cumparatorul aratand

ca avea el mai molt drept a cumpara viea, ca unul
care, fiind in acelagi grad de rudenie cu reclaman
'us ")

tul, "era totdeodata gi vecinul acestei vii" - "als

einem di e s e Neingartens Nachb arn"1) .

Documentele citate arata, aka dar, lamurit

care este in vechiul Drept romanesc ordinea indri
tuitilor la precumparare - rude mai intaiu, vecini
mai apoi - ordine care nu reproduce pe aceea a pro

timitarilor din Dreptul bizantin.

Nu este aici locul de a cerceta originea in

stituviunii romanegti a precumparleii. 0 atare cer

cetare ar depagi rostul acestui studiu. Be mgrgi_
nim dear a fi eviden'iat imposibilitatea unui im1) Ilss. Arhivele Sagilor din Sibiu, nr.15
www.dacoromanica.ro

- 218 prumut fAcut din lumea slavo-;bizantina a acestei

institutiuni pe care, in ce ne privegteto socotim

autohtona, isvorita din forma instigi,devalmage, a
propriety ii romanegti gi desvoltata.- prin jocul Tiber al fenomenelor economice.
Confruntarea intre Dreptul bizantin gi
Dreptul romanesc ar putea cuprinde - gi cu acelagi
rezultat - numeroase alte institutiuni juridice.
Restreingem demonstratia doar la inca un exemplu,
din materia succesiunilor in vechiul Drept roma-nese. Sustin unii istorici de Drept romanesc c
regimul succesoral, cu egala vocaviune a sexelor
egalitate neindoelnic& in Dreptul moldavenesc,
discutat6 in cel muntenesc - s' ar explica printr'o
influent& bizantina patrunsa in lumea romaneascd
prin ipoteticul cod al lui Alexandru cel Bun,cod
care - data ar fi sa punem temeiu pe informetia
lui Dimitrie Cantemir - ar fi fost o parafrazil a
legiuirilor bizantine.
Ideea aceasta - bizantinisrml in materie
succesorala in vechiul Drept consuetudinar roma
nesc - nugi afiti temeiu indestulator. Mai intEtiu
ins&gi prcmiza ei gresegtet
a) Un cod al lui Alexandru ccl Bun nu pare
a fi existat.
www.dacoromanica.ro

-- 219 -

b) Char ciao& un atare cod va fi avut fiinVI, insugi Dimitrie Cantemir spune ca legiuirea lui
Alexandru cel Bun "nu a schimbat in nimic vechile
obiceiuri romanegti privitoare la mogtenirile tes 1)

tamentare ci netestamentare" .
c) D alt f apt care se inc True pe linia arjumentelor impotrtva tizantinismului vechiului noo
tru Drept, in materia succeJorala, este gi deosebi -

rea dintre cele doua conceptii juridice - bizantina

gi romaneasca - in ce privegte institutiunea raportului dotal (collatio dotis). Potrivit Dreptului
consuetudinar bizantin, collatio dotis la masa succesorala era interzisa. Parte din istoriografia juridic& romangasca custine ca gi in Dreptul consuetudinar romanesc, era interzisa aceasta collatio dotis

2)

3prijinindu-ne pe documente al caror sans nu

poate fi rastalmacit, vom afirma ca invedhiul nostru Drept consuetudinar collatio dotis era ingadui1) reque tamen aboliri potuerunt diversar vicinsrum
gentium consuetudines, quales in successione,testamentis hacreditatis distributione fundorum.
Descritic Yoldaviae, ed. 1872, X,p3100-101.

2) P.Negulescu, Cercetari ampra Dreptului consuetudinar romanesc, in 1122.1._....R_Diret....L_

nr.

775,32,
www.dacoromanica.ro

220

to

gi practicata. Sa citam un singur document care

se inscrie impotriva tezei general admise gi potri

vit careia fiica inzestrata nu putea raporta zes
trea la masa succesorala.
Documentul este din 1637 gi aduce speta ur
matoarg: raposase numitul 4oldan; in u.rma lui r6.man

doi feciori gi rase fiice. Una dintre acestea, Can

dachia se casatorise cu Costea Bucioc" gi primise
zestre jumata.te din satul Ba.'ltatepti gi Tribisauti.

Din c625.toria aceasta s

n&scut trei fiice: una

se casatorise cu Iordache Cantacuzino (care e chiar
8L1

scriitorul documentului) . Se de2chide succesiunea

lui roldan, tatal Candachiei. Cei doi frati gi ce

le cinci surori ale Candachiei nu vor sa faca aces
teia parte in mogtenire, "ca dzicea ca este
trital". Dar Candachia raspunde: "ce n' am

indeas
vrut aga,

ci leam intors re u zastriilor

i am intrat

in 1.01

in ocina"

Documental respinge rGspicat ideea potri

vit careia Dreptul consuetudinar romasnesc Literzi
cea raportul dotal la masa succesorala. Deci Drep
tul consuetudinar bizantir gz.i.-1.)reptul consuetudinar

romanesc se situeeza antf_noulio.

Sa mai citez institutiunea dctei la RomL'ai

1) N. Iorga, Stadii gi Documente,
www.dacoromanica.ro

XI,p.75

- 221 -.

gi la Eizantini, Diferente esentiale Intre zestrea

romaneasca gi 17forro7ropo1 av (cuvant care desemna la Bizany gi dota Si donatiile propter nuptias) restrang ideea unei origini bizantine.
In Dreptul bizantin, in legislatia Impairs-

tilor Leon Isaurul (714-741) gi Constantin Copronimul (741-775), dota trecea in proprietatea sotului,
Jar dupa moartea sotiei ramAnea4 in totalitatea sau
in parte, in mainile sotului suprevietuitor , dupa
cum ramaneau sau nu copii. In Dreptul vechiu roma-

nesc dimpotriva: zestrea ramanea proprietatea femeiitiar dupa moartea acesteia,daca nu ramaneau copii, zestrea se intorcea la tatal femeii sau la rudele ei, dar nu ramanea nici in totalitate,nici in

pate cotului.
Dar, In legatura cu institutiunea zestreitiata gi o alts institatiune - ultima pe care o voiu
cita - din Dreptul popular romanesc: repudium-ul.
In vechiul obiceiu juridic romanesc, sotul
Igi putea repudia sayia care se va fi dQvedit in
culpa de les-virginitate ci pastra el zestrea femeii. Nu adancim aici problema aceasta. Deocamdata
ma marginesc sa precizez ca in legislatia bizantina, in Epanagoga Imparatului Vasile Magedoneanul
(866-886), bunaoara, repudiul era interzis ci
www.dacoromanica.ro

- 222 -

chiar "prin consim-pmant nimeni nu putea desface

casatoria"; deci nu ca la Romani.

Star putea cita, ca exemplu, gi alte ins.titutiuni care fixeaza antinomic pozi iile calor doua
concepViuni juridice: bizantina gi romans. Trimitem, pentru o mai =pia informatie,la o lucrare a
noastra mai. vechel) .

Daca ne-am oprit mai staruitor asupra acestor deosebiri e pentru a demonstra, intemeindu-ne
pe o informer ie sigura, ca influenta bizantina,ca-

re s'a exercitat masiv asupra institutiunilor noastre de Drept public, nu s'a exercitat decat sporadic gi timid asupra institutiunilor noastre de
_Drat

privet.

De altfelostudiul Dreptului bizan-dn gi al

vieii agrare din partile tizantine sud-duna.rene evidentieaza deosebiri esentiale intre sistemul bizantin gi cel romanesc. 0 in.raurire bizantina nu se
pirirturisecte in cc privegte proprietatea taraneasca.
Proprietatea boiereasca in.sa pare a fi fost atinsa
de Dreptul romano-bizantin din Sudul Dunritrii.

De altfel, istoria raporturilor noastre cu

civiliz atia Biz anVului arata Ca o bi zantiniz are in

noastre populare nici nu ar fi

1) George Fotino, loc.cit.supra.
adancimea

www.dacoromanica.ro

223 Post cu putintd.

Inainte de formarea Statelor romanegti

- VA!..

lehia qi Moldova -, intre Bizantul incepOnd dela

Justinian ci pang prin veacul al XVI-leatintre acost Bizant i Statele rom&negti nu au putut fi leggturi directe freavente, cap abile de a determina
influents reciproce ci de a produce fenomene 'de
Imprumuturi culturale. Nu s'a produs in -Virile noa-

stre o bizantinizare lentg,a*a cum se produsese alt&datg o romanizare lent& datorit& taranilor itar.
lici cars imigrau la not venind dinspre Adriatich,
mai inainte de venirea in Dacia a legionarilor lui
Traian. tin surplus de populatie greco-roman& de a-

gricultori qi de pastori, care s& se strecoare pe

meleagurile noastre, nu a fopt. Grecii erau ors. geni. 3i pgstrau tfirmurile 115rii Negre; ei se aciu-

iau cu fel ci chip de rosturi la Curtile Domnilor

noqtri; ei se oplociau Ca egumeni prin mOngstirile
noastre; dar nu se agezaa la sate, pentru a apfisa
plugul 4n brazdA sau a culca lanul de grOu sub se-

cera. Nu se poate aca dar vorbi de o influen# a

Bizantului stab forma unor infiltr&ri bizantine ad&nDi qi rurale. Influenta bizantina s'a exercitat
tArziu, and s' au intemeiat Statele rom&nevti, in
veacul al XIV-lea, ci s'a exercitat prin Slavii dewww.dacoromanica.ro

- 224 la Sud gi numai asupra institutiunilor noastre de

Drept public, Para sa patrunda ci in adancul institutiunilor noastre de Drept popular privat.
Fenomenul acesta - influent& bizantina exercitata asupra institutiunilor claselor superioare
nu insa ci asupra institutiunilor gi obiceiurilor
clasei de jos - nu este razlet ci nu este propriu

domeniului juridic. Il regasim in domeniul artei,

in biserica, in arta cladirii, in literature, in

costum, etc.

In domeniul artei bunaoara,Bizantul gi-a exercitat influents.; dar - aga precum am constatat-o
in domeniul Dreptului - el $i -a exercitat-o mai
mult in domeniul artei oficiale cleat in acela al

artei taranesti, care a rams vechea arta geometric& ci astracta de mogtenire tracica. 0 intreaga arta superioara sea nascut din aceasta influent& bizantina, arta care a dat in Serbia frumoasele fresco dela Studenitza, iar in Valahia acele minuni artistice care impodobesc, ca o cununa de slava,Romania, din picturile Bisericii Domnegti din Argegul
veacului al XIV-lea.
In domeniul bisericii Bizantul a invins in
lupta contra Romei, ortodoxia inlocuind inceputul
de biserica latina. In ritualul gi in ierarhia
www.dacoromanica.ro

-225
bisericeasca se recunoagte astfel, dela inceput, o
oranduire adusa din Bizant. Dar gi aici bizantinismul se regasegte in formele ritualului bisericesc
gi in ierarhia superioara a bisericii; trebue insa
amintit ca preotul de sat nu derives dintr'un impru-

Mut bizantin, ci din cuvantul "presbiter", care corespunde albanezului "preft". Acest preot de sat
care se numecte, cu un vechiu termen latin ci pagan "popes" gi care este unul din cefii alegi ai
satului, nu derives din Bizant,a carui influents se
regasegte intreaga in ierarhizarea clerului malt
gi in formele superioare ale ritualului bisericescl).
In arta cladirii regasim inraurirea BizanVului in cladirile de proportii ale Domnilor Varii gi
ale boierilor ei.Dar nu o regasim in casa tares ELazitLi acoperita cu stuh, in casa aceasta de stravechiu tip traoic. Bizantul a putut inrauri InfaVigarea exterioara a caselor boieregti, cu feregti
discrete, cu pridvor pe stalpi, cu bogata grading
imprejur, iar inauntru cu divanuri de odihna,cu mesute incrustate in fildeg ci cu covoare multiculore
agternute peste tot locul; dar nu gi-a exercitat
influenta sa asupra casutelor noastre Varanecti de
2)
tip stravechiu ci romanesc .
1) N. Iorga, loc cit. supra.
2) Ibidem

Faze. 15

www.dacoromanica.ro

- 226 Tot ega in domeniul creatiunilor literare,

Bizantul gi-a exercitat influeni;a sa, der asupra li-

teraturii cultelnu gi asupra literaturii populare.

Un gen literar care sta sub influenta literaturii
bizantine sunt bunaoara invataturile catre Domni sau
catre viitorii Domni, gen literar pentru care Bizantinii aveau ptedilectio. Citam invataturile lui Neagoc Basarab, intemeiate pe operele similare bizan-

tino-slavo.-4i tot influentei bizantine se datoregte un alt gen al literaturii culte: descrierea coremonialului CurVilor domneti ExQmplu.: Descrierea
lui Dimitrie Cantemir, care aminteqte descrierile
incoronarii Imparatilor bizantini1). Deci influenta

Bizantului se intalnegte in literatura de sus, nu

gi in atat de carecteristica noastre poezie populara, in doinele noastre, in strigaturile noastre,
in cimiliturile, in proverbele noastre, in aceasta
literatura in care Varanul nostru igi ascut:c ironia
sau igi potolegte aleanul.
Acelagi paraleliaa cared e vorba de influenta

Bizantului asupra costumului ce se purta in tarile

noastre: Bizantul ci-a exercitat influenta sa asu-

pra costumului clasei noastre boieregti, al voievo-

zilor gi al Ipmatla noastre invesmantate In purl) Ibid.

www.dacoromanica.ro

-227
puriul gi auriul doamnelor bizantina; dar nu gi -a

exercitat influenta sa nici asupra cama4ii cu rauri,

nici asupra opine
roman.

nici asupra caciulii tarmului

Studiul influentei bizantina pone in lumina

fenomenul acesta, - pe care amt incercat sa-1 urm&defInesc in domeniul Dreptului - gi aresc gi sa
nume ca influenta bizantina apare masiv6 in institu -

tiunile noastre de Drept public, deci in institutiunile claselor superloaret dar ea nu s'a exercitat
asupra Dreptului privat, asupra obiceiului popvlar;
nu s'a exercitat in vieata traditionalists, conser -

vatoare a satelor noastre, microcosmuri inchise in

propria for vieata gi refractare sugestiunilor din
afarg. Fenomenul acesta, intalnit in domeniul Drep-

tului, se poate observa gi in alte domenii

aga

cum de altfel am schitat-o mai sus - data fiind so lidaritatea care unegte diferitele forme de mani -

festare a aceleeagi civilizatiuni.

+ ++

Sa trecem la ultimul capitol al acestei ex puneri: la influentele bizantina in vechile noastre

legiuiri scris',, care incep din veacul al XVII -lea

gi continua, sub forma neo -bizantina a fanariotis.

www.dacoromanica.ro

- 228 mului, pang la inceputul veacului trecut, card in

tarile noastre se introduc, in locul legilor de

inspiratiune bizantind, legi de inspiratie apuseand.

Incepand de prin veacul al XVII-lea,vieata socialL nu se mai infdtiga in toatal simplitatea

ei de odiLioaYd. Datina cea veche, intelepciunea

oamenilor "buni ci baltrani", simtul de dreptate
sau arbitrariul Domnilor nu mai erau deajuns pentru deslegarea pricinilor pe care le putea iscodi
o vieatd mai complexes gi mai framantata. Mai incepurl a cduta oamenii in pravile strgine - cum cgutase un

Radu Mihnea in cartile bizantine ale lui

Vlastcres sau Harmenopol - in nomocanoane, in condici slavo-bizantine, dintre care unele, In manuscris, s' au aflat in mLndstirile noastre.

Simtird acum Domnii tarii nevoia de a-i da

pravile1) .
Trecand peste pravilele slavo-bizantine neoficiale - laice ci bisericecti - anterioare veacului al XVII-lea, peste culegirile de canoane epostolecti ci sobornicegti ci peste sbornicele ci pra1) Ion Peretz, Curs de Istoria Dreptului roman, vol.
II partea II-a ci St.Graerechet, Ieggtura din-112_11ratul_blzantin ci romanesct_1937.
www.dacoromanica.ro

-229vilele traduse de calugarii sarbi sau bulgari gi copiate de calugarii romani, cum fu pravila slavoneasca tradusa din grecegte de Ghervasie Ieromonahul din
Manastirea Neamtului (1473) 4i continuand cu girul
pravilelor bizantina, care - in masura in care reprezinta pi ele cava din tecutul nostru romaner3o, se cuvin amintite cand e vorba de vechea noastra cultura juridica, sa ne oprim la marele moment pe care-1 reprezinta in opera de legiferare romaneasca
mijlocul veacului al XVII-lea al lui Vasile Lupu, in
Moldavaspi al lui Matei Basarab, in Tara Rimaneasc;A.

Puternica este influenta bizantina asunr3.

Pravilei din 1046 - Cartea de Irykiitura Romaneasca-

a lui Vasile Lupu, iepita de sub tiparnita Trei Wetitelor. Dar daca aceasta influen4;a este puternica,
nu e mai puVin adevarat ca ideea - adesea exprimata potrtvit careia Pravila 10 Vasile Lupu ar fi in intregire bizantina, nu se dovedegte a fi f,2112Iled21
exacta 0 cercetare mai atenta arata, de sigur, bizantinismul acestei Pr vile, eel puffin rent= o parte din ea, pentru cele 94 de paragrafe dela inceput,
care au de izvor legiuirea in limba elineasca facue,

til prin veacul al VIII-lea Jau al

,

cuta sub nuuele de votioL ytevytx_oL

pi cunos-

le gi

agrare sprijinite ele in4lle pe legle Imparat-ilor

www.dacoromanica.ro

-230
romani, pe rtinduelile din Biblie ci in deosebi pe

legile lui Justinian. In masura deci in care pravi.

la lui Vasile Lupu Je intemeeaza pe aceste

6-.- t_
riwPVL7coL fi in masura in care aceste voo
.0 1

yiwfrocoL se intemeeaza pe dreptul romano-bizantin, pravila Domnului moldovean este bizantina.Dar

ocl'A.alte peste 1000 de paragrafe ale pravilei au de
izvor pe comentatorul medieval al Dreptului remove.,

pe Prosper Farinaceus, pe care Meletie Sirigos 1-a

tradu3 in greceasca nougt, dupe& care 7",)gofatul Eu-

stratie 1-a intors'apoi "pre liMba romaneascg".Deci,

nu in intregimeoci in mare parte bizantina, legiulrea lui Vasil Lupu este unul din primele monument
juridice romAnegti care marturiseso despre marea
influenta a BizanVului aaupra legiuirilor noastre
scrise.

Trecemd in Tara Romaneasca, citam Fravila

lui Matei Basarab dela aovora (1640) .51. Indreptarea
1.2a1. dela Targovicte (1652) - prima un nomocanon
pe care it tradusese _Tsai de mult Ti7ocalie, cea de a

doua o varianta a Cgti_Ider.nva'12-Lturg a lui Vasile

Luau .
Aceste leciuiri ionaneti se cuvin citate
atunci cand se vorbete de 'nal .n4ia bizantina in
vecb.iul nostru Drept - ele marturicind despre .'area
www.dacoromanica.ro

- 231 contributie a Bizantului in opera de legiferare romaneasca - dar se cuvin citatc ri iiindcalprin limba in care au fost scrise - limb a romaneasca

ele

reprezinta un .skaL,aEALEal in :Istori a Dr:ptului

scris r omane s c

S. ne gandim ea Rana in preajma lui 1600 nu

se afla un singur rand romanesc venit dela scriito.
rii sau dela logofetii canc9lariilor domnegti

4i
deodatd, la 1640, eia din tiparnita manastirii Govo-

ra a intreaga pravila In romLneste; la 1646, din tiparnita dela Trei Sfetitele Issilor, o intreaji previla in romanegte; la 1652, din tiparnita cetatii
de dompie a Targovigtei, o intreaga pravila in romanegte, Intrecerii acesteia dintre Basile Lupu ci Ma-

tei Basarab, careia se datoregte intro masura eflorescenta culturala dela jumatatea veaculul al XVIIlea, se datoresc, astfel, primele legiuiri
care
dace In mare parte sunt bizantine prin cuprinsul lore

sunt 1,22aatau211alimma 1or1 prize limba romanea,3cd

in care au fast scrise intr to vreme in care legi

scrise in liMba national& nu prea aflam nici la popoarele mult mai intaintate gi mai Invatiate ducat
neamul aces a romanesc
Mai tarziu se deschide veacul influontei neobizantine, veacul fanariotismului. Mai tome intoc-.
www.dacoromanica.ro

-232
mirile juridice, mai toate legiuirile care se ingi
rue in tot lungul acestei epoci fanariote se inteme
laza pe legislaVia Bizantului, pe egloge,pe prohi
ronuri, pe Basilicaleope canoane,pe opera lui Har
menopol sau pe Sintagmele lui Matei Vlastares.
Din indemnul lui 4tefan Mihail Racovita,
dommul Tarii Romanegti, marele paharnic Mihail Fo
tino intocmea, la 1765, pe temeiul Basilicalelor,un
riopocov 71-foiticrV
0 antologie a legilor
imparategti gi a canoanelor bisericegti . care s'a
pastrat in cateva manuscrise aflate in Biblioteca
Academiei romane gi In Biblioteca Centrala din Iagi.
Operele juridice gi com.entariile se urmear.

za in tot lungul epocii fanariote. Citam Arta jude

catoreasca a lui Dumitrie Panaiotache, mare clucer,
inchinata lui Alexandru Constantin Moruzi (1793);
Romocanonul lui Qheorghe din Trapezunt,alcatuit din
ordinul lui Nicolae Mavrocordat (1730); gi Nomoca
nonul lui Neofit.
Se cere &poi citata traducerea facuta la
1804, din insarcinarea lui Alexandru Moruzi, de Toma
Cara: Indemanoasa adunare
o incercare de a adapts

legile grecegti gi apusene nevoilor poporului roman,

caci Alexandru Moruzi voia un cod nou, inspirat din
Dreptul romanobizantin gi din legiuirea civila
www.dacoromanica.ro

- 233 franceza. In acest scop poruncise aceasta alcatuire

lui Toma Cara, paharnicul, care alcatui gi o Sistema
sinoptica gi metodica a tuturor constitutiunilor le-

gale din Bezilicale (1806) . lucrare nei4mavita.

Dar cele mai insemnate lucrari de legi din
vremea aceasta sunt Pravilnioeasca condica a lui
Alexandra Ipsilanti (1780) - "Mic manual de legi
desire bona randuiala gi datoria fiecareia din in-

stane1eis1u"bO_eiPrtu1uiVa1ahieirivitoare la Carmuire". Prima ediVie a aparut in grecegte.

Urmeaza la rand Adunarea cuprinzatoare in

scurt din carVile imparategtilor pravilee, lui Andronache Donici (1814) , intemeiata pe dreptul grecoroman gi in deosebi pe opera bizantina a lui Justigi nnmni in parte pe obiceiul pamantului gi
nian

pe anumite hrisoave anterioare. Degi opera particulard, ea gi-a gasit aplicare in Moldova dintre Prut
gi Nistru gi va fi avut o deosebita inraurire,faima
autorului ei trecand chiar gi in legende gi proverbe.
Catre amurgul vremii fanariote doua alte in,
semnate legiuiri de inspiratie strains inchid capitolul istoric al neo-bizantinismului in Romania:
a) Ilesiuirea lui Ion George Caragea (1818),
www.dacoromanica.ro

- 234 intocmita pentru a curma abuzurile judecatoregti ci

nesiguranta impricinaPlor, de Atanasie Hristopul ci

Clucerul Nistor, cu ajutorul Stolnicului Constantin
ci al Stolnicului Ioniva Balaceanu, "din canoane,obiceiuri nescrise gi legi idparategti ale Romeilor".
b) Codul lui Scarlat Calimach (1817), cod
aga de bine intocmit ca marele bizantinolog Zaharie
von Iingenthal igi spurn parere a de rau de a nu fi
fost cunoscut in Grecia, unde ar fi slujit mult mai

molt nouilor codificatori decat a putut sluji manualul lui Harmenopol.

Asupra codului Calimach o observatiune se

cere fAcuta: s'a spus gi s'a sfargit prin a se orede ca acest cod ar fi, data nu o simply parafraza a
codului austriac din 1811, cel putin o localizare
romaneasca a acestuia. Cercetarile mai noua ingadue
o limpezire a chestiuniil) . Din codul austriac au

fost luate planul gi metode, Izvorul principal InsA

a1 Codului moldovenesc nu a fast codul aus'criac.Faptul ca multe asemanari de text exista iltre cele doua coduri nu impliva ne4drat un imprunut direct din

codul austriac, Irivind mai atent, se davedegte ca

1) Andrei Radulesou, Izvoarele codului Calimach,
in Mem. Acad. Rom. VIII,nr.8
www.dacoromanica.ro

- 235 cele doua coduri au avut ca izvor comun dreptul

neo-roman. Alcatuitorii codului Callimach au folosit - cum o spune insugi hrisovul de promulgare dreptul bizantin al lui Justinian, apoi ci mai ales
Basilicalele lui Leon Filosoful (care au folosit gi
Codului austriac), mai putin manualul lui Harmencpolo intr'o oarecare masura Adunarea de legi a lui
Andronache Donici - deci tot izvor de inspiraVie
bizantina - tar intrucatva gi obiceiul pamantului,
cad_ chiar qi aceste pravile fanariote nu s'au pu-

tut evada din actiunea de atractiune a ancestralului drept romanesc - cum insuci hrisovul lui Calimach o spune - ci "obiceiurile pamantului gasinduse de cuviinta, s'au cinstit cu vrednicia de a A.manea legi".

Nu staruim mai mult asupra numeroaselor legiuiri de inspiraVie bizantina care, din veacul al
XVII-lea pang la inceputul celui de al XIX-lea veac,
se ingirue una dupes alta, marturisind despre rostul bizantinismalui in opera de legiferare romaneasca.

+++
+

www.dacoromanica.ro

- 236 Se constata, aga der, o influents bizantina, direct& gi mai ales indirecta - prin Slavii
meridionali - asupra vechiului nostru Drept public,
asupra institutiunilor noastre politice - deci asupra acelor instituViuni care sunt ale claselor consducatoare. Clasele conducatoare ale unui popor sunt mai inclinate a pricum se into:up-1a adesea
mi inrauriri straine.
Cand este insa vorba de Dreptul nostru pri-

vat consuetudinar, de Dreptul nostru popular, de

obiceiul pamantului de datinile marei clase Varanegti, influente bizantine able se pot deslugi. In
domeniul, deci, al Dreptului public - Dreptul clasei superioare - se intalnesc multe forme de vieaVa. bizantina. In domeniul insa al Dreptului privat

nescris - Dreptul clasei Var&negti - Bizantul gi-a

exercitat doer sfios inraurirea.
Aceasta antiteza - Drept public O. amt
privet nescris, primal inraurit de Bizarq, celalalt
de esenva auto tong romaneasca - aceasta antiteza
intre formelc de vioaVa ale claselor superioare ci
acelea ale lizrli arti - sla regasit aceiagi gi
in domeniul artei, al literaturii, al artitecturii,
in imbracaminte, etc.
Acestei antite7e ii 1.rmeaza o alta,tot atat
www.dacoromanica.ro

- 237 de expresiva.
S'a aratat mai sus ca in domeniul Dreptului
saris bizantinismul lui se davedegte in 'argil masu-

ra. In domeniul ins& al Dreptului nescrisobizactinismul se marturisepte doar sporadic pi sfios. Dreptul nostru nescris este in esenta autChton romanese gi doar in restransa masura bizantin* Dreptul
scris dimpotriva, este in mare masura, bizantin pi
doar in masura restransa romanesc.
Ce se intampla insa?

Dreptul scris bizantin nu a aflat rasunet

in sufletul unui pop or care -$i traia vieata duper

obiceiul din batrani. Pravilele scrise bizantine

nu au putut infrange datina pi nu s' au statornicit

in lumea romaneasca. Pravila cea noua a fost infranta de datina cea veche. Tot vechiul obiceiu era tinut in seama. El nu era ca legea scrisa, care
in masura in care se marginegte a raetalmaci legi
strain, ramane o formula metafizica, far& conti-

nut real gi far& vieata; ci era expresiunea insapi

a sufletului unui neam din adancul caruia isvorise
pi caruia ii slujea ca InCreptar de vieata. De aceia nu in pravile, ci in hsisoave pi zapise poti
afla conceptia de vieata juridic& romaneasca; de
sub colbul hrisoavelor gi zapiselor poti desprinde
www.dacoromanica.ro

- 238 stropi de lumina - ochi ce sclipesc sub sprinceafna de cenuge a uitarii - gi care ajung pang is not
dintr'un trecut invaluit Inca in teas.

Antiteza dintre institutiunile de Drept pu

blic - institutiuni politice - pe de o parte, cu
caracterul for strain, bizantin gi institutiunile
de Drept privat, nescris - institutiuni juridice,
Cu caracterul for autblaton rom&nesc; ci apoi anti
teza dintre vechiul Drept nescris,de esenta roma
neasca gi vechile noastre legiuiri scrise, de im,
prumut bizantin) imi par a fi extrem de sugestive gi
un pasionant subject de meditqie.
Mai s'au dus vornicii,logofetii,pahaxni.... ;s'au dus institutiunile aduse
din Bizant, metropola stralucitoare a evalui mediu.
Dar no au ramas frEtia de truce, aldamaguri, obi
celurile Jauntily datinele la impartirea mogtenirii,
riturile is fixarea hctarelor,.ftrinderea diete
lor cu limbs de moarte - obiceiuri legate de braz
da ale unui popor legat el innugi de brazda din Care se hrEnea.
S'a dus ce era strain. A ramas ce era roma
nesc.
Vechile legiuiri bizantine, frumoasele pra,vile egite din tiparnitele lui Vasile Lupu, Matei
www.dacoromanica.ro

-239 Basardb, Ipsilanti, Caragea, Calimach, s' au dus

ca izvoare de vieaa; ele au ramas printre not

carti rare, cautate de bibliofilul indragit de slova frumoasa. Au ramas ca piese de biblioteca gi
arhiva - amintiri, scumpe gi ele de sigur,fiindca
sent ci ele o farama din trecutul nostru romanesc.
Dar au ramas cu putere de vieata vechile obiceiuri
juridice romanegti, care, fiindca nu erau scrise
niceri, erau scrise numai in congtiinVa insagi a
aoestui neam.

Dincolo de efemerul vietii strain de imprumut, ramane, in trainicia ei, vieaa autdhtona, isvorita din insugi pamantul romanesc. E morala insagi a bizantinismului In trecutul tarilor romanegti.
+++

www.dacoromanica.ro

240 -

DREPTIIL DE PROFRIETATE,

Origini *i structura
D14a ce an infAVipat,pe randtizvoarele veizvoare tracice,rochei vieti juridice romanepti
mane, slave pi bizantine - pi dup4 ce am vAzut in
linii largi cum' se pure problema contributiunei a-

duse de Traci, Romani, Slavi *i Bizantini in sinteza juridicA romaneasca, ar urma sa analizam diferite instituviuni de Drept romAnesc pentru a discrimina elementele care au intrat in componenta aces-

tor instituViuni sau inrauririle care s'au putut e

xercita asuprI-le,
Fireptetun atare examen care ar cuprinde
macar uncle dintre instituViuntle mai de seams ale
vechiului Drept romanesc ar cere o desvoltare care ar depApi ccdrul acestui curs. De aceia vom restrAnge examenul nostru numai la instituViunea Dreptului de proprietate, pe care o vom cerceta in oriELIA pi in structura ei.De altfel,cum cproape in www.dacoromanica.ro

-241
treaga conceptie a vechiului Drept consuetudinar se
rezuma in legatura poporului nostru cu brazda,cum
vechiul Drept consuetudinar romanesc este un Drept
Igai21,_ a reconstitui gi analiza instituviunea dreg

tului de proprietate inseamna a reconstitui *i cu

noagte cel mai de seam& capitol al vechiului Drept
romanesc.

+ ++

Ce imi calci poenile,

1. imi pagti faneVele?
Ce poene, mal Paune ?
Ce faneVe, mai nebune?
Doar pamantul nui al tau,
Nici al tau nui, nici al meu,
Cii tot al lui DumnezeuI

Pe pamantul care "nici al tau nui, nici al

meu" - cum ii spunP haiducul Stcdan lui Paun,

in

interpretarea stihurilor populare adunate de Vasile

Alecsandri - ecou venind de foarte departe,din.vremi
legendare, ecou al unei stravechi forme romanegti
de vietulre laolalta pe pamantul acela ca7ai "tot
al lui Dumnezeu" s'a agezat candva, facand luminig
In codru, desVelenind pamantul *i statornicinduse,
cu ai sal, un "stranos".

Faso. 16

www.dacoromanica.ro

-242Iata, lapidar fprmulata, origina proprietatii romAnegti.

Au sustinut unit scriitori de vechih Drept
romanesc - sa citez, de pliable numele rAposatului
ri,ofesor, istoric gi "jurist, Ion Tanoviceanu
ea

origina proprietatii romanegti s'ar gasi in donatiile faaute de Voievozii tarilor romanegti,in acele daruiri pentru rasplatirea "unor drepte gi
credincioase slujbo" gi pe care be intalnim frec-

vent in trecutul romanesc, daruiri pe care Domnii

tarilor romanegti obignuiau a be face "credincioaselor for slugi" - cum spun hrisoavele.
Este, in ceea ce sustine raposatul profesor
Ion Tanoviceanu, un adevar. Dar este numai jumatate
de adevar. Daruirile domnegti au constituit unul
din izvoarele proprietatii romanegti. Nu ins& sin-

ulizviurimrorulizvor al acestel proprietaVi.

Proprietatea romaneasca se formase cu multA

vreme mai inainte de formarea - prin veacul al XIVlea - a Tarii RomAnegti gi a Tarii Mbldovei.Se formase prin statornicirea unui strAmog pe un pamAnt
pang atunci al nimanui gi-al tuturor. Pe acest pAmAnt "al lui Dumnezeu", pand atunci acoperit Cu pa.-

duri, s'a agezat un stramog care din padure a flout

www.dacoromanica.ro

- 243 -

"curatura", "rune" sau "2E211I" (voiu lamuri aceste expresii) *i, facand astfel luminiq in padure,a
destelenit pamantul din care aveau sa se hraneasca
stramogul cu ai sai, *i pe care avea sa-qi dureze
adapostul."

Acest mod de formare a proprietatii ne este

marturisit documentar de numeroase hrisoave, carti

domnecti *i zapise.
Iatet, de pilda, un hrisov din 15 Iulie 1439

dela Iliag Veda *i gtefan al II-lea Tcdaarin care

se intare*te cuiva un. sat. gi hrisovul spume age.;

"un sat al lui, unde-i iaste case lui pre Racov4,

carea sinpr el din pustiu gi padure qi-au facut

selicte"1.
Tin hrisov al lui gtefan al II-lea al Vold.

vei din 11 August 1445 intarc*te cuiva o prolrietate, un sat "uncle a descalecat socru-sau".

0 carte domneasca dela Moise Movila Voda,

din 21 Decemvrie 1630, Wara4te Intr'o par& dintre Ttocopie Calugarul qi gtefan Bechea, pentru o
prisaca. gi Moise Movila Voda da dreptate celui din
urma gi-i intaregte stapanirca asupra acelei prisaci, pentruca "o au descalecat *i au curaVit *i
o an facut gtefan Bechea cu fameia 8a gi cu fecio1) Gh. Ghibinescu, 11r2112LIELIldt, XVIII,48
www.dacoromanica.ro

- 244 rii for din loc de pAdure intreg"1).

La 14 Iulie 1655, Gheorghe Stefan Vodo. al

Moldovei are a hotAri intr'un proces pentru o prisacA. gi Domnul poruncegte boierilor: "SA strange-4
oameni buni, megiegi de prin pregiur; de vor gti
oamenii buni ca au descalecat Corlat (aka se numea
unul dintre impricing7i) aoea prisaca gi au teliat

in pAdure intreag6 *i au pus point acolo, sA tie

Corlat pilsaca"2).

Inc& 2-3 citate din atAt de pitoregtile noastre documente: vinde Nicolae sin Ursul din Bogda=

nesti, la 10 Martie 1666, o "curaturA"- "ce se

cheamA PoeniVa din gios de curatura lui Gavrut
gi nime...sA nu aibl triab a samesteca intru ceva
- eerie vinzAtorul - cA este mogia driaptil curAti3)
tA cn manuli meale"
.
Se vinde, printr'un zapis dela 10 Aprilie
1681, o "ocina" - "cu manuli miale curA.titi" 4)
scrie vAazatorul
P&nA foarte tarziu regAsim In zapise romA1.

1) EWA, 11,85
2) Supra IV, 127
3) Supra, IV,40
4) Naorga, Studii si documente, VI,92
www.dacoromanica.ro

- 245 negti amintirea acestui mod de fixare a dreptului

de proprietate. Din tinutul Vrancei ne vine un zapis dela 8 Iunie 1836, in care citim aga: "adica

Ion Pomana dat-am gi incredinVat zgpisul MU la mans faciorilor mei pintru ca sa fie gtout, avandu eu
dreapta sacAtura faauta cu topor den codru mereu de

taica-meu...gi gpoi am lasato gi al doilea iar au

umplut-o padure, gi am zis fratilor mei simergem
sa o sacam". Fratii ci nepotii n'au vrut, zicand:
"tine a sac& padure, acela va stapAni. Apoi m' am
sculat impreund cu faciorii mei gi am taietu padure, gi i -am dat foc, gi am facut sacaturi de iznova
din padure ...gi pintru aceasta,fiind la vreme de
batraneVel aprogpe de scurtarea vietii, gi fiindca
am patimitu gi multe cheltueli la s3oaterea Tancii gi la alte giudecaVi...am dat acestu zapis la
mane, feciorilor, ca sa nu fie suparaVi de fratii
mei sau de nepoVii mei, sau oricine se va scula sa
supere fcciorii mei sa fie sub biestomul Sfintilor
Parilati dela NiChiea. Panda eu am arsu odhii gi
manile papa ce am facut sacatura. 4i pintru mai a.
devarata credinVa, am pus ci degitur1).
Lectura acestor catorva hrisoave, carvi dom.
negti gi zapise, ne ingadue a desprinde o prima do.
1) N. Iorga, Anciens documents de Droit roumain
P455
www.dacoromanica.ro

- 246 -

vadd - o davada documentary - in sprijinul enuntarii ca proprietatea romaneasca igi afla origina sa
in acest fenomen al auto-colonizarii unui stramog
pe un pamant "curatit", "runculit", "sacatuit",
"ars", din "padure intreaga". Tezaurul arhival romanes ne infaticeaza numeroase hrisoave, porunci
domnegti gi zapise, care ne transmit ecoul acestul

mod de formare.aproprietatii.
0 prima davada deci.
0 a doua davadas
Ca din aceasta statornicire a unui stramog pe
un pamant pe care 1-a despadurit - pe care 1-a "curatit", 1-a "runculit", 1-a "sacatuit", 1-a "ars"ca din aceasta auto-colbnizare pe un pamant pe care, dupa ce 1-a despadurit, 1-a destelenit gi pe care gi-a durat un adapost, s'a nascut un drept de
proprietate infipt in congtiinta titularului acestui drept gi in congtiinta celorlalti, can suet
tinuti a respecta acest drept,o marturisegte gi o
davedegte gi un al+ fapt: pe pamantul pe care s'a
statornicit un stramog s'a format cu vremea,prin
inmultirea colooritorilor sal, un sat, intre ai carui sateni sta legatura de rudenie a fiecaruia dintre ei cu stramogul colonizator gi al carui nume
catul it poarta.
Toponimia romaneasca aduce, astfel, marturiwww.dacoromanica.ro

- 247 sirea qi dovada acestui moi de formaxe a proprie

taVii prin autocolonizarea unui "mog" pe un pa
inraultinda
mant pe care coboritorii "nokAalui"
se
an injghebat un sat, care at poarta numele
rapcului colonizator.

Exemble documontare pot fi citate foarte

multe. Ma m5Tsinesc doar la atatea (late socot ca

sunt necesare pentru ca orice afirmare po care o

fac sal se simta indeajuns dovedita.
a) Un hrisov dela Petru Rare

al Moldovoi

intaregte la 15 Martie 1522 unel ferei ctapahirea

asupra unui sat, "satul Barzegti_tunde a fost mogul
Barzea"
scrie hrisovull) .

b) Un alt hrisov, egit din cancelaria ace

luiagi Domn al Moldovei, .ritaregto la 1522 cuppa
raxea de cdtre Petru Pareg, dela descendentii unui
oarecare "Druja", a "satului Drujegti, unde a fost
curtea stramoqului for Druja"2).
c) Un hrisov din 1529 pomenegte de o ocina
din satul "Pancegti"
"unde a fost casa lui Pancu"
mogul celor cars, la 1529, faceau schirb de mogie
1. Gh.Ghibanescu, 221212_2.i izvoade, I,p.119

2.Oreste Popescul, Cateva documente moldovene,

p.28

www.dacoromanica.ro

248 -

cu Episcopia Romanului.

d) Satul Clopotegti,pe care-1 vend la 3

Mai 1606 coboritorii "mogului Clopot", este crea,tiunea "mogului nostru Clopot" - cum canter zapisul
de vanzarel).

e) Mogul Olan intemeiase candva satul Ola,

negti, cum ne spune un zapis de vanzare 'can 14 Mar

tie 1657, in care zapis vanzatorul pomenegte pe

"mogul meu Olan"2).
Sa ma opresc la aceste cate-fa citate.

Aga dar, conchid: in sprijinul enuntarii

privitoare la origina proprietatii romanegti de
curgand din agez area unui mog pe un pamant din ca
re el a Mout ochiu de lumina in codrcipe care 1a
destelenit gi pe care gia durat un adapost pentru
sine gi pentru ai sai, gi pe care sta injghebat Cu
vremea un sat, vine toponimia romaneasca; vine a

cest fenomen de nomenclature topica: denumirea sa

tului cu numele mogului colonizator.
+ ++

1) N. Iorga, Studii gi documente, XVI,p.182

2) Ibid.,V,p31
www.dacoromanica.ro

-249Un reflex al acestui mod de formare a proprietatii,prin auto -colonizarea unui mog pe un pamant "care nici al tau nu-i, nici al meu" - cum spu-

nea haiducul Stoian lui Faun - un reflex al ingheba rii satului pe pamantul romanesc se regasegte in li-

teratura noastra, intro frumoasa pagina de pe la

1840 - "Piatra Corbului"
gi care ne poarti grin tr'un sat moldovenesc: "Sunt vreo 90 de ani de atunci - povestegte un satean - tata-meu $i -a durat,
al dintai, cioerca lui, ca era acolo o poianii dela

Dumnezeu...0 avut parte de noua ficiori cars, dupa

vreme, ne duraram fiecare cascioarele noastre,ne luaram fiecare nevasta ci aca am trait laolalta, ferindu -ne sa primim straini printre noi"1).

+ ++

4i aici, o paranteza pe care o deschid pen tru Inmultirea cunoctintelor noastre de ordin general, atat de necesare in domeniul gtiintcaor isto rice.

Fenomenulacesta toponimic - numele satului

derivat din numele mogului colonizator, din numele
1) M. Cuciureanu, Itcpasirea. foaie gtiintifica gi
literara, 1840,p.102
www.dacoromanica.ro

-25DeponinC nu este un fenomen propriu pamnnlimbii romanegti. El se intalnegte gi aiu

la neamuri diverse gi prin
diverse neamuri
for gi prin desvoltarea for istoricd.
Iatd1, de pilda, la Slavi. Nume de sate ca
Martinici, Lobkovici, nu sunt decat nume derivate
din numele stramogului colonizator, Martinic, I6b
kovic, al stramogului al cdrui nume, format la plu
ral, ne arata pe ccboritorii acestuia.
La Greci, numeroase sate care poartd, spre
pildA, numele de (1)017rTroL, pluralul dela
sunt agezari ale unui stramog Cpi Triroi
(ttiAtirirc,5
In Franta, numeroase aunt sate le care poar
ta numele color care leau intemeiat sau au avut
candva, asuprale, un drept de proprietate. Ntmeroar.
se sate poartd, in Franta, numele de Fleury
Fleu
ry din Ile de France, Fleury din Bourgogne, Fleury
din Provence. Sunt vechi sate Floriacum, agezari aom galic cu nume romanic.
le unui oarecare Florus
Multele sate care se numesc Berny, sunt vechi age
mogului
tau/ gi
rea, la
origina

zari.ale unui stramcg Brern%-z.

Acelagi fenomen toponimic i2 intalnim gi la

OseVii din Caucaz, ale caror Sate (sat in lidba
Osetilor se spune kaou = foc) poartA numele stramo
www.dacoromanica.ro

-251,.
gului colonizatcr gi al descendentilor acestuia.

Inchizand acest parantez, pe care 1-am deschis: a) pentru a integra fenomenele culturale romanegti in cadrul fenomenelor culturale general-omenegti, b) pentru a arata, fare o mai staruitoare
argum.entare, cat este de neindestulator sa to izo,

lezi gi 86 to cantonezi intro observatiune unilar

terala gi c) pentru a contribui la nuantarea culturii generale a celor care audiaza acest curslinchizand acest parantez, sa reviu la prdblema noastra
- origina proprietatii romanegti - gi sa strang de
aproape, pentru a fi mai bine fixate, constatarile
de pang acum.
Rezum deci:

a) Geneza dreptului de proprietate romaneasog - gi vom vedea ca gi din donatiunile domnegti

mai tarzii, posterioare .ntemeierii Valahiei gi
Moldovei, c'a nascut pe pamantul romanesc un drept
de proprietate - geneza dreptului de proprietate
romaneasca se regasegte in fenomenul de auto-colonizare a unui mog pe un pamant pe care 1-a "curatit", 1-a "runculit", 1-a hsacatuit", 1-a "axes" www.dacoromanica.ro

- 252 -

cum se spun in dommentele noastre - gi pe care,

destelenindu-1, gi-a agezat casa pentru sine gi ai
s5i.

b) Aceasta auto-colonizare din care Oa initiat dreptul de proprietate romaneasca ci care

sta la origina celor mai vechi sate romanegti coboritoare dintr'un mog colonizator, aceasta autocolonizare cu aceast5 functiune generatoare a drep-_
tului de proprietate i creatoare a satului,ne este
marturisita gi dovedit6 documentar de numeroase iz
voare din tezaurul arhival romanesc gi ea igi af15i
reflexul el_ in legendele populace sau in literature
boastrA romaneasca.
o) In sprijinul acestei constat5ri - autocolonizarea generatoare a proprietatii ei creatoare
a satului - vine toponimia romaneasca, vine nomenclatura topic& romaneasca - numele satului derivat
din numele mogului colonizator.

+++
()data aceste lucruri constatate gi demon-

strate, privitoaTe la geneza proprietatii romanegti,la ori7,ina dreptului romanesc de proprietate,

sd trecem la adancirea unei ate probleme gi anume
la fixareatin timer a fenomenului acesta: autowww.dacoromanica.ro

-253
colonizarea generatoare a dreptului de proprietate
41 creatoare a satului.

Dela inceput fan o afirmare: aceasta auto

colonizare e voche, e straveche, e anterioara inte
meierii Statelor politice romanesti.
Ca acest mod de formare a proprietatii e
vechiu, e stravechiu, e mult anterior intemeierii
Valthiei gi Moldovei, o davedegte un gir de fapte.
1) 0 davedeste, in primul rand, o formula a
cancelariilor domnegti, o intorsatura stereotipa de
fraza, pe care o intalnim in documentele romanegti
cele mai vechi, in primele diplome voevodale ecite
din cancelariile Domnilcm tarilor romanesti, foarte
curand dupLintemeierea acestor tari,deci quasicon
temporane acestei intemeieri, gi care diplome pome
neso de un stravechiu drept de proprietate (pe ca
re-1 confirma), drept stravechiu - deci anterior in
temeierii Orilor romanesti.
exempli gratia, un hrisov din 7 Isms:rie 1403, prin care Alexandru cel Bun darueste Episcopiei Moldovei satul Averegti (numele vitae dela
un vechiu Avar nume obignuit odinioara) - "cu toa

te hotarele for vechi si de demult"1).

1) I. Costichescut Documentele moldovenesti.I,p.46.
www.dacoromanica.ro

-254
Un igmisoc, dup& un vechiu hrisov, dela Ale.
xandru cel Bun, din 1 Mai 1406, grin care se darueg.
te un sat pe Crasna,ppune aga: "iar hotarul acelui

sat 26.1 fie cu toati ageli hotara, dup& cum an um.

blatu din vechiu"1) .
Un alt hrisov, edit din oancelaria aceluiagi

Domn Alexandru cel Bun al Moldovei la 8 Martie 1407,

pomencgte de dania cgtre jupan Popqa Mihail a doud
sate "cu toate hotarele for vechi, cum au umblat din
veacul veaaului" 2).
Aceeagi formula intrfun hrisov din 28 Ianua.
rie 1409, grin care se .intaregte ocinile jupanului
Giurgiu Ungureanu "cu toate vechile for hotare, 22
unde din vePc au umblat".
Did aceasta intorsatura stereotipa de fraza,
din act:mat& formula de diplomatic& rom&neaso& ci pe
care formula nu o gasim door ici, colo, razlet, oi
spare frecvent in documente abia Cu cativa ani pos
terioare intemeierii tgrilor romanestLin documen
te deci quasicontemporane acestei intemeieri. din
ace aster stereotipa intorsatura de fraz& amintitoa.

no de "hotarele vechi gi de demult", de hotare "cum

an umblat din veacul veacului", de hotare "pe unde
1) Ibid.,p.51
2) Ibid.,p.64
www.dacoromanica.ro

- 255 din veac an uMblat", se poate deduce gi condhide ca

se recunoagte o proprietate veche,straveche, anterioara deci momentului inteneierii tarilor romanegti gi pe care proprietate veche 4i stravedhe numai

absenta marturiilor scrise, numai lipsa izvoa

re_ lor nu ne ingadue s'o constatam, documentar, gi

anterior momentului Intemeierii Varilor romanegti.

Conchid asupra acestui punct: o prima dovad& a vechimii, a stravechlrii dreptului de proprietate, se desprinde din interpretarea isvoarelor gi marturisegte despre aceasta vechime gi str&vechime a dreptului de proprietate.
2) 0 alts davada documentary vine in sprijinul aceleeagi concluziuni. Iat-o: pentru Romanii
din Transilvania, privitor la care - aga cum ar1tam Intr'o prelegere anterioara - documentele apar
Inc& din veacul al XIII-lea - dreptul de proPrieta
to poate fi demonstrat ca fiind vechiu, stravechiu,
anterior intemeierii Statelor romanesti.

lb document din 1231 ne arat& cum un oarecare "Truth, filius Choru", igi dovedegte grin mar tori dreptul Eau de stapanire asupra unui pamant
4par0:nand familiei sale din stravechi "a tempore
humanam memoriam transeunte per majores-avos, ata6,
vosque ipsius...pcesessa"1).
1) I.Cay. de Pugcariu, Fiagmente istorice din Cara
Fagaragului,p.8.www.dacoromanica.ro

-256Aga dar o a doua davada a strAvechimii drop

tului de proprietate, anterior intemeierii VArilor
romAnegti.
3) 0 a treia dovadA se desprinde, in spriji-

nul aceleeagi concluziuni, din o cercetare atenta a'

color mai vechi documente romAnegti.
Documente imediat posterioare intemeierii VArilor romanegti - hrisoave gi cacti voevodale - confirmAnd un vechiu drept de proprietate, pomenesc de
sate care Inc. Inainte de momentul intemeierii acestor sari purtau numele stramogului intemeietor.
a) Ca 11 Februarie 1400, Alexandru cel Bun al
Moldovei daruegte "slugei noastre, credinciosului
boier Dan V.amegul", satul Iacobegtii, "undo a trait
Iacob al Orbului",
b) Intr'un hrisov dela ilexandru cel Bun, din

28 Ianuarie 1409, se vorbegte de dania unui sat zia

"nag, unde este NeagAg jude".
c) lin al treilea citat, in aceeagi ordine de
idei, 11 extragem dintr'tin hrisov dela.4tefan cel

Mare, din 20 Ootonvrie 1468, care confirm& o impArVeal& Intro coboritorii unui oarecara ZvAgtealg, o
impArtean a satului Zvligtelegti "unde a fost casa
mogului lui ZvAgtaal6".
Sa interpretAm aceste trei citate.
www.dacoromanica.ro

-257Din faptul ca satul purta, la vremea intemeierii Moldovei (caci am citat un hrisov din 1400 ,
deci un hrisov quasi-contemporan acestei intemeieri,
gi alte hrisoave ahia cu pAtiva ani posterioare acestei intemeieri), din faptul ca satul purta numele
mogului ai carui coboritori cspata confirmarea dom.

neasca a dreptului for de proprietate, se poate deduce ca li se confirmA un vechiu gi stravechiu drept
de proprietate, anterior formaViunii Statului moldovean.
..ConchizAnd ci asupra acestui punct, accentuez asupra faptului ca gi aceasta a treia categorie de dovada, desprinsa din cercetarea termenilor
diplomaticei romanegti, marturisegte despre straw:chimea dreptului de proprietateromAneasca.
4) Un salt de catava veacuri in adanr4me,
un salt de mai bine de un mileniu, pe care-1 facem
dincolo de momentul intemeierii Statelor romanegti
ale Valahiei gi Moldovei, un salt pan& catre inceputul erei pregtine, ne puns in fats unor dovezi
epigrafice amintitoare de agezari sategti intemeiate in Dacia prin aceasta auto-colonizare a unui

mog al carui nume 11 poarta satul. Dovezi epigra

fice, din vremea foarte indapartatA, din vremea
multi-secular anterioara intemeierii tarilor romaFaso. 17

www.dacoromanica.ro

- 258 negti, din vremea inagi a colonizarii Daciei de catre Romani,vin In sprijinul vechimii gi originii
prin auto- colonizare - a propriet4ii romanegti.Se
ageza pe o Intindere de pAmant, un colonist.Igi f6cea o agezare, o "villa" - cum se numea aceasta. Imprejur, se ridicau alte agezari, alto uvulae" - ale copiilor, muncitcriloroetc. - paled oe "villa" ajunge un adevarat "vicus" sau "pagus", adica un sat,
care sat gi el purta numele intemeietorului.InscripViuni din tinutul dacic amintesc de "vicus Clementinus" (adica satul lui Clement) . Caramuratul de astIzi; de "vicus Narcicianus" (adica satul lui Narcis),de "xicuaSuintionis" (adica satul lui kaintio),etc.
Conchid gi asupra acestui punct:
Aga dar, fenomenul auto-colonizlirii generator al dreptului de proprietate gi creator al satului demunit cu numele auto-colonizatorului se dovepaleografic gi epigrafic
degte documentar
ca
fiind vechiu, strgvechiu,multi-secular anterior intemeierii tarn= romanegti.
Si aaum, Baca tinem seams de caracterul sedentar gi agricol al primilor locuitori ai acestui
pamant, al aborigenilor Dacief, caracter sedentar gi
agricol demonstrat pain desccperirile arheologice

www.dacoromanica.ro

- 259 prin marturisirile literare invocate intro lectiune anterioara, prin considerente glotologice sa amintesc doar cuvantul "221","moqien (deci colonizatorul ci proprietatea lui), cuvinte care fiind
stravechi, iliro- tracice, i acoperind ci desemnand
notiuni ele ingile stravechi, ne dau dreptul sa socotim ca tracice notiunile insagi pe care cuvintele le desemneaza. Daces tinem seam: de caracterul
sedentar gi agricol al vietii stramogilor noctri
tracici, vieata al carei geniu se regasegte in vieata psihica a poporului romanesc, putem conchide ca
fenomenul auto-colonizarii generatoare a dreptului
de proprietate gicreatoare a satului denumit cu numele auto-colonizatoruluis fenomenul davedit paleografic gi epigrafic ca fiind multi-secular anterior
intemeierii tarilor romanegti, poate fi socotit nu
numai ca un fenomen multi-secular ci gi multi-milenar anterior constituirii primelor State politice
romanegti.
De altfel, intre notiunea de proprietate ci
caracterul sedentar gi agricol al unui popor exista
o legatura dela efect la cauza. Este un nex cauzal.
Cat e de vechiu gi stravechiu caracterul sedentar

hi agricol al unui popor, atat e de vechiu gi

stravechiu dreptul de proprietate la acel popor
www.dacoromanica.ro

de

-260Statornicirea'unui popor pe brazda ci geneza

dreptului de proprietate sunt doua feAotene quasi-

contemporane, aunt doua institutiuni quasi-sinorene, cel dintAi determinand pe cel de al doilea.
CAnd faci un ochiu de lumina in oodru, cAnd
destelenegti apoi p5mAntul, cand ii intorci brazda
gi-i arunci samAnta care - -ti da viziunea painii vii

toare, ai gi avut - om gi popor, - sentimentul stapanirii acelui pamant, runculit din padure, destelenit, curatat gi insamAntat.
Aga ne spune ci un canter de ogor:
4i sa scoata radacini
De copaci gi maracini
sa faca for cu iasca

Codrutntreg sa-1 runcul-!ascit

Sa-gi faca codrul ogcr

Sa semene sraugarl

+ ++
Pentru a fixa memoria color spuse in aceasta

a doua parte a prelegeriiasupravechimii proprietaVII romAnegti - prima parte a fost consacrata originii acestei proprietati r rezum:
1) Documentar, vechiniea proprietatii se dovedegte anterioara intemeierii Statelor RomAnegti.

Formularul diplomaticei romAnegti - examinat in dowww.dacoromanica.ro

-261
cumente quasicontemporane acestei intemeieri - ne
pure in prezenta unei stereotipe intorsaturi de fra
za amintitoare de hotarele "cele vechi si de demult"
de hotarele cum au fast "din veacul veacurilor".
Din aceasta stereotipa intorsatura de fraza se-des
prinde o dovada a vechimii proprietatii romanegti,
anterioara deci intemeierii Vslahlei gi descaleca
rii Moldovei.
De altfel, document transilvane din veacul
di XIIIlea au completat aceasta prima dovada docu
mentary ci au oonfirmat aceasta incheere.
2) 0 a doua dovada mbrturisitoare a vechimii
proprietatii romanegti se desprinde in urma examenu
lui documentar, din faptul aparitiei, in documente
Iasicontemporane intemeierii tarilor romaneetil a
satelor purtand, la insugi momentul acestei inteme
ieri, numele autorului autocolonizarii vechi si
stravechi, cu mult anterioara creatiunii Valahiei si
descalicarii Moldovei.
3) Epicrafic - prin inscripViuni contemporane
deci inscrip momentului contactului dacocome
tiuni multis3cular antericar, formarii Statelor
PomAnecti - se poate face dovada fenomenului auto
eolonizaxii generator al dreptului de proprietate
qi creator al satului purtand numole stramogului
eponim - fenomen deci multisecu) ar anterior exis
www.dacoromanica.ro

- 262 tentei unei Valahii gi a unei Moldove.

4) Un complex de considerente de ordin arheo-

logic,etnografic gi linguistic, care converg pentru a dovedi ca fenomenul auto-colonizgrii generatoare a proprietatii gi creatoare a satului este
nu numai multi-secular, ci multi-milenar anterior
existentei Statelor politice romanegti intgregte
gi confirmg concluziunile noastre privitoare la vechimea propriety ii romAnegti.

Inainte de a trece la cea de a treia parte

a acestei prelegeri qi in care voiu cerceta in lumina Dreptului comparat, fenomenul auto-colonizarii
generator al dreptului de proprietate gi creator al

satului, socotesc util sa alunec pe planul etimologiilor gi sa ma opresc o clips. aaupra unor cuvinte intalnite in tot timpul acestei lectiuni.
Am rostit rpreu cuvantul "sat" gi an rostit
mereu cuvantul "rune, a "runculi".
Ce inseamnal etimologic, acest cuvant "sat" ?
Odinioara se propusese o etimologie derivand
cuvantul "sat" din verbul latineso "serere" . a
insemanta, care verb, conjugat la participiul trecut, dg forma "satus" s insamantat; deci "sat" .
www.dacoromanica.ro

263

loc insamantat.
Aceasta etimologie se core parasite..

Eruditul profesor Ovid Densugianu ar explica

cuvantul printr'o influent& albaneza. In aibaneza
se spune "fsat". Prin sincoparea lui "f" initial,
s'a ajuns, in romaneqte, la "sat". Dealtfel forma
"fsat" exista in liMba romaneasca in veacul al XVI
lea. Filologul a carui dispaxitie timpurie a lipsit
gtiinta linguistic& romaneasca de unul din cele mai
ingenioase gi cultivate spirits, dofunctul Vasile
Bogrea, crede ca, pentru a gasi oligina cuvantului
"sat" nui nevoe s'o cautam in a:lbanezul "flat "; ci

mai degrala in latinescul "fossatum" =loc inconju

rat de ganiV. "Fossatum":>."fusat" (cum se intalneq
te deseori cuvantul la Romanii din Macedonia) 1>
"fsat", "sat".
In sprijinul acestei ipoteze etimologice
(fossatum
fusat> fsat> sat) vine italienescul
1)
fossato - cu acelagi sons gi on aceeagi etimologie
gi mai Nine altceva:-vine o analogie isbitoare pe

>

1) Satul = "locul inconjurat cu ganr; nu vine din

desvoltarea cannabeieci din acele fossae limita

les care se prevdd in statutele conaTTUF7777-Ega, Ist.Rom.II,p.149

www.dacoromanica.ro

- 2614- care o gasim la alte popoare In ce privegte cuvantul "oras".

La-Slsvi "oral" se spune "grad" (in paleoj in ruseqte prod, in bulgaregte gi
slava
in sarbegte grad). Cuvantul acesta vine dela un alt

cuvant care inseamna imprejmuire, ingradirs, Bard

(in rusegte imprejmuirii i se spune "gorodv", in
bulgareste "grader, in sarbegte "ograda", in lim-

ba ceha "ohrada", In poloneza "ogrodzenie").

Dacti deci cuvantul "grad," = orasa. vine dela

"gorodv" ci "ograda" = imprejmuire,de cc ouvantul

"sat"

nu ar veni dela "fossatum" = loc imprejmuit

cu cant?
+
+ +

SA trecem la celalalt cuvant, "a runculi"

Am aratat ca proprietatea romftesso6 s'a

format prin aqezarea unui "01" pe un pAmant "al

lui Dumnezeu", pe un pamant impadurit, pe care el
1-a lazuit de codru, deschizand luminig,l-a destelenit gi pe care ci -a ridicat adapostul, in jurul
cAruia, prin inmultirea neamului, s'au ridicat alte
adAposturi ci - astfel - s'a format-satul romanesc,
denumit generic cu numele stramosului eponim: Barzea - Barzesti, Clopot - Clopotegti, Drujea - Druwww.dacoromanica.ro

-265jegti, Olan - Olanegti, Zvagteala - Zvactelegti,Iwcob- Iacobegti; gi aga zeci gi sute de sate romanegti.

Se intalnesc pe intinsul pamantului romanese, mai ales in regiunea munVilor gi a colinelor,

numoroase sate gi numeroase locuri numindu-se "Rune.
Intalnim in Gorjiu un "Rune", In Argeg, in Mehedinti, in Bacau, In Fundul Moldova, in Bucovina.
IntalnitiL zeci de "Runcuri"(de pilda Runcul Prisacii, Runcul lrinig, Runculetul, Dealul Runc,Runcul
Tautuluitetc.). Freoventa aparitie a acestui cuvant
in nomenclatura topics romaneasca 'lac& problema
originii i intelesului. Dela inceput, trebue sic)
spunet: cuvantul acesta nu mai spare - cum au sparut numele do Barzegti, Clopotegti, Drujegti, 015.negti, Zvagtelegti, Iacobegti - ca o denumire de
sat in valoare de un nume propriu de Tersoana.Seo.

nificarea cuvantului "rune" trebue cautata in alts

parte.

Al.D.Xenopol socotecte cuvantul enigmatic

gi ar inclina sa va.da o religie dacica.

Filologul Gaster - farii a-i fixa etimologiaii contests romenitatea.

Pentru a-i fixa etimologia, sa cautam in

primul rand intezpretarea acestui cuvant.
www.dacoromanica.ro

266

Intelesul acestui cuvant ne apare limpede in

documente, din poezia noastra popular & qi chiar din
basmele noastre.
S1-1 cAutam deci,mai intAi, in documente:
Intr'un inventar din 20 Februarie 1768 iat&
ce citLm: "Am un rune, care a f ost lAzuit de tatal
meu cu foc gi securea".

Deci, "runt" m be care a fost lazuitocuratat "cll. foc ci cu s&curea".

SA cautIm apoi cuvantul acesta in poezia

noastra popularA.Iata o strig&tura din Fundul Moldovei: un flacau a indragit o fat& qi fata are drept
zestre un codru:
Lelit& ou ochi caprii
Dup6 mine tu s&-mi vii
06 din brazii tat cei verzi
Eu Vi-oi face runculet.
4i acum, sA ne aplecam urechea *i la o doing
romaneasca, in care o derivatie a cuvantului "rune"
spare cu foarte explicit inVeles:

Frunzaverdetiarba lat&
Aga-mi v4 ne o&te-odata
SA-mi las mamA,s&-mi las tata,
Lumea'n cap ca sec apuc
4iin pustiuri s& ma due
In padurea far& stani
In oodrii far& stapani
www.dacoromanica.ro

-- 267

Sa m'apuc sa runculesc
Loc salmi fao ca sdtraiesc
i sa scap de boieresc.
Deci, sa "runculesc" un loc in padurea far&
"stanitin codrii farce stapani" - un loc "ea sa tra
Viso".

gi basmele roadnepti ne inlesnesc sa cerce

tam semantic cuvantul "rune" pe care iat& cum un
basmbizar it imbrackin farmec mitologio:
Una codrilor 4i a padurilor scoate noaptea
corbii gi caprioarele de be papte pe rune. Adica
rune se chema de mult imagul salbaticitnilbr. lax
cand nu mai aveau salbaticiunile hranigte indeajuns,
atunci zana punea pe cerbi sa jupuiasca cu coarnele
copacii, ca sa se usuce; pe caprioare be punea sit
:nada coaja copacilor; pe porcii salbatici sa rupa
radacinile pi sa sape pe sub copaci, ca sa cada jos;
pe urgi sa care copacii la un loc i pe corbi sa
dea foc lemnelor pi sa care carbunii din loc. i de
aceea corbii sunt aca de negri...41 aga s'au lar
git runcurile...
Rezum:

Spicuind in documente, in folklor gi in bas

mele romanepti, sensul cuvantului "rune", de frecven
ta circulaVie topica, ne apare limpede:-Romanul igi
facea loc de ogor, din codrul verde, "runculindu -1 ".

Deci,sensul cuvantului "rune ", este ace

lapi cu "curatura" pe care 1am intalnit; cu "stied"
tura", pe care de altfel iaragi 1am aflat din ci.
www.dacoromanica.ro

- 268 tatele dela inceputul acestei prelegeri gi cu "argiVa", care n'a scapat, de sigur, atenViei noastre.
Aga dart patrua cuvinte pentru aceeagi noViune. Cu o observaVie: sfera semantics a cuvantului "rune" e maci larga; "curatura" gi "sacatura"
desemneaza locurile din codru lazuite prin starpirea codrului cu securea sau toporul. "Argita", se
spunea locului din padure prefacut in- ogor prin foc.

"Runt" insa spare - aga cum s'a vazut desemnand indistinct gi "curatura" gi "argita" deci gi locul din codru transformat in ogor prin
secure, gi locul starpit prin foc.
Odata fixat sensul cuvantului "rune, sa
privim o clip a cuvAntul acesta gi etimologic.
SA-1 cAutam in textele romane. Ii gasim in
Varro,Coluinella, Plinius, unde latinescul verb
"runcare" spare cu inVelesul = a plivi buruienile
din holdele adulte.
La Cato, verbul apace cu sensul "a stArpi.
spinii".

Cat in ce privegte instrumentul cu care se

starpeau spiniic el apare la Palladius sub numele
de "runco".
Dup6 o gtire dela Augustin, Episcopul din
veacul a]. V-lea, plivirea araturilor de spini, lawww.dacoromanica.ro

-269 zuirea mArdciniqului de pe ogor, era pusd sub patronajul unei divinitati minore "Dea Runcina".
Deci - gi apds asupra semanticei ci etimologici -uvd.ntului "runt ", "rune igi gasegte, etimoo ascendent& latin61), iar,semantic, inter-

pretarea lui se fixeazd in stbspirea pddurii gi maracinigului cu stop teri-cultural.

rixAnd ethnologic gi semantic cuvdintul "runt"

pe care RomAnul nu I-a pAstrat deal; In nomenclatura tolic& sateasca, dar pe care el 1-a pierdut din
vorbirea sa curentd, vreau s& ndddjduiesc, impreuna
cu neuitatul scriitor ci istoric George Popovici-Robeanu, care cu deosebita pricepere gi dragoste a a,.
Uncit etimologia gi semantica acestui cuvamt, c&
dacd liMba romAneascd popular& a pierdut acest cuv-ant "rune", de o atat de curates rezonant& romanicd,
limba literary va repune in drepturile lui pe acest

1)"Runc", derivat din latinescul "runcare",se rega-

TeifF gi in toponimia Alpilor iTtia7unde nume ca Rungg, Rungebunus (runca bona), Run elitsdh (runculet) - nume descoperite e 3 eub,
cercetatorul urmelor romane din Alpi - dovedesc
acelag fenomen romanic ca in runcul romAnesc.N.Iorga, Istoria Romdnilor, II,p.136

www.dacoromanica.ro

-270"nobil deposedat de pur sang romanic "1)

++4-

Inainte de a ajunge la ultimul capitol gi la

incheerea acestei lectiuni, precizez ca agezarea unui "mog" pe un pamant impaduritope care el it despadurepte gi-1 destelenegte, era deseori intovaragita

de uncle gesturi, care intro masura cunt gi gesturi

simbolice, dar care in alts masura constituesc un
mijloc de delimitare a hotarului pang. unde se intindea stapanirea asupra pamantului despadurit gi destelenit.
.

Aceasta, intindere, cand era vorba de locul de

cana, spare uneori, in documente, aratata astfel:

"cat poate sa arunce un om au,bata in toate Haile"

cum gaBim de pilda intriun hrisov moldovean, din 11
Noemvrie 1458, sou cum ne spune un zapis far& Teat:
"cat poate. un voinic sa svarle cu securea in toate

partile, cum este obiceiul din stramogr.

1) .George Popovici, "Runc" -Glosa la o colectiune,

inedita de documente moldocampulungene, In

Convorbiri Literare, 1891, nr.9

www.dacoromanica.ro

-271
Atrag atentiunea cA "aruncatura de ciomag",

pe care o intAlnim la Romani, se intalnegte, cu a

celaqi inteles, qi la alte neamuri, la Germanici de
pildA, sau la Scandinavi, uncle hamarskiptul pare a
fi fost cea mai veche forma de determinare a intin
derii unui pOrtant.

In afar& de formulele intAlnite mai sus:"cAt

poate un voinic sa asvArle cu securea in toate par

tile", mai intAlnim, deseori - cAnd era vorba de in
tinderea p5mantului luat in stdpanire pentru ogor ci expresiunea "cat o fuga de cal".
+ ++

41 acum, trecAnd la del din urmA capitol al

acestei prelegeri, voi spune cAteva cuvinte pentru

a proiecta fenomenul romAnesc al autocolonizarii

generato are a dreptului de proprietate ci creatoa,.
re a satului, pe orizontul cercetArilbr-. de Istorie
ci de Drepticomparat.
Formttrea proprietAtii,prin agezarea unui co
lonizator pe un pamOnt pe care, despadurindu-1 ci
destelenindu-1, $i a ducat gospodAria, se intAlneq
te la foarte multe qi disparate neamuri, disparate
qi prin origina qi prin evolutia istoricA a vietii
for.

www.dacoromanica.ro

- 272 IL aflan, spre pila, la IndieniA Pan& de

curand era vie cutuma dobandirii proprietatii prin
punerea in valoare a unui pikaant salbatio. Lazuirea
unui loc de pAdure O. de mAracinic Si destelenirea
unui pamant constituiau pan& de curand,la populatiuvi
rile ariene din Pundjab, un titlu de proprietate. 0
legenda sanscrita din veacul al X177-XV-lea inaintea
erei cregtine ne povestegte cum nig-be coloni, sub
conducerea Brahmanului Gandarallata, runculesc o padure, o starpesc de copaci qi devin proprietarii locului, intemeind acolo un sat.
In straveched Chaldee, destelenirea unui pA,
mart atribuia.destelenitorului proprietatea acelui
pamtnt,
Tot a9 a. prin Asiria. 0 insoriptie asirianA

de prin anul 1500 al celeilqlte ere, o inscriptie

sapata in piatra, mArturisegte despre dreptul de
proprietate al celui care scrie aca: "am construit
casa, am destelenit psaiguitul, am sapat in mijloc un

put cu spa limpede, am oranduit hambare pentru gr&-

ne. Sub pamAnt, acolo unde nimeni nu patrunseseom

sapat gi am adancit".
La vechii Suedezi,legea teritoriului Norrland permitea oricui sa spa statorniceasca pe pamantul dllmening - care era socotit "al lui Dumnezeu"
www.dacoromanica.ro

- 273 -

(sa nu uitam pe haiducul nostru Stoian care-i spunea lui Paun):

Cad panantul nu-i al tau

Nici al tau nu-i, nici al meu,
Ci-i tot al lui Dumnezeu.
Se permitea, deci, la Suedezi catagezandute in padure gi runculind-o, sau in camp gi destelenindu-1,sa ajungi proprietate. Aceasta auto-co10-

nizare, care se chema la Suedezi lagha-tak,inbrac&

gi o forma rituals: "taranul - spune legenda din
Norrland - va porni cu calul gi 'trasura lui mai
inainte de rasarltul soarelui,la vremea solstiViului
de iarna, va taia un manunchiu de Vdrugi gi se va
intoarce la amiaza. Daces vrea sa se faces stapan pe
un ogor sau pe-o livada, va curates de padure gi maracinig intinderea cat ii este de nevoe pentru a

culege trei 11162=i de sananta, igiva ridica un adapost in patru stalpi, va face ocolul locului gi-1
va hotarnici prin senne,fata Cu doi nartori".
Aceasta auto-colonizare lagha-tak din Dreptul vechiu suedez se intalnegte gi la Danezi, sub
numele de ornum.
La Norvegieni, ocuparea unui teren incult
(Land-nam sau Nema -Land - dupes expresiunea folosita des vechile legi norvegiene) era intavaragita de

un act simbolic: mai inainte de fixarea hotarelor,

trebuia sa qprinzi un foc pe pamantul pe care, ast.
Faze, 18

www.dacoromanica.ro

- 274 -

feloraVi ca vrei sa to statornicegti gi al carui

stapan vrei sa ramai. Origina acestui ritual e ugor
de ghicits cultura nu incepe ea prin distrugerea
padurii? (Sa ne gandim la Ion Pomang, eel cu zapisul din Vinutul Vrancei romanegti: "fiindca eu am
ars ochii gi manuli male pan& ce an-facut sacatura
in padure").
Sa iutim putin pasul in acest incurs pe carre-1 totem in odic) patru vanturi ale lumii largi

gi, far& 35 facem lungi popasuri, sa trecem pe la

alto neamuri.
Auto-colonizarea roma'neasca,pe care am a-

flat-o la Indieni, la Chaldeeni, la AsirieLi, la

nordicii Scandinavi, o intalnim qi la popoarele
germanice, sub numele de Bifang sau Reubruch - unde, cum spun legile barbare, - proDrietatea se dobandea "sudire et labore" (cum am spune not Romanii,"ou sucloarea fruntii").
0 intalnim la42opulatiunile bllvcto-romanice din Alpii Rhetici, sub numele le.tin3so de "exartuns". "captura","apprisou. 0 intalnim in vecinata-

tea-noastra, in Ucraina (unde faptul de a fi "runcunt" pAdurea, de a ti "starpit" codrul - punandu-i too - de a fi smuls-maracinii,de a fi 'ideatelenit" pamantul, ajunge a recunoagte celui care a
despadurit qi desVelenit o proprietate de un caratwww.dacoromanica.ro

-275ter special gi provizoriu,numita nzaitka").

La Poloni, fenomenul e aproape acelagi; qi
regii polonici trebuira sa recunoasca vechiul obiceiu, care voia ca aceasta auto-colonizare, acest
nexartum" (ca sa intrebuinVam cuvantul latinesc)
sa constitue un mod de d6bandire a proprietatii asupra unui pamant papa atunci al nimAnui gi nelocuit (puStia mesta).

Ag adaoga ca la Slavi aceasta colonizare pare a se fi infatigat sub forma colectiva a tribului sau a comunitatilor familiale - siabri,cua se
numesc in Ucraina, pleme, cum se flumes la Slavii
meridionali. La Romani, aceasta auto-colonizare a
iMbracat forma mai restransa a unei familii cu cei
cativa membri ai ei - auto-colonizarea unui "moe"
cu femeea gi cu copiii lor. Este o dovada, in plus,
la cele ce spuneam intrio prelegere anterioara, ca
proprietatea romaneasca reprezinta o forma mai evoluata, mai Inaintata, gi deci mai veche,decat proprietatea comunftara gi familiala a Slavilor,

Inc

vecinatatea sau in tovaragia carora am trait.

Acelagi fenomen al auto-colonizarii genera,
toare a dreptului de proprietate 11 aflam gi la
alti vecini ai nogtri. Iata,a la Unguri: unde "nomesiin - membrii actiluiagi neam - dcbandeau proprietatea grin aceeagi auto-colorizare care in tigiu.

purile anterioare regelui 4tefan cel Sfant nu era

www.dacoromanica.ro

- 276 ingrAdit6 sau condiVionatA decat de nevoile "neme

gilor".

In Mosoovalautocolonizarea generatoare a
proprietatii era supusal invoirii Tarului, socotit
sta.pa:nal intregului pgmanto de altfel ca ci la Ma
sulmari, unde aceasta autocolonizare, cunoscutA
sub numele de "mulk" sau "melo" era supusA invoi
rii 4efului fidelilor, era supasa invoirii Iman
ului cgruia iarAgi pAmantul intreg era socotit
cgi aloarvine..
+++

Sour-tam cAl6toria noastrA qi, 4.e prin de

partatele Indii, din Chaldeea, din Asia qi din nor

dul scanditavic sau din sudul musulmano sA ne in
toarcem acasg, la "catul" qi la "runcul" romanesc.
SA mai cautam care, la Romani, origina is
toricA a acestui fenomen romAneso al autocoloni
aril generatoare a dreptului de proprietate ci
Oreatbare a satului?
Este acest fenomen - qi aceasta ne db. prile
julde a mAsura utilitatea cercetAriloryde Drept comm.
parat qi de a pretui sugestivele andlogii din vieata
altor popoare - un fenomen generalomenescope care
n'am avut not Romanii nevoe sa-1 InvAVAm sau sA-1
Imprumutam dela altii.
Cand - aga cum am vazut in baamul bizarope
www.dacoromanica.ro

- 277 -

care fantezia popular& romanease& it imbracase in

farmer mitologic, in basmul pe care 1-am povestit
mai sus . and gi cerbii, rand gi cOrrioarele,cand
ci mistretii, rand gi urgii gi corbii s'an priceput
singuri sa curete pamantul de copaci gi de maracinig
gi s'au priceput singuri sa-1 "runculeasca" pentru
zana codrilor - de ce numai Romanul rostra sa fi

trebuit a trage cu ochiul la vecin pentru a invata

cum se face o isprav5 ca asta ?
4coala care face din neamul nostru un neam de
debitori culturali este perimata.
Geniul nostru autohton este indestulator pen tru ca gi nevoile pamantegti ale Romanului gi elanurile lui sufletegti s&$i gaseasea implinire gi potolire la el acasa, pe pamantul pe care nimeni

nu
1-a inv&Vat cum sa-1 "runculeascO",din codru intreg,
ci pe care singur 1-a "runculit" gi 1-a facut "arsi"cu ochii si manile sale" . cum spunea la vremea batranetii Vranceanul noslru clan zapisul pomenit - pe pamantul acesta pe care singur, fOra sa-1
fi clOsealit nimeni, 1-a lOzuit de mardeinig salbal..

tic, singur 1-a destelenit gi'n brazda caruia singur

a svarlit samanVa de rodire.
"ngial" romanese din vechi, din stravechiodin
vremea tracica, deschiziand lnminig it pal:lure, deste-

lenind pamantul gi svOrlindu-i sgmorna rodirli, a

ajuns aga stapanul mogiei. 4i titlul sae de stapaniwww.dacoromanica.ro

- 278 -

re a mosiei 1-a dobandit - cum spuneau legile barbare - "sudore et labors", sau,cum spunem not Romanii, titlul eau de stapanire a fost plAtit "cu sudoarea fruntii sale", care picurand in brazda a fecundat pfimantul pe care el singur,"stramoqul" acesta
romaresc, s'a flout stapan.
412. s'a creeat "mosia"

romaneascAt.cuvant

care i -a exUns intelesul qi a sfarqit prin a insemna, la Romani, Insaqi "atria". Aga s'a format
"mosia" romaneasca. 4i dacA cu sudoarea fruntii fieeirui tAran colonizator s'a dobandit titlul de proprietate al "mosiei" sale, cu sudoarea fruntii acestui popor s'a cucerit titlul de stApanire a tutu4
ror moqiilor roManeltigal "paler insAqi care :lasts
tara aceasta romaneascA, 6patria".
++-+

OriginaproprietAtii romaneqti - despre aceasta ne-am ocupat pang acum.

Documsntar, am aflat aceastA origin& in acea
statornicire "animo possidendi" a unui strAmoq pe un
paamtve care el 1-a despAdurit din codru intreg,
1-a destelenit, pe care ui -a durat adApost pentru
sine qi ai sai qi pe care, cu scurgereavremii,avea
ed se intemeeze un sat purtand numele strAmoqului
colonizator.
1=e/4:tend sA stabilim vechimea acest fenomen
www.dacoromanica.ro

- 279 al auto-colonizo.rii generatoare a proprietatii gi

creatoare a satului, ea ne-a aparut
dupa un examen al isvoarelor paleograficetepigrafice gi dupa

examen al unui complex de imprejurari linguistice

ca fiind
mtlti-secular gi
gi istorice
chiar multi-milenar anterioara intemeaeii primelor
un

strvechet

state politice romanegti ale Tarii Romanegti

ci.

dovei. Vechimea acestei fenomen creator al dreptului

de proprietate se duce pains in stravechea lume trasedentary ci agricolat care a cunoscut proprietatea Te care o regasim in viata noestra romaneasca.
trn incurs in domeniul etimologiilor catorva

cicat

cuvinte - cum an foot "satul" gi "runcul" - ne-a

inga.duit ea aflam acestora o-ascendents romans.
Am sfargit proiectand acest fenomen al autocolonizarii generatoare a proprietatii roma'n ecti pe
orizontul gtiintelor istorico-juridice comparate

ci

atunci ne-a aparut cu evident& cat in ce privegte origina acestui fenomen, a acestei institutiuni, nu
poate fi puss problema unui imprumut pe care not Romatii l-am fi facut dela alte popoare, ci ca este
vorba de o institutiune de spontana Qi fireasca in-

spir atie autohton-romaneasca.-+++

Proprietatea romaneasca pornegte ci dintr'un

alt isvor: din donatiunile domnegti.
Asa dart in afara de proprietatea -,maneaseat
www.dacoromanica.ro

- 280 -

al cdrei act de nagtere sta scris pe scoarta cea

neagra a pdmantului despddurit gi destelenit de un

stramog colonizator, intalnim o altd proprietate

romaneascd, al cdrei act de nagtere sta scris pq
pielea cea galbend de ciutd a hrisovului domnezr,
prin care Domnii tdrii ddruiau slugilor for cate o
intindere de pdmant - in general pentru rdsplatirea
unor "drepte gi credincioase slujbe".
Pot fi citate zeci - gi mai mult decat
zeci - de hrisoave gi cdrti domnegti prin care Dom
nii Tdrii Romanegti gi Moldovei, ddruiau mogii gi
uneori sate intregi "slugilor" loropentru rdsp16
tirea unor fapte de vitejie sau de credintd. Denu
mite, in formularul slavon al cancelE.riilor dom
negti vdslujenie, aceste colatiuni de rdsplatd be
vom desemna - convenational - sub numele de proprie
tati donative.
Proprietdtile acestea donative apar, in
Moldova, din insaci inceputurile Moldovei. Fara a
-

afilma ca Valahia nu va fi cunoscut in primele tim

puri ale intemeierii sale o atare proprietate do
nativd, este totugi un fapt care ne opregte aten
tiullea gi anume este constatarea ca, in Valahia ,
documentele atestatoare de asemenea colatiuni de
resplatd, de asemenea mogii donative, agar mult mai
tarziu, cu mai bine de un veac posterior intemeie
rei acestei Valsbii.
www.dacoromanica.ro

-281Voi reveni indata asupra acestui fapt crohologic.

ReVinem deocamdata o constatare:

Proprietatea donativa, in Moldova, apare

Inca in primele diplome esite din cancelariile
Domnilor Moldovei. 0 regasim,aga dartmarturisita
de cele mai vechi diplome voevodale moldavenegti.
SA' incepem girul citatelor cu hrisovul lui Ro-

man VodA al Moldovei din 3 Martie 1392, grin care

Domnul daruegte lui Iaaa Viteazul trei sate "pentru
a lui dreapta gi credincioasa slujba111).
Formula reapare frecvent:
La 2 August 1414 scrie Alexandru cel BunOsluga noastra giupanul 4andrul au slujit mai inainte
la raposaVii neamurile noastre cu dreptate gi credincioasa sa slujba; gi acum asemenea slujegte ci

noauo cu dreptate gi credincioasA slujbA.Pentru aceia, vaz&nd not cu dreptate gi credincioasa slujba,
1-am niluit pre dansul cu osebita a noastrA mil& gi
am dat lui in pamantul nostru al Moldovei un satu2).
Ar fi inutil gi ostenitor sa inmultesc citatele stereotipe din hrisoavele moldovenegti,care din
inceputurile insavi ale Moldovei aduc dovada obiceiului domnesc de a daTui mogii de rasplata.Desecri

aceasta "pentru dreapta gi credincioasd sluSban laza

1) M.Costachescu, loc.cit.supra,I,p.8
2) Ibidem,I,p.108

www.dacoromanica.ro

-282loo unei formule mai lamuritoare de ce va fi fost

"dreapta gi credincioasa slujba".
"Pentru slujba ce ne-au slujit noua - scrie

la 24 Februarie 1587 Petra Voda Schiopul al Moldovei - la greutaVile noastre, -cand au venit in Vara
Domniei Mele aces facatori de rele Cazacii",Domnul
Moldovei darueqte lui Ilie Diaaul "o siligte pustie,
anume Ungurag, care este pe apa Suceveitcare sat a
fost Intai domnesc din ocolul Sucevei4).
Pentru ce isprava daruegte la 5 Mai 1598 Ieremia Movila al Moldovei lui Toma Ciocarlie, starostele de Trotuq, un sat ascultator de Targul Romanului, o spune hrisovul de danie: "pentru cg a
prins vii nigte Unguriope cand Domnia Mea luptam
Impotriva lui Razvan Voda, care avea cu el Unguri
gi alti lotri, gi i-a adus pringi la Suceava112).
Nu voi mai cita docat Inca un extras din tr'un hrisov moldovenesc, din a carui formula apace
definit caracterul slujbei ce se rasplategte gi care slujba - de obiceiu ostageasc4 - este, in Urisovul din 16 August 1641, o slujba de caracter pg=
litie diplomatic: "iata aPest al nostru adevarat
boerin Paladie Visternic - scrie Vasile Luvul al
Moldavei.- a slujit Domniei Mele in indclungata
1) N.Iorga, btu i 1 documente, XI,p.47
2) I,Tanaviceanu, in 'dads lui ;turInJ. 71,422.
www.dacoromanica.ro

- 283 -

vTeme, din tinereVea lui, tot la Curtea Domniei Melo... agigderea a slujit cu toe& inima gi cu mare
credinIA la Tarigrad gi'n alto parti la toate tre-

bile noastre ci la poruncile noastre, la toate a

slujit noun. gi TArii noastre, gi acum la Tarigrad
Domniei Mole slujegte gi TArii Domniei Mele". *1
Domnul it "miluegte" - aceastard expresiahrisovului - "in a noastr& Tara a Moldovii" cu "o bucetA de loo din hotarul Targului nostru al Barladului"1).

Pan& acum, o 2rimA constatare: Inca din primii ani ai intemeierii Moldovei apar in diplomele
voevodale aceste proprietAti donative, pentru rAsplAtirea unor drepte gi credincioase slujbetuneori
chiar aratate in ce constau aceste slujbe prin diploma de danie voevodalrl.
Freaventa acestor donaviuni de moqii pentru
rIsplAtirea unor drepte gi credincioase slujbe este
un rapt care nu are nevoe a fi demonstrat prin inmulVirea citatelor, care se pot int&lni la tot pasul in colectiunile de documente moldovenegti.
SA trecem dincoace de Milcov, in Valahia.
-

Spuneam despre proprietatea donativg din Valahia, - In Cursul anului 1939-1940,- urmAtoarele:
;Poi incepe prin a-mi rectifica o pArere mai
1) Gh. GhibAnesau, Suxete gi izvoades TTI,p1,238
www.dacoromanica.ro

- 284 veche - care mi s'a dovedit gregita - pe care o

emisesem in ce privegte data apariiei, in Valahia
a proprietatei donative. Crezusem, altadatatca in
Valahia proprietatea donativa apare catre sfargi-

tul veacului

al XVI-lea. Nu intalnisem documente

anteriocre celei de a doua jumatati a veacului al
XVI-lea atestatoare de atare donatiuni domnegti de
rasplata. 0 lectura mai atenta a isvoarelor imi repar& gregala. Rectific deci: nu catre sfargitul celui de al XVI-lea veac apare, in Valahia, proprietatea donativa, ci mai inainte vreme. Cand? Poate ea descoperiri ulterioare ne vor ingadui sa r5s
pundem gi sa fiadtm, gi pentru Valahia, vechimea
proprietatei donative. Pana atunci, rectificand
door partial parerea mea mai veche, care fixa aparitia proprietatei donative din Valahia abia catre sfarsitul veacului al XVI-lea, rectificand-o
in sensul ca gi la inceputul acestui de al XVI-lea
'veac se poate constata documentar existenta in Va
lahia a proprietatii donative, Taman - gi nu pot
sa nu --roman - la ideea ca totugi proprietatea donativa, in Valahia, igi lace aparitia mai tarziu
decat gi-o facuse in Moldova.
Oricat ag fi gata sa admit ca destinele hri-

www.dacoromanica.ro

-285
soavelor Valahiei vor fi fost mai aspre, ca vicisitudinile vremii le vor fi
cut sa ajunga mai cu calicie pane la noi, nu este de presupus ca toate hri.
soavele muntenegti atestatoare de colatiuni de rasplata se vor fi prapadit pentru toata acea epoca dintre 1320 - data .ntemeierii Valahiei . si 1500 - data eland intalnim 2rimele hrisoave domnegti din Va-

lahia atestatoare de a3emnea colatiuni de ra;iplatair

Pentru istoric, imprejurarea ea in Moldova

proprietatea donative spare documentar Inca dc, pela
1390 - deci eproape din insugi ceasul intemeierii

Moldovei - qi se constata documentar in mod free-

vent dupe anul 1400, pe cand in Valahia - Vara intemeiata pela 1320, deci inaintea Moldovei - asemanea donaViuni domnegti nu se intalnesc, cel ratin
documentar, decat mult mai tarziU, imprejurarea aoeasta ridica problems apariViei tdrzie a proprietaVii donative in Valahia.
Poate ca descoperiri ulterioare imi, vor a-

duce bucuria rectificarii totale a pgrerii, pang

acum doar partial gregital pe care intrto lucrare
mai veche o formulasem privitor la vechime a proprietatii donative din Tara Romaneasca.

www.dacoromanica.ro

- 286 -

Am spus ca agtept "bucuria" momentului and

voi putea recunoagte total o ero are ce voi fi fAcut. Caci deopotriva de mulfumit este cel ce iubegte vechiul Drept romAnesc, dada-gi vede fie confirmata documentar o ipoteza in care a crezut, fie inft/mat& documental' o ipoteza in care nu mai poate
crede. Caci gi intr'un caz gi'n celdlalt este un
cagtig pentru aceasta gtiinfa a vechiului Drept romanes, in domeniul careia Inca multa vreme vom evolua printre ipoteze gi'n hotarele cdreia inca mita
vreme adevdrul va sta ascuns de privirea iscoditoa,
re a istoricului. Defiator al acestui adevar, eu
unul nu ma socotesc a fi. qi data ar fi sa alegintre a fi definatorul linigtit al adevarului absolut - in ipoteza ca acesta ar exlsta - gi intre a
fi omul framAntat de maxi indoieli gi intrebari asupra trecutului nostru, la luminarea caruia - astfel - ar putea educe gi el o scaparare de annar, eu
unul ag vrea sa fiu acesta din urea.
Aga Car, dace nu catre sfargitul veacului al
XVI-lea - cum crezusem ddinioara - igi face aparitia in Valahia proprietatea donativA, in orice caz
nu pot sa nu ma opresc asupra faptului ca diplomatica Valahiei - spre deosebire de diplomatica Molddvei - tipp de aproape un veac ci juratate dupe
www.dacoromanica.ro

287
intemeierea Va lehiei se dovedegte

sgarcita

cu

marturisirile ei asupra proprietatei donative .Poa,.

to vor fi exis tat dovezi documentare

anterioare

mult anului 1500. Se poate. In memoria mea ele nu

spar decot in jurul anului 1500. 41 printre primele
hriooave ce.ai anintesc, este hrisovul din 1513 al
lui Neagoe Voda al Tarii Romanegti,prin care acesta
daruecte lui tefan Spatarul o mogie din Mehedinti,

pentru ea a c&gtigato "cu dr( apta ci credincioasa

slujba la Domnia lea gi-cu varsare de singe" !1)
Dela acelagi domn Neagoe al Tarii Rom&negti

nea .ajuns un hrisov din 1517, prin care se inta

regte o danie facuta nu de Domnul aria, ci de Banul Barbul al Craiovei, lui Petre Vacarescu "pen
tru credincioasiii gi dreapta slujba gi cu varsare de
sange"2).
-Acestea le spuneam in Cursul anului 1939-1940.

4i iata as astazi an sub ochi t:2ei documente valahe,

care imi permit a rectifica Inca o data parere a des
pre apariiiia proprietatii donative In Tara Ro 'man' easca, imi permit a stabili cu mai multi siguranta MD-

mentul acestei aparitiuni.

IN prim document, din anul 1425, fara be gi
data, glasuiegte astfel:

Dan II, "domn a toata Cara Ungrovlahlei 481

1) I.C.Filitti,loc.cit.,p.96
2) Ibidem,p .93
www.dacoromanica.ro

-288plixtilor de peste munti, herteg al Amlagului gi Fdgaragului, a bine volt domnia mea ci au ddruit boierului domniei mele Lerban, ca sa -i fie Voinejegtii
Adruiti de domnia mea la Ratina, pentru ca mi -a slujit in toate luptele cu dreapta credintd. Deci sa-i
fie mind ci ohabil." (P.P.Panaitescu, Documentele
Tarii Romanegti, Buc. 1938, I,p.143, no.48).

Cel de al doilea document dat in 1482, Julie

13, in Taxgovigte, de Vlad Calugdrul, spune urndtoarele:

,,din mils lui Dumnezeu Io Vlad Voevod gi domn

a toatd Tara Ungravlahiei, dd domnia mea aceastd poruncd a domniei mele lui Roman gi fratilor sdi, Danz
Radul, Mimi? Mu. at ci Stoica, ca sa le fie Miregtil,
partea lui Sinea gi a lui Vanjea qi a lui Curcea gi
a lui Vlaicul, pentru ca a dobandit-o jupan Stoica
dvornic dela Basarab cel Tandr cu slujba dela domnia
sa gi iardgi apoi gi la domnia mea... (P.P.PaniWscu, loc.cit. 1.328, no.144)

Al treilea document, dat de acelag Vlad Cdlugdrul in 1484 Martie 9, in Targovigte,sund astfel:

Din mila lui Dumnezeu Io Vlad voevod gi domn

a Tara Ungrovlahiei, fiul lui Vlad marele voevod, da
domnia mea aceastd poruncd a domniei mele dregdtorului care este din casa domniei mele, jupanului Mihai
spdtar cu fiii sdi ci Balea cu fiii sdi, ca sa le
fie la Rugi a treia parte,pentrucd au cumpdrat-o dela nein pe 3.000 aspri... Dar altd treime din Rugi,
jupan Mihai a dobandit-o cu dreapta slujbd dela domnia mea. (P.P.Tanaitescu,loc.cif. 1,343,no.151).
Ca ci in diplomatica Moldovei, apare deseori
gi in diplomatica Valahiei aratata slujbd care se
rdspldtegte grin mogii. Iatd: scrie la 23 Octom www.dacoromanica.ro

- 289 vrie 1546 Radu 'Pod& al Tarii Rom&negti aga: "DA

Domnia Mea aceasta porunca a Domniei Mele slugii

Domniei Mele lui Radii Vistiernicul cu feciorii

sai cati Dumnezau ii va darui, ca sa aibe satele
Poienari, gi Cheiani qi CaDavaneni,cu toate hot&rele, care sate au fost ale Domniei Mele, dar pe
care le-am daruit vistiernicului Radu pentru credincioasa ci cinstita slujba ce ne-a facut in pri-

ma lupta impotriva lui Stroe Surghiunitul, cAnd

Stroe ne biruise gi cand armata batuta se risipise
gi toti fugisera, gi vistieria Domniei Mele fusese
parasite: gi cared se incepuse sa fie pradata vistie-

ria.Domniei Mele, stricandu-se carutele; iar vistiernicul Raft nu au parasit vistieria DonTrici Mele .gi a scapat-o prin indrasneala sa gi a dres ciirutele gi a duo toata vistieria Domniei Mele in
Turnul dela Nicopole gi atunoi Domnia Mea s'a bucurat foarte pentru credincioasa slujba ce ne-a fesout Radu Vistiernicul. Deci Domnia rea daruegte lui
Radu Tistiernicul satele de mai sus zise"1).
Opresc aici citatele gi conchid:

Proprietatea donative pentru rasplatire

unor "drepte ci credincioase slujbe", a caror
ra, este deseori - ca O. in diplomatica Moldovei

1) 17.Iorga, Anciens documents de Droit roumain,

2.109

Faso. 19

www.dacoromanica.ro

- 290 arAtatA ci descried in hrisovul domnesc, este aunoscutA qi In Valahia, unde,poate, ea va fi ETA-rut din InsAgi Inceputurile Valahiei,dar undeoel
2ytin In documente - qi eu sunt Inclinat sa. cred
cA ei in fapt - ea nu spare cleat mai tarziu, pe
cAnd, in Moldova, ea spare documentar, frecyent,din
Insaqi Inceputurile acestei Moldove.

Deosebirea aceasta Intre Moldova qi talalilmia, in ce privegte acest singur punctmanentul a

Paritiei proprietAtii donative, ridicA doug. Introbari:

1) Va fi apArut, Intr,adevAr, proprietatea

donativd, in Valahia, mai tArziu cu vreun veac qi
jumAtate dupes intemeerea ei ?
Sau:

2) Va fi fiind un simplu accident al documentelor Vela:a/et din acest prim veac qi.jumAtate
dupes mntemeeroa Tarii Romanegti qi care documents
atestAtoare de dAruiri de rAsplata se vor fi pier.

dut qi deci nu vor fi putut ajunge pAn6 la noi.

In cazul cAnd rAllpundem afirmativ la cea de
a doua Intrebare, atunci totul se reduce la o chestiune de diplomaticA. In acest caz, diferenta dintre Valahia qi Moldova, sub raportul vechimii proprietAVii donative, va fi fiind doar o aparentA4
www.dacoromanica.ro

- 291 explicate prin destinele diferite ale documentelow

Tarii Romanegti.
In cazul tend raspundem afirmativ la cea
dintai intrebare - gi eu Inclin catre acest /*aspuns - atunci deosebirea constatata intre cele doua sari romanegti igi cere o explic are. Eu unul ag

fi inclinat s'o explic prin insugi felul.deosebit

in care s'au conitituit Moldova si Valahia: Moldova, printr'un curent de initiative politica venind
din afara gi aducand, poate, ceva din sistemul feudal al Ungariei, din Vara de unde descalicasera otitorii Moldovei; Valahia, printr'un proses launtric
de sinteza, prin inmanunchierea laolalta a vechilor

voevodate sub conducerea unuia din voevozii regionali, care va ti pastrat amintirea uror vremuri ce
se' pot inchipLi in spirit egalitar. De altfel, keneza diferitA a celor douh VAri romAnegti se regAsegte ci in ce privegte impartirea for in judote.
Uoldovenii nu au cunoscut judeVele. Asestea se intAlnesc doar la Muntenia Muntenia injghebAndu-se
prin inmAnumihierea vechilor judeVe agezate fiecare pe o vale. Forma insagi a judetelor moldovenegti,
mai geometria, deseori plItratA, mArturisagte 4ospre o impartire poruncital despre o.impArVire care

www.dacoromanica.ro

- 292 nu s'a format ea insagi dupa configuratia

panantu-

lui
Retinand teocamdata,pe de o parte, consta-

existentei proprietAtii donative, cu caractorul ei de rasplatire a unor drepte gi credincioase slujbe in noldova gi Valahia gi, pe de altA
parte, constatarea ezistenVei unei discrintinAri
cronoloFice care ne-ar arata ca, in Valahia, pro7
prietatea aceasta donativa apace mai tL'i.rziu, retinand, fie gi sub forma aceasta ipotetica, explicaea aparitiei mai tarzielnice a proprietAtii donative in Valahia, sa lamurim un alt punt gi anume:
causa liberalis se va fi redus numai 1.a rasplatirea unor drepte ?i credincioase slujbe? Pare ca gi
o alta era causa liberalis, a donaViunilor domnegti.
area

Documentele ne arata ca aceasta causa 11-

beralis consta, deseori, in nevoia intemeierii de

sate pe un plma.nt sarac sau slracit de oameni.

Doar trei citate:

a) La 29 Aprilie 1435, Petru Aaron; al
Moldovei, da'ruegte lui Duma Micaci un loc in pusz

tie, in branigtea domneasca, atat "cat va putea

sa traiasca un sat cu aratura gi fanitt-,"1),
1) I. Tanoviceanu, in Prinos lui Sturdza, p.422
www.dacoromanica.ro

- 293 b) La 15'Martie 1522, Petru Rareg al Moldovei intaregte dania unui pamant "in pustiu, pentru
a ageza acolo un sat"

1)
.

c) La 3 Ianuarie 1589, Petru Schiopul al

Moldovei ddruegte unui oarecare Septilici "o siligte intr'un loc de pustiu, unde se numegte la
Fdntana Caplena, ca e6-gi faca acolo sat in tinutul Sorocii"2).
Aga der, caul a 'Merolla in acesto trei
dlplome voevodale con. In intemoierea de sate
noul.
Poate va fi sumw71.1 faptul ca ci aceste
trei citate le-am desprins tot din tezaurul arhival Moldovei .Le -am spicuit la Intamplare numal

dintre documentele moldot12 Ie-am miles volt

numal dintre acestea

Ni ci la IllLaphmi...1212l vqt1 ci pur gi

simplu filndca, cel putin pen;ru

timpuri
ale Intemeierii Tarilor Rom5nc,; ltau am intifilnit
.drimal(

de cat in tezaurul arhival al Moldovei - nu gl in

1) Oreste Popescul, Cdteva docimente moldovene,

p.26
2) Gh. Ghlbanescu, Ispisoace

i zapise,I,p.179

www.dacoromanica.ro

294
acela al Valahiei - donaViuni a caror causa liberalis este aceasta: intemeierea satelor noui.
Aceasta deosebire intro cele doua taxi ro-

mbnegti va fi fiind ea oare doar o simple problema

de diplomatica ? Intrebarea a mai fost pusa mai sus.
San va fi fost o deosebire, in fapt, intro
cele cloud #ari romanegti? 4i aceasta intrebare

fost pus& mai sus.

Inclin a crede ca deosebirea aceasta nu se

reducea la o simpla chestiune de diplomaticaoci ca

ea se regasea in fapt gi se explica prin insagi
condiViunile demografice ale celor doua Vari; intriadevar, desimea populaViunii in Valahia era mai
mare gi deci ramanea mai puVin pamant pustiu, mai
putin pamant daruibil cleat in Moldova, Vara care
se dovedegte a fi fost .mai puVin indectulata cu 10cuitori.

Ar fi Inca o explic are a diferenVei dintre

proprietatea donative: moldoveana, mai veche, qi

proprietatea donative munteana, mai noua, aceasta

din urma desvoltandu-se - cred - sub inraurirea celor ce se petreceau in Vara de peste Milcov.
+ ++
www.dacoromanica.ro

- 295 Nu voi trece mai departe far& ca

mai

inainte, in foarte scurte cuvinte sA nu opresc atentiunea qi asupra unui alt amAnunt, in ce privegte
proprietatea donativa a carei causa liberalis se
gasegte in acele initiative domnegti pcntru interneierea'satelor noui. Cand aceasta era causa liber&lis din care s'a initiat proprietatea donativil, se

obignuia ea, prin insugi hrisovul de daaie, sA se

dea slobozire de biruri, pe un timp marginitodonatarului, pentru a i se inlesni astfel intemeerea satului cel nou.

a) Damind la 3 Ianuarie 1588 un loc in

pustiu pentru intemeerea unui sat, Petru Schiopul
al Moldovei dA lui Septilici Armagul "slobozie de
d5ri, ca sa stranger ()amen' din taxi strAinen.

b) Gaspar -Gratiani VodA, Domnul Moldovei,

dAruegte la 26 Ianuarie 1620 unei femei un loc in

pustiu, dandu-i gi "slobozie de biruri pe trei ani,
pentru a strange oameni multi din site VELA".
c) Antioh Constantin Voda, Domnul Moldovei,
U. la 1699 carte de slobozie, pe vreme de doi ani,
lui Grigore Purice, "ea sd stranger oameni din orice
tarA pe mogia Galbenii".
Slobozia aceasta de dAri definegte mai bine
www.dacoromanica.ro

- 296 causa liberalis a proprietatii donative, care urmAregte nu r6splatirea unor drepte gi credi..cioase

slujbe, ci intemeierea de sate noui in pustiu.

+ ++

0 intrebare - care intr'un fel este gi o

introducere la problema delicate a dominium-ului
eminens - este intrebarea de a gti asupra c5ror p&mtinturi se exercita prerogativa donatorului domnesc?

nra niciun fel de greutate gi far& a fi

nevoie de demonstratie mai large pe baza documentary, un prim raspuns se formuleaza singurtDomnii
puteau d6rui propriile for mogii, proprietatile
personale pe care ea orice alti mogneni ci razed
be puteau avea prin mogteniri,prin cumparatura,prin
donatii fkute lortetc., gi de care mogii personale
puteau, firegte, dispune ca orioare alti mogneni qi
rlzegi Daca nu ar da curs deat.unui singer citat
din vechi hrisoave, ar fi deajuns pentru a sprijini
documentar acest raspuns ce cade sub simturi:
Daruind, spre o pilda, unui logont la 6
Decemrie 1633 o mogie domneascil, scrie Moise Movi-

www.dacoromanica.ro

-297la. al Moldovei: "socotit-am pentru slujba lui oe

ne-au slujit gi 1-am miluit, caci acest sat oe

scrie mai sus 1-au descalecat gi 1-au flout din
pajigte parinVii Domniei,Mele gi i 1-am dat"1) .
Ca orice mognean sau razeg, Moise Movila
mogtenise dela parinVii sal o movie asupra careia
acegtia igi statornicisera un drept de stapanire
prin aceea auto-colonizare generatoare a proprietatii, prin acea "descAlecare" de care voXbecte
hxisovul domnesc.

Dar ceea ce intereseaza in deosebi pe cercetatorul proprietatii donative ski de asemenea ceea
ce intereseaza problema acelui dominium eminens pe
care-1 voiu expune in foarte scu rte cuvinte,
este
sa definim dreptul pe care Domnul Tarn it avea
asupra pamantului care nu era proprietatea lui

personals, dreptul pe care-1 avea ca Suveran asupra pamantului tarn sale.

Fara prea multa greutate pot fi aratate pa,
manturile asupra carora Domnii Tarii igi puteau
exercita prerogativa domneasca de a face liberalitati slugilor lor.
a) Sunt, mai intaiu, pamanturile IDustiipale

1) N. Iorga, Anciens documents...,p.124

www.dacoromanica.ro

- 298 nimAnui gi ale tuturor, pe care - cum an vftut - to

puteai statornici animo possidendi, tu razeg sau

mognean, sau tu rumAn sau vecint gi care pfimanturi
cu atot mai mult puteau face obiectul unui act de
dispoziViune din partea Domnului TOrii.DAruirlle
"in Dustiun sunt frecvente gi le-am intalnit chiar
gi in cele cOteva documente evocate in cursul acestei prelegeri.
b) Sunt apoi satele gi mogiile domneati -

domeniul Coroanei, cum an spun astOzi - care deseori apar in documente ca facond obiectul liberalitatilor domnegti, cum spre pilda in hrisovul lui
Alexandru cel Bull, dela 11 Februarie 1400,prin care
se daruegte Boierului Dan Vamegul "case sate dom..
negti din tinutul Vasluiuluin1).
Ddruirea unui sat ag-interpretar-o mai d-,,-

graba ca o renuntare din partea Domnului,in

maiai-

le donatarului, la dreptul domnesc de perceperoa

44Tilor in bani sau in zile de lucre.
c) Sunt apoi hotarele targurilor, care gi
ele infra in categoria pLmanturilor domnegti gi din
care, mai ales la o epoca tOrzie - la epoca fanariota in deosebi - Domnii tariff fa(' frecvent dona

1) M. Costachescu, loc.cit, Id) 31

www.dacoromanica.ro

- 299 tiuni boierilor gi manastirilor.

d) Sunt deasemenea ale Domnului pamanttrile

celor condannati la moarte pentru tradare, pentru

"hainire", sau pentru "hiclenie" - cum se spunea
odinioara. Exemple? Citam:
1) Iliag Voda al Moldovei daruiegte unui
boier un sat Budinti, pe care fostul sau stapan 11
pierduse pentru "hiclenie".
2) 4tefanitIlVoda al Moldovei (1517-1527)

dAruegte mogii pe care le confiscase lui Luca Arbore.

tefan Tomga al Moldovei confisca, la 1

August 1615, mogiile unui boier "care le-au pierdut pentru hiclenie".
4) Radii Mihnea Vodd al Tarii Romanegti tre3)

ce pe seama domniei mogiile lui LecaSplitarultaruia ii tale capul.

Trecerea in stgpanirea regelui sau a domnului a propriety ii celui condamnat pentru tradare
sau a celui care gi pentru alto pricini este supus
la poena capitalis, este un fenomen de mare circulatie la foarte multe popoare, unde ar fi inutil
sa-1 urmArim. Este deajuns s6-1 cons tatam la Romani, unde poena capitalis atr4gea confiscarea bunurilor celui condamnat.
www.dacoromanica.ro

- 300 -

e) Incheind girul categoriilor de mogii asupra carora Domnul Varii era indrituit sa faca acte
de dispoziViune, citez bunurile care treceau pe
seama domniei prin desherenta, prin vacanta, prin
lipsa deci a mogtenitorilor legitimi ci lui de cujus.

Numeroase dovezi documentare pot sprijini

aceasta aserViune:
1) La 19 Martie 1528, Petru Rare

al Moldo-vei daruegte o siligte care era a domniei, dar ea,

re fusese mai inainte vreme a unei femei, ncaci du .

pa moartea acesteia nu s'a aflat nimeni din semis

via ei gi nici o diata nu s'a aflat pe aceasta mo-

gie01.
2) La 1618, un document dela gtefan Tomga

al Moldovei pomenegte de un sat ramas pe seam domniei, cdci stapanul sau raposase fara urmagi.
gi acest obiceiu, al trecerii pe sepmA domniei - cum era odinioara - pe seama Statului, cum
este astazioe intalnegte la foarte multe gi diverse neamuri, la care, prin desherenVa, treceau pe
seama colectivitaVii sau pe seama celui in imaginea
caruia se integra aceasta colectivitate, bunurile
vacante.
++ +

1) Gh.Ghlbanescu, Surete ^i izvoade, I,p.203

www.dacoromanica.ro

- 301 -

In fata oricarei institutiuni de Drept romanesc se pune o problemA, starnita de dorinta de

a defini originalitatea sau caracterul de imprumut al acelei institutiuni.
Problema aceasta mi-am pus-o, intr'o.lecviune precedentd, pentru stravechea proprietate
romaneasca. a carei geneza se regasegte in stator -

nicirea unui stramog animo possidendi pe un pamant

pe care 11 runculecte din codru,pe care-1 desVelenegte gi pe care igi ageaza gospodaria, pentru sine gi ai sal.

Daca ar fi Post sa-mi rAspend doer mielnu

ac fi simVit novoia de niciuna din dovozile documentare pe care m' am sprijinit pentru a demonstra
caracterul autohton-romanesc al proprietatii prin
auto-colonizare. 0 simteam romaneasca aceasta proprietate.
Dar fiindca ne aflam intr'o lnalta gcoala
de formare a spiritului gtiintific, intrto republic& de oameni earl_ au cultul disecArii lucruri-

lor gi al regruparii for prin silogisme, an autat

mai stAruitor a demonstrez ceea co in mod intuitiv imi aparea ca o evident& gi anumes caracterul

autohton al proprietaii-romanesti isvorit& din

auto-colonizarea ancestrala.
www.dacoromanica.ro

-302
Dace Ina origina stravechei proprietati
mognenegti gi razezegti simti ca nui nevoe s'o
cacti aiurea, origina proprietatii donative roma
negti, mai noui, simti ca poti sto cauti aiurea,
S'au gandit will scriitori de vechiu Drept roma
nesc la un dbiceiu intalnit la Romani,la acea ad
signatio prin care se rasplateau deseori soldatii
credinciogiarin daruirea de pamanturi cu titlul
de beneficia. Intrtadevar, deSeori, pentru intari
rea granitelor, obignuiau Romanii sa intrebuinteze
pe soldatii numiti limitanei, carora li se conceda
in jurul oragelor pamanturi care formau aga zisele
terrae limitaneae, fundi limitrophi. Erau dona
tiuni ereditare de care beneficiarii erau legati
prin obligativitatea serviciului militar.
In aprijintl presupunerii ca'proprietatea
romaneasca donativa s'ar explica printr'o amintire
romanica s'au adus gi-unele argumente de termino
logies se tie ca o mogie pe care o mogteneai se
socotea ca se imparte in Ltatea parti cati cobo
ritori directi va fi avut stramoeul colonizator.
De unde, expresiunea,pe care o intalnim des: mogia
merge "pre atatia batrani", sau satul merge "pre a7
tatiabatrtuii",adica se imparte in atLtea parts
www.dacoromanica.ro

- 303 cati coboritori direcVi ar fi avut stramoqul intemeietor al moqiei ci al satului.

Fireqte, nu ma voiu opri asupra etimologiei
cuvantului batrAn. Ea este cunoscuta: batran nefiind cleat veteranus, vetranus, betranus - soldat
care a sfargit serviciul militar.Inscriptiuni din
Dacia, in care cuvantul veteranus spare al sub for7.
ma de betranus inscriptiuni qi diplome militare
atesta c5. Romanii, pentru romanizarea tarii cuce-

rite ci pentru legarea de pamant a soldaVilor liberagi, daruiau aoestor veterani pamanturi.
Amintirea acestoi adsignatio, al carei reflex Oar regati deci gi in vocabulartstar, fi per-.
petuat la coboritorii roman ci ar explica on gtaea proprietavii donative romAnegti printrto solutie de continuitate romans.
Aoeasta presupunere /tidied o intreita obiecViune.

1) Argumentul dedus din terminologie nu este concludent. Daca se intAlnegte expresiunea "a
merge pe atatia batrani", se intalnegte frecvent qi
"a merge pe atatia mogi". Daca se spune deseori ea

un sat "se imparte in atatiabatrani", se spune nu

rareori-ca el se imparte "in atatia moqi". Intre
cele douil cuvinte - rime qi "batrAn" - "mg" este
www.dacoromanica.ro

- 304 -

eel vechiu, pre-roman, tracic.

printr'o
solutie de continuitate romang s'ar lgmuri proprietatea donativg romaneascg, a cgrei origin& istoricg
2) 0 a doua obiect,iune iat-o: dacg

ne-ar duce la acea adsignatio romance, poate ca ar

fi firesc ca acest obiceiu al donaViunilor de rgsplata sa -1 afram mai vechiu, mai frecvent ci mai.

tenaco, in acea parte a Dacia care a fost mai activ s us& ac iunii de romanizare -i anume in Valahia. care mai mult decat Moldova a fost teatrul
expansiunii spiritului romanic gi pgmantul de mai
active influents romanicg. Or, s'a vazut mai sus
el , in orice caz, obiceiul colaViunilor de rgsplatea apare mai intgiu in Moldova (degi Moldova este
o creaViune politic& venitg mai tarziu pe lums cleat Valahia).
Dacg printrlo traditiune romang, al cgrei
punct de plecare s ex reggsi in acea Asisignatio
romans ci al carei punct de ajungere ar fi hrisovul egit din cancelariile Domnilor Vgrilor romanegti, data printreo tradiVie romans sear e:cplica
proprietatea donativg romaneasca , ea. 'fi fost poate
fireso ca primele gi eels mai numeroase hrisoave
BA le el tim in Tara RomaneascdAara mai activ supus& actiunii de penetratie romanicg decat Tara
www.dacoromanica.ro

-305Moldavci. Or,renomenul este exact contrariul.Deoi

faptul istoric, caracteristic, care el davedegte,
mai molt docat analogiile struoturale, un Imprumut

cultural, faptul acesta istoricocaracteristicapt=

segte.
3) In al treilea rand, acest rapt istoric,
caracteristic, lipsind, iar analogiile structurale

nefiind indestulAtoare pentru a conchide in sensul

unei influente culturale sau unui imprumut,sA eautam data acest rapt caracteristic nu -1 aflam in al-

tA direcViune decat in directiunea aoeea care con-

duce la adsio romana.

CA traditiunea donatiunilor imcbiliare pentru rgsplgtirea unor drepte gi credincioase slujbe
nu este ceva propriu noug, sau propriu organiza.
tiei roman dela care s'a presupus un imprumut, o
aratg gi faptul ca aceastg traditie o ggsim eporoa

pc pretutindeni.
Iat-o la Babiloneni, la cariointocmai ca
la Romani, deseori donatiunea regard de pAmanturi
era, intavaragitA de actul scutbeti de daril) - do

nolobozia" pe care am intalnit-o in Moldova.

1) Ed. Cu4, La propri6te foncire en Chaldee,in

Nouv. Rev. Bi
AiL4,p.79
Faso. 20

www.dacoromanica.ro

- 306 -

Iato la barbarii germanici,la cari freavent

intalnim donaVituaile (acute color fideli, dar la
cari donatiunea aceasta, acest "beneficium" apare
prin excelenfa. revocabil.

Iata tradiVia aceasta qi in lumea britanica.

Cucerirea normanda Iia. din Wilhelm Cuceritorul stA
pilnul intregului penant, din c cAr- incepu sa daru
lascal vechilor Sazoni, In cari putea avea increde.

re sau pe cari voia cdi rasplateasca, paduri qi

mogii.

Iata traditia acestei proprietati donative

la Bizantini, in lumea ctuora imparatii se intoxa
pla sa diiruiascel sate unor particulari.
Aneea41 traditie o intalnim In lumea Slavi

lor, fie la Slavii meridionali, ca Sa_rbii,fie la

Rupii septentrional11).

traditie este teirturisita de nume

roasele diploma egite din cancelariile regilor un
Aceeagi

guri, diplome ale caror formule reamintesc cu fide

litate formulele diplomaticei moldovenegti 2) .
1) M. Kavalevski, Etude sur le Droit, coutumier

rte ses. in Nouv.=Trit7,==,1).483

2) Wenzel Gustav, A magyar moan jog rendszerei.

P.327

www.dacoromanica.ro

- 307 Cared ne rarortam la ce se petrecea in canoe-

lariile regilor unguri gi tend ne gandim ca

Kai
mult din cancelariile domnilor Moldovei au aparut

primele gi cele mai nulte hrisoave domne ti de daruire ci tend facem 1(qt:tura intre aceste consta-

taxi gi faptul cg Moldova s'a treat printr'un aurent de initiative politica venind din partile Un.
gariei, desprindem, data nu mai mult,cel putin o
prezumtie in sprijinul ipotezei ca - poate - ctitorii Moldovei, coborind din Nord, vcr fi adus cu ei

ei oarecare idea de organizare politica ungark. Diplomatica ungara, Tntr'adevar, aduce ca un fapt
constant initiativa regelui de a face asemenea daruiri de pgmant, caci in Ungaria, in virtutea acelei jurisdictio sacrae regni Coronae, pamantul apartinea in intregime regelui, iar proprietateL de
care cineva se prevala nu era socotitd door t_ 3a o

emanatie a Coroanei.

Poate ca nu este decat o coincidcnta intre

aceste 22212.1211222R din Ungaria gi din Mcldgva;poate ca simplele analogii nu stabilesc intro cele do.
IA taxi, in ce privegte institutiunea proprietatii
donative, un nee causal (deci in sprijinul ipotezei
unui imprumut moldovenesc, din cancelaria ungureascg, ar veni tocmai faptul ca intemeierea Moldovei se
www.dacoromanica.ro

- 308 datoregte unui

curelatdeitivaolitica

venind

din Nord gi tocmoi12122LE2J12212:Jignationer:"

sunt mai tarzii.gi mai rare in Valahiaatmai_
putin supusa influentei ungare declit Tara Moldove0.
Ipotetic, sunt inclinat sa aDociez brisovul moldo-

vean de donaVie, pentru risplatirea "unor drepte gi

credincioase slujbe", diplomelor regegti din caacelariile regilor unguri.
+++

Mezum in foarte scurte cuvinte:

a) Froprietatea romaneasca igi are origina
in acea statornicire a unui strtimog colonizator a-

22-1.mooadi pe un pamant pe care el 1-a despadurit gi desteleniti dar ea lei are ei un al doi-

lea isvor: in donatiunile domnegti pentru rasplatirea unor drepte gi credincioase slujbe sau pentru
intemeierea de sate in puotiu.

In west din urma caz, donatiunea era IntovaAgita de o slobozie temporary de Uri.
2) Froprietatea donative aparetin Moldova,
din insagi inceputurile acestei taxi gi se Intelnegte frecvent in cele dinta timpuri ale Internewww.dacoromanica.ro

3C9

ierii acesteia. Ea apace mai tarziu gi mai rar in

Valahia unde e de presupus ca aparitia ei tarzie
s'ar datori faptului ca Valahia a imprumutat, in
aoest domeniu, obiceiul acesta dela Vara de dincolo de Milcov.
3) D1ruirile Ow:meg-U.

se faceau

fie din

bunurile proprii ale Domnului tarii,fie din acelea

asupra carora el se socotea stapii.n, in calitatea
lui de Suveran ci cani bunuri nu formau obiectul
unei proprietilti particulare a vreunui mognean sau
razes.

Aceste p5mta.nn turi asupra carora se putea e-

xercita prerogative demneasca oral: pa.manttrile

pustii, satele gi mogiile domregti, hotarele tar-,

gyrilor, pamanturile confiscate ale color condannati la poena capitalis gi p5m&nturile allunse in
seama domniei prin desherentik*.

LI-) Cat in oe privegte origina tradi-Viei

de daruire a pamantului pentru r5splatirea unor drepte ci credincioase slujbe, traditia

domnesti

aceasta, care se gii.segte la mite gi diferite popoare, - la Babiloneni, la Romani,la neamurile germanice in lumea britanica, la Bizan-V in lumea..
Slavilor gi aproape peste tot unde am cl.utat-o,traditia aceasta am explicat-o, la Romani, mai dewww.dacoromanica.ro

- 310 grabs print/tic)

inraurire de oancelarie ungargoipo-

tea in sprijinul cAreia vine qi faptul, caranteristic, cA aceasta traditie apare dela inceput,
frecvent gi pregnant in Moldova, tar& de creatiune
politic& datorit& unui ourcnt de initiativa poli-

tic& venind dinspre Nord,pc and aceel.ie

spare mai tArziu Qi mai timid in Valahia, tar& mai
puffin supus& unoi influente ungare ci unde not suntem inclinati stx atribuim traditia domneased a donatiunilor de r&splatil unui imprumut venit din tars. de peste Milcov.

In c&teva cuvinte voiu incerca s& schitez

- nu mA gandesc e& ar putea fi vorba de o deslegare - problema acelui dominium eminens pe care,parese, l'ar fi avut Domnii tarilor romanefilti asupra

Intregului p5mAnt al tarilor peste care ei domneau.

Am spus c& nu ma voiu incumeta ski cred ca

voiu deslega problema aceasta. In starea actual&

a literaturii iotorico-juridice romane4ti, lucrul
nici nu ar fi cu putintA. Un 3tudiu de ansaMblu,
intemeiat pe o cercetare critic& a isvoarelor ci
pe o patrunziltoare aaalied juridical a notiunilor,

rAmane de flout. Pretioasele contributiuni,

www.dacoromanica.ro

in

-311aceasta chestiune, ale rAposatului prof esor Ion

Peretz qi ale D-lui Dinu Arion, care au proieotat

oarecare luminA asupra dominium-ului eminens, nu

vor fi epuizat subiectul ci vor fi lAsat incI loc

pentru o monografie pe care tiinva Dreptului romanes o aqteapta.

+ ++

In vechiul Drapt romAnoscs "Domuul avea

dominium eminens, propriotarul dominium utile" cuvintele acestea explica gAndirea rAposatului profesor Ion Peretz.
"Dominium eminens" qi "dominium utile"!

Star cere o definire a-acestor notiuni; ci

poate ca e definire ar constitui, prin ea ineaqi,

o contributie la deslegareaproblemei.
Aceste douA notiuni - dominium eminens qi
dOm4nium utile, - sunt creaViuni ale juriltilor,
ale glosatorilor medievali. Ele iqi au, istorieste, origina in sistemul feudalitAtii. Puqi in
fata a dougl situatiuni, juriqtii medievali s'au
incercat sa le impace. Care erau aceste douA situatiuni?
www.dacoromanica.ro

- 312 Nulls terre sans seigneur" - spun un adagio de Drept cutumiar francez. Orico pamant aveavin
sistemul feudalitAtii, doi proprietari.
1) Pe venal, care asupra feudului avea un
drept de proprietate redus, mArginit de drepturile
Seigneurului asupra feudului ci revocabil dupg. hotarirea Seigneurului.
2) Pe Seigneur, care -$i pAstra asupra feudului oarecare drepturi ce se rezuman in unele redo-

vente fixe sau cazuale (dreptul de mutLtiune),censiva etc., sau in acel drept de retract feudal, pe
temeiul calrula Soigneurul, plAtind pretuloputea relua feudul.
SA mai adaogam oarecare drepturi personale

la fidelitatea vasalului, care era Indatorat la

hommagium rata. de Seigneur. Cci aceasta inseamnA
hommagium - hominum agere - a se recunoagte omul
Seigneurului. Hommagium lua chiar forma unui JuramAnt ritual.
Prin urmare, in sistemul acesta, asupra aceluiagi feud purteu douA drepturi: al 2eigneuru-

1ui si awl vasalului.

Dedublarea, astfel, a dreptului do proprietate a inspirat jurisconsultilor nevoia de a conciwww.dacoromanica.ro

313
lia doua situatiuni juridice.
Deci, un prim punct:

In aceasta coexistenta a doua drepturi asu

pra aceluiagi feud, in acest concept feudal LA a
re deei istoricegte origina acest distinguo intre
dominium utile gi dominium eminens sau directum.
Ma al doilea punct este acesta: terminolo
gia aceasta, dominium directum gi dominium
deriva dintr'un sistem procedural roman. Se ctie
ca actio directa se chema actiunea care decurgea
expres dintr'un drept; iar actio utilis se cinema
actiunea care se acorda pentru speVe ce putean fi
numai asimilate cu drepturile din care poate nagte

utile.

o actio directa.
Deci actio utilis era numai o extensiune a

actiunii directe. Dupa natura actiunii, romanigtii

au denumit dreptul insugi din care nigtea actiunea.
Dupa actiunea directa, s'a denumit insugi dominium

directum (sau eminens) ci dupe actiunea utili sia

capatat numele .sau dominium utile.
data In posesia acestor doua natiuni - do
minium directum gi dominium utile - romanigtii,
aflanduse in fata dreptului Seigneurului (un drept
puternic) 1au denumit pe acesta cu denumirea de
www.dacoromanica.ro

- 314 dominium directum; iar aflandu-se in fata dreptului

vasalului (un drept mat slab) 1-au denumit pe acesta cu numele dominium utile.
Aga dart aceste expresiuni indica: un drept
puternic (al Seigneurului) denumit dominium directum sau eminens gi un drept foarte slab (al vasalului), dominium utile.

Sa vedem arum data, rapertate la vechiul

Drept romanesc, aceste doua notiuni nu vin in desacord cu faptele.
Deci: a) Istoricegte, dominium directum
(sau eminens) gi dominium utile igi au origina in
conceptul feudal al proprietatii..

b) Terminologic, dominium directum gi &minium utile sunt creatiuni ale glosatorilor medieval, cars in feta dedublarii proprietatii feudale
au fost biliti a dedubla insagi notiunile; pentru
a concilia infatigarea dedublata a proprietatii cu
terminologia care se cerea si ea dedublatI.
o) Ca sfera gi continut, dominium directum

desemneaza un drept foarte tare domeniul util e un

drept foarte slab.
+++

www.dacoromanica.ro

- 315 Si acum, cu aceste cunogtinVe prezente in

spirit, sti revenim in tarile romanegti O., in lumina acestor ounogtinte, sa cercetam tot ce nrijina O. tot ce coMbate ipoteza unui dominium directum (sau eminens) al Domnului tarii gi a unui dominium utile al proprietarului roman de odinioara.
1) Un argument in sprijinul existentei dominium-ului eminens al Domnului ar fi - s'a opus hrisovul domnesc necesar la orice transmisiune a
proprietatii: acest hrisov ar insemna consimvimantul Domnului, care renunfa la excrcitarea dreptului
sau de retract, - deci ar fi o ranifestare a domLnium-ului eminens al Domnului.

Nu inclin catre interpretarea'aceasta a

rostului hrisovului:
a) Mai intaiu, daca ar fi vol'ba de un drept
domnesc de retract sau de precunpArarelin formula
"cu gtireasemintiei mele gi a megiegilor mei gi
din sus gi din jos gi dimprejurul locului",poate ca
ar fi firesc so. gasim exprimata gi notiunea "cu gti-

rea Domnului nostru".

Or, in mii de documente nu s'a intalnit

vreodata.
b) In al doilea rand, clack aceasta ar fi
interpretarea rostului hrisovului - ca o renuntare
www.dacoromanica.ro

- 316 din partea Domnului la exercitarea dreptului sau de

retract - ar trebui cu neoecitate sa gisim hrisovul

domnesc la toate transmisiunile de proprietate, in
care deci ownecesitate hrisovul ar fi un element
al

atttlui juridic.

Orice destine em presupune cg vor fi ;mut

diplOmele donmeqti, ar trebui sa se reggiseascli. diplome de acestea a3.3.turi de fie care zapis de mutetie a proprietatii. Fenomenul acesta nu se consta-

t5.. Numeroase imprejuriiri arata ca zapisul era In-

destulitor pentru transferal proprietatii qi ca hrisovului i star putea mai degrabi, gaci o interpretare din domeniul probelor, un sens probatoriu,cu atat mai necesar intro lume care cunoqtea incertitudinea imprejurgrilor qi care ignore certitudinea
judecAtii qi principiul autoritatii lucrului Jude-

cat.
o) C. in sensul unui rust mai degraba probetoriu se putea interpreta hrisovul' domnesc imi pare a pleda insaqi formula hrisovalui, care pare ca
vrea sa faces actul cunoscut ;i opozabil tertilor
for cand glasuegte agag "inqtiintare facem cu acest
hrisov al nostra tuturor-cari pe dansul vor cauta

san citindu-se vor auzi on qi cui va fi de trebuinta sal qt-ie".

www.dacoromanica.ro

- ;17 d) Ca mai putin ca o manifestare. a unui do-

minium eminens al Domnului cat ca o exigent& impuLa de nevoia probelor am putea interprets rostul
hrisovului, pare a o arata gi faptul urmAtor: intreun document valah, din 26 SepteMbrie 1600,intalnim pe Mihaiu Viteazul care scrie un act prin care dAruegte unuia din supugii sal. mai multe mogii.
4i documentul spune aqa: "4i i -em Mout Domnia Mea
aceasta carte, ca sa-i fie la mans lui4i. de va da
bunul Dumnezeu sa sdrobesc pe vmkjmagii mei sub picioarele tailor Domniei Mole, Domnia Yea Si VOill
face atunci gi hrisov de-al Domniei Mole 'supra' a-

cestor mai sus sense sate, ca sa nu alba impotrivire dela nimeni din slugile Domniei Mele qi ca sa alba pace de catre toti"1).
Rolul hrisovului spare aici limpede. Manifeatarea consimtimantului Domnului, ca proprietar
eminens ? Dar consimtimantul fusese dat prin primul
act, pe care insuqi Domnul 11 scrisese. Ce va mai

fi fost nevoe de hrisov? Nu face indoial& ea dania

se perfectase prin actul cel dintai; manifestare a

lui "animus donaudi"; (iar clan& e sa credem in exis1) Ion Bogdan, Patru documente dela Mihai Viteazul.
In Ptinos lui Sturdza,p.167.
www.dacoromanica.ro

318

tents unui dominium eminens vom spune:manifestare a

lui "animus domini eminentis").
aisovul domnesc, peste cartea domneascd,pare a-gi cere o interpretare in sensul unui mai. solemn mijloc rrobatoriu.
Iat& deci analizat argumentul dedus din prezenta hrisovului domnet.;c) hrisov interpretat in teza

lui dominium eminens a o manifestare a consimtimantului sau a renuntarii la dreptul de retract din par.

tea lui dominus eminens, Interpretarea aceasta, nu

ag impartagi-o.

2) Un foarte puternic argument in sprijinul

lui dominium eminens romanesc ar fi instituViunea

"ddrii' calului". Intrtadevartin numeroase documente gasim cd la intarirea prin act domnema unei
tiansmisiuni a proprietdVii, se plItegte Domnului
un cal.

Astfel, la 1468, Radu Vodd cel Frumos intdregte cuiva cumpardtura unui munte: "ci a dat Domniei Mele un cal".
La 1475, Besarab Vodd intdregte mogtenirea

Jupanului Stanciu, a satului Mugetegtiogi o cumpdraturd: "iar Domniei Mele an dat calul".
La 1495, Viad Vodgt intdregte o cumpAratura
www.dacoromanica.ro

- 319 mai multoras "gi Domnia Mea le-am iertat calul".

Citatele pot fi oricand inmultitel).
Aceast& "dare a calului", interpretatA ca un

"signum dominii"ine-ar putea duce Cu gandul la acel

dre7Dt de relief- (cum se numea in vechiul Drept fran,
cez feudal, in care, la transmisiunea unui feud

pe

tale succesoralA, se platea Seigneurului o taxa cat

venitul pe un an), eau ne duce cu gAndul la acel
"quintal," din-vechiul Drept feudal franceztunde in

orice vanzare a feudului se plAtea Seigneurului,pentru consimtimant, a cincea parte din pret.
SA fie calul daluit Domnului la transmiunile
de mogii o manifeatare a domeniului eminens al Domnului, reminiscent& a unor regimuri feudale s au imprumut dela aceste regimuri ?
Mai intgi "relieful" din vechiul Drept francez era o amintire-din vremea And feudul nu era ereditar, ci la moartea feudalului el se intorcea la
Seigneur care, renunVAnd la dreptul sAu de retract,
prime& in schimb cuvenitul relief. Nu poate sA-gi
afle aceeagi interpretare "darea calului" la Romani,

1) v.I.C.Filittil Prwietatea solului in Principatele roman pane Ia 18611. p. 54 gi urm.

www.dacoromanica.ro

-320uncle aceasta intoarcere la Doman, la stingerea din

proprievieata a donatarului, nu se iutalnegte,

tatea donativa trecand la infinit coboritorilor
primului donatar gi nerevenind Domnului decat in
cam de desheren a in cazul deci al unei totale
vacante succesorale.
In al doilea rand, un argument care mi se

pare hotAritor este acesta: sprijinitorii lui dominium eminens romAnesc, invocand instituvia aril calului ca o dovada peremptorie a existenVei
domeniului eminens, scriu aga: "o institutiune pe
care o intalnim in Muntenia gi care lipsegte in

Moldova, este darea calului, o dare auvenita Domnului la transmisiunile de mogii intre vii
seal
prin moarte".
Tulburatoare imprejurare, imprejurarea ca
"darea calului" ca "signum dominii eminentis" nu

e intalnim in Moldova, patria proprietatii donative, acolo unde ar fi fort firesc s'o gasim,dwcA aceastfi dare a calului ar constitui un "signum dominii". Ar fl fost firesc s'o gI3im acolo,
in Moldova -unde e mai ucor de admis un dominium
eminens care star explica chiar gi prin felul
intemsierii Moldovei, Cara intemeiata prin descfilecarea care va fi insemnat deci cucerireto cuwww.dacoromanica.ro

- 321 cerire ce ar justifica foarte simply dominiul eminens al cuceritorului. Tulburatoare imprejuraregim-

prejurarea capaa2triazarietaliidonatit.vein
Moldova, unde ar fi fost mai firesc ca dreptul Domnului s fi itbracat forma lui dominium eminens,nu
gagim acest "sigrawa dominii" - darea calului.
Tulburatoare imprejurare, imprejurarea c

aceasta dare a calului, ea "sigma dominii", o intelpim numai in Valabia unde proprietatea donative apare mult mai rar qi in orice caz mult mai tarziu.

3) Un alt argument in sprijinul existenVei lui domenium eminens al Domnului it deduc sprijinitorii acestei teze din formula "preadalica
nu fie" din documentele domneqtil).

sa

Nu vom analiza aici qi act= aceasta institutiune a "preadalicei". Be marginim a spune ca

formula "qi aricui se va intampla mai inainte moarte preadalica stk. nu fie" . care ar insemna ea proprietatea La nu se reia pe seama domniei . a That
interprets:a ca o renuntare din partea Domnului la
1) I. Minea qi Boga,' Cum se moqteneau mo iile in
ca a
Tara Romaneasca qi-170.Filitti, 1,read
nu fie,1936.

Fasc 21
www.dacoromanica.ro

.322dreptul sail, in calitate de dominus eninens.

Deci "preadalica set nu fie" ar fi o conse-

cintA a lui dominium eminens gi un signum dominii

eminentis

- dominium eminens explicabil in pro.

priet&Vile donative prin insagi origLna acestei

propriet&Vi (ca o manifestare a lui "animus donandi" al Domnului), iar in proprietAVile aloidale,
vechi, mognenegti gi rAzegegti, explicabil printr'o
substituire a Domnului in locul colectivitAtilor de
odinioarA.

Dar gi aici apare o circumstanta care ne nelinigtegte din punct de vedere al prOblemei domeniului eminens. Tot numai in Valahia intalnim aces.st& "preadalica sA nu fie", acolo undo proprietatea
donativA nu se grasegte la ea acasA sau unde,in orice caz, ea a sosit mai tarziu (gi eu cred ca a sosit din Moldova). TulburAtoare gi imprejurarea aceasta ca nu intalnim aceastA "preadalica sA nu fie"
in Moldova; n'o intalnim in patria proprietaVii donative, acolo undo ar fi fost firesc sic) intalnim

frecvent dac& "preadalica sa nu fie" ar fi un "sig.

num dominii eminentis". TulburAtoare aceasta lipsA
a unui sewn al domeniului eminens, tocmai acolo un.
de - in ipoteza color care admit existenVa domeniu.
www.dacoromanica.ro

323-

lui eminens - ar trebui sa fie patria acestui signum dominii, patria acestei "preadalice ei nu fie".,
4) 0 caracteristicil a "beneficiului" care se

leaga de ideea de risplitire a unor serticii "drepte qi credincloase", a unor slujbe de obiceiu mtg.gegti, e chi mogtenirea se face in linia masculine,

tar in lipsa moiptenitorilor masculini proprietatea

donativA se intoarce la Domn ca dominus eminens.Cum
star explica ca. tocmai In Moldova = patria proprie .
tAVii donative - tocmai acolo dreptul de succesiune,
al fiicelor e necontestat de niment, este 'un fapt

unanim recunoscut. Firesc, ar fi fost ca aoeasti trasatura de caracter a domeniului ominous sd se fi

manifestat tocmai in patria proprietatii donative,

unde excluderea fiicelor dela succesiune ar fi tre-

buit sa constitue un principiu de drept necontestat. Or, tocmai in Moldova, patria proprietaVii donative, admiterea femeilqr la succesiune este un
fapt neoontestat.
In regiunile In care se recunoaqte suzera-

nului un dominium eminens, proprietatea donative se

reintoarce la suzeran in cazul stJiagerii din vieag
a donatarului sau a cobra indicatil in formula di.,
plomei de donatie.
Daces, de pilda, in actul de donatie se dimwww.dacoromanica.ro

- 324 is "donate
q1 nepotilor lui". is
stingerea acestor nepati din vieat& - potrivit for
mul&rii respective a diplomei - proprietatea dona,tiv& se intorcea la suzerenul dominus eminens. In
vechiul Drept romanesc, formula aceasta a hrisoave
lor domneqti "lui, qi copiilor lui, qi nepotilor
lui, qi strlinepotilor lui qi rAsstr&nepotilor lui"

(cum int&lnim in unele hrisoave careoprecum se ve

de, fixeaz& pdn& la a cincea generatie,sau in al
tele care fixeaa numai p&n& la a patra generatie),
in vechiul Drept romanesc formula din diplomele de
donatie nu inseamna o fixare limitativA la al trei

lea, al patrulessmalslacileaerldila a treia,a

patra,sau a cincea generatie a beneficiarului hri
sovului,ci este pur qi simplu o incercare stangace
de a fixa principiul succesoral in infinitum, pen.
tru coboritorii primului donatar beneficiar al hri
sovului.
Dacia ar fi Lost se joace dominium eminens,la
epuizarea generatiei fixate Orin hrisovul de danie
proprietatea donativ& s'ar fi intors la dominus
eminens. Or, acest lucru nu se intdluegte i ve
chiul Drept romanesc, 'unde, in aceasta ipotea,
proprietatea nu se intoarce la Domn.
++4.
www.dacoromanica.ro

- 325 Incheiu: cele constatate mai sus sunt tot

atatea Indian care ma determind si primesc cu cir-

cumspectie teoria domeniului eminens qi a domeniului utile in vechiul Drept romanesc.

+ ++

www.dacoromanica.ro

-326-

DREFTUL DE PROPRIETAM: P7RNINOLOGII

An cautat s& inf6Viqez in lecViunile precedente problema originii propriet&Vii romanWipurmand s& facem acum examenul struLtural al acestei

propriet&Vit cu preocuparea de a discriminatin structura acestei institutiuni, elementele autOhtone qi

acelea datorite unor Imprumuturi sau inrauriri strei-

no

AD

p oblema definirii
m a tot pascal In
d ul proprietAtii romaneqti. Cu alte cuvinte,se
pane o problemA de terminologie. Se cere,adicd, sa
fim fixati asupra sensului exact al cuvintelor din
vocabularul juridic privitor la institutiunea prorietatii romanegti.
SA cercettim deci sensul lor,mai intai sub aspectul subiectiv al dreptului qi apoi sub aspectul
o sect v al acestuia.
aspectul subiectiv
eptului de proprietate, intdlnim un numAr d cuvinte care se cer
In prealabil ins& se
can r termeni cu care ne intdl

www.dacoromanica.ro

- 327 lamurite: boier, mogneni, rgizegi, knezi, judeci,

megiegi, rumani, vecini.

Sub aspectul obiectiv al dreptului de proprietate intbanim deasemenea o variati terminologiemogie, mina, deadina, bagtin5., ohaba, big-bras:nit

etc.
+
+ +

Cuvantul boieri.

Origina lui e slava. L-am imprumutatoparese, dela Bulgari. In ce privegte origina acestui

cuvant la Bulgari, ,preesorul N.Iorga emite o 1poteza dintre cele mai interesante gi originale:la
Bulgari, cuvantul ar veni din timpul dominatiunii
turaniene. Se gtie, intryadevar, ca inainte de statornicirea Bulgarilor in sudul Dunarii, fusese acolo o alts dominaViune turaniang
aceea a Avarilor.
Cuvantul boiar ar fi identic cu cuvantul "bolades"
aI Bizantinilor gi dupg cum intre cuvantul "bolades" al Bizantinilor gi cuvantul boieri al Bulgarilor ar fi o identitate, tot acelagi report va fi
fost intre cuvantul "bul7arin gi cuvantul "bolades".
Va fi existat un cuvant foarte vechiu turanian, de
uncle ar decurge in acelagi timp gi numele naViunii
www.dacoromanica.ro

- 328 ei numele clasei aristocrate "boa iar".

In aceaSta din urma acceptiune, boier
ar fi deci omul de frunte, nobilul.
"bulgar"

Cu acelagi inteles - "cel de frunte"

apace cuvantul gi in romanegte. (In Moldova gi in
.

mod exceptional se intalnegte, pentru a desemna

pe omul "cel de frunte" gi cuvantul nemas - adica
om de neam. Cuvantul este unguresc).

In acceptianea measta, de "om de frunte", "boierul" la Romani ar veni dintr'un intreit

isvor:

a) Sau este vechiul gef popularocare a

evoluat;

b) Sau vine dintr'o importatie strains,

din Bizant,prin mijlocirea-Slavilor in Tara Romaneasca, de unde va fi trecut gi in Moldova, unde

se regasegte gi o boierie de caracter osagesc, de

caracter angevin, venitat odatat cu intemeetorul
Principatului Mold avean;

c) Sau este o noblete individuals, un

produs al istoriei, un capitol al recompenselor
"pentru drepte gi credincioase slujbe" catre Dom.
nii tarii.
In acceptiunea aceasta de om de frunte,
www.dacoromanica.ro

- 329 de nobil, boierul ar fi Lost o stare social& mai

inalta, o stare social& care in mod mai frecvent a
decurs din dregatoriile si slujbele domnesti.Boieri
ar fi Lost aceia pe care-i desemneaza, ea stare,
dregatoriile ci slujbele dela Curtea Domnului.

Origina acestei ndblete romanegti ar fi destul de democratica, dupa informatia lui Dimitrie
Cantemir, fiindca oricine, putand ajunge dregator,
poate ajunge, in sensul acesta, boier. Dimitrie
Cantemir enunta chiar in forma aceasta principiul:
fiul unui mare logofat poate deveni t&rantiar fiul
unui taran poate deveni mare logofat.
Dar ciao& aceasta este acceptiunea uzuali a ou-

vantului boier, din punctul de vedere al instituViunii dreptului de proprietate - care ne intereseaza pe not - cuvantul boier pare a fi avut qi o
alts acceptiune, mai largo..

Insirand pe boieri, Cronicarul Domn al Mol.

dovei, Dimitrie Cantemir enumara, printre aceotia,
1)
(carora in Valahia le carespond most
si pe rAzesi
nenii). Deci razesii - in informmtia lui Dimitrie

Cantemir - ar fi boieri. Boieri, asa dar, aunt $i

razesii - adica proprietaxii liberi can stapaneso
1) Descriptio Moldaviae, 1872,p.114.
www.dacoromanica.ro

330
in devalmAgie mogia. Mogia ar fi un generator al
boieriei. In aceasta interpretare a lui Cantemir,

nu numai dregatoria domneasca deosebegte pe "cel

de frunte" - adica pe "boier" - dar gi faptul stapdnirii unei mogii atrdgea, pentru acela care o
stapanegte, calitatea de "boier"

Evident, problema lases Inca loc interpre-

tarilor. In interpretarea profesonAniN.Iorga,boieria pornegte dela dregatorie: numai dregatorii,

cel putin la inceput, se numeau boieri - titlu adus cu ei de capeteniile sarbo-bulgare aruncate
in nordul Dunarii de catre cucerirea turceasca2) .
Mai tarziu, prin acele donaViuni de ras-

plata domnegti, prin cumparaturipetc., wboierii"

acegtia ajunsera sa fie gi o clasa de maxi

proprietari. Deci, in aceasta teza, se pornegte dela

dregatorie, dela boierie, gi se ajunge la mogie.
Intrto alta teza, in aceea a raposatului
istoric Constantin Giurescu3) pornind le1a mosie

Lumal122212rie. Teza aceasta a aflat un spri1) C.Giurescu, rT221222121112arlatm.

2) N.Iorga, Geschichte des rumnnischen Volkes
p.252
3) Lococit.suza.
www.dacoromanica.ro

I,

331
jinitor gi in slavic:tul Ion Bogdan, care gi el so
cotea 06 boieria era, in timpurile vechi, in raport

direct cu mocia. Boier Si stapanitor de punt e

rau cloud no.tiuni identice, intocmai ca in Polonia

sau Ungaria (deci Ion Bogdan pare a se referi numai

la proprietarii de mocii, can leau dobandit prin
danaViuni domnegti)

In ce ne privegte, am inclina in sensul te

zei ca "boier" era, in timpurile cele mai vechi,nu
numai dregatorul sau urmagul acestuia, dar gi pro.
prietarul mare, indiferent de origina proprietg.tii
sale - criteriul dupa care era socotit ca boier
fiind numai mocia. NoViunea de boier apare,aga dar,
ca subiect al dreptului de proprietate; gi in sen
sul acesta ea ne intereseaza indeosebi.
Intr'adevar, intalnim in hris oave domnegti
(A.D.Xenopol a fticut examenul acesta pentru hri
soavele moldovenegti, iar Constantin Giurescu pen
tru cele muntenegti) numb Card dregatorii, care
totuci apar cu calificathade 'boieri". Decilapar
ca "boieri" nu fiindc6 sunt dreedtori,ci cu titlul
acesta de "boieri" apar numai in calitatea for de
proprietari devalmagi.
1) Ion Bogdan, Documentul Razenilor in itnal.Acad.
Rom.,XXXvp.3SB
www.dacoromanica.ro

332

"Boierin deci, in aceast& interpretareor

fi toti stft&nii p&mantului, fir& osebire de ori
gina acestei st&paniri - c&ci proprietatea roma
neaso& era, ca regim, uniform& - gi far& osebire
de intinderea pamantului stapanit. Ace-est& consta
tare ar aparea ca exacta, cel putin pan& la o vre
me - pan& c&tre sfargitul veacului al XVIlea sau
inceputul celui de al XVIIlea veac.
Conchid deci; nu numai criteriul ndreg&to
rie", ci foarte probabil gi criteriul "mosie," califica pe cineva boier. Boier deci e termenul gene,
rio pentru pr oprie tar, pentru stap&nitor de mogie

Mai tarziu, sfera cuveln tului se restr&nge gi cu

vantul sfargegte prin

a desemna numai pe proprieta

rul cel mare ce $i a hot&rnicit mogia, spre a se
deosebi de ceilalti st5p&nitori de mogie, de cei
lalVi proprietari ramagi in devalmagie gi pentru
desemnarea c&rora se intAlnesc, in documentele ro
manecti, alti termeni - cu acceptiuni speciale -

ca mo9neni, raved,, .122e210 meKiesi.

www.dacoromanica.ro

-333Mosnenii.

Etimologic - coboritorii unui ma. cuvantui

mg* - pe care in exact aceeagi forma it intalnim gi
in dialectul megleno-roman gi in dialectul istroroman . are o originA straveche ilirica. Ii gAsim
gi in limba arbanezA, sub forma mose qi cu exact
acelagi inteles ca romanesculam. Hognean qi mob .
teen e coborltorul unui mos; iar ce vine dela acesta se chi:watt E22110.22. Mognean gi

mottean

forma modelatA dupA cuyantul albanez "mosator",unde

sufixul -or a fost inlocuit cu sufixul slay -ean.
Acest cuvant romanesc, de originA strAveche iliricA, a trecut cf. la Slavi, Bulgarii imprumutandu-1

sub forma mono. sau sub forma mosierin, care cuvant

la Bulgari desemneazA pe proprietarul mogiei, pe
mogier. Cavantul acesta: mognean, este un cuvant
caracteristic limbii romAnegti. El nu se intalnegte numai ca termen de cancelarie,ci este un cuvant
de frecventA circulatie, desemnAnd pe proprietarii
rAmagi in devalmagie pe hotarul care fusese stApanit de un mog.

In documentele slavonegti, mognenii apar sub

denumirea dedi, dedini, nasledniti - adicA oaneni
cu mogtenire, stApani ai unei mogteniri.

Rezum deci: mgnean este, in Valahia, denuwww.dacoromanica.ro

- 334 mirea generics a coboritorului unui rsoa-

care

stelp5pro -

nise candva hotarul intreG gi desemneazA pe

prietarul r'almas in devalmaie, spre deosebire

de

cuvantul boier,care cuvant sfdrgi prin a desemna

numai. pe acela caregi hotb.rnicise par0.1e gigi

individualizase mog i a. In fiold ov. a, cuvantu.1

mos ne an

din Tara Romaneasca ii corespunde, cu acelagi inte

les, cuvantul

razes, din familia aruia este cuvan

tul razor.ag, pe

care-1

lui Ipsilanti, cu in

intalnim

el esul

care

de pilda in

Pravila

apate din di sp o

zitia aceasta: "card va vrea cineva sa vandii lucrul

nemigcator, sa alba datoria a da dire mai intai
rudelor ce vor fi partage la acea movie cu dansul
sau razoragi". Cuvantul apare gi sub forma a ra-zori,
cum it intalnim in Hronica ce vorbegte de hotarele
noastre "care se ralzoresc cu ale Ardealului".
+++
Cuvantul kneaz.
In terminologia care se refers la stapAni

instituViunea proprietatii ro
frecvent in documentele slavone din

torii de pitmAnt, la

manegti, apare

Tara Romaneasca

cuvantul: kneaz.

In

terminologia

Moldovei, cuvantului acesta kneaz ia corespuns cu

www.dacoromanica.ro

- 335 vantul Jude. Aceasta corespondents dintre cele doua

cuvinte a determinat pe istoricul Radu Rosettil) sa
dea cuvantului kneaz sensul etimologic pe care-1 a-

vea corespondentul sau in Yoldova; 12121e,pi sa socoteasca deci ca kneazul, caruia-i corespunde =van.
tul jade, ar fi avut, initialiintelesul de judeca-

tor. Interpretarea aceasta a cuvantului kneaz se regasepte, cu sensul de Judea:tor, pi In tea pe care

o sprijina profesorul N. Iorga. In sensul cg acest

cuvant ar insemna ceva mai mult decat un proprietar
ca oricare altul, ar pleda qi faptul ca prima data
and cuvantul kneaz apare, pi anume la 1247,e1 este
dat unor conducatori de formatiuni politice romanepti din Oltenia,cari conducatori este infinit probabil ca vor fi avut pi atributiuni ludecatorepti.
Teoria aceasta a kneazului cu accepViune de
'udecator, a gasit, intro masura,un sprijinitor gi
in slavistul Ion Bogdan, care a fost Inclinat sa ajunga la conceptiunea kneazului cu inVeles 'udecatoresc din pricina analogiei cu cele ce se petrecoed in satele romanepti din Polonia pi Ungaria,unde kneazul era judecatorul delegat al stapanului.

1) Radu Rosetti, Pamantuliin

Moldova. p.146 gi urm.
www.dacoromanica.ro

-336Un al doilea motiv, care, Intrio m6sura, a

deteininat gi pe slavistul Ion Bogdan sl Incline 06tre acceptiunea judecatoreasca a cuvantului kneaz
a fost traducerea acestui cuvant: kneaz prin Jude
- cum apare In Moldova, cuvant care, etimologic, to

Indeamna sa te gandegti la notiunea de Audecator.

In ce ne privegte, am Inclina catre interpretarea pe care au dat-o cuvantului kneaz - gi res-

pectiv deci gi cuvantului Jude - istoricii Constan-

tin Giurescu gi Ion Filitti".

Mai In-tau, analogia cu cele ce se petreceau
in Ungaria gi Polonia nu vine in sprijinul interpretarii in Bens judecatoreso a cuvantului kneaz.
Acolo, Intalnim kneji cari erau pur ei simplu prepugi ai stapanului, delegaVi ai acestuia - Inteles
care nu se Intalhegte nicidecum in documentele din
Tara Romaneasca gi Moldova.
In al doilea rand, ouvantul 1222 ,care transpune In documentele moldoveneeti cuvantu:. kneaz din
documentele munteneeti gi care numai etimologic te
face sit te gandegti la sensul de judecator, nu insemna. in Moldova "Judecator". Pentru aceasta notiu1) Cf.I.C.Filitti, Proprietatea solului in Principatele romane pane la 1864.
www.dacoromanica.ro

-337ne documentele slavonegti din Moldova avoan un alt

termen - suditi - ci care in documentele romanegti
se traduc prin judet, in inteles de judecator.
Dace rationamentul a foot acesta: kneazul
din Valahia este judecdtor, fiindca lui ii cores.punde judele din Moldova (care ar fi Lost judecdtor), atunci argumentul acesta poate fi intors (dar.

01 gtim ca judele in Moldova nu a Lost judecator).

Intrucat judele din Moldova nu a Post judecgtor,

iar lui ii corespunde, in Valahia, kneazul, nici

kneazul nu a Post judecator. Intr'adevdr, judele
din documentele moldovenegti nu era judecator. Judecator la sate era oricine, erau soamenil buni gi
batrand", iar la orage erau functionariii
Inclinam eatre interpretarea cuvantului
kneaz in sensul de proprietar gi anume in inVelesul special care se da proprietarului in momentul
in care el apare in acte vanzandu-si mosia, pentru
a deveni rumen. Deci kneaz ar fi Lost tot una cu
mogneanul pe care 1-am intalnit mai sus, dar cu
mocneanul considerat in clipa tend acesta isi_vinde mosia, tend din kneaz devine rumen. In sprijinul aceatei interpretdri vin gi numeroase formule
de cahcelarie din documentele muntenegti, in care
deseori apare expresiunea "au Lost kneji si s'au
www.dacoromanica.ro

-338flout rumAni" sau - in Moldova - "au fast judeci

gi s'au facut vecini". Deasemenea intalzim in documentele muntenecti expresiunea in sens rovers
"au fost rmon gi s'au knejit", dupa cum aceeagi
formula o intalnim in documentele moldovenegti
"au fast vecin gi s'au judecit".
Kneazul - respectiv 12121111 - ar fi pro-

prietarul liber considerat prin raport la roman,

respectiv la vecin, deci omul liber socotit in

raport do roman ei de vecin.
In sprijinul aceleeai interpretari ar
mai veni gi un alt fapt: daca judele star fi numit astfel fiindca judeca, apoi cuvantul acesta
ar fi trebuit sa ramana Fana dupa disparitia gerbiei. Or, ce se intampla? Cand rumania din Tara
Romaneasca gi cand vecinia din Tara Moldavei au
disparut, cAtre mijlocul veaculmisal XVIII-lea,a
disparut din uz ci cuvantul jule, corespondentul
cuvantului kneaz. Un fapt istoric

care fixeaza

antinomic cuvintele kneaz gi jude, raportate la

cuvintele ruman gi vecin.Un fapt istoric care
fixand antinomic acecti termeni, ne indeamna sa
inclinam catre interpretarea cuvantului kneaz qi respectiv Jude, - in sensul de propriet2r_11:
www.dacoromanica.ro

339
ber considerat in momentul and vanzandu-8i mo
gia, se mumAnegte sail se vecinegte.

Iata deci acceptiunea ouvantului kneaz - gi

respectiv jude. - socotit sub aspectul care pe not
ne intereseazg., al institutiunii proprietgtii

ro

maneg
+ ++

Megies.

Un alt cuvant care apace pentru a desemna

pe proprietar este cuvantul megies. Etimologic,me.,

giegul vine dela cuvantul slavonesc "megiesn,care

derives din cuvantul miedzuing miezuin. qi care

inseamng.hotarul dintre doug ogoare - mejdina, cum.
a mai rgmas ici gi colo, in deosebi prin par ile
Olteniei, in liMba romaneascg.
Am spus ca termenul acesta mejding a rgmas
in limbg romaneascg doar ici gi colo in inVelesul

de hotar intre ogoare. E de observat og, afarg de

cuvantul acesta slavonesc, rgmas doar rgzlet in
limb. romaneascg, singurul cuvant de frecventg
circulatie, in acceptiunea aceasta, este cuvantul
hotar. de ascendent& ungureascg.
www.dacoromanica.ro

-- 34-0
Ia paranteza,trebue sa facem o observaVie:
cuvintela de origin& Latina care vor fi desemnat
notiunea , aceasta de "hotar",de melding, au dis
parut din limba romareasca. Vocabularul romanesc
de origins latina nu confine, and e volba de no4giunea aceasta "hotare","limite", decat de un

sing= cuvant latinesc: "margine",care cuvant in

s& se aplica la asyectul geografic al pamantului,
tar nu la delimitarea proprietatii. Cuvintele la
tine4ti care au avut aceasta semnificatie - ca de
pilda cuvantul "finis" qi cuvantul "limes" - s' au
pierdut cu desavarcire din limba noastra. Noi nu
avem pentru aceste noViuni decat dol termeni, ci
acetia de origins strains, din care unul e specia
lizat indeosebi pentru a desemna mtamIlAiski este cuvantul naolly, care vine din germanul

%nue *i probabil introdus In limba romaneasca

printrio foarte veche inraurire slavona - iar ce
Malt este cuvantul "hotar" - cuvant de ascenden
VA maghiara - ci care slujecte la desemnarea mar.
ginilor unei proprietati.
Revenind la megiesii noctri, cuvantul me

fad apare frecvent O. in documentele romanegiti

qi in cele slavonecti. 4i el apare cu intelesul
www.dacoromanica.ro

-341evident de proprietar, der (1:;, o semnificams=212:

la. Dupes cum knees pe care 1-am intalnit in Valahia, pi judecult pe care 1--m intalnit in Mold.
va, au aparut cu intelesul de p'oprietar - dar cu
intelesul =alai de proprietet considerat prin
raport la rumen *i la vecin - tot aca megiasul spare cu intelesul aneric de lroprietar, dar pi
on intelesul =alai de Dr22x2Ilsr considerat in
raport cu proprietaAlElszinaldin acelagi hotar sau din hotarele invecinate. Cuvantul mmtalLe
apace cu semnificatia de 21:22112tar vecin caruia
in documentele latinepti ii colespunde termenul
"coulmetaneusn, mvicinue.

Deci, proprietar" (ca pi

ceilalti proprietari pe cari i-am In-taint desem-

nati cu termenii boieri, mogneni, razegi, knezi,

judeci), megiapul este pralletina:t

rodar cuvantul este intrebuintat au des.

prietar
tinatia speoiald de a-1 desemna pe acest pro prietar in mortE:ile sale de vecindtate cu ceilalti earl stEpanesc in aulai hater sau in alte

hotare ou care hotarul mecLUzLluiseivecinete.

De uncle gi formula: "ocina lt1 se megiepepte" sau
formula, f:-ecvent intalnitd, cand e vorba de in-

strainarlie de mopii. "cu etirea megiepilor

www.dacoromanica.ro

gi

- 342 din sus, gi din jos *i dimprejurul locului".

Prooesul semantic care s'a petrecut of cu
cuvantul Pmoaneann (respectiv urgzeg") qi cu cuvantul nineax* (respectiv "Jude"), avea sg se petreacg

gi cu cuvantul nmegiae, care la inceput avea a,ceeaqi semnificatie pe care au avut-o cuvintele de
mat sus gi pe care a avut-o cuvantul "bolero, in
sensul de proprietar, dar careocu vrenea,ajunse sg
an& o semnificatie proprie: proprietar considerat

I2112E2321111tagIL2RIECLItaaa9=prietar rgmas in devalmAgie, spre deosebire de boierul care gi-a hotgrnicit mogia gi ui -a individua izat-o. Inset, inset, diferentierea dintre megiegi
boieri se adancegte gi boierii ajung sgfie prolprietarii cei mari, iar megiegii proprietari cei

'o

midi. Proprietatea, ea insggi, ajunge sg se denumeasc6 dupg numele stapanului: cea mare, aleasg qi
,hotarnicita avea sg se theme proprietatea boiereas-

cg, iar cea micao'devalmage, consideratd in raporturile cu ceilalti devalmagi, avea sit se chene pro -

prietatea megieseasca.

+++

www.dacoromanica.ro

- 343 Rumani gi vecini.

Ajungem, in sfargit, la alti doi termeni rumAni gi vecini - pe care iaragi ii intalnim
freovent in studiul proprietatii romAnegti.

Fara a adanci catugi de putin =east& problemd controversata Inca, a rumaniei In Tara RomAneasca gi a veciniei in Tara Moldovei, ne marginim la fix-area intelesului quasi-general accep7
tat in tiinta noastra istorica, in ce privegte aceste doua cuvinte.
Ruman - respectiv vecin - ar fi in general
/222=rietarul. Am spas "in general": "neproprie.
tarul", caci se intalnesc in documente ci cazuri
de rumani - respectiv de vecini - proprietari, atarnatori inskILIL9211212EiltaLt11121121.01212.

aual,2=4juaeci, meziegis fail de ceri ru.

manii - respectiv vecinii - erau tinuti la carecari indatoriri, cum era: galeata (dijma in cereale, in vin,etc.), sau cum era datul (dijma in
oil porci, stupi,etc.), sau lucrul (munca cu braul).
Caracteristica starii sociale a rumanului
- respectiv a vncinului - ar fi deci dependenta

lerspAetaT_L' boier, moNneam sau razes, kneaz

sau jude, megl_eg,

www.dacoromanica.ro

344

Caracteristica starii sociale a rumanului

- respectiv a vecinului - ar fi deci dependenta de
proprietar, boier, mognean sau razes, kneaz sau Jude, megieg.
Adaog ca termenul acesta in Moldova - vecinar putea fi pus in legatura cu nouii veniti din tinutul de gerbie gi care a ajuns in Moldova sa Insemne sateni de colonizare noun.
Deasemeni, adaog in paranteza ca termenul
acesta, care ca o denumire social& desemnape omul
atarnator de proprietar, a sfargit, ca denmire
etnica, sa-i desemneze pe toti. Ruman . roman procesul transformarii sensului primului cuvant In
intelesul celui de al doilea pare a se fi desavar.
git in vremea ocuparii Daciei de catre Slavi. fil&vii numeau pe romanici Vlahi. Vlahii fasesera ocupati de Slavi, carora ajunsera deci la un moment

supugi. Romanii erau supugi, de unde supugii a

junsera rumani.
In legatura cu aceasta notiune, de ruman,
- respectiv vecin - sa amintesc doer in doua-trei
(raze interpretarea data acelei faimoase legaturi

a lui Mihai Viteazul.

ca

Nicolae Balcesou o interpretase in sensul

Domnul Tarii Romanegti a fost cel care intro www.dacoromanica.ro

- 345 dusese rumania sau gerbia.

Al.D.Xenopol in sensul nu ca el a introdus -o, ci in sensul oat gasind-o, a confirmat o
stare existents.

Constantin Giurescu, neprimind nici una

nici cealalta interpretare, ajunge la o a treia,
pe care iat-os cum rumanii fugiseri din pricina
rgaboaielor cu. Turcii gi cum deci incasarea pe seama vistieriei a darilor patimea, Domnul Tarii Ro -

manegti porunci ca fiecare ruman sa ramana acolo

unde 1-a gasit recensaantul fiscal ski ca fogtii
proprietari ai for sa nu -i mai poata aduce Inapoi
- aga cum ei avusesera odinioara acest drept. Din
cauza darilor grele gi a situatiunii economice nu
ugoare, multi dintre proprietarii mai mici de pamant, dintre mogneni sau razegi, kneji sau judeci,
dintre megiegi, igi vand mogia gi devin rumani sau
vecini.
+
+ +

Rezum cele spuse pang aici:

Din punct de vedere al dreptului de pro prietate considerat sub

aspectul subiectului de

drept, am intalnit expresiunile:

a) boieri;

www.dacoromanica.ro

- 346 b) mosneni in Tara Romaneasca si razesi in

Tara Moldovei;

C)) knezi In Tara Romaneasca, respectiv lu=

deci in Tara Mold ovei;

d) REE1211, in ambele Vari;

e) rum&ni in Tara Romaneasca, respectiv vecini in Tara Moldovei.

Generic, "boier" este numele stIpLaululLA:
mantului, al proprietarului, cel puffin pan& la o

anumita vreme. "Boier", dela o vreme, ajunse sa Insemne numai cel care si-a hotarnicit mosiatiar, in

ammmeljaaLlatiL ajunse sa insemne marele stapan

de pamant.
"Mosnean" - respectiv in Moldova "raze" insemna, in mod generic, proprietarul prin mostenire, acela care dobandise dela un mos piimantul
sau. Cu vremea, si in accepiune specia3 a, el ajunse sa desemneze numai le cel ramas in devalmasie. spre deosebire de toierul care sfarsise prin
a fi numai cel a carui aopztetate se individualizase qi so hot6ralicise,
"Kneaz"

respectiv in Moldova ";tude"

insemna. in intelesul oassla, proprietor, 2soprietar

liber,

iar in

3,-72.:ir1

sT)eciola cuvantul

www.dacoromanica.ro

- 347 era utilizat pentru a desemna De proprietar in ra

orturile sale de veciratate fat& de ceilalti pro
prietari din acelagi hotax,sau din hotarele care se
megiegesc cu al sau.
respectiv in Moldova nvecinin
"Rumaniu
erau neproprietarii sau uneori chiar si proprieta
rii atarnatori de cei de mai sus.
+ ++

Am socotit necesara aceasta precizare a ea

torva termeni- ce se Intalnesc in vocabularul juridic
romanesc, pentruca nimic nu ar putea duce. la mai gre
site concluziuni decat intrebuintarea improprie, in
4tiinta, a termenilor tehnici.
+ ++

acum se. trecem la cativa termeni privi

tori la obiectul asupra caruia poarta dreptul

proprietate.

de

Am spus, intrPo lectiune precedents, ca a

proape intreaza concep'iune a vechiului Drept roma
nesc se reducea si se rezuma la ita'aturapi

ph.Ltul

la dreptul d, stl;panile a mocilei.

www.dacoromanica.ro

348

Asugra cuvantului movie, pe care 1am in

talnit de atatea ori, nu avem a starui mai mult.

Etimologic gi multa vreme, cuvantul Lislie a desem

nat proprietatea mostenita dela un mog. Cu acest
cu sensul de motenire - cuvantul movie s'a
sens

pgstrat pan& catre jumatatea celui de al XVIlea

veac.
Iat5-1, cu acest inteles, in cateva docu.
mente:

a) La 8 Iunie 1654, Constantin Basarab al

Taiii Romanegti int5regte unui boier o mogie "ca
rei este movie din str&mogi".
b) La 1672, mai multi vanz&tori igi vand mo
gia: "pentru c& aceasta movie ne este noua veche
modie".

Cu vremea, acceptiunea cuvantului se coru

pe, larginduse, gi cuvantul movie ajunse sa desem
neze nu numai mogia mogtenita
ceea ce stricto
sensu e un 2122122.E/147 ci gi mogia cumparata
ceea
ce stricto sensu este 2222.121.0111: Adjectivul
"mogtenit&" pe lances substantivul " movie" arata

toomai decadenta sensului acestui din urma cuvant.

Dupes cum aceeagi decadent& semantic& a -cuvrgaltului

" movie" ne este mArturisit'a de eypresiunea " movie

cumparata", expresiune care, strict() sensu apropie

www.dacoromanica.ro

-349doua cuvinte care, ca Intelecoe exclude

Adaog, pentru a pure totdeauna in fata termeti
de comparatie, ca Imprejurari analoage se Intalnesc
gi la alte popoare: male in Inteles de imobil do bandit prin mostenire, se Intalnegte gi in vechiul
dint trancez medieval, in care deseori se Intrebuinta expresiuna "hd-itage" (moctenire) pentru "immeuble". lea de pilda in Beaumanoir, expresiunea:
"vole ooze e meuble et le quele est 116ritage". Cu1.13.

916 ritage" pentru " imobil" se Intalnecte free-

vent In Pothier, prin mijlocirea caruia a trecut, cu

acest sens, in cateva articole din codul civil francez,

Revenind la cuvantul nostru de origin& iliri-

ca: 201 mosie, vom spune ca termenii romanecti de

origina slavona aduc aceeagi mArturisire pe care o
aduc cuvintele ma *i mosie: Intrladevar, proprietatea mogtenita este denumita, in vechile noastre
documente slavonegti, deadina, ocina ci beatinA.Precizez Intelesul exact al fiecaruia din aceste trei
cuvinte slavonegtil deadina ar fi mogia moctenita dedead a. Ocina vine dela cuvantul
la un strarjm
2111 - tata (Impoloneza, cjciek) ca ci cuvantul
sarb bastina (in bulgarecte, basta), care Inseamna
mostenirea dela tatal.
www.dacoromanica.ro

-350Adaog ca aceste cuvinte, de ()Aging slavoneasca,aproape au dispdrut can limba romaneasca, cuvintele de frecventd circulatie care ne-au ramas
fiind cuvintele iliro-tracice: moat mom, mognean,
etc.
+

+ +

In documentele muntenegti apare frecvent, in

leg&tura cu ocina,gi un alt termen: ohaba.Formula
hrisoavelor de intarire este stereotipa: "pentru aceia, i-am dat i Domnia Mea sa-i fie mina i ohs:tan.

Cuvantul "ohabii"igi are o ascendent& slavond, derivfilad din verbul ohabiti = cu intelesul

a se ab -inea, a se abtinea de a instraina.

de

Raportat la ideea reludrii magiei de catre vanzdtor, de

pildd, sau de catre Domn, cuvantul ohabd capatti intelesul des mogie care nu se reial deci mogie
de
veci. Ouvfintul derivat ohavnic, cu acest inteles,
se regasegte circulAnd in limba documentelor roma.,
negti pfinA aproape de timpurile mai noui.
Slavistul Ion Bogdan atribuise cfindva cuvintului ohabd un alt inteles: int lesul de scutire ,
de slciboziea In documentele latinegti i-ar fi co.
www.dacoromanica.ro

-351
respuns cuvAntul "exemption, flimmunitas". Inter-

pretArii acesteia se asociaz6 gi profesorul

dela

Cluj, dl. Silviu Dragomir, gi eu insumi crezusem 0dinioar4 - am revenit de atunci - in aceast& interpretare a cuvantului o_habA.
Cuvantului ohaba din doculantele muntenepti - In intelesul deci de 112212 do veci co-

ii

=espunde, in documentele moldovenegti, termenul

uric, al cirui sons initial este proms zietatea de
veci d' vita de afro Domn. Deci "uric" ar fil ini-

tial, gaprietatea donativA.

Cuvantul deriva din ungurescul "oril5k",ca-

re inseamnA: "pentru totdeauna". Folosit in limba

cancelariilor moldovenegti, sub InrAurirea termi-

nologiei rutene, cuvAntul ora unguresc a lust

sufixul rutenizat - ik ci a devenit uric - proprie
tate de veci.

Cu acest Inteles, apace in cele mai vechi

documente moldovenegti.

IatA la 8 Mai 1407, Alexandru cel Bun al

Moldovei daruegte cuiva un sat "ca al-1 fie uric"1).
"Ca sti-i fie lui uric" - e formula moldomwm.ammtaaes.glwr

1) Melchisedec, Bronica Huilor,p.3-8

www.dacoromanica.ro

352
veneasca stereotipd, cu intelesul "ca sa,i fie lui
mogie de veci" - sau cum am vavit in documentele
muntenesti "ca sa-i fie lui had".
Intelesul cuvantului uric - initial proprietate de veci, de caracter donativ se corupe incet,
incet gi cuvantul uric sf.arsegte prin a desemna ac-

tuan/o_._Lvuldocumentul si, cu
vremea, chiar 24ItLITEtLinjorlsizaill.Transformarea aceasta Apare olar din documente: astfel,
intr'un zapis din 3 Mai 1602, citim: "cdci este a mea
dreaptd ocind, cum e scris in uricul de impartea,la"

1)
.

Intr'un alt zapis de vanzare, din 19 Aprilie

1689, scrie vdnzAtorul: "gi hotarele acestei mogii

sa fie.pe uncle aunt scrise in urice" 2) .
Retinem deci ca acest cuvamt din documentele moldavenegti - uric,
care prin eztindere a
sfargit prin a desemna insusi documentul, hrisovul
sau zapisul, a Insemnat initial proprietatea donativd de veci si, cu inteles extins, orice proprieta,te de veci, corespunzand - cu aceasta semnificatie,
termenului athabd" din documentele muntenegti.
+
+ +

1) Gh. Ghibanescu, Sur. si izv.,II,p.16

2) N.Iorga, Studii ii documente, VII,p.323
www.dacoromanica.ro

-353-In ce privegte forma pe care o imbrAca proprietatea, este gtiut ca ea nu era aceea care corespunde conceptului romanic al proprietatii. Aceasta
nu imbr4ca forma individualist's a dreptului de pro-

prietate, aga cum il avem consacrat in codul nostru

civil. Ci proprietatea romAneasca aparea ea aparVinand satului, semintiei (neamului deci) sau cetelor
- cum se spune in vechile noastre documente.
Cu ce cuvAnt, cu ce termen vom desemna acea,-

sta. proprietate romAneascA, aga cum ea va fi fost in

evul meftiu romAnesc ci pand foarte tarziu, pana cd-

tre vremea introducerii in vieaVa juridic& romAneasca a conceptului individualist, romanic, al dreptului de proprietate ?
Intillnim in unele studii de istorie de Drept

romAnesc, pentru desemnarea proprietaVii romAnegti

gi a stapanilor acesteia, termenii "coproprietate"
gi flIcaroprietarn. Improprie terminologie, pentru
un spirit de forma- iune juridica. In subtilitaVile

juridice, termenul "coproprietate" desemneaza o proprietate de structure individuals; exclusivS gi alienabil6. Coexistenta a doi proprietari, intr'c co-propri3tate, nu schiMba structure orcanica a dreptului insugi. Fiecare din coproprietari este proprietar in mod alsolut. Dreptul sau este individual, ex-

Faso. 23

www.dacoromanica.ro

-354.clusiv si perpetuu.
Nu deci cuviintul "coproprietate" - care tre-

bue ocolit - poate fi intrebuinVat in acceptiunea

juridicd adecuatd pentru a desemna vechea proprietate romdneasca.
+ ++

Nu rareori intdlnim o alter expresiuneola caface a1 el pentru desemnarea proprietdVii ro-

re se
mdnesti: ipropri,tatea colectiva.

Terminologie iaxagi impropriie, caci adjec-

tivul "colectiv" pe ldngd cuvantul "proprietate"

indica in istoria Dreptului forma cea mai veche a

proprietatii. Juridic vorbind, In regimul proprietatii colective expresiunea "proprietate" trebue
Drimitii cum grano salis: de fapt, in regimul colectiv, membrii colectivitdVii nu au decat un drept de
folosirtea, temporar.
Amintirea acestei faze - faza proprietdVii
colective - din evoluVia proprietaVii,amintirea
acestui moment din aceasta evolutiune se regdsegte
gi la Romani, dar numai in ce privegte, de pildd,
'Pasunile (islazurile, deci),In ce privegte padurile
(sau cum li se spune: braniAL111), sau in ce privegte apele. care, acestsai aparVin tuturor si niwww.dacoromanica.ro

- 355 manui. Oamenii satului nu au asupra acestor izlazuri, branigti gi ape decat un drept de folosinta,
care nici macar in chip ideal nu este determinat:

ei nu au cleat dreptul sa-ci trimita, de pilda,vitele la pagune, fare ca macar numarul acestora sa
fie in vreo corelatie Cu intinderea dreptului sau
de proprietate asupra pamantului din sat sau asupra
pamantului de munca 4i cand in aceste izlazuri,
branigti ci ape era vorba sa se ingadue ci unui
strain de sat accesul gi recunoagterea unui drept
de folosinta, atunci intalnim in acte pe toVi oamenii din sat aparand pentru a recunoagte un atare
drept.

Mad deci se face apel la aceasta formula:

"proprietatea colectiva", ea trebue sa fie rezervata doar pentru desemnarea islazurilor,branigtildr,
apelor, pentru acele pamanturi care sunt - cum se
spune de obiceiu - "la margine", sau pentru pamanturile nelocuite: "pentru seligti".

Cand insa se vorbegte, la Romani, de

un

drept de proprietate, sensul cuvantului proprietate

trebue situat gi cantonat in "vatra satului" gi de.
asemenea in "farina" - deci in pamantul de culture.
Asupra vetrii satului ci asupra tarinii
aveai odinioara un dTPpt de proprietate. Vatra sawww.dacoromanica.ro

356tului gi Idrine -Thirtineau in proprietate ci in co-Itorilor mosului colonizator gi intemeetor

t1,1 ^o't
al .,atu. al.. De ullic, expresiunea de frecventa circu-

lai-ie care ne mIctdrisegte ca satul "merge pe at&;ia b5 Irani", sau "merge pe atatia mogi" - "sat" gi

" a cror dec,endenta deseori poate fi reconsticuita chiar ci prin scheme Grafice.Deseori - in
deosebi in Moldova - se intalnecte gi expresiunea:
"satul sau mogia merg pe atatia frati". De altfel,

toti stapanii pamantului din sat gi din Carina, in

afara de intrugi, sunt socotiti, in Dreptul nostru
popular, "frati de mogie".
0 mogia sau un sat - cum ati vazut - merg
"pe atatia moo." cats coboritori directi gi imediati va fi avut str4mogul colonizator. La randul
sat, fiecare moo
(pamant =

sc impartea in atatea pamanturi

epaisenttilir, care formau funii,

iirebii,

care se masurau in diferite unitati de masura, in

pasi sau in Ltgr2.12pitetc. 'eta. de pilda cum defi-

negte un hrisov dela A1exndru Mircea Voda, din 25

Aprilie 1572, funia ca trait ate agricola: se zice in

acest hrisov "funia

doisprezece stanjeni"; gi
o proprietate se masoara in fu-

hrisovul adaoca (.6

nii numal "in latime"

"ot girocu".

Prin urmare, satul gi mogia se imparteau in

www.dacoromanica.ro

357 batr&ni sail in

mail

acegtia se impart em in 2...2...._11n16/

turi. can formau funii, trebi,

stanjeni, In a i in palm.

ce se mAsurau in

Un document din 10 Septemvrie 1754 ne errata

- gi-1 cit1m ca exemplu - cum se socoteau dzepturile proprietarilor devalmagi ai satuluc.. E vorba de
un sat care mergea pe gapte batrani "prune Va,decul

ci Bianigul gi Dubnita gi Sttmea ci-1;r thici ci

Faun gi Ciortan" ci sla facut nsocctiala pentru alegerea neamurilor, aratand pe fiegtecare "batrann in
ca.te parti s'au in:par-Vitt pe fieicri ci nepo-Vii for

gi cine se trece de acel niam gi Garin unde este

vandut gi schinbaturin1). Se mascara nfacandu-1 pananturi cote de doisprezece pagi, qi-pasul de case
pelmet din care s'au venit pe un blItran caste opt
ogbara, zece pagiu. 4i tot satul se imparte In capte batrani batranii in pitaalrit pAmantu1 in pajja
pi pasul in 2,21Ea
Iata unitatile de masura gi termenii cu

ca-

re ne intalnim frecvent in regimul proprietatii romanegti.

++4-

Am spas ea termenul "coproprietaro gi termenul nproprietate colectivan-sunt improprii pentru

1. N. Iorga, ElualL9A.A.2222entet VII,p.279
www.dacoromanica.ro

- 358 desemnarea proprietatii romAnegti.

S'a recurs dose on la o alts expresiune ci

anumes Verbinduse de proprietatea romaneasca, a

fost denumita sub expresiunea "proprietate fami
liala". Si aceasta expresiune ar putea sa produca
oarecare confuziuni. Mit cercetata din punct de
vedere al dreptului privat gi sub raportul trasa
turilor caraoteristice ale proprietatii familiar,
proprietatea romaneasca nu ne spare cu caracter
tip de proprietate familial, ci ne spare sub o
forma, mai evoluata decat proprietatea caracteris
tic familiar.. Este, in aceasta precizareo idee
fundamentals asupra careia atrag atentiunea.
0 confruntare Intre caracteristicile pro
prietatii familiale tip gi acelea ale proprieta
tii romanegti ne evidentiaza. motivele pentru

ca

re nu vom putea incadra in definitia proprietatii

familiale proprietatea romaneasca.
Intr'adevar, ce ceracterizeaza proprieta
tea familial? nite-,prietatea fiind atribuita unei
celor care se vor
familii, tuturor cDpiilor gi
nacte, geful familiet_ nu poate dispune de pamant

in prejudiciul copiilor sLi, nici inter-vivos nici

causa mortis. proprietatea familial este deci

inalienabila, ea ci proprietatea colectiva, dar
ea este ereditara, gi aceasta constitue un carac
www.dacoromanica.ro

-359ter distinctive Totugi, principiul ereditItii nu

este admix in folosul femeilor...Deasemeneatin re-

gimul propriet4ii familiale, se regaseqte - in Coate legislatiunile ariene - o categoric& discriminare intre terra aviatica qiImu22121011.0.).

De siTuraroprietatea romineasc6 avea unele

din aspectele propriett:Itili famtliale: ea se transmi-

tea in familie din geneiatie in ,eneraVie; ea se intorcea la colectivitate (concretizata in persoana

Domnului Taxii) in caz de desherenva, In caz de vacant& succesorarde Dar interdictia pentru ceful familiei de a dispune inter vivos sau causa mortis de
proprietatea sa pierduse din rigorile iniviale. De
asemenea, diferel4a iatre terra aTriaticaqi terra
aquisita aproape n'3 m i. rer,':',"s.im la Romani. De asemenea nu reggsim la ace*tia - ci aici e un fapt

esenVial - acea excludere a femeilor in materie suocesoral6 pe care o intalnim cu neoesitate in regimul

proprietatii familiale tip. Trecem poste faptul c5

lucrul este controversat pentru Dreptul din Tara Romaneaso6. E suficient - pentru concluziile noastre ca este unanim recunoscut in Dreptul din Tara Moldovei.
1) Ed. Curl, Manuel des institutions juridiques des
RompJ n s
p.242
www.dacoromanica.ro

- 360 De asemenea o alter trasatura caracteristica

a proprietatii familial tip - qi anuae interdicvia de a figura imobilele in compunerea zestrii nu se mai intalnegte cand e vorba de vechea proprietate romaneasca. Frill urmare, nici expresiunea

"proprietate familiala" nu este perfect adecuata

pentru a desenna proprietatea romaneascalproprietai

tea aceasta reprezentand o faze mai evoluata decat
proprietatea familiala tip. Proprietatea romaneasCa nu ar putea fi desemnata decat impropriu cu adjectivul "familiala ".

Termenul cel mai potrivit cu care poate fi

desemnata proprietatea rcmaneasca e acela de "pro-.

prietate devalmage", do "proprietate indiviza", cu

rezerva ca pi expresiunea aceasta "proprietate indiviza", in sensul cel mai tehnic pi cel mai juridic, nu este pelfect adaptabila proprietatii romanegti, caci in terminologia juridica dreptul indiviz purta asupra fiecarei celule a indiviziunii,pe
cand in proprietatea indiviza romanlasca - proprietate care era o indiviziune de 'rapt - dreptul fiecarui membru al indiviziunii nu purta cleat asupra
care poate dace nu era efectiv deterunei pb.rVis
minate pi care daces nu reprezenta o cantitate concretizata, putea In chip ideal fi determinate in
www.dacoromanica.ro

361

indiviziune, urmand linia genealogic, a acestui

membru 61 indiviziunii pana la autorul comun al

indiviziunii,pana la stramovl comun traditional.

+ ++

Fin urmare, acum ca avem acceptiunea exacta a tuturor termenilor pe care-i intalnim in regimul proprietatii romanegti gi ca am retinut sen-

sul exact al terminologiei romanegti

boiertmosnean, raze?, kneaz, Jude, mesia3 - moQie, ocina,
ohaba, uTicogi apoi mom, batran, pamanturi,funii,

3,

palme - gi d, asemmea, acum ca avem prezenta in memorie notiunea do "coproprietate", aceea

de "pmprietate colectiva", aceea de "kroprietate
familiala" gi aceea de "pros.:LL-We devalmage" (fiecare cu intelesul ei si fiecare raper'ata la structura proprietatii romdnegti), putem trece la cercetarea structurala a Dreptului de proprietate romanesc.
is

- -- 000 - --

www.dacoromanica.ro

- 362

STRUCTORA PROFRIETATII ROMANEWI

Dreptul de precumpararc 4i.rasempdrare
In numeroasele documente romanecti - hrisoave sau zapise - atestatoare de donaVtuni, vanzari, schimburi, zalogiri,etc., stapanii mogiei a-

par frecvent sub forma de "familit", "cete" gi "sate" Intregi. Foarte firesc-aceastai'dat find farma-devalmage pe care a imbracat-o, pang foarte tarziu, proprietatea romaneasca.
Cateva citato:

a) Intr'un document privitor la Romanii din

Transilvania, din 1381, apar pentru un schimb de
moii "doua familii".

b) Printriun hrisov din 1495, 4tefan cel

Mare di Moldovei intaregte nam121112Aft 4nui oarecare Pantece - sunt 24 de orsiJane - niqte mocii.

c) La 10 Iunie

125,

Vladislav al Tara

Romanegti intare4te lui aLawmir "a). cetei lui" o

mo4ie, pentru care fusese judecata cu un oarecare
Talcu 'pi cr'Pta int.
www.dacoromanica.ro

-363
d) 0 carte domneasca dela Petru Rareg,din 30
Martie 1537, intareete vdnzarea unei mogii, vdnzare facuta de un oarecare "Nicoara ei ruda sa Marina
cu sores -sa Maria ei cu rudele lor, Ion aLeora-sa,
gi cu surorile for gi cu rudele lor, Vlaicutcu surorile lui Cerna gi Dolca gi Varvara Cu toti nepotii for ".

e) Intr'un zapis din 13 August 1659 se rela-

teaza un proces pentru un sat. De o parte sunt mai

multi cetagi "cu toate familiile for ", de alta "toboritorii unui oarecare Onea Cuhnia".
f) Printr'un document dela jumatatea veacului al XVII-lea face o danie un popd "cu toata casa
lui ci cu fiil.ssi si cu neusii sal".
g) La 20 Decemvrie 1664, un oarecare Toader
Costea, "cu toti ai sal", zalocegte o movie.
h) Un document din partile Sibiului,din 1712,
ne aratd cum se arendeazd un munte, gi in act spar
"toti satenii satului Silictea ".

Far& a mai incerca vreo interpretdre a acestor documente, sensul for apace dintr'o simple citire.

Intro atare organizatiune a proprietatii rom&negti, intemeiata pe o ascendents comuna a proprietarilor devAlmagi, pe legatura de singe car6 -i
www.dacoromanica.ro

-364..
aduna laolalta in aceeagi comunitate de interese,
este fires lucre ea drept4 fiecAruia dintre devalmagi sa fie marginit gi conditionat de dreptul
celorlalti codevAlmagi.
-Strecurcrea in aceastA devalmagie a unui
strain ar putea turbura buna armonie dintre deval.
magi. Congtiinta dreptului noului venit feta de devalmAgia, care, initial, derivA dintrtun autor comun, nu poate, firegte, sa fie aceeagi ea la aces
pe care-i strange laolalta amintirea unei origini

comune gi pe care-i aduna Intro comunitate de in.

terese legatura de rudenie dintre dangii.Strainul,
introdus intr'o atare lume, i -ar putea turbtra an.
monia. Din grija unei convietuiri pagnice gi In buns intelegere decurg, in chip firesc ingradirile
puse in calea introducerii in comunitate a strainu.
lui de comunitate. La cumpararit la schimbuti qi
aqa mai departe, membrii comunitatii aveau intaie.
tate. Trebuia, de pildatiranzatorul sa-i !ngtiinte.
ze de hotarirea sa de a, vinde; gi numai In impreju.
rarea ea membrii deva1m5;lei nu voiau sau nu puteau
sa cumpere, putea vanz:tcrul savanza unui strain de
comunitate. A fi instrainat einevapartealfara ea
in prealabil a fi Ingtiintat nsemintia sa gi pe
megiegii din sus gi din jos-gi-dimprejurul loculuin,
www.dacoromanica.ro

-365
inseamna a fi facut o instrainare far& drept gi a
expune pe cumparator la anularea actului,la prima
cerere a "semintiei gi a megiegilor din sus qi din
jos gi dimprejurul locului'.
Iata-ne in f4a indtitugiunii dreptului de

precupparare g121221172rare, institutiune pe care am intalnit-o frecvent in studiile istorico-juridice romanegti desemrata cu cuvantul bizantin
"protinisis ", cuvant de caretin ce ma priveste,nu
ma voiu folosi pentru a desemna irstitutiunea romaneasca a dreptului de p2 clmpgrare gi rascumparare, caci am creea o confuziune in ce privegte oridnainsagi a institutiunii romanegti.
Denumind-o cu un cuvant bizantin, s'ar putea socoti ca insasi institutiunea este bizantina.
gi aceasta, cu atat mai mult cu cat ideea unei origini bizantine a institutiunii dreptului de precumparare gi rscumpLrare pe care o intalnim in
trecutul juridic romanesc - idee pe care eu unul
nu o impartagesc (gi voiu arata pentru ce nu) . a
gasit sprijinitori de seamy in literatura istoricojuridica romaneascal) . Un motiv mai mult pentru
tine nu impartagegte teza_originii bizantine a

1) P. Negulescu,Etude sur la rotimis dans Vancien Dzoit roumain 7rfi

17,-71711urin.

ouv., ev. Is .9

www.dacoromanica.ro

- 366 acestei instituyiuni, ea aceast4 instituyiune sL nu

fie desemnata cu o denumire bizanting.
InstItuyiune fundamentals, care 16murepte
structura proprietayii rom&nepti pi care decurge din
aceasta structure, dreptul de precumparare gi rascumparare s'ar cere inf&yipat in mai multe prelegeri
decot putem-sal -i consacram noi.

+ ++

Cu preocuparea constant& de a discrimina in

fiecare instituyiune juridical romaneasca nota de o-

riginalitate pi ceea ce se.datorepte unor inr&uriri

sau iumuticurururalestrainevoiu examina institutiunea dreptului de precumpdrare pi ravnumpgrare, aca cum o afl&m nu in legiuirile scrisei, ci in
tradiyiunile noastre juridice populare, in Til,Chiul
Drept consuetudinar romanesc, in dbiceiul pargintului
nostru.
Cum in literatura romaneased s'a formulat,

in ce privepte instituyiunea dreptului de precumparare pi r6scumparare, ipoteza unei origini slavo-bizantine cum in doctrina juridica rom&neasca s'a susyinut form ca aceasta instituyiune - pare-se --noi
o vom fi introdus In vieata noastra juridic& dela
www.dacoromanica.ro

-367BizanV, prin mijlocireaalavilor, sari in multe domenii au fost,pe langa Remanitinterpretii culturii
bizantine, vom infatiga paralel aceasta institutiune, In Dreptul romanesc gi In Dreptul slavo-bizantin.

In acest spirit, vom examina urmatoarele

probleMe - gi aceasta d4 chiar schf.maprelegerilor
cons acrate dreptului de precumparare gi rascumparare:

a) Domeniul in care igi gasegte gplicare

dreptul de precumparare gi rascumparare. Cu-alto

cuvinte, vom cauta aceasta institutiune in diferitele meduri de dobandire a proprietatii ci, astfel,
vom determina sfera de a.,licabilitate a acestei
institutiuni a precumpararii gi rascumpararii.
b) Conditiunile in care indrituitii a
exeroita dreptul de preemptiune o pot face.Cu alto cuvinte, vom vedea forma in care cel care transmite un drept de proprietate o poate face in cadrul
restrictiv al instituViunii precumpararii ci rascumpararii.
c) Bunurile care sunt supuse rigorilor institutiunii noastre. Cu alte cuvinte, vom cerceta
in care cazuri, sub raportul dbiectului vanz4rii
sau al celorlalte moduri de do'bridire a proprietawww.dacoromanica.ro

-368tii, se aplica regulele precumpararii gi rascumpa

Axil.
d) Imprejurarile generatoare a dreptului

de precumparare. Cu alte cuvinte, vom cerceta ardi

nea In care diferitele categorii de indrituiti suet
chemate la exercitarea dreptului lor, fie ca Inru
diti cu vanzatorul, fie ca vecini ai acestuia.
e)
recunos cute indritui

apt21.11.12r

tilor a exercita dreptul lor, in ipoteza ca se va fi

transgresat peste acest drept al lor.
Dupa aceasta cercetare a institutiunii noa

stre, vom sfargi prin Incercarea de a desprinde in

ce pth'sura aceasta institutiune are

o culoare pro

prie romaneasca gi in ce masura ea s'a desvoltat

sub injonctiuni culturale venite din afara.
+ ++

SA incepem prin a cauta cazurile de qpli

cdre a dreptului de precumparare in diferitele mo
duri de'dobandire a proprietatii.
In Dreptul bizantin - de unde s'a sus ti
nut ea Romanii vor fi imprumutat aceasta institu
tiune - ea se 4plica doer la vanzari. Cand e vorba
de Instrainarea unui pamant pe cale de Inzestrare
www.dacoromanica.ro

- 369
sau donaViune

ro2212rpuktia.s.s de ex., protimi

Au-gi afla aplicare. Doss menea, cand este v

o donaViune simple sau m rtis cau

. Tot ast

1 s aph restrictiunikr.protimis lui Instrainarile pe cale de 12101e de schimburi sau de transactiune, gi

dcci, in aceste cazuri, protimitarii nu an a-$i valo

rifica drepturile lor, care drepturi se cir
criu
dear in cazul vanzarii.

La Romani, cea-mai frecventa aplicar

em tiunii se intal e te, de siDur, in vanzari

pr

spre deosebire de ce se intampla in lumea bizantina,

dreptul de prioritate al neamului sau al vecinului

se intalnegte gi in celelalte moduri de dobandire a
proprietatii, cum de Dilda 11 intalnim in donatii
care apar deseori in acte facute "cu *tires tutaror
megiegilor sau a semintiei dotatorului."
Exempla ?
La 20 Mai 1607, mognenii satului Orodel,druiesc un pamanti gi zapisul scrie "cu qtirea tuturor megiegilor"1).
La 20 Aprilie 1666, un act, Inca mai limpede, ne aduce o donatiune In care dreptul rudeniei
1) George Fotino

Faso. 24

Arhivele Clteniei
www.dacoromanica.ro

II, nr. 5

- 370 se vede afirmat: "adica cu 4tefau Comis gi cu giupdneasa mea Asinita scricm gi znarturisim cu aceasta
scrisoare a noastrg, cum re-au dat Apt Tia Sa Duca Ve-

da un sat la vinutul Falciului, ce se cheama Ba'bi-

ceani....cu tot vinitul ce

v_

vini, sa fie pre salsa

noastra. Iara de va vini cane-.-a din sangele iariei

Sale gi va urea sa ia, acest sat, sa avem not a-1 da
f,Lira nicio intrebare"13.
l'rin urma.rei iata cazuri de dona iuni in

care dreptul de prioritate al neamului apare afirmat.

0 prima deosebire deci am intalnit fata de

dreptul bizantin, undo dear la vanzari apare protimisul

Trecand in revista celelalte moduri de dobanclire a. propriatatii, intalnim dreptul de priori-

tate gi la schimburi, de pilda. Dear della documente,

din niultele care ar putea fi citatelatesta'teare de

schimburi care se fac "cu ctirea seminviei sau a
meciegilor":
a) Un hrisov. din 134C 6.1 lui Stefan Dugan ci
referitor la un Ileac& din sudul Dunk;:rii ne arata ca
acest Vlah da lui gtefan Dugan o mogie in schimb

1) N. Iorga9 Studii gi

documente, VII,p.314

www.dacoromanica.ro

-371"cu gtirea in iegii sole familia)

1)
.

b) Intr'un zaple moldovcan, din 25 Iunie

1764, intalnim un schimb do mogii,pe care partite
fac "cu gtirea tuturor fr4ilor nogtri".

it

Deci ip schimburi apace dreptul de prioritate al rudelor gi mesiegilor.

Yl reg5sim pe acesta gi in fraternizari, gi

in inzestr5ri. gi uneori ajar in zalogiri,in constituiri de ipoteci.
Cate un exemplu pentru fiecare:
1) 0 fraternizare: la 25 Noemvrie 1588 lahnea Domnul TArii Romanegti intaregte o infra-0.re pe
care o face un oarecare Voinea gi Cu Albul "cu_gtirea tuturor megiegilor lor"2).
2) 0 inzestrare: un document din 10 Aprilie
1632 ne aratA pe cineva inzestrandu-gi fiica; ci documentul spune ca inzestrarea s'au facut "cu qtirea
tuturor ficiorilor mei"3).
3) 0 zalorrire:-un act din 1503,privitor la

Romdnii din Transilvania, care ne arati constituirea

unei ipoteci "juxta ritum Valachie", ne grata pe un
1) B.Hagdeul Arhiva istorica, III0b.141
2) Al. 4tefulescu, Documente sl,vo-romane,p.280
3) I.C.Filitti, Arhiva Camtacuzino. .p.234,nr.730
www.dacoromanica.ro

-372Val& care igi ipotecheaa mogia, intreband in prealabil nuniversos vicinos et commetaneos suos"1) .
Din aceasta ingiruire de citate sedesprinde, de sigur, ideea cs. sfera de aplicare a ace-

lui drept care ar corespunde la BizanV protimiwaului

este, la ,Romani, mai largA decat ea se regasegte la

BizanV (undo protimis-ul apare doer la vanzAri),pe

catS vreme la Romani dreptul de prioritate, care ar

corespunde protit. bizantin, se regasegte gi

in- celelalte acte juridice care transfers. sau afecteazfi proprietatea.
Am ltimurittaga

dart primal punct pe car

re-1 fixasem in schema lecViunii noastre, adicA am

definit domeniul in care igi gasegte aplicare acest
drept de precumparare gi rdscump6rare. Adaog ca,
spre deosebire de cele ce se intamplau la Bizant,

unde doer imobilele erau supuse restrictiunilor

Nrptias-ui ui. is Romani - aga cum am arStat In leoViunea consacrati. inrauririi MizanVului - intalnim
oazuri de aplicare a dreptului de preempViune chi=

cand e vorba de instrAinarea unor bunuri migcAtoare.

+ ++

1) HUrmuzakil II, 2,p.310

www.dacoromanica.ro

-373
Trecem la cel de al doilea punct al lee- .

innii

noastre, gi anume la determinarea condi -

timilor in care indrituiVii ar-ci oxercita dr,p-

tul de preemiune, o pot face.

Oricine voia sa -$i inzestreze mogia trebufel in prealabil, sa vosteasca pe indrituiViaentru ca acegtia sEai post& valorifica areptul.
Atoeasta vestire, aceasta denuntiatio, sa

face de obiceiu In biserica, in trei Dusineci

dearandul sau grin strigari in sat. Actul de instrainare mentiona deseori - pentru a se pune in
garde Impotriva unei eventuate revendicari - indeplinirea formalitatii preliminare instrainarii.
IatA spre pilda un zapis din 10 Decemvrie
1630, care spume agat ";0_ am pus noi crainic tae

atrige in tArg, ca si Oita noi data eate cineva

dintrTai nogtri care sa. vrea sA compere un vad
pentrn moara". 4i, neinfatiganda -se niciun nets.

gi niciun veein vAnzarea a fost facutA in folosul unui strain.

Dac, dimpotriva, instrAinarea se va fi
facut in taint., ea puts& sa fie atacata de cel
1) W. Iorga, at. al dos., IT, p. 5 sq.

www.dacoromanica.ro

- 374 indrituit qi, dupa Imprejurari, putea sa, fie mularta. Judeca, la 30 Iulie 1604 un proces Ere-Lie Movila

al Moldovei, proces iscat din pricing ea un oarec&re Miron igi vanduse mogia fara gtirea nepotului

sau; ci Domnul hotari sa se lepede prqul cumpararii, fiindca nu avea cumparatorul drept sa cupperel).
Tot aga un document din 24 Ianuarie 1663 ne
arata pe o femee cerand stricarea unei vanzari pe
care o Meuse un pops numit Grigore, caci femeea aceasta, neam cu vanzatorul, nu fusese vestita de
vinzare gi vanzarea fusese facuta "fara ca razegii
2)

noqtri o'o gtie" - cum spune documentul .

Iata, in sisal:At, inca un act in care na In
calitate de ruda, ci de vecin, se vede ca Indrituitul poate cere stricarea vanzarii facuta faz1
*tires megiagului: "adica eu Ion Bore facut-am za-

pisul meu la mila dumisale Hatmanului Ionita,pentru o bucata de loc 'in Lehaceni.... gi eu vazand
ca dumnealui este hotlrag cu Iehacenii ci fiind
dumnealui cumOrator vechiii in Iehaceni, dela
mogul dumealui, mi-au rotors dumnealui 'Danl.s deplin douazeci gi opt 1ei"3).
1) N. Iorga, loc.cit.,

2) N. Iorca, 1.oc.r4'., KVI,p.393

3) N. Iorga, Anciers docaments,I,p.81
www.dacoromanica.ro
.11-

-375Citatele pot fi inmulVite; gi, pentru ca

faptul sa ramana in amintirea noastrd, mai citez
Inca doua-trei documentc:
a) Se strica la 2 August 1682 o vanzare a
unei mocii, pentruca 1/4..el care o cumparase no M-

euse in _taina" gi pentruc& vanzatorii "nu striga-

sera vanzareau 1)

b) La 30 Decemvrie 1693 se Judeca un proces

al unei femei care van cruse o mogie "in tai n&" gi

pe care vanzare o ataca un vale primar al vanziitoa-

rei, care var primar caitiga procesul, intoarce

banii gi reia pamantu12.
c) Un document ain 5 Iunie 1708 ne paveategte despre cumpargtbra, mai InJ..nte vreme cu un
an, a unei mogii. 4i documertal aceata ne spune
cum un oarecar., numit Ion ralade, care

avea

un

drept de precumparare la acea mogie, nu

era in
Cara la ceas'il vanzarii; dar intorcandu-se
din

straini acasa, a pornit pard impotriva cumpar&torului; gi actul ne spuna aga: "deci eu cumpara-

torul, vazand ca aceasta mogie fusese altadata a

unchiului numitului Ion Paladc.., ni-am dat eu bine

seams ca fare do drept am cumparat aceasta mogie

1) N. Iorga, at_d112., XVI,p.393

2) I.Anton Oprescu, Arhivele Otte nioi, II,nr.5
www.dacoromanica.ro

- 376 i mai gtiind ca dupg legea Valli acest Ion Palade

ea el mai mult drept la area mogie, cAci era din
amul lui Ga ril Palade, i -em dat inapoi mogia, ca

1 mai in dr pt decat minen1).

Erin urmare, chiar atunci cand nu din reaua
in

a vanzatorului, dar din ;,2 'o impr ejur are ne-

rngtoare de vointa sag cei indrituiti a-gi oxerdr ptul de ,?recumparare nu o vor fi iputut fa, - pentruca nu vor fi fost in Cara, ci in exil

rintre straini, - chiar gi atunci vanzarea putea

i
tricat& gi mogia vtuaduta, revendicat& de col
indrituit:
"Jeluiesc milei Mariei Tale - aerie cineva
exi - jeluiesc c6 eu de bagtin& dupe pas s t drept r& eg in mogia Racegti dela
rocii gi am a tr
arti din numitele
to
i
i un Fintilie ficior AndrigcAi fiind
drept ginere de nepoatd. ti r&slelui
ndu-m& eu din Loldova de mic, Cu palnt i mei in
ara Legeased, acolo undo pdrintii mei deapurura
mi spunea ca are parti de mogie to lacegti gi-mi
o a ca de voiu veni vreodatal la Moldova s& aib&
e cu s -pa-nire la bagti a mea in nvmitele mod pdrintii mei in Legeasca, eu am tress
1
urm
a aici in Moldova gi dupa ce am vet aice mi-eu tiut neamul meu cci mai multi din
sateni gi oameni b6trani, ar&t&ndu-ai c& am stapan re la numitele mo ii, cum pe larz arat& marturia
,.)

Pintilie

11111.1111111111.111NOOMIMMINIM

1) Antonavici, Documente bdrladene, 111,p

www.dacoromanica.ro

-377ce an dela o seams de oameni, afara de a1 ii, cei

mai multi, can gtisu bagtinea mea parinteasca gi
stramogeasca ce am in numitele mogii,cari zic ca
la orice judecata vor fi dhema# vor marturisi.A
cum partile rale din mogii le gases stapaninduse
de unul Guta gi de unul Sarbu gi stapanesc cm nu
mele ca suet neam din soaoramea Fintileasa. La ca
re am dovada oameni martori ca ei nu sunt neam,ci
sunt nigte acolisitori, 4i an intrat in stapanire
in mogia cu un zapis vechiu a numitelor mogii ce
1 au luat GuIetii cu viclegugola care am iaragi
martori batrani care gtiu de pricina zapisului.gi
fiindca Guts gi Sarbul este de fa# care stapaneg.
te-ca este strain, gi eu neamul cel mai deaprodpe
sunt privitorocu lacrimi ma rog InalVimii Tale sa
nu raman instrainat de bagtina stramogeasca gilN
prin judecata Div anului sami aflu dreptate" ".
ToLte aceste citate, pe care

leah

facut

uneori mai pe deantregul pentru pitorescul pe ca

re-1 au documentele romanegti, ne arata cat de t&-.
re era dreptul color dhema4i la precumparare, din
moment ce chiar cand buna credinta a vaneatorului
nu face indoiala, sau chiar camd numai imprejurari.
major& an impiedicat pe cel indrituit
le de for
aci exercita dreptul,el poate,intorcandbanii,sa
revendice - stricand vanzarea -bunul instrainat.
+ ++

1) N. Iorga, ALciens documents de Droit roumain.

1,1).76

www.dacoromanica.ro

378 -

Am vazut, prin urmare, conditiunile in care

se indeplinegte formalitatea preliminary instraina-

rii, vestirea celor indrituiVi de hotarirea de a instraina.

Cum instituViunii acestela a dreptului de
precumparare gi ra'scumparare s'a atribuittin literatura noastra Suridica, o origin& bizantina, sau
mai degraba o origind slavo-biza.ntina, cred ca o
confruntare a acestei formalitati preliminare in

strainarii, a acestei denuntiatio,cu formalitatea

corespondents pe care o intalnim la Bizantini gi la
Slavi se impune. Din aceasta confruntare se vor der:,
prinde concluziunile necesare fie in sprijinul idea t.

unui imprumut slavo-bizantin, fie in sprijinul ideii

de originalitate romdneasca.
La Bizan, aceasta denuntiatio, aceasta
irjoycovft.tsv trebuia sa fie facuta cu o lung mai
inainte de momentul actului de mutaviune a proprie-

taVii, in cc.zul cand indritzai ii erau la fate. locului, i cu patru luni mai inainte, in. ipoteza ca
indrituitii erau lipsa sau erau rainori.
Daca ne raportam la ranualul lui Tr.a.rmenopol,

vom putea afla cum sc petreceau lucrurile cu aceasta denuntiatio.

"Daca in :jurul fondului care face obiectul
www.dacoromanica.ro

-379instrainarii - hotaragte paragraftl 105 din Novela lui Roman Lecapenul - sunt'mai multi vecini,fiecare dintre et des fie prevenit pentru a-gi exercita

dreptul de preemptiune, pentru caldaca aoeti protimitari renunta la exercitarea acestui drept,altii
ca poata contracta data o vor...; inctiintarea trebue sa le fie fdcuta in aga termen incat ei sa poata plati in termen de 30 de zile".
Tot Novela lui Roman Lecapenul ne spune In
paraP:raful urmator 106:
";i daca protimitarii nu vor plati pretul

in termenul hotarit, ei vor fi pierdut dreptul de

protimis, afara numai daca vreunul dintro ei nu va
fi fast prizonier, exilat sau absent, fares dol din

partea lui, sau daca nu are Inca 25 de ani impliniti".

'41 paragraful 110 din aceeagi Novela bizan-

tina glasuegte aga:"dreptul de protimis isvorit din

comunitate se stinge prin scurgerea a 10 .ani. Paces
de pildd tu ai o cast, asupra careia eu am nn drept

de comunitate sau de vecinatate, sau un alt drept

care-mi da aceasta prioritate gi daca tu ai vandut
casa fara sa ma fi ingtii4at de aceasta, ca sa-mi
exercit protimis-ul men, eu am Limp de 10 ani actiunea de protimis. Daces Inca imi obiectezi ca dupes

www.dacoromanica.ro

- 380lege eu aveam doer 4 luni, iii voiu rtispunde ca intrtadevar eu nu pot fi respins din actiunea mea daca.-nu voiu fi exercitat-o in patru luni dela vanzare, dar aceasta in cazul In care mtai ingtiintat de
vanzare. Dac ins& vet ft va.ndut pe ascuns, dreptul
meu de protimis nu se stinge prin trecerea a 4 luni,
ci timp de.10 ani eu pot sa exercit actiunea mea de
protimis".
Iatai conditiunile in care trebuia sa iti ba loc la Bizantini

aceasta. denuntiatio.

Dacai trecem in lumea slava qi in deosebi

Slavii meridionali, dela care s, a. presupus un imprumut al institutiunii precumpararii gi rascumpararii la Romani, intalnim formalltatea denuntiatiei
avand loc in conditiuni sertsibil asemanatoare cu
ceea oe se petrecea la Bizantini.
Dacift ne referim la statutele Ragusei,din
1272, vom intAini ca lucrul se petrecea aa: "daca
cineva urea sa vanda un lucru nemigator i va fi
fiind intelegere &supra pretului intre vanzator qi
cumparator, remiterea lucrulut ci plata pretului
riftman In suspensia pima ce vanzarea va fi fost strigata in targ cu cel putin o lung inainte ca ea s&
la

ge poat& perfecta'!*

rit mai departe se spune ca' "daca proti

www.dacoromanica.ro

381 -

iitarul dovedegte ca va fi fost absent din cetate

in clips vanzarii, el poate exercita, impotriva
cumparAtorului, actiunea sa de protimls in vreme
de un ann1).

-Dada amanuntele privitoare la aceasta for

malitate pot diferi la SlavoBizantini ci la Ro
mani, aceste diferenieri nu ar fi hotaritoare pen
tru a conchide fie in sprijinul ideii unui impru
mut roma'nesc dela SlavoBizantini, fie impotriva u
nei stare idei.
Ar mai fi interesant de observat - gi a.
ceasta, constatare adAncecte diferentierea intre inm
slavobizantin ci insti7
stitutiunea pratimis
tutiunea precumpArarii romAnegti - ca. la Romani,in

unele cazuri, chiar dacA IndrituiVii vor fi fost

in4tiinVati de faptul vanzarii qi chiar data ace:0i

indrituiti nu vor fi exercitat dreptul for de pre

cumparare, puteau, restituind mai tarziu cumpAra
torUlui pretul, sa dobandeascA ei inciqi lucrul
vandut. Iota, in sprijinul acestei indheeri, un
document din 3 August 1686, din care se reconsti
tuegte speta urmatoare:
1) R.Dareste, Ise statut de Razuse de 1272, in
Noun. Rev. Rist.;EXIL, p.293 sq.
www.dacoromanica.ro

-382Vanzatorul unei mogii intrebase pe un carecare Panes, care avea un drept de precumparare,"caci
aceasta mogie fusese a neamurilor zisului Pana",daca
nu voia s'o cumpere acesta. Acest Panes a refuzat sa
igi exercite dreptul sau de preculiparare. Rasgandin-

du-se mai apoi, se hotaregte sa intoarca pretul gi

sa-gi cumpere mogia; gi cartea de judecata spune aka:
"de ar fi trecut pana la un an de cand s'a vandut aeea mogie, fi-s'ar cazut sa-i lepede banli inapoi,ci

trecand atata vreme, al treilea an, nu s'au cazut, ca

nu-1 ingaduegte judecata gi FanU n' au fost robit,sau

fuit, ci tot alai in Cara au fost"1).

Aga dar, zisul Panes avea un drept de precum-

parare, caci mogia - cum spune documentul - "au fost

dela parintii lui Pang". 4i Cu toate ca el fusese
ingtiintat In ceasul vanzarii, gi cu toate ca renuntase la exercitarea dreptului cau de precump4rare,
mai putea totuci sa se rasgandeasca gi, intorcand
pretul, sa r2aa,)ete pamantul, vreme de un an

dela

vanzare gi chits x4 vreme mai indelungata detest un an,

in speta chiar dupes trei ani, data un caz de forlia

majora - absenVa iau robie,etc. - it va fi ippiedicat sa ravina mai devreme la renuntarea sa la dreptul de precumparare.

1) I.C.Pilitti, Lrhiva G.Gr.Cantacuzino,p.115,

www.dacoromanica.ro
nr.,38

- 383 -

Citirea acestei arti de judecata evidentia

z& deosebirea dintre dreptul slavo-bizantin si obiceiul nostru juridic. In cel dintai, protimitarul
putea s& atace vanzarea, chiar dacA avusese cunostint& de aceasta si chiar dac& fusese de fat& la
facerea actului: dar dac& vanzatorul it Intrebase
In prealabil de vrea sau nu al cumpere, daces -i f&-

cuse o denuntiatio formal& - o profonisis - qi dac&

acest protimitar renuntase la exercitarea dreptului
sau, el nu mai putea,rastgandindu-se, s& revin& asu-

prLenutnariia qi deci nici sa tears anularea vanzArii.

In traditiunile juridice rom&nesti, din oartea de judecat& mai sus citatil ar rezulta c& degi
vfinm&torul va fi ingtiintat pe indrituit gi degi
indrituitul va fi renuntat la exercitarea dreptului
Win de precump&rare, acesta putea totugi reveni
mai in urm& asupra re:aunt:aril si, intoroand cump&-

rItorului pretul, sa r6scumpere mogia.

Aceasta favoare excesiv& pe care o intal-

am

in vechiul Drept consuetudinar romAnesc - spre

deosebir6 de ce vom fi constatat la Slavo-Bizan-

tini - nu pare a fi fost recunoscutd decAt protimitarului neam cu vanzittorul iar nu si simplului
vecin. Cel putin aceasta din urma ipotez6 eu n'am
www.dacoromanica.ro

- 384 intalnit-o in documentele romanegti.

+

In schema pe care am enuntat-o la Inceputul

acestei lecViuni arAtam CA, dupa ce vom examina,in

materia mut4iunei proprietatii, care aunt aotele in

care la Romani intianim instituViunea precumpArArii
ceea ce am fAcut-o - gi dupA ce
gi rascumpArArii
von arAta imprejurArile in care se facea acea denuntiatio premergAtoare instraindrii - ceea ce iaragi
am fAcut-o - *es examina institutiunea dreptului de
precumpArare gi rAscumpArare sub raportul obiectului
asupra oiruia acest drept se va exercita.
0 problemA foarte interesantA, pentru cine
vrea sa stabileascA dacA O. in ce ma urA instituViunea romAneascA se explicA printr'ua imprumut cultural slavo-bizantin, este problema de a gti dacA, is
Romani, sestrictiunile dreptului de precumpArare gi
rAscumpArare se aplicau gi la bunurile dobandite
inter vivos - terra aquisita - gi la oele dobandite oausa mortis - terra aviatica.
Fiindca s'a emis ipotezamaei origini slar.
vo-bizantine a institutiunii romanegti, sA cercet4m
problema aceasta intro foarte fugard incursiune
in lumea slava gi slavo-bizantinA. La Slavo-Bizanwww.dacoromanica.ro

- 385 tini o idee spare dominants: de bunurile dobandite

intre vii poti dispune far& a fi supus restrictiuni-

lor jotimis -ului. Dimpotriva, de bunurile dobandite causa mortis - "plemenstinan sau "plemenita bas tina", - nu poti dispune cleat adresandu-te in prealabil indrituitilor, protimitarilor, mai inalzte de
a instraina in mainile unui tert.

Firegte, nu a* incerca aceasta lectiune on

un aparat de eruditie mai amplu decat e necesar demonstratiei ce voim sa facem. Ma margineso a trimite - pentru dovedirea aser-iunii de mai sus - la legile care guvernau lumea slava, fie ea este vorba de
Slavii meridionali,despre care aflam in Statutele
cetatii Polite sau ale Ragusei,fie ca este vorba de

Slavii septentrionali, la can

aflam aceea4i situa-

tiune ca la conationalii for din Sud qi anume: ca de

bunurile aquisita se putea dispune Para constrang rea vreunui protimis, iar de bunurile aviatica nu se
putea dispune cleat cu stricta observare a rigorilor

protimis-uluil)

Dealtfel, diferentierea aceasta sub raportul

institutiunii care ne intereseaza astazi o intalnim
la foarte multe din legislatiunile ariene, cum

de

1) M. KavaJewski, Et. sur be Droit coutumier russe,

In Nouv. Rev. Hist., XIV, p.472 s .

Faso. 25

www.dacoromanica.ro

/Aida o intalnim in monumentele legislative germs:-

nice de pe vremea lui Carol cel Mare yi din

in-

terpretarea carora aflam ea numai in cazul cand e

vorba de bunuri ereditare, acela care e constrans
de nevoe sa le vanda, trebue sit le ofere in prealar.

bil rudelor sale, gi numai dupa aceea el poate sa

le instraineze in mana unui tern,.
Dreptul acesta de precumparare gi rascumparare in lumea germanica se intalnegte in primul
rand in folosul rudelor vanzatorului gi apoi chiar

qi in acela al vecinilor (Nachbarrecht),cari pu teau relua din mans cumparatorului bunul instrainat
farm respectarea dreptului lor.
Ay urea sa fac o observatiune gi anume: aceasta dispozitiune pe care in lumea germanica o
intalnim numai in ce privegte bunurile ereditare,o

reintalnim gi in vechile cutume franceze din nordul

Frantei, puternic influenVate de spiritul germanic.
Prin urmare, in lumea germanica, in vechiul drept
francez nordic, de coloratura germanica, se intalnegte instituViunea preemptiunii numai cand e vorba de bunurile ereditare.
In Dreptul francez meridional, in Dreptul
francez provencal, Drept mai influenVat de spiritul romanic, situaViunea nu era aceeagi,dreptul de
www.dacoromanica.ro

-387 .
preempViune intalnindu-se lilsssullita41112LAI:
bandite inter vivos.
Aceast4 deosebire intre cele ce se petreceau
in cutumele franceze din Nord - de inspiratie germanica - gi cele ce se petreceau in cutumele franceze
din Sud - de inspiraVie romanica - este de un deosebit interes'a fi reVinut. Ea ne va fi extrem de sugestiva tend ne vom pone problema -catre sfargitul
acestei lectiuni - a originii institutiunii precumpararii gi rascumpararii romanegti.
Prin urmare,la Slavi qi in legislatiunile ariene doar bunul dobandit causa mortis era supus
restricViunilor protimitare, bunul dobandit inter
vivos putand fi instrainat far& respectarea acestor
restrictiuni.
Sai ne intoarcem in lumea romaneasca gi sa ye-

dem cum se vor fi petrecut lucrurile la not acasa.

Profesorul Ion Peretz, care cercetase instituViunea preempViunii in lumea slava,inclina foarte net a crede ca gi la Romani numai in ipoteza unor
bunuri ereditare, nu gi in aceea a unor bunuri dobandite inter vivos, se aplicau rigorile dreptului
de precumparare. Intrtadevar, sprijinit pe un document transilvane an, intre altele, din 1231, raposa,tul istoric al vechiului Drept romanesc ajunge la
www.dacoromanica.ro

-388indheerea ca bunul dobandit inter vivos putea sa

fie instrainat fara consultarea nimAnui - cu alto
cuvinte, ca la Romani lucrurile se petreceau aidoma
ca la Slavi. Aceasta, constatare ar veni in sprijinul ipotezei originilor slave a vechiului Drept romAnesc. Daca, in vechiul nostru Drept popular aerie isto-icul it t mai s s - se facea,din punctul de vedere al institutiunii dreptului de precumparare,o deosebire nets Intre bunurile dobandite
inter vivos ci acelea dobandite causa mortis,este
- conchide ferm Ion Peretz - printr'o imitare
a
dreptului slay.1)
Am incercat qi eu sa ma aplec asupra documentelor romaneqti si pentru cercetarea for nu
mi-am crutat nici timp, nici truda.Dupg o mai atenta cercetare a lor, am fest constrans ea ajung la
incheeri ce nu se potrivesc cu acelea mai sus formulate.

Din examinarea critics a tezaurului arhival romanesc, am ajuns la incheerea ca, in vechiul
Drept consuetudinar al nostru, chiar cand era vonba de un bun dObandit inter vivos, proprietarul acestuia nu pute sa-1 instrAineze consultandu-qi
numai propria sa voi tZ,
el era constrans at'
1) Ion Peretz, locccit., II,p.111-112.
www.dacoromanica.ro

- 389 consulte in prealabil qi voinVa aitora.

Iata, intriadevgx, spicuite din vechile do.

cumente romanegti, doar 5ougi exemple, in care buru

rile dobandite inter viv-J

fac ebiectul vanzgrli

gi in care totugi vanzatorul intreabg in prealabil

pe indrituiVii a exercita precumpararea.
Vinde la 10 Mai 1641, printr'un zapis moldo

venesc, un oarecare katei din Popegti, care acne

acla: "mgrturisesc cu cescu zaris 1 mieu cum am
vandut un batran din roi,egti, care parte o am cum
Paraturg dela Pgtrggcoiu i iam pus zi de cateva
ori de va vrea sg intoa2ng sgmi dea bani gi am in
trebat gi pe toVi featii nogtri ci rgzeagii nogtri
din Pop egti
aga se chema satul gi ei n' au vrut
sto intoarcg, ci nil al fast nevoe de dajde gi o am
vandut dumissle lui. Crigoie Postelnicul, Vornicul
din Boto*anin1).
La 27 Iulie 1758, se face o vanzare prin
tr'un zaDis care scrie* aga: "Adica eu Chirian
nul, cu femeia mea Ioana, gi cu feciorii nogtri,f5.
cutam adevarat zapisul nostru...precum se *tie ca
avand not un icc aici, care loc ci noug nea fort
ctImagraturozocusl arata gi zapistil cel vechiu de
cumpargtur;,A, gi p not a,iunbsn z-.. nevoie am scos
1) G. Ghibgnescul S4E4_,ALIEmt, III,p.219
www.dacoromanica.ro

390 -

locul vAnzatoriu gi am intrebat pe toti razegii

noqtri ca sA-1 cumpere gi ei nu au vrutull gi atunci vend locul unui strain.

Lectura acestor doua zapise va fi putut argita dace gi in ce mascara afirmatiunea potrivit eareia bunurile dobandite inter vivos nu sunt supuse
restric4;iunilor precumpararii gi rascumpararii poate fiAalovedita documentar. Lectures acestor documente erata ca gi bunurile de cumparatura - cum stet
vizat in zapisele citate - se instraineaza cu respectarea drepturilor protimitarilor intrebati in
prealabil.
Nu socotesc ca este locul de a sprijini gi
prin alte dovezi afirmatiunea pe care am facut-o gi
potrivit careia, in materia institutiunii precumpirarii gi rascumpararii, la Romani ei bunurile dobandite inter vivos - nu numai acelea dobandite
causa mortis - sunt supuse restrictiunilor acestei
instituViuni. In fat: documentului,

care este o

mArturisire categorica, evocarea gi a altor argumente ar fi superflua. Ea ar ingreunalcel mult,de-s

monstratia,fara ea sa adaoge ceva in plus la formarea convingerii noastre.
Dealtfel, din cercetarea,printre maLuscri1) I.Antonovici, Documents barlAdene.,II,p.40
www.dacoromanica.ro

-391
sele Academiei Romano, a raspunsurilor la chestiona-

rul juridic pe care 1-a facut odinioara Hagdeu,apare ca diferenta intre terra parentum gi terra aquisita va fi fost cunoscuta doar teoretic, dar in
practica vietii juridice populare regimul amAndapra
era acelagi

1)

Faptul pe care din lectura documentelor gi

raspunsurilor la chestionarul lui Hagdeu 1-am stabilit imi pare a avea o deosebita insemnatate. Mai
-1.-retaiu, in Dreptul popoarelor slave, ca gi in acela

pe care ni-1 marturisesc toate legislatiunile ariene, regimul proprietatii familiale face o discriminare neta intre terra aviatica _$i terra aquisita.In

vechiul Drept romanesc, aceasta discriminare disparuse, ceea ce vine in sprijinul ideii pe care am
tot repetat-o in cursul lectiunilor precedente gi
anume ca proprietatea romaneasca nu reprezenta

2.110E11:1911241.2.2. aka cum o intalnim la

Slavi, ci o forma mai evoluata.

In al doilea rand, constatarea uniformitatii de regiaintre bunurile aviatica gi aquisita

la Romani, spre deosebire de regimul pe care-1 intalnim in lumea slava, unde din punctul de vedere
al institutiunii 2rotix4s-ului se facea o net&
discriminare intre terra aviatica gi terra aquisi1. Mss

Acad Pom $rr 343S

www.dacoromanica.ro

- 392 IA, constatarea aceasta mi se pare ca nu vine in

eprijinul ideii unui imprumut cultural pe care Roma -

11 it

vor fi facut dela Slavi sau Slavo-Bizantini.

+

Ag vrea sa rezum in cateva cuvinte consta-

tarile facute pang acum, urmand apoi sa continuam examenul institutiunii dreptului de precumparare gi
rascumparaxe.
Am aratat ca structura proprietatii romanegti - acea stapanire devalmage a pamantului - era
firesc sa nasca instituViunea dreptului de precumparare ci rL'scumparare, ca o pledica in calea intror" In comunitatea stramogeasca a unui strain.
a carui congtiinta nu poate fi aceeaci
pentru inca a devalmagilor ingigi.
teresele comunitaVii
Am precizat GA' denumirea cu care preferam.
sa desemnam aceasta instituviuue este "dreptul de

precumparare gi rascumparare", ocolind astfel termenul bizantin "protimisie, care ar putea creea o
confuziune in spirite in sensul ca fiind vorba de
o denumire bizantina, s'ar putea credo ca denumirea
aceasta acopere o institutiune juridica ea insagi
bizantina - cum de altfel s'a gi formulat ipoteza in
literatura chestiunii.
www.dacoromanica.ro

- 393 Am analizat structural aceasta institutiune

a preciimpararii gi rdscumpararii, confruntand-o cu

instituViunea corespondents din Dreptul slavo-bizantin, de unde s'a presupus un imprumut romanesc.
An stabilit ca, spre deosebire de ce se petrecea in lumea aceasta slavo-bizantina, unde proti-

mis-ul igi gdsea aplicare doar la vanzari, in lumea

romdneasca el se aplica mai frecvent la vanzari,dar
deseori se intalnegte gi in donatiuni, *i In sdhimi.

buri, ci in infratiri, gi in zalogiri, *i in inzestrari.

Am cercetat apoi formalitatea preliminary

actului insugi al instrainarii, acea denuntiatio,
acea profonisis,-cum se numea la Bizan4-, gi dace,
in forma ei, vom fi intalnit analogii intro Dreptul
slavo-bizantin ci Dreptul romanesc, vom fi stabilit
insa gi oarecare discriminari. Astfel,de pildA, am
stabilit ca in lumea slavo-bizantinA ()data formali-

tatea preliminary respectata, instrainarea in mama

tertului nu mai putea fi atacata, pe cAnd in lumea
juridica romaneasca indrituitul la precumparare,
chiar de va fi fost prevenit gi chiar de va fi renuntat la exercitarea dreptului sau, poste, in anumite imprejurari gi conditiuni, intorcand preVul,
sa rota bunul instrainat.
www.dacoromanica.ro

- 394 Din punctul de vedere al obl..ectului insugi,

am constatat intre lumea slavo-bizantina gi lumea

romaneasca o deosebire, in sensul Ca la Romani gi
bunurile dobandite inter vivos i acelea dobandite
causa mortis erau supuse conditiunilor restrictive
ale dreptului de precumparare,constatare care nu
confirms ipote za unei origini slavo-bizantine.
+
+ +

Vreau acum, in catevacuvintelsa atrag atentiunea asupra unui fapt, care-mi pare extrem de
elocvent pentru deslegarea problemei imprumuturilor
culturale in materie juridica.
Am spus ea Dreptul vechiu romanesc, spre
deosebire de Dreptul slavo-bizantin gi de alto legislatiuni ariene, nu deosebea, in materia dreptului de preemptiune, bunurile dobandite inter vivos
de bunurile dobandite causa mortis.
0 izbitoare analogie cu cele ce am intalnit
in vechiul Drept romanesc se regasegte in vechiul
Drept francez provenccal . nu in cel nordic,de esenta germanica, uncle am atras atentia ca discriminarea intro bunurile dobandite inter vivos gi cele
dobandite causa mortis apare foarte neta.
Cum se explica faptul acesta, C. In Dreptul
www.dacoromanica.ro

- 395 francez nordic, regimul bunurilor aquisita era deo

sebit de acela al bunurilor aviatica? Raspunsul e
ste simplu: Dreptul nordic francez este de esenta
germanica,iar Dreptul germanic distinge Intro bu
nurile aquisita gi bunurile aviatica.
Uniformitatea regimului bunurilor aviatica
gi bunurilor aquisita in Dreptul francez salicc in
Dreptul Provencal, se explica tocmai prin faptul
penetratiei spiritului romanic in regiunea franceza
Provence. In aceasta regiune, unde tendintele fs,
miliale sunt totugi atat de afirmate, dreptul de
preemptiune gi de retract aplicat nu numai la bu
nurile familiale, terra aviatica,ci gi la bunurile
dobandite inter vivos, terra aquisita, se explica
printrlo inraurire romana,careia i se datoreaza
uniformizarea regimurilor intre cele cloud catego
rii de bunuri, in materia dreptului de precumpararre gi rascumpararel).
Analogia pe care am intalnito intre Drep
tul francez provenqsal, de spirit romanic, gi Drep.
tul romanesc ne indeamna foarte tare sa amitemoin
materia dreptului de preemptiune, ipoteza unei in
fluenVe romane, careia datoram uniformizarea, gi
1) Robert Caillemer, Le retrait lignager daps le
dr9ILLEDIEtai2:1, 177g7f.:56--

www.dacoromanica.ro

396
la Romani, a regimului bunurilcT,adbAndite inter vivos $i 'a color dobAndite causa mortis, ipotezA pe
care cu atAt mai mult4 multnmi.re o formulez Cu cat
eu nu cred In romanitatea traditiunilor juridice
populare ale neamului nostru;cu atat aunt mai miltumit sl constat ca gi geniul roman a rodit pe pAmintul romAnesc.

+++
Am cercetat, aga daroinstitutiunea dreptu-

lui de precumparare gi rdscumpArare, instituViune

atAt de caracteristica vietii juridice romanegti gi

care aratd, mai bine decAt oricare altd instituViune, care era structura proprietaitii romanegti.
Rezum cele spuse pAnd acum. Am ocolit sA denumesc institutiunea romaneascd cu termenul bizantin 2rotimisist pentru a nu creea o confuziune,care
ar face sA se creadd od acest termen bizantin ar acoperi o instituviune ea insAsi bizanIna.
In ce privegte sfera de aplicare a instituViunii dreptului de precamparare, am adtat ca ea
nu este, la Slavo-Bizantini, aceeagi ca la Romani,
unde ea pare sd fi fost mai largd, not intalnind
dreptul de precumparare nu nuaai to vAnzdri ci qi
www.dacoromanica.ro

-397in celelalte acte care transformI sau afecteazd

proprietatea.
N'au scapat aten.4unii noastre diferentele
constatate in ce privegte acea formalitate prelimi

Lard a denuntiatiei, la Romani gi la SlavoBizan

tini, gi de asemenea n'au scapat atentiunii noastre
discrimindrile in ce privegte obiectul insugi al
actului de mutatie a proprietatii, care obiect in
lumea slavobizantinde restrange numai la bunuri
le dobandite causa mortis, dar care in lumea roma
neasca are o sferd mat larg6,-cuprinzdnd gi bunuri
le dobandite inter vivos.
Am inaheiat cu constatarea cal in ce priveg
te dreptul de preemptiune, aceastd uniformizare a
regimului bunurilor ereditare gi a bunurilor dobAn
dite intre vii se explicd prin actiunea dreptului
roman asupra vietii romdnegti, aga cum printr'o iz
bitoare analogie am constatat in dreptul meridional
al Frantei cd aceeagi aqiune a Dreptului roman u
niformizase, in ce privegte dreptul de preemptiune,
regimul bunurilor ereditare gi regimul bunurilor
dobtandite intro vii.

Trecem acum la cerCetarea celei de a patra

problem cuprinse in schema enuntatd intro lectiu

www.dacoromanica.ro

-398ne precedent& asupra institutiunii dreptului de

precumplirare gi rascumparare gi anume la determinarea categoriilor de indrituiti a exercita acest
drept; cu alte cuvinte, von Incerca s stabilim
ordinea in care suet chemati acegti indrituiti.
Fiindc6 institutiunii dreptului de precum
pArare gi rifiscump6rare i s'a atribuit, in litera-

tura noastr6 juridicA, o origin& slavo-bizantin6

sau, mai exact, fiindca aceasta institutiune

fost explicat6, la Romani, printr'un imprumut pe

care 1-am facut dela Bizantini, grin mijlocirea
1)
S1avi1or
o foarte scurt& confruntare intre ce
se petrecea In lumea slavo-bizantin& gi ce se petrecea in lumea romaneascd ne va ing6dui fie s&
confirmam ipoteza unei origini slavo-bizantine,fie

sa

infirmam o atare ipotez&.

In ce privegte Bizantul, va trebui ca
examenul nostru s6 poarte asupra a cloud chestiuni:
a) Mai intaiu asupra originei insdgi a
institutiunii bizantine a protimis-ului;

b) Asupra structurii insagi a acestei institutiuni bizantina.

Cat in ce privegte origina institutiunii
la Bizant, aceasta origin& se explica,pare-se,prin
1) Paul Negulescu, loc.cit.supra.
www.dacoromanica.ro

-399consideratiuni de ordin fiscal.Intrladevar,la Bizant, micii cultivatori de pAmant,neatarnatori de

altii, erau debitorii directi ai fisculuiviar raspunderea for cAtre fisc nu era individualA. Acegti
mici proprietari

erau solidari gi formau un fel de

comunitate, care ea era direct rAspunzAtoare catre

fisc. Pleoarea vreunuia dintre membrii acestei co-

munitAti - care comunitate pe grecegte se chema

facea ca sal cads asupra comunitAtii inxoLvov
datorirea fiscalA a comunitarului plecat.
Era foarte firesc ca acest sistem de responsabilitate fiscalA colectivA sal ducal la creatiu-

nea unor restrictiuni, a unor opreligti in calea

comunitarului care prin egirea din comunitate ar
vrea s se sustraggi indatoririlor fiscale. Era foar-

te firesc c& vointa fiecaruia dintre membrii comunitatii fiscale s6 nu fie indestulAtoare pentru a
micgora sau distruge comunitate fiscala, pe care
fiscul avea tot interesul s'o menVina intreagatiar
in cazul micgorarii numArului membrilor ei,fiscul
avea tot interesul sal socoteascA intreaga comunitate solider responsabilA fat& de el.
Aceasta solidaritate de caracter fiscal gi
care solidaritate se numegte cu un termen greceso

www.dacoromanica.ro

-400epivoli, a determinat anumite dispozitiuni legislative, cum a fast acea disiozitiune din constitatiunea theodosiand din veacul al IV-lea grin care se
determinA dreptul de precumpArare in favoarea unor
comunitari desemnati cu denumirile proximt gi con-

sorts. al caror inteles, in interpretarea unora

dintre istoricii de Drept romanesc, ar corespunde
intelesului vecini gi asociati,iar intr'o alter interpretare neamuri gi asociati.
Un fapt care se tine retinut este ca
dreptul bizantin de preemptiune care decurge di-

rect din responsabilitatea colectivd fiscalA nu

este tot una cu acel drept de preemptiune care decurge din proprietatea colectivA sau indivizA.
Nu e mai putin adevarat ca mai tarziu,cAtre anul 922, o Novels a ImpAratului Roman Lecapenul regulamenteazd ci dreptul de precumparare al
vecinilor gi rudelor copArtage,care vecini ci rude,
in ordinea de preferinta, tree inaintea consortilor mai sus amintiti, adica tree inaintea comunitarilor responsabili solidar &titre fisc. Cu alte cu.
vinte, dispozitiunile Novelei lui Roman Lecapenul,
regulamenteazA o institutiune care isvorAgte din
forma indivizA a proprietatii, iar aceste dispoziwww.dacoromanica.ro

-401tiuni star explica prin influenta sistemul

prietate familialg slava, influent, exercit

pra vietii juridice din Imperiul Bizantin.

asu-

Rezumand, situatiunea institutiunii dreptu

lui de preemtiune la Bizant ar fi aceasta: initi
institutiunea aceasta decurge din sistemul de
ponsabilitate fiscalg colectiva i se de of
sub imperiul inrftriiii slave as pra vietii bizantine - ca o institutiune derivata din forma i

a proprietatii indivize.
Trecand in lumea romaneasca, imi pare a

fi nevoe de nicio demonstratie mai staruit are pe

tru a se vedea, dela inceput, c& institutiunea romg.neasca a dreptului de precumpgrare qi rascumpara
re nu a putut avea, in originele ei, nimic comun cu
vreun sistem fiscal, ci ca decurge pur i si
forma devalma4e pe care a imbracat-o proprieta
romaneasca.
Prin urmare, ratiunea existentei acestor
restrictiuni, a acestor oprelicti, care

duct 1

crearea dreptului de preemtiune la Bizant, nu

aceea4i la Bizant, - unde ea se explica p in c
tiunile vietii fiscale, - ri la Romgni, un e
explicg prin conditiunile proprietatii
care not ar cunoscut-o.

Faso. 26

www.dacoromanica.ro

e -1

- 402 -

acum, sa confruntam cate5orille de in -

irituiti la Bizant - aga cum le definegte Novela

lui Roman Lecapenul - cu categoriile de indrituiti-

aga cum ele decurg din cercetareavechilordocumente romanegti.

Potrivit legiuirilor bizantinetindrituitii

a exercita dreptul de preemptiune ar putea fi impartiti in cinci clase, asupra carora nu vom starui
prea mult. De altfel,le -am amintit intr'o lectiune
anterioara; gi apoi oricine le poate gasi in orice
tratat de Drept bizantin sau do Drept romanesc. Be
marginim pur gi simplu a ingirui, in ordine, aceste
categorii de indrituiti din Dreptul bizantin:
a) Vin mai intaiu (IvocEtt,

trvyrilEctvot

cu alte cuvinte proprietarii cars stapanesc in co -

mun un pamant, fiind neamuri, fiind rude cu proprie-

tarul vanzator; gi aceasta, fie ca acegt1 !nazituiti Bunt Inca in indiviziune Cu vanzatorul, fie
chi igi vox. fi individualizat, anterior, partile lor,
printrio egire din indiviziune, printrlun partaj,
b) Tree in al doilea rand
di,64r4cloc,
xiLtitcvot.,
cu alte cuvinte aceia can stapanesc in
indiviziune un imobil, ca urmare a unui mod oarecarre de dobandire in comun a proprietatii.
c) Se ingirue, in ordine, aga zigii cx,vocwww.dacoromanica.ro

/
..1,_.0t-ye..tvol.--

4-03

cu alte cuvinte aceia cari

se afla in nermixtio gi care au proprietatea for
inclusa, anclavata in imobilul care face obiectul
v

Instrainarii.
d) Aqa ziqii

try .1vg..7i-ki__.re_Evol

, c on

tribuabilii supugi aceluiagi sta'p'n sau cars, din

punct de vedere fiscal, sunt inscrivi in registrul
aceluiag censor.

e) Cortegiul protimitarilor 11 inchid nu

mitii 444..orails , cari aunt, cu alte cuvin
te, simpli vecini.
Ada dar, intre rude, care la Bizant vin In
primul rand, gi vecini, cars vin abia in al cinci
lea rand, se intercaleazik celelalte trei categorii

de Indrituiti.
Corespund categoriile acestea de protimi
taxi bizantini on indrituiVii din vieata romaneas
ca?

La Romani -, apare clam din citirea hri

soavelor gli zapiselor romanegti, - acest drept de
precumparare gi rascumpeirare decurge tam ratione

sanguinis guam ratione loci, cu alte cuvinte de

curge atat din calitatea de rudii, cat gi din aceea

de vecin al vanzAtorului. Nu in mod arbitrar am ci
www.dacoromanica.ro

- 404 tat in primal rand rudele vanzatorului gi in al

doilea rand vercinii lei ci aceasta era ordinea in
care erau chemati indrituitii la exercitarea dreptului for de preemtiune. Acest lucre trebue rati
_nut, gi iata pentru ce: in teza unora dintre isto -

ricii noctri de seams, care ttribue institutiunii

romemegti a dreptului de preemtiune o origin& sla,vo -bizantina, acest drept de preemtiune ar fi fost

mai intai aplicat, in peninsula Balcanilor, numai

adica aumai in favoarea vecinilor.In

ratiane loci.

aceasta teza, rudele agar mai tarziu cu dreptul de

precumparare, gi anume dupes sosirea Slavilor in
Peninsula Balcanilor, cars Slavi, venind cu pro prietatea for colectivd gi familial a, ar fi dus la
o extindere a dreptului de preemtiune gi in profi -

tul rudelor. AceatL transforiaare, aceasta

extinde-

re in folosul rudelor, a dreptului de preemtiune

care drept initial n' ar fi fost dealt rats one loci,

star fi petrecut mai inainte de veacul al XIII -lea.

Institutiunea dreptului de preemtiune ratione loci din lumea bizantina, transformata astfel
sub actiunea Slavilor, ar fi fost apoi, - prin mijlocirea SlaS7iler

Tiniorumutatd de Romani, unde

intbinim a3a ci aceasta in titutiune fusese transformat& prin influenta slava.

www.dacoromanica.ro

405
Aceasta teza9 a unui imprumut 1:manes fa
cut din lumea bizantina grin miD.Leerea Slavilor ,
invocg, in sprijinirea el, constituViunea din anul
391 a Imparatilor Valentinian, Teodosiu gi Arcadiu constitutiune pe care am c,mintito mai sus - gi ca
re vorbecte despre un vecniu drept de preemViune pe
care Impgratii mai sus amIntiti 1122priisl,socotind
ca Pste nedrept sd constranbi pe cineva a dispune
de bunurile sale altfel decat potrivit vointei sa
lel).

Constitutiunea aceasta pomenegte de un

vechiu drept de preemtiune gi dispune ca.' era per-.

mis nomillals" ci "consortibus" sa Indeparteze pe

strdini, in favorul lor, and era vorba de instrai

narea unui imobil.
S'a interpretat exprt.:'ILrea aceasta -

pm`

- is sensul de 1/ecini gi Lsociati.

con
Nu vom face o discLViune mai stdruitoare in jurul
acestor cuvinte. Inclin mai degrabd catre interpre
tarea in sensul ca aoximl nu ar fi acei apropia#
ratione loci - deci vecinii - ci mai degrabg In
acimi pi

sensul ca ar fi cei apropiaVi aIllajlnEARia deci neaalurile.

In aceastd interpretaro

,imoil.Nom44...

1) C. 4, 3R0 14.
www.dacoromanica.ro

constitutiunea

tbeodosianI ar infati4a un indoit interes. Mai in

tai ar &rata ea un drept de preemViune va fi existat
in primul rand in favorul rudelor vanzatorului, qi
in el doilea rand ar arata oil in imperiul bizantin
se intalnea o institutiune a dreptului de preemViu
ne la o epoca anterioara sosirii Slavilor aici -cad. ConstituViunea este din veacul al IVlea al e
rei noastre - qi ca deci aceasta instituViune nu se
explicit la BizanV ca o instituViune de Aging. sla

Va
Trecand in lumea romaneasa, intalnim, de
sigur, foarte adeseori in vechile noastre documente
romane*ti un drept de precumparare care isvor4te
din vecin6tate, deci din raporturile de contiguitate teritoriala intre bunul vandut ci indrituiVii a
exercita acest drept de precumparare. Iata, de pil
di, un document din 27 Martie 1646, in care sta.:
scris despre cumparatorul unei mo*ii ca are mai mult
drept cleat un actul a cumpara mogia, "caci este el
mocnean pe un pamant margins cu mogia ce sta van
atoare"1).
Cumpara, in Iunie 1649, Matei Basarab al
Tariff Romanegti o movie; gi spune actul de vanzare
1) I.O.Filitti, supra,p.152, nr. 463.

www.dacoromanica.ro

-407
ass.:

"41. Domnia Mea avand mcgie mArginage, am mai

mult drept sa cumpar dealt altii"1).

Exemplele pot fi multiplicate far& multa
cautare, caci formula aceasta: Ile:act are el mai
mult drept,

ca -i

megiag" sau "ca are el mai mult

drept, ca mogia-i se megiegegte cu cea vanzatoare",

sau "ca se razoregte", sau alte expresiuni din ca-

re rezulta ca din raportul de contiguitate teritoriala decurge dreptul de precumparare gi rascumparare, exemplele acestea pot fi inmulVite, intrucat

formulele acestea se intalnesc cu frecventa circulaie in vechile documente romanegti.

Ar fi insa gregit den& din citirea acestor

documente atestatoare a dreptului de preemViune decurgand ratione loci, am deduce ca in sistemul vechiu juridic romanesc, vecinatatea spare in primal

rand en_ generatoare a dreptului de precumparare.

Vecinatatea nagte un atare drept. In ordinea insa
in care se exercita dreptul de precumparare, nu vecinatatea apare In primal rand ca generatoare a
dreptului de precumparare. Vecinatatea na.te un atare dream In ordinea insa in care se exercita
1) N. Plopsor, Documente
niei, III,nr.
p.

i acts in Arhivele Olte-

www.dacoromanica.ro

-408dreptul de precumparare, nu vecinatatea spare In

primul rand, ci rudenia, ca generatoare a dreptului de precumparare.

Intryadevar, lecture multelor hrisoave si
zapise romanesti ne arata ca in primul rand dreptul de precumplarare este recunoscut in folosul ra-

delor vanzatorului gi numai apoi in acela al vecinilor sai.Formulele documentelor romAnesti indica
in mod neindoelnic ordinea in care sunt chemaii

Indrituitii; gi in aceste formule apar in primul,

rand rudele vanatorului si mai apoi vecinii sai.
hoar atteva exemple documentares-pentru ca
orice afirmatiune ce se face sa-ci gaseasca dovada
decurgand din textul neindoelnic al documentelor:
a) Vinde, la 1631, un oarecare Cilin o mo-

cie; gi zapisul spun ca o face "cu gtirea neamurilor lul Cain gi a. tuturor megiegilor givecinasilor

851.111).

b) Vinde un altul, la 7 Martie 1639, o mocie, "cu ctirea tuturor nepotilor si,cu ctirea tuturor neamurilor sale gi a tuturor vecinilor ci din
sus gi din jos gi dimprejurul locului"; si zapisul
de vanzare ravine cu formula "cu ctirea tuturor
neamurilor si a. tuturor vecinilor" vanzAtorului2).

1) N. Iorga, Studii si documente,III,p.227,nota 4.

2) Ibid.,p.276

www.dacoromanica.ro

- 409 c) La 15 Iulie 1672 vinde un oarecare Spahiul partea lui de movie "de-a meabunavoie ci Cu
gtirea tuturor neamurilor gi vecinilor mein1) .
d) Data o carte domneasca dela Grigore
Ghica al Moldovei, care cuprinde un proces pentru

o vie a unei femei "cgreia 1-au fost ramas dela soVul sau Preotul Vasile; gi murindu-i preotul gi rd.
maind ea femee saraca, neputand sa lucreze via, au
scos via la vantare *i a vandut-o lui Leondari,cu
voia fratine-sau, Popa Lupagcu, gi cu voia Freotului Costa, fiu din frate soVului ei, gi cu voia lui
Simion Chegco, uricariul, fiindu-i cumnat setailui
sau ci fiind gi ogradag acolo.... ci 1-au primit
toVi fratii (pe acest cumparator Leondari) gi pe
urma, paste o lung. de zale, s'au sculat Popa Lupagcu gi i-au intors banii lui Leondari, zicandu-i
ea a lua-o el, fiind alaturi cu viile lui gi a 0.nea-o el. 4 Leondari inca 1-au lasat. Iar pe urma
s'au sculat Popa Lupagcu vi au vandut unui Varga',
unui strain, care nu este nici neam nici ogradag;
gi afland Leondari au cerut judecata cu Popa Iupagcu" (2).

4 judecata avea sa dea dreptate lui Leondari, caci cel care cumparase nu era nici neamoici
ogradag. Deci neamul apare in primul rand,iar gradagul in al douilea rand. Deci,rudenia in primul
1) George Fotino, in Arhivele Olteniei, II,nr. 7,
p.225
2) N. Iorga, Anciens

documents,

1,1).82

www.dacoromanica.ro

- 410 rand, iar vecinatatea in al douilea rand.

Toate aceste documente, cum gi formula stereotipa pe care am amintit-o de atatea ori:"cu gtirea semintiei gi a tuturor megiegilor pi din sus gi
din jos gi dimprejurul locului", arata cu suficien.ta ca dreptul de precumparare exista mai intai ratione sanguinis gi apoi ratione loci, deci mai intai in folosul rudelor gi mai apoi in acela al veci.
nilor cari vecini deseori, de altfel, erau legati
gi prin rudenie.

In sensul acestei concluziuni vine,de altfel, gi constatarea flout& in lectiunea precedents,

in cursul careia am intalnit acea favoarea excesiva
acordata indrituitului la exercitarea dreptului de

precumparare gi care favoare consista in a-i recunoagte dreptul de a reveni asupra propriei sale re.
nuntari gi de a intoarce pretul gi relua mocia vanduta - chiar (lac& fusese in prealabil ingtiintat gi

chiar daca renuntase la exercitarea dreptului sau.

Reamintesc ea exemple de stare favoare excesiva nu

am intalnit decat in ce privegte neamurile vanzatorului, nu gi vecinii acestuia, ceea ce arata odata
mai mult in ce spirit se recunogtea dreptul acesta
de rascumparare.
Pentru completarea tabloului, vom adgoga
www.dacoromanica.ro

- 411 -

ca dace doua

persoane sunt inrudite in

acelag grad

cu vanzatorul, aceea care este totdeodata gi vecin,

pare a avea

prioritate asupra celeilalte. Deci, in

primul rand opereaza criteriul rudeniei, In al douilea vecinatatea.

interiorul rudeniei vecinatatea creeaza_ In subsidiar un drept cue preferinta.

jar In

Tata, In aoest sens, un

protocol de judo-

cata din arhivele Sibiului din 1734, din care aflam

cum cineva cumparase o vie gi cum, mai tarziu,frate-3611 ii facu proces "la judecaltorul gi la Ultranii satului" psi dem Dorfsudie and 7a.testen),pen-

tru a-i revendita acea vie, "ca unul care fiind

Prate am un drept egal" . "ales welcher gleiches

LLB". Dar cumparatorul igi afirma dreptul de inta.ietate la cumpararea acelei.vii, ca unul care,fiind
i frate, era totdeodata gi vecinul vies vandute:
"als einem dieses Weingartens

nachbarn"1).

A*a dar, in interiorul aceleagi rudenii,

vecinul igi afla
Dar intre vecin pur
*i simplu *1 rude, aceasta din urraii primeaza. Si,

intaietate.

cu aceasta, socotim cal vom fi demonstrat ca la Romani dreptul de precumparare gi rascumparare se re1) Liss. Arblvele Sagilor din Sibiu, nr. 15
www.dacoromanica.ro

-412
ounoagte in primul rand "ratione sanguinis" gi apoi
"ratione loci".
+

+ +

Ultimul punct arAtat in schema lecViunii

precedente era acela privitor la natura actiunilor
recunoscute indrituitilor a exercita dreptul for ,
in ipoteza ca se va fi transgresat peste acest drept
al lor.

Prin urmareodupd ce am examinat ordinea

in care diferitele categorii de indrituiti sunt
chemate la exercitarea dreptului for - fie ca inru-

d4i cu vanzAtorul, fie ea veciri ai acestuia - sA

cercetAm natura actiunit recunoscute indrituitului
In ipoteza nerespectdrii dreptului sdu.
Nu vom stdrui mai molt asupra natures actiunei ce decurge din nerespectarea dreptului pro-

timitarului ratione sanEalla gi ratione loci. Apere rdspicat in documente CA dreptul lui nagte o acIiune reard in folooal indrituitului.
Voiu constata nnmai ca, in afarA de acest
drept de precumpAraxe c,ire decurge din rudenie gi
vecinatate, se intAlnegte frecvent un ataie drept
decurgand dintr'un 22ct ad hock prin care proprietarul unei mogii se leagd feta de un altul a nu in www.dacoromanica.ro

-413straina mogia sa decat dupes ce in prealabil el va fi

oferit-o acestui protimitar conventional.

Citez in sprijinul acestei afirmgri un singur document atestator de un atare drept de precumparare rezultat dintr'un pact ad hoc: "Eu VartoloMei, feciorul lui Neagoe Logof&tul, scriu - la 23
Aprilie 1684 - la mane, dumnealui Constantin Brancoveanul, vel spatar, cum am vent de i-am vandut toata partea mea de movie din Coteana...fiindu-mi mie
aceastl movie vanzdtoare gi necazandu-se altora a o
lua fAr6 numai dumnealui, ca avand pArintii nogtri
legaturi cu zapis, cum cand s'ar face aceast6 movie
vanzatoare vreodata sa nu fim volnici a o vindiri
altora, farce numai la mama dumnealui" 1)
In acest drept de preem -iune conveqional6
s'a vazut o idee romances. In Dreptul Romeitintr'adev6r,v1inzdtorul unei mogii putea sa introduces un

pactum protimiseos adjunct la vanzare gi potrivit

caruia cumpar4torul mogiei era tinut, in caz de revindere, sa ofere mai intau aceast6 movie primului
vinzAtor. Un pact asemandtor se intalnegte gi in oazurile de partaj: unul dintre mogtenitori se putea
lega a oferi mai intaiu partea sa comoqtenitorilor
sai,in caz ca vreodata avea sa-pi vamda aceasta par-

1) N. Iorga, Anciens documentsja.

www.dacoromanica.ro

-414
to a sa.

In Dreptul clasic roman, in cazul acesta,ca

gi in cazul unui pactum protimiseos adjunct la van

zame, neexecutarea clauzei stipulate nagtea o actiu
ne personals, iar daces va fi fost gi o stipulatio
poenae, nagtea obligatia de prestare a acested poena.
In vechiul Drept romanesc situatiunea nu
era aceeai. Pactum protimiseos adjunct la vanzare
ducea in folosul protimitarului conventional la o
veritabila actiune realer contra tertului,din maini
le caruia, prin aceasta actiune realer, protimitarul
conventional putea sa reia imobilul vandut.
Sprijin aceasta afirmatie doar pe un exem
plu - din multele care ar putea fi invocate in ace
iagi ordine de idei - gi anume pe un zapis din 1668,
din care se reconstitue speta urmatoare: un oarecarre Mecula se leaga prin zapis fats de un oareca
re Neniul, ca atunci cand cel dintaiu iv/ va vinde
partea sa, "sa nu o vandal altuia, ci mai intaiu sa-1
dea etire ca sa cumpere de va vrea Neniul". Mecula
nu ci a tinut legamantul gi a vandut unui tert,unui
oarecare Proca. De uncle, proces la Divan. V.. Neniul

are deadreptul c actiune realer impotriva tertului

www.dacoromanica.ro

- 415 -

Proca, "igi cere pgmantui din mdinile lui Proca gi

c&gtig6 judecata ui -i lua mogiel).
Iatiloga dar, expusa extrem de succint,
chestiunea dreptului de aseaSiune conventional,de-

curgand dintr'un 222tum protimiseos adjunct la vAnzare, gi pe care drept romanesc de preemptiune nu-1
regasesc in institutiunea similar& roman& sau, mai
exact, pe care institutiunea roman& nu o regdsesc it
institutiunea similar& romaneasc6.
+

Avem, aga dar, reconstituite liniile mari

ale institutiunii dreptului de precumparare *i r&scumpgrareope care am examinat-o din punctul de vede-

re al sferei de aplicare, al conditiunilor in care

4ndrituitii a exercita dreptul de preemtiume o pot
face, al bunurilor care sunt supuse restrictiunilor
institutiunii noastre, al ordinei in care diferitele
categorii de indrituiti sunt chemate a -si exercita

dreptul for ci al Eaturilactiallorrecunoscute

indrituitilor, in ipoteza ca se va fi transgresat
peste dreptul for de precumparare.
+ ++
1) ItT,.iorgf.,, Stueli zi

documene, VIa.86-87

www.dacoromanica.ro

-416Dupg ce am desprins, astfel, caracteristicile institutiunii noastre, sa incercam - acum,ca

o cunoagtem - a-i defini originile sale istorice;cu
alte cuvinte, sa incercam a determine dacg avem aface cu o institutiune de culoare locals romareasca,

sau cu o institutiune care se explica printr'un imprumut cultural strain.

Ipoteza care s'a format candva gi potri vit careia aceasta institutiune ar fi o ramagita de
vieata romans, nu se cuvine a opri prea mult atentiunea noastra. Ideea insagi a dreptului de precumparare gi rascumparare, care inseamng tot atatea.restrangeri a dreptului de proprietate, nu se poate
impaca, firegte, cu conceptiunea dreptului de proprietate romans.
Cand, in organizarea proprietatii roma negti, dreptul de a dispune de bunurile in devd1mggie era, chiar in ce privegte pe geful familiei,limitat gi conditionat de dreptul copiilor sgival parintilor, al vecinilor, aceasta limitare nu star putea concilia cu conceptiunea dreptului de proprietate roman, care este un drept absolut, exclusiv gi

Derpetuu gi nu s'ar putea concilia cu principiul ins

sugi al autoritarismului roman.
Origina acestei institutiumi romAnegti nu
www.dacoromanica.ro

-417star putea concilia cu principiul insu*i al autoritatismului roman.

Origina acestei institutiuni romaneoti nu
star putea deci explica printr'o continuitate de
vieata roman4; indiscreVia noastr& se core indreptata intrto alt& direcViune.
Cat in ce prive*te ideea unei origini slavo-bizantine, atunci card am confruntat institutiunea romaneased cu instituViunea corespondent& din
vieata bizantinA gi din vieata Slavilor inconjuratori s'a vazut ca Intro dreptul romanesc *i dreptul
slavo-bizantin Bunt discrimin&ri care nu vin in
sprijinul ipotezei unei origini slavo-bizantine gi
pe care discrimindri sA incerc6m acum sd le into gram intr'un ansamblu de fapte *i de consideraViuni
de ordin general, care *i ele se aoeaz& deacurmeziqul ideii unei origini slavo-bizantine.
Pentru cine a facut incursiuni in istoria
juridic& a altor popoare oi pentru tine s'a familiarizat cu noViunea insdoi de proprietate colectiva qi familial& ideea ca instituViunea dreptului
de precumparare, la Romani - cari au cunosout o form& de proprietate devAlma*e - ideea c& aceast& institutiune ar trebui sel fie neaparat o instituViune de imprumut nu apare justificatA prin nimic.

Paso. 27

www.dacoromanica.ro

- 4-18 -

Ce este mai firesc, ce este mai natural

decat ce intr'un regim de proprietate colectiv& sau
familial& cum au cunoscut -o unele popoare , sau

intr'un regi* do proprietate'deftlmase,.cum am cu

noscuto not Romonii, ce este mai natural cleat ca
dreptul proprietarului colectiv, familial sau devil
ma sa fie m&rginit gi conditionat de dreptul celor
ce se afl& in colectivitate, in indiviziune familia
l& sau in devAlmAgie cu dansul? Intr'un atare re
gim, proprietatea apartin&nd gi coboritorilor ac
tuali gi celor ce se vor nagte, este foarte fires
ea stalp&nul actual sI nu poet& dispune de ea in
prejudiciul coboritorilor gi semintiei sale.
De altfel, o incursiune gtiintific& retro
spectivii in vieata at&tor popoare ale antichitatii
gi ale evului mediu va Li, pentru istoricul de Drept
romAnesc, revalatoare. Daces neam adanci in stave
chile civilizatiuni orientate, un atare drept de
precumpgrare gi r&scump&rare as constat6 a fi fost
cunoscut. In stravechea Chaldee, de pildl, chiar a.
tunci and amintirea unei epoci care cunoscuse pro
prietatea familial& se pierduse, chiar deci la vre
mea in care proprietatea se contuxase ca o proprie
tate cu caracter individual, Inc& as pastra tr&satuwww.dacoromanica.ro

419

ra distinctivA a proprietatii familiale gi anune

dreptul de retract. Aga se explicd de ce in numeroar-

se inscriptiuni ceramice atestatoare de instrdindri

de bunuri, in vechea Chaldee, agar copiiivanzdto

rului la orice act de mutaViune. Adaog, ca dac& a
cecti copii ai vAnzAtorului ici vor fi dat consim
timAntul for la facerea actului ci daces, ulterior,
revin asupra acestui consimtimAnt, ei sunt marcati
de infamie; iar deseori, pentru a impiedica eventua
le revendicAri din partea rudelor care vor fi asistat la facerea actului de vAmzare, se regdsecte, in
inscriptiunile chaldeene, obiceiul blestemelor care
s loveascd pe cei ce vor reveni asupra consimti mAntului data dat.

Fria urmare, o constatare care rAmIne: in

tAlnim dreptul de precumpArare ?And in strdvechea
Chaldee.
De altfel, it IntAlnim ci aiurea: la In
dieni, spre pildd, nu puteai sA instrdinezi fard
invoirea familiei.
In lumea Fermanicd se afra o institutiune
analogs, ace numitul Brblossungi care se exercita
in folosul rudelor qi aga numitul Nachbarrecht,ca
re era recunoscut in favorul vecinului.
In fdrile nordice, la vechii ftedezi de
www.dacoromanica.ro

-420 pilda, pamanturile mogtenite - terra aviatica - se

cereau instrainate cu autorizarea familiei; gi data
instrainarea avusese loc fara ctirea acestei fami
o optime din pretul vanzarii trebuia restituita
familiei.

Aceasta parte, care se cuvenea familiei gi

care se chema "afrapr", constitue o marturie a drep

tului superior al familiei asupra bunului instrainat.
In Caucazt la Osetii pe care iam mai in
talnit in lectiunile anterioare,acelagi fenomen:drep
tul gefilor familiei de a instraina era marginit de
dreptul membrilor comunitatii.
Daci ne ducem prin Irlanda, fenomenul se
repeta.

Mica recoborim catre miazazi, it regasim

in Sicilia evului mediu, in care, cum ne spun isvoarrele: jus protimiseos competit tam ratione consan
guinitatis quam contiquitate loci.
cat in ce privegte pe Slavi, instituting.
nea dreptului de preemptiune am intalnito gi de a
ceea nu mai avem nevoe de un popas mai lung gi mai
staruitor. Institutiunea aceasta este de circulatie

fj229yent6ji_c1223Iensietnerare

in lumea slava.
gi in 'rata anterioara Revolutiunii aflai

o institutiune analoga: "le retrait lignager" pe ca

www.dacoromanica.ro

- 421 re o poti constata nu numai in cutumele nordice, de

inspiratie germanied, dar gi in cutumele sudice,acolo unde smintirea dreptului roman se p&stra mai actilt& ci unde,poate, ar fi fost firesc sa nu intalnim o institutiune atat de putin compatibila cu conceptia romans, indtvidualist&,a dreptului de proprietate.

Pan& acum am flout o incursiune la popoare care, cel putin, se grupeaza in aceeagi mare fa,
milie

1121.9=a17122:uf-ai gi

deci star putea conchide

ca

institutiunea noastra i*i poate gasi o multimilenarA origins indc2meilirotana.Dar o atare institutiune

T.

se gasegte *i la near uri care nu sunt cuprinse in

marea familie indo-eurrTeana. 0 ggseai, de pildd,la

Vugulmani, unde desgoli instrainarea unui imobil afla in calea ei dreptul mombrilor indiviziunii gi
deseori dreptul de plicritate al vecinului.
La aimri1 deopotriv&,-cand era vorba de
un bun ereditar - ost birtok - monumentele juridice ungure*ti no aduc marturisirea existentei unui
drept de prioritate recunoscut mai intaiu neamului
vanz&torului gi apci aga numitilor vecini gi com metanei.

grin vi&AVa
atator popoare,atat de disparate unele de altele,*i
Aceasta cercetare a noastra
www.dacoromanica.ro

- 422 -

care ne reveleaza ca sub ceruri &tat de diferite

poti regasi institutiuni atilt de asemlnitoare,acea.

sta incursiune gtiintifica ma face mai degraba sa

cred ca gi institutiunea romaneasca se integreaza

in acest fond merakomeneso qi se explica prin

conditiunile insagi de vieati ale acestui popor renames, sedentar gi agricol.
In fata aspectului acesta de zenexalitato
sub care apare institutiunea dreptului de precumpfi-

rare, Bunt inclinat sa cred ca ideea unui impiumut

romaneso facet din lumea slavo-bizantina poate fi

lasata

pe planul al doilea ci poate ceda pasul Lau

ipotezei unei institutiuni autohtone isvorite, aca
dar, din panantul insugi.
4i apoi, in afara de diferentele structu-

rale pe care lo-am constatat in ce privegte institutiunea noastra, intre lumea slavo-bizantinA gi lumea romAneasca, trebue tinut seams gi de sensul in
care s'a exercitat asupra vigil poporului roman
inraurirea Bizantului - aga cum am aratat-o intrto
lectiune mai veche - inraurire care s'a exercitat
doar prea putin asupra vigil conservatoarettradi-

tionaliste a satelor noastre, asupra vigil acestor

microcosmuri rurale &tat de refractare imprumuturilor din afara.
www.dacoromanica.ro

-423Prin urmare, nu-mi pare ca ipoteza unei

inrauriri bizantine prinde consistenVa.

In ce privegte ipoteza unui imprumut din

lumea Slavilor, In afara de considerentele de ordin general pe care le-am infatigat intrto lecViune anterioara gi in afara de diferenVele structurale ale acestei institutiuni la Slavi gi la Romani, vine gi textul acelei Constitutiuni din 391,

pe care am citat-o, gi care marturisegte despre

existenta in provinciile orientale ale Imperiului
roman, deci gi in partile noastre, a instituViunii

dreptului de preemtiunet anterosiarrii Slavilor in aceste regiuni orientale ale Inne-

riului.

Prin urmare, ipoteza unui imprumut ronaneso dela Slavi, la o vreme cand Slavii nici nu sosisera in parVile acestea, nu poate fi nici enuntata gi nici sustinuta.
De altfel, ideea pe care o emitem in sen-

sul unei institutiuni stravechi, autohton balcanideci tracice (caci autohtonii acestor regiuni
ce
au fost Tracii) - ideea aceasta gasegte, daces nu
o confirmare, eel putin o prezumtiune favorabila
in faptul ca aceasta institutiune pe care o gasim
www.dacoromanica.ro

- 424 -

la not Romanii - coboritori ai Daco-Tracilor de 0dinioara - o gasim, Cu caracteristice izbitor de asemanatoare, gi in vieata juridica a Albanezilor of
Armenilor, cars sent, respectiv, coboritorii IlTroTracilor gi Frigo-Traoilor, de odinioar60
*i daca socotim ca grupul Ilyro-Frigo-Tra
cic era coordonat mares familii tracice, aqa cum era coordonat of grupul Daco-Tracic din care cdborim
not Romanii, ipoteza unei origini autohton-romanegtis autohton-tracice, mi se pare a fi mai fireasc5, mai plauzibila oi in care sunt inclinat sa cred.

--000*

www.dacoromanica.ro

425

IWIREA DIN DEVALMAqAROMANEASC!

- Simboluri gi ritualuri -

Cu prilejul cercetarii problemelor ridicate de intrarea cuiva in devalmagia romaneasca, prin

cumparare, prin donatiuni, prin schimburitetc., am

cautat sa desprind cateva din trasaturile caracte

ristice ale acestei devalka4ii romAnegti, punand in
relief ideea - la care tiu - ea proprietatea roma
neasca devalmage reprezenta, in evul mediu romanesc,
o forma mai evoluata decat proprietatea familialatip. deci o forma care presupune o evolutiune inde
lungata ce inlatura ipoteza unui imprumut romanesc
dela popoarele slave inconjuratoare sau conlocuitoa
re la care popoare proprietatea, sub forma mai pu
tin evoluata, se infatiga cu caracterele tipice ale
proprietatii familiale.
Acum voi incerca sa examinez cateva din
problemele pe care le ridica egirea din devalmagia
romaneasca.
+
+ +

www.dacoromanica.ro

-426 Examenul acesta imi pare chi va confirms

ideea pe care am desprins-o din cercetarea pro.

blemelor ridicate de intrarea in devalmigie gi anume ideea ca proprietatea romaneascA reprezint&
o form& de proprietate familial& ale carei caracteristici familiale apar mai estompate, mai atenuate, cum este ci firesc la co instituViune care
a avut o indelungatA evolutie, datorita areia
caracteristicele primitive ale proprietItii fami-

liale ci -au pierdut din riziditatea for initiali.

Ideea aceasta rezulta gi dintrio simply

confruntare a procesului de ee ire din devalm&*ie,
infaVigat la Slavi gi la Romani.

+++
La Slavi, a arm proprietate familial&
- zadruga Slavilor sudici, mirul Slavilor nor dici, vervul Slavilor apuseni dalmsVi - se desfA-

cea cu foarte mare greutate, problema ecirii din

indiviziune era foarte delicatti; iar ecirea din
indiviziune intalnea in calea ei numeroase opreligti. Egirea din devalmAgia slavg - care reprezenta o proprietate familial&-tip - ins emna un
moment quasi-solemn. Intrtadav&r, in zadruga Slawww.dacoromanica.ro

427

vilor meridionali, care reprezenta o organizatiune

familiala trainica gi stabila, egirea din devalmagie se facea cu multi, greutate, iar partajul intre
comunitari se faces doar foarte rare ori. Nici egirea din indiviziunea slava, nici partajul nu atrAi.
gea ins& disparitiunea complete a zadrugei. Raporturile dintre comunitari nu dispareau prin egirea
vreunuia din indiviziune, caci proprietatea familial& slava nu era numai o devalmAgie de fapt (cum era
devalmagia romaneasca). Ea era o unitate, careia co.
dul civil sarbesc i-a recunoscut chiar personalitatea juridica.
De aceea, a egi din indiviziune,la Slavi,

reprezenta aproape un moment solemn,pe care nu-1 in.

talnim la Romani, la earl egirea din devalmagie a unui devalmag era, firegte, marginita de drepturile
celorlalti codevalmagi, dar care egire din indiviziune era un fapt nu prea rar, iar dela un tirap, dela sfargitul veacului al XVI-lea, - chiar un fapt
de foarte frecventa circulatie.
Procesul egirii din indiviziune marturisegte la Slavi despre acea stransa cohesiune intro proprietarii indivizim pe care cohesiune o intalnim
mult mai relaxata la Romani. Prin egirea din indiviziune, la Slavi, raporturile dintre fogtii indivizi
www.dacoromanica.ro

- 428 -

raman aceleavi, iar indiviziunea in sine-ram:awe in

tacta. Acest lucru e consacrat pang in vremurile mai
noun de codul civil sarbesc, care urmare*te conserva
rea indiviziunii insa*i.
Foarte de curand, la 1896, o dispoziviune
legislative a vecinilor Slav/ dinspre sud hotare*te:
"Zadruga nu poate fi dizolvata pentru c au
ze neinsemnate,pentru neintelegeri accidentale qi
recente intre membrii ei; numai dace intre membrii
zadrugei se va fi inradacinat de foarte multA vreme
o ura care face imposibila vieata in devalmAgiefnu
mai atunci zadruga se putea disolva" (1).

Din lectura acestei recente dispozitiuni

legislative, se desprinde u*or caracterul indiviziu

nii Slavilor meridional/ *i coheziunea dintre membrii
indiviziunii.
De aceea, fiindca atilt de coherenta era le
a-tura dintre devalmai, in proprietatea indiviza a
Slavilor, eqirea din indiviziune,prin partaj sau prin
vanzarea pArVii devalmavului, reprezenta un moment
caracteristic in ileata deValm4iei Slavilor *i ridi
ca probleme pe care nu le intalnim la egirea vreunui
devalma* din devalma*ia /onansasca.
La Romani, fieeare devalma* putea sa iasA
din devalma*ie, instrainandugi partea sa de ocina,

1) Dr. Novekovitvh, La Zadruga, Les communaut&s fa

miliales chez les/TilaV-es7Fgag7701.57f:PTI:

www.dacoromanica.ro

- 429 partea sa de movie, bineinteles cu reapectul restrictiunilor decurgand din dreptul de precump6rare al
celorlalti devalmagi.

La Slavi - gi ne referim in deosebi la

Slavii meridionali dela can

s'au presupus numeroa-

se imprumuturi culturale facute de noi Romanii - egirea din indiviziune nu era numai m5rginita gi conditionat& de dreptul celorlalti co-indivizi de a dobandi partea comunitarului care parasegte comunitatea. Egirea din indiviziune se cerea aprdbat6 de geful indiviziunii gi de membrii ei, cari se puteau
impotrivi acestei egiri din indiviziune, can

deci

nu aveau numai dreptul - ca la noi Romanii - precump&rarii, ci aveau oarecum dreptul de veto la egirea
din indiviziune.
Iata pentru ce am spus ca, la Slavi, egirea din indiviziune reprezint& un moment quasi-solemp. pe care nu-1 intalnim la egirea din dev&lmagia romaneascA. De altfel, lucrul este gi firesc.La
Slavi, tend un strain de indiviziune intra In acesst6 indiviziune, el devenea nu numai proprietarul
indivis pe cota parte aferenta, dar el era tinut
s& schimbe totdeodata ci de "slava" - care era sari-

b&toarea familial& - s& schimbe, ag zice, zeii penati cari prezidau la destinele unei comunitgti .
www.dacoromanica.ro

- 430 De aici, se desprinde ideea 06 indiviziunea slay& era o institUViune de un caracter deosebit, de un caracter - ag spune - ritual,pe care nu-3
in-W.:atm in devAlmAgia romaneascil. A schimb a, la

Slavi, de zadrugg, e area= a-gi schimba zeul domestic. De aceea, egirea din indiviziune, la Slavi,
reprezenta un moment caracteristic Si ea nu era la

indemana on gi cui gi on gi and.

In literatura popular& a Slavilor din Sud
g&sim deseori descrieri a vievii l&untrice a unei
zadrugi gi gasim deseori evocAri ale momentului cans

vreunul din comunitari pardsea comunitatea. Freovente stint descrierile, in literatura popular& a Slevilor din Sud, a acestui moment quasi-solemn al egirii din indiviziune. Si. m& opresc doer asupra unei

singure descrierippe care ne-o face un -Wan stub

din judetul Krujevatz, ci care ne povestegte cum s 'a
impArVit zadruga lui:
"Traam laolalt& in casa noastrattata gi cu
oei cinci feciori. Numai eu ci un frate al meu ersm
casItoriti* In vase traiam laolalt& gi eram 16 cu
toti.
"La 14 Noemvrie 1878 , seara,dup& tine, eram cu totii veseli, Az/mid gi t&inuind de una, de
alta, ea totdeauna and era zi de s5rbAtoare.114 ridicai dela mast gi spusei tat6lui meu: (lac& at rea
sa-mi ing&dui, tats:, eu a-4 cuteza sA-vi spun cateva
www.dacoromanica.ro

-431 vorbe, degi mai inainte gtiu cal co am a-ti spune nu

are sa-Vi fie in plac.
"Toti can se gaseau in jurul mesei se uimirA, neputand dibaci cam ce ag fi *rut sa spun.
144i tata imi rdspunse: spune-mi far& teams,
copilul meu, ce vrei sa spni. Sa gtii ad pe lumea
asta nu-i om care s& poatd TMJuIumi pe fie cane.
"Ii raspunsei: dace ai vrea sa-mi ingadui,
ag vrea, tatd, sa-mi dai 2artea mea gi sa ma due.
"Llirat gi o vreme ramas nedumirit, tata imi
rdspunses,fie, dar s gtii ca 11.cru1 acesta nu-mi
poate fi pe plac. Vrei intr'adevar sa te desparVi?
"Ii raspunsei Ca aka sunt hotIrit gi adaogai: ac vrea ca asta sa so intample fiind Inca tu in
vieatd, tea, gi eu fiind inc. tandr. 2U ai strans
tot ce avem ui -i drept ca tu, cue vrei, sa ne imparti.
Mi-i team& ca mai tarziu, tu murind, not fra#i sa
no certdm. Cum gti, am fort soldat vrene de trei aai
IA am cunoscut multi oameni mai de seams. Multi ne
gtiu casa, prin tine gi prin mine, gi Wag vrea sa
vas% vreodatd in casa noastra intamplandu-se ceartd
la imparteald. Am trait destul in zadrugd. Iata 15
ani de cat sunt casatorit gi de tend nevasta-mea,copiii gi eu ascultdm fard cracneald de tot ce tu poruncegti. Te-ag ruga sa-mi dai partea mea. E poate
drept ea en cel dintain, ca cel mai In varsta dinsa ies din zadrugd. Ce-mi vei da,voiu
tre fiii
priori cu mulVXmire gi Dumnezeu mi-i martor.
"Dupd un rastimp de tdcere, tata imi spune:
pentru ca_vrei,fiel Ia -ti partea ta gi Dumnezeu sa
te ajute. Am sa -ti dan partca ta. Pentru mine insumi voiu pdstra atata parte cat vine unui frate ,
pentru ad nu gtiu cat mai am de trait. Dupes moartea
mea o sa imparViVi gi asta. Din case nu iau nimic,
pentrucd nu gtiu Inca in casa cdruia dintre voiu imi

tai,

www.dacoromanica.ro

-432
voiu sfarsi zilele. Voiu trai la acela dintre voi
la care ma voiu simti mai multumit. Tie iti dau casa cea noua si partea de pamAnt cat unui frate.Pati
sa to asezi cand vei vroi in casa ta.Pang azi at
fost ascultator si Dirmezeu sa-ti ajute.
"Sarutai mana tatalui meu, plin de enotie
si nu fara multa parere de rau.
"Opt zile imi orandui casa cea noua sien a
noua zi mi-am adus nevasta si copiii in casa,pentru
a aprinde cel dintai foc.
uTata-meu era trist. Seara pusei de cina si
am poftit pe tata, care veni cu mama-mea,cu sora
si cu fraVU mei.
"Cand sa intre, tata-meu binecuvanta casa.

Ii

sarutai mans., ne inc linaram in fate. focului din

si ne asezaram la masa, luand pe Dumnezeu ca

martor si punandu-ne sub binecuvantarea lui. Tarziu,dupa cina,tata-meu da sa piece, ii sarutai mana, ca si mamei; nevasta-mea si copiii facura la
fel si tata-meu ne facu urare de bine in casa cea
noua.
"Cateva zile mai apoi tata impArVi zadruga
in ease parti deopotriva si nimeni n a avut nimic de
zis. Taranii, afland de asta, se mirara de o imparteala asa de nepravazuta. Azi,multumesc lui Dumnezeu, train bine laolalta si cei cari ne-am despartit am ramas legati intro noi, \tjutandu-ne unii pe
altii" (1).

virtra

Am citat aceasta scena-tip, pe care o regasim foarte frecvent in literatura populara a Slavtlor din Sud. Nu am sentimentul ca, citind-o, mintea
noastra se va fi transportat in devalmasia familiala romaneasca. In aceasta, traiau devalmasil "m&n1) Dr. Novakovitah, loc.cit., p.143 sq.
www.dacoromanica.ro

- 433 sand aceeagi pity "' - cum se spune uneori - sau

"mancand in acelagi blid" - cum se spune alteori,-

dar egirea din devalmagie era mdrginitd gi conditionata doar de dreptul oelorlalti devdlmagi de a
stdpdni partea de coin& a devalmagului care se vrea
egit din devalmAgie. Dar nici caracterul acela solemn din clipa impartirii zadrugei jugoslave, nici

schimbarea de zei domestici nu se intainesc in lumea romaneascd, undo scene ca aceea pe care am intAlnit-o la Slavi aunt grew de inchipuit. *i notati: scena povestit& e din 1878, la o vreme sand
la Romani amintirea comunitatii dreptului de proprietate dispAruse aproape. Evolutiunea individua-

lismului era mult mai inaintata la RomAni dean la

Slavi, la cars forma familial& a proprietatitri,mAsese cu toate trdsaturile ei initiale, cu toate
trdsaturile unei institutiuni a carei evolutiune
era mult mai inapoiatd cleat la Romani. La Slav/
proprietatea indivizg familial& avea Inc. vigoarea
unei institutiuni mai tinere gi exista Inca, cu
toate caracterele primitive, la o vreme in care,la
Romani, proprietatea devdlmage aproape disparuse.
Daces stdrui asupra acestui fapt, e pentruea el confirm& ideea pe care am enuntat-o In
F820. 28

www.dacoromanica.ro

- 434 mai multe randuri *i anume CA un imprumut romanesc

dela 21avi a institutiunii proprietdvii e greu de
sustinut, dat fiind ca proprietatea romaneasca vatre ca o instituviune care, la epoca contactului

nostru cu Slavii, reprezenta o forma mai evoluata

cleat proprietatea slava ci ca deal_ nu a putut fi
imprumutatli dela Slavii conlocuitori sau inconjurii,
tori.

Aceastd idee imi pare a fi un element hotaritor in ecuatia problemei originii vechiului nostru Drept romanesc.
+++
Pentrucei am vorbit de impartirea zadrugei,
socotesc ca mai e loc ad adaog gi un amginunt, in ce

privegte aceastil imParVire. and impArVirea se facea in timpul vigil gefului zadrugei, acesta hop ra partea fiitcarUia. and impartirea se fiicea

la

moartea acestuia, se observa datina care spunea a-

a:
"Dace( nu-s decit doi frati, cel mai -Maar
ia asuprd-*/ casa, lucrurile de gospodarie gi acareturile. Vel mai in yams-a ia pdmAntul gi animalele. Uncle aunt mai multi fraVi, cel mai temtir ia easa asupri-$i gi ce este in jurul casei gi morile.
Iiimantul se imparte deopotriva celorlalti, iar cel

www.dacoromanica.ro

- 435 care incepe sa aleaga e tot cel mai t&nar"1).

Data am amintit, in treacat, de aceste c&teva amanunte privitoare la impartirea zadrugei la
Slavi, e pentruca,daca sub alte raporturi - aga cum
am vazut mai suc - deosebiri esenviale exista intre
egirea din indiviziunea slava gi egirea din deval-

mkiia romaneasca, sub raportul acestei cutumetacestui principiu juridic, care vrea ca in devalmAgia
familial& copilul cel mai tanar sa is asupra-gi casa gi gospodaria, exists o perfecta analogie intre
lumea slava qi lumea romAneasca.
Intriadevar, in vechiul Drept romAnesc,da-

tina voia ca sa ramana copilului cel mai mic,baiat

sau rata, casele parintegti gi gospodaria.
S& citez, in sprijinirea acestei asertiuni,
un document moldovean din 25 Mai 1704, care nice.

aga: "...deci tamplandu-i-se moartea fratelui nostru, lui Enache, au dat judecata sa impartim satul
Bacani caVi frati au ramasope frate parte, o parte
sI iau eu gi o parte s'o is Constantin; deci

flindu

Constantin frate mai mic,au socotit casele sa fie

a lui"2).

1) V.Bogisic, Stat., IV, 79 - Rath Jugo3lay.akad.j,

146.
2) I.Antonovici, Documente barladene, II/,p.70.
www.dacoromanica.ro

-436Un alt document din 14 Mai 1722, povesteg.

to o pars antra gtefan Hermeziu *i Constantin Cuco

ranul. Ei ti-aeau dou6 surori. Se ceart6 pentru Tibanegti, "care au fost casele parintegti ci le tine
Constantin Cucoranul, care case pfirintegti star c&
dea lui gtefan sa le tie, Vilna el pe fats cea mai
mica". Iar judecata des dreptate lui gtefan 'dupes le
gea Vara", sa Vie el "casele pdrintegti, tuna pe
fata cea mai mici."1).
Prin urmare - gi asnpra acestui punct nu am
a starui, fiindol numai incidental a venit vorba
despre imparteala mogtenirii - ceeace s'ar cere Teti
nut gi caregi va afla cu un alt prilej desvoltarea
necesard, e ca in imparteala mogtenirilor,. potrivit
datinei celei vechi, casa gi gospodaria ramAneau pe
seama celei mai mic.
+

+ +

Revenind la.problemele pe care lea ridi

oat egirea din devalmagie a vreunui devalmag, reti
nem ca din examenul fAcut, reese diferenta care e
xistA intro proprietatea familiala slava ci proprie
tatea devalmage romaneasca, proprietati care, daces

se aseamAng in fapt, se earturisesc in drapt (la o

1) N. Iorga, St. gi doc., VI,p.98.
www.dacoromanica.ro

-43? mai atenta despicare a lucrurilor) destul de dife-

rite una de alta. La Slavi, indiviziunea reprezenta

o unitate juridical. Exista, cu alte cuvinte, un
drept unitar al comunitAtii. La Romani, devalmagia
se infaltiga doar ca o colectivitate de drepturi ale
diferitilor devalmagi, ea o juxtapunere a drepturilor devalmagilor, a castor flint& juridical nu este

integral absorbita de unitatea insdgi care este devAlmagia.

Intinderea dreptului codevAlmagului roman
asupra mogiei putea sal fie fixatrt urmand linia genealogical a titularului dreptului devalmag. Pang. ce

delimitarea in fapt a dreptului devalmagului se fAcea prin egirea din devalmagie, prin 1mpartealA,prin
vanzare,prin donatie, etc., dreptul lui nu este determinat decat in mod ideal, "cat se va alege", urmand

spits neamului pans la autorul comun al codevAlmagilori

Fapt este ca egirea din devalmAgia romaneasca se intalnegte, mai ales dela o vreme, - mai
ales dela sfargitul veacului al XVI-lea, - foarte
frecvent in vieata noastra romaneasca; gi fapt e Ca
egirea aceasta din devalmagie nu reprezinta, la Romani, un moment atat de caracteristic ca acela pe
care egirea din indiviziune 11 reprezintA la Slavi.
www.dacoromanica.ro
+++

-438 Sa trecem mai departe: clad, fie in urma

unui act de Instrainare a parVii de mogie,fie in

urma unei imparteli succesorale, trebuia sa se determine efectiv partea fiecarui devalmag, aceasta
trebuia "alea_a", iar mejdina ei aratata grin semne pe teren.
Aceasta alegere a parVilor de moqie gi fixarea hotarelor fiecarei parti,prin saane pe teren,
se faceau de catre bgtromii satului sau ai satelor
invecinate. Pentru alegerea parVilor gi punerea sem-

nelor, cei interesati trebuiau sa ceara gi Obtina,

in prealabil porunca domneasca.

Trebuia ca Domnul Varii s dea "carte de

alegere",prin care sa porunceasca -"e4erilor hotarnici sa mearga la fata locului, sa aleaga par Vile de

mogie gi sa puma hotare, judecand "cu sufletele lerasupra carora sa cada pacatul daca VOT urma Cu
strambatate.

Cum numervase sunt documentele romanegti

cuprinzatoare de asemenea carvi domnegti de alegerea mogiei, nu voiu cita, firegte, cleat cu titlu
de exemplu, unul:

Foruncegte la 22 Iunie 1665 Istratie Dabija Voda "Elugei noastre, lui Duvau, Parcalabul de
Cdrligatura" sa trimita un om pentru alegerea howww.dacoromanica.ro

-4.39tarelor unor razegi; gi documentul ne spune aga:

"Deci pentru acest lucru, data vei vedea
cartea Domniei-Mele, iar voi sa mergeIi acolo i
sa strangeti oaaeni buni megiagi gi sa socotiVi gi
sa cautati direasele pe unde va spune uricul targului gi cat merge oamenii cu brazda in cap pre scele semneppe acolo sa fie hotarul...preoum or gti
oamenii cu sufletele lor, aga 26 fie hotarul ci sa
ne faci gi o marturie sa ne dai gtirea" (1).
Citatiunile de asemenea carti de alegere
a hotarelor pot fi inmultite. Firegte, socotesc inutil sa incarc aceasta lectiune cu ingiruiri de citate stereotipe.

Ma marginesc sa atrag atentiunea ca data

in cele mai frecvente cazuri cel care da oarte a de
alegere era Domnul -Arilouneori aceasta carte de

alegere a hotarului era data chiar gi do Litul tarii. Doer un singur document pentru aceasta:

Un act scris aproape 1n intregime de mama

Mltropolitului 4tefan al Tariff Romanegti,din 11 Iunie 1667, este acela prin care el insarcineaza pe
boierii a1e2i de Branduca, vaduva lui Mihail Stolnicul, ca "impregiureani" sa c..rceteze partea de
modie a doua surori gi "cum yeti adavara cu sufletele dumneavoastra mai pre drept, aka sa adevarati.
Deci de yeti adavara dirept, voi sa fiti blagosloviti, iar de yeti fatari vol sa fiti procletiofurisiti, anatema de Domnul nostru Iisus Hristos Si
de 318 parinVi dela Nichols, a44der2..3. i de Vladi1) Gil. Gaibanescut aaieL2LILLsv.v_ala IV, p.51.
www.dacoromanica.ro

440 -

cia mea, ceriul, pamantul sa se treaca,fierul,pia

tra sa se topeasca,iar trupurile voastre sa stea
netopitc, nedeslegate dupa moarte in veci" (1) .
Cum se facea - fie chap& porunca domneascd,
fie aTa poruncaVradicai Varii - cum se facea de
terminarea pe teren a partii de mogie a fiecarui
devalmag, cum se alegeau aceste hotare ci cum.se
punew.i "semne", vom cliuta s'ad4rindem din lectura

catteva documente; apoi vom inoerca sa interpretam

sensul si origina ritualului pe care-1 intalnim in
aceste

operatiuni de determinare pe teren a partii

de motile a fiectirui devIlmag.

Din citirea numeroaselor hrisoave, cacti

domnegti gi zapise, se poate reconstitui ceremo

nialul ce se intalnegte la alegerea pgrVilor de mo
gie gi la fixarea hotarelor; se pot rqconstitui u
nele obiceiuri pe care le.intalnia in trecutul nos
tru, in vieata noastra juridic& populargt.
Se aleg nicte hotare la 4 Iunie 1767; gi
boierul Bejanraeuca raporteaza Domnului: "Noi da
cd am vazut cinstita carte MAriei Dumitale, heam
sarit gi am straw preop si boieri de curte M4riei Dumitale gi orageni batrani gi oameni de -Vara

1) N. Iorca, Revista istorica, VIII, nr.11-12, p.

167.
www.dacoromanica.ro

-441
ci tineri ci acecti oameni au ales doi oameni ba
tr'ni ci 1au pus brazda in cap ci au mers inainte
pre unde au tinut Maftei Rocca, am ales ci am still
pit". Se arafa, in act, num- ele celor care au "um
blat" ci al celor cars au "stalpit"1).
Tin alt document, tot moldovenesc, din 30

Mai 1720, povestegte iargqi cum s'au aratat hotare

le unei mogii ci cum cei puci sa alesig5. hotarele
"au jurat acecti oameni in biserica ci au purees cu
brazda in cap ci au pus stalpi de piatra in culmaa
dealului ci deacolo au purees la vale"2).
Iata, in sfargit, un al treilea act, - ci
acesta tot moldovenesc, - din 7 Iulie 1742, in care
se povestegte iaraci ceremonialul acesta folosit la
alegerea ci fixarea hotarelor:
"Iata ca au venit inaintea Domniei Mele (An
tioh Constantin Voevod) ci inaintea alor noctri
moldovenegti boieri maxi ci mici Ion Staroste din

targul de Iagi" ci au cerut sa li se arate hotare

le unui pamans t; ci Domnul aria trimite pe Georgia

Vornicul sa face'. cercetare ci cartca domneasca sfar

cegte aga: "deci pe porunca noastra mersau vorni1) N. Iorga, Studii *i doc., VI,p.26

2) N. Iorga, loc.cit., V,p.535

www.dacoromanica.ro

-442cii acolo gi au strans oameni buni megiegi, anume

Maftei cel batran gi alti oameni buni. Dintre acegti
oameni luatu-s'au Maftei cel batran gi IoniVa Danulescu 4i au ridicat cu sufletul lor gi cu brazda in
1)
eat cum adevarat este hotarul"
.
Documentele .pe care le-am citat pan& acum

fac parte toate din tezaurul arhival al Moldovei. Nu

trebue insa de conchis ca numai in datinele moldovenegti se intalnegte ritualUl acesta al juramantului cu brazda pe cap. Daca cercetam ci in alte parti
romanegti, intalnim destul de frecvent acelagi dbiceiu, gi in Transilvania, gi in Tara Romaneasca.
Iata, de pilda, din Tara flomaneasca un document,din 24 Octomvrie 1724, care ne povestegte

cum 12 boieri ales hotarul unei mogii. "4i an dat

triigti cu piimant la oameni batrani gi i-am pus de
au marturisit inaintea noastrg, cu sufletele lor"2).

lata gi un act gorjan, din care aflam cum

s'a hotarnicit hotarul unei mocii gi cum oameni bdtrani "luand traiiti Cu pamant au mers pe unde au
gtiut ei hotarul".2).
1) Uricariul; V,p.312.
2) C.C.Glurescuo Documente
Nr.13,p.45.

in Re-vista istorica,IM,

3) GrG.Tocilescu, Eautahalt,pau.
www.dacoromanica.ro

- 411-3 -

Se hotarnicegte, la 11 Iunie 1768,hotarul

unei moqii a Manastirii Tismana, de catre 24 de boieri hotarnici; qi doeumentul ne spune cum nun c&lugar este luat far& voia lui qi este dus Cu pamantul in spinare ca sa arate hotarelen1).
Aceste trei acte din Tara Romareasca sunt
indestulitoare pentru a arata ca gi in partile aoestea ale noastre acelaqi ritual, acelagi simbolism se intalnegte la alegerea ci la fixarea hotarelor.

De aceea, nu ac prelungi cu Inca alte citate seria acestor documente marturisitoare despre
existents_ gi in parVile muntenegti a ritualului ju-

ramantului Cu brazda pe cap. Daed mai citez Inca unul - ci acesta foarte recent, din 4 Decembrie 1880 il citez toemai fiindca este foarte recent gi tocmai
pentruca el ne marturiseqte ca arhaicul sitbolism,
ea arhaicul ritual romanesc al juramantului cu brazda in cap a persistat pan& In -lele noastre qi se
intalnegte in vieata noastr& popular& pans in zilele noastre.
rovestegte actul acesta din 4 Decembrie

1880 cum s'au ales hotarele dintre mocia Talpageqti

qi Telegti gi cum mognenii satului Telegti Warturi1) Gr.G.Tolilescu, Despre legat, p* XXV*
www.dacoromanica.ro

sesc ca "au luat pamant in care& batranii ci au aria

tat ca hotarul este pe Valea Mtierii...inca-din co
pacul de garnita pe Valea Mtierii in sus dinspre
rasarit panaln rachitiw1).
Din-Transilvamia iarayi putem aduce axem
Ple-Aocdmentate atestatodre de existenVa'unui ri
tual asemanator. MA marginesc a aminti un act din
1542, in care apar acecti boiri hotarnici, ace* ti
wagrimensores" purtand brazda in cap de pe pamantul
impricinat qi alegand hotarele, jurand ca o fac. cu
2)
dreptate
.

Se alegeau, pentru pricinile acestea privi

toare la hotare, oameni batrani, ca unii ce erautfi
recto, mai in masura sa marturiseascaidup4 proprii
le for amintiri,pe unde fusesera odinioara hotare
le ce se cer alese. Adeseori in acte se trece
qi
varsta acestor batrani.
+

Sa desprindeDi, din citirea zapiaelor fleas

tre, ci un alt dbiceiu pe care-1intalnim in opera1) Al. qteftlescu, Gorjiul istoric qi pitorescip.
XXXVIII.
2) Gr.G.Tocilescu, loc.cit.,p.XXIV

www.dacoromanica.ro

4115 -

tia aceasta de alegere a hotarelor unei mogii. Cum

vechiul nostru Drept nu cunogtea principiul autori
tatii lucrului judecat gi cum, pe de altg parte,re
gistre de proprietate nu erau, ci fiecare trebuia
sit fie in nagsurg a ci dovedi la nevoe dreptul

sau

gi hotarul mogiei sale, cum aga dar oricand puteau

fi repuse in discutiune ci in pricing hotarele mo

giei, luaserg oamenii obiceiul de a insoti pe bA
tranii acegtia hotarnici, atunci cand mergeau dea
lungul hotarelor, de cate unul sau mai multi copii,
carora li se dgdea o paruialg pe tot lungul hotare
lor, ca sa tie minte, ca sg pastreze, ()data Cu a
mintirea pgruielii din copilarie, gi anaintirea ho
tarelor care se legau in mod atat de sinatitor de
pgruiald de odinioarg; gi mai tarziu, Gard vor fi
gi ei batrani, sggi aducal aminte de acele hotare
gi sg poatg m6rturisi, la nevoe, pe unde apucaserg
ei hotarul cel vechiu.
Povestegte un zapis - data lipsegte, dar
probabil :pe la 1700 - cum "Bogos fiind copilandru,
1au luat un hotarnic de chicg gi iau zis: ski tii
p54 copile minte hotarele"1).
Se hotgrnicecte mogia Melegul a Nangsti1) N. Iorga, St. si doc.,VI,p.46
www.dacoromanica.ro

- 446 -

rii So lca; gi la hotarnicie se aduc de fats "cgludiragi mid., copii ca de opt ani, ca de-or trai sa
tie inainte"" 1)
Iatil gi hotArnicia facuta. de Dinu biv armag gi Toader vornicul pentru mogia Crainicegti a
Eangstirii So lca, In cearta cu Calafindegtii. La aeast& hotarnicie calugarii aduc gi pe un btitran
Negrescu Dascalul. 4i documentul pervestegte aga:
"Negrescu Dascalul dete seam5. ca. in vremu-

rile trecute Calafindegtii ar fi avut pricing cu

cglugdrii de Solca, pentru aceste hotare. Si egind,

Preda cu egumenul de So lca gi alti caltigari de acolo, au statut intro hotar gi sta intrebat tine gtie
hotarul; gi dintre acegti oameni ce i-au purtat atunci la hotare, s'au aflat numai acel Negrescu zica'nd ca au fost copilandru gi 1-au dat de chic& arata.'ndu-i ca sa Vie minte hotarela. Deci noi,adaoca boierii hotarnici, nici pe dgnsul amintirea nu
1-am crezut, ci el a luat brazde in cap,pe obiceiu,
$i au purees la hotar" (2).
Precum se veae, in cazul acesta special,
Negrescu Dascalul a patimit la tiner:tie gi nu 1-a
folosit la bat-rano-e.
Mai cu noroc pare a fi fost un altul, ce
se numea Tanase FirVul,pe care-1 intfilnim intr tun

1) D.D.Mototolescu, in Rev.p.ist.arh.gi fil., XVI,

p.200.

2) Loc.cit.supra., p.200,nota 2.
www.dacoromanica.ro

-447
document din 15 Ianuarie 1797, gi care pavestegte

aka: "Eu Tanase Fartul am fest fag la hotaritul mo

giei gi

in minte ca ratan luat de par Angheluta gi

Smarandue, ca sa Viu minte hotarul acestei mogii de

mai sus numite, gi aka ctim ci aca marturisim in
frica lui Dumnezeu ci inaintea giudecatii"1).
4i aca s'a hotarit cum igi amintea Tanaze
Firtul.

Adaog ca gi in credintele romane se socotea

ca rasucirea urechilor folosea pentru fixarea in
memorie a unei intamplari sau a unui fapt. "Est in
aure tma memoriae locus quern tangentes antestamuru
spune Plinius.

+++
Ciltava cuvinte in ce privegte obiceiul fix6-

rii pe teren a hotarelor mociei prin semnescare u

neori constau in semnele naturale ce se aflau pe te
alteori constau in "movi
ren
vat copaciotc.,
le sapate", gi foarte deseori in pietre de hotare.
Se int&lnese frecvent, in documente,descri
se hotarele care merg din matca cutarui rata p&ni
la un stejar ars la radacina ci de acolo pant:

un nuc ce sta pe culmea dealului, pans la un

1) N. Ior7;a, St. ei doc., XVI,p.67
www.dacoromanica.ro

la
mar

din marginea drumului sau pen& la o garnita mare de

foc, ce se lase mai de vale.

Se desemnau hotarele, prin copacii, prin

vAile, prin muchiile de deal afratoare pe teren.
Alteori, mai ales cand aceste semne naturale lipseau, se sepau movile; iar de cele mai multe
on se fixau hotarele prin stelpi de piatrAi. Apare

foarte adeseori in documente formula aceasta: "pi

sA stapaneased din piatra in piatra".
Cum se putea uneori C. aceste pietre se se

afle intamplator pe teren, al% ca rostul for acolo

24 fie acela de a aralta hotarele mogieisse obipnuia
24 fie insemnati acepti stalpi de piatra hotarnici
cu o cruce; de cele mai multe on se obipnuia se. se
ingroape la rad&cina stalpului de piatrd un pumn de
cerbuni 'au de cenuge, pentru ca sa se poate cti data stalpul acela se aflii acolo ca marturieTentru
hotare,sau se aflii fAret de rost pe mogie.

Be spume un document din 20 Fevruarie 1642

chi fiind pricing in privinta hotarelor mopiei Mirepti pi fiind controversy asupra faptului de a
gti dace. pietrele afletoare intre mopia Mirepti gi
Bobiceani sent adevarate pietre de hotar,sau se aflau acolo fell de niciun rost, "s'au desgropat acea piatra dimpreuna gi nu s'au aflat sub acea
www.dacoromanica.ro

-449piatra, cum iaste obiceiul, nici carbuni, nici cenuee, ci au Post o piatra faro de ispravan1).
+ ++
Incheiu: examenul eeirii din devalmaqie,

pe care 1-am infitiqat fugar"confruntand cu ceea

ce se intampla-in atare imprejurare in proprietatea indiviza slava, ne-a prilejuit constatarea diferenVelor dintre proprietatea devalmaqe romaneasca
qi proprietatea indiviza a Slavilor inconjuratori.
Examenul acesta a inlesnit 81 desprindem aceleaqi
deosebiri intre proprietatea romaneasca qi proprie-

tatea slava pe care le-am constatat cu prilejul

examenului privitor la intrarea cuiva in devalmaqia romaneasca qi, respectiv, in indiviziunea slava.
Examenul acesta imi pare a confirma ca devalmaqia romaneasca reprezenta o forma mai evoluacleat indiviziunea slava, care indiviziund slava se infatiqa cu toate trasaturile caracteristice
ale proprietatii familiale-tip, dar pe care trasa-

1) N. Iorga, St.ei doc., XI,p.91

Faso. 29
www.dacoromanica.ro

- 450 turi ale propriet&Vii familiale nu le regAsim decat

imperfect in devAlmAoia romaneascA, in aceastd for

mA de proprietate care pierduse, prin evoluVia ei
mai indelungatA, ceva din caracterele initiale pe
care le regAseqti la institutiunea mai noul a pro
prietAVii slave, dar care se atanuaserA qi se rel.Pr.

zaserA, cu vremea, in institutiunea mai veche a pro

prietAtii romAnewti.
Mai veche aceasta proprietate romAneasca
&scat proprietatea popoarelor slave dela care s'a
crezut cA not vom fi imprumutat forma propriet6Vii
noastre de odinioarA, mai veche aceasta proprieta
te romaneascA devalmap decAt proprietatea indivi.
sa fie explicate
zA slaves, ea nu poate, ca ata
grintr'un im rumut dela Slavic con
- la Romani
locuitori sau inconjurAtori.
+ ++

SA incercAm acum sA desprindem din despi

carea mai atentA a simbolismului arhaic al jurfi
mantului cu brazda.pe cap, cateva sugestiuLi care
sg ne Omit& a lAmuri origina istorica a acestui
simbolism.
S' a.} intrebat istoricii de vechiul Drept

romanesc asupra vechimii.gi originii acestui

www.dacoromanica.ro

- 451 -

bolism al juramantului cu brazda pe capoimbolism

care se intalnegte, - la Romani, - in udicia fi,
nium regundorum gi in toate pricinile sau controversele provocate de nevoia de a fixa efectiv

pe

teren, pirtile fiecarui devalmaq.

CAtre mijlocul veacului trecut, and istoriografia romaneasca era stapanita de acel curent
romantic latinist care incerca sa explice institu-

tiunile de Drept romaneso printr'o solute de

continuitate romans, unii istorici gi jurigti romani, pornind dela ideea romanitavii vechiului
Drept consuetudinar, au formulat ipoteza ca acest
simbolism juridic al jurgmantului cu brazda pe cap
pare a fi fost impruitutat, de Romani, din vieata
juridica romans.

RaVionamentul multora din acegti jurigti

gi istorici romani este acesta: "Romanii, potrivit
celor 12 tabule, cand intentau o acViune in revendicare, cand fac ,au o vindicatio, aduceau in fats
pretorulni o buc-to. de p5mant 4114, pamantul revendi-

cat. Tot a.sa gi Romanii, and voiau sa dovedeasca

hctarele partilor for de mogie, in procese de revendicare sau in hotArnicii, luau o brazda din pamantul imPricinat, o agezau pe cap ci astfel mergeau de-alungul hotarelor ci duceau pe judecdtorul
www.dacoromanica.ro

- 452 -

hotarnic sau pe boierul hotarnic pe adev&ratele hotare" (A1.Papadopul- Calimach).

Din aceasta apropiere intre formalismul arhaic roman qi simbolismul arhaic romanesc, unii din
istoricii noqtri de Drept au tras incheerea cA exista o leggtura de filiaViune intre aceste formalisms arhaice, - roman qi romanesc, - in sensul chi

not vom fi imprumutat din vieata juridic& a inaintaqilor romanici simbolismul juralmantului cu brazda
pe cap.
+

0 intreta obiecViune se aqeaz& de-acurmeziqul acestei concluziuni. Am incercat ci eu sa supun unui examen critic simbolismul arhaic romanesc
de care vorbim, pentru a-i lamuzi. originile L,torice, fie confirdnd, fie infirrand teoria 1at!-4,taVII lui. Voiu reface aiaope scurt, acest exam3n.
Am spus ca 4e-aourmeziol ipotezei originii
romans a simbolismmlui romanesc as ageaza o intreita obiecViune.
Mai int&iu, qi la o samara consideratiune a
faptelor, pare imprudent sti se conchida,din simpla
analogie intre formalismul roman qi simbolismul 2owww.dacoromanica.ro

-453-man, intr'un imprumut, 0 simpla incursiune in domeniul simbolismului juridic la alte popoare ne evidentiaza existents unui ritual juridic asemAnfitor
jurdmantului romanesc cu brazda pe cap is foarte

mate popoare straine, disparate gi prin desvoltarea vletii for gi prin origina for istoria; se intalnegte cu un aspect de quasi-generalitate un simbolism arhaic sensibil asemAnator simbolismului romanesc.

Iata

(pentru a nu ne duce Tad departe) :11

intalnim in vieata popular6 a Sailor din Transilva

nia, cum gi in obiceiurfle poporulul maghiar.
Ni-1 mdrturisegte, in vieata ungureasca,un
document dela 1360,printre altele care ar putea fi
citate aici, gi care povestegte aga: "Toma gi Mihail Chapy, f6rd cingatoare gi cu picloarele descate, punand pe cap o brazda - cad_ aca e obiceiul sa
juri, pe pamant - au jurat ca pamantul pe care-1
calcau in picloare gi pe care-1 stapaneau dela o
margins la alta, era proprietatea lor"1). Acseaci
versiune privitoare la un atare obiceiu ne este rarportata de un document privitor la veohiul Drept unguresc, document in cel de al 2-'111-lea veac:
1) Grimm, Antiquit. jur. germ.,p.120.
www.dacoromanica.ro

454
"reclamant, cu picioarele goaleocu capul
deScoperit,fiind pang aproape de brall bggat in pgmant, cu mans dreaptg Linea o bucatg de pgmant'pe
cregtetul capului ci jura, folosind jurgminte rituale ca din timpurile vechi; jura ca pgmAntul impricinat ii 4par-tine lui ci urmagilor lui daces va
-spun vreo minciung-sA-1 Inghita pamantul qi pe pgmantul aceLta sg nu mai crease& cleat spini gi maricini" (1).
4i in vieata Slavilor, cel putin la unele

din reamurile slave, la care hotArnicirea partilor

de movie era flout& de bgteani, de oameni hotarnici,
acegtia erau datori sg jure pe capetele lor. La
Rugi, de pilda, cond era o pricing privitoare la

hot are, sau la dreptul de stgpamize asupra unui pamAnt, se inteinea un obiceiu asemangtor simbolismului romanesc. Se tragea-la sorti, pentru ca sortul sg hotarascg care din cele doud pgrti impricinate trebuia sg faces mai intgiu inconjuxul pgmantului in litigiu. Aceea din pgrti pe care o hotgra
sortul, facea inconjurul mogiei litigioase, pe cap
purtand o brazdg de pgridnt gi afirmand sub juratant

ca

pgmantul este al sau

2)
.

1) Tri artitum *uris Hungarici tyrocinium, authoro

_
.
oane wzegiaiTlars prima, 1767,p.179.
.
2) G.Jirecek, La civilisation serbe au Moen age,
1921,p.42 g
ova eiss
ou me con em oraine et loi ancienne,p.42
www.dacoromanica.ro

-455Dac& ne-ar duce curiositatea sa cunoaqtem

vieaa unor'populatiuni dinspre Caucaz, ne-am intalni cu un obiceiu asemAnTator qi in Caucazul acesta: cel cars revendic4 un pamAnt e indatorat sa jure qi sa adune In cutele hainelor sale putin din
pfimantul impricinat. Apoi el trebue sa faca inconjurul Ddmantului impricinat, mergand pe unde sunt
hotarele qi aruncand pamAnt din p&mantul adunat in
hainele sale sa spund aca: "s1 cadd asuprd-mi blestemul dacd hotarele,aga cum le art eu,nu-mi apartin"

15
.

Putem qi la neamurile germanice sa intalnim un atare ritual.- Iatii-1 de pildd la Alamani:

"Doi vecini, in cearta asupra hotarelor for aduc
in fatal comitetului o brazdd de pAmant din locul

impricinat qi jurd, atingdnd-o cu sdbiile lor"`).

Revenind din ace aster incursiune facuta prin

viata Ungutilor qi a Saqilor,prin vieata Slavilor,

unde am aflat - cum am vazut - la Ru4i, sau, cum

adaog acum, la Polonezi, la cari In materie de hotdrnicii afli pe vecinii hotazului jurand cu brazda
pe cap, revenind din aceastd incursiune facutd prin
1) M. Kovalewski, loc.cit.

p.435

2) Grimm, RechtsalterthUmer,p.117.
www.dacoromanica.ro

- 456

vieata unora din populaViunile Caucazului, putem

ea conchidem ca un obiceiu asemanator ritualului romanesc al juramantului cu brazda pe cap se intalnegta frecvent pi ca, deci, existenVa unui stare
simbolism la Romani nu se explica neaparat printrTun imprumut pe care not Romanii it vom fi facut
dela unul sau altul din popoarele conlocuitoare sau
inconjuratoare. Adaog ch.' la mai toate popoarele

slave in vieata carora am constatat un ritual ar-

haic asemanator juramantului romanesc, acest ritual al juramantului cu brazda pe cap era indeplinit chiar de parVile insapi, apre deosebire de ce
am intalnit in vechiul Drept romanesc, unde nu par-

tile impricinate, ci martorii hotarnici indepline au acest ritual.

Asupra acestui prim punct conchid: cand

acest simbolism juridic al juramantului cu brazda

pe cap se intalnepte practicat, aproape in aceleapi
condiViunitla popoare disparate pi prin origina pi
prin &avoltare istorica, nu se poate conchide, la Romani, - decat cu mult6 reticenta, fie in sonsul romanitatii,fie in sensul neromanitatii dbiceiului romanesc.
Deci, constatarea aceasta a caracterului

de quasi-universalitate

a simbolismului arhaic

www.dacoromanica.ro

-457despre care vorbim constitue, niag spun un argument impotriva romanitaVii, dar cel puffin un argument care pune in cumpIna indoelii aceast& ipoiez& a romanitatii.

+ ++
In al doilea rand, r&mane sa cercetkm sumar daces, istoriceste, un imprumut romanesc

din

vleata roman& se poate explica, in ce privegte formalismul nostru arhaic. Cu alte cuvinte, ramane s&
vedem daces, la epoca contactului vie tii romane cu

viata inaintaqilor noqtri din Dacia, Romanii mai

aveau acel ritual care cerea prezenta unei bucati
de pamant in procesele de revendicatii.

tim ca ritualul ee care vorbim

aici,

sau mai exact vric ritual asemAndtor ritualului ro-

manesc, se intalnegte in procedura roman& cunoscuta sub numele de legis actiones.

Intr'adevir, la epoca procedurii legis
actio sacraMenti, obiectul asupra ea:1'111.a purta li-

tigiu/ trubuia s& lieprezent. Aceastfi conditiune,

a prezenVei in proces a obiectului insugi era ufor de indeplinit la o vreme foarte indepdrtata,

www.dacoromanica.ro

-458
sand nu exists o proprietate imobiliara. CAnd insA,

mai tarziu, a fost nevoe ca mencipatio qi legis actic sA fie aplicate gi la imobile, s'a pus problems
agaptgrii vechii proceduri legis actio sacraments
in rem (care initial era aplicabilA numai lucrurilor migatoare) gi la imobile.
In inforruatia lui Aulus GellusoceastA a
deTtare s'ar fi facut constrAngAnd partile impricinate gi pe magistrat sA se ducA la fats locului gi
asupra proprietAtii impricinate sA indeplineascA arhaicul ritual din procedura legis actio sacramenti
in rem.
Cicero ne dA o alter versiune: magistratul
nu se mai urnepte dela an loc la altul. El intimeazA partilor ordinul de u se transporta ele ingile
la fata locului gi, duper ce vor fi indeplinitacolo arhaicul ritual, erau rechemate in fate. magis tratului.

Mai simplA este interpretarea lui Gaius.In

lectiunea acestuia, pArtile luau o brazdA din mogia litigioasA gi asupra acestei brazde, asupra acestui fragment din imobil, asupra acestui imobil
in miniature,
dacA pot spune aga - se oficia ritualul vechei proceduri 12Eis actio sacramenti in
rem.
www.dacoromanica.ro

-459Sub forma aceasta, care apare in versiunea

lui Gaius, ritualul roman 1-am putea oarecum asemAna cu simbolismul romaneso al juramantului cu brazda pe cap. Un lucru Ins& ar fi de observat: la Romani, simbolismul acesta, sparent asemanator simbo-

lismului romAnesc, se Intalneqte 222moileimostau=

rii legis actiunilor. Cu alte cuvinte, se Intalneqte mai inainte de anul 605 a. u.c., and legea Aebutia introducese noua procedure formulara. De sigur,
lex Aebutia nu a abrogat toate actiunile legii.
Prin urmare, s' ar putea admite

ca acele

legis actions despre care avem dovezi ea au supravietuit legii Aebutia se vor fi putut perpetua pans
catre veacul al II-lea al erei crectine, cu alto cuvinte pans catre epoca romanizarii Daciei qi

ca,

deci, ele - existand Inca la aoea epoca - se vor fi

putut insinua in viata populatiunilor -acice,expliL
cand origina fornalismului nostru romanesc.
Lasam la o parte faimoasa controversa, ca-

re a pus fat& in fad pe ilu*trii mei profesori romanigti Edouard Cuq *i Paul Girard, in ce prive*te
abrogarea vechii proceduri legis actio prin lex
Aebutia dela anul 605. Mg margineso a aminti ca
in teoria lui Edouard Cuq pro cedura legis actio a
fost partial abolita prin lex Aebutia.

.,

www.dacoromanica.ro

-46o
Edouard Cuq crede ca un lucru e cert: une.
le legis actiones au supravietuit legii Aebutial) .
Doar despre condictio conchide tem ca a fost dbo
lit& prin lex Aebutia. Celelalte legis actiones:
a) actin per sacramentum in rem,

b) judicis postulatio,
o) manus injectio,
d) pignoris capio,

Ed.Cuq admite ca an supravietuit legii Aebutia.

In teoria lui P,Girard, mai categorica,

lex Aebutia nu va fi abolit nici cea de a cincea

.-

legis actio, deci nici condictiolgi cat decijtoa

te legis actiones au supravietuit faimoasei legi
Aebutia2) .
Dar aceasta controversy nu intereseaza aici
decat pentru reimproSpatarea amintirilor noastre de
Drept roman. Caci, independent de aceasta controver
sa intre ilugtrii romanigti Edouard Cuq gi Paul Gi
rard, indiferent dac. toate actiunile legii an su
cum crede Girard
pravietuit legii Aebutia,
sau
cum cre
dace numai parte din ele au-stpravietuit,
un lucru e cert pentru problema care Ile
de Cuq,
intereseaza pe noi: e ca pe vremea lui August, deci
1) Ed. Cuq, Manuel des institutions juridiques des
Romains p.851-852.
2) P.Ft.Girard, Traite de Droit romain, p.997.
www.dacoromanica.ro
)

461

inaintea contactului roman on viata dacicAt legile

Juliae judiciariae (anul 737) au dbolit definitiv

intreaga procedure a legii actiunii.
poate conchide c& in timpul cu,
ceririi ei romanizarii Daciei de eatre Romds, forma Aga dart se

lismul

arhaic roman disp&ruse din vieata juridic& a

Romanilor gi cat prin urmare, nici legionarii ro

mans, nici lictorii pretorilor romani, nici preto
rii ingigi nu au putut lea aduca in Dacia un obiceiu
juridic, un formalism arhaic care disp&ruse de mult
din propria for vieaVA, care disp&ruse de mult din
propriile for doprinderi.
Istoriceste deci,o solutiune de continui
tate roman& in viata rom&neasc& - In ce privegte ar
haicul acesta simbolism - nu star putea axplica.Is
toriceate. .0 transpunere in Dacia a acestui simbo
lism juridic roman nu e cu putintat caci siMbolis
mu' acesta disparuse din vista roman& gi nu avea cum
si apara, prin tranmisiunet in vista romaneasca.
+++

www.dacoromanica.ro

-462Incursiunea pe care am facut-o in vista car-

torva neamuri disparate, Safi, Maghiari, Rugi, Polonezi, Caucazieni,etc., la care am conste.tat existenVa unei simbolice juridice asemanatoare cu fordalismul arhaic romanesc al juramantului cu brazda pe
cap, a putut constitui nu o dovada pentru a respinge ideea romanitaVii formalismului romanesc, dar a
putut desemna cel putin un mare semn de Intrebare in
feta ipotezei romanice, nascuta - cum spuneam - din
romantismul care a dominat acum cateva decenii cercetArile istorice, juridice gi linguistice romanegti.
Dar deo& incursiunea pe care am facut-o in
vieata amintitelor popoare nu va fi constituit cleat
un mnceput de dovada, nu va fi flout decat sA desemneze un punct de intrebare In faVa ipotezei posibilitatilor de transmisiune din viava romans in viata
romaneasca a siMbolismului =strut examenul istoric
al posibilitatii unei solutiuni de continuitate din
vieata Romei In vieata Daciei romans ne-a arAtat ca
o stare solutiune de continuitate nu este de admis,
intrucat la epoca contactului romano-dac, amintirea
vechii proceduri legis actio, disparuse din viekVa
romans,, grin leges guliae judiciariae.
+ ++
www.dacoromanica.ro

-463Firegte, examenul acesta nu ar fi complet;

de aceea voi infaViga problema gi sub o alt laturd

a el, care va completa tabloul de ansamblu al simbolismului juridic rominesc al jurdmAntului cu brazda
pe cap.
Ag vrea sa fac anatomia - daces pot spune
astfel - a simbolismului juridic rom&nesc; sd fac
"une lecon d'anathomie juridique ".

Istoricegte, s'a dovedit, aga dar, ca o solutiune de continuitate din vine' romans in visa

romaneasca a simbolismului nostru nu s'ar putea eY

plica. Acura s& cercetdm ce are comun, ca trAsatura
caraoteristicgi, simbolismul rOmAnesc cu formalismul
arhaic roman. Sd ceroetdm ce este comun, - in afar&
de faptul material al simplei prezente a brazdei de
DAm'ant - sa cautdm ce este comun in spiritul, in senmml calor doull proceduri: roman

gi romineascii.

A) La Romani, actio sacramentum in rem duce

la constatarea existentei a doui pretenViuni contrarii, sprijin.td fiecare pe un jurdmant. Aga dar, a-

ceasta nu este decatIng41222112120mprocesi.

care rd mane sa fie trangant in judicio. Decionm este
cleat Drimul act al unui proces. Prin actio sacra mentum in rem se formuleaza cloud pretentiuni contra-,

rii, sprijinite fiecare pe un sacramentum. Dar Jam

www.dacoromanica.ro

dexul are sa hotAreaseA,,dintre cele douA sacramen

te, care este del adevArat.
La Rom'ai jurAmAatul cu brazda pe cap sa
te ultimul.act al maul proces. Uneori chiar, aces -.
sta oeremonie, acest ritual al jurAmktului cu braz
da pe cap are loc fArA ca macar intre parti sa fie
vreun proces;ei singura semnificatie a acestui,,
formalism este, adesea, de a fixa efectiv pe teren
hotarele asupra cArora pArtile se disesc de word.
b) In procedura legis actio per sacramen
WA nand actiunea purta asupra unui imdbil qi cAnd,
aqa dar, imobilul Iiti,gios nu putea, - prin nature
sa, - sa fie adus in fata judecAtorului (de pildA o
moqie, o corabie, o turmA de animale), brazda de pamAnt (qi respectiv o lopatA a corabiei, o oaie din
trio tura) reprezentau aceasta moefei aceasta cora.
bie, aceasta turmA. Brazda de pAmAnt era reprezen
tarea figurate in miniature a-moqiei-insAqi. La
Romani, .brazda -Au indeplirett aceeaqi functiune, nu

avea acelaei sans, aci ea era luatA de catre max6.

torii hotarniei-cari se aflau chiar pe moeia impri

cinatA ceea ce la Romani nu s'ar mai fi putut intfia
pla (lac& magistratul qi pArtile se aflau in prizen
ta imdbilului litigios. In acest caz, la Romaniori
tualul din procedura legis actio sear fi indeplinit
www.dacoromanica.ro

-465asupra imdbilului insupi

care era prezent

iar

brazda de pamant n'ar fi avut nici un sons pi nici

un rost.
c) La Romani, in vechea procedure legis
actic per.sacramentum-in rem, partile-itsasi so
foloseau de aceasta brazda de pamant
imobil in
miniature
asupra careia purta procesul; pe oats

vreme la Romani (pi documentele citate au aratato)

1122L1122221221121...EIAnDAWIE222IfLin
deplineau cu aceasta brazda de pamant ritualul Ju
ramantului, ci martorii sau boierii hotarnici, in
clipa in care faceauoperaiunea hotarniciei.
d) La Romani, data una din parVi, in prozeinabrazdei de pamant, tacPa, nu spunea nimic,
sau refuza sa spuna ceva, ea pierdea procesul; pe
cats vreme la Romani, martorii sau hotarnicii pu
teau ea refuze dea Jura pe brazda, far& ca acea
sta sa duce la oprirea sau la pierderea procesu
lui

1)
.

1) Seta in acest sens un document din 25 Iunie

1635, din care se reconstitue speta urmatoare:
se Judaea Intre calugarii dela Bangui pi un oa
recare Tanasie Vornioul un proces pentru nipte
hotare dintre Avramepti, Ruscani pi Plotunita.
Era vorba sa se tie "(lac& se ,intinde hotarul
Rupcanilor in acel helecteu la gpa PlotoniVa".
Faso. 30

www.dacoromanica.ro

- 466 La Romani, partea care ar fi ',Ames tacutA

in fata brazdei de pAmAnt attu ar fi refuzat sacra-

mentum ar fi pierdut procesul. La Romani, lucrul

nu se petrecea astfel. De altfel, acegti hotarnici
- al cdror numar v/riazgt - nu reprezentau pArtile
insAsi ci nu erau aleei de aeestea, dar de cdtre boierii insArcinaVi cu hotgrnicia, aga incest refuzul
aoestor martori hotarnici de a indeplini aacramentum nu putea sa prejudicieze de piano interesele pArVilor. Persoanele care la Romani indeplineau aceat
formalism al sacramentului nu reprezentaupArtile
in litigiu gi, de altfel, chiar daces am admite 05. a-

ceste persoane reprezentau partile, gi inert aceasta

nu ne face sti ne gAndim la ceva de esehVii romanicA;

intreadevar, la Romani exerottiul legilor actiunii

(cu excepVia lui pignoris capio) era supus'la reguDomnul alege patru boieri,ca sA aleaggt ei cAtiva
oameni buni gi bAtrani can as spuna hotarele.
1-4 au ales 12 oameni buni gi vrAnd a le puns gi
brazde in capul lor, ca sA spuie ei cu ale lor
suflete pe unde este hotarul acelei seligte, aces
oameni buni n'au vrut s is brazde pg capetele
lor gi au spus ca nu ajunge hotarul aoelei seligte Rugcani la Valea Plotonivei." 4 s'au hotArit
potrivit mArturiei lor. (Gh.GhibAnescu, Sureto

ailmate, III, p. 274-6).

www.dacoromanica.ro

467 -

la nemo alieno nomine agere _ptest qi deci nu se

putea, decAt in cazuri bine deternate, sd se exercite o aotio legis aliens tbsine.
s) La Romani, not nu intalnim acest formalism arhaic decat and este o vindicatio, pe oats
vreme la Romani intalnim formalismul asemAnAtor
chiar dacA nu e n ci un proces, ci pur gi simplu
dacA pArVile vor si-qi determine efectiv pe teren
qi adesea ohiar in buns inVelegere hotarele.

f) La Romani, brazda de pAmant Joao& rolul obieotului in litigiu, ea este o reslitigio.

sa; qi duelul juridic poartA asupra acestei res litigiosa. asupra acestei brazde de pimant; pe cats
vreme la Romani brazda era doer un simplu mijloc de

&Aura. Si intelesul care trebue dat acestei brazde de pAmAnt agezate ,pe cap se gAsegte in formula
insagi a jurAmantului: "gi pAcatul sA apese asupra
sufletului celui ce a jurat stramb, cum ii apasa
pAmantul asupra capului sAu".
g) La Romani, and vindicatio gi contra
vindicatio purtau asupra unui plimant, prezenta unei
brazde din acest pAmant era necesarA, era indispensabilA pentru ca procesul sd se poatd lega. In obiceiurile juridice romanegti, chiar dacA era o
www.dacoromanica.ro

-468
pricing, o neinVelegere intre parVi privitoare la
hotare, brazda de pfimant nu apare cleat uneori; nu

mare deseori.
h) FuncViunea brazdei de pamant nu este a
ceeasi la Romani gi la Romani. La Romani, ea repro
zint4 imobilul insugi) prezenVa ei era indispensa
bird in procedura legis actio;ea Ingaduia sa se an
Fajeze procesul, care ramanea Insa ea fie hotarit
de

udex.

FuncViunea brazdei la Romani e alta: in ore

dintele romanegti, brazda pe cap insemna un blestem
asupra capului, in caz de m6rturie mincinoasa. De
altfel, deseori funcviunea brazdei era indeplini
tA de cartea de blestem pe care o da Mitropolitul
qi cu care carte de blestem se indeplinea acelagi
ritual ca qi and ar fi fost brazda de pamant.
Aq putea cita in acest scans o carte de bles
tem din 1608, intro pricing pentru hotarele mogiei
Arefeni..Arefenii se certau cu manastirea Iezerul.
.y0i let& cum s'a flout procesul: "de fat& fiind qa
se -preoti, trei diaconi, 15 mogneni, s'a citit car
tea de blestem in trei randuri, ca sa fie bine in
Veleasg. Apoi mai intai preoVii, apoi diaconii qi
in cele din urmg mognenii, pe rand, unul cate unul
au luat cartea de blestem, au sarutato gi au puso
pe caps spunand ca daca nu spun ei drept hotarele
gi daca vor fi asuprit ei macar cu vreo palms de
www.dacoromanica.ro

- 469 loc lan&stirea Iezerul, sd apese blestemul din carte, aga cum spas& cartea pe capul lor, pe ei gi pe
copiii lor" (1).
Aga dar, aici functiunea brazdei de pamant
este implinita, In aceleaqi conditiuni ci cu acelagi ritual, de cartea de blestem.
+
+ +

Prin urmare, din aceast& anatomie a forma-

lismului roman gi a formalismului roman cred ca s'a

putut desprinde o idee precis& gi cred ca se poate
ajunge la incheerea cal vechiul formalism nu are co-

mun cu procedura roman& legis actio per sacramentum

in rem decat faptul material al prezentei brazdei
de p6mAnt, al carei sens, a carei functiune, a

ca-

rei interpretare juridic. este cu totul alta in cele doll& proceduri.

Rezum ci inchei: am supus unui examen cri-

tic destul de straw simbolismul arhait romanesc al

jur&mantului cu brazda pe cap, sidbolism care in vechiul nostru Drept se intalnegte in judicia finium
mgundorum ci foarte deseori ci in operatia fixarii

al

1) Andrei R6dulescu, Din trecutul mo nenilor arefenia. in ponyorbi

ferara,

www.dacoromanica.ro

1p.

- 470 Ilotarelor. cu privire la care pArtile pot fi si do

acord.

L-am cercetat confruntAndu-1 cu simbolismul arhaic roman asemAniitor celui roa&nesc. qi din

punat de vedere istoric nu am putut explica,la RomAni, acest simbolism printr'o soluViune de coati-.

nuitate romanicA; nu am putut constata faptul tre-

cern acestui simbolism juridic dope malurile Tibrului pe malurile DunArii, intruciit el dispiiruse de

pe marginile Tibrului cu mult mai inainte ca liotorii pretorilor romani, consultAnd augurii,
indrepte pasul cdtre malurile DunArii, unde ei aveau sA se statorniceasci.
Prin urmare, o soluViune de continuitate
nu apre de admis.

Am onus apoi unei atente anatomii acest

formalism romAnesc confruntat cu formalismul roman
qi, din acest examen intro cele doug formalisme,analogia ne-ra apArut doer ca o iluziune optic4,ni s'a
aratat doar ca un simplu miragiu ingelAtor, produs
al perspectivei romano-centrice care stiipAnise, in
romanticul veac al III-lea,: istoriografia romaneascA.
Incheiu cu constatarea ca In ce priveqte
acest formalism juridic, el nu se explica, . la Rowww.dacoromanica.ro

-471
mans, - nici printr'o continuitate de vieata juri
dicA romans, nici printr'un Imprumut tarziu slav,pe

care-1 tn1atnra constatarea existentei unui atare

simbolism la foarte multe din popoarele in vieata
cfirora 1-am cautat.

In fata aspectului de generalitate pe care-1 prezinta acest formalism juridic, Intanit la

popoarele cele mai Impr4tiate i cele mai disparate
ca origin& S desvoltare istorica, 1mi pare ca ag
fi mai aproape de adevdr daca aq Incheia in sensul

unei origini care se duce mai departe qi cleat romanizarea baZei noastre etnice din teritoriul carpato -dunarean pi decat Imprumuturile
tarzii slave.
Deci, in loc de a explica acest simbolism al Jura-

montului cu brazda pe OM sub unghiul - nu totdeauna

larg - al unei influents romane sau al unui Imprumut
tarziu slay, socotim mai sigur ea el se leaga de In
2541 istorite - mai veche decat aceasta influonti,
mai veche cleat acest imprumut, - a institutiunei
general -omeneasca a jurgmantului. "Quel vieil usage
que le Element et quelle curieuse histoire serait
Chacun prela sienne si lion venait a l'Ocrire:
nait a t4moin ses dieux ou ses ancOltres, en appelant suit sa tote leur mal6diction s'il nanguait
quelque jour -I la parole dont it devenait les ga.

www.dacoromanica.ro

472
rants...Partout, les esprits droits et simples des
peuples enfants..0ant essaye, au moyen du serment,
d'ecarter les soupcons de leur parole, au credit de
laquelle ils h'svaient que des mediocres pre-ten
tions...Ce fut certainement A propos du serment que
les premiers probl8mes de casuistique furent poses
dans le monde. Quel vieil usage que le serment et
quelle curieuse histoire serait la sienne si l' on

venait A l'ecrire!")
Vechiu, obiceiul jurAmAntului Cu brazda pe
cap se urcii mai sus de salAgluirea Slavilor pe me

leagurile romAnegti gi se duce mai departe de sosi

rea lictorilor romans pe aceste meleaguri. El se
pierde in intunericul - care nu este Intunecos de
cdt fiindcd isvoarele ne lipsesc pentru a-1 lumina
- preroman, pentru a se regAsi in insAgi istoria ge
nerals a JuramAntului.

+++
CAnd marturii hotarnici terminau ad alege
rea hotarelor, ramanea ca ele sA fie efectiv arAta
te pe teren, punAnduse "semne ". Acolo undo aseme-

1) I.Declareuil, La jutice dans les coutumes pri

mitives,in Nouv. Rev. Hist., 1111,p-.164.

www.dacoromanica.ro

- 473 nea semne se aflau pe teren - muohii de deal,

cursuri de ape qi, mai frecvent, copaci marl - ale
se arAtau cu deamAnuntul in zapisele can se seri
au dupl terminarea hotArniciei.

Data, de pi/dA, alegerea qi punerea hot&relor'unor moqii:

"$i dupre ce au cumpArat sin Toader VAtaf

qi on fiiu Eau Bajan aceste moqii cats scrise mai '-sus, an venit inaintea dregitorului Dumnealui Maroc;
vel Dvornic de qiau ales 6 megieqi cu cartea lui
anume...de an mars de au ales toate cumpArIturile
lui sin Toader VAtaf qi a lui fiiu _Eau, lui BAjan,
de titre alai siiteni din Briniqtarimgi an tras cu
funea din matca Neajlovului *i a pus semn un frasin
....gi iar au tras cu funea de la un qte jar ars la
rAdAcind ce este Maga calea ce merge la puntea po
Rii qi an tras in sus stAnjeni
pans la un gte
jar mare ce este lAngA un ulm qi iar au tras cu fu
nea pre la piscul...de sus dintr'un frasin in jos
iar stanjAni...qi an pus semn...i an tras deasupra
viilor..., dintr'un nuc ce este in rAzorul vii
tar stamjAn4 ...*i au pus semn un mar in marginea
drumului ci an tras in dumbravd pe calea Mogoegti
lor dintr'o garnitA de foe in sus iar stanjani
si
au pus semn altA gArnitA" (1).
1) Document inedit din Mai 1668 din condica modiei
BrAniqtari (Vladca) - Acte din colecVia mea.
Felul acesta de a ppne "semne", pentru a a
rata mai precis hotarele, prin arborii pe eari
hotarnicii ii planteaa, se intalnegte frecvent
qi la Roma in hotArniciile privitoare atiit la
agri publici cat qi la agri ateifinii - "Hi ta
www.dacoromanica.ro

-474-Alteori, mai ales cand aceste semne lipBeau, se stipau movilel) sau, uneorioe lAsa Intro
moqiile care trebuiau hot5rnicite o faqie de pint
oare trebuia sa rimani ne-arata. Astfeltun document

de pe la 1641-1642 ne aduce marturia hotarnia a lui

Vasile de MadArjani pentru hotarul Crivegtilor despre Pietriq qi pentru schimbarea pietrilor de hotar:
a aflat acel hotarnic "c6, au intrat Pietriganii cu
plugurile qi au stricat hotarul qi pre undo au Yost
tealina lasata pentru hotari., iaste obiceaiul tarsi
sA nu sal are, pentru aa's cunoasoli hotarul".
+ ++

De eels mai multe on Lisa se fixau hotarele cu stalpi de piatri. "Se lamuriau cu pietrii
hotarele". De undo, expresia care se intalnegte
frecvent in documente: "s stlipneasca din piatr&
in piatra".
men finiuntur terminis et aeboribus notatis et
e
su ere
ve ri us e
s
e
ante
oasis'
- olcu us
viii- e r via, e
acus,p.

1584,18,
1) De pild6, intr'un document din Septemvrie 14911492.(7000) de imparteala unei moqii se arattl.
hotarele: "movila ce-a pus-o Ivaco" gi "movila
sapata" - Gh.Ghibanescu --Surete qi isvoade, I,
p.40-42.
www.dacoromanica.ro

-475Qua se putea, uneori, ea aceste pietrii s&

se afle pe movie, fir& ca totuqi restul for s& fie
acela de a exita hotarele acestei moqii, se cbignuia adeseori fie IA as insemne aceqti st&lpi de pia1)

tra cu o cruce , fie s& se ingroape is r&dgicina

for un pumn de cArbuni sau de cenuqe. Ni spune estfel un document din 20 Februar 1642 a fiind pricin in privinta unei hotArnicii is Mireqti ci discutindu-se dac& pietrile aflitoare Intro moqia Mireqti qi Bobiceani aunt adevirate pietrii de hotar

sau s aflau acolo numai din intimplare, "s'au desgropat aces, piatri depreuni...qi nu s'au aflat suptu aceia piatr&I cum iaste ebiceaiul, nici carbuni
nici cenuig, ce au Post a piiatra far isprav&"1) .

1) Acelaqi obioeiu se intaneqte.la determinarea hotarelor qi in vechiul drept din Lorena, de pilda.
In Lorena, "la ft/auto)" - un fel de tribunal popular de oameni buni qi b&trani - , care status
in prioinibo de hotare qi fixa pe teren aceste
hotare, hot&r&qte, cum he aratgi un document frauwan din-27 Octomvrie 1687 sa se puny "semnele"
unei moqii: "...en cet endroit...une Pierre de
d'environ deux pieds a esroche proche
t6 marquee d'une croix pour servir de borne &
l'advenir ..." Ed. Bonvalot - Les Nantes en Lorraina- in "Nouvelle Revue Historique"
XIII,
1889, p.253.

2) N. Iorga, St. si doc., XI,p.91

www.dacoromanica.ro

-476
De asemenea, intro hot&rnicie flout& la Dumeniola
5 Neemvrie 1759, "s'au gisitu stalpu vechiu,oarii
s'au si cercatu si s'au g&situ bunu hotaru..."1).
++ +

Obiceiul pietrilor de hotar ar fi, dup&

unit istorici gi juristi, o amintire roman& ci e

trusca. lAsam deoparte aserViunea acestora ca, la
Romaniu-obiceiul determin&rii hotarelor grin
de piatr& ar fi de origine etrusca. Mommsen a arg
tat cl la Romani acest obiceiu nu este numai decat
etrusc, ci ea este vorba de un obiceiu comun tuturor
popoarelor greco.italice.
Intr'adevAr (de altfel s'a gi v&zut mai
sus) atat obiceiul despre care am vorbit,al Dlant&
rii de arbori drept hotare, cat gi obiceiul punerii
de pietrii as Intalnegte frequent la toate popoara,

stalpi

le vechi grecoitalice.
Vergilius, povestindune lupta dintre Ens
qi Taurus, ne spunecum Taurus, maniinduse, puce
mona, pertru a sv&rli Impotriva adversarului sfiutpo-

1) N. Iorga, St. si doe., XIX,p.30.

www.dacoromanica.ro

-477Saxum alltiquum ingens campo qui forte jacebat

Limes agro pcsitus 'item ut discerneret arvis"
Dar, daces el se Intalnegte la vechii Romani,

nu mai putin acest obiceiu este cunoscut qi altor popoare ale antichitatii. Daces it cautam la vechii E-

leni, 11 aflam; astfel In Iliada ni se

povestegte

Intr'adevar cum:

"Palastinlaturi ferind, cu mana cea sdrayanaln-

fava
"Un bolovan ce pe camp sta mare gi aspru gi
negru,
"Care fusese de mult agezat ca hotar Intre ar n .

Prin urmare, obiceiul pietrilor de hotar 11

aflam, marturisit de isvoarele cele mai vechi, atat
la Romani cat gi la Greci. Adaogam chiar ca data aqa cum.am aratat mai sus, - obiceiul fixarei hotare.
lor prin stalpi de piatra este comun tuturor popoare -

lor greco-italice, nu mai putin acelagi obiceiu se

Intalnegte ci la popoare mult mai departate gi mult
mai vechi, ceea ce este de nature a sugera oarecari
reflectiuLi mai inainte de a. formula concluzii reduoand vieata popoarelor la o actiune continua gi reciproca de imprumut.

Un popor a putut foarte bine gasi unele forwww.dacoromanica.ro

- 478 -

mule de vieat&arintrio actiune de elaborare prOprie,

far& ca s& fi Lost nicicum mevoie de a apleca urechea
la qoaptele care pot veni dela vecin, far& a fi fost
nicicum nevoie s& arunce priviri furite c&tre felul
de a trai a acestuia. Spiritul de imitatie nu a patut distruge cu totul spiritul inventiy al unui popor; astfel, daces st&panitorul unui petec de movie
vr&nd s6 qi-1 desizrt& de moqia veoinulli a facut-o
sgpand o movila, sadind un copac sau punlind un st&lp
de piatra, nu este numai deca de crezut c& a itv&tat acest lucru dela vecin. Decat acesta, nevoia este si mai mare dasc&l. Aaalogiile de structure, Intre dou& instituViuni, intre dou& Obiceiuri, nu pssupun si nu implic& numai dealt o rudenie, afar& nu-

mai dac& aceste adalogii cunt intovirkate de elemente qi de circumstante caracteristice.

lot& pentru co, pentru a ilustra ideea aceasta in leaktura cu obiceiul pietrelor de hotar, am
criutat s&-1 gisim la popoare a c&ror depArtare si a

caror istorie exclud tocmai ideea oricArui imprumut.

Int&lnim, astfel, acest obiceiu, de pilditlavechii
Chaldeeni. La aceqtia, pietrile de hotar - Koudourru - erau foarte des intrebuintate. De altiet, in
Chaldeea, aceste pietrii de hotar Joac& chiar rolul
unui titlu de proprietate. Pe ele se slip= deseori
www.dacoromanica.ro

- 479 -

diversele acte juridice care au avut loc privitor

is mogia pe care aceste pietrii se aflau1) .

Prin urmare, in feta aspectului de genera

litate a obiceiului pietrilor de hotar, ideia unui
imprumut, la poporul rom&nesc, poste ar trebui sa
lase loc ideei unei institutiuni isvorite din pro
priile lui nevoi autohtone.
+++

Am putut vedea c& hotArniciile qi purerea

"semnelor" se fdcea cu mare jur&m&nt; qi (lac& cel
care ar fi ales cu str&mbatate hotarul este lovit

- in afar& de pedeapsa pentru jur&mantul fals 2 )

qi de pIcatul care "avea sa ii apese sufletul tot
aqa cum ii apasase pe cap brazda de p&mAnt",cel ca
re ar fi indr&znit sit mute cu in4el&ciune din loc
aceste pietrii de hotar nu era mai puffin greu lovit

de blestem. Pietrile de hotar trebuiau, intriadevar,

1) Ed. Cuq, La proprieto fonciare en Chaldee. in

Nouv. Rev. fist.,, XXX,p.706.
2) v. hrisovul lui Alexandru Vod&,din 9 Sept.1658
in 1.19.1PLAI14292A2011D222-21!A_It1870,P.

47.---Sntru Jura
mantul fads.

www.dacoromanica.ro

pAstrate cu sfintenie, in aga fel inat in superstitiunile gi credintele populare "cei cars muta
1)
piatra de hotar innebunesc" .
Prin urmare, in afar& de pedeapsa - o a.
mends in boi - de care este lovit, uneori2), cel
care muta hotarul din loco ci in afar de pedeapsa
de care vorbesc pravilele de mai tArziu ,este interesant de mentionat 3fintenia cu care trebuia pAzit
un hotar; in aca chip ca, In superstitiile populare,
mutarea unei pietrii de hotar constituie un pacat
1) Raspuns la chestionarul lui Hasdeu; - din satul
Zarnegti, judetul Buzeu - Intrebarea 342 - Manuscris al Aoademiei RomAne, Nr. 3438, f. 2657757
2) V. un document din anul 1639 care vorbegte de amends (12 boi) pentru mutarea hotarelor, in Ar-

hiva IstoricUl,p.87.
3) CitAml de pildA, dispozitiile pravilei lui Vasile Lupu, a lui Matei Basarab, can se ()cup& de eel
ce se face vinovat de mutarea hotarelor; Pravila
lui Vasile Lupu; 13 134 (respectiv, Matei Basarab, glava 346 33); "Carele va muta hotarul
....de va fi mutat sangur, acestuia.sA-i fie
certaria cu bani, ca s& dzice, sa plAteascA hatalm ".

G1.13, 135 (respectiv glava 346 34):

"Cine va lua piatra hotarului sau mAcar lemn ce
va fi sAmnat hotar, de va fi gtiind ca iaste
silimn de hotar,se va certa ca un fur; Jar& de sA
va atla ea n'a ctiut, numai sA-1 batA.
www.dacoromanica.ro

- 481 -

atat de mare, incAtMumnezeu lua celui vinavat mintile.

De unde ar putea veni credinta c& semnele

de hotar sunt puse sub protectia zeilor,_a c&ror ma,

nie o aprinde cel ce mute aceste semne de hotar?N'ar

fi cu neputinta, ar fi probabil chiar, at fie vorba
de o amintire romans, daces ne gandim la textele ca-

re vorbesc, la Romani, de legile - atribuite lui Numa - care, dupe ce obligau pe cet&teni si-si delimiteze p&mantul for punand semne de hotar, consaorau
aceste semne de hotar lui Jupiter Terminus, naiad
din ele un lucru atat de sacru, twat impotriva celui care le deplasa, legea pronunta pedeapsa sacratio
capitis. S'ar putea, deci, vedea in caracterul

slant pe care it are hotarul la Romani o amintire

romans, dar n' ar fi cu neputint& s fie vorba si de
o amintire Inc& mai veche. De altfel, 4i in ce privegte aceast& institutiune a hotarului la Romani,istoricii lad nu atat o institutiune datorit& legilor
romane, ci o institutiune mai veche decat insfisi Roma. Ea pare a fi una din acele institutiuni primitive, care se intalnesc la toate popoarele italics, si
despre care se poste vorbi, la Romani, ca fiind n&scute odat& cu ins&si naterea popOrului roman.IntAlFaso. 31
www.dacoromanica.ro

- 482 -

nits la Romani, aceasta institutiune a hotarului

lucru sacru - se intalnegte nu mai putin ci la
vechii Etrusci, precum gi la vechii Eleni.
SI se explice totuqi, la Romani, acest
oaracter sacru al hotarului, printr'o amintire roma,
nA? Ar fi, poateto bung explicatie. Am fi totuci
inclinati poate sai preferim o alta: vorbind, la
Romani, despre sacratio capitis, ar fi de observat

insistenta pe care o pun scriitorii cart fac mentiu

ne despre ea, pentru a atribui institutiunea hota
rului - "lucru sacru" (Jupiter Terminus) silinte
regele Numa gi be irosea pentru a sta
tornici qi desvolta,la Romani, obiceiurile gi dragostea pentru vieata agricolg. Intr'adevdr,la un
lor pe care

popor a cairui vieata este legates de agriculture, de

pAnAnt, de mogie, nu este cleat foarte firesc ca sA

se nascg respeotul pentru hotarul mogiei gi ca a

oest hotar sa intre in credintele populare ca un
lucru sfeint, in jurul cAruia se test mai apoi, gi
superstitiile.
Prin urmare, din insggi vieata poporului
romAneac, legate, indisolubil de brazdg, din insggi
dragostea acestui popor pentru agriculturg,s'a pu
tuc aagte iubirea gi respectul aproape superstitios
pentru hotarul care, el, reprezintg in chip material
www.dacoromanica.ro

483

gi vizibil insugi dreptul de proprietate, insggi

starea agricola gi economics intemeiata pe proprie

tatea privata. N'ar fi dar nepotrivit ca si vedem,
in caracterul aproape religios pe care it are hotarrul la poporul romanesc, o consecinVA a vieVii aces
tui popor legat de pamant, fara ca numal decat ai
ne gandim a explica acest caracter printr'o aminti
re romans continuator in vieata poporului romanesc.
+ ++

Chiar de am admite ca acest caracter pe ca

re it au, is Romani, pietrile de hotar, precum gi
superstitiile populare in ce le privegte, star ex
plica printr'o amintire romans, in faptul ins ugi al

intrebuinVarii "pietrilor de hotar" nu este nimic

mai natural decat de a vedea un obiceiu isvorit din

nevoile de fiecare zi ale unui popor legat de bras

dd. Ce e mai fireac, pentru a insemna trainic hota
rul unei mogii, decat de a utiliza in locul altor
semne cart pier, piatra care, trainica, ramane ?
Obiceiul instmnarii hotarelor - prin movi
le sau pietrii se leaga *de insagi agezarea unui

popor, ca popor agricol. Este un synchronism. Pre

roman& e legatura atabill a acestui popor carpato
www.dacoromanica.ro

- 484 .-

dunArean cu pAmantul, cu moglia4re -roman e hotarul moqiei,pre,-roman e obiceiul hotArniciei hota-

relor prin stAlpi de piatra.

La aceastA concluzie se-poate aduce, de
altfel, ci o dovadA documentarK, o dovadd intemeiatA pe un izvor sigur:

Un monument epigrafic din Scythia minor

(Dobrogea) qi care se poate.fixa pe vremea lui Mar.

cu Aureliu, ne spune: "s'a aqezat stalpi de hotar

pentru tinutul cetAVii Ausdecensilor (acestia erau
Traci) in spre DaciodupA arAtArile administrato rulni cetAtei, Vexarus I....; Dacii aunt datori sA
1814 dincolO de stilpi. StAlpii de hotar ai pAmAntului oetfitii sunt de pAzit cu sfintenie".

"Avem de aface - constati TOArvan - cu

o insemnatA asezare sateascA tracicAt in fruntea
cAreia este un actor oivitatis, Vexarus. al cArui
nume este trap. Acesta, 1mpreunA Cu alt cetAtean,

hotArniceqte, dupe porunca guvernatorului,proprietatea Ausdeoensilor IncAlcatA de Daci". RaportAndu -se la aceastA inscriptie, preoum qi la altele,
autorul citat mai sus incheie: "'wisdom oe mulVi

Dadi mai tr.iau Inca pe legea qi obiceiurile lor,

pe vremea lui Marcu Aureliun

1)

1) V.PArvan, Inceputurile vieVil romane la surile..

DunArii. p.111.
www.dacoromanica.ro

485
Prin urmare, obiceiul determinfirii hotar.

relor prin stalpi de pier& ci sfinVenia cu care

se pdzesc aceste pietrii de hotar se intalnesc qi
in vies:Va poporului tracic qi aunt mArturisite de
un isvor foarte sigur. 4i sa se observe cai acest
monument epigrafic de ye vremsa lui Marcu Aureliu

qi care neaduce etirea despre obiceiul pietrilor

de hotar la vechii Traci, provine din Scythia Minor,
adica dintrio regiune unde romanizarea autohtonilor
s'a flout cu mai multa intensitate, fiinded aceasta
romanizare incepuse cu o suta de ani mai inainte decat romanizarea restului teritoriului carpato-dung.roan.
Intrladavar,"Dobrogea e mult mai bogata in
resturi antice..., caci in Dobrogea avem urmele unei culturi intensive greco-romane", pe ceind in restul teritoriului din nordul Dunarei, "nu au laisat
urme despre vieata for decat locuitorii romani sau
romanizaVi a cel mult doll& veacuri de vieatil civi-

lizata."
Daces,

prin urmare, intalnim unele obiceiuri

tracice intro regiune in care ar fi foot natural

si nu mai gasim aceste obiceiuri tracice autohtone,
- caci romanizarea se exercitase cu foarte multa inwww.dacoromanica.ro

- 486 -

teneitate in acea regiune, - este cu atft mai firesc

de alias cA, in restul provinciei tracice (chemate
mai trarziu la civilize:0.a roman& qi ai carei locui-

tori nu au fost supugi operei de romanizare deaf

cel mult dou& sute de ani) aceste obiceiuri tracice
3ai fi fost Inca mai freovente gi mai viguroase.

+++
Incheiu: diferitele obiceiuri pe care be

intelnim la fixarea hotarelor ni se par a se fi ascut, la poporul romanesc, ()data cu insaci agezarea
acestuia ca popor muncitor de brazda gi din Ins&gi
vieata lui legates de moqie, agezare care se urcA dincolo de contactul lumei dacice cu lumea roman& gi,
cu atAt mai mult,cu lumea slay& gi ni se par ca cel
putin unele din aceste obiceiuri se urea in trecutul
pre-roman, expliandu-sepprobabil,printrto continuitate de vieat& daco-tracicd.

- -- 000- --

www.dacoromanica.ro

-487 -

CONCLUZII
And acum - qi atat cat ingdduiau exigentele unui curs care, limitat in time, core totuqi sl
fie destul de cuprinzAtor pentru a.,da o imagine de
ceea ce va fi fost vechiul Drept consuetudinar romanes - am inf4igat, in primele lectiuni, izvoafrele tracice romane slave =i bizantine ale acestui Drept, fArd Ins& a .fi incercat qi BA determin
in ce mAsurd fiecare din aceste izvoare a contribuit
la formula de sintezd a Dreptului nostru.
Pentru a putea indeplini lucrul acesta,cu
alte cuvinte pentru a discrimina, in structura vechiului nostru Drept consuetudinar, contributia fiecdruia din elementele etnice care au intrat in sinteza romdneascA, s'ar cere reconstituitd gi disecaapoi, confrunt6 fiecare institutiune juridica
tata cu institutiunile corespondente sau asemAnAptoare tracice - atat cat isvoarele, destul de laaunare, ne-ar putea ingadul - apoi cu institutiunile
romane, slave qi bizantine. Acest examen ar cere o
www.dacoromanica.ro

ri,

- 488 desvoltare depAgind cu mult cadrul unui curs limi

tat in cuprinsul unui an gcolar. De aceea a trebuit
sI restrangemsubiectul nostru gi sa ne cantonAm in
marginile numai o catorva institutiuni gi in deo
sebi in marginile instituViunei dreptului de pro
prietate - cea mai de seams institutiune ci In care
se rezumA cea mai mare parte din ceea ce constituia
Dreptul
romanesc. Drept agar izvorit din legAtura
Romanului cu ogorul. De aceea, spunem ca atunci
cand se va putea reconstitui un tablou ooherent al
dreptului de proprietate la Romani, prin insugi a
oest fapt, se va fi reconstituit liniile esentiale
ale Dreptului consuetudinar romanesc. E ceea ce am
incercat, firegta sumar, sa fac in cele cateva lee
tiuni consacrate studiului dreptului de proprietate.
4i acum, rezumaud rezultatele obVinute,SA
incercAm sA le interpretdm istorict reintegrandule
in timpul for gi in mediul for social - pentru a be
da vieatA gi a be face sift ne grAiascl mai pe inte
les.
+ ++

SA incepem prin a rezuma =ale din rezul

tatel la care am ajuns prin cercetarea catormin
stitutiunt juridice romanegti in legatura cu insti
www.dacoromanica.ro

- 489 -

tatiunea dreptului de proprietate, asupra areia am

flout un mai stAruitor popas. S& infittedm aceste
rezultate in lumina dreptului roman, slay gi bizantin.

+ ++

Pentru istoriografia juridic& romAneasc& dela jumatatea veacului trecut, st&pAnit& de romantismul latinist, origina vechei noastre civilizatiuni
juridice s'ar 16muri printr'o continuitate a spiritului roman. Nu as aminti aici - dupes numele lui Al.
Papadopol-Calimach gi Vr.11Ltsail, citati in mai multe randuri in west curse decdt pe cel mai de sea-

ma interpret al gcoalei romanisteepe raposatul profesor .G.Longinescu - lucrarile celor mai multi dintre reprezentantii acestei ccoale ay-and in deosebi
valoarea literar& a unor apologii.

Pentru istoriografia dela sfArgitul veacutrecut gi dela inceputul acestui veac, explicarea originilor vechilor noastre traditiuni juridice
populate s'ar gasi intt'un glide imprumuturi tArzii
lu:.

slave gi,slavo-bizantine. Aceast& teorie, mai molt

enuntat& cleat demonstrates de Etre A.D.Xenopol gi
C. Dissescu, a Osit un cadru gtiintific in lucr1rile cu care se pOate afirma c& sla initiat gtiinta
www.dacoromanica.ro

- 490 vechiului Drept romanesc ale lui George Popovici gi

ale D-lui profesor Paul Negulescu. Voi mentiona Ca
teoria aceasta slavista a gdsit chiar gi o consacra-

re jurisprudentiala, intro hotdrire a Curii de Apel

din Craiova din 18931).
Intrebarea care se pune e aceastaanainte
de imigratiunile slave gi inainte de penetratia romanismului in Dacia, nu va fi existat oare In Dacia
o civilizatiune care nu se va fi eclipsat in fata
actiunii de romanizare sau de slavizare gi care civilizatiune va fi fost deci capabil& de a se fi per.
petuat ?
data aceasta intrebare formulate, metoda
de urmat se impune de la sine: aceea pe care am urmat-o pi despre care, data mi-ag ingadui sal cred ca

e cea mai bung, este pentru ca o a doua nu exista.

Supunand unui examen critic institutiunile juridice
romdnepti, pentru a determina intinderea pi adanci-

mea aportului romanic, slay gi slayo-bizantin, am

ajuns, - prin eliminarea sau prin reducerea la juste proportiuni a acestui aport romani2L slay sau
plavo-bizantin -, la substratul juridic preroman,
deci autohton-tracic.De sigur, acest examen nu aduce cleat prim negatives dovada autohtonismului ye1) Revista tau:Lally, 1893, anul XXII, nr. 26.
www.dacoromanica.ro

-491
chiului Drept consuetudinar romanesc, dovadA care
prinealnabgt nu ar fi indestulAtoare daca nu ar

fi coroboratd prin examenul direct al isvoarelor

- insuficiente, e drept - privitoare la vieata ju
ridic& a. aborigenilor Daciei gi apoi completatfi

prin cercetarea comparative privitoare la vieata

duridicA a unor neamuri inrudite, deal. privitoare

la vieata coboritorilor Ilirilor (Albanezii) cum qi

la vieata coboritorilor FrigoTracilor (Armenii).

Mei grupul Dacic era coordonat Tracilor, aga cum
erau coordonati Ilirii gi Frigienii,constituind

impreund marea familie tracoilirofrigiang.

De altfel, exact aceeagi metoda de Investi
gare gtiintificei a fost folositd gi in cercetarile

glotologice, pentru explicarea fenomenelor linguis

tice romAneti a cAror cercetare directs nu era cu
putintA, evul mediu romAnesc neoferind documenta
rea necesara.
+++

Sa incepem prin a ne eitua din punctul de

vedere al teoriei alatnaaLl vechiului.nostru

Drept romAnesc.

-Ganditive la ce era dreptul de preemp

tiune gi r5scumpArare, care de obiceiu_ este denu,.
www.dacoromanica.ro

- 492 mit protimis, termen bizantin pe care eu 1-am ocolit (gtiti pentru ce).

Vroiai sA-Vi vinzi parte& de mogie.Trebuia s'o faci - cum spun documentele noastre - "au
gtiinta semintiei gi a megiegilor gi din sus gi din
jos gi dimprejurul locului". 4i eanditi-avi a( la e-

poca penetratiunii romane in Dacia, la epoca Dreptuli clasic, dreptul de proprietate se infatiqa la
Roma ea o plena in re potestas - sintezA de 'us utench, fruendi, abutendi - ea, un drept exclusiv,per=
Detuu gi absolute gi-v0. veVi intreba daca printrio

traditia romanicA se poate explica conceptul romanesc al dreptului de proprietate.

and in organizaVia proprietaVii romamegti,

dreptul de a dispune al gefului familiei era marginit gi conditionat de dreptul "semintiei gi al megiesilor gi din sus gi din jos gi dimprejurul locului",

cum s'ar concilia luorul acesta cu concepVia individualist& a dreptului de proprietate roman gi Cu
autoritarismill acestuia din urma ?

Incercarea - timidA, - de a apropia institutiunea romAneasca a dreptului de preempViune gi

rAscumparare de acel drept de prioritate pe care-I
aflAm la Roma in caz de venditio bonorum (credito-

rul celei mai tars creante treand inaintea celorwww.dacoromanica.ro

- 493 -

lalti creditori qi Inaintea cognatilor), rAmdne fi

reqte o simplA incercare timidA.
Chiar qi in ce priveqte dreptul de preemp
tiune care -rezultil nu din rudenie sau vecinAtatet
Vatione sanguinis sau ratione loci, - ci dintr,un Rac=
tUmprotiraiseos a.42Ectumuo analogic!, nu se poate stagy

bili intre Dreptul clasic roman, unde acest pactum

protimiseos da:aqtere unei actiuni personale qi

Dreptul vechiu romdnesc, unde el da nagtere unei ac

tiuni reale.
Dar sa luEm uh alt mod de dobandire a proprie
tAtii: prin succesiune ab intestat. Raposatul profe
sor S.Longinescu ajunge la Incheerea ca regimul suc
cesoral ab intestat, astfel cum it aflam in vechiul
Drept romaneso, mArturiseqte o origin& romans. "In

some autorul ci
acest vechl Drept consuetudinar
tat - partagiul se fAcea per stirpes, nullo semis
discrimine potrivit regulelor de drept roman din vre
reformele aoestuialprin No

mea lui Justinian, du

velele, , 118 qi 127"

1)
.

Numai cat nu cu Dreptul justinianeu se core

confruntat vechiul drept romdnesc, ci cu dreptul ro

man In faza lui de evolutie din momentul penetratiei
1) S.G.Longinescu, Istoria Dreptului roman, nr. 252
www.dacoromanica.ro

- 494 sale in Dacia. Or, in aceasta fazes, rudenia agnatica

era Inca la baza regimului succesoral, restrictiv in

ce Drivecte pe femee, aceasta neputtind avea suae haeredes. Abia c6tre anul 178 al erei crectine, prin
senatus consultum Orfitian se face o spartural

in
principiul delegatiunei succesiunei numai intre membrii familiei agnatice, in sensul ca acest senatus
consultum cheama pe copii, Inaintea oricarui agnat,
la succesiunea mamei. Mult mai tarziu, in timpul Imperiului de Jos abia, rudenia prin femei devine generatoare de drepturi quasi egale cu acelea decurgand
din rudenia prin bdibati.
Dar chiar ci paid in vremea lui Justinian
se mai p5streaza amintirea unui sistem intemeiat pe
agnatiune gi abia prin Novelele 118 ci 127 devolutinnea succesiunei se orlinduecte pe principiul afectiunilor prezumate.
Or, vechiul Drept consuetudinar romanesc
era eg,Aitar, sub raportul vocaViunii succesorale.
Aici o precizarer mare parte din doctrina istoricojuridic& romomeasc6 sustine existenta in vechiul
Drept romanese a privilegiului masculinitatii.
Nu mi-ar fi cu putinta sa lamuresc aici controversa, prin desf&curarea unei documental./ ca -

www.dacoromanica.ro

- 495 re mi-a ing&duit sa ma inscriu in fals impotriva

acestei teze

1)

. Dar cel putin asupra unui punct a-

cordul e unanim: in Dreptul consuetudinar al Moldovei - daces asupra celui al Valahiei inch %pas& cor-

troversa
principiul egalit6tii sexelor In materie
succesorala este absolut. Deci, greu de conciliat
cu ideea unei solutiuni de continuitate juridic& romance.

Sa cercetft o altd institutiune:

raportul

dotal, collatio dotis.

In dreptul roman, dreptul civil nu obliga

pe filo& s& impart& dota cu fratii gi surorile ei,
eland se desdhide succesiunea tatalui. Explicatia
decurge din faptul 0a dota trecea in proprietatea
sotului $i c& fiica mAritata cum manu pierdea orice drept la succesiunea tat&lui sau. Cared cas&to-

ria sine manu ajunce regurd general& ci and sotului se impuse obligatiunea restitutiunii la desfa
cerea easatoriei, pretorul impuse femeii collatio
dotis,atunci and cerea bonorum possessio contra
tabulas sau unde liberi. 4i aceast& obligatiune de
report dotal se aplic& gi la dota 2r0fecticia gi
1) George Potino, Contribution a l'Otude des
gines de l'ancien Droit coutumier, p.258-29r-

www.dacoromanica.ro

-496la dota adventicia.

In vechiul drept romanesc, dota ramanea

nu sotului, ci femeii, care era obligate la rapor-

tul dotal la massa succesoraliv4i mai e o diferenVa: dreptul roman, chiar cand mai tarziu consacrA
obligatiunea raportului dotal, aplica aceasta obligatie ci la dos profecticia gi la dos adventicia .
Nu tot astfel era in dreptul romanesc, unde collatio dotis nu exista in cazui dotes adventicia.
Cat in ce privegte institutiunea popular&
romAneascA a repudiumului din culpa femeii, atragaud pierderea zestrei in folosul barbatului, m4
gandesc ca am putea asocia origina ei unei insti7
tutiuni din dreptul roman, unde intalnim acel Judicium aomesticum despre care smintegte Cato care
luaLlum atragf pierderea, dup& hotarirea arbitrilor, a zestrei, in folosul barbatului. Acest ludi7
cium domesticum ar putea fi apropiat de un obicei
romanesc despre cEre vorbegte Dimitrie Cantemir,obiceiul pierderii zestrei in caz de culpi a femeii,
cull:4 de las-Tirginitate; dectinstitutia roman&
despre care vorbegtt. Cato, ar putea fi apropiat&
de acea privata coercitia din vechiul Drept consuetudinar romanesc, despre care vorbegte cronicarul
'moldoveanA

www.dacoromanica.ro

-497Dar -dace. in Dreptul roman In faza gene-

tratiei sale in Dacia se regaseqte o actiune asemAnAtoare acestei coercitia privata rom&necti, ciao&

regasim in dreptul roman o actiune, insuficient aunoscut& (judicium de moribus) $i care la origin& ar
fi o actiune pretorian& penala, - put:and absorbi
partial dota, - abia prin Constitutiunea din 444 a
lui Teodosius $i Constantin, adic& la un moment cand
nu se mai poate presupune un imprumut rom&nesc din
Dreptul roman, s'a decretat pierderea total& a zestrei, - aga cum era in datina juridic& romaneasc&-,
in cazul unui repudium provocat de vinovitia satiei
A; mai aminti c& in vechiul Drept rom&nesc
consuetudinar, zestrea r&m&ne proprietatea sotiel

1)

care zestre, in dreptul clasic roman, trecea in proprietatea b&Aatului, acesta putand-o instr&ina fir& consimt&m&ntul femeii - exceptiune ficand pentru
imobilele italice neestimate2).
Discrepanta intro dreptul roman in faza penetratiei sale in Dacia qi dreptul vechiu rom&nesc,
in materie succesoral& qi dotalA, nu-mi pare a veni
in sprijinul teoriei romaniste a conceptiei vechiu 1) Ibidem,p.313 -315

2) Ibidem.p.300-303

Faso. 32

www.dacoromanica.ro

-498
lui drept roma-nes.

SA mai citia ih alt exemplu: am arAtat

intr'una din primele mele lectiuni ci incl pe vremea

lui Cicero, jurisprudenta roman& consacrase prin
cipiul res judicata pro veritate habetur. Ortacest

principiu al autoritatii lucrului judecat era ig

norwp de vechea conceptie juridic& romaneascA. Cu
aceeaq pricind to judecai ci to rejudecai, chiar
in fata aceluiaqi judecitor san divan, qiti era
greu sA socoteqti c& s'a incheiat judecata. Cele
dou& conceptiuni diferite caracterizand distribui
rea drepatii pe marginile TibTului qi pe tArmuri
le DunArii, numi par a da o consistent& formulei
romanitAtii vechilor traditiuni juridice roma.
neerti.

IIn ultim exemplu: am vazut cl la Romani

qi prin pAztile de munte se mai pAstra
odinioarA
pita de curAnd acest obicei,
(and era o pricinA

pentru hotare sau cand aceste hotare se cereau de

terminate, martorii hotarnici "oameni buni qi b&
trAnin, obiqnuiau sa is o brazd& pe cap din pAmAn
tul impricinat qi astfel BA jure, mergand dealun
gul hotarelor. S'a incercat de Gr.Tooilescu, de Al.
rapadopul.Calimach qi de altii, o explic are in
senaul obi acest simbolism arhaic intAlnit In 111:
www.dacoromanica.ro

- 499 dioia finium regundorum ar fi fost un 1mprumut

roman. R drept, IntAlnim la Romani un formalism aparent asemandtor, in epoca procedurii legis ac tnes gi anume in sacramentum in rem. Cando mai
tarziu, mancipatio $i; legis actio au trebuit sa fie
aplicabile la imobile, cum sacramentum in rem fusese imaginat pentru imobile puffin voluminoase,s'a

recurs la procedeul indeplinirii ceremonialului gi

ritualului roman asupra unui fragment din imobil,
asupra unei brazde de pAmAnt.
Am supus r intro lectiu6s.anterioara simbolismul arhaic rom&neso unui examen strans,con-

fruntandu-1 cu simbolismul aparent asemAndtor roman gi am cercetat ipoteza unei soluViuni-de continuitate romans in vista romAneascA.
Nu am gasit justificarea unei atare ipoteze; solutiunea de continuitate este respinsd ci pe
considerentul cd aceastA procedura 'roman& per legis
actionem disparuse la epoca cbntactului daco-roman,

gi pe constatarea ca in afar& de faptul material al

simplei figuratii a unei bucAti de brazdd, nu este
nimic comun - ca pens - intre vechiul formalism roman qi arhaicul ritual'romanesc. Analogia 1ntre aceste simboluri mi-a sparut a fi doar un miraj inrelator, produs al perspectivei romano-centrice cawww.dacoromanica.ro

- 500 -.
re dominase candva istoriografia romaneasca. qi,14-rggi, in spiritul meu a prins consistenVA indoiala
in ce privegte continuitatea spiritului juridic al
Romei in viata noastra juridicA.
CA am pastrat dela Roma graiul nostru, ca
am pastrat multe din ceremoniile gi jocurile romane
(cum de pildA sarbatoarea agresta a Rosaliilor, adusa din Italia de colonigtii romani gi raspandita in
tot Vinutul tracic dintre Marea Egee gi gurile Dungrii), ca insugi numele patronimic "Roman" 1-am pastrat, este adevarat. Dar
Peaviuridiceamintil
romane satele noastre aproape n'au pastrat-o.

Graiul nostru? Dar nu numai aici in Dacia ,

ct gi aiurea, gi in Galia, gi in Iberia, ci oriunde,
din intalnirea a cloud pcpoare - biruitor unul,biruit
celalalt - mai ucor se nacte imprumutul limbii decat
acela al sbfletului unui popor. Cat in ce privegte
argumentul dedus din linguistics, pentru Dacia trebue tinut seama gi de un alt fapt; aici au venit tot
felul de neamuri. In mijlocul lor, lirdba care se
impunea cu un mai mare prestigiu gi care slujea ca
instrument comun de comprehensiune intre ele, era
lirdba romana. Adoptarea unei limbi straine e o pro-

blema de oportunitate. Astfel, datorita acestei diversitati de neamuri, limba roman& se aclimati www.dacoromanica.ro

-501zeaza aici In Dacia, unde dobandi drept de cetate;

iar pentru celelalte diferite neamuri, autohtonui

nu mai era cleat "homo romans ", "romanus", de unde

numele patronimic al nostru "roman", nume pe care
dintre toVi coboritorii romanismului ii purtam numai
1)
noi,reprezentantii lui orientali .
Cat in ce privegte patrunderea sufletelor,
ea nu din r5sboaie se iniViaza gi nu prin rifksboaie

se desavargegte. Nicicand rasboaiele de cucerire nu

au facut vid in Vara cucerita. "Traian aduce coloni,
pentru a face din Vara dacica o Vara romans, in limite romane, gi in locul acesteia cregte o Vara dacica,de limbs romanica numai, dar in frontiere dacice gi cu sufletul dac aborigen, care se transmite
pitna la coboritorii cei mai indepartaVi

Poti
schimba graiul celui invins, care invins invaVa gra-

iul invingatorului,pentru a-i inVelege poruncile ci

a-qi ugura astfel povara. Pe pamantul cucerit, ;c1-

meni, afar& de invingator, nu poruncegte gi nu vestegte lumii despre cele ce ae intampla. Pentru restul lumii, invinsul a murit. Nu insa gi pentru e.. 2)
ternele legi ale firli"
.
1) N. Iorga, Histoire des Roumains et de.leur civilisation,p.28
2) V. Parvan, Parentalia, Anal. Acad. Rom.
247.

www.dacoromanica.ro

XLI,p.

-502Sufletul cuceritului nu s'a trsnsformat dupe sufletul cuceritorului. El ramane sufletul omului
VArii. Ceea ce omul acesta a fost ca rasa, a ramas.
Maya zeci de mii de coloni militari la Napoca, la
Apulum, la Porolissum, ca gi in castrele de aiurea,
cateTa mii de imigranVi pe drumurile Daciei, prin
targuri qi orageonu au fost deajuns pentru a schimba sangele multimei aborigene. Sangele acesteia- absoarbe pe al nouilor veniti. Atata do ar.

Surprinde constatarea ea vechiul

nostru
drept consuetudinar n' ar fi o mogtenire romans? Sa
.

ne gandim: oat& vreme in Dacia a inflorit o viaVa

municipals ramanl, dreptul Romei a putut Iasi aici o
organizatie capabil& de a-i anima formulele. Dar aceast& viat& de burg s'a stins dupa un veac gi jumatate, dupa 30 de lustruri de eflorescenta, gi numai
prin geniul satesc poporul acesta al nostru gi-a pastrat, dealungul veacurilor, fiinVa lui atnica.
Ar fi sa uitam ca la epoca introducerii sale
in Dacia, la epoca dreptului clasic roman, acesta
nu se rezuma intr'un sistem de axioms simple, materializate in cateva simboluri, susceptibile de a pa-

trunde in sufletul patriarhal al Tracului din munte

gi *din vale. Ar fi si uitam ea dreptul roman era nn
sistem technic de Axiome abstracte, care ar fi greu
www.dacoromanica.ro

- 503 de potrivit cu nevoile unei Vieti simpletrustice,

cum era vimta tiranilor daoi. Dadi insUqi dreptul

lni Justinian, care se potrivea mai uqor qi mai bine nevoilor popoarelor din riisaritul european fiindol el imprumutase dela aceste popoare - dac&

insuqi acest drept era Area malt pentru sufletul

color c&rora el se adresa qi dac& nu a putut el in.
frAnge cutumele r&s&ritului (de pildl, nu a putut
inlitura cutuma siriana), nu ar fi Imprudent de ad.
mis ca dreptul clasic, geometrizat qi abstract, s&
se fi putut insinua mai uvor In vista rustr& a autohtonilor Daciei? S& se tin& seam c&, pentru a
Insufleti nu sistem atilt de complex, ar fi fost
nevoie de o organizatie care, aqa cum flinta in
mijlocul unei societati de retort qi juriqti, nu
este de imaginat In mijlocul unei- populatiuni care
cinstea dreptatea in forme mai simple. 0 asemenea
organizatiune, capbil& de a anima formula le jurisprudentilor romani, aqa cum ea s'a desvoltat
sub cerul albastru al Italiei, nu poate fi imaginat& sub cerul inegal al Daciei, ai carol locuitori se strangeau pentru dragostea pimAntului lor,
pe care-1 cultivau ca insAqi dreptatea, simplu,
tiir&neste, oa 1:m14 nevoile vietii lor s1.1VA
tarInesti.
De altfel,-aoeasta esrlica - lucru insemwww.dacoromanica.ro

- 504 -

nat, asupra cAruia atrag atentiunea - pentru ce nu

am putut 'Astra mai nici una din institutiunile 22=
litice romane., Acestea se pot, intrTadevaraotrivi
cu vremurile linictite ci cu o infloritoare viata
de burg; ele star potrivit mai greu in cazul vietii
agreste din Dacia. De altfel, fenomenul acesta nu
ne este propriu noud; el nu se intalnecte numai la
poporul daco-roman te pe cele doua clinuri ale Carpatilor. El se intalnecte aidoma la poporul galo-roman din par-tile Vosgilor, ca ci la poporul ibero-roman din muntii Iberiei.
La un popor, ca ci la celelalte, organizatia social& ramase aceea a vechilor stApani ai Daciei, ai Galiei ci ai Iberiei. Ea nu a disparut in
Data spiritului latin, pe care autohtonii Galiei,Daciei ci Iberiei ci-1 insucira, pentru a potrivi a.
cest spirit cu sufletul lor, iar nu pentru a-ci 0mori ancestralul for suflet in fata noului veniti).
Istoria penetratiei dreptului roman In prcvinciile orientale ale Imperiului reveleazA, In
plus, un fapt de care istoricul roman se cere a tine seam in interpretarile sale: romanizarea imperiului, din punct de vedere legislativ - cu tot e1) Camille Jullian, De la Gaule A la France,p.175
www.dacoromanica.ro

-505
fortul fAcut'in acest seas - era, Inca la epoca lui
Diocletian (284-305), foarte departe de a fi dealt
vargita. Cu tot efortul lui Diocletian, de genera,-

lizare a dreptului roman, unitatea de legislatie e

ra foarte departe de a fi desayArgiti, iar cutumele
locale constituiau Inca regula. Cum deci ea admitem
ca numai pentru Dacia aceasta romaniz are, din punct
de vedere legislativ, a putut fi terminatA la mij
locul sec. al IIIlea, and Aurelian pose capAt in
fluentei oficiale a Romei in provinciile Dunarene ?
+ ++

E momentul sa trecem mai departe si, dupe

ce am infatigat, reducand la mai juste proportii i
poteza latinitatii dreptului nostru consuetudinar,

sA analizAm doctrinaslavismului acestuia, profilAnd

pe fondul slay caracteristicile institutiunilor ro

mameti.
St a. spus: proprietatea romAneascd imbracd

forma unei devAlmAlii.

Proprietatea, in conceptia slayAlreprezin

ta o forma asemAndtoare. Deci, un imprumut romAnesc

dela Slavii conlocuitori sou inconjuratori. Ei bine,

www.dacoromanica.ro

.506au! Deosebiri esentiale,pentru o minte juridicA,a.

pax intre cele dou& conceptiuni. La Slavi, devilmAgia constituia co unitate organics, o unitate ca-.

re absorbise individualitatea juridic& a membrilor

comunitAtii. Zadruga Slavilor meridionali, mirul
Slavilor septentrionali, vervul Slavilor apuseni
dalmati, reprezint& o institutiune caracteristic&
politic& qi social&I o form& strict& a propriety.
tii familiale, care nu se regaseqte cleat in chip
imperfect la Romani.
Em. de Martonne, marele cunoscAtor al SudEstului european, aerie cA "organizarea propriet&tii familiale slave nu se gaseqte deciat in chip
foarte imperfect la Romani. In tot materialul folklorietic nu se g&seete nimic care s&-i aminteasc&
Zadruga ".

DevAlmAgia romaneascA reprezint& o form&

mai evoluat& decat forma slava a proprietAVii familiale. Caractere definite ne permit sA afirmAm c&
devIlmEia romaneasca reprezint6 o form& mai veche
cleat cea slava, mai veche ci deci mai evoluatA,o
form& care, fiinded traise mai mult& vreme, pierduse din strl.ctetea caracteristicelor primitive, din
caracteriSticile care se atenueazA as vremea, dar
pe care la Slavi le afift mai conturate, MAi striawww.dacoromanica.ro

-507 te, - cum este ci firesc la o institutiune mai noua,

mai putin evoluata, venita pe lume mai tarziu.

Am vazut care sunt caracteristicele proprietatii familiale.
a) Excluderea femeilor dela orice succesiune imobiliara. Nu o intalnim la Romani. E drept ca
doctrina istorico-juridica romaneasca este controversata asupra acestui punct, pentru dreptul valah.
Dar cel putin ea este unanima pentru dreptul moldo-.
egalitar in mod absolut sub raportul vocaiuvean
nei succesorale a femeilor.
b) Interdictia pentru geful familiei de a
testa in folosul unei persoane straine de comunitate. Nu o.intalnim la Romani.
c) Interdictia de a cuprinde,in zestretimobile. Nu o intalnim la Romani.
d) 0 diferentiere caracteristica intre regimul bunurilor dobandite causa mortis - terra aviatica - gi regimul bunurilor dobandite internrivos-.
terra aquisita. Aceasta diferentiere nu o intalnim
la Romani.
4i atunci, cand cele mai multe din carac-

teristicele proprietaVii familiale slave nu le aflam la RomAnk, eau le aflam sub o forma mai estom-

pata, cand proprietatea romaneasca se infaticeaza

www.dacoromanica.ro

-508ca o institutiune mai veche, mai evoluata ci care

pierduse conturul sail initial, ar fi greu sa conci
item aceste constatari cu ideea unui imprumut pe

care not Romanii 1am fifacut dela slavi.

De altfel, ma gandesc de catava vreme *i la
o alts problems de vechiu drept romanesc, sugeratI
de cartea clasica a lui Glotz asupra Solidaritatii
penale, ca o consecinta a formai dreptului de pro
prietate, ci degi nta*i fi prea afirmativ (intrucat
nu am ajuns la incheeri definitive), solidaritatea
aceasta penala la Romani Imi apare ca fiind mai pu
tin coherenta, mai slabita cleat solidaritatea pe
care o intalnim la Slavi. Ar fi confirmare in
sprijinul ideii ca proprietatea romaneasca reprezin
ta o forma mai veche, mai evoluata decat proprieta
tea slava.
Ar fi greu de Infaticat in cadrul nostru
restrans toate diferen-Aerele structurale intre
dreptul romaneso *i dreptul slay, in afar& de cele
atat de caracteristice, amintite mai sus, care par
a fi hotaritoare.
Peoria slavismului vechiului nostru drept

consuetudinar, acolo unde un imprumut cultural di

rect dela Slavi nu se putea demonstra, a cautat,pen
tru a nu ci parasi pozitiile,
explicatia Intr'un
www.dacoromanica.ro

- 509 imprumut indirect,pe care not Rom&nii 1-am fi facut dela alte popoare, prin mijlocirea Slavilor. i,
astfel, s'a cautat explicarea dreptului de preemptiune ca fiind datorit unui imprumut romanesc dela
Bizantinii, prin mijlocirea Slavilor. $i tot aqa
s'a cautat explicarea caracteristicei institutiuni
romanegti a juratorilor intr'un imprumut romanesc
dela popoarele germanice, in care imprumut Slavii
ar fi avut tot rolul de mijlocitori. Pentru exigentele unor pozitiuni doctrinare apriorice, s'a cautat mai departe decat ar fi trebuit adevarul, adevar care de obiceiu sta: ascuns mai aproape de privirea iscoditoare a cercetatorului.
De altfel, in sprijinul ideii ca vechea
conceptiune juridica romAneascii, in elementele sale
esentiale, nu s'a initiat din fondul slay, vin fapte istorice de indiscutabili autenticitate. Sub
stap&nirea romans, elementul autohton se mArturiseqte tenace in fata civiliza#iunii noui, superioare O. cuceritoare a Romei. Nui u*or de prezumat ea
el s' ar fi eclipsat in fats nouilor veniti Slavi.

Intampind adeseori rezistenta penetratiunea institutiunilor juridice straine, chiar atunci cand cel
ce lear primi are congtiinta superioritAtii celui
care i le da. Nu este de prezumat sau de admis ca
www.dacoromanica.ro

- 510 intreg trecutul istoric al atator generatii can

traiserA in Dacia se va fi topit ca omAtul la prima

sageata de soare primavaratec, in Lava Slavilor,a
caror civilizatie nu avea, fat& de civilizatia aulp
tohtona, nici autoritatea cuceririi, nici prestigiul superioritatii. Dimpotriva, numeroase fapte arata Ca elementele slave, anemiate prin colonizAri
in sudul Dunarii i rdmase aici,In nordul ei, LAI%
forme de organizare politica, far& coheziune,s'au
pierdut in masa elementelor indigene, care au dat,
ele

cu imprumut Slavilor, mai mult deceit aceqtia

le-au dat lor.

De sigur, von fi lasat Slavii urine in viata

noastra juridic& populard (aqa, de pilda, ne grAbim

sa mentionam institutiunea fratiei de cruce,practicat& far& simbolismul arhaic, fax% ritualul pagan
al amesecului de sange), dupA cum au lAsat masive
amintiri In vocabularul romanesc. Dar o viata psibiea sateasca intreagliei nu au lasat. qi in acest domeniu nfivalitorui s'a putrivit dupA eel navalit. aqa cum mai inainte vreme, prin veacul al II-lea, se
asimilase indigenilor Traci din Basarabia, din Moldova ci Vlahia, Iranienii-Sarmati, O. cum Mai Inainte vremearin veacul al VII-lea-VIII-lea al celeilalte ere, se asimilasera, in Transilvaniaolti
www.dacoromanica.ro

-511_
Iranieni: Scitii semi-asiatici.
4i fiindca vorbim de moptenirea slang in
limba romaneasca, limb& care cu tot imprumutul lexical masiv facut dela Slavi,nu a ajuns o limb&
slav&I ea mai amintesc pi acest fapt: termenii
slavi care se refer& la regimul proprietatii qi pe
care unii i-au citat in sprijinul unei influent()
slave hotarItoare (de exemplu, cuvantul nocina",
pentru proprietatea moptenitd),sunt mai mult termeni de cancelarie decft termeni-aflati in vorbirea curenta. 4i trebue iaraqi adaos cat in afar&
de acegti termeni, limba romaneasca are cuvinte care se urea la o epoc& pre-slava,cuvinte de origin& iliro-tracica. (msg., mosie, poptenire, vatra) de

o incontestabil mai mare frecvent4 de o mult mai

mare valoare intrinseca pi care au ramas cuvinte
caracteristice limbii romanepti, - mare parte din
terminologia slut& referitoare la dreptul de proprietate dispas&nd de multi vreme.
Am luat - au spus sustinatorii slavismului
cireptului romanesc - dela Slavi, doua institutiuni
fundamentale: voevodatul pi keneziatul. 111 marginese, referindu-m& la cercetarile, care fac autoritate in materie, ale slavistului Ion Bogdan1), a
1) Ion ogdan," Origina voevodatului la Romani. in
Anal. Acad.Rom., XXIV, 1902.
www.dacoromanica.ro

- 512 sminti ea aceste institutiuni par a nu avea strain

decat numele - voevoda gi kneazI - care a trecut la
Romani, pentru a desemna aici institutiuni care

luasera nagtere in aura de influentele straine. Institutiune militara-judiciara, la Romani, voevodatul nu este o institutiune de origina slava,dar tin
avant suprapus unui vecbiu cuvant roman (dux),deci
o institutiune care -ui datoreaza numai numele Slavilor, dar care la Romani a avut o desvoltare proprie,
rezultand din imprejurarile deosebite ale vietii for
politice.
Am citat doar cateva institutiuni juridice,
interpretate intriun ansamblu de fapte istorice gi
linguistice, care ne indrituesc a nu tmpartagi doctrina unor origini exclusiv slave a vechilor noastre
institutiuni juridice. Eli nu contest infiltratiuni
slave in desvoltarea civilizatiunii noastre juridice
populace. Pe unele le-am amintit in treacat. Nu contest nici marile merite ale acestei gcoale slaviste,
care a reactionat impotriva tezei, socotita multa
vreme ca o dogma, a originilor romanice. Aportul
slav a putut nuanta oarecari temeiuri de viata juridica romaneasca, dar nia creeat dintr'o bucata aceasta viata.
++t
www.dacoromanica.ro

- 513 -

Cat in ce privegte inrauririle bizantine in

vieata juridica romaneasca, asupra for nu vom starui

acum mai molt. Intaiu, fiindca asupra-le am stAruit
in prelegerile noastre anterioate; qi, in al doilea
rand, fiindca aceste inrauriri bizantine n' au fost
atat de numeroase gi de adanci, incat sa fi dat o
coloratura bizantina vechiului hostru Drept consuetudinar gi deci sa indreptateasca gi o teorie bizantinista a vechiului nostru Drept - aka cum am cunoacut
o teorie romanista gi slavistA.
+ ++

Am infatigat, in rezumat, rezultatul cerce-

tarilor noastre asupra vechiului drept consuetudinar

romanesc, privit sub raportul originilor sale. Ipoteza unor origini romane, ca gi aceea a-unor origini
slave sau slavo-bizantine nu mi-a aparut demonstrate. 0 incercare de formulare a unui sistem de com promis,
care ar explica originile vechiului drept
consuetudinar romanesc printrio sintezi de inrauriri
romane, slave ei slavo-bizantine, a Post facuta, Intre altii, de Ladislas Pic. Descompus insa in elementele sale, aoest sistem transactional intro cola
trei ipoteze nu ajunge sa explice caracterul fundaPaso. 33
www.dacoromanica.ro

-514mental al vechiului drept consuetudinar romanesc.

Am incercat a demonstra 'Dana aaum ceea ce,
din punct de vedere al originilor sale, vechiul nostru Drept nu era, 0 dovada doer prinnegativa. Ramane sa incercam a arata ceea ce era acest drept, din
punct de vedere al originilor sale.
+
+ +

Poporul cel mare al Tracilor, pe care Grecii it socoteau e3a1 cu dabgii, se afla la inceputul istoriei noastre. De sigur, gtirile directe pe

care le avem dla Traci sunt fragmentare. Dar din

aceea ca ignorim mult din vieata aceasta tracica,nu
putem ignora existenVa ei gi nisi conchide in sensul ea aceasta vieata, va fi fost inferioara. Fapte
certe arata ca,In spiritul ei,
congtiinVa vigil
psihice romanegti nu poate fi regasit& decat luand
ca punct de plecare vremea aceea tracica.
Ne-am referit la cercetarea dreptului de
proprietate. Ce putem gti in mod cert dela Traci
- am vgaut - este cE ei aunocteau dreptul de proprietate stabiles. Marturisiri literare,confirmate
de descoperiri arheologice recente, - gi pe care
la-am cercetat la vreme, - defi.nesc caracterul sedantar gi agricol al poporului tracic. Nu vom re www.dacoromanica.ro

-515lua aici demonstraVia, amplu facuta in primele prelegeri ale acestui curs.
Toate dovezile fac dovada Tracilor agricultori, cari cunogteau deci dreptul de proprietate,care drept de proprietate - pentru a face apel la marturia lui HoraViu despre obiceiul tracic, asemanator
obiceiului romanesc de a muta mereu Varina, aga ca
niciodata acelagi pamant sa nu fie lucrat doi ani
la rand - pare a fi prezentat aceleagi caractere ca
proprietatea romaneasca. Firegte, gtirile acestea
fragmentare nu constitue tot ce am fi dorit sa avem
in acest domeniu dela Traci. Dar cand in liniile generale, proprietatea romaneasca nu se explica printr'o amintire romana, slava sau bizantina, gi cand
proprietatea romaneasca se marturisegte mai veche decat contactul neamurilor slave gi mai veche cleat
contactul legionarilor romani cu locuitorii Daciei,
se pot desprinde, data nu mai mult,cel putin o pre -

zum'ie inAvOALTILcontinuitatii de.vieata tracica.

Reamintesc deasemenea ca terminologia fundamentals in acest domeniu al dreptului de proprietate
(mosie, ma, mostenire, vatra,etc.) este iliro-tracica gi, poate, e fires de admix ca aceste cuvinte
pre-romane acopar gi desemneaza o institutiune, ea
www.dacoromanica.ro

-516 insgai pre - romans.

SA reaminteso ceea ce am spus privitor la

zisul drept de preemptiune ci rascumparare. Cercetat printr'un examen paralel cu dreptul roman,slav
sau slavo-bizantin, dreptul acesta de preemptiune gi
rascumpArare nu -ci poate avea explicatiunea, - in
vieata romaneascA, - printr'un imprumut roman,slav
sau slavo-bizantin. ;tiri autentice (citez Constitutiunea din anal 391 a ImpAratilor Valentinian, Teodosius gi Arcadius, constitutiune prin care Imparatii amintiti, constatAnd existenta in provincia rli-

sariteanA a Imperiului a unui strAvechiu drept de

preemptiune, suprimd aceasta institutiune, socotind
ca este nec;rept sd oblici pe cineva a dispune de bunul sau impotriva vointei sale).4tiri autentice,
deci, dovedesc rAspicat existenta institutiunii
dreptului de preemptiune ci rascumparare in sud-estul european, la o epocA pre-romanAt gi deci cu atAt
mai mult la o epoca pre-slavo-bizantind.
Aga dart ideea unui imprumut slavo-bizantin
trebue sa cedeze pasul ideii unei institutiuni aatohton-balcanice,

deal rasArita din pdmAntul insugi

qi crescut& ci desvoltatd prin propriul joc al fenomenelor economice. IatA pentru ce am spus ca nu
ag denumi institutiunea romAneascA a dreptului de
www.dacoromanica.ro

-517preemptiune, prin cuvantul bizantin protimis.

4i, apoi, aceleapi caracteristice, - cu pri-

vire la aceasta institutiune - pe care le gasim la

not Romanii, coboritori ai Daco- Tracilor,le reg&sim aidoma la coboritoril Iliro - Frigo- Tracilor -

Albanezii pi Armenii - aka cum o dovedesc cercetd-

rile lui Francois Gibert ci ale lui Maier1) .

Prezumiunea in sprijinul ipotezei unei origini comune de caracter tracic prinde,pi prin aceasta, mai mult& consistenta.
Dar sal amintesc de felul in care se judecau
pricinile in vechiul Drept rom&nesc - care a ignorat principiul autorit&tii lucrului judecat. Asem&nAri caracteristice se regasesc la descendentii Iliro-Tracilor pi Frigp-Traoilor. i iarapi,mA galsdose - firegte, nu afirm concludent - la putinta unei origini comune.
Iata pi caracteristica ci populara institutiune a infratirii grin
tiune a cares existent& in sud-estul european se
poate constata ca fiind anterioarg sosirii Romanilor aici. Ca aceasta institutiune exista in provin-

amestinstitu-

1) H. Heoquard, La description de la Haute Albanie,

1859 pi Dr.I.Kbhler, Das Recht der Armenier.
www.dacoromanica.ro

- 518 cia orientalii a Imperiului, o dovedegte rescriptul

lui Diocletian, din anul 285, care o interzice

1)

.De

unde vine acest obiceiu? Nu e ugor s rgspundem.Herodot o amintegte pe vremea lui, ca fiind practica2)
. 0 fi,poate,gi
ta, aici in Dacia, de c5.tre Sciti
o institutiune asiatica. Dar, iaragi, ar fi de observat ca, deli se vorbegte despre Sciti, acegtia
erau, la epoca lui Herodot, tracizati, traind dupe
obiceiurile tracice. Ei nu constituiserd, aici in
Dacia, decat simple enclave iraniene in mijlocul unor populatiuni tracice masive, superioare ca numar
qi ca traditii culturale, in mijlocul carara elemen-

tele semi-asiatice scite se pierduserd, luand vieava

apoi, degi se intrebuinteaza cuvinacestor Traci.

tul 2:)(trzt., totugi el se raportd de multe on

la Traci. In acest sens intrebuinteazd gi Aristoteles cuvantul - in sens ueografic, nu in sens ethic.
Fenomenul acesta nu e izolat ci se intdlnegte ci
cand e vorba de alte populateiuni din aceastd regiune, de pildA Sarmatii, pe cari Eusebiu, Cassiodor gi
Hieronimus ti numesc "Scythae ", adic& din Cara Scitiler.

1) C. Just., lib. VI, tit. XXIV, 7

2) IV, 70.
www.dacoromanica.ro

-519Prin urmare, dovada unei institutiuni pre-.

romane autohtone o face rescriptul lui Diocletian.

Dovada, poate Inca indoelnic'6,,despre practica ace-

stei institutiuni in Tracia hordica, o schiteaz6

Herodot. 4i dac5, not tinem seamy ca nu se gasegte

in sud-estul european aceasta institutiune, practicalindu-se in aceleagi conditiuni gi cu aceleagi particularitati, decdt la Romani ci la Albanezi,oricat
am fi de prudenti, nu am putea sa nu ne gdadim la o
origina comung. 4i, pe deasupra, dacd vom lua seama ca aceeagi institutiune, cu aceleagi particularitati, se reg5sette gi la Armeni gi daca socotim
ca Dacii, Ilirii gi Frigo-Tracii formeaza o familia
aparte in lumea indo-europeand, conjectura unei origini comune tracice 1mi pare ca prinde consistenNu as mai cita gi alte institutiuni in care am fi putut afla amintiri stravechi pre-romane.
Chiar institutiunea jurgtorilor, dac6 o cercetAm
comparativ cu institutiunea asemanatoare, pe care
o gasin in vieata coboritorilor Iliro-Tracilor, imi
pare c&-gi intinde destul de departe rAdacinile sale.

+++
www.dacoromanica.ro

-520
Consideratiuni istorice, etnografice,filo
logice, pe de Alta parte, completeaza aceste rezul
tate fragmentare. Bumeroaae monumente posterioare
romanizarii Dacilor, marturisesc despre tenacitatea
elementelor autohtone. Ele ne arata nu numai ca elementul tracic nu a fost extirpat,dar ea el a daruit
cu prisosinVa din sufletul gi din vieata sa,pentru
a statornici pe Varmurile Dunarii o civilizatiune.
Nu reiau aici dovezile aduse in acel minunat monu
ment al protoistoriei noastre care este
"Getica"
mult regretatului gi neuitatului profesor Vasile
Parvan.
Cat in ce privegte aspectul juridic al ches
tiunii, istoria Dreptului roman qi marturiile ju
risconsulVilor romani arata raspicat ca reprezentan
VII Romei lasau populatiunilor invinse legile gi o
biceiurile for anterioare cuceriii, tend ele nu a
veau nimic protivnic ordinei imperiale. Earturisi
rea lui Dlpian ar putea fi invocata in acest send).
Procesul desfagurat din intalnirea legiona
rului roman cu Varanul dacic arata ca nu invinsul
qia potrivit vieata gi sufletul sau dupa vieata
sufletul inving&torului, ci vieata gi sufletul ac2
stuia s'au otrivit du a sufletul celui invins im-

ri

1) pig., 1,3, De legibus, 34.

www.dacoromanica.ro

- 521 bogaVindu-1 gi/efinandu-1. De cand e lumea lume,

vieata tarn invinge 22(1 viesta omului. Invingatorii se unesc cu femeile invingilor gi copiii for
sunt iaragi stranepoVii inaintagilor autohtoni. FiZul traditiunii care legs de pamant genera:tine enterioare, se inoada din nou; rasa este din nou o
fiica a pamantului; caracterele vechi reaper /pi re-7
iau predominantal).

i alte consideraViuni coroboreaa in acest

sens. Etnografia constata gi ea, in tipul nostru,
trasaturi tracice. Casele risipite ici gi colo,cu
loc larg intre ele, ca pentru oameni cari iubeso
spatiul gi cerul deschis, formeaza gi astazi sate
de stravechiu tip tracic. Cat despre felul
de a
trai al nostru, el corespunde povestirii lui Diodor vorbind despre Getii cars stau pe bancile scunde de lemn, in jurul unei mese joase gi rotunde,
servindu-se de pahare de lemn, on de corn de vita, Mijloacele omului de muncit pamantul sunt ramagiVe din vremea aceea indepartata (sunt arheologi
1) V. Parvan, loc.cit., Fenomenul e acelagi ,gi in
Britania; istoria
constata in aceleagi'forme ci conditiuni; v. Andre Maurois, Histoire
d'Angleterre, p.29

www.dacoromanica.ro

- 522 cari socotesc de gilder secera ca de original nordtracica)

Identitatea vigil rurale carpato-;balcanice, in liniile ei fundamentale, oranduirea ideilor,

cu lirismul caracteristic, cu o anumita notes sentimentala care nu se intalnegte aiurea, cu arta aceea geometrical, astracta, deosebita de zoomorfis.

mul rasaritean, scitic gi sudic-elenic, muzica gi

instrumentele populare (fluerul, naiul gi buciumul
de care vorbegte in "Tristele" sale Ovidiu), in strumentele de predilectie ale Tracilor nordici ,
vieata aceasta cu identitatea ei de credinte popu
lare, dansuri gi superstitii, se explica grin ancestrala civilizaViune tracica, neincovoiata in fa_

ta civilizatiunii romane sau in fata celei slave

ci bizantine de mai tarziu.
apele noastre igi pastreaza, multe, numele for aborigen, marturisind ca odata cu numele
for au supravietuit gi elementele etnice care se
oglindisera c&ndva in undeIe lor. In aceasta materie este o confuzie de evitat: mare parte din toponimia noastra, care nu era romanica, s'a atribuit Slavilor, cand de fapt nu avea nimic
slay,
fiind toponimie pur gi simplu tracica, primita ci
transmisa de Romani.
www.dacoromanica.ro

523 -

Chiar in limba noastit - romanicA de sigur se regAsegte spiritul autohton-tracic (de pil3A articolul post pus, pe care-1 intalnim i in nail alba-

nezA - romana gi albaneza fiind limbi lexical deosebite, dar gramatic identice - ci pe care-1 gdsim ci
la Armeni - deci concludent - gi la Buls'ari, unde
cercetdrile glotologice ale lui Meillet, Brugman,
Miklosich, Vasile Bogrea *i Th. Capidan, au ardtat a
fi un fenomen linguistic imprumutat tot dela elementul tracic din Moesia). Cricat am fi de prudenti,
scrie profesorul Capidan, in deductiunile noastre nu putem sa nu conchidem ca aceste fenomene linguistice se explicA prin identitatea elementelor autohtone iliro-tracice.
+
+ +

Conchid in ce privete conceptiunea juridic& romaneascd. De sigur, pot fi discriminate influente romane, slave ci bizantine. Dar in desvoltarea istoricd a civilizatiunii rom&neqti nu exist& niciun
hiatus, ace aster civilizatiune prezentAnd,in liniile
ei largi 0. in spiritul ei, up habitus autohton de
caracter tracic.

www.dacoromanica.ro

- 524. Au adus elemente de imbogatire a civilizatiunli autohtone, legionarii romani, cars, cercetand auspiciile pe coasta Adriaticei, s' au hndreptatL cdtre
tarmul Pontului Euxin. Au adus elemente de nusntare
a acestei ciyilizatiumi Slavii can se agezaserd in

vane primitoare ale noastre. Au adus elemente de

infrumusetare reprezentantii stralucitorului Bizant.
Dar vechea civilizatiune autohtond gi vechea vieata
juridicd dacica nu a dispdrut in cliDa in care fasciile lictorilor vestird sosirea pretorului roman.
Ea a putut fi inraurit& de geniul latin gi apoi tie
spiritul slay sau bizantin, dar in formele ei esen-

tiale aceasta civilizatiune a rAmas ea insagi,pdstrandu-gi toatA puterea de propulsiuna.

Vechea ciyilizatiune juridica romaneascd
$i -a ingdcluit sd primeasca gi influente din ataxia.

In puterea pe care i -a dat-o autohtonia ei tenace,

ea a gdsit destuld suplete pentru a se imbogati gi

nuanta prin imprumuturi strane, car in supletea cu
care a eiut sd imprumute dela altii, ea a gdsit
destula putere pentru a rdmanea, dealungul veacurilor, ea insagi.
SI-ti apleci - om qi popor - urechea la a-

dierile cari yin din lumea ce to inconjoard, pentru

www.dacoromanica.ro

- 525 a prinde gi asimila ceea ce iti poate imbogati gi

manta cuprinsul vietii tale sufletegti, dar stiti

apleci urechea mai ales la poruncile iamantlilui
riff tale, pamant din care to ai nascut ci care, tot
la el, to recheama.

ta

--- 000 ---

SFARIIT

www.dacoromanica.ro

-527TIBIA DE MATERII

Ese
ROSTUL STUDIULUI ISTORIC AL DREPTULUI
ROMINESC. . . . . . . . . . . . ....
.
VECHIUL DRTUDT ROMANESC
Origini
Expansiune geografica
Conti
Drept agrar
nut social
Drept imobiliar
ISVOARELE VECHIULUI DREPT CONSUETUDINAR
ROMANESC .
I. IZVOABE TRACICE
II. IZVOARE ROMANSA
.

35

80
80
127

VIEATA IMANA IN DACIA

III. IZVOARE

13C

1 INRAURIRI SLAVE

IV. IZVOARE SI INRAURIRI BIZANTINE

DREPTUL DE PROPRIETATE
Origini qi
t
structura

175
.

DREPTUL DE PROPRIETATE TERMINOLOGII. .

STRUCTURA PROPRIETATII ROMINE;TI.
Dreptul de preopaparare giArascumparare
IESIREA DIN DEVALMA4IA ROMANEASCA
Simboluri pi ritualuri
CONCIUZII

--- 000

--

www.dacoromanica.ro

195
240

326

362

425
48?

www.dacoromanica.ro