Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
CENTRUL TUTORIAL HUNEDOARA
SPECIALIZARE DREPT

PROTECTIA DREPTURILOR OMULUI


SPETE

Prof.univ.dr.
Bianca Gutan

Student
Dinu Constantin
An II ID

SPEELE DE REZOLVAT PENTRU DISCIPLINA


PROTECIA EUROPEAN A DREPTURILOR OMULUI
Anul II Drept, anul universitar 2015/2016
SPEA NR. 1
Dnul C. Borozov este editorul i redactorul-ef al unui ziar din Molozest, capitala statului
Vivandia. n statul Vivandia, majoritatea populaiei este de religie finisan. n aceast
publicaie apare un articol al unui ziarist, angajat al ziarului, n care, dup ce sunt menionate
pericolul integrismului religios finisan i un act terorist sngeros svri de membri ai acestei
religii, sunt criticate autoritile statului pentru violarea drepturilor omului, pentru situaia
politic general i sunt chemai muncitorii i studenii la o grev general i la o rezisten
general n strad.
Printr-o hotrre judectoreasc adoptat prin procedur de urgen, respectivul numr al
ziarului este confiscat. De asemenea, dl. Borozov, n calitate de editor i redactor-ef, este
condamnat penal de o curte de siguran a statului, nfiinat ad-hoc, pentru incitare la ur i
ostilitate, la nchisoare i amend penal.
n nchisoare, Borozov este inut ntr.o celul izolat, unde nu are nici un fel de contact cu
ceilali deinui, nici acces la pres sau la alte materiale informative, pe motiv c prezint un
pericol crescut. De asemenea, bolnav de o maladie ocular, i se ntrzie cu 2 sptmni
acordarea tratamentului zilnic necesar, dup terminarea dozei pe care o avea la el n momentul
intrrii n nchisoare. Acest fapt duce la agravarea maladiei i la pierderea parial a vederii
unui ochi.
ntrebri:
1. Care sunt articolele din Convenia European a Drepturilor Omului pe care i-ar
putea ntemeia dl. Borozov cererea adresat Curii?

2. Cum ai argumenta pe fond, dac ai fi avocatul dlui. Borozov?


Rezolvarea spetei.
1) Plecnd de la premiza ca statul Vivandia este semnatar al Conventiei Europene a
Drepturilor Omului si ca Dnul C. Borozov este cetatean al acestui stat(fapt ce nu este
mentionat in speta) voi enumera in ordinea cronologica a evenimentelor, articolele din
Conventie pe care si-ar putea intemeia reclamantul(C. Borozov) cererea adresata Curtii
impotriva statului Vivandia(parat).
Considerand ca sunt indeplinite conditiile de competenta, conform art.32 al Conventiei,
conditiile de admisibilitate(art.35),si in baza art.34 care prevede ca:,, Curtea poate fi sesizat,
printr-o cerere, de orice persoan fizic, organizaie neguvernamental sau grup de particulari
care se pretind victime ale unei nclcri de ctre una dintre naltele Pri Contractante a
drepturilor recunoscute n Convenie sau n Protocoalele sale. nalt Parte Contractant se
angajeaz s nu mpiedice prin nicio msur exerciiul eficace al acestui drept, articolele pe
care si-ar putea intemeia Borozov cererea adresata Curtii sunt:

Articolul 10 Libertatea de exprimare.


Articolul 10 alin.1 mentioneaza ca:,, Orice persoan are dreptul la libertate de exprimare.
Acest drept include libertatea de opinie i libertatea de a primi sau a comunica informaii ori
idei fr amestecul autoritilor publice i fr a ine seama de frontiere. Prezentul articol nu
mpiedic Statele s supun societile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui
regim de autorizare.Eventualele restrangeri aduse libertatii de exprimare sunt exceptii si au
in vedere protectia moralei,apararea ordinii, respectarea drepturilor celorlalti, siguranta
nationala e.t.c.
In speta noastra,articolul, prezinta opiniei publice actul terorist al populatiei de origine
finisana si a fost criticata incalcarea drepturilor omului de catre autoritatile statului, in
contextul evenimentelor relatate.
Cauza de referinta in materia libertatii de a primi si de a difuza informatii este Sunday Times
c/ Regatului Unit(1979). In hotararea sa Curtea a aratat ca nu este protejat doar un drept de a
exprima opinii si transmite informatii, ci si un drept independent al publicului de a primi
aceste informatii.Informatiile care pot face obiectul acestei libertati pot proveni din toate
domeniile: politic, artistic economic.,,Libertatea de a primi si comunica informatii implica
interzicerea oricarui sistem de cenzura, chiar daca libertatea de exprimare in general si
libertatea presei in special nu pot exista fara anumite limite prevazute de lege
Articolul 6 Dreptul la un proces echitabil.
Faptul ca C.Borozov este condamnat la inchisoare si amenda penala de catre o curte de
siguranta a statului,infiintata ad-hoc, incalca dreptul la un proces echitabil, un drept esential
pentru o societate democratica intr-un stat de drept.Conditia de independenta a tribunalului
este imposibil de realizat, deasemenea impartialitatea judecatorului nu se poate realiza
deoarece el va trebui sa traga la raspundere pe cei deja indicati ca vinovati. Din textul
spetei,nerezultand posibilitatea consultarii unui aparator,se poate concluziona si incalcarea
dreptului la un proces echitabil garantat de paragrafele 2 si 3 ale art.6.( Cauza Krocher si
Moller c/Elvetia 1982).
Articolul 17 Interzicerea abuzului de drept.
Articolul 17 este un alt articol pe care isi poate intemeia reclamantul cererea adresata Curtii.
Acest articol prevede ca:,, Nicio dispoziie din prezenta Convenie nu poate fi interpretat ca
autoriznd unui stat, unui grup sau unui individ, un drept oarecare de a desfura o activitate
sau de a ndeplini un act ce urmrete distrugerea drepturilor sau libertilor recunoscute de
prezenta Convenie, sau de a aduce limitri acestor drepturi i liberti, dect cele prevzute
de aceast Convenie.Abuzul de drept a fost savarsit de catre autoritatile statului Vivandia
prin judecarea si condamnarea reclamantului, fara a fi respectate normele legale(referitor la
art. 6), confiscarea respectivului numar al ziarului(incalcarea art.10)
Articolul 5 Dreptul la libertate si siguranta.
Primul paragraf al acestui articol specifica foarte clar ca:,, Orice persoan are dreptul la
libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepia urmtoarelor
cazuri i potrivit cilor legale : dac este deinut legal pe baza condamnrii pronunate de ctre
un tribunal competent.In speta noastra acest articol este incalcat prin condamnarea lui
C.Borozov de catre un tribunal ilegal.
Articolul 3 Interzicerea torturii
,,Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.
Izolarea detinutului si interzicerea accesului la informatii reprezinta un tratament degradant,
menut a duce suferinta psihica detinutului. Deasemenea privarea sa de tratament medical

poate fi considerata tratament inuman, afectind integritatea sa fizica, compromitandui


sanatatea prin pierderea vederii.
2) Argumentarea mea in favoarea reclamantului ar fi bazata pe incalcarea abuziva a mai
multor articole din C.E.D.O. de catre statul Vivandia prin reprezentantii sai.
Referitort la dreptul de libera exprimare, incalcarea art.10 este evidenta. Articolul din ziar
relateaza un atac sangeros al reprezentantilor religiei finisane si lipsa de reactie a autoritatilor,
care a dus la incalcarea drepturilor omului. Apelul facut de catre autorul articolului,
muncitorilor si studentilor de a participa la greva, nu poate fi interpretat ca incitare la ura si
ostilitate, aceasta acuzatie fiind neintemeiata si ilegitima, neputind atrage dupa sine
condamnarea reclamantului.Dreptul la greva este un drept garantat al democratiei, aceasta
fiind o manifestare de protest in cazul incalcarii unor drepturi.Conform Conventiei, libertatea
de exprimare poate fi ingradita doar in cazul in care aceasta afecteaza securitatea nationala si
siguranta publica , ceea ce in cazul nostru este exclus.
Confiscarea numarului ziarului este un abuz al autoritatilor fiind disproportionala cu scopul
urmarit de autorul articolului, articol ce nu continea nimic ce putea aduce atingere sigurantei
nationale, a se vedea cauza Thorgeir Thorgeison c/ Olanda. Presupusa fapta nefiind o
infractiune, condamnarea reclamantului la inchisoare incalca art. 7 din Conventie,
deasemenea confiscarea numarului ziarului fara o hotarire judecatoreasca definitiva aduce
incalcarea art. 6 privind dreptul la un proces echitabil.
Faptul ca reclamantului i se organizeaza un proces sub tutela unei curti de siguranta a
statului infiintate ad-hoc, aduce atingere dreptului acestuia de a avea parte de un proces
echitabil. Facand referire la cazul Altay c/Turcia 1998, respectarea garantiilor de impartialitate
si independenta solicitate pentru existenta unui proces echitabil sunt discutabile prin numirea
unui judecator de catre organele statului. Deasemenea suntem in fata unui abuz de drept,
sanctionat de art.17 din Conventie, care stipuleaza ca nici o persoana sau grup reprezentant al
statului nu poate ingradi sau distruge drepturile cetatenilor prin actiunile sale. In constituirea
acestui abuz de drept vin, nerespectarea normelor de drept si incalcarea dreptului la un proces
echitabil, privarea dreptului la aparare, confiscarea ilegitima a unui bun. Articolul 13 al
Conventiei ofera dreptul la recurs in fata unei instante nationale, fapt imposibil de realizat din
cauza izolarii victimei.
Referitor la dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente inumane sau degradante,
statul Vivandia, avea obligatia de a asigura protectia integritatii fizice si psihice a cetateanului,
de efectua investigatii oficiale atunci cind o persoana afirma ca a fost supusa unor astfel de
tratamente si de a acorda tratament medical.Aici vom face referire la cazurile Bursuc c/
Romania 2004 si Algur c/ Turcia 2002. Toate aceste oblogatii ale autoritatilor fiind incalcate
putem afirma cu tarie incalcare art.3 din Conventie. Privind cazul Cipru c/ Turcia 1976 in care
Curtea Europeana a recunoscut dreptul oricarui detinut la conditii de detentie conforme cu
demnitatea umana si de maniera a asigura ca modalitatile de executare a pedepsei sa nu
supuna pe cel interesat la o suferinta de o intensitate ce excede nivelul inevitabil al suferintei
inerente detentiei, reclamantul este lipsit de tratamentul medical si izolat de ceilelti detinuti,
acest fapt probind inca o data incalcarea drepturilor stipulate in art.3. Articolul 5 este incalcat
multiplu printr-o arestare si detentie abuziva dupa cum rezulta din argumentele prezentate mai
sus. Potrivit art.5 perag.4 din Conventia Europeana persoanele arestate sau detinute au drept
la examinarea de catre o instanta a legalitatii masurii privative de libertate, prin raportarea la
cerintele de procedura si de fond necesare pentru a se dispune o asemenea masura atit din
perspectiva dreptului intern, cit si prin raportare la prevederile Conventiei Europene.
Dreptul la despagubiri prevazut de dispozitiile art.5 parag.5, este un drept implicit care se
cuvine acordat reclamantului din moment ce s-a dovedit faptul ca acesta este victima unei
arestari si detentii abuzive.

.
SPEA NR. 2
Matilda B. si Emil C., elevi n clasa a XI-a C de la Liceul nr. 10 din oraul Bockingham, statul
Fumurezia (stat-parte la Convenia European a Drepturilor Omului din anul 1994), elevi cu
un CV impresionant, olimpici naionali i cu rezultate foarte bune la nvtur, creeaz, n
luna decembrie 2014, un grup pe Facebook, destinat elevilor claselor a XI-a din acest liceu.
La nceput, grupul este public, dar, dup nscrierea a 100 de membri, administratorii decid s
l transforme ntr-un grup nchis, astfel nct, dei grupul este detectabil (vizibil), persoanele
din afara sa nu pot vedea coninutul postrilor.
Discuiile din cadrul grupului ating probleme specifice adolescenilor: filme, locuri de
distracie, jocuri, activiti comune. La un moment dat, nemulumit de nota acordat de
profesorul Veronel B., elevul Dinu G. posteaz fotografii ale acestuia i ale mai multor
profesori, fcute de elevi n timpul orelor de curs, cu comentarii incomode referitoare la
acetia. De aici se declaneaz o adevrat cascad de fotografii cu comentarii similare la
adresa profesorilor care predau n liceu: de la critica modului de comportament la clas, pn
la comentarii la adresa nfirii i inutei acestora. Unele comentarii folosesc un limbaj
jignitor i chiar obscen. Fotografiile i comentariile rmn n spaiul privat al grupului,
niciunul dintre elevi neprelundu-le pentru a le difuza pe profilul su public de Facebook.
Prin intermediul unor elevi, membri ai grupului, informaii despre fotografiile n cauz
ajung la unul dintre profesorii vizai. Acesta i anun colegii i, utiliznd dou profiluri false
de Facebook, reuesc s fie acceptai n grupul elevilor. A doua zi dup acceptare, eleviiadministratori ai grupului (Matilda B. si Emil C.) sunt chemai n faa comisiei de disciplin a
liceului i li se comunic faptul c, n urma celor postate pe grup, li se aplic direct sanciunea
disciplinar a transferului la un liceu cu profil industrial, fr posibilitatea de revenire la
colegiu. Ceilali membri ai grupului, n total 50 de elevi, sunt anunai c, pentru comentariile
formulate la fotografiile postate de cei doi colegi, li s-au sczut mediile la purtare pe acel
semestru i li se aplic i sanciunea avertismentului.
Matilda B. i Emil C. contest sanciunea la inspectoratul colar, dar contestaia le este
respins fr a se da o motivare. Ei se adreseaza instanelor judectoreti din Fumurezia,
instane care confirm decizia de transfer.
ntre timp, situaia din Liceul nr. 10 devine subiect de mediatizare naional, tirea fiind
preluat de toate posturile de televiziune i de principalele ziare, dar i n mediul online i
social-media. La un moment dat, fotografiile incriminate de conducerea liceului intr n
posesia unui ziar local, Realitatea lui Bock, care le public att n ediia tiprit, ct i n ediia
online, nsoite de mai multe articole care prezint situaia n favoarea elevilor. De aici, pozele
sunt preluate de numeroase bloguri ale unor jurnaliti cunoscui, dar i de alte ziare, fiind
distribuite, practic, la nivel naional. Profesorii Gregorian F., Maxenia P. i Veronel B. se
adreseaz instanei mpotriva ziarului care a distribuit fotografiile pentru a interzice publicarea
lor i a obliga ziarul s le plteasc despgubiri civile. Instana, considernd c subiectul este
de interes public, decide c interzicerea publicrii ar fi contrar libertii de exprimare i
respinge aciunea profesorilor, decizie confirmat n apel.
Matilda B., Emil C., Gregorian F., Maxenia P. i Veronel B. sesizeaz Curtea
European a Drepturilor Omului mpotriva statului Fumurezia.
ntrebri i cerine:

1. Identificai, cu argumente, posibilele capete de cerere ale reclamanilor n faa Curii


de la Strasbourg.
2. Ce argumente ar putea aduce statul n favoarea lui?
3. Ce argumente ar putea aduce reclamanii?
Rezolvarea spetei.
1) Posibile capete de cerere ale reclamantilor in fata Curtii de la Strasbourg ar fi:
a)In cazul elevilor Matilda B si Emil C:
Articolul 10 Libertatea de exprimare.,, Orice persoan are dreptul la libertate de exprimare.
Acest drept include libertatea de opinie i libertatea de a primi sau a comunica informaii ori
idei fr amestecul autoritilor publice i fr a ine seama de frontiere. Sanctionarea lor
disciplinara prin transferarea la un liceu cu profil industrial, in urma celor postate pe grupul
elevilor de pe Facebook,este o masura disproportionata si aduce atingere libertatii de opinie.
Articolul 6 Dreptul la un proces echitabil. Prin aplicarea directa a sanctiunii disciplinare a
transferului la un liceu cu profil industrial, nedindu-le posibilitatea de a se apara in fata
comisiei de disciplina si lipsa motivarii respingerii contestatiei de catre inspectoratul scolar,
popate fi considerata o incalcare a dreptului la un proces echitabil.
In virtutea articolului 6 parag.3 reclamantii au fost lipsiti de dreptul de a se apara in mod
eficient, deoarece nu a dispus de toate facilitatile necesare pentru a-si organiza apararea, in
speta nu se precizeaza daca reclamantii au avut sau nu aparator ales sau din oficiu.
Articolul 14 Interzicerea discriminarii. La postarile si comentariile de pe facebook au
participat toti membrii grupului, dar numai reclamantii au primit sanctiunea cea mai dura,
acest lucru putind fi perceput ca o discriminare fata de ceilalti elevi.
Dac Curtea declar c a avut loc o nclcare a Conveniei sau a Protocoalelor sale i dac
dreptul intern al naltei Pri Contractante nu permite dect o nlturare incomplet a
consecinelor acestei nclcri (articolul 41 din Conventie) reclamantii ar putea solicita
anularea transferului la liceul cu profil industrial si revenire acestora la colegiu.
b)In cazul profesorilor Gregorian F.,Maxentia P. si Veronel B.
Articolul 10 parag.2 ,, Exercitarea acestor liberti ce comport ndatoriri i responsabiliti
poate fi supus unor formaliti, condiii, restrngeri sau sanciuni prevzute de lege care, ntro societate democratic, constituie msuri necesare pentru securitatea naional, integritatea
teritorial sau sigurana public, aprarea ordinii i prevenirea infraciunilor, protecia
sntii, a moralei, a reputaiei sau a drepturilor altora, pentru a mpiedica divulgarea
informaiilor confideniale sau pentru a garanta autoritatea i imparialitatea puterii
judectoreti. Considerind ca publicarea fotografiilor in ziarul local au adus atingere moralei
si reputatie acestora, isi pot baza cererea in fata Curtii pe paragraful 2 al art.10 din Conventie.
Deasemenea pot invoca art. 41 solicitind acordarea unei despagubiri.
2) In cazul elevilor statul ar pute invoca faptul ca atita timp cit instanta nu a avut motivarea
respingerii contestatiei de catre inspectoratul scolar, aceasta nu putea cenzura temeinicia
hotaririi de ai transfera pe cei doi elevi la un liceu cu profil industrial.
In cazul profesorilor, acestia fiind considerate persoane publice si faptul ca situatia din Liceul
10 devine subiect de mediatizare national, stirea fiind preluata de toate posturile de
televiziune si de principalele ziare , dar si in mediul online, interzicerea publicarii fotografiilor
de catre ziarul local Realitatea lui Bock ar fi in contradictie cu articolul 10 din Conventie.

Articolul 10 parag.1 stipuleaza ca libertatea de expresie include libertatea de opinie, precum si


libertatea de informare.
Cauza de referinta in materia libertatii de a primi si de a difuza informatii este cazul Sunday
Times c/ Regatului Unit (1979). In hotarirea sa Curtea a aratat ca nu este protejat doar un
drept de a exprima opinii si transmite informatii, ci si un drept independent al publicului de a
primi aceste informatii. Informatiile care pot face obiectul acestei libertati pot proveni din
toate domeniile.
Daca instanta ar fi decis ca ziarul sa plateasca despagubiri reclamantilor, decizia ar fi contrara
art.14 din Conventia ,acestia putindu-se considera discriminati fata de celelalte publicatii si
televiziuni care inainte ca ziarul Realitatea lui Bock sa publice fotogtrafiile in editia tiparita
cit si in editia online, mediatizasera pe larg situatia din Liceul 10.
3) a. Libertatea de exprimare nu poate fi ingradita, conform art.10 din Conventie, in cazul de
fata elevii manifestindu-si nemultumirea fata de profesori, a modului acestora de a se
comporta in clasa, a infatisarii acestora.
Strns legat de libertatea de gndire, contiin i religie protejat de articolul 9 din
Convenie, libertatea de opinie garanteaz c orice persoan este liber s-i formeze propriile
convingeri legate de lumea n care triete, de modul cum se desfoar viaa social, iar
protejarea acestei opinii, chiar minoritar, e o component esenial a plurarismului i
toleranei necesare oricrei societi democratice.
Grupul fiind inchis, postarile nefiind vizibile decit pentru membrii grupului,drepturile
celorlalti membrii ai societatii nu pot fi lezate. Nu este posibil s gndim libertatea de
exprimare fr a lua n considerare, n prealabil, libertatea de opinie, deoarece prima este n
mod necesar o manifestare exterioar a celei dinti. ns opinia ce nu este fcut cunoscut i
altor persoane nu poate leza drepturilor celorlali membri ai societii, i de aceea libertatea de
opinie nu cunoate niciun fel de ngrdiri, spre deosebire de exprimarea acesteia, care se poate
dovedi, n unele situaii, vtmtoare n relaia cu alte valori fundamentale.
Exprimarea unei opinii presupune, n concret, exprimarea unei judeci de valoare, ceea ce
are o importan deosebit sub aspect probator, deoarece, aa cum a decis Curtea n
jurisprudena sa (mai ales raportat la libertatea presei), exactitatea judecilor de valoare nu
poate fi demonstrat aa cum pot fi demonstrate faptele concrete, iar a pretinde o asemenea
prob ar duce inevitabil la o ngrdire nepermis a libertii de opinie. De Haes et Gijsels c.
Belgiei, decizia din 3 aprilie 2003
Articolul 6 alin.1, obliga instantele sa-si motiveze deciziile:,, instantele nationale trerbuie sa
indice cu suficienta claritate motivele pe care si-au fundamentat decizia cee ace nu se
intimpla in cazul instantei care a decis confirmarea deciziei de transfer a inspectoratului
scolar.
Hotararea inspectoratului poate fi considerata discriminatorie prin faptul ca din totalul de 50
elevi, membrii ai grupului , doar celor doi li s-a aplicat sanctiunea cea mai dura, fapt ce atrage
dupa sine incalcarea articolului 14 din Conventie.
b.Atingerea adus demnitii persoanei se poate realiza prin cuvinte, scrise ori rostite, prin
gesturi ori prin expunerea la batjocur (punerea persoanei ntr-o situaie ridicol, caraghioas
ori njositoare). Prin publicarea fotografiilor publicate in ziarul local se considera o atingere
adusa demnitatii, moralei si reputatiei profesorilor, creindu-le un prejudiciu de imagine, fiind
depasita limita libertatii de exprimare prevazuta de art. 10 parag. 2

BIBLIOGRAFIE:
-Bianca Selejan Gutan-Protectia Europeana a drepturilor omului-Editia 4-Editura C.H.Beck
Bucuresti 2011
-Bianca Selejan Gutan-Protectia drepturilor omului-Editura Universitatii ,,Lucian Blaga din
Sibiu-Sibiu 2004
-Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
-http:/jurisprudentacedo.com/

S-ar putea să vă placă și