P. 1
bacterioze

bacterioze

|Views: 6,980|Likes:
Published by Geanina Alis

More info:

Published by: Geanina Alis on May 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/27/2014

pdf

text

original

(Agalactia contagiosa caprarllJll et oviuJIl, Contagious agalactia in goats and sheep,
lnfectiose agalaktie der Ziege lInd des schafes)

Boli produse de germeni din genu! .M,.vcoplasma

cu tilosina (54). Antibioticele VOl' fi admi-
nistrate ~i In sferturile sanatoase, deoarece
infectia se transmite frecvent de la sferturile
bolnave la cele si'matoase. In cazurile vechi
de boala, tratamentul nu da rezultate din
cauza fibrozarii ~iatrofiei glandei mamare.
Vacile bolnave VOl' fi izolate ~i supuse
tratamentului, iar secretii1e patologice ~i
laptele VOl' fi denaturate cu dezinfectante.

Este 0 boala infeqioasa micoplasmica,
Intalnita la oi ~i capre, cu evo]utie endemica
sau epidemica ~i cu exprimare morfoclinica
diferitii, avand localizari mamare, oculare ~i
articulare. Popular, este denumita "rasfugul
alb".

Istoric, raspandire geografidi ~i
importanta economidi

In anul 1816. i\Ietaxa. in Italia. descrie pentru pri-
ma data aceasta boala. ulterior liind sel11nalata in mai

multe tari din sudul Europei ~i din nordul Atfieii
Filtrabilitatea agentului eauzal a lost demonstrata in
anu!' 1906 de Celi ~i Blasi. iar in anul 1923. Bridre ~i
Donatien. la Alger. izoleaza agentul etiologic.
Agalaxia contagioasa a avut ea punet de plecare ja-
rile din bazinul mediteranean. de unde s-a raspandit
prin intermediul comerjului cu oi sau eu ocazia migra-
rilor unor populajii.

Boala evolueaza in prezent in Europa. mai pUjin ja-
rile nord ice, Asia, Africa, Australia ~i America de Nord
~i de Sud. Ultimele semnalari ale bolii au fost tacute ?i
in Brazilia, Insulele Canare ~i Etiopia.
Se pare ca, in Romania, agalaxia eontagioasa a fost
adusa 0 data cu tUfinele de oi ale imigranjilor macedo-
neni veniji din sud-vestul Peninsulei Balcanice. in anul
1935, boala estc diagnosticata ~i descrisa de Riegler ~i
Stamatin. la turmele de oi in zona inundabila a Duna-
rii. Prin introducerea imunoprolilaxiei. de catre
Popovici in anul 1953. incidenja bolii a fost redusa. La
ora aetuala. agalaxia contagioasa mai evolueaza in
uncle turme de oi ?i capre in care nu se praetica
imunoprofilaxia.

Boala produce pagube importante prin:
reducerea sau suprimarea secretiei lactate

623

Concomitent, VOl' fi corectati factorii
favorizanti, In special igiena mulsului.
Combaterea mamitei micoplasmice In-
tampina dificultati datorita faptului ca
micoplasmele implicate In etiologie sunt
epifite ale mucoasei respiratorii ~igenitale.
In general, In combaterea acestei mamite
se aplica acelea~i masuri ca ~i In combaterea
celorla1te mamite infectioase ale vacilor.

pentru un sezon sau pentru toata viata eco-
nomica, prin moartea mieilor. consecutiva
inanitiei, prin Intarzierea In cre~tere a miei-
lor, prin leziunile oculare ~i articulare, prin
avorturi ~i pI'in cheltuielile cu profilaxia,
terapia ~icombaterea.

Etiologie

Agentul cauzal al bolii este Mycoplasma
agalactiae. Caracterele morfologice ~i cultu-
rale sunt identice eu ale celor1alti germeni
din familia lYfycoplasmataceae, Insa are ~i
cateva proprietati biochimice distincte. Ast-
fel, nu fermenteaza glucoza, nu hidrolizeaza
arginina, este fosfataza pozitiv ~i reduce
clorura de trifeniltetrazolium In conditii de
aerobioza ~i anaerobioza. M. agalactiae are
o structura antigenica complexa, fiind des-
crise 3 serotipuri (A, C ~i N), majoritatea
tulpinilor patogene fiind Incadrate In tipul A,
iar tulpinile nepatogene apartin serotipului N
(55,56).

Are 0 rezistenta redusa fata de agentii fi-
zici ~ichimici ~idin mediul exterior. Ih lapte
rezista 8 zile, la temperatura de 15-20°C, In
schimb, In glanda mamaJ'a, dupa vindecare,
ramane In stare de latenta timp de 7 luni sau
chiar 2 ani (49).
La capre, In ultimii ani, au fost semnalate
focare de agalaxie, produse de alte specii de
micoplasme: M mycoides subsp. mycoides,

Bali infectioase ale animale/or • bacterio::e

624

M. argznznt, M. capricolllm ~i M.
plltrefaciens (54).

Caractere epidemiologice

Sunt receptive in mod natural oile ~i ca-
prele. Femelele in lactatie, ca ~iprimiparele,
sunt cele mai sensibile, dar se pot imbolnavi
~i oile sterpe, masculii, femelele impubere ~i
tineretul. Din acest considerent denumirea
actuala a bolii este improprie.
Sursele prim are de infeqie sunt repre-
zentate de animalele bolnave ~i animalele

pUliatoare, care elimina micoplasme prin
secretii genitale, urina, fecale ~i secretiile
artritelor deschise. Animalele trecute prin
boala ramfm pUliatoare ~i eliminatoare de
micoplasme, starea de portaj la nivelul glan-
dei mamare fiind cuprinsa intre 7 luni ~i 2
ani. Laptele este foarte virulent 0 picatura
de lapte infectat, ajuns in orificiul papilar
fiind capabila sa reproduca boala la 0 femela
sanatoasa.

Sursele secundare de infeqie au un rol

epidemiologic nesemnificativ, datorita re-
zistentei reduse in mediul exterior a agentu-
lui cauzal.

Caile de infeqie sunt reprezentate de
calea mamara, conjunctival a, respiratorie ~i
digestiva, in funqie de sex, varsta ~i starea
fiziologica. La capre este posibila ~i
transmiterea transcutanata, prin intermediul
ectoparazitilor.

Agalaxia contagioasa evolueaza endemic
sau epidemic, la femele fiind legata de sezo-
nul de lactatie, dar la alte categorii poate sa
apara in orice anotimp. Morbiditatea este
cuprinsa intre 50 ~i 60%, uneori ajungand la
100%, dar mOlialitatea este mult mai mica
(49).

Dupa aparitia unui focar primar, agalaxia
contagioasa imbraca un caracter stationar,
aparand in anii urmatori la femelele primipa-
re ~lmle!.

In efectivele indemne boala apare in ur-
ma introducerii animalelor purtatoare ~i eli-

minatoare de micoplasme, sau in urma con-
tactului pe pa~uni, cu turme contaminate. La
femelele in lactatie boala se transmite rapid
in timpul mulsului, prin intermediul mainilor
ciobanilor.

Patogenezii

In cazul infeqiei pe cale mamara, M.
agalactiae se multiplica local ~i, apoi, pe
cale sanguina, ajunge in articulatii, globii
oculari, ficat splina, uterul gestant, pulmoni
~i pleura. Daca infeqia se produce pe alte
cai, !'vi. agalactiae nu produce leziuni la
poarta de intrare, dar difuzeaza tot pe cale
sanguina in tesuturile ~i organele amintite.
In ambele situatii bacteriemia este tranzito-
rie, nedepa~ind 24 de ore.
In 1esuturile ~i organele amintite, germe-
nul produce leziuni inflamatorii de tip
fibrinos care, in anumite situatii, se pot
complica cu infeqii bacteriene secundare.
Trecerea prin boala este urmata de instalarea
unei imunitati solide, care protejeaza ani-
malele in anii urmatori.

Tabloul clinic

Perioada de incubatie in infeqia naturala
este de 1-8 saptamani, iar in infeqia experi-
mentala este mai scurta. Boala evolueaza
sub 3 forme clinice: acuta, subacuta ~i croni-
ca.

Forma acuta evolueaza ca boala gene-
rala grava, dar se intalne~te mai rar ~i la un
numar mai mic de cazuri. Debuteaza cu fe-

bra (40,5-41 DC), inapetenta ~i abatere. Ani-
male Ie bolnave prezinta tremuraturi muscu-
lare, mers necoordonat, ~chiopaturi, con-
junctivita ~i tumefaqia limfonodurilor su-
perficiale.

Forma acuta dureaza 6-7 zile ~i se poate
finaliza prin moarte in 15% din cazuri sau
prin trecerea in forma subacuta.
Forma subacuta este intalnita mai frec-
vent, evoluand cu mai multe localizari.

Boliproduse de germeni din genul Mycoplasma

Localizarea mamarii apare la oile ~i ca-
prele in lactatie, debutand cu modificari
cantitative ~i calitative ale secretiei lactate.
Secretia de lapte scade brusc sau chiar poate
inceta. Laptele devine verzui sau galbui ~i
vascos, iar la fierbere coaguleaza. Lasat in
repaus, laptele se separa In doua straturi;
unul superior alb ~i altul inferior verzui, cu
sediment grunjos. Leucocitele aflate In nu-
mar mare imprima laptelui culoarea verzuie.
eu 24-36 de ore inaintea aparitiei semnelor
clinice, laptele are pH alcalin datorita cre~te-
rii cantitatii de cloruri, care imprima ~i gus-
tul sarat. Alte modificari calitative ale lap-
telui sunt: scaderea grasimii, a lactozei,
azotului total ~icalciului.
Soala poate evolua clinic sub forma unei
mamite catarale benigne sau sub forma mai
grava, ca mamita parenchimatoasa. Daca
boala apare la inceputul lactatiei ~i evoluea-
za benign, secretia lactata poate reveni chiar
in cursul lactatiei curente, insa in mod obi~-
nuit revine la normal in lactatia urmatoare.
Evolutia sub forma de mamita parenchima-
toasa este mai grava, glanda mamara fiind
congestionata, marita, calda ~i dureroasa, iar
edemul inflamator se poate extinde ~ipe fata
intema a coapselor. Secretia lactata este su-
primata, prin mulgere obtinandu-se doar
cateva picaturi de secretie patologica gal-
ben-verzuie. In aceasta forma glanda mama-
ra rareori se reface. De obicei se atrofiaza,
este dura, la palpatie fiind sesizate focare
indurate, uneori producandu-se ~i abcese.
Aceste modificari ireversibile compromit
definitiv produqia de lapte. Semnele locale
sunt insotite ~i de inflamatia limfonodurilor
supramamare.

Localizarea articu/anl evolueaza mai
ales la alte categorii: miei, tineret, berbeci ~i
oi sterpe. Sunt afectate mai frecvent articu-
latiile carpiene ~itarsiene, dar pot fi intalnite
~i alte localizari. Animalele ~chioapata, se
deplaseaza greu ~i prefera decubitul. Arti-
culatiile sunt tumefiate, fluctuante ~i sensi-

625

bile. La mieii sugari sunt prezente polimiri-
tele, care duc ia cahexie ~i moarte. In cazul
artritelor intervertebrale apare paraplegia.
Unele animale se pot vindeca dupa 2-7 sap-
tamani, iar ia altele apar complicatii cu flora
bacteriana piogena ~ianchiloze.
Localizarea ocu/anl este mai rara ~i de-
buteaza cu fotofobie ~i epifora, urmate de
conjunctivita. In formele benigne, animalele
se vindeca dupa 5-7 zile. In cazul complica-
tiilor (2-3% din cazuri), apare keratita, ulce-
rul comean perforant, hernia cristalinului ~i
panoftalmia, soldate de pierderea vederii.
Localizarile oculare pot fi uni sau bilaterale.
Localizarile articulare ~ioculare sunt mai
rare in comparatie cu localizarea mamara.
La animalele bolnave aceste localizari pot
evolua simultan (toate trei, cate doua) sau
separat.

In focarele de boala au mai fost semna-

late ~i /ocaliziiri testicu/are exprimate prin
orhite ~i /ocaliZllri cutanate, exprimate
printr-o eruptie papuloasa sau microabcese
pe scrot.

Forma cronicii evolueaza la tineret cu
slabire lenta pana la cahexie ~i Tara locali-
zari.

Femelele gestante pot avorta in ultima
perioada a gestatiei sau sa fete la tennen
miei bolnavi. Avorturile sunt urmate de

scurgeri vaginale.

Tabloul morfopatologic

Leziunile macroscopice depind de loca-
lizare ~i se exprima prin inflamatii de tip
exsudativ-fibrinos ~iproliferativ (48).
In functie de tipul evolutiv, leziunile
mamare pot fi: galactoforita catarala, ma-
mita interstitiala, mamita nodulara, abcese ~i
atrofie mamara.

Leziunile articulare sunt la inceput
serofibrinoase, apoi limfohistiocitare ~i pu-
rulente datorita complicatiilor. Alaturi de
artrite se mai pot intalni periartrite, tenosi-
novite, bursite, periostite ~ichiar osteite.

Boli infecfioase ale animate/or • bacterio=e

626

Leziunile oculare sunt reprezentate de
keratoconjunctivite exsudative, ulcere cor-
neene $i panoftalmie.

Diagnostic

Agalaxia contagioasa poate fi
suspicionata pe baza examenului
epidemiologic $i clinic. in cazul aparitiei
bolii in efective aflate in lactatie. cand nu-
marul de cazuri este mare $i cand coexista
toate 10calizarile, boala este U$or de diag-
nosticat. in focarele vechi, cand boala evo-
lueaza stationar $i cand apar mai freevent
forme articulare $i oculare, boala este mai
greu de recunoscut.
Pentru confirmarea bolii. in vederea de-

clararii $i aplicarii masurilor de carantin2L se
vor efectua examene de laborator.

Examenul bacteriologic consta din izola-
rea $i identificarea agentului etiologic con-
form recomandarilor prezentate la etiologie.
insamantarile se fac din lapte, exsudate arti-
culare $i secretii oculare. Identificarea speci-
ei de micoplasme se face cu ajutorul testului
de inhibare a cre$terii $i cu ajutorul
imunofluorescentei aplicate direct pe colonii
(74). M. aga/actiae poate fi evidentiata in
materialele patologice mamare. articulare $i
oculare $i cu ajutorul tehnicii PCR (31).
Diagnosticul retrospectiv pune in evi-
denta anticorpii specificL in acest scop
folosindu-se fie RFC-u1. fie testul

imunoenzimatic (74). In efectivele cu ante-
cedente de boala, animalele purtatoare pot fi
identificate prin punerea in evidenta a anti-
corpilor in sange, cu ajutorul celor doua
teste serologice amintite.
Diagnosticul diferential se face fata de
mamita gangrenoasa $i fata de alte mamite
bacteriene, cum este mamita pasteurelica.

Profilaxie ~i combatere

Agalaxia contagioasa a oilor $i caprelor,
conform prevederilor Legii 75 din 1991, este
o boala declarabila $i supusa masurilor de

carantina de gradul Ill, iar la a.I.E. este in-
clusa in lista B.

Prevenirea bolii se reaJizeaza prin masuri
generale $i specifice. Se interzice achizitio-
narea animalelor (ovine $i caprin e) din efec-
tive $i/sau localitati in care boala a fost di-
agnosticata in ultimii doi ani. De asemenea,
se evita pa$unile pe care au pa$unat recent
animale bolnave.

Profilaxia specifica se bazeaza pe folosi-
rea vaccinurilor inactivate sau vii atenuate.
Vaccinurile inactivate cu formol sau cu sa-

ponina $i adjuvantate cu hidroxid de alumi-
niu sau cu uleiuri minerale dau rezultate

bune, atat in profilaxia curenta cat $i in pro-
filaxia de necesitate. Se administreaza

subcutanat, de obicei in a doua jumatate
a gestatieL dar se pot administra $i
intramamar.

Vaccinurile vii atenuate sunt utilizate in

unele tari (Turcia), dar nu sunt acceptate in
Europa. Induc 0 imunitate buna, insa nu se
recomanda la animalele aflate in lactatie
deoarece nu previn in totalitate infectia
glandei mamare.
in Romania se folosesc In profilaxia cu-
renta $i de necesitate vaccinuri inactivate $i
adsorbite pe hidroxid de aluminiu, comerci-
alizate sub numele de Agavac, prod us de
S.N. Pasteur $i Agalaxin, produs de Romvac
Company S.A. Ambele vaccinuri se admi-
nistreaza subcutanat in doza de 1 ml, revac-
cinarea fiind mcuta cu aceea$i doza dupa 20-
30 de zile.

in profilaxia curenta, vaccinurile se ad-
ministreaza la oile $i caprele gestante in a
doua jumatate a gestatiei, iar la celelalte
categorii de ovine $i caprine se administrea-
za in iuna mai. Se recomanda supravegherea
animalelor 1-2 ore dupa vaccinare $i daca
apar fenomene anafilactice se aplica medi-
catie antihistaminica.
in cazul diagnosticarii bolii, se instituie
carantina de gradul III pe teritoriul Jocalitatii
respective, precum $i in localitati1e de origi-

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->