Modelare si Simulare

— an3 s2 2010—
verner
Cererea unu produs este o variabila aleatoare desemnata prin
 5 6 7 8 9 10 
 0.15 0.21 0.18 0.16 0.13 0.17 
 
59 In cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 35 u.m iar
in cazul deficitului de stoc intervn cheltuieli suplimentare de aprovizonare
in valoare de 65 u.m.Atunci stocul optim este

a)6 b)9 c)7 d)8

1 din 41
 Cererea unu produs este o variabila aleatoare desemnata prin
 5 6 7 8 9 10 
 0.15 0.21 0.18 0.16 0.13 0.17 
 
63 In cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 35 u.m iar
in cazul defictului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizonare
in valoare de 165 u.m.Atunci cheltuielile totale de stocare sunt de

a)466.85 b)168.30 c)233.43 d)298.55

2 din 41
 Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de
repartitie:
 0 x  [05)
1

f ( x )   ( x  5) x  [5,15]
7  50
 0 x  15
În cazul surplusului de stoc se va percepe o penalizare unitara de 73 u.m
iar in cazul deicitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 127 u.m.Atunci stocul optim este:

a)13 b)14 c)11 d)12

3 din 41
 Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de
repetitie:
1
 x  [0,10]
f ( x )  10
 0 x  10
20 c
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 35 u.m iar
in cazul deicitului de stoc intervin cheltuieli de aprovizionare in valoare
de 165 u.m.Atunci stocul optim ca parte intreaga din valoarea calculate
este:

a)6 b)7 c)8 d)9

4 din 41
 Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de
repartitie:
x
 x  [0,10]
f ( x )   50
 0 x  10
27
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 75 u.m. iar
in cazul defictului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 325 u.m. Atunci stocul optim exprimat ca
parte intreaga superioara din valoarea calculata este:

a)6 b)7 c)8 d)9

5 din 41
 Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de
repartitie:
 0 x  [0,3)
2

f ( x )   ( x  3) x  [3,8]
 55
28  0 x 8
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 75 u.m. iar
in cazul defictului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 325 u.m. Atunci stocul optim exprimat ca
parte intreaga superioara din valoarea calculata este:

a)8 b)10 c)9 d)1

6 din 41
 Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de
repartitie

 0 x  [0,3)
2

f ( x )   ( x  3) x  [3,8]
 55
48  0 x 8

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 45 u.m. iar

in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 355 u.m. Atunci stocul optim, exprimat ca
parte intreaga superioara din valoarea calculate este

a)8 b)10 c)9 d)11

7 din 41
 Cererea unui produs este o variabila aleatoare desemnata prin
 5 6 7 8 9 10 
 0.15 0.21 0.18 0.16 0.13 0.17 
 
47
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 35 u.m. iar
in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 65 u.m. Atunci stocul optim este

a) 6 b) 9 c) 7 d) 8

8 din 41
 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp
este data prin tabelul:

Cant
1 2 3 4 5 6 7 8
solicitata
Frecventa de
4 3 5 3 6 4 5 2
aparitie
17

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 63 u.m., iar

in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 147 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare
exprimate ca parte intreaga din valoarea finala calculata sunt de:

a)157 b)78 c)41 d)116

9 din 41
 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp
este data prin tabelul:
Cant
5 8 11 17 25 31 44 47
solicitata
Frecventa
de 3 8 5 9 4 7 7 5
aparitie
39
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 205 u.m.,
iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 311 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare
exprimate ca parte intreaga din valoarea finala calculata sunt de:

a)1846 b)3290 c)1645 d)1443

10 din 41
 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp
este data prin tabelul

Cant
1 2 3 4 5 6 7 8
solicitata
Frecv 4 3 5 3 6 4 5 2
43
În cazul surplusului se percepe o penalizare unitara de 63 um in cazul
deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare in val de 147 u.m
Stocul optim este

a)7 b)4 c)6 d)5

11 din 41
 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp
este data prin tabelul

Cant.
1 2 3 4 5 6 7 8
sol.
44 Frecv 4 3 5 3 6 4 5 2

Cheltuielile toatale de stocare exprimate ca parte intreaga din valoarea

finala calculate sunt

a)157 b)78 c)41 d)116

12 din 41
 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp
este data prin tabelul

Cantitate
5 8 11 17 25 31 44 47
solicitata
Frecv 3 8 5 9 4 7 7 5
45
În cazul surplusului se percepe o penalizare unitara de 205 um in cazul
deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare in val de 311 u.m
Stocul optim este

a)17 b)31 c)24 d)25

13 din 41
 Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul:

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cant.
11 10 12 11 13 10 11 12 13 12
Solicitata
15 b

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 114 u.m.,

iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 206 u.m. Atunci stocul optim este:
a)10 b)11 c)12 d)13

14 din 41
 Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul:

Nr
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
crt
Cant 11 10 12 11 13 10 11 12 13 12
22 a

În cazul surplusului de stoc se percepe o enalizarea unitara de 114 u.m.,

iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 206 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare
sunt de:
a)121 b)79,80 c)60,50 d)41,20

15 din 41
 Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cantitatea
5 7 4 6 3 8 5 7 8 5
solicitata
62
In cazul surplusului de stoc se percepe o penalzare unitara de 47 u.m iar
in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare de 133 u.m.Atunci cheltuielile totale de stocare sunt de
a)46,20 b)26,60 c)65,80 d)92,40
Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul
Nr. Crt. 5 8 11 17 25 31 44 47
Cantitatea
3 8 5 9 4 7 7 5
solicitata
65 In cazul surplusului de stoc se percepe o penalzare unitara de 205 u.m iar
in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare de 311 u.m.Atunci cheltuielile totale de stocare exprimate
ca parte intreaga din valoarea finala calculate sunt de
a)1846 b)3290 c)1645 d)1443

16 din 41
 În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 47 u.m iar
in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
26
aprovizionare in valoare de 133 u.m. Atunci stocul optim este:
a)5 b)7 c)6 d)8
In modelul de asteptare (M/M/1):(FIFO/  /  ) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10,iar servirea este variabila
64 aleatoare raportizata Poisson de parametru 15.Atunci c
2 1 1
a) p0  b) p0  c) p0 
3 5 3
In modelul de asteptare (M/M/1):(FIFO/  /  ) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 4,iar servirea este variabila
aleatoare raportizata Poisson de parametru 12.Atunci
66 1 2 1
a) p0  b) p0  c) p0 
3 3 48

17 din 41
 Intrun model de asteptare (M/M/1): (FIFO/ ∞/ ∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parmetru 2, iar servirea este varibila
aleatoare repartizata Poisson de prametru 5
42 Atunci:
162 162 81
a) p4  b) p4  c) p4 
625 3125 3125
Intrun model de asteptare (M/M/1): (FIFO/4/ ∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parmetru 10, iar servirea este varibila
aleatoare repartizata Poisson de prametru 15
40 Atunci:
6 24 24
a) p3  b) p3  c) p3 
211 311 311

18 din 41
 Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/  /  ) sosirile sunt
variabile aleatoare repartizate Poisson de parametrul 2,iar servirea este
8 variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 5.Atunci: a
3 2 1
a) p0  b) p0  c) p0 
5 5 5
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/  /  ) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabila
16 aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci p0
2 1 1 c
a) p0 = b) p0 = c) p0 =
3 5 3
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/  /  ) sosirile sunt variabile
aleatoare rrepartizate Poisson de parametrul 4,iar servirea este variabila
11 aleatoare repartizata Poisson de parametrul 12 .Atunci: a
1 1 9
a) n  b) n  c) n 
2 3 2
19 din 41
 Intr-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/  /  ) sosirile sunt variabile
aleatoare raportizate Poisson de parametru 10,iar servirea este variabila
aleatoare raportizata Poisson de parametru 15.Atunci
54
2 3 4
a) n1  b) n1  c) n1 
3 4 3
Intr-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/  /  ) sosirile sunt variabile
aleatoare raportizate Poisson de parametru 4,iar servirea este variabila
55 aleatoare raportizata Poisson de parametru 12.Atunci
2 1 2
a) p1  b) p1  c) p1 
243 81 81

20 din 41
 Intr-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/  /  ) sosirile sunt variabile
aleatoare raportizate Poisson de parametru 4,iar servirea este variabila
56 aleatoare raportizata Poisson de parametru 12.Atunci
1 5
a) n1 6 b) n1  c) n1 
6 6
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/  ) sosirile sunt variabile
aleatoare rrepartizate Poisson de parametrul 4,iar servirea este variabila
9 aleatoare repartizata Poisson de parametrul 12 .Atunci: a
9 27 9
a) p2  b) p2  c) p2 
121 121 242

21 din 41
 Intr-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/  ) sosirile sunt variabile
aleatoare raportizate Poisson de parametru 2,iar servirea este variabila
aleatoare raportizata Poisson de parametru 5.Atunci
58 20 40 40
a) p1  b) p1  c) p1 
1031 1031 3093

Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/INFINIT) sosirile sunt

variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea aste
52 variabila aleatoate repoartizata Poisson de parametru 5. Atunci a
625 625 125
a) p0  b) p0  c) p0 
1031 3093 1031

22 din 41
 Intrun model de asteptare (M/M/2): (FIFO/ ∞/ ∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parmetru 2, iar servirea este varibila
aleatoare repartizata Poisson de prametru 5
41 Atunci:
2 2 1
a) p0  b) p0  c) p0 
3 5 3
Într-un model de asteptare (M/M/3):(FIFO/  /  ) sosirile sunt
variabile aleatoare rrepartizate Poisson de parametrul 2,iar servirea este
10 variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 5.Atunci: b
15 75 15
a) p0  b) p0  c) p0 
28 112 112

23 din 41
 Într-un model de asteptare (M|M|2):(FIFO|0|0) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea este variabila
25 aleatoare repartizata Poisson de parametru 5. Atunci:
2 2 1
a) p0  b) p0  c) p0 
3 5 3
Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/4/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabila
68 aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci:
81 81 28
a) p0  b) p0  c) p0 
322 211 211
Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/4/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variavila
36 aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci:
6 24 24
a) p3  b) p3  c) p3 
211 311 211
24 din 41
 Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabila
aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci:
69 1
a) n  4 b) n  2 c) n 
2

Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile

aleatoare repartizate Poisson de parametru 4, iar servirea este variabila
aleatoare repartizata Poisson de parametru 12. Atunci:

1 2 1
a) p0  b) p0  c) p0 
3 3 48

25 din 41
 Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabila
aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci:
30
2 3 4
a) n1  b) n1  c) n1 
3 4 3
Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variavila
aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci:
33
16 8 16
a) p4  b) p4  c) p4 
243 243 729

26 din 41
 Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea este variabila
aleatoare repartizata Poisson de parametru 5. Atunci:
37
162 162 81
a) p4  b) p4  c) p4 
625 3125 3125
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 1500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m. atunci
1 d
numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din
valoarea calculata este:

a)182 b)179 c)180 d)181

27 din 41
 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 700 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci
4
stocul optim exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata
este:

a)23 b)25 c)24 d)26

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile.Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
6 reaprovizionare si penalizarea pt lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara este:

a) 27 b) 28 c) 29 d) 30

28 din 41
 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
D
12 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
?
numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din
c
valoarea calculata este:
a)177 b)180 c)178 d)179
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
14 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci a
timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea
calculata este:
a)1 b)2 c)3 d)4

29 din 41
 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 1500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de
18 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m. atunci
timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea
b
calculata este:
a)1 b)2 c)3 d)4
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
19 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
costul total de stocare exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea
calculata este:
a)8180 b)8281 c)8181 d)8081

30 din 41
 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 1500 relativa la o perioada de 182 de zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de
21 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m., atunci c
costul total de stocare exprimata ca parte intreaga din valoarea calculata
este:
a)9561 b)95601 c)9560 d)956.
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 1500 relativa la o perioada de 182 zile .Pentru stocarea unui produs se
percepe o taxa de 220 u.m iar la lansarea unei comenzi de reaprovizionare
23 c
si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m atunci stocul optim
exprimat ca parte imtreaga superioara din valoarea calculate este:
a)9 b)10 c)7 d)8

31 din 41
 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 500 relativa la o perioada de 182 zile .Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 10 u.m iar la lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 900 u.m atunci
24 numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din
valoarea calculate este:

a)22 b)21 c)23 d)20

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
46 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din
valoarea calculata este:
a)177 b)180 c)178 d)179

32 din 41
 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
49 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
stocul optim exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este

a)27 b)28 c)29 d)30

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 700 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de
51 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci c
stocul optim exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata
este
a)23 b)25 c)24 d)26

33 din 41
 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 700 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de
53 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci
numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din
valoarea calculata este
a)28 b)29 c)27 d)30
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 700 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de
67 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci
costul total de stocare exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea
calculata este:
a) 9262 b) 926 c) 927 d) 9263

34 din 41
 Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unu produs este
de 7000 relativa la o perioada de 365 zile.Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 25 u.m iar lansarea unei comenzi de
57
reaprovizonare costa 250 u.m atunci timpul intre doua aprovizonari
exprmat ca parte intreaga din valoarea calculate este
a)1 b)2 c)3 d)4
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de
2 reaprovizionare costa 900 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte c
intreaga superioara din valoarea calculata este:

a)23 b) 22 c)24 d)21

35 din 41
 Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 1500 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de
3 reaprovizionare costa 400 u.m. atunci costul total de stocare exprimat ca c
parte intreaga din valoarea calculata este

a) 40348 b) 40250 c) 40249 d) 40349

Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 1500 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de
5 reaprovizionare costa 400 u.m. atunci numarul de reaprovizionari
exprimat ca partea intreaga din valoarea calculata este:

a)28 b)29 c)30 d)31

36 din 41
 Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de
13 D
reaprovizionare costa 900 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari
exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este:
a)9 b)10 c)7 d)8
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 7000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de
38 reaprovizionare costa 250 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari
exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este:

a)1 b)2 c)3 d)4

37 din 41
 Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 7000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de
50 reaprovizionare costa 250 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte
intreaga superioara din valoarea calculata este

a)19 b)20 c)15 d)25

Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 500 relativa la o perioada de 182 zile.Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 10 um iar la lansarea unei comenzi de
61 c
reaprovizionare costa 900 um atunci numarul de reaprovizionari exprimat
ca parte intreaga superioara din valoarea calculate este:
a)22 b)21 c)23 d)20

38 din 41
 Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala este de 1500
relativa la o perioada de 90 zile.Pentru stocarea unui singur produs se
percepe o taxa de 15 u.m iar lansarea unei comenzi costa 400 u.m atunci
60
numarul de reaprovizonari parte intreaga superioara din valoarea calculate
este
a)50 b)51 c)52 d)53
Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 500
relativ la o perioada de 182 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se
percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare
costa 900 u.m. atunci costul total de stocare exprimat ca parte intreaga din
valoarea calculate este
a)40502 b)41432 c)40472 d)41572

39 din 41
 Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 1500
relativ la o perioada de 90 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se
percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare
31 costa 400 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte integral superioara
din valoarea calculata este:

a) 31 b) 28 c) 30 d) 29
Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 500
relativ la o perioada de 182 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se
percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare
32 costa 900 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte integral superioara
din valoarea calculata este:

a) 23 b) 22 c) 34 d) 21

40 din 41
 Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 7000
relativ la o perioada de 365 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se
percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare
34 costa 250 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte integral superioara
din valoarea calculata este:

a) 19 b) 20 c) 15 d) 25
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc, cererea totala a unui produs es-
te de 7000 relativa la o perioada de 365 zile. Pt. stocarea unui singur pro-
dus se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizio-
29 nare costa 250 u.m. atunci nr de reaprovizionari exprimat ca parte intrea-
ga superioara din valoarea calculata este:

a)365 b)357 c)358 d)367

41 din 41