Sunteți pe pagina 1din 24

Cuprins

Introducere --------------------------------------------------------------------- 3
1. Partea descriptivă a sistemului hidraulic ---------------------- - 4
1.1 Schema hidraulică principială a sistemului hidraulic ---- 5
1.2 Expunerea avantajelor şi dezavantajelor acţionărilor
hidraulice, argumentarea folosirii schemei hidraulice pentru
maşina dată ----------------------------------------------------------------- 5
1.3. Descrierea schemei hidraulice principiale alcătuite,
principiul de lucru ------------------------------------------------------- 6

1.4. Destinaţia fluidului şi alegerea lui. ------------------------------------------- 9


2. Partea de calcul a sistemei hidraulice ---------------------------------------- 11
2.1. Calculul diametrului cilindrului hidraulic -------------- 12
2.2. Calculul debitului pentru cilindru hidraulic ----------- - 13
2.3. Selectarea pompei hidraulice -------------------------------------------------14
2.4 Aparatajul hidraulic şi selectarea lui -------------------- --- 15
2.5 Calculul hidraulic al conductelor -------------------------- -- 16
2.6. Calculul pierderilor hidraulice ------------------------------ - 17

2.7. Alegerea filtrului ------------------------------------------------ -- 21

2.8. Calculul puterii şi al randamentului sistemului


hidraulic -------------------------------------------------------------------- 22

2.9. Calculul capacităţii rezervorului ---------------------- ------ 23

Bibliografie ------------------------------------------------------------------- 24

Introducere
PROIECT DE AN LA HIDRAULICĂ
Mod Coala № document. Semnat Data
Executat Claasdaipmui rV l a d .
V
.J a v g u r e a n u V
Memoriu Litera Coala Coli
Verificat 23
explicativ 1
UTM FIMCM
Controlat
Aprobat
gr. CEMA-071
În industria constructoare de maşini contemporane şi moderne se
întrebuinţează pe larg acţionarea hidraulică. Acţionările
hidraulice sunt folosite în sistemele de dirijare automată a
maşinilor-unelte de aşchiere a metalelor şi liniilor
automatizate a roboţilor-manipulatori şi a maşinilor
tehnologice din industria metalurgică, alimentară şi cea
uşoară etc.

Folosirea acţionărilor hidraulice ne permite să obţinem o


productivitate înaltă a maşinilor, fiabilitate şi consum mic
de material. Spre exemplu: la strunguri şi la utilajele de
forjare sunt folosite sistemele hidraulice pentru efectuarea
mişcării principale, automate şi a deplasărilor automate de
copiere a mecanismelor de acţionare a organelor de lucru
etc.
Acţionarea hidraulică este o totalitate de dispozitive menite să pună în
funcţiune mecanismele şi maşinile prin intermediul hidraulic aflat sub presiune.
Acţionarea hidraulică volumică este totalitatea maşinilor hidraulice şi volumice şi
al aparatajului hidraulic al dispozitivelor auxiliare şi al maşinilor hidraulice.
Pompele - transformă energia mecanică a motorului antrenat în
energia potenţială a presiunii lichidului.
Motoarele hidraulice - transformă energia lichidului în mişcare
de translaţie, de rotaţie şi de orientare a elementului la ieşire.
Dirijarea acţionărilor hidraulice se produce cu ajutorul
aparatajului hidraulic (pompă-motor hidraulic) şi anume: supapele de
siguranţă, supapele cu clapetă reversibilă, drosele şi distribuitoare.
Mecanismele de control sunt: manometrele; releurile de
presiune, de temperatură , nivel şi timp; reductoarele de poziţie a
elementului la ieşire.
Potrivit principiului de reglare a vitezei se deosebesc sisteme hidraulice cu
reglare prin drosel (rezistivă), volumică şi combinată. În cazul de faţă noi avem
un sistem hidraulic cu reglare prin drosel, care este montat la ieşire. Avantajul
acţionării hidraulice cu reglare prin drosel constă în sensibilitate înaltă şi
rapiditate, forţa necesară pentru deplasarea elementelor de reglare prin blocarea
distribuitoarelor hidraulice şi simplitatea construcţiei dispozitivelor hidraulice şi
preţul mic. Însă acţionările hidraulice cu reglare prin drosel au un randament mic,
condiţionat de însuşi principiul de stopare al fluxului fluidului de lucru.

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 3
1. Partea
descriptivă
a
sistemului
hidraulic

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 4
1.2. Expunerea avantajelor şi dezavantajelor
acţionărilor hidraulice, argumentarea
folosirii schemei hidraulice pentru
maşina concretă.

Avantajele sistemei hidraulice date sunt:


a) Posibilitatea de a avansa viteza organului de lucru în limite mari.
b) Posibilitatea de a dezvolta eforturi mari a organelor de lucru în
timp îndelungat.
c) Asigurarea suprafeţelor în frecare a organelor de lucru cu
lubrifiant.
d) Inerţia mică a organelor de lucru.
e) Posibilitatea de a transmite energia hidraulică în mişcare liniară,
rotativă.
f) Proprietatea de a proteja sistemul hidraulic prin limitarea
presiunii.
g) Cu ajutorul motoarelor hidraulice cu momente mari se poate
simplifica considerabil schemele cinematice a maşinilor unelte.

Dezavantajele sistemei hidraulice date


sunt:
a) Schimbarea temperaturii în sistemul hidraulic aduce la
schimbarea viscozităţii care prin urmare aduce la mărirea
pierderilor volumice şi la micşorarea pierderilor volumice şi la
micşorarea vitezei de mişcare a organului de lucru şi a
randamentului volumic şi total al sistemului hidraulic.
b) Schimbarea presiunii în sistemul hidraulic aduce la schimbarea
compresibilităţii ca urmare se întârzie începutul mişcării
organului de lucru .
c) Sistemul hidraulic este sensibil la scurgerile interne şi externe şi
la impurităţi.
d) Reglarea hidraulică este mai complicată decât reglarea
pneumatică.
În sistemul aceasta hidraulic se foloseşte pompă cu productivitatea
constantă. Reglarea presiunii de lucru şi a presiunii în magistrala de deversare o
efectuează supapa de presiune de tip PG 54-22. Aici este întrebuinţată reglarea
vitezei avansului de lucru prin drosel. Pentru descărcarea sistemului este folosit
distribuitorul tripoziţional , care, aflându-se în poziţia neutră, leagă magistrala
de refulare cu rezervorul.

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 5
e) Metoda examinată de reglare prin drosel nu permit să se menţină viteza
organului de lucru constantă şi independentă de sarcină, pentru că la
varierea sarcinii, căderea de presiune ∆P din drosel se schimbă. Acest
neajuns al reglării prin drosel se poate înlătura, înlocuind droselul prin
regulatorul de flux.

1.3.Descrierea schemei hidraulice principiale


alcătuite, principiul de lucru.
Figura 1 conţine pompa hidraulica P, supapa de presiune SS , distribuitorul
hidraulic tripoziţional cu comandă hidraulica DH, motorul hidraulic MHL cuplat,
organul de lucru, filtrul F, regulatorul de debit RF, releul de presiune RP releul de
timp RT şi rezervorul R.
Sistemul hidraulic elaborat este predestinat pentru îndeplinirea următorului
ciclu de lucru:
PI-AR-AL1-AL2-AL3-Iv-ALᵩ-RR-Stop
Aici este folosit în calitate de motor hidraulic liniar cilindru hidraulic cu tijă
unilaterală care transformă energia lichidului în mişcare liniară şi este transmisă
organului de lucru. Luând în consideraţie că presiunea fluidului nu este prea mare
folosim în construcţia sistemului hidraulic distribuitoare cu dirijare
electromagnetică. Pentru reglarea rezistivă a vitezei organului de lucru pentru
cazul când droselul este montat la intrare vom folosi drosele cu regulator. Iar
comanda dispozitivului este efectuată cu releu de presiune amplasate deasupra
tijei cilindrului hidraulic.
Principiul de lucru
În poziţia iniţiala electromagneţii E1 şi E2 sînt deconectaţi, distribuitorul DH1
se află în poziţia zero şi pompa se descarcă prin supapa de presiune SP în
rezervor.
P.I. E1(-); E2(-); → DH1 (0) ; MHL
Rz-P1-DH1(b)
Sp
Intrare: Rz – P1- DH1(0) → vMHL=0

SP
La iesire:MHL- DH7(b)-DH1(b)-Rz
Pentru efectuarea avansului rapid (AR) se conectează magnetul electric E1.
Sertarul distribuitorului DH1 ocupă poziţia (a) şi fluidul de lucru pătrunde în
pompa P în camera cu tijă a hidromotorului CH.
AR –DH1(a) E1(+); E2(-); → DH1(a)
Intrare: RZ- PI - DH1(a) - MHL

SP

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 6
Ieşire: MHL – DH7(a) – DH6(a)-DH1(a) - Rz
Qp
Deci viteza avansului rapid este: VAR= F1
=f1(Qp1)
Evacuarea fluidului din camera a doua a hidromotorului MHL în rezervor se
realizează prin rigola inelara b, distribuitorul DH1 (a) . Prin canalele aşezate pe
partea frontală din dreapta a pistonului, la mişcarea pistonului în dreapta se
produce închiderea treptată a rigolei b, ce duce la micşorarea vitezei deplasării
organului de lucru. În acest caz are loc frânarea pe distanţa egală cu lăţimea
rigolei şi lungimea canalului de pe piston. După închiderea completă a rigolei b a
camerei cu tijă, fluidul începe a se scurge prin filtrul F, regulatorul de flux RF, ,
distribuitorul DH1 (poz. a) şi în rezervor.
Astfel, comutarea automată de la admisiunea (AR) la avansul de lucru (AL)
după frâna preliminară (F) e îndeplinită nemijlocit de piston pe parcurs.

AL1 E1(+); E2(-); → DH1(a)


Intrarea: R z -P1-DH1(a)-DH2(b)-F1-DR1-DH3(a)-DH4(a)-

SP
DH5(a)-MHL

Ieşire: MHL – DH7(a)-DH6(a)-DH1(a)-Rz


QDR 1
Deci viteza avansului de lucru 1 este: V A L 1 = =f2(Qdr1)
F1

AL2 E1(+); E2(-); → DH1(a)


Intrarea: Rz-P1-DH1(a)-DH2(a)-DH3(b)-F2-DR2-DH4(a)-

SP
DH5(a)-MHL

Ieşire: MHL – DH7(a)-DH6(a)- DH1(a) - Rz

QDR 2
Deci viteza avansului de lucru 2 este: V A L 2 = =f3(Qdr2)
F1
AL3 E1(+); E2(-); → DH1(a)

Intrarea: Rz-P1-DH1(a)-DH2(a)-DH3(a)-DH4(b)-F3-DR3-DH5-

SP
MHL

Ieşire: MHL –DH7(a)-DH6(a)-DH1(a) - Rz

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 7
QDR 3
Deci viteza avansului de lucru 3 este: V A L 3 = f4(Qdr3)
F1

AL4 E1(+), E2(-) → DH1(a)


Intrarea: Rz-P1-DH1(a)-DH2(a)-DH3(a)-DH4(a)-DH5(b)-F4-
I
SP
DR4-MHL

Iesire : MHL –DH7(a)-DH6(a)-DH1(a) - Rz


QDR 4
Deci viteza avansului de lucru 4 este: V A L 4 = f5(Qdr4)
F1
Oprirea cu durata de timp (OR) după avansul de lucru (AL) şi comutarea la
inversare (Iv) după trecerea timpului t (secunde) este asigurată de interacţiunea
releului de timp (RT) în următoarea consecutivitate. Contrapresiunea din camera
fără tijă a hidromotorului MHL, după apropierea masei în opritor, scade până la
zero, iar la descreşterea presiunii reacţionează releul de presiune RP, arcul căruia
este reglat la presiunea minimală. De la microîntrerupătorul releului de presiune
RP se transmite comanda la releul de timp RT, iar de la el, după intervalul de t
secunde, către electromagneţii El şi E2 ai distribuitorului hidraulic DH. Are loc
inversarea:
Iv: E1(-); E2(+) → DH1(b)

AL5 E1(-), E2(+) → DH1(b)


Intrarea: Rz-P1-DH1(b)-DH6(b)-F5-DR5-DH7(a)-MHL
I
SP
Iesire : MHL-DH7(a) –DH6(a)-DH1(a) - Rz

QDR 5
Deci viteza avansului de lucru 5 este: V A L 5 = f6(Qdr5)
F1

AL6: E1(-); E2(+) → DH1(b)


Intrarea: Rz-P1-DH1(b)-DH6(a)-DH7(b)-F6-DR6-MHL
I
SP
Ieşire: MHL– DH7(a)-DH6(a)- DH1(a)-Rz

QDR 6
Deci viteza avansului de lucru 6 este: V A L 6 = f7(Qdr6)
F1
După inversare şi ultimul avans de lucru are loc retragerea rapidă a organului
de lucru în poziţia iniţială. Retragerea rapidă are loc atunci când distribuitorul
DH1 se află în poziţia b. Atunci fluidul de la pompa P pătrunde prin distribuitorul

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 8
DH1(b) în hidromotorul MHL. Evacuarea are loc prin distribuitorul DH (b) în
rezervor.

RR: E1(-); E2(-) → DH1(b)


Intrarea: Rz-P-DH1(b)-DH6(a) – DH7(a) - MHL

SP

Ieşire: MHL –DH7(a)-DH6(a) - DH1(b) -Rz

QP
Deci viteza retragerii rapide este: VRR= = f 8 (Qp1)

Oprirea organului de lucru se poate realiza cu pompa în funcţiune, pentru care
fapt e necesar de a transfera sertarul distribuitorului DH1 în poziţia nulă. În acest
caz puterea consumată pentru rotaţia pompei scade considerabil. Pentru a asigura
fiabilitatea sistemului a necesar de a regla releul de presiune RP la presiunea
P=(0,2÷ 0, 3) MPa.
Stop: E1(-); E2(-); → DH1 (0)
R - P - DH1(0) - SP - R → vMHL=0

Destinaţia pompei hidraulice


Pompa hidraulică este destinată pentru a transforma energia mecanică
primită de la motoarele electrice în energia hidraulică a fluidului care este
transmis în sistemul hidraulic şi anume organului de lucru.
Destinaţia motorului hidraulic
Motorul hidraulic este destinat pentru a transforma energia potenţială a
lichidului în energia mecanică a organului de lucru. Maşina hidraulică poate lucra
şi în regim de pompă şi de motor.
Destinaţia distribuitoarelor
Distribuitoarele hidraulice sunt destinate pentru deversarea, oprirea şi
pornirea organelor de lucru ale maşinilor-unelte şi al utilajului tehnologic ce se
efectuează prin schimbarea direcţiei mişcării fluxului lichidului de lucru al
sistemului hidraulic, deschiderea şi închiderea sistemului, schimbarea direcţiei.
Distribuitorul hidraulic (DH) cu trei poziţii este destinat pentru pornirea şi
deversarea ciclului.
Destinaţia aparatului de presiune
Aparatul de presiune (SS) este destinat pentru protecţia sistemului hidraulic
de supraîncărcare şi menţinerea unei presiuni constante de determinare.

Destinaţia droselelor cu regulator


Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 9
Drosele cu regulator sunt destinate pentru a regla debitul de lichid, prin
urmare şi viteza organului de lucru.
În cazul dat sunt folosite drosele cu regulator şi sunt instalate la ieşire.
Destinaţia supapelor de sens unic
Supapele de sens unic sunt folosite în sistemele hidraulice cu scopul de a
permite fluidului de a se mişca prin conducte numai într-un sens.
Destinaţia filtrelor
Filtrele sunt destinate pentru a curăţi de diferite impurităţi fluidele hidraulice,
pentru evitarea depunerii acestor impurităţi pe pereţii conductelor, la aparatajul
hidraulic, care va duce la stoparea lor şi micşorarea preciziei de mişcare a
organului de lucru.
1.4. Destinaţia fluidului şi alegerea lui.
În afară de funcţia principală – transmiterea energiei de la pompă la
motorul hidraulic – fluidul de lucru îndeplineşte la fel şi funcţii auxiliare
importante: lubrifierea suprafeţelor de frecare, protejarea lor de corodare, răcirea
sistemului hidraulic, înlăturarea din sistem a produselor uzării cuplului în frecare.
Diversitatea sarcinilor îndeplinite de fluidul de lucru defineşte o serie de
cerinţe, care i se impun:
• Modul volumic de elasticitate înalt şi stabil;
• Gradientul de temperatură al viscozităţii minimale;
• Bune proprietăţi lubrifiante;
• Rezistenţa la oxidare;
• Rezistenţa mecanică înaltă;
• Lipsa impurităţilor mecanice.
În afară de aceasta, fluidul de lucru nu trebuie să fie toxic, agresiv faţă de
materialul elementelor de etanşare, să nu degajă vapori şi gaze, să nu facă spumă,
să posede temperatura de congelare joasă, să fie ieftin.
Se recomandă de a folosi uleiuri a căror viscozitate deviază minimal la
schimbarea temperaturii. Pentru a se evita formarea vaporilor, uleiul trebuie să
aibă temperatura de inflamabilitate destul de înalt.
Uleiurile minerale încep a se evapora vădit la temperaturi cu aproximativ
80% mai mic ca temperatura lor de inflamabilitate. Pentru a evita perturbările în
lucrul acţionărilor hidraulice, uleiurile trebuie să aibă temperatura de congelare
joasă, ce este deosebit de important în condiţii climaterice reci. Este foarte
important să se cunoască temperatura minimă, la care fluiditatea uleiului mai
permite încă folosirea lui în mecanismele hidraulice. Ţinând cont de cele
menţionate mai sus alegem în calitate de fluid uleiul industrial M-18, cu
următoarele caracteristici:
• Densitatea [kg/m 3 ] (la 20 0 ) ------------------------------880
• Viscozitatea cinematică [mm 2 /s] (la 50 o C) --------6,5–20,5
• Temperatura [ 0 C] – de inflamare -------------------------170
- de congelare ---------------------------------------------15

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 10
• Capacitatea de lubrifiere --------------------------------bună.

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 11
2. Partea de
calcul a
sistemului
hidraulic

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 12
2.1. Calculul diametrului cilindrului hidraulic.

Parametrii de bază ai cilindrilor hidraulici sunt:


diametrul cilindrului – D;
diametrul tijei –d;
cursa tijei – L;
căderea de presiune – PL – în timpul mişcării stabilizate.
Diametrul cilindrului hidraulic D [mm] cu tijă unilaterală la intrarea fluidului
în camera este egal cu.
P ⋅ϕ
D =2 ,
π ⋅ PL ⋅ηH
Unde: P- sarcina teoretică sau forţa pe organul de lucru, [N];
PL=(P1-P0) – căderea de presiune în cilindru hidraulic, [MPa];
η Η - randamentul hidromecanic al cilindrului hidraulic, este primit
(0,8...0,9);
ϕ – coeficient de multiplicare ϕ =1,33

Fig. 2.1. Schema de calcul a motorului hidraulic.


PL=4,5-0,25=4,25[MPa]
26 ⋅10 3
D =2 = 106 .77 [ mm ]
3.14 ⋅ 3.5 ⋅ 0.83
Din [1, anexa 4.11.] alegem D=110 [mm]=0,11 [m]
Diametrul tijei se determină după formula:
ϕ −1
d = ⋅D ,
ϕ
1.33 −1
d = ⋅110 = 54 .79 [mm ]
1.33
Din [1,anexa 4.11] alegem d=50[mm]=0,050[m] Conf.STAS d=50mm
Cursa tijei cilindrului hidraulic se determină reieşind din schema cinematică a
maşinii cu precizia de (10...20)mm pentru compensarea devierilor posibile de la
parametrii teoretici.

D
Grosimea pereţilor cilindrului hidraulic cu pereţi subţiri ( δ ≥ 16) se
determină după formula:

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 13
k z ⋅ PL ⋅ D
δ= ,
2[δ a ]
unde: PL - presiunea în cilindru, MPa;
k z ≤ 1,2 – coeficientul care caracterizează rezervă la presiune;
D – diametrul interior al cilindrului, mm;
[δ a] – tensiunea de întindere admisibilă, pentru oţel
[δ a]=(50...60)MPa.
1,2 ⋅ 3.5 ⋅110
δ= = 4.62[mm]
2 ⋅ 50
Tija cilindrului hidraulic se calculează la stabilitate şi durabilitate, reieşind
din faptul că el reprezintă o bară subţire, iar elasticitatea corpului cilindrului
hidraulic se neglijează. În acest caz forţă critică poate fi exprimată prin formula
lui Euler:
π2 ⋅E ⋅J
Pcr = ,
Rf ⋅L
Unde: Pcr – forţa critică, N;
5
E – modul de elasticitate, ( pentru otel se ia E=2,1. 10 MPa)
4
J – momentul de inerţie a secţiunii, [m ] (pentru secţiunea circulară
4
J=0,049m );
R f - se alege din [1. tabelul 3,2] R f =1.2,
3.14 2 ⋅ 2.1 ⋅10 5 ⋅ 0.049
Pcr = = 1327307 [N] ,
1.2 ⋅1.3
Forţa de lucru maximă admisă pe tija hidro-cilindrului se determină după
formula:
Pcr 1327307
Pmax = = = 442435 [ N ]
n 3
Unde: n – este coeficientul de siguranţă egal cu 2,5...3,5.

2.2. Calculul debitului pentru cilindrul hidraulic.


3
m
c,
s ) al cilindrilor hidraulice se
Consumul lichidului de lucru (Q
determină reieşind din viteza maximală necesară a organului de lucru V AR
[m/s];
Qc =V AR ⋅ F1 ⋅ηv ;

Unde: V AR - viteza maximală necesară a organului de lucru [m/s];


ηv - randamentul volumic a hidro-motorului (ηv = 1)
2
F1 - suprafaţa pistonului, [m ];
2
F 2 - suprafaţa camerei cu tijă, [m ]

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 14
π ⋅ (D 2 − d 2 )
F1 = F2 = = 0.0055 m 2
4
Deoarece suprafaţa camerei cu tijă este mai mică Q c va fi mai mic.
1l/min=1.67∙10 - 5
3
Qc = 0.045 ⋅ 0.0055 ⋅1 = 0.000247 = 24.7 ⋅10 −5 m
s
−5
24.7 ⋅10
Qc = = 14.8 l
1.67 ⋅10 −5 min
Q P =18 l/min=18 ⋅ 1.67 ⋅ 10 -5

m/s=30.06 10 - 5 m 3 /s

2.3. Selectarea pompei hidraulice.


Parametrii de bază a pompei sunt:
- debitul de lucru nominal Qp,
- numărul de turaţii a pompei np,
- şi randamentul pompei ηp ,
Pompa aleasă trebuie să dezvolte o presiune Pp=P+∆ P,
Unde: ∆ P – pierderile de presiune sumare în sistemul hidraulic, care
aproximativ pot fi calculate în felul următor:
∆ P=(0,06...0,1)P=0.72MPa
Pp=4.5+0,72=5.22MPa;
Presiunea maximă Pmax, care poate fi dezvoltată de pompă la
supraîncărcare, este limitată de supapa de siguranţă. Ea se deschide la presiunea
teoretică a pompei cu
Pps=(0,15+0,2)Pp=1.827MPa
Prin urmare, presiunea de lucru maximală a pompei este egală cu:
Pmax =Pp+Pps=5.22+1.827=7.047Mpa
În baza calculelor după debitul maximal Qc pentru cilindru hidraulic şi
presiunea maximală a pompei Pmax se selectează pompa hidraulică din [1, anexa
4.3] cu palete de tipul G12–32AM, cu următoarele caracteristici:

- volumul de lucru, cm 25
- debitul, l/min 18
- presiunea, MPa 6.3/7
- turaţie, tur/min 960/1450
- randamentul 0.85/0.76
- masa, kg 9.5

2.4 Aparatajul hidraulic şi selectarea lui.


Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 15
Aparatajul hidraulic se alege pe baza schemei principiale a sistemului
hidraulic elaborat, ţinându-se în mod obligatoriu cont de presiunea aleasă
(Ppmax) , consumul maximal al lichidului de lucru (Qpmax), trecerea
convenţională (Dc).
Luând în consideraţie datele primite alegem următoarele aparate hidraulice:
a) Supapă de presiune G54-22 cu caracteristicile:
- diametrul trecerii 10 mm
- consumul de ulei,l/min , maximal 32
Fig.2.2
Simbolul - presiunea reglării 0.3_2.5Mpa
supapei de - variaţia presiunii în diapazonul
siguranţă consumurilor de la cel nominal,0.25 Mpa
- pierderile interne 100 cm 3 /min
- masa 1.8 (2,7) kg
-pierderile de presiune 0.3

b) Drosel cu regulator de tip PG55-12 cu caracteristicile:

- Diametrul trecerii convenţionale 10 mm


- Presiunea de lucru: 20MPa
- consumul de ulei 20 l/min maximal
-presiunea de lucru max 20;min 6.3MPa
- consumul de ulei 0.15 l/min minimal
-caderea de presiune din drosel 0.3MPa
- masa 4.5 kg
-variatia consumului de ulei +10 0 / 0
-consumul de ulei prin drosel 60cm 3 /min
Fig. 2.4 Simbolul -Diferenta dintre presiunea de lucru si
Droselului cu presiunea reglarii supapei de siguranta
Regulator MPa 0.5-0.8

c)Distribuitor tripoziţional cu comandă electromagnetică de tip


PG73-12 cu caracteristicile:

- Diametrul trecerii convenţionale 10 mm


- consumul de ulei 20 l/min nominal
- consumul de ulei 40 l/min maximal
- presiunea minimală de comandă
hidraulică 0,8 MPa
Fig. 2.5 Simbolul - tripoziţională
distribuitorului - presiunea 0,8 MPa

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 16
tripoziţional cu - cursa 10 mm
comandă electro- -pierderi de presiune MPa 0.4
magnetică - durata conectării 100 %
- tensiunea 220 V
- masa 6 kg
- efort de tractiune 25N
d)distribuitor cu doua pozitii
- diametrul trecerii conventionale 10mm
- consumul de ulei nom.,si max 20l/min;40l/m
- presiunea min de comanda hidr. 0.5MPa
- timpul declansarii p-u aparatele cu comanda
Fig.2.7.Simbolul hidraulica 0.05-1.5 s
distribuitorului -pierderile de presiune 0.4MPa
dipozitional cu -cursa 10mm
comanda hidra- -efortul de tractiune 25N
ulica. -durata conectarii 100 0 / 0

e)Cilindru hidraulic cu tijă bilaterală pentru presiunea nominală


6.3 MPa , după STAS 2 24- 2-73, cu următoarele caracteristici:

- diametrul cilindrului 110 mm


- diametrul tijei50 mm
- consumul nominal 160 l/min
- forţa maximală de împingere 38 kN
- presiunea maximală a cursei moarte 0,2MPa
- fineţea filtrării nominale 40 µ m
- masa 77.7 kg
cilindrului hidraulic
cu tijă unilaterală

f)Releu de presiune PG62-11


.-intervalul presiunii de control 0.6-6.3 MPA

-perderile interioare de ulei prin orificiu barbacan

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 17
RP

cm 3
nu mai mare de 10 /min
Releu de -presiunea in intrerupatorul cu ejectorul cu ejector:
Presiune -la intrare 2x 10 3 MPa
PG62-11 -la iesire 1x 10 3 MPa
-sensibilitatea presiunii 0.5 MPa
2.5 Calculul hidraulic al conductelor.

Problema constă în determinarea diametrelor conductelor şi a pierderilor de


presiune, care apar în ele la trecerea uleiului. Calculul se efectuează pe sectoare,
în care se împarte schema hidraulică. Drept sector se ia partea liniei hidraulice
între ramificaţii, prin care trece unul şi acelaşi consum şi care are acelaşi
diametru. Sectorul poate să reprezinte o ţeavă rectilinie sau pe ea poate fi pasată
diferite rezistenţe locale şi aparataj hidraulic.
Diametrul interior al ţevei sau al tubului flexibil din metal şi cauciuc (mm) a
liniei de aducţie se determină după formula:
4 ⋅Qp
dt = ;
π ⋅V p
unde: V p - este viteza de deplasării fluidului în magistrala de
refulare, m/s şi se alege după recomandările SAV RS 364472 în
dependenţă de destinaţie şi presiunea nominală a conductei PH. În
cazul de faţă vom lua Vp=3,2 m/s.
4 ⋅ 0.00039
d t1 = = 0.039m = 39mm
3.14 ⋅ 3.2
Dimensiunea de bază a ţevilor din oţel fără sudură deformate la
rece conform STAS 8734-75, alegem d t 1 =39 [mm]. Din [1, anexa
4,12] alegem grosimea ţevei:

δ =0,4-6[mm]
Apoi calculăm consumul de fluid în conducta de deversare la admisiunea
rapidă:
π (D2 − d 2 ) 3.14 ⋅ ( 0.112 − 0.070 2 ) m3
Qs = ⋅V AR = ⋅ 0.07 = 0,00055
4 4 s
Diametrul conductei de deversare se va determina după formula:
4 ⋅ Qs 4 ⋅ 0.00055
dt2 = = = 0.018m = 18mm
π ⋅ Vs 3.14 ⋅ 2
Unde: V s - este viteza mişcării fluidului în magistrala de deversare
şi este egal cu 2[m/s].
Conform STAS 12447-80 şi STAS 8734-75 alegem dt2=18mm.
Consumul lichidului după viteza de lucru:

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 18
- pentru linia de aducţie şi deversare nu este acelaşi şi se
calculează după formulele:

πD 2 3.14 ⋅ 0.011 2 m3
Q1 = ⋅V AL = ⋅ 0.07 = 0,00066
4 4 s

π (D2 − d 2 ) 3.14 ( 0.011 − 0.005 ) m3


Q2 = ⋅V AL = ⋅ 0.03 = 0,000226
4 4 s

Determinăm vitezele reale de mişcare a lichidului prin conducte în timpul


săvârşirii cursei de lucru de către organul de execuţie:
4Q1 m
V1 = = 3.35
π ⋅ d t1
2
s
4 ⋅ Q2
V2 = = 0.907
π ⋅ d t22
Tabelul 1.
Datele iniţiale pentru calculul pierderilor hidraulice

Nr Vi t eza V,[m / s ] C ons um ul Di am et rul d t , [m m ] Lungimea


s ect orul ui pri m i t ă cal cul at ă Q, [l / mi n] cal cul at C al cul at sectorului
după S TAS L, [m ]
Li ni a de 3,2 3.35 21.1 11 10 1.3
aducţ i e
Li ni a de 2 0.907 4.8 12 12 0.8
devers a re

2.6. Calculul pierderilor hidraulice.


Pierderile de presiune la frecare de-a lungul conductei în timpul avansului de
lucru:
l1 V12
- pentru linia de aducţie: ∆Pfl1 = λ1 ⋅ ⋅ ⋅γ ;
d t1 2 g

l2 V22
- pentru linia de deversare: ∆ Pf l2 = λ 2⋅ ⋅ ⋅ γ ;
dt 2 2g
Unde: γ - greutatea volumului uleiului natural [A/m 3 ],
l- lungimea conductei;
λ - coeficientul de frecare hidraulică;
λ =ρ g=850·9,8=8330
Calculul numărului lui Reynolds:
- pe linia de admisie:
V1 ⋅ d t1 3.35 ⋅ 0.011
Re1 = = = 368.5
ν ⋅10 − 4
- pe linia de deversare:

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 19
V2 ⋅ d t 2
Re 2 = = 94.8
ν
determinarea coeficientului de frecare hidraulică:
a) pentru regimul laminar al mişcării fluidului:
64 64
λ1 = 0.25
= = 15.119 ;
Re1 4.233
64
λ2 = = 21 .087
84 .80.25
0.8 8.520
∆Pfl 1 = 15 .119 ⋅ ⋅ ⋅ 8330 ⋅10 −6 = 3.981MPa
0.011 19 .6
1.3 0.499
∆Pfl 2 = 21 .087 ⋅ ⋅ ⋅ 8330 ⋅10 −6 = 0,79 ΜPa
0.012 2 ⋅ 9.8
Calculul pierderilor de presiune în rezistenţele locale:
V12
- În conducta de admisie: ∆ Ρ 1=ξ ρ ; ⋅
2
V22
- În conducta de deversare: ∆ Ρ 2=ξ ρ ⋅ ;
2

Tabelul 2
Calculul pierderilor prin frecare
Num ăru l l1 l2 dt1 dt2 V1 V2 Re1 Re2 λ 1 λ 2 ∆ Ρ fl1 ∆ Ρ fl2
s ect orul ui m m m m m/s m/ s MPa MP a

C onduct 0. - 0.0 - 3.35 - 368.5 - 15. - 3.981 -


a 8 11 119
de
adm i s i e
C onduct - 1. - 0.0 - 0.907 - 94.8 - 21. - 0.79
a de 3 12 087
devers ar e

 8.520  −6
∆pl1 = 0.85 ⋅ 850 ⋅   ⋅ 10 = 0.00307 ΜPa
 2 
 0.499  −6
∆pl 2 = 0.6 ⋅ 850 ⋅   ⋅ 10 = 0.00014 MPa
 2 
Deoarece noi ştim că viteza maximă este la avans rapid şi la revenire
rapidă am introdus datele numai pentru viteza maximă!
Tabela 3
Calculul pierderilor în rezistenţe hidraulice
Numărul Tipul de Numărul ξ V 12 V 22 ∆ P l1 ∆ P l 2
sectorului rezistenţă de 2
m /s 2 2
m /s 2
Pa Pa
rezistenţe
Linia de cap 1
rotungit
8.520

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 20
admisie 0.0030
0,85 - 7 -
Linia de 1 0.499 - 0.000
deversare Curent de 14
tranzitie

0,6 -

Calculul pierderilor hidraulice în aparatele hidraulice.


Tabela 4
Lista aparatajului hidraulic, caracteristicile tehnice şi pierderile
hidraulice
S ect orul

Codi fi care a, denum i rea ş i t i pul P aram et ri i


aparat aj ul ui
di n t abel Di n s chem a hi draul i că

Q, P, ∆P n o m Q, P, ∆P n o m ,
l / mi n MPa MP a l / mi n MP a MP a
a de ar eLi ni a de

1.Di s t ri bui t or 40
- t ri pozi t i onal 40 0.8 0.8
- bi pozi t i onal 40 0.5 0.5 21.1 1.3
2 F il t ru F s 20 0.6
3 Dros el cu regul at or P G 55- 22 20 3 0.3
adm i si eLi nidevers

6.3

1.Di s t rbui t or P G 73-12 4.8 1.3


- bi pozi t i onal 20 0.5 0.4
- t ri pozi t i onal 0.4

În cazul când prin aparatul hidraulic trece un debit Q, care


diferă de debitul nominal Qnom
2
 Q 
∆ P AH =∆ Pnom 
Q 

 nom 
unde: ∆ Pnom- pierderile de presiune în aparatul hidraulic
când prin el trece un debit nominal.
Linia de deversare:
2
∆PAH = ∆ Ρnom  Q 
 Qnom 
- distribuitor hidraulic cu 3 poziţii:
2
 2.11 
∆PAH 1 = 0.8 ⋅   = 0.00888 MPa
 20 
- distribuitor hidraulic cu 2 pozitii

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 21
2
 2.11 
∆PAH 1 = 0.5 ⋅   = 0.00555 MPa
 20 
− filtru
2
 2.11 
∆PAH 1 = 0.1  = 0.00111
 20 
2
 20 .04 ⋅10 −5 
∆PAH 1 = 0.3 ⋅ 
 33 .4 ⋅10 −5 
 = 0.108
 
Drosel cu regulator
Linia de admisie:

- distribuitor hidraulic cu 2 poziţii:


2
 0.48 
∆PAH 2 = 0.5 ⋅   = 0.000288 MPa
 20 

-supapa de presiune
2
 0.48 
∆PAH 2 = 0.8 ⋅   = 0.000456 MPa
 20 

Calculăm pierderile sumare de presiune:


- În linia de deversare:
∆ P 1 =∑ ∆ P A H 2 +∑ ∆ P A H 3 +∑ ∆ P A H 4 +∑ ∆ P A H 1 =0.79+0.00014+0.00
0456+0.000288=0.79Mpa

- În linia de admisie:

∆ P2=∑∆ PAH1=3.981+0.00555+0.000456+0.000288=3.987MPa

Ţinând cont de pierderile sumare de presiune, presiunea necesară în linia de


refulare se determină prin formula:
Pp=P+∆ P1+∆ P2, ∆P1 =∆Ρ2
Unde: ∆ P2- pierderile sumare de presiune în linia de deversare.
Pierderile se calculează în felul următor, în dependenţă de construcţia
cilindrului hidraulic.

Pp=4.5+0.79+3.987=9.247MPa;

2.7. Alegerea filtrului.


Tipodimensiunea filtrelor se alege, de regulă după consumul maximal al
uleiului din liniile hidraulice de refulare şi de deversare. La alegerea filtrelor,
fineţea filtrării este primită ţinând cont de condiţiile tehnice ale pompelor,

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 22
cilindrului hidraulic şi aparatajul hidraulic. Tipodimensiunea şi numărul de
filtru trebuie să garanteze lucrul sigur al elementelor sistemului hidraulic.
Trebuie să se ţină cont că capacitatea de funcţionare a sistemului hidraulic în
ansamblul se determină de puterea fluidului de lucru folosit.
Ţinând cont de toate acestea alegem filtrul de tipul F7 cu următoarele
caracteristici:
- Fineţea filtrării nominale, cm………… 25,40
- Debitul nominal, l/min………………..3.2 -400
- Presiunea de lucru, Mpa………………0.3
- Căderea de presiune, Mpa…………….0,1
- Trecerea convenţională, Dc, mm……...63
- Tipul elementului filtrat- de hârtie, impur.

2.8. Calculul puterii şi al randamentului sistemului


hidraulic.
Puterea totală a sistemului hidraulic (kW) este egală cu puterea consumată de
pompă:
Pp max ⋅ QP
N SH = N P = 10 3 ;
ηp
Unde: Ppmax - presiunea maximală a pompei, MPa;
Qp - debitul pompei, m3/s;
η p- randamentul total al pompei;
7.047 ⋅ 30 .06 ⋅10 −5 3
N SH = 10 = 2.492 kW
0.85
Puterea totală a sistemului hidraulic dezvoltată de cilindru hidraulic şi folosită
la mişcarea organului de lucru este egală cu:
P ⋅ Qc 4.5 ⋅ 24 .2 ⋅ 10 −5
Nt = = ⋅ 10 3 = 1.281ΚW
ηp 0.85
Calculăm randamentul sistemului hidraulic:
Nt 1.281
η SH = = = 0.514
N SH 2.492

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 23
2.9. Calculul capacităţii rezervorului.

Determinăm volumul nominal al rezervorului:


V=(2…3)·Qp=3·30.06=90.18
Conform STAS 16770-71, alegem volumul rezervorului V=300l
Suprafaţa rezervorului se determină după formula:
2
SR = 0,065⋅ 3 VR = 0.065 ⋅ 3 0,6 2 = 0.046m 2
Cantitatea aproximativă de căldură eliminată în sistemul hidraulic timp de o
oră se determină prin formula:
Q c = ( N SH − N t ) ⋅ 3600 ⋅ DC
unde: DC – durata conectării sistemului hidraulic (raportul dintre timpul de
lucru şi timpul total)
DC=0,833
Q c = ( 2.492 − 1.481 ) ⋅ 3600 ⋅ 0.833 = 3032 J
Determinăm diferenţa de temperatură stabilită a uleiului din rezervor şi
temperatura mediului ambiant:
Qc 3032
∆T = = = 3.766 0 C
K T ⋅ S R 17.5 ⋅ 0.046 ⋅ 10 3
unde: Kt - coeficientul de convecţie egal cu 17,5W/m2oC.

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 24
Bibliografie

• Javgureanu V.; Stoicev P.; ş.a.- Bazele de calcul


al sistemelor hidraulice ale utilajului tehnologic:
Îndrumări metodice privind îndeplinirea tezelor
de curs şi de an.- Chişinău: UTM,1996

• Anton Viorica, Popopvici M.- Hidraulica şi


maşini hidraulice. - Chişinău: Ştiinţa, 1991

• Barta I., Javgureanu V.-Hidraulica. - Chişinău:


Editura Tehnică,1998

Pag.
PROIECT DE AN LA HIDRAULICA
Mod Coala № document. Semnat Data 25

S-ar putea să vă placă și