MODULUL 31.

Hematologie si nursing Tn hematologie

Hematologia este ramura medicinei interne care se ocupa cu studiul sangelui

organelor care Tl produc si bolile acestuia. Hematologia include studiul etiologiei,
diagnosticarii, tratarii, identificarii posibilelor complicatii si profilaxiei bolilorsangvine.
Bolile sangvine afecteaza producerea sangelui si/sau a componentelor acestuia,
cum a r f i celulele sangvine (hematii, tromobocite si leucocite), hemoglobina, proteine sangvine, mecanismele coagularii etc. Sangele este un tesut lichid ce confine
elemente figurate: eritrocite (globule rosii sau hematiile); leucocite sau globule albe
care pot fi glanulocite (neutrofile, euzinofile si bazofile), limfocitele si monocitele si
trombocitele. Elementele figurate se formeaza Tn organele hematopoietice, reprezentate la adultul normal de:
maduva rosie a oaselor late si diafiza oaselor lungi care produc granulocitele si
trombocitele;
sistemul limfatic (ganglioni limfatici, amigdale, splina, ficat) care elaboreaza
limfocite;
sistemul reticulohistiocitar care elaboreaza monocitele.
Sangele reprezinta mediul intern de legatura Tntre mediul extern si totalitatea
celulelor organismului. El este format Tn proportie de 90% din apa, restul sunt substante organice si anorganice.
Plasma este ceea ce se obtine prin Tndepartarea elementelor figurate (prin
centrifugare).
Serul este plasma defibrinata. Substantele organice sunt reprezentate de proteine, lipide, glucide (glucoza), hormoni, substante rezultate din metabolism, vitamine,
enzime.
Rolui sangelui
- transports 0 necesar respiratiei si metabolismului celular;
- transporta toate substantele nutritive catre celule;
- transporta deseurile rezultate din metabolism spre caile de eliminare;
- transporta elementele de autoaparare si factorii coagularii;
- asigura pH normal si contribuie la mentinerea constantelor normale ale unor umori
(lichid interstitial, LCR etc.);
- asigura presiunea coloido-osmotica si hidrostatica necesara bunei functionari a
organismului.
2

PRINCIPALELE
ANEMIILE
Anemia este 0 ti
sau hemoglobina. A
cauza unor hemorahematiilor scade sai
Manifestarile c/i
ritatea anemiei. Ele
- slabiciune
- oboseala;
- paloarea pielii
- ritm cardiac nei
- scaderea apetit
- unghii uscate, f
- tahipnee
- ulceratii ale mi
rectului;
- transpiratii
- edeme ale mai
- sete
- ameteala;
- angina pectors
- cefalee;
- scaderea pute
- afectarea men
- inflamatia muc
Persoanele cu 1
libru, furnicaturi la
memorie.
Tratament
Anemia datorat
folic, vitamina C SJ
Tratamentul ch
moragie masiva. 1
acestora.
Interventiile ch
controla scurgerile
parta polipii intesti
Persoanele cu
forma severa a b
transplant de mac
Anemia pemic
tot parcursul vietii
Anemia aplasb
ne si transplant de
toase. Persoanele
Anemia din bok
unei boli cronice
tip de anemie dev
transfuzii sangvir

MODULUL 31. Hematologie si nursing in hematologie

229

PRINCIPALELE AFECTIUNI HEMATOLOGICE

ANEMIILE
Anemia este o tulburare caracterizata prin nivele scazute de hematii (eritrocite)
sau hemoglobina. Anemia se dezvolta cand exista un deficit de fier (de exemplu, din
cauza unor hemoragii masive) sau cand dintr-un anumit motiv rata de producere a
hematiilor scade sau creste ritmul lor de distrugere.
Manifestarile clinice, precum si intensitatea acestora, difera Tn functie de severitatea anemiei. Ele pot include:
- slabiciune
- oboseala;
- paloarea pielii
- htm cardiac .DP,r>jS.ilaV
- scaderea apetitului
- unghii uscate, fragile;
- tahipnee
- ulceratii ale mucoasei bucale, faringiene sau
rectului;
- transpiratii
- edeme ale mainilor si picioarelor;
- sete
- ameteala;
- angina pectorala
- cefalee;
- scaderea puterii de concentrare
- afectarea memoriei;
- inflamatia mucoasei bucale (stomatita) sau limbii (glosita).
Persoanele cu anemie pernicioasa mai pot prezenta tulburari de mers si echilibru, furnicaturi la nivelul mainilor si picioarelor, confuzie, depresie si pierderi de
memorie.
Tratament
Anemia datorata unei diete deficitare poate fi tratata cu suplimente de fier, acid
folic, vitamina C sau injectii cu vitamina B .
Tratamentul chirurgical poate fi necesar Tn cazul unei anemii cauzate de o hemoragie masiva. Transfuziile de eritrocite pot fi folosite pentru a accelera productia
acestora.
Interventiile chirurgicale sau terapia medicamentoasa pot fi necesare pentru a
controla scurgerile menstruale crescute, trata un ulcer hemoragic sau pentru a Tndeparta polipii intestinali.
Persoanele cu talasemie nu necesita de regula tratament. Insa, pacientii cu o
forma severa a bolii pot avea nevoie de transfuzii sangvine periodice sau de un
transplant de maduva osoasa.
Anemia pernicioasa. Bolnavii cu acest tip de anemie necesita administrarea pe
tot parcursul vietii a injectiilor cu vitamina B .
Anemia aplastica. Tratamentul anemiei aplastice poate implica transfuzii sangvine si transplant de maduva osoasa pentru a inlocui celulele aiterafe cu celule sanatoase. Persoanele cu anemie aplastica sunt susceptibile la infectii.
Anemia din bolile cronice. Nu exista un tratament specific pentru anemia asociata
unei boli cronice, Tnsa tratarea afectiunii de fond poate ameliora simptomele. Acest
tip de anemie devine arareori severa. Daca acest lucru se Tntampla, se pot efectua
transfuzii sangvine sau se prescriu hormoni ce stimuleaza productia de eritrocite.
F

12

12

230

Manual de nursing pentru elevii de anul II ai Scolilor Postliceale Sanitare - Volumul 2

Anemia hemolitica. Nu exista un tratament specific pentru anemia hemolitica autoimuna la rece. Tn cazul, anemiei hemolitice autoimune la cald, aproximativ o treime
din pacienti raspund bine la tratamentul cu doze mari de corticosteroizi administrati
oral sau intravenos. Pe masura ce starea bolnavului se Tmbunatateste, dozele de
medicament sunt reduse. Tn cazul pacientilor cu aceasta afectiune, care nu raspund
la tratamentul medicamentos, trebuie Tndepartata chirurgical splina (splenectomie).
Aceasta operatie controleaza anemia la aproximativ jumatate dintre persoanele la
care se efectueaza. La bolnavii la care interventia nu a avut succes, se prescriu
medicamente imunosupresoare.
LEUCEMIA ACUTA SI CRONICA
Leucemia acuta eritrobfastica, numita si eritroleucemie, rezulta Tn urma proliferarii necontrolate a eritrocitelor imature.
Semne si simptome
Persoanele afectate prezinta nivele mai mici de eritrocite si trombocite sanatoase, ceea ce determine) transports unei cantitati necorespunzatoare de oxigen la
tesuturile organismului. Aceasta stare este numita anemie, si provoaca slabiciune
severa si oboseala. De asemenea, bolnavii pot avea si un numar mai mic de leucocite. Printre manifestarile bolii se mai numara: febra, frisoane, scaderea poftei de
mancare si a greutatii, cianoza, sangerarea ce apare cu usurinta (datorita nivelului
scazut de trombocite), durere articulara si osoasa, cefalee, varsaturi si confuzie. Tn
plus, pacientii cu leucemie pot prezenta hepatosplenomegalie.
Tratament
Tratamentul leucemiei acute eritroblastice depinde de caracteristicile celulelor
anormale prezente, de extinderea bolii, precum si de varsta pacientului, de simptomele prezente si de starea generala de sanatate.
Planul de tratament se bazeaza pe chimioterapie, iar la o parte dintre pacienti se
indica si transplantul de maduva osoasa. Chimioterapia consta de obicei Tn administrarea unei combinatii de 2 sau mai multe medicamente chimioterapice. Terapia
aplicata dupa remisia bolii include pentru majoritatea pacientilor chimioterapie de
Tntretinere.
HEMOFILIA
Hemofilia este o boala de sange rara Tn care procesul coagularii este afectat ca
urmare a lipsei sau prezentei Tn cantitati insuficiente Tn sange a unor factori ai coagularii (factorii VIII, IX si XI). Hemofilia este o boala genetica, care se mosteneste
de la mama Tn marea majoritate a cazurilor, boala fiind manifesta preponderent la
pacientii de sex masculin.
Sub denumirea generica de hemofilie se grupeaza de fapt doua boli cu tablou
clinic asemanator si cu modalitate de transmitere similara: hemofilia A si hemofilia B.
Cele doua boli reprezinta 90-95% dintre deficientele congenitale severe ale coagularii. Exista si hemofilia C, considerate! Tnsa mai mult o entitate distincta, avand alte
caracteristici Tn comparatie cu hemofilia A si B.
Semnele si simptomele hemofiliei A si B
Bolile se pot manifesta oricand pe parcursul vietii. Absenta sangerarilor la nastere
nu exclud Tnsa hemofilia. Tn perioada imediat dupa nastere sangerarea nu este atat
de comuna, Tnsa odata cu aparitia dintilor pot aparea sangerari bucale la eruptia
dentara. Odata cu deprinderea mersului, copiii Tncep inevitabil sa se loveasca si sa

MODULUL 31. Hematologie si nursing in hematologie

231

cada, aparand, Tn general dupa varsta de 2 ani manifestarile clinice clasice la nivelul
articulatiilor si muschilor.
Semnele si simptomele care se descriu eel mai frecvent sunt:
- sangerari prelungite (dar nu excesive) la nivelul abraziunilor (zgarieturilor) si taieturilor minore;
- la nou-nascuti: sangerari prelungite la nivelul cordonului ombilical sau dupa circumcizie;
- hematoame, echimoze;
- durere si edem la nivelul articulatiilor, cu limitarea miscarilor articulatiei respective,
dureri si edem la nivelul muschilor (Tn special la nivelul coapsei, gambei, bratului
sau feselor);
- hematurie, melena;
- sangerari spontane;
- sangerari prelungite dupa extractii dentare.
Sangerari importante se pot descrie la nivel intraarticular, intramuscular sau Tn
tesutul moale, la nivelul gingiilor, nasului sau tractului urinar, Tn timp ce sangerarile
amenintatoare de viata se pot localiza oriunde Tn cazul traumatismelor severe, sau
la nivel cerebral, gastrointestinal, esofagian.
La pacientele purtatoare ale bolii, Tn cazul Tn care nivelul factorilor VIII sau IX este sub 30% se descrie relativ frecvent sangerarea menstruala prelungita si severa.
Pilulele contraceptive si agentii fibrinolitici sunt eficienti Tn controlul simptomatologiei. In cazul Tn care nivelul factorilor de coagulare VIII sau IX este foarte scazut,
pacientele pot avea aceleasi semne si simptome ca persoanele care manifesta boala. Toate rudele directe ale unei paciente purtatoare (mama, surori, fiice) ar trebui
Tndrumate, pe cat posibil, sa Tsi determine nivelul plasmatic al factorului VIII, mai ales
Tnainte de efectuarea oricaror interventii chirurgicale majore.
Prevenirea sangerarii se face prin:
- Evitarea traumatismelor pe cat de mult posibil.
- Evitarea medicamentelor cunoscute avand efecte antiplachetare, de tipul aspirinei si altor antiinflamatoare nesteriodiene.
- Evitarea injectiilor intramusculare si punctiilor arteriale.
- Mentinerea unei igiene orale adecvate si evitarea oricaror proceduri interventionale atat timp cat nu se impun.
- Urmarirea unui program indicat de un fiziokineto-terapeut Tn vederea mentinerii
unui tonus muscular adecvat.
- Evitarea sporturilor de contact, Tncurajarea p r a c t i c a l Tnotului.
Tratamentul precoce si adecvat al sangerarii - ideal Tn primele 24 de ore.
Tratamentul de baza Tn hemofilie Tl reprezinta terapia cu factori VIII sau IX Tnlocuitori - concentrate de FVIII si FIX. Acestia pot fi derivati din plasma sau realizati pe
baza tehnologiei recombinarii ADN-ului. Agenti antifibrinolitici sunt medicamente care determina mentinerea cheagului de sange o data format prin inhibarea unei enzime (plasmina) cu efect de distrugere al coagulului de fibrina (fibrinoliza).
Vaccinari. Nu trebuie omise vaccinarile pentru hepatita A si B. Tn cazul pacientilor
cu hemofilie si infectie cu HIV trebuie evitate imunizarile cu vaccinuri vii sau tulpine
atenuate (de tipul vaccinului antipoliomielitic). Se vor realiza vaccinarile antigripale si
antipneumococice. Vaccinurile se vor administra subcutanat pentru a evita formarea
hematoamelor musculare.

MODULUL 31. Hematologie si nursing in hematologie

231

cada, aparand, Tn general dupa varsta de 2 ani manifestarile clinice clasice la nivelul
articulatiilor si muschilor.
Semnele si simptomele care se descriu eel mai frecvent sunt:
- sangerari prelungite (dar nu excesive) la nivelul abraziunilor (zgarieturilor) si taieturilor minore;
- la nou-nascuti: sangerari prelungite la nivelul cordonului ombilical sau dupa circumcizie;
- hematoame, echimoze;
- durere si edem la nivelul articulatiilor, cu limitarea miscarilor articulatiei respective,
dureri si edem la nivelul muschilor (Tn special la nivelul coapsei, gambei, bratului
sau feselor);
- hematurie, melena;
- sangerari spontane;
- sangerari prelungite dupa extractii dentare.
Sangerari importante se pot descrie la nivel intraarticular, intramuscular sau Tn
tesutul moale, la nivelul gingiilor, nasului sau tractului urinar, Tn timp ce sangerarile
amenintatoare de viata se pot localiza oriunde Tn cazul traumatismelor severe, sau
la nivel cerebral, gastrointestinal, esofagian.
La pacientele purtatoare ale bolii, Tn cazul Tn care nivelul factorilor VIII sau IX este sub 30% se descrie relativ frecvent sangerarea menstruala prelungita si severa.
Pilulele contraceptive si agentii fibrinolitici sunt eficienti Tn controlul simptomatologiei. Tn cazul Tn care nivelul factorilor de coagulare VIII sau IX este foarte scazut,
pacientele pot avea aceleasi semne si simptome ca persoanele care manifesta boala. Toate rudele directe ale unei paciente purtatoare (mama, surori, fiice) ar trebui
Tndrumate, pe cat posibil, sa Tsi determine nivelul plasmatic al factorului VIII, mai ales
nainte de efectuarea oricaror interventii chirurgicale majore.
Prevenirea sangerarii se face prin:
- Evitarea traumatismelor pe cat de mult posibil.
- Evitarea medicamentelor cunoscute avand efecte antiplachetare, de tipul aspirinei si altor antiinflamatoare nesteriodiene.
- Evitarea injectiilor intramusculare si punctiilor arteriale.
- Mentinerea unei igiene orale adecvate si evitarea oricaror proceduri interventionale atat timp cat nu se impun.
- Urmarirea unui program indicat de un fiziokineto-terapeut Tn vederea mentinerii
unui tonus muscular adecvat.
- Evitarea sporturilor de contact, Tncurajarea practicarii Tnotului.
Tratamentul precoce si adecvat al sangerarii - ideal Tn primele 24 de ore.
Tratamentul de baza Tn hemofilie Tl reprezinta terapia cu factori VIII sau IX Tnlocutori - concentrate de FVJJJ si FIX. Acestia pot fi derivati din plasma sau realizati pe
:aza tehnologiei recombinarii ADN-ului. Agenti antifibrinolitici sunt medicamente ca*e determine, mentinerea cheagului de sange o data format prin inhibarea unei enzi~ e (plasmina) cu efect de distrugere al coagulului de fibrina (fibrinoliza).
Vaccinari. Nu trebuie omise vaccinarile pentru hepatita A si B. Tn cazul pacientilor
hemofilie si infectie cu HIV trebuie evitate imunizarile cu vaccinuri vii sau tulpine
=:enuate (de tipul vaccinului antipoliomielitic). Se vor realiza vaccinarile antigripale si
5-:ipneumococice. Vaccinurile se vor administra subcutanat pentru a evita formarea
enatoamelor musculare.
T