COLEGIUL ECONOMIC P.S.

AURELIAN SLATINA
FILIERA TEHNOLOGICA PROFIL SERVICII
SPECIALIZAREA : TEHNICIAN ACTIVITATI ECONOMICE

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR

PROFESIONALE
NIVELUL: 3 DE CALIFICARE

PROFESOR INDRUMATOR,
ABSOLVENT,
SURDU IONUT
-2011-

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA TVA

CAPITOLUL II - REGIMUL TAXEI PE VALOARE ADAUGATA
CAPITOLUL III-DOCUMENTE DE EVIDENTA SI INREGISTRARE FISCALA A TVAULUI
BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect datorat la bugetul statului,

reprezentand o forma evoluata a impozitarii generale a marfurilor. Exemplul cel mai
concludent al evolutiei taxei pe valoare adaugata este Franta.
Dupa primul razboi mondial Franta a trecut la impunerea indirecta (asupra
cheltuielilor). La inceput s-a procedat la organizarea unui sistem de impunere
generala asupra cheltuielilor, care s-a manifestat prin introducerea in 1917, a taxei
proportionale asupra platitorilor, prin aplicarea de timbre pe facturi, inlocuita in 1920
prin impozitul pe cifra de afaceri (asupa nivelului vanzarilor totale). Mai tarziu, in
perioada 1925- 1936, s-au aplicat taxe unice pentru diferite produse , ajungandu-se la
peste 30 de taxe unice.
Din anul 1937 s-a instituit o alta taxa si anume taxa unica asupra productiei,
care era aplicata tuturor produselor in faza productiei acestora. Aceasta taxa a fost
urmata de o taxa asupra prestatiilor.
In 1948 se trece la sistemul platilor fractionate, in sensul ca fiecare producator
trebuie sa isi plateasca taxa asupra vanzarilor sale totale, fiind autorizat sa deduca
taxa pe care a achitat-o pentru cumpararile sale. In vederea perfectionarii taxei pe
productie se instituie impozitul indirect fundamental, cu o cota unica de 15,35%.
Aceasta evolutie este considerata drept o etapa premergatoare introducerii T.V.A.
in Franta, care a pregatit terenul pentru instituirea noului impozit. Insa, abia in
perioada 1954-1955 se trece pentru prima data in Franta la instiutirea taxei pe
valoare adaugata pentru a inlocui taxele asupra cifrei de afaceri printr-o taxa unica pe
cifra de afaceri, platita in diferite stadii ale productiei de catre diferiti producatori,
fara a fi insa un impozit cumulat. Astfel, fiecare producator avea dreptul sa deduca
taxele pe valoare adaugata suportate anterior proceselor de productie.
Reforma fiscala din anii 1954-1955 este urmata de alte reforme care au dus la
perfectionarea T.V.A. in Franta. Astfel, in 1958 regimul juridic al T.V.A. sufera o
profunda simplificare si se generalizeaza prin largirea sferei de cuprindere a
produselor, iar numarul cotelor se reduce la cinci. In anul 1966 se trece la o noua

reducere a cotelor la patru: cota normala, cota majorata, cota intermediara si cota
redusa.
Prin Legea Financiara din 29 decembrie 1978 are loc o largire a sferei de
aplicare a T.V.A. care devine astfel principalul impozit indirect si sursa de baza in
alimentarea bugetului general al statului.
Acest nou impozit a fost adoptat incepand cu 1 ianuarie 1970 de catre tarile
membre ale Pietei Comune urmarindu-se eliminarea impunerii in cascada ce se
practica prin intermediul impozitului pe cifra de afaceri. In anul 1977 s-a realizat
armonizarea definitiva a T.V.A. in tarile membre ale Uniunii Europene.
Mecanismul T.V.A. s-a extins rapid cuprinzand in prezent toate statele membre
O.C.D.E. si marea majoritate a statelor lumii a treia. Astfel, pana in 1988, TVA fost
adoptata in peste 50 de tari. De altfel, introducerea TVA este si o cerinta esentiala a
membrilor Uniunii Europene, deoarece aplicarea ei faciliteaza legaturile comerciale
intre statele membre.
Astfel, se poate vorbi de caracterul universal al taxei pe valoare adaugata.
Taxa pe valoare adaugata face parte din categoria impozitelor indirecte, fiind un
impozit indirect general pe consum, care se stabileste asupra operatiunilor privind
transferul proprietatii bunurilor, precum si asupra celor ce privesc executia de lucrari
si prestarile de servicii.
Definitiile date impozitului sunt mai multe si difera in functie de cum s-a impus si
a fost perceput acesta intr-o etapa sau alta, in cursul istoriei sale.
Astfel, Gaston Jeze defineste impozitul ca fiind o prestatie pecuniara, pretinsa pe cale
de autoritate, cu titlu definitiv si fara contraprestatie, in vederea acoperirii
cheltuielilor publice.
Lucien Mehl si Pierre Beltrame, intr-o lucrare mai recenta, definesc impozitul ca fiind
o prestatie pecuniara, pretinsa de autoritatea publica de la persoane fizice si morale,
dupa capacitatile lor contributive si fara contraprestatie determinata, in principal
pentru acoperirea cheltuielilor publice si, in mod accesoriu, cu scopuri interventioniste
ale puterii publice.

CAPITOLUL I
FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA TVA

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, aparut relativ de curand in

peisajul sistemelor fiscale din diferite state. Acest impozit are o arie de raspandire destul
de larga la nivelul globului. Pe parcursul timpului, de la aparitia acestuia in Franta in anul
1954, tot mai multe state au manifestat interes pentru introducerea lui in sistemul fiscal
propriu.
La baza aparitie taxei pe valoarea adaugata sta impozitul pe circulatia marfurilor.
Trecerea la taxa pe valoarea adaugata a facut posibila evitarea impozitarii in cascada a
circulatiei marfurilor. Prin impozitarea in cascada, care era caracteristica impozitului pe
circulatia marfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile care continea
impozitul pe circulatia marfurilor datorat anterior, ajungandu-se astfel la a calcula
impozitul afrent unui venit impozabil in cadrul caruia era cuprins impozitul datorat
anterior.
Concomitent cu Franta si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adaugata,
iar in Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit ca impozit general
pentru state, mergand ulterior pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare. O cota
prelevata din taxa pe valoarea adaugata colectata de statele Uniunii Europene constituie un
venit al bugetului Uniunii.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare
stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizata de
producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final.
Prin aplicarea taxei pe valoarea adaugata se ofera posibilitatea deducerii taxei pe
valoarea adaugata platita anterior din taxa pe valoarea adaugata colectata ca urmare a
vanzarii bunurilor si prestarii serviciilor, taxa pe valoarea adaugata care este datorata
statului reprezentand diferenta dintre taxa colectata si taxa achitata ca urmare a
cumpararilor sau beneficierii de prestarea unor servicii. Exista si unele exceptii de la

aplicarea acestui principiu, care se refera la neacordarea dreptului de deducere a taxei pe

valoatea adaugata platita la aprovizionare (reglementate expres prin actele normative),
insa, ca regula generala, putem retine deductibilitatea taxei pe valoarea adaugata.
Transparenta impozitului intervine datorita faptului ca T.V.A. datorata statului de
catre un agent economic este aferenta valorii adaugate de el la bunul respectiv.
Datorita fractionalitatii platii taxei pe valoarea adaugata, statul poate sa procure
resursele necesare desfasurarii activitatii sale treptat, pe masura realizarii bunului, nefiind
nevoie sa astepte pana la vanzarea finala.
In tara noastra, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare a urmaririi
alinierii fiscalitatii la practica tarilor dezvoltate, impozitul pe circulatia marfurilor, care
functiona ca un impozit indirect, a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata.
Aceasta inlocuire a impozitului pe circulatia marfurilor cu taxa pe valoarea adaugata
constituie o conditie ce trebuia implinita pentru a adera la Uniunea Europeana.
Pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata au fost luate o serie de masuri
referitoare la impozitul pe circulatia marfurilor, pentru a facilita trecerea de la un impozit
la altul.
Inainte de implementarea taxei pe valoarea adaugata s-a cautat sa se extinda campul
de aplicare a impozitului pe circulatia marfurilor la unele produse si prestari de servicii,
cum ar fi, de exemplu, produse agricole, activitatea postala si de telecomulnicatii,
transportul de calatori si de marfuri etc.
Taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in Romania prin Ordonanta de Guvern
nr. 3/1992, aprobata prin Legea nr.130 din decembrie 1992, legea nr. 354/2002 publicata
in Monitorul Oficial nr. 371 din 1 iunie 2002 , toate acestea fiind abrogate de noul Cod
Fiscal publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 927 din 23/12/2003 si fiind un impozit
platit atat de persoanele fizice cat si juridice a capatat o importanta foarte mare. De aceea
cunoasterea caracteristicilor acestui impozit este necesara, platitorul trebuind sa cunoasca
atat cota acestui impozit dar si operatiunile pentru care se plateste T.V.A si pe cele
exonerate de la plata.

Pentru a-si desfasura activitatile, statul are nevoie de venituri pe care si le asigura
din impozite prelevate atat de la persoanele fizice cat si juridice. Dupa trasaturile de fond
si forma, impozitele se impart in impozite directe si impozite indirecte.
Ca si n Romnia, cotele aplicate pentru taxa pe valoarea adaugata n celelalte tari
sunt cote procentuale proportionale, adica ramn neschimbate, indiferent de marimea bazei
de calcul. Avnd n vedere faptul ca ncasarile din TVA sunt influentate ntr-o mare masura
si de cotele aplicate de fiecare stat n parte, n prezentul capitol ne propunem sa prezentam
cotele ce se aplica n cteva state europene, si evolutia lor n timp, pentru a putea face o
comparatie cu situatia Romniei.
Numarul si nivelul cotelor taxei pe valoarea adaugata difera de la o tara la alta, iar
n aceeasi tara poate diferi de la o perioada la alta. Astfel, n Irlanda si Luxemburg se
utilizeaza patru cote: cota super redusa, cota redusa, cota normala si cota parking. n
Grecia, Spania, Franta, Italia, Belgia si Austria se utilizeaza trei categorii de cote: cota
redusa si cota normala pentru toate cele sase tari, cota super redusa n primele patru tari si
cota parking n ultimele doua tari. n Germania, Olanda, Suedia, Finlanda se utilizeaza
doua categorii de cote, respectiv cota redusa si cota normala, iar n Danemarca se
utilizeaza o singura cota.
Tarile precum Danemarca, Finlanda, Norvegia, Marea Britanie au optat initial
pentru introducerea unei singure cote de TVA. Danemarca a introdus pentru prima data
TVA-ul n anul 1967, cu o cota la nivelul de 10%. Singurul an n care Danemarca a utilizat
o cota redusa este 1975 (de 9,25%). Norvegia a instituit o cota unica de impozitare relativ
ridicata (20%), pe care a mentinut-o pna n prezent.
Prin Directiva referitoare la armonizarea taxei pe valoarea adaugata n statele
membre, s-a stabilit nivelul minim al cotei reduse (la 5%) si al celei normale (la 15%), fara
sa stabileasca si un plafon al acestor cote. Deci, deocamdata, s-a lasat statelor membre
libertatea de a hotar n legatura cu plafonul acestor cote n aceste conditii, o serie de tari
vest europene au procedat, dupa caz, la cresterea cotei standard (Germania, Luxemburg,
Spania) sau la reducerea, chiar desfintarea cotelor aplicate produselor de lux (Spania,
Grecia, Austria).

CAPITOLUL II
REGIMUL TAXEI PE VALOARE ADAUGATA

Impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si prestarii de

servicii, importului si exportului etc. Printre cele mai importante impozite indirecte este
taxa pe valoarea adaugata.
Taxa pe valoarea adugat este o tax care cuprinde toate fazele circuitului
economic, respectiv producia, serviciile i distribuia pn la vnzrile ctre consumatorii
finali, inclusiv.
Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adugat este un impozit
indirect care se stabilete asupra operaiilor privind transferul proprietii bunurilor i
asupra prestrilor de servicii. Este o tax unic ce se percepe n mod fracionat
corespunztor valorii adugate la fiecare stadiu al circuitului economic.
Valoarea adugat este echivalent cu diferena dintre vnzrile i cumprrile
aferente aceluiai stadiu al circuitului economic.
PERSOANE IMPOZABILE SI ACTIVITATEA ECONOMICA
Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o
maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice oricare ar fi scopul sau
rezultatul acestei activitati.
Activitatile economice cuprind activitatile producatorilor comerciantilor sau
prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor
libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea
bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de
continuitate.

Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau oricare alte persoane legate

de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice
care creeaza un raport angajator/angajat in ceea ce priveste conditiile de munca,
remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului.
Institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt
desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati
se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor activitati care
ar produce distorsiuni concurentiale daca institutiile publice ar fi tratate ca persoane
neimpozabile. Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate
in calitate de autoritati publice, dar care sunt scutite de taxa .
Institutiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele
activitati:
a) telecomunicatii;
b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de
aceeasi natura;
c) transport de bunuri si de persoane;
d) servicii prestate in porturi si aeroporturi;
e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;
f) activitatea targurilor si expozitiilor comerciale;
g) depozitarea;
h) activitatile organismelor de publicitate comerciala;
i) activitatile agentiilor de calatorie;
j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri
asemanatoare;
k) operatiunile posturilor publice de radio si televiziune.

OPERAII SUPUSE TAXEI PE VALOAREA ADUGAT

Operaiile supuse taxei pe valoarea adugat se mpart n dou mari categorii :

a) operaii care au ca efect transferul proprietii bunurilor indiferent cum se face aceasta :
vnzare, schimb de bunuri, aport la capitalul social al unei societi comerciale i n unele
cazuri chiar predarea cu titlu gratuit.
b) operaii constnd n prestarea de servicii
innd seama de natura i proveniena bunurilor operaiile supuse taxe pe valoarea
adugat se mpart potrivit legii n :
a) livrri de bunuri mobile
b) transferul proprietii bunurilor imobiliare ntre agenii economici
precum i ntre acetia i instituii sau persoane fizice.
c) prestri servicii
d) importul de bunuri i servicii
LIVRRI DE BUNURI MOBILE
Cuprind toate operaiile prin care se realizeaz dreptul de proprietate asupra bunurilor
mobile corporale indiferent de forma prin care acest transfer de proprietate se realizeaz.
Cazuri speciale de transfer de proprietate ce intr n sfera de aplicare a taxei pe
valoarea adugat potrivit legii sunt :
a) Schimburi de bunuri - Un productor de motoare schimb cu un fabricant

de

autoturisme 20 de motoare contra a un autoturism. Fiecare agent economic se

consider c a fcut o livrare de bun i este obligat la plata taxei pe valoarea
adugat chiar dac transferul proprietii bunurilor nu s-a fcut contra plat, n lei.
b) nchirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza trecerii proprietii asupra
bunurilor respective dup plata ultimei rate sau la o anumit dat.
c) Preluarea de ctre un agent economic a unor bunuri cumprate sau fabricate de
acesta n vederea folosirii lor sub orice form n scop personal sau pentru a fi puse
la dispoziia altor persoane fizice sau juridice n mod gratuit,cu unele excepii
prevzute de lege. Excepiile se refer la bunurile donate n scopuri umanitare i
pentru sprijinirea activitilor sociale, culturale, sportive, sau de protocol, reclam i
publicitate n limita plafoanelor valorice stabilite n baza legii bugetare.

TRANSFERUL BUNURILOR IMOBILIARE

Intr n sfera taxei pe valoarea adgat operaiile privind transferul proprietii
bunurilor imobiliare ntre agenii ecoomici precum i ntre acetia i instituii sau persoane
fizice.
n categoria bunurilor imobiliare n sensul taxei pe valoarea adugat se cuprind :
a) Toate construciile imobiliare prin natura lor cum sunt locuinele, vilele,
construciile industriale, comerciale, agricole.
b) Terenuri pentru construcii i cele situate n intravilan inclusiv cele aferente
localitilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate construciile
c) Bunurile de natur imobiliar care nu pot fi detaate fr a fi deteriorate
sau fr a antrena deteriorarea imobilelor ca de ex. : conducte, butoaie mari
introduse n crame, cazane montate n subsoluri tehnice, etc.
Fiecare operaie de transfer al dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau
imobil se impoziteaz distinct chiar i atunci cnd transferul se face prin intermediul mai
multor tranzacii.
PRESTRI SERVICII
Prin prestarea de servicii se nelege orice activitate rezultat dintr-un contract sau
convenie pe care o persoan se oblig s efectueze o operaiune n scopul obinerii de
profit i care nu are ca obiect livrri de bunuri.
Principalele activiti sunt :
a) Lucrri de construcii montaj Intr n categoria prestrilor de servicii numai
activitatea desfurat pentru construirea obiectivului fr ca bunul rezultat s
devin proprietatea agentului economic care l-a

realizat. Dac agentul economic

construiete n vederea vnzrii, activitatea respectiv intr n categoria

transferului proprietii imobiliare.
b) nchirierea de bunuri mobile i imobile dac n contractul de nchiriere
se prevede clauza trecerii dreptului de proprietate asupra bunului respectiv.
c) Reparaiile de orice natur dac ntr-o unitate de reparaii se realizeaz
i bunuri noi sau recondiionate n vederea vnzrii,aceast activitate
este considerat de livrare de bunuri.
d) Bunuri realizate cu materialul clientului n cazul cnd se ncaseaz

numai contravaloarea activitii de confecionare operaia se

ncandreaz la prestri servicii.
IMPORTUL DE BUNURI I SERVICII
Operaiile realizate cu bunuri sau servicii din import sunt similare celor realizate
n ar. Criteriile n funcie de care se acord scutiri de la plata taxei pe valoarea
adugat pentru livrrile de bunuri i prestri de servicii din ar sunt reglementate
prin art. 6 A din ordonan : Scutirea de tax pe valoarea adugat la unele bunuri i
servicii realizate n ar se aplic i la bunurile i serviciile similare din import, ca de
ex. : carne, lapte praf, ulei, soia, unt, medicamente.
Operaiile privind livrri de bunuri i prestri de servicii din ar sunt supuse
taxei pe valoarea adugat cu excepiile prevzute de lege,dac sunt realizate de
persoane fizice i juridice nregistrate ca ageni economici sau autorizate s
desfoare o activitate economic pe baza liberei iniiative.
Vnzrile de bunuri mobile sau imobile efectuate de persoane fizice nenregistrate n
calitate de proprietar nu sunt supuse T.V.A. - ului.
Exemple :
- vnzarea autoturismului,a locuinei i a altor bunuri personale.
- vnzarea produselor agricole din gospodria individual.
- munca prestat n baza unui contract sau a unei convenii.
Importurile de bunuri i servicii sunt supuse taxei pe valoarea adugat cu excepiile
prevzute de lege, indiferent de forma de organizare a importatorului,persoan juridic sau
persoan fizic nregistrat sau nu ca agent economic. O persoan fizic sau juridic
pltete taxa pe valoarea adugat pentru toate importurile la care pltete i taxa vamal
indiferent dac bunurile au fost introduse n ar pentru producie, investiie,
comercializare sau n scop personal.
Bunurile introduse n ar de persoane fizice nenregistrate ca ageni economici scutite
de taxa vamal sunt scutite i de taxa pe valoarea adugat.
Exemple de importuri supuse T.V.A.-lui :
- un productor de nclminte import piei supuse taxei vamale cu o cot de 5%
- o societate comercial import msline n vederea comercializrii, taxa vamal
reprezentnd 25%

- o persoan fizic introduce n ar bunuri din import pentru care pltete taxe vamale
- un productor de metale neferoase import minereu de cupru care este exceptat de taxa
vamal,nu ns i de taxa pe valoarea adugat
- o societate cu capital strin aduce n ar materii prime,materiale i subansamble scutite
de taxe vamale dar nu sunt scutite i de T.V.A.
De asemenea exista si scutiri de la plata T.V.A pentru operatiuni de interes general din
interiorul tarii:
- spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de
unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum:
spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare
medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare,
statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati;
-prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni
dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicieni
dentari;
-prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical,
conform prevederilor legale aplicabile in materie;
- transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest
scop, de catre entitati autorizate in acest sens;
-livrarile de organe, sange si lapte, de provenienta umana;
- activitatea de invatamant , formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de
servicii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate de institutiile
publice sau de alte entitati autorizate;
- livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate de caminele si cantinele organizate
pe langa institutiile publice si entitatile autorizate
-meditatiile acordate in particular de cadre didactice din domeniul invatamantului scolar,
preuniversitar si universitar;

-prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia
sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter
social;
-prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a
tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter
social;
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor
colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop
patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica,
filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a
intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de
concurenta;
- prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate
de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia
fizica;
- prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate
de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca
atare de catre Ministerul Culturii si Cultelor;
- activitatile specifice posturilor publice de radio si televiziune, altele decat activitatile de
natura comerciala;
- serviciile publice postale, precum si livrarea de bunuri aferenta acestora;
-prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale caror
operatiuni sunt scutite sau nu intra in sfera de aplicare a taxei, grupuri create in scopul
prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, in
cazul in care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de
cheltuieli comune, in limitele si in conditiile stabilite prin norme si in conditiile in care
aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale.

(2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:

a) prestarile urmatoarelor servicii financiare si bancare:
1. acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditului de catre persoana
care il acorda;
2. acordarea, negocierea si preluarea garantiilor de credit sau a garantiilor colaterale pentru
credite, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda
creditul;
3. orice operatiune, inclusiv negocierea, legata de depozite financiare si conturi curente,
plati, transferuri, debite, cecuri si alte efecte de comert, cu exceptia recuperarii de creante
si operatiunilor de factoring:
4. emiterea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu moneda nationala sau valuta ca mijloc
de plata, cu exceptia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie;
5. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni, cu exceptia administrarii si depozitarii,
cu actiuni, titluri de participare, titluri de creante, obligatiuni si alte valori mobiliare, cu
exceptia operatiunilor legate de documentele care atesta titlul de proprietate asupra
bunurilor;
6. gestionarea fondurilor comune de plasament si/sau a fondurilor comune de garantare a
creantelor, efectuata de orice entitati constituite in acest scop: operatiunile de asigurare
si/sau de reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de
asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaza astfel de
operatiuni; jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa
desfasoare astfel de activitati; livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile
pentru serviciile postale, de timbre fiscale si alte timbre similare; arendarea,
concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile

REGULILE I COTELE TAXEI PE VALOAREA ADUGAT

Principala regul,n funcie de care se stabilete dac o operaie este supus taxei pe
valoarea adugat sau nu, o constituie destinaia produselor livrate sau a serviciilor
prestate. Potrivit acestui principiu bunurile i serviciile sunt supuse taxei n ara n care se
consum,sau n aceea n care se produc, astfel c :
- bunurile i serviciile din ar sau din import sunt supuse T.V.A. dac sunt destinate
beneficiarilor din Romnia.
- bunurile i prestrile de servicii exportate nu suport tax pe valoarea adugat.
Operaiile care intr n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat se mpart n 3
categorii :
- operaii supuse taxei pe valoarea adugat la care se aplic o cot de
24%.
- operaii de export i asimilate exportului care sunt supuse cotei 0.
- operaii scutite de taxa pe valoarea adugat.
Aceste operaii sunt prevzute la art. 6 din ordonan i nu se admite extinderea lor
prin analogie.
Impozitul pe circulaia mrfurilor care se datora bugetului de stat ntr-un termen
stabilit n funcie de data ncasrii facturilor emise,taxa pe valoarea adugat se datoreaz
bugetului de stat ntr-un termen stabilit n funcie de data livrrii bunurilor sau prestrii
serviciilor.
n situaia introducerii taxei pe valoarea adugat de la 1.01.1993 toate livrrile de
bunuri i prestrile de servicii efectuate ncepnd cu aceast dat se supun taxei indiferent
de data ncheierii contractelor, a executrii produselor sau prestrii serviciilor.
Acelai regim se aplic i dac de exemplu de la 1.01.1994 se reduce sau se majoreaz
cota taxei pe valoarea adugat.
Taxa datorat bugetului de stat a T.V.A.-ului se determin de regul lunar pentru toate
livrrile de bunuri i prestrile de servicii efectuate n cursul unei luni calendaristice.
Pentru livrrile de bunuri cu decontri succesive se definitiveaz la finele lunii cantitile
efectiv livrate,se emite de ctre furnizor factura,cu data ultimei zile din luna n care s-a

fcut livrarea i se regularizeaz decontarea prin restituirea eventualelor sume achitate n

plus sau prin ncasarea diferenei n minus.
De la acest principiu sunt i derogri aprobate prin ordonan sau normele privind
taxa pe valoarea adugat rezultate din :
a) Vnzri de bunuri sau prestri de servicii cu plata n rate reglementate prin
contractele ncheiate cu beneficiarii. n astfel de situaii dei factura se
ntocmete pentru valoarea integrat a bunului sau serviciului,taxa este
exigibil numai pentru suma prevzut a fi ncasat n luna pentru care se
ntocmete decontul.
b) Prestri servicii inclusiv lucrri imobiliare condiionate de plata unor avansuri
sau a unor deconturi succesive.
c) Emiterea unei facturi sau unui alt document legal care determin exigibilitatea
taxei pe valoarea adugat chiar dac bunul sau serviciul executat nu a fost
livrat sau predat clientului.
d) Importul de bunuri i servicii.
Pentru bunuri, exigibilitatea taxei pe valoarea adugat ia natere la data
nregistrrii declaraiei vamale iar pentru serviciile din import la data recepiei de
ctre beneficiar. Rezult c importatorul este obligat s plteasc taxa pe valoarea
adugat nainte ca bunurile s fie utilizate sau comercializate.
Preluarea unor bunuri achiziionate sau fabricate de agentul economic n vederea
folosirii sub orice form sau pentru a fi puse la dispoziia altor persoane fizice sau
juridice n mod gratuit este asimilat livrrii conform art. 2.2 din ordonan.
BAZA DE IMPOZITARE
Baza de impozitare este constituit din contravaloarea n lei a bunurilor livrate i
serviciilor prestate asupra creia aplicndu-se cota de 19% se obine suma reprezentnd
taxa pe valoarea adugat.
T.V.A. nu se include n preurile i tarifele negociate ntre agenii economici i deci nu
este cuprins n baza de impozitare, fiind inclus distinct n factur.

Toate livrrile de bunuri i prestri de servicii ctre populaie, comerul cu

amnunutul, consignaii, uniti de alimentaie public preurile cuprind i taxa pe valoarea
adugat.
Formula T.V.A.-ului este :

19 * 100
119

O problem deosebit o constituie stabilirea bayei de impozitare pentru bunurile i

serviciile din import, care potrivit normelor legale este format de valoarea n vam,
determinat potrivit legii, alte taxe i accizele datorate.
Valoarea n vam trebuie s rezulte din facturi sau din alte documente emise de
exportator,care se depun la organele vamale.
Att la produsele din ar ct i la cele din import,pentru care potrivit unor
reglementri legale se datoreaz alte taxe i accize,baza de impozitare pentru T.V.A.
cuprinde aceste taxe i accize.
Nu se includ n baza de impozitare sumele achitate de furnizor sau prestator n contul
clientului i care apoi se deconteaz acestuia.
Aceste sume se includ n factur sau alt document emis de furnizor separat de suma
reprezentnd contravaloarea bunurilor sau serviciilor i taxei aferente acestora.
T.V.A. DATORAT BUGETULUI DE STAT
Termenele de plat a T.V.A. datorat bugetului de stat sunt difereniate n funcie de
natura operaiilor impozabile realizate, astfel :
a) Pn la 25 a lunii urmtoare se achit T.V.A. datorat pe luna precedent.
b) Concomitent cu plata taxelor vamale pentru bunurile din import indiferent de
calitatea importatorului.
c) O dat cu ndeplinirea formalitilor de vmuire pentru bunurile din import care
sunt exceptate sau scutite de taxe vamale dar care sunt supuse T.V.A.- ului.
d) Concomitent cu plata furnizorilor sau prestatorilor externi pentru bunurile i
serviciile din import.
e) Concomitent cu cererea naintat organului fiscal pentru scoaterea din eviden ca
pltitor de T.V.A. adugat n caz de ncetarea activitii.
Plata se poate face :

- n numerar
- cnd ncasarea se face prin ageni fiscali sau vamali.
- direct la casieria trezoreriei sau organului vamal
- prin cec cu limit de sum care se prezint organului fiscal la care s-a nregistrat
ca pltitor
- prin dispoziie de plat depus la banca unde agentul economic are cont deschis.
Organele fiscale sunt cele care controleaz modul cum se respect prevederile
normelor legale,de a calcula majorri de ntrziere pentru pli restante i de a aplica
amenzi pentru abaterile constatate care constituie contravenie.
Agenii economici care realizeaz operaiuni impozabile au obligaia asigurrii
condiiilor necesare pentru emitere documentelor,prelucrarea informaiilor i conducerea
evidenelor prevzute de reglementrile n domeniul T.V.A.-ului iar cei care au ca obiect
de activitate comerul cu amnuntul,activiti hoteliere, prestri servicii ctre populaie au
obligaia instalrii aparatelor de marcat care s corespund cerinelor privind aplicarea
taxei pe valoarea adugat.
Agenii economici vor asigura pregtirea adecvat a personalului propriu i dotarea cu
aparatur tehnic necesar realizrii n condiii optime a lucrrilor prevzute de normele
legale n domeniul taxei pe valoarea adugat.

CAPITOLUL III
DOCUMENTE DE EVIDENTA SI INREGISTRARE FISCALA A TVA-ULUI

Documentele justificative si de evidenta privind TVA sunt dispozitia de livrare,

avizul de insotire a marfii, avizul de insotire a marfii, factura fiscala, chitanta fiscala,
jurnalul pentru cumparari, jurnalul pentru vanzari si borderoul de vanzari .
Dispozitia de livrare este un document pentru eliberarea din magazie a produselor,
marfurilor sau a altor valori materiale destinate vanzarii, celor transmise pentru prelucrare
la terti, a celor aflate in custodie sau spre pastrare. Serveste ca:
- document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau altor valori
materiale destinate vanzarii;
- document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare;
- document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii, dupa caz.
Factura fiscala este un document cu regim special care atesta transferul proprietatii
unui bun catre o persoana juridica.
Jurnalul pentru cumparari serveste ca:
- jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de
servicii;
- document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila;
- document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.
Jurnalul pentru vanzari serveste ca:
- jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de
servicii;
- document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata;
- document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.
Borderoul de vanzari serveste:
- ca document de centralizare zilnica a vanzarilor (incasarilor) realizate de unitati;
- la inregistrarea vanzarilor (incasarilor) in Jurnalul pentru vanzari (cod 14-6-12/a);
- la stabilirea taxei pe valoarea adaugata colectata.

Pentru inregistrarea fiscala a agentului economic trebuie sa foloseasca:

BIBLIOGRAFIE:
1. CODUL FISCAL 1618/2008
2. Dan Grosu Saguna Drept financiar si fiscal Editura Eminescu, Bucuresti 2007
3. Taxa pe valoare adaugata in Romania -Constantin Tufan
-Ioan Tempea, Editura All
4. Finante Publice - editia a II-a 2008
Acad. prof. univ. dr. Iulian Vacarel
Prof. univ. dr. Gabriela Anghelache
5. Fiscalitate si contabilitate in cadrul firmei , Istrate C. Editura Polirom, Iasi, 2007
6.Contabilitatea financiara a societatilor comerciale, Pop V, Editia a II-a,Editura
Treira, Oradea, 2008
7. Hotararea Guvernului nr. 44/22. 01.2009 privind taxa pe valoarea adaugata;