Sunteți pe pagina 1din 5

Au alimentat politicile fiscale criza financiară?

Este întrebarea pe care o pune ACCA, cea mai mare organizaţie internaţională profesională din domeniul
financiar - contabil.
Legislatorii din domeniul taxelor îndeamnă la coordonare

Politicile din domeniul taxelor din întreaga lume au alimentat criza financiară globală prin încurajarea
companiilor să folosească debitele mai degrabă decât capitalul afirmă ACCA (the Association of chartered
Certified Accountants) în conţinutul unei lucrări denumită „Competiţie sau Co-ordonare: Reconsiderarea
taxelor într-un cadru global".

Chas Roy - Chowdhury, purtătorul de cuvânt al ACCA la nivel global pentru probleme legate de taxe,
spune: „În cadrul ultimei întălniri din anul acesta liderii G20 au propus îmbunătăţirea coordonării dintre
autorităţile naţionale ca un aspect cheie al refacerii încrederii în reglementările financiare globale. Este
însă nevoie de o acţiune asemănătoare şi în domeniul taxelor? Lucrarea noastră examinează problemele
actuale din domeniul taxelor la nivel internaţional, de la paradisurile financiare la competiţia dintre
sistemele fiscale. Diferenţele şi neconcordanţele dintre sistemele de taxe trebuie să fie eliminate.
Coordonarea la nivel global este vitală pentru a ne asigura că un sistem de impozitare este corect şi
transparent."

Documentul ACCA oferă şapte recomandări clare pentru rezolvarea problemelor fiscale la nivel global:
1. Guvernele trebuie să acorde atenţie reglementărilor fiscale care duc la comportamente distorsionate şi
care recompensează anumite comportamente în detrimentul altora. Trebuie să se evite schimbările
bruşte, deoarece acest lucru ar putea necesita restructurări majore, cu consecinţe neprevăzute.
2. Paradisurile financiare ar trebui să ofere guvernelor informaţii gratuite despre cetăţenii care folosesc
aceste jurisdicţii, însă guvernele nu ar trebui să îşi concentreze atenţia asupra acestor paradisuri
financiare şi să se lase în acest fel distrase de la nevoia de a-şi pune ordine în propriile sisteme financiare.
3. Uniunea Europeană şi statele lidere trebuie să acţioneze în aşa fel încât să îndepărteze ultimele bariere
rămase în calea comerţului liber si să încerce să se abţină de la a convinge statele cu un sistem fiscal cu
o cotă unică de impozitare să îşi mărească cotele de impozitare în numele armonizării. Suveranitatea
naţională în privinţa taxelor trebuie să fie respectată.
4. Guvernele ar trebui să se preocupe de problemele majore legislative din sistemul taxelor care cauzează
distorsiuni, mai degrabă decât să se bazeze pe oferirea unor rate preferenţiale pentru corporaţii şi scutiri
pentru atragerea Investiţiilor Străine Directe. Menţinând un sistem pe cât de simplu şi de omogen posibil
siguranţa necesară afacerilor va fi asigurată.
5. Pentru creşterea siguranţei afacerilor, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi
autorităţile responsabile pentru venitul naţional trebuie să îşi reexamineze politicile lor de transfer pricing.
6. Guvernele trebuie să aibă o viziune de ansamblu asupra rolului pe care îl au taxele verzi în cadrul
sistemelor lor de impozitare. Aceste taxe au un rol al lor, însă guvernele nu trebuie să se bazeze prea
mult pe ele. Coordonarea la nivel global este necesară pentru a asigura un impact maxim al impozitelor
de mediu.
7. Trebuie să li se recunoască o anumită importanţă comitetelor independente pentru taxe şi impozite care
joacă un rol cheie în crearea poiticilor fiscale.
Andreia Manea, Director Executiv al ACCA Europa de Sud - Est, concluzionează: „ Noi credem că aceste
recomandări vor avea un impact amplu în privinţa soluţionării unora dintre cele mai provocatoare
probleme curente la nivel internaţional din domeniul taxelor. Politicile fiscale sunt şi trebuie să rămână în
mâinile guvernelor naţionale suverane, care ar trebui să fie capabile să creeze sisteme adaptate la nivelul
lor de dezvoltare economică, precum sistemul fiscal al cotei unice de impozitare existent ţările post -
comuniste din europa de est."
Guvernul prognozează că economia moldovenească va ieşi curând din criză şi deja în 2010 am
putea asista la o creştere a PIB-ului de 3-4%.

Ce cred însă experţii despre această prognoză?

Victor Ciobanu: „Pe intern nu văd factori obiectivi de creştere"

„Mi se pare irealizabilă această prognoză optimistă. Creşterea este condiţionată de anumiţi factori -
capital, forţă de muncă, investiţii. Or la noi forţa de muncă rămâne în continuare peste hotare, iar
investiţiile nu vin", spune Victor Ciobanu, Preşedinte al Centrului de Cercetări şi Elaborări Economice şi
Membru al Consiliului politic al Partidului Social Democrat.

El afirmă că „modelul anterior pe care s-a bazat economia: remitenţe, ne-producere şi taxare la vamă - s-
a epuizat". „Trebuie să tratăm bolile pe care ni le-a arătat criza", afirmă dl Ciobanu.

Totuşi, el admite că saltul ar putea constitui o excepţie - în condiţiile unei economii deschise, dacă
Ucraina, Rusia şi România ar realiza simultan un salt economic de 7%, în mod automat ar beneficia şi
Republica Moldova de o creştere de 3%. „Acest scenariu este puţin probabil, iar pe intern nu văd factori
obiectivi de creştere", subliniază economistul.

„Mai rezonabilă pare orientare spre o creştere „zero", ca apoi încet-încet să avem semnale tot mai clare
de refacere. Nu trebuie de contat foarte mult pe finanţare externă, deoarece de la promisiuni până la
debursare este o cale de parcurs. Şi Rusia ne-a promis credit. Contract însă aşa şi nu avem, iar sumele
sunt tot mai mici. Banii de la FMI cred că ar putea veni în ianuarie-februarie şi asta doar după ce Guvernul
va asigura un şir de parametri", afirmă Victor Ciobanu.

Valeriu Prohniţchi: „Obiectivul de creştere economică de 3% pare realizabil"

„Obiectivul de creştere economică de 3% pare realizabil", spune la rândul sau un alt economist, Valeriu
Prohniţchi, de la centrul Expert Grup.

El argumentează: „În primul rând se va raporta la anul 2009 când avem un PIB diminuat. Baza de
raportare este mai mică, deci pur aritmetic poate fi atinsă această ţintă. În afară de aceasta, sper că
întreprinderile vinicole şi cele din industria alimentară vor reuşi să acceseze mai larg pieţele externe, în
special cea rusă. Pe timp de criză, problema companiilor vinicole a fost nu atât lipsa lichidităţilor, cât
accesul blocat pe piaţa rusă. Multe aşteptări sunt legate şi de înlăturarea constrângerilor pentru mediul de
afaceri, acţiuni anti-monopol. Iar în agricultură sperăm să avem un an mai bun. De regulă sunt perioade
ciclice, după un an greu vine unul mai bun".

„Marile centre economice fac prognoze favorabile pentru economia Rusiei, a Germaniei şi Franţei, or
acestea ar putea dinamiza întreg spaţiul european. În condiţiile creşterii regionale, am putea asista şi noi
la expansiune, ţinând cont de faptul că avem o economie deschisă", mai spune Valeriu Prohniţchi.

Dosar

Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei declara recent că prognoza „ambiţioasă" de 3-4% se
bazează pe un suport masiv al donatorilor, însă există şi un scenariu „pesimist", care presupune o
creştere „zero" sau de cel mult 1% a economiei moldoveneşti în 2010.

Guvernul intenţionează să aprobe, la una din următoarele şedinţe, un plan de stabilizare şi recuperare
economică, care ar necesita investiţii anuale de 10% din PIB sau 6 miliarde de lei (circa 550 mil dolari).

Republica Moldova cere creditare externă în condiţiile în care deficitul bugetar va urca în acest an la 6
miliarde de lei sau 11% din PIB.

FMI a prognozat anterior că economia moldovenească va scădea cu 9% în acest an, iar în 2010 se
aşteaptă o creştere „zero". Mai optimistă este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care
anticipează o contracţie economică de 8.5% în acest an, dar o creştere pozitivă de 1.5% în 2010.

Cota 0 pe venit: out din 2012


Cota 0 la impozitul pe profitul investit va rămâne până în 2012, după care va fi cota de impozitare de
10% - o cota uniformă, ce va cuprinde toate sectoarele şi regiunile, a declarat premierul Vlad Filat la
încheierea negocierilor cu misiunea Fondului Monetar Internaţional.
În aceeaşi zi un grup de experţi a prezentat Ministerului Finanţelor un studiu privind eficienţa aplicării
cotei 0 şi eventuale consecinţe ale anulării acesteia. Ministerul intenţiona să iniţieze consultări cu mediul
de afaceri înainte de a lua o decizie.

În ajun, Asociaţia Ziariştilor Economişti în colaborare cu IDIS „Viitorul" au desfăşurat dezbateri pe


marginea acestei probleme. Publicăm mai jos scurte spicuiri din luările de cuvânt ale participanţilor la
dezbateri.

Republica Moldova a introdus cota "zero" pe profitul corporativ nedistribuit de la 1 ianuarie 2008, după
realizarea unei amnistii fiscale. Cota de impozit pe profit de 15% s-a redus la 0%.

„Criza a compromis cota „zero"

Directorul general al fabricii de marochinărie Artima, Alexandra Can, afirmă că, în fine, criza a compromis
scopurile urmărite prin introducerea cotei „zero", reinvestirea profitului. „Nu prea mulţi au avut
posibilitatea să facă acest lucru".

Dna Can mai spune: „Eu special m-am pregătit foarte minuţios de această criză economică, de aceea am
supravieţuit, numai că pierderile din acest an nu le putem acoperi. Nici un fel de măiestrie nu ne-ar
ajunge să le acoperim pentru că au scăzut salariile la jumătate, au scăzut volumele, chir şi noi am coborât
la 40 la sută din volumele anterioare. Nu mai poţi ţine atâtea locuri de muncă. Acum ne ţinem pe linia de
plutire şi aşteptăm momentul potrivit să pornim pe creştere. A dispărut fabrica Dana din Soroca, care a
fost o întreprindere cu peste 1000 de angajaţi. Practic nu mai lucrează o altă întreprindere din industria
uşoară Rada de la Bălţi. La fel Teba Industries. Se zbate Prevent Moldova".

„Pe mine nu mă mai interesează este sau nu cota „zero", dar pentru investitorii străini contează foarte
mult. Investitorii s-au mişcat atunci când s-a spus că Moldova introduce cota „zero". Ştiţi că mulţi au
deschis întreprinderi aici tocmai din această cauză?", menţionează directorul general al fabricii Artima. Ea
mai adaugă că investitorii au considerat Moldova un paradis, dar „celelalte condiţii de dezvoltarea a
businessului în Moldova i-a făcut să înţeleagă ce paradis este la noi", ironizează Alexandra Can.

„Nivelul de impozitare nici pe aproape nu este unul prioritar pentru investitori"

Directorul executiv al Asociaţiei Investitorilor Străini, Dinu Armaşi, declară că studiile şi cercetările la tema
care sunt factorii care îi fac pe investitori să aleagă o economie sau alta, nivelul de impozitare nici pe
aproape nu este unul prioritar.

„Contează mărimea pieţei, uşurinţa cu care se administrează afacerile, nivelul de salarizare este pe locul
10 tocmai, ca factor atractiv, şi apoi vine impozitarea", spune dl Armaşu.

Efectul cotei zero în anul 2009 este unul nul, deoarece întreprinderile nu s-au gândit la investiţii, ci cum să
supravieţuiască. „Chiar dacă ar fi reintrodus un impozit pe venit, statul nu ar obţine nimic din punct de
vedere financiar, fiindcă întreprinderile sunt la pământ, profit nu au sau sunt în pierdere. Şi atunci ce
obţine statul?", întreabă directorul executiv al Asociaţiei Investitorilor Străini.

„Modul de formare a finanţelor publice centrale este inechitabil"

Modul de formare a finanţelor publice centrale este în genere unul inechitabil, politica bugetară prezintă
distorsiuni majore, este de părere analistul economic Adrian Lupuşor de la Centru Independent Expert-
Grup.

El adaugă că „ponderea majoră a veniturilor, respectiv 61.2% în august 2009, o reprezintă acumulările
din impozite indirecte, care prin definiţie sunt suportate de consumatori. Până la introducerea cotei „zero"
ponderea acestora a fost de 57.5%. În acelaşi timp ponderea impozitelor directe percepute de la
persoanele juridice şi fizice a fost în august acest an de 14%, iar până la reformă 17.1%".

Expertul precizează că se observă „o tendinţă de accentuare a modelului de formare a bugetului public pe


baza impozitelor indirecte. De ce considerăm că aceasta este o problemă? Pentru că dacă e să ne uităm
la politica de cheltuieli a bugetului public, vedem că în august 70.2% din cheltuieli au fost cu destinaţie
socială. Deci, au fost cheltuieli care presupun menţinerea consumului. Reiese că, pe de o parte, statul
susţine şi stimulează consumul intern, iar pe de alta tot acelaşi stat taxează acelaşi consum. Este un
nonsens".

Reintroducerea unei cote a impozitului pe venit, urmând să se discute care va fi mărimea optimală, va
diversifica sursele de venit pentru bugetul public şi va consolida sistemul de impozitare directă, este de
părere Adrian Lupuşor.

El spune că totodată urmează a fi menţinute garanţiile oferite investitorilor. Pe de altă parte, subliniază
expertul, dacă va fi reintrodus un impozit pe venitul companiilor, Republica Moldova ar fi una din puţinele
ţări „care va majora presiunea fiscală pe timp de criză". „Aparent este o măsură lipsită de logică, care nu
vine în întâmpinarea agenţilor economici, însă până (când exista cota de 15% a impozitului pe venit -
Business Expert) şi după introducerea cotei „zero" povara fiscală a fost de 34% faţă de Produsul intern
brut, ea nu s-a schimbat". Dl Lupuşor este de părerea şi că după reintroducerea impozitului pe venit
presiunea fiscală nu se va majora.

Guvernul ar putea reduce contribuţia la asigurările sociale de stat şi asigurările medicale, precum şi cu un
punct procentual taxa pe valoarea adăugată, care ar compensa anularea cotei „zero" pe venit care este
privită negativ de mediul de afaceri.

„Veniturile declarate businessul mic şi mijlociu s-a dublat"

„A fost atins scopul scontat de stimulare a investiţiilor? Rata creşterii investiţiilor în 2007 a fost de
10.3%, în 2008 minus 2.7%. Venitul reinvestit de către nerezidenţi a crescut în 2007 de 2.7 ori faţă de
2006, în anul următor a scăzut în raport cu 2007", declară expertul IDIS „Viitorul" Victor Parlicov.

Sunt două lucruri interesante dacă te uiţi la datele privind impozitul pe venit calculat, adică venitul spre
impozitare şi impozitul efectiv plătit. Cele mai mari 100 de companii cu cele mai profituri declarate aveau
o rată efectivă de impozitare de 8.4%, chiar şi în 2007, atunci când cota era de 15%, faţă de ceilalţi
agenţi economici care aveau o rată efectivă de aproape 11.5%. Deci rata de impozitare a companiilor mai
mici era de aproape 1.4 ori mai mare decât a celor mari.

Al doilea moment esenţial. Companiile incluse în TOP100 au declarat în 2007 un venit de aproximativ 7.1
miliarde de lei până la impozitare, în 2008 circa 2.8 miliarde. Dacă ne uităm la celelalte companii (mici şi
mijlocii), constatăm că de la aproape 5 miliarde venituri declarate în 2007 s-a ajuns la 10.3 miliarde în
2008. Ceea ce înseamnă că poate nu a avut efect introducerea cotei „zero" din punct de vedere a
stimulării investiţiilor, statistica arată că nu a avut, dar aparent a avut din punct de vedere a „ieşirii la
suprafaţă" (legalizării - Business Expert) a businessului mic şi mijlociu.

Businessul mare beneficia şi anterior de o serie de scutiri şi ca urmare efectul asupra acestuia de la
introducerea taxei „zero" a fost mai mic. A avut de câştigat businessul mic şi mijlociu a cărei rata de
impozitare este mai mare.

Acestea sunt două efecte care trebuie ţinute în minte atunci când discutăm şi despre perspective. Dincolo
de efectele crizei, dincolo de profitabilităţile obiective ale companiilor este evident că aşa companii ca
Union Fenosa sau MoldovaGaz nu pot să plec în umbră, dar putem să ne aşteptăm că acest lucru ar putea
să-l facă întreprinderile mici şi mijlocii după reintroducerea impozitului pe venit.

„Businessul e sătul de experimente"

Vicepreşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli Uniagroprotect, Alexandru Slusari, este de părere că din
punct de vedere strategic este evident că ar trebui să existe impozitul pe venitul persoanelor juridice.
„Aceasta este practica europeană. Vrem nu vrem, impozitul ar trebui să existe. Nu găsiţi multe ţări
dezvoltate, unde ponderea impozitelor indirecte constituie 70-75% în structura veniturilor bugetare".

„Aceste ţări se dezvoltă din impozite directe", spune dl Slusari. El spune că nu e normal că povara fiscală
cade asupra persoanelor fizice. Pe de altă parte, impozitul pe venit este o bună sursă de venit pentru
bugetele locale, care se află într-o situaţie dificilă. În plus, este o sursă pentru majorarea subvenţionării
agriculturii.
„Altceva e că se schimbă regulile de joc. Business este sătul de experimente. Doi ani ne-am jucat, apoi
schimbăm regulile de joc. Aceasta a devenit o normă pentru Moldova", mai afirmă vicepreşedintele
Uniagroprotect. El adaugă că „va exista o iritare a business-ului. Răspunsul lui va fi: demonopolizaţi
economia, faceţi climatul investiţional atractiv şi atunci nu va fi o problemă de reintrodus impozitul pe
venit".

„Reacţia va fi negativă"

Producătorii privesc foarte negativ la anularea cotei 0, spune Ludmila Negruţă, preşedintele Asociaţiei
Naţionale a Producătorilor din Moldova. Ea spune că nu crede că va fi atins scopul scontat de a acumula
mai mulţi bani în buget. „Ar fi mai logic ca veniturile la buget să fie acumulate pe alte căi".

Dna Negruţă mai spune că problema privind politica fiscală ar trebui să fie privind discutată în complex, în
sistem, ci nu să fie ruptă din context doar chestiunea privind cota 0 a impozitului pe venitul reinvestit.

„Introducerea cotei 0 a fost o greşeală"

După un de la punerea în aplicare a cotei 0 este imposibil să evaluezi efectele, personal consider însă că
introducerea acesteia a fost o greşeală din mai multe motive, declară economistul Alexandru Muravschi.

Când se discută despre anularea cotei 0, de cele mai multe ori se pun pe cântar eventualele încasări.
Impozitele nu au însă doar un caracter fiscal, ele au funcţii economice, sociale, politice. În prezent
sistemul bugetar al Republicii Moldova este construit astfel încât principalii contribuabili sunt consumatorii,
persoanele fizice. Business-ul aproape că nu plăteşte impozite, eu plătesc atunci când vin să cumpăr ceva.
Şi atunci apare întrebarea: unde este funcţia socială a businessului? În plus impozitul pe venit are şi un
caracter regulator între bugetele locale şi centrale.

Aceste funcţii practic au fost lichidate odată cu introducerea cotei 0 a impozitului pe venitul reinvestit.

Se afirmă că întreprinderile nu au venituri şi anularea nu va avea efect, de ce s-ar plânge atunci dacă
oricum nu plătesc impozite în cazul în care nu au venit. Nu cred că şi efectul investiţional a fost minim,
deoarece banii care rămân întreprinderii ca urmare a cotei 0 este infimă.

Dosar:

Republica Moldova a introdus cota "zero" pe profitul corporativ nedistribuit de la 1 ianuarie 2008, după
realizarea unei amnistii fiscale. Cota de impozit pe profit de 15% s-a redus la 0%.

Practic, în Moldova este vorba de o scutire de impozit pe profitul reinvestit. În septembrie 2008, deputatul
AMN Alexandru Oleinic a înaintat spre aprobare Parlamentului iniţiativa legislativă privind completarea
Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal, potrivit căreia statul va garanta
aplicarea cotei "zero" la impozitul pe venit al persoanelor juridice pe o perioadă de 25 de ani. Această
iniţiativă nu a fost susţinută.

Deocamdată nu a fost făcută o analiză a eficienţei aplicării cotei „zero" a impozitului pe profitul
companiilor. Criza a agravat situaţia financiară a acestora, iar multe întreprinderi activează în pierdere.
Nu există statistici privind veniturile întreprinderilor, analiştii însă fac referinţă la bănci, veniturile nete ale
cărora în opt luni au scăzut de zece ori comparativ cu perioada similară a anului trecut şi presupun că
agenţii economici din alte domenii nu se află într-o situaţie mai bună.