Camera preliminar

Obiectul camerei preliminare

Obiectul procedurii camerei preliminare l constituie verificarea, dup
trimiterea n judecat, a competenei i a legalitii sesizrii
instanei, precum i verificarea legalitii administrrii probelor i a
efecturii actelor de ctre organele de urmrire penal.
Astfel, judecatorul verifica urmatoarele aspecte:
a) competenta instantei;
- se verifica daca instanta a fost sesizata cu o fapta care sa atraga
competenta respectivei instante, iar nu temeinicia acuzatiei.
b) competenta organelor de urmarire penala (cauza de N.R. a
urmaririi penale, daca sunt ndeplinite conditiile art. 282 Cod
proc. pen.);
c) legalitatea sesizarii/actului de sesizare;
Se va verifica: - daca rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalitatii
si temeiniciei de procurorul ierarhic superior;
- daca rechizitoriul cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de lege;

d) legalitatea si loialitatea administrarii probelor n

cursul urmaririi penale;

- analiza este cantonat numai n sfera legalitii.

- se va verifica daca dreptul la aparare al inculpatului a fost respectat n
cursul urmaririi penale n procesul de administrare a probatoriului, sau
daca este incident vreunul dintre cazurile de N.A. sau a daca s-a ncalcat
alte dispozitii care sa atraga sanctiunea N.R.
- NU se va verifica temeinicia sau fiabilitatea probatoriului, aptitudinea
acestuia
de
a
conduce
la
pronuntarea
unei
solutii
de
condamnare/amnare a aplicatii pedepsei/renuntare la aplicarea
pedepsei.
- NU se verifica nici pertinenta, concludenta sau utilitatea probelor.
e) legalitatea efectuarii actelor procesuale/procedurale de catre
organele de urmarire penala pentru a verifica incidenta sanctiunii
nulitatii.
- se verifica daca actele au fost efectuate potrivit legii, n ordinea
impusa de Codul de proc. pen.
- se verifica daca au fost parcurse etapele obligatorii ale urmaririi penale

Procedura camerei preliminare

Durata procedurii n camera preliminar este de cel mult 60 de

zile de la data nregistrrii cauzei la instan. Natura juridica a
termenului.
Copia certificat a rechizitoriului i, dup caz, traducerea autorizat
a acestuia se comunic inculpatului la locul de deinere ori, dup
caz, la adresa unde locuiete sau la adresa la care a solicitat
comunicarea actelor de procedur, aducndu-i-se totodat la
cunotin obiectul procedurii n camera preliminar, dreptul de ai angaja un aprtor i termenul n care, de la data comunicrii,
poate formula n scris cereri i excepii cu privire la legalitatea
administrrii probelor i a efecturii actelor de ctre organele de
urmrire penal. Termenul este stabilit de ctre judectorul de
camer preliminar, n funcie de complexitatea i particularitile
cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.
n cazurile prevazute de art. 90, asistenta juridica este obligatorie.

Dac s-au formulat cereri i excepii ori a ridicat din oficiu

excepii, judectorul de camer preliminar se pronun
asupra acestora, prin ncheiere motivat, n camera de
consiliu, cu participarea procurorului i a inculpatului
(Decizia nr. 641/11.11.2014 a Curtii Constitutionale).

n cazul n care judectorul de camer preliminar

constat neregulariti ale actului de sesizare, n cazul
n care sancioneaz potrivit art. 280 - 282 actele de
urmrire penal efectuate cu nclcarea legii ori dac
exclude una sau mai multe probe administrate,
ncheierea se comunic de ndat parchetului care a
emis rechizitoriul.
n termen de 5 zile de la comunicare, procurorul
remediaz neregularitile actului de sesizare i
comunic judectorului de camer preliminar dac
menine dispoziia de trimitere n judecat ori
solicit restituirea cauzei.

Solutiile judecatorului de camera

preliminara
1. nceperea judecatii n urmatoarele situatii:
- daca nici inculpatul si nici judecatorul de camera preliminara nu a
formulat cereri sau exceptii n termenul stabilit de judecator;
- cnd judecatorul a respins toate cererile si exceptiile formulate constand
n legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii
actelor de urmarire penala;
- daca procurorul a remediat neregularitatea rechizitoriului constatata de
judecatorul de camera preliminara, a comunicat ca mentine solutia de
trimitere n judecata si pot fi stabilite obiectul si limitele judecatii.
2. Restituie dosarul la parchet n urmatoarele situatii:
- judecatorul a constatat ca rechizitoriul este neregulamentar ntocmit,
neregularitatea nu a fost remediata de procuror n termen de 5 zile, iar
neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor
judecatii;
- judecatorul a exclus toate probele administrate n cursul urmaririi
penale.
- procurorul a solicitat restituirea n cazul n care au fost excluse o parte
din probe sau anulate unele acte procesuale/procedurale.

Contestatia

Etapa facultativa.
Termen: 3 zile de la comunicarea ncheierii judecatorului de
camera preliminara.
Titularii contestatiei: procurorul si inculpatul.
Declararea contestatiei produce urmatoarele efecte:
A) Efect suspensiv.
B) Efect devolutiv.
C) Non reformatio in peius se aplica cu privire la solutiile pe
care le poate dispune judecatorul de camera preliminara cu
ocazia solutionarii contestatiei formulate numai de inculpat.
Competenta de solutionare apartine judecatorului de
camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei
sesizate.

Dispozitii generale privind

faza de judecata

Judecata este faza procesului penal n care instanta desfasoara

activitati n vederea judecarii cauzei cu care a fost sesizata.
Etape procesuale: judecata n prima instanta si judecata n apel
(singura cale ordinara de atac).
Pe langa principiile fundamentale ale procesului penal (art. 2-12
NCPP), pentru judecata pot fi desprinse si o serie de principii
specifice:
1) Desfasurarea judecatii n sedinta publica
- sedintele de judecata sunt publice, fiind permisa participarea
oricarei persoane, inclusiv a presei.
- prezenta publicului ofera posibilitatea acestuia de a lua cunostinta
de modalitatea n care este efectuat actul de justitie.
- nu este necesar ca n sala de judecata sa fie n mod efectiv un
public la momentul desfasurarii procesului, ci ca el sa poata avea
acces la sedinta de judecata.

Publicitatea procedurilor nu constituie un principiu

absolut. Exceptii de la principiul publicitatii.

A) Daca judecarea n sedinta publica ar putea aduce atingere unor

interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane,
intereselor minorilor sau ale justitiei, instanta, la cererea procurorului,
a partilor sau din oficiu, poate declara sedinta nepublica pentru tot
cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei.
B) Daca prin audierea unui martor n sedinta publica s-ar aduce
atingere sigurantei ori demnitatii sau vietii intime a acestuia sau a
membrilor familiei sale, instanta poate declara sedinta publica la
cererea martorului (nu a altor subiecti procesuali).
Declararea sedintei nepublice se face n sedinta publica. Dispozitia
este executorie si nu poate fi supusa controlului judiciar.
2) Oralitatea sedintei de judecata
- posibilitatea participantilor la proces de a se exprima oral pe
parcursul procedurilor derulate in fata instantei.
- se asigura, astfel, publicitatea, contradictorialitatea si nemijlocirea
judecatii.

3. Egalitatea armelor

Partile trebuie sa beneficieze de un tratament egal, precum si de

mijloace egale n pregatirea si sustinerea cauzei n vederea garantarii
dreptului la un proces echitabil.
Echilibru procedural intre aparare si acuzare.
4. Principiul contradictorialitatii
Implica dreptul partilor de a lua cunostinta de toate actele dosarului
si de a le discuta n fata instantei in vederea influentarii deciziei
acesteia.
Toate mijloacele de proba, cererile sau exceptiile invocate de
procuror, persoana vatamata sau de parti ori propuse din oficiu, sunt
supuse dezbaterii contradictorii, astfel incat acuzarea si apararea sa
aiba ocazia de a-si preciza pozitia.
5) Principiul nemijlocirii
Instanta trebuie sa perceapa direct, nemijlocit mijloacele de proba ce
se administreaza, precum si sustinerile procurorului si ale partilor.
In vederea asigurarii nemijlocirii continuitatea completului de
judecata

Reglementari generale privind

faza de judecata

Judecata se desfasoara la sediul instantei. Pentru motive temeinice,

instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.
Participantii la judecata instanta de judecata, procurorul, persoana
vatamata, partile si ceilalti subiecti procesuali.
Participarea procurorului la judecata este obligatorie. Prin exceptie,
exista si situatii in care participarea procurorului este lasata la aprecierea
instantei de judecata (procedura de solutionare a cererii de recuzare).
- incalcarea dispozitiilor privind participarea obligatorie a procurorului la
sedinta de judecata atrage sanctiunea N.A.
-prin participare nu se intelege doar prezenta sa fizica.
Citarea persoanei vatamate, a partilor si a altor persoane
-pentru realizarea drepturilor lor procesuale, persoana vatamata, partile si
orice alta persoana a carei prezenta este necesara trebuie sa fie instiintate
prin indeplinirea procedurii de citare cu privire la termenul de judecata.
- garantarea dreptului la aparare, conferindu-se substanta principiului aflarii
adevarului.
- preschimbarea termenului (motive obiective, celeritate).

Participarea persoanei vatamate,

a partilor si a altor persoane

Judecata are loc in prezenta inculpatului. Prin exceptie, judecata

poate avea loc si in lipsa inculpatului, in urmatoarele cazuri:
- inculpatul este disparut, se sustrage de la judecata ori si-a
schimbat adresa fara a o aduce la cunostinta organelor judiciare si,
in urma verificarilor efectuate, nu i se cunoaste noua adresa.
-inculpatul, desi legal citat, lipseste in mod nejustificat de la
judecarea cauzei (inclusiv cand se afla in stare de detinere).
-inculpatul solicita sa fie judecat in lipsa, fiind reprezentat de avocat.
Alaturi de inculpat, pot participa la judecarea cauzei persoana
vatamata, celelalte parti, martorii, expertii si interpretii, precum si
orice persoana a carei prezenta este apreciata ca fiind necesara
activitatii de judecata.
- o persoana poate fi adusa in fata instantei cu mandat de aducere
daca, fiind anterior citata, nu s-a prezentat, in mod nejustificat.

Asigurarea apararii. Asigurarea ordinii si

solemnitatii sedintei de judecata

Continutul dreptului la aparare este configurat prin numeroase

texte de lege.
Persoana vtmat, inculpatul, celelalte pri i avocaii acestora
au dreptul s ia cunotin de actele dosarului n tot cursul
judecii.
n cursul judecii, persoana vtmat i prile au dreptul la un
singur termen pentru angajarea unui avocat i pentru pregtirea
aprrii.
,,Politia instantei'. Preedintele completului vegheaz asupra
meninerii ordinii i solemnitii edinei, putnd lua msurile
necesare n acest scop.
Preedintele poate limita accesul publicului la edina de
judecat, innd seama de mrimea slii de edin.
Prile i persoanele care asist sau particip la edina de
judecat sunt obligate s pstreze disciplina edinei.

Constatarea infractiunilor de
audienta

-infractiunile comise in fata completului de judecata.

Dac n cursul edinei se svrete o fapt prevzut de
legea penal, preedintele completului de judecat
constat acea fapt i l identific pe fptuitor. ncheierea
de edin se trimite procurorului competent.
n cazul n care procurorul particip la judecat, poate
declara c ncepe urmrirea penal, pune n micare
aciunea penal i l poate reine pe suspect sau pe inculpat
(garantie instituita in vederea separatiei functiilor
judiciare).
-inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii
penale si retinerea vor fi dispuse prin ordonanta.

Suspendarea judecatii

Se poate dispune suspendarea judecatii in urmatoarele cazuri:

1) cand se constata ca inculpatul sufera de o boala grava, care l
mpiedica sa participe la judecata;
- boala grava poate fi rezultatul propriei activitati, trebuind a fi constatata
prin expertiza medico-legala.
-instanta dispune, prin incheiere, supendarea procesului pana cand starea
sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata.
-instana de judecat este obligat s verifice periodic, dar nu mai trziu de
3 luni, dac mai subzist cauza care a determinat suspendarea judecii.
2) cand se desfasoara o procedura de mediere.
3) n caz de extradare activa.
-in cazul n care, potrivit legii, se cere extrdarea unei persoane n vederea
judecrii ntr-o cauz penal, instana pe rolul creia se afl cauza poate
dispune, prin ncheiere motivat, suspendarea judecii pn la data la care
statul solicitat va comunica hotrrea sa asupra cererii de extrdare.
Ridicarea unei exceptii de neconstitutionalitate nu suspenda
judecarea.

Dispozitii generale privind

hotararile judecatoresti

n sens larg, prin hotarare judecatoreasca se intelege actul procesual prin

care instanta solutioneaza atat cauza penala, cat si orice alta problema ivita
in cursul judecatii, dar si in celelalte faze procesuale.
Hotararea judecatoreasca, ca act procesual, constituie rezultatul deliberarii.
Deliberarea i pronunarea hotrrii se fac n ziua n care au avut loc
dezbaterile sau la o dat ulterioar, dar nu mai trziu de 15 zile de la
nchiderea dezbaterilor.
La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia au avut loc
dezbaterile, deliberarea avand loc in secret.
Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta (garanteaza ca
rezultatul judecatii cuprins in dispozitiv este consecinta deliberarii, atat sub
aspectul continutului, cat si al judecatorilor participanti).
Inexistenta minutei N.A. (nu se pot verifica aspectele aratate).
Minuta se semneaz de membrii completului de judecat.
ntocmirea minutei este obligatorie n cazurile n care se dispune asupra
msurilor preventive i n alte cazuri expres prevzute de lege.
Minuta se ntocmete n dou exemplare originale.

Felurile hotararilor
judecatoresti

Hotararile judecatoresti sunt de 3 feluri: sentinte, decizii si

incheieri.
A. Hotrrea prin care cauza este soluionat de prima instan de
judecat sau prin care aceasta se deznvestete fr a soluiona
cauza (sentintele de declinare de competenta) se numete sentin.
B. Hotrrea prin care instana se pronun asupra apelului,
recursului n casaie i recursului n interesul legii se numete
decizie. Instana se pronun prin decizie i n alte situaii prevzute
de lege.
C. Toate celelalte hotrri pronunate de instane n cursul judecii
se numesc ncheieri.
-prin incheieri, instanta rezolva toate celelalte probleme, altele decat
cele rezolvate prin sentinte sau decizii (de pilda, luarea, inlocuirea,
prelungirea sau revocarea masurilor de preventie, amanarea cauzei
etc.).