Sunteți pe pagina 1din 11

SETAREA LA PAGINI ERA LETTER, CORECT ESTE A4 (Verific toat

lucrarea)

Capitolul 3. Aspecte privind interventiile asupra vegetatiei lemnoase si


arbustive
3.1 Categorii de tieri i intervenii
AI GRIJ LA PARAGRAF pentru toate frazele!!!!!
Tierile aplicate plantelor sunt intervenii ce au ca scop eliminarea unor pri din plant
pentru a dirija seva spre alte organe sau doar sa modifice creterea normal a plantei, conferindui acesteia o anumit form.
Tierile se efectueaz doar cnd sunt necesare si numai de ctre personal calificat, cu
unelte adecvate.
Interveniile umane asupra vegetaiei lemnoase se pot clasifica dup dou criterii i anume
dup perioada n care sunt efectuate i dup scopul tierii. n funcie de perioad avem tieri n
verde(tieri de var) i tieri n uscat(cnd planta este n repaus vegetative, tieri de iarn), iar n
funcie de scop avem tieri de formare, de ntreinere si tieri de rentinerire.
Dup epoca n care sunt efectuate tierile se clasific n:
1. Tieri n uscat
Acestea se efectueaz de obicei din luna noiembrie pn in luna martie, mai puin n
lunile cnd temperaturile negative sunt extreme.Sunt cele mai des aplicate tieri deoarece
in perioada de repaos vegetative se pot observa cel mai bine ramurile care au character
inestetic sau deviant.
2. Tieri n verde
Aceste tieri sunt aplicate din primvar, cnd intr planta in vegetaie i pn toamna
cand se termin perioada de vegetaie. n cazul acestor interventii se pot identifica foarte
usor ramurile uscate.
Tierile, dup scopul acestora sunt:
1. De formare
Aplicarea acestor tieri ncepe din pepinier n cazul unor plante si este continuat la
locul definitiv de plantare. Scopul acestor tieri este s grabeasc creterea i evoluia
specific speciei toaletate. n cazul acestor tieri se mai urmrete dezvoltarea unui
schelet viguros care sa aiba o cretere armonioas.
2. De intreinere
Aceste tieri au ca scop meninerea plantei mereu sntoase i robuste. Tierile de
ntreinere se aplic pe ntreaga durata de via a plantei i pe lng faptul c men in

planta sntoas, acestea mai pot stimula nflorirea, menin forma dorit a plantei i in
unele cazuri nnobileaz planta.
3. De rentinerire
Tierile de rentinerire sunt considerate a fi cele mai drastice intervenii care se pot aplica
unei plante. Acestea se aplic n cazul plantelor care nu mai au putere de dezvoltare
datorit vrstei, plantelor afectate de furtuni sau de greutatea zpezii sau pentru a aduce la
o form armonioas a plantelor care nu au fost ngrijite o perioad lung de timp.
O alt intervenie asupra vegetatiei, care nu poate fi incadrata n nici una din clasificrile de mai
sus, este eliminarea definitive a plantei. Aceasta totui ar trebui s fie aplicat doar n cazul n
care planta este ntr-un stadiu avansat de degradare i prezint un pericol pentru trectori i
vehicule. Totusi in cazul in care se alege eliminarea unui arbore, acesta trebuie elimiat complet,
fara sa fie lasate cioate sau buturugi,acestea din urma putand dezvolta diverse boli care in timp se
raspandesc pe plantele din jur.In acest scop se pot folosi utilaje speciale, excavatoare sau chiar
substante chimice care vor coroda lemnul.

3.2 Categorii de rni


Dictionarul explicative al limbii romane defineste rana ca fiind o ruptura interna sau exterioara
a tesutului unei finite vii, sub actiunea unui agent distrugator. n cazul vegetatiei lemnoase
rnile pot fi cauzate de om (prin intermediul lucrrilor de tiere necorespunzatoare,
autovehiculelor sau utilajelor), de fenomene natural extraordinare(furtuni puternice,viscole,
descrcri electrice) i pot afecta partea aeriana ct i rdcina(in cazul plantelor cu radacini de
suprafata).
n funcie de dimensiunea acestora, rnile se mpart n cinci clase:

Rni de clasa 1-a, au diamentrul leziunii intre 2 cm si 5 cm.


Rni de clasa a 2-a, au diametrul leziunii cuprins intre 5 cm si 10 cm.
Rni de clasa a 3-a, diametrul leziunii este cuprins intre 10 cm si 15 cm.
Rni de clasa a 4-a, diametrul leziunii este cuprins intre 15 cm si 20 cm.
Rni de clasa a 5-a, leziunea are dimensiuni foarte mari, peste 20 cm.

Fig. Rana de clasa 4, lasata netratata


Daca sunt lsate netrate aceste rani reprezinta o Invitaie pentru ciupercile de lemn(dup Plant
pathology fact sheet), dar si o cale de acces a apei,aerului si a duntorilor care pot provoca
daune foarte mari odata ajunse in interiorul plantei.
Rnile din clasele 1-4 se pot remedia relativ usor daca sunt tratate la timp.Eliminarea partii rnite
este obligatorie, fie cu ajutorul unui foarfec fie cu ajutorul unui fierastrau,dupa care se
recomanda netezirea taieturii cu un cosor.Optional, se poate acoperi rana cu o vopsea protectoare
pe baza de ulei de in sau cu mastic.Daca se respecta acesti pasi, in timp arborele va dezvolta un
tesut noi, numit calus, care va acoperi rana sub forma unui inel care inainteaza de la marginea
ranii spre centru.

Fig. Inele de calus care au inceput sa acopere ranile (foto original)

Ranile de clasa a 5-a sunt cele mai problematice deoarece acestea de multe ori prezinta bucati de
trunchi sau de coaja desprinse. Daca bucatile desprinse inca sunt atasate partial se poate incerca
aducerea in pozitia initiala si bandajarea zonei afectate, dupa ce in prealabil ranile au fost tratate
cu o substanta dezinfectanta pentru a preveni aparatia micozelor.
Daca insa portiuni din arbore au fost rupte se poate incerca plombarea respectivei zone cu un
mortar special.

Fig. Exemplu de ran care necesita plombare


Insa in cele mai multe cazuri, din pacate, ranile sunt de o asa natura ca nu mai permit salvarea
plantei si aceasta trebuie eliminata.
Un exemplu de astfel de ran, care dupa parerea mea este de neremediat, este cel din Fig.

Fig. Arbore rupt de vant


Trebuie scris ceva mai mult despre fiecare foto..locaia, momentul aproximativ al intervenei
nocive etc

3.3 Boli influentate/provocate de toaletari necorespunzatoare

Efectuarea de interventii nejudicioase, lasarea ranilor netratate sau orice alte interventii care
provoaca daune exterioare au consecinte foarte grave asupra vegetatiei lemnoase. Exista o serie
de boli care patrund in planta prin intermediul ranilor si duc la imbolnavirea acesteia provocand
modificari fiziologice sau structural si in cele din urma moartea acesteia.
Bolile pot fi impartite in doua mari grupe:boli fiziologice si boli infectioase.Pe noi ne intereseaza
doar cele infectioase, deoarece acestea profita de ranile plantelor pentru a patrunde in organismul
acestora.
In functie de tipul agentului patogen, bolile infectioase sunt impartite in:
- viroze determinate de virusuri;
- micoplasmoze - determinate de micoplasme;
- bacterioze produse de bacterii;
- micoze - cauzate de ciuperci parazite;
- antofitoze - cauzate de antofite parazite;
In functie de modul de desfasurare a procesului pathologic si de durata,bolile infectioase pot fi:
- acute au o evolutie rapida si duc la moartea plantei intr-un timp foarte scurt
- cronice evolutia acestora este lenta si slabesc planta treptat, ducand la moartea acesteia dupa
o perioada indelungata
Dupa caracterul infectiei, bolile parazitare se clasifica n:
- localizate - cnd produc mbolnavirea diferitelor organe ale plantei, radacini, tulpini, frunze,
flori, fructe,
- generalizate sau sistemice mbolnavirea avnd loc, n acest caz, la nivelul ntregului
organism. Din aceasta ultima categorie fac parte virozele, micoplasmozele si unele boli produse
de bacterii si ciuperci care se localizeaza n vasele plantelor.
In functie de arealul de raspandire a bolilor,acestea se impart in doua categorii:
- epidemic, sunt extinse pe suprafete foarte mari, niste invazii zonale.
- endemic, sunt localizate intr-un anumit areal, unde au o manifestare constanta,an de an, dar cu
intensitati diferite.
Dintre toate bolile infectioase descrise mai sus, ne intereseaza in special micozele, deoarece
acestea sunt cele mai avantajate de ranile plantelor si deoarece acestea sunt cele mai vizibile boli
din zona Copou.
Ciupercile fitopatogene ataca plantele pe diferite cai, insa cea mai des intalnita este patrunderea
acestora prin rani.Aceste ciuperci sunt numite paraziti de rana si patrund fie prin intermediul
actiunii mecanica a tubului germinativ fie prin enzimele secretate de filamentele germinative ale
sporilor.

Ciupercile cresc n tesuturile gazdei, fie la nivel intercelular fie la nivel intracelular. In functie de
locul si modul de dezvoltare exista trei grupe de ciuperci patogene:
- ectoparazite, miceliul acestora se apare la suprafata plantei si absorb substantele nutritive din
planta prin intermediul haustorilor;
- endoparazite, se dezvolta in interiorul gazdei,se hranesc fie prin osmoza fie prin intermediul
haustorilor;
- ecto-endoparazite , miceliul acestora se dezvolta ectoparazit dar si endoparazit;
Manifestarea bolii la acesti paraziti de rana corespunde cu aparitia formatiunilor sporifere si
aparitia simptomelor specific in functie de ciuperca. (Grudnicki, anul)
Prevenirea si tratarea infectiilor provocate de ciuperci este destul de costisitoare, in anumite
cazuri fiind nevoie de injectii cu substante fungicide direct in duramenul arborilor.Aplicarea de
stropiri cu substante fungice poate doar sa opreasca sau sa limiteze raspandirea micozelor pe un
anumit interval, insa din nou este un procedeu costisitor, deoarece ar trebui efectuate des ele fiind
substante de contact.Cele mai judicioase metode de limitare a infectiilor sunt cele de reducere a
numarului de rani:toaletari efectuate corect care duc la o vindecare rapida a arborelui, plombarea
ranilor de dimensiuni mari, eliminarea cioatelor sau a arborilor bolnavi.
Micozele se impart in:

Ciuperci de rana - de exemplu Stereum si Auricularia

Ciuperci care provoaca putregaiul lemnului - de exemplu Phellinus

DIACRITICE PESTE TOT


Nu voi trata toate speciile de ciuperci parazite, deoarece asta ar insemna sa ocup o portiune
semnificativa din aceasta lucrare, in schimb voi prezenta doar cateva specii care sunt intalnite
des in pe arborii din zona Copou.
Auricularia auricula-judae - buretele de soc:
Este o ascomiceta care are corpuri fructifere n forma de ureche, de 2-8 cm latime, foarte subtiri,
de consistenta moale cartilaginoasa, catifelate de culoare brun cenusie sau brun maslinie.
Suprafata fertila este neteda, plisat zbrcita, de culoare cenusie,brun purpurie, apoi negricioasa.
Este polifaga, fiind ntlnita pe diferite specii de foioase:ulm, salcm, soc, paltin etc.

Foto .
Infectarea arborilor se produce prin spori transportati de vnt, care germineaza pe suprafata
ranilor de tulpina sau ramura. Sporii sunt asigurati de multitudinea de bazidiofori care se
formeaza rapid, pe cioate, busteni, tulpini sau ramuri. Infectiile evolueaza n alburn sau duramen
producnd alterari cromatice sau putregai:
Auricularia auricula-judae infecteaza ranile arborilor producnd uscarea si putrezirea ramurilor,
precum si alterarea tesuturilor tulpinii. Zona Copou este una dintre cele mai infectate din Iasi cu
burette de soc datorita portiunii de langa partia de schi, zona in care domina socul.
Laetiporus sulphureus iasca galbena:
Aparatul fructifer poate atinge dimensiuni de 10-60 cm i este compus din multe plrii
suprapuse. Plrii n form de evantai, de dimensiuni individuale mai mici, ntre 5-30cm,
separate, sunt deseori greu de difereniat deoarece cresc suprapuse, aproape unite, astfel nct
formeaz adevrate conglomerate care cntresc zeci de kilograme. Recordul de greutate al unei
acestei ciuperci este de 45kg i dateaz din 1990, Mare britanie. Bordura este relativ ondulat i
crestat, astfel nct formeaz lobi de diferite dimensiuni. Sunt ntotdeauna acoperite de o
pulbere galben-crem. Coloritul plriei variaz ntre galben-deschis i galben-portocaliu, culori
ce plesc odat cu avansarea n vrst a ciupercii.
Porii sunt mici, rotunzi i zimai, secretnd din abunden un lichid apos. Porii sunt galbeni la
culoare, cu tuburi de pn la 5mm lungime. Spori de culoare alb.
Piciorul: lipsete cu desvrire.
Carnea este moale i suculent, relativ fragil, cu miros slab, nespecific i gust ca de pui cnd
ciuperca este tnr i fibroas, lemnoas i amar odat cu vrsta.

Distribuia: Specie parazit i saprofit n acelai timp, crete n "etaje" suprapuse (grupuri mai
mici sau mai mari) pe trunchiuri de diferite foioase sau conifere. Copacii parazitati se vor usca
dup civa ani din cauza "putregaiului maroniu" cauzat de aceast ciuperc la rdcinile i
tuplina copacilor. O regsim de la cmpie la munte din iunie i pn toamna trziu, uneori chiar
i iarna dac iernile sunt blnde.

Fig. Exemplar de Laetiporus sulphureus-Padurea Birnova

Fig. Arbore infectat cu Laetiporus sulphureus in Parcul Expozitiei.Se poate observa in partea
stanga o rana,cel mai probabil provocata de un trimmer de gazon.

Fomes fomentariu iasca:


Ciuperca parazasita ce infecteaza in special foioasele.Are forma de consola cu dimensiuni
cuprinse intre 10 cm si 30 cm, grosimea acesteia atingand si 20 cm uneori.

Fig. Arbore infectat cu Fomes fomentarius


Corpul ciupercii este de culoare cenusiu deschid iar cu timpul isi schimba culoarea ajungand
pana la tonuri de negru. Partea inferioara este plana de culoare bruna, prevazuta cu spori. Are o
crestere lenta, avand o durata de viata de pana la 30 de ani.
Odata infectat, arborele este slabit structural acest lucru ducand foarte des la ruperea trunchiului.
Cu toate acestea ciuperca traieste in continuare pe ciotul ramas si isi imprastie sporii pe arborii
din jur.
Schizophyllum commune
Ciuperca de culoare alba spre gri, cu dimensiuni reduse, textura rugoasa cand este uscata si
alunecoasa cand este umeda. Se dezvolta atat pe conifere cat si pe foioase, Se inmulteste prin
intermediul basidiosporilor si paraziteaza atat coniferele cat si foioasele.
Arborii afectati putrezesc din interior,acestia pierzandu-si rezistenta structurala.Un lucru foarte
interesant la aceasta ciuperca este faptul ca poate provoca diverse afectiuni si la oameni,daca
basidiosporii sunt inhalati sau intra in contact cu pielea.

Fig. Arbore infectat cu Schizophyllum commune

Trebuie specificat dac poi cam ct de frecvente sunt atacurile acestor ciuperci la
arborii din spaiile verzi luate n studiu de tine!! Se preteaz f bine o analiz a
frecvenei atacurilor si eventual un grad de atac ..vezi n Fitopatologie dac
gseti ceva!!!