P. 1
bacterioze

bacterioze

|Views: 6,996|Likes:
Published by Geanina Alis

More info:

Published by: Geanina Alis on May 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/27/2014

pdf

text

original

Sections

CUPRINS

CUV ANT INAINTE

xv

Cap. I BOLl PROD USE DE ESCHERICHIA COL/

1

Radu Moga A1anzat

].1. Colibaeilozele

I

1.1.1. Colibaciloza viteilor

5

1.1.2. Colibaciloza purceilor

10

1.1.3. Boala edemelor

16

1.1.4. l'vlamita colibacilara

19

1 1.5. lnfeqii cu E. coli la alte specii de mamifere

21

1.1.6. Colibacilozele aviare

22

1.1.6.1 Colisepticemia aviara

22

1.1.6.2. Coligranulomatoza

24

Cap. 2 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL SALMONELLA

26

Nicolae Verde!}

2.1. Salmonelozele

26

2.] 1. Salmoncloza taurinelor

35

2.1.2. Saimoneloza ovinelor

: 40

2.1.2.1. Gastroenterocolita salmonelica

.40

2.1.2.2. Avortul salmonelic al oilor

.41

2.1.3. Salmonelozele cabalinelor

43

2.1.3.1. Salmoneloza franca a cabalinelor..

43

2.1.3.2. Avortul salmonelic al iepelor

..45

2.1.4. Salmoneloza porcinelor

46

2.1.5. Salmoneloza Ia aite specii de mamifere

52

2.1.6. Salmonelozele aviare

53

2.1.6.1. Tifo-puloroza

54

2.] .6.2. Infeqiile paratil1ce (paratifozcle) ....•.•.•..•.•.•.•....•.••....•.•.••.•..•.•.••...•.••.....•.......•.....

59

Cap.3 INFECTn PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL YERSINIA

67

Constantin $tirbu

3.r. Yersinioza

67

Cap . ./ INFECTn PROD USE DE GERMENI DIN GENUL PSEUDOMONAS

73

Constantin ,')tirbu

4.1. Pselldomonoza aviara

74

4.2. Infectiile ell P. aeruginosa la mamifere

76

Cap. 5 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL BRUCELLA

79

Radu l'vlogaManzat

5.1. Brlleelozele

79

51.1. Bruceloza bovina

81

5.1.2. Brucc]oza porcina

89

5.1.3. Bruceloza ovina ~icaprina..

95

----------------_

........• _~

,..".•......

5.J.4. Bruceloza ecvina

99

5.1.5. Bruceloza animalelor salbatic

100

5.J .6. Bruceloza iepurilo

100

5.J. 7. Bruceloza canina

101

5.2. Epididimita infectioasa a berbecilor

105

Cap. 6 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENURILE PASTEURELLA SI
MANNHEIMIA

111

Radu Moga Mdnzat

6.J. Pasteurelozele

112

6.1.\. Pasteureloza bovina

116

6.1.1.1. Pasteurelozasepticemicahemoragica..

117

6.1.1.2. Febra de transport

120

6.1.2. Infeqii produse la ovine ~icaprine de germeni din genurile Pasteurella ~i
Mannheimia

125

6.1.3. Pasteureloza iepurilor

127

6.1.4. PasteureJoza porcina

129

6.1.5. Pasteureloza calului

132

6.1.6. Pasteureloza aviara

132

Cap.7 INFECTIA PROD USA DE FRANClSELLA TULARENSIS ••.••.••••••••••••••••••••••••.•• 140

Radll Moga Mdnzat

7.1. Tula remia

140

Cap. 8 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL BORDETELLA

145

Viorel Herman

8.1. Rinita atrofica infectioasa

145

8.2. Bordetelioza avia ra

150

8.3.Tusea de canisa

153

Cap. 9 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL ACTINOBACILLUS ....................•.... 157

Radu Moga Manzatl • Hetgol71arRaducanescz?

9.J. Pleuropneumonia porcului 1

"157

9.2.Actinobaciloza taurinelor ~iovinelor2

··.. 172

9.3. Piosepticemia manjilor2

"175

9.4. Actinobaciloza suinelor2 .•...•.•...•..•••....•...••..•.....•........•..........•••..••...••....•.....•..

177

Cap. 10 INFECT II PRODUSE DE GERMENI DIN GENURILE
HAEMOPHILUS SI TA YLORELLA •...•..............•...•..........•...........•........................

181

Ervin Elias

10.1. Boala lui GHisser

185

J 0.2.Coriza contagioasa a pasarilor

188

10.3. Meningoencefalita tromboembolidi infectioasa a bovinelor

194
]0.4.Septicemia hemofilica a mieilor cu H. aglli.. ..•.......•...•........................•.....•. 199

J 0.5. Enterita mucoida a iepurilor

200

10.6. Infectii cu H. lzaemoglobi1l0plzilus la caine

202

10.7. Metrita contagioasa ecvina

202

10.8.Boa la ulceroasa a pastravilor

205

VIII

Bali infecfiaase ale anima/eIOl' • bacteriaze

Boli infectioase ale animalelor • bacterioze

IX

Cap. II BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL BURKHOLDERIA •.•.••..•.•.••.•.•.••.•. 207

Radu Moga Mdnzat

11.1. Morva

207

] 1.2. Melioidoza

214

Cap. 12 INFECTII PRODUSE DE GERl\IENI DIN GENUL MORAXELLA •.•..•.••.•.•.•.•.•.•.. 219

Viorel Herman

121. Keratoconjunctivita infectioasa a bovinelor

219

12.2. Alte infectii ale animalelor prod use de germeni din genul kloraxella 223

Cap. 13 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL LEPTOSPIRA •••••••••••••••••••••••• 225

Radu Afoga Mdnzat

]3.] Leptospirozele

225

13.1.1. Leptospirza taurinelor

232

13.1.2. Leptospirza ovinelor ~i caprinelor

235

13.1.3 Leptospirza cabalineior

235

13.1.4. Lcptospirza porcina

237

13.1.5. Leptospirza canina

241

Cap. 14 INFECTII PRODUSE DE GERMENI DIN GENURILE BORRELIA SI
TREPONEMA

245

Radu Moga Mdnzat

141. Borelioza (spirochetoza aviara)

245

14.2. Boala de Lyme

250

]4.3. Treponemoza iepurelui

255

Cap. IS INFECTII PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL BRACHYSPIRA ••••••••••••••••••• 258

Radu jyfoga Mdnzat

15.1. Dizenteria porcului

258

152 Spirochetoza intestinala aviara

269

Cap. 16 INFECTII PRODUSE DE GERl\IENI DIN GENURILE CAMPYLOBACTER SI
LA ~VSOJVJA

272

Tudor Perianu

]61 Cam pylobacterioza genitala a taurinelor

272

16.2. Cam pylobacterioza ovina

277

163 Avortul campylobacterian la alte animale

281

16.4. Com plexul adenomatozei intestinale porcine

281

16.5. Cam pylo bacterioza aviara

286

16.6. Enterite campylobacteriene la alte specii de animale

289

Cap. 17 INFECT II PRODlJSE DE BACTERII DIN GENUL FUSOBACTERIUlr!

292

lulian Togoe

17.1.NecrobaciIozele

292

17.1.1. Necrobaciiozele bovinelor

296

17.1.1 I. Difteria vi]eilor

296

]7.1.1.2. Abcesele hepatice

297

17.1.13. Necrobaciloza genitala a vacilor

299

17.1.1.4.Pododennatita infcc]ioasa a bovinelor

300

17.1.2.Necrobacilozele ovinelor ~icaprinelor..

303

Li-.u ---------------.

17.1J. Necrobaciloza suinelor.

306

17.14. Necrobaciloza iepurilor

307

Cap. 18 INFECTII PRODUSE DE DICHELOBACTER NODOSUS .•..............•..•........... · ·.. 309

Radu Moga Manzat • Iulian Togoe

18.1. Pododermatita infectioasa a oilor

309

Cap. 19 INFECTII PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL STAPHyLOCOCCUS

325

Nicolae Catana

19.1. Stafilocociile

'''-'~~~~L'H'''' •••.•.•..••.•••••.•••.•.•••.•••.•••.•••••.

325

19.1.1. Mamita statllococica a vacilor

328

19.1.2. Mamita gangrenoasa a oilor ~i caprelor

332

19.1J. Epidermita exsudativa a porcului

334

19.1.4. Stal1lococia iepurilor

337

19.1.5. Alte infectii statllococice ale mamiferelor

·..·

·.. 339

19.1.6. Stafilococia pasarilor

341

Cap. 20 INFECTII PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL STREPTOCOCCUS •...•...••.•..•.. 346

Nicolae Catana

20.1. Streptocociile

346

20.1.1. Streptocociile solipedelor

347

20.1 1.1. GUn11a .........................•.............

348

20.1.1.2 Febra pete~ialaa calului

352

20.1.1.3. Picmia streptococica a manjilor

353

20.1.2. Streptococia mieilor

354

20.1J. Streptocociile bovinelor

355

20.1J.I. Streptocociavijeilor

355

20.1.3.2. Mamita streptococica a vacilor

356

20.14. Streptococia porcului

358

20.1.5. Alte infectii streptococice ale mamiferclor

362

20.1.6. Streptococia pasari lor

362

Cap. 21 INFECTII PRODUSE DE ERYSIPELOTHRIX RUSIOPATHIAE ..•...................•...... 366

Radu Moga Manzat

21.1. Ruetul

·

366

Cap. 22 INFECrII PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL LISTERIA ..•...•..........•............. 376

Helgomar Raducanescll

22.1. Listerioza

376

Cap. 23 INFECTII PRODUSE DE GERMENI DIN GENURILE CORYNEBACTERIUM
SIRHO DOCOCC US ...•...................................................................................•........

382

Tudor Perianu

23.1. Corynebacteriozele

·..·· ·

382

23.1.1. Pielonefrita bacilara bovina..

· ·..· ·..· 382

23.1.2. Limfadenita cazeoasa a oilor

384

23.U. Limfangita ulceroasa a solipedelor

387

23.1.4. Limfangita ulceroasa la taurine

389

23.2. Bronhopneumonia infectioasa a manj ilor

390

x

Bali infectiaase ale animalelar • bacterioze

."'!!I""!I!IIlIII!IIIIIIlIII!li~III~I~IIIII.~IIII.,IIIIII.11111111II.IUIIIlJllllllllilll

...IIlJIlWil------------------------------------ •• -

Bali infecfioase ale animalelOJ· • bacterioze

XI

Cap.24 INFECTII PROD USE DE GERMENI DIN GENUL ARCANOBACTERIUM •••••••••• 394

Radu Moga Aldnzat

24.1 Mamita piobacilara a vacilor

394

24.2. Piobaciloza porcului

397

24.3. Alte infectii prod use de A. pyogenes

399

Cap. 25 INFECTII PROD USE DE GERMENI DIN GENURILE ACTINOMYCES SI
A CTINOBA CUL Uil1

401

Radu Moga Mdnzat

25.1. Actin omicoza

401

25.2. Infectia cu Actinobaculul1l suis

406

Cap. 26 INFECTIA PRODUsA DE BACILLUS ANTHRACIS ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 409

Radu it-fogaAldnzat

26.1 . Antraxu I.................•..........................................••...•.•.•........••.•.•....................

409

Cap. 27 INFECTII PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL NOCARDIA •••••••••••••••••••••.•• 420

Helgomar Raducanescu

27.I.Nocard iozele

420

Cap. 28 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL MyCOBACTERIUM •••••••••••••••••••• 423

Radu Moga Mdnzat

28.1. Tuberculoza produsa de ill. bovis

428

28.2. Tuberculoza produsa de 1l1. tuberculosis

454

28.3. Micobacteriozele produse de germeni din complexul

ill. aviuln-intra cellula re

455
28.31. Mieobaeterioza eu ,11.avilllll-intracelllliare la mamifere .•••.....••••.......••.....••....... 455

28.3.2. Tubereuloza aviara ....................•...•..•........•..•.......•.......••....••......•....•••.•.•.•.•...

456

28.4. Dermatita nodulara ~ifarcinul bovin

459

28.5. Pa ra tu bercu loza

461

Cap. 29 INFECT II PRODUSE DE DERMA TOPHILUS CONGOLENSIS ••••••••••••••••••••••••• 471

Nicolae Verde$

29.1. Dermatofiloza

471

Cap.30 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL CLOSTRIDIUM ..•......................... 481

V Seca~'iu

30.1. Tetanosul..

482

30.2. Botu IismuI....................................................................................•.............................

500

30.3. Carbunele emfizematos

517

30.4. Bra ds0tu 1..

526

30.5. Edem uI malign

530

30.5.1. Edemul malign al rumegatoarelor

532

30.5.2. Edemul malign al eabalinelor

533

30.5.3. Edemul malign al suinelor

534

30.5.4. Edemul malign al earnivorelor.

535

30.6.Enterotoxiemia cu Clostridiu11l septicu11l

537

30.7.Edemul bacterian al capului la berbeci

537

30.8. Hepatita necrozanta

538

30.9. Osteom ielita bu baline 10r

542

30.10. Edemul eervieoeefalie al gainilor

543

30.11. Enterotoxiemiile eu Clostridium perfringens

543

30.11.1. Enterotoxiemiile ovinelor

559

30.11.1.1. Enterotoxiemia mieilor

559

30.11.1.2. Enterotoxicmia oilor adulte

563

30.11.1.2.1. Enterotoxiemia cu tipul D

564

30.11.1.2.2. Enterotoxiemia cu tipul C

567

30.11.1.2.3. Enterotoxiemia Clltipul A

568

30.11.2. Enterotoxiemia eaprinelor

570

30.11.3. Enterotoxiemia bovinelor

570

30.11.3.1. Enterotoxiemia taurinelor

571

30.11.3.1.1. Enterotoxiemia cu tipul A

571

30.11.3.1.2. Enterotm:iemia Clltipul C

574

30.11.3.1.3. Enterotoxiemia cu tiPllI B

574

30.11.3.1.4. Enterotoxiemia Clltipul D

575

30.11.3.1.5. Entcrotoxiemia cn tipul E

576

30.11.3.2. Entcrotoxiemia bubalinelor

576

30.11.33. Enterotoxiemia rumegatoarelor salbatice

578

30.11.4. Enterotoxiemia suinelor ..........•...........................•.....•......................................•....

578

30.11.4.1. Enterotoxiemia eu tipul C

579

30.11.4.2. Enterotoxiemia eu tipul A

581

30.11.5. Enterotoxiemia rozatoarelor .........•...........•....•..............................•.•................

583

30.11.6. Enterotoxiemia eabalinelor

585

30.11.7. Enterotoxiemia earnivorelor

587

30.11.8. Enterotoxiemia pasarilor

589

30.11.9. Infectiile eu C. perji-ingens la om

592

3011.10. Dermatita gangrenoasa..

593

30.12. Clostridioza eu C. baf(Ltii

594

30.13. Clostridioza eu C. villosunl

595

30.14. Clostridioza eu C. difficile

595

30.15. Clostridioza eu C. sordellii.

597

30.16. Hemoglobinuria baeilara

599

30.17. Enterita ulceroasa

601

30.18. Boala Lui Tyzzer

604

Cap. 31 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL MYCOPLASMA ..•........................... 613

Nicolae Catana

31.1. Mieoplasmozele

612

31.1.1. Pleuropneumonia eontagioasa a bovinelor..

616

31.1.2. Mamita mieoplasmiea a vaeilor

620

31.1.3. Agalaxia eontagioasa a oilor ~i caprelor

623

31.1.4. Pleuropneumonia contagioasa a caprelor

627

31.1.5. Pneumonia enzootiea a poreului

629

31.1.6. Alte infectii mieoplasmice ale mamiferelor

633

31.1.7. Micoplasmoza respiratorie aviara

636

31.1.8. Sinuzita infectioasa a eureilor

642

3]. ].9. Aerosaeulita micoplasmiea a eurcilor .....................•.............•.....•..........•.•....•..........

642

31.1.10. Sinovita infeetioasa aviara

645

XII

Bali infecfiaase ale animalelar • bacterioze

Boli in/eelioase ale animalelor • baclerioze

XIII

31 1.11. Alte infec(ii micoplasmice aviare

647

Cap. 32 BOLI PROD USE DE GERMENI DIN FAMILIA CHLAMyDIACEAE •••••••.•••••••••. 650

Valentin Popovici

32.1. Chlamidiozele

animalelor ...............••.•..•..•....•....................•••.•..•.•.•.•.........•.•.

650

32.1.1. Chlamidioza pasarilor

654

32.1.2. Chlamidiozele oilor ~i caprelor

658

321.2.1. Avortul chlamidian al oilar ~i caprelor.

658

32.1.2.2. Poliartrita chlamidiana a mieilor

659

32.1.2.3. Pneumonia chlamidiana a ollor ~i caprelor

660

32.1.2.4. Keratoconjunctlvita chlamidiana a oilor ~i caprelor

661

32.1.2.5. Infectii intestlnale cu chlamidia la oi ~i capre

661

32.1.3. Chlamidiozele bO\inelor

662

32.1.3.1 Infectii intestinale cu Chlamydia la bovine

662

32.1.3.2. Avortul chlamidian bovin

663

32.1.3.3. Bronhopneumonia chlamidiana a vileilor

663

321.34. Encefalomielita chlamidiana bovina

664

3213.5. Alte infeclii chlamidiene la bovine

665

32.1.4. Infec(iile chlamidiene la porc

665

32.1.5.1nfectii chlamidiene la alte specii

666

Cap. 33 BOLI PRODUSE DE GERMENI DIN GENURILE RICKETTS/ALES,
RH/ZOB/ALES, LEGJONELLALES SI DIN CLASA MOLL/CUTES

669

Valentin Popovici

33.1. Febra Q

669

33.2. Hid roperieardita

riekettsiana ............•....••.•...........••••••.•....•.••••••••••••••••.•....•••

675

33.3. E hrlieh ioza ciiinilo r .................................••.•.•.........••••••••.....•.•.•..•...•..••••••••....

676

33.4. Ehrliehioza eailor

676

33.5. Febra de dipu~e .•.......••..••....................••••••..••••••••....•••••••.•.•.•.•..•.•.•.•••••••••••.•.•

677

33.6. N eoriekettsioza

eainilo r .............................................•••••••••........•.•.•........••....

677

33.7. Ana plasmozele ••...........................•.•..•.............••...•••..•.••••••••••••••••••.••....•...••....

678

33.8. E peryth rozoo n ozele ........................•.••••...............••••••••.•.•..•••••••••••••....•..........

679
33.8.1. Eperythrozoonoza porcul ui ....••..••••••••••••.............•••••••••••••••••••••••••••••••.•..•.••••••. 680

33.8.2. Eperythrozoonoza oilor ..............................•.••.........••••••••.•.•..•••••••••..•.............

680

33.8.3. Eperythrozoonoze la ale specii ..........•••••••••••...........••••••..•.•••••••••••••••••......•••••••

680

33.9. Haemoba rtonelloza pisieilo r ....•.•.••••.•..................•••••..•.•.••••••••••••••............••..

681

33.10. Infeetiile eu germeni din gen ul Bartonella

681

33.10.1. Boala zgarieturilor de pisica ......••••••••...•..............••••••.•.•••••••••••••••••.....•.•.•..•••.

681

33.10.2. Bartoneloza carnivorelor ••••••...........•..........••..••..•....•••••••••••••.•.•.•.•.•..•••••••.....

682

33.11 . Aegyptianelloza

pasarilo r ••.....................•••••••••....•..••••••••.•.•.•.••.•.•..••••••••......

682

INDEX TERML\'OLOG IC .......................................................................•.........................................

685

Cap. 1

Boli produse de
Escherichia coli

Radu Moga Mdnzat

E. coli face parte din fmn EllIerobacteriaceae. 1n cadrul ge/lului Escllericllia se identifica 5 specii:
E.coli, E. blattae, E. fergusonii, E. l1ermannii
$i E. vull/eds, dar ultimele trei speeii n1l au fost inca incluse in
Bergey's Manual of Sistematic Bacteriology. Dintre acestea. de mare importan/a pentru patologie este specia tip E.
coli, care Cllprinde 0 mare diversitate al7ligenica de germeni, Clll1OSCll!isub numele de "eolibaeili
", eOl71ensalisau
patogeni pentm animale
$i om. 10 care produc in special boli digestive dar $i septicemii sau alte infec/ii localizate
extra intestinal.

Colibacilii sunt bacterii Gram negative, de forma cocobacilara sau bacilara, nesporulate, adesea capsu-
late ,'ijlagelate,facultativ anaerobe. lacto::.opo::.itive. care
i:;i exercitapatogenitatea eu ajutomltoxine/or:;i afacto-
rilor de adeziune
:;i invuzivitate.

I.L COLIBACILOZELE

(Colibacillosis)

Sub denumirea generica de "colibacilo-
ze" sunt reunite toate bolile care au ca etio-

logie infectia primara cu E. coli. Principalele
colibaciloze la mamifere sunt: enteritele

nou-nascutilor ~i a tineretului intarcat,
septicemiile noilor nascuti, boala edeme-
Jor ~i mamita colibacilara, iar la pasari sunt
coJisepticemia ~i coligranuJomatoza. In
afara de acestea, E. coli intervine adesea ca
germen de infeqie secundara in aJte procese
infeqioase cum sunt nefritele, cistitele, me-
tritele, artritele ~i pneumoniile la mamifere
sau micoplasmoza ~i virozele respiratorii la
pasari.

E. coli se gase~te in intestinul animalelor
saniltoase, ca epifit, de unde este eliminat
permanent impreuna cu fecalele, in mediul
ambiant.

Istoric

Colibacilozele au fost conturate ca entiUi]i infec-
]ioase distinete numai dupa ee Theobald Escherich. in

1885. a izolat pentru prima data gennenul. din feealele
unor eopii sugari eu diaree. Implica]iile lui in patologia
\'eterinara au fost reeunoscute treptal. pe masura aeu-
mularii euno~tin]elor dobdndite in acest domeniu.
Literatura de specialitate din lara noastra abunda de
luerari pri\'ind eolibaeilii ~i colibacilozelc la animale,
dar probabil ca cele mai multe con(ribu]ii au fos( aduse
de Bugcac. Butur!L Cern ea. Contiu. Dccun.
Draghici. Grecianu. Iordache, Popescu. Stoenescu ~i
multi alrii (9. II. 14, ]8,23,33,39).

Importanta economidi ~isanitadi

Importanta infeqiilor colibacilare pentru
zoo-economie a crescut treptat, pe masura
cre~terii ~eptelului ~i mai ales pe masura
extinderii sistemelor de cre~tere intensiva ~i
semiintensiva. Astazi se admite ca pretutin-
deni in lume colibacilozele produc pierderi
extrem de lnsemnate la principalele specii de
animate de ferma, fiind considerate. neln-
doielnic, printre cele mai pagubitoare boli
infectioase ale animalelor. La aceasta se
adauga ~i importanta sanitara, multe dintre

Bali inlectioase ale animalelor • bacterioze

2

serotipurile de E. coli de la anima1e
1ntalnindu-se frecvent ca agenti ai enteritelor
noilor nascuti sau a unor infectii loealizate
umane. In ultimul timp, 0 mare atentie se
acorda serotipului 0157 :H7, produeator de
verotoxina, care se dovede~te a fi deosebit

de patogen pentru om, dar care se izoleaza ~i
de la bovine, porci, pasari ~i alte specii de
animale, de la care se poate transmite la om,
1n special prin alimente de origine animal a
(18) .

Aproape 60% din totalul tulpinlor VTEC
izolate recent de Blanco ~i col. (6) de la bo-
vine sanatoase 1n Spania (36% din total tul-

pmi E. coli izolate) apanineau unor
serogrupuri cunoscute ca implicate 1n etio-
logia sindromului uremic nehemolitic ~i a
colitei hemoragice la om.

Etiologie

E. coli este 0 bacterie Gram negativa, de
forma bacilara sau cocobacilara. cu dimen-
siuni de 1-I,SI2-6Jlm. Este nesporulata, 1n

general mobila, cu cili peritrichi. Exista tul-
pini capsulate ~i necapsulate. Unele tulpini
prezinHi ~ifimbrii (pili).
E. coli produce indol. reactioneaza nega-
tiv la testul Voges-Proscauer ~i pozitiv la
testul cu ro~u de metil, nu produce hidrogen
sulfurat, nu descompune ureea. nu lichefiaza
gelatina, fermenteaza glucoza ~i lactoza cu
formare de gaze.
Cre~te foarte bine pe bulion ~i agar, la
37°C, 1n conditii de aerobioza, dar se dez-
volta ~i la alte temperaturi (14-44°C) sau 1n
anaerobioza. Pc medii Ie solide cre~te sub
forma de colonii rotunde ~inetede, opace, de
marime mijlocie. Exista tulpini care dau
colonii mucoide. Prin 1ntretinere 1ndelungata
1n laborator, forme1c "S" trec 1n forme '·R".
Unele tulpini, 1n special dintre cele izolate
de la porcine, sunt hemolitiee. Pentnl culti-
yare se folosesc adesea medii speciale, care

eontin indicatori de pH ~i laetoza, cu ajuto-
rul carora se recunosc coliformii pe baza

faptului ea, fermentand laetoza acidifica
mediul ~i vireaza euloarea 1n jurul coloniei
(1n grupul "eoliformilor " intra E. coli ~i alte
Enterobacteriaceae care fermenteaza lactoza,

respectiv genurile Klebsiella, Enterobaeter,
Citrobacter).

In cadrul speciei E. coli exista 0 mare
heterogenitate antigeniea. S-au identificat
cinei eategorii de antigene:
antigene somatice, notate cu "0";
antigene capsulare, notate cu "K";
• antigene flage1are, notate cu "H";
• antigene fimbriale, notate cu "F";
antigene comune cu alte
Enterobacteriaceae. notate ell "M".
In cadrul fiecarei categorii exista mm

multe fractiuni antigenice, pe baza carora au
fost identificate peste 173 antigene "0", 101
antigene "K" ~i 56 antigene "H".
Identificarea numai a antigenelor soma-

tice permite precizarea apartenentei de grup.
Pentru identificarea tipului antigenic trebuie
sa se determine 1n plus antigenele "K" ~i

"H".

In practica de laborator, pentru identifi-
carea serologica a tipurilor patogene de E.
coli se executa aglutinarea "OK". Tulpinile
vii care poseda antigene "K" nu sunt agluti-
nate de serul omolog anti"O". Dc aceea se
lucreaza cu tulpini tratatc termic (pentru
distrugerea antigcnelor de 1nveli~ "K", care
ar 1mpiedica aglutinarea antigenelor "0")
atunci cand se urmare~te identifiearea

antigenelor "0", ~i cu tulpini netratate ter-
mic, atunci cand se urmare~te identificarea
antigenelor "K". In diagnosticul de rutin a se
poate recurge la aglutinarea "0",
Toate tulpinile de E. coli secreta endoto-
xinc, dar uncle tulpini elaboraza, atilt in vivo,
cat ~i ill vitro enterotoxine, a caror natura
chimica nu difcra 1n funqie de tipurile

antigenelor somatice, de 1nveli~ sau flagelarc
ale tulpinii.

Colibacilii 1~idatoreaza patogenitatea fie
unor factori de virulenta, fie unor factori de

f

Boli prodllse de Escherichia coli

3

toxicitate. fie actiunii sinergice a ambelor

categorii dc factori, combinati in diverse
moduri (16).

Principalii factori de patogcnitate la E.
coli sunt considerati:
- Antigenele de suprafata K. de natura
polizaharidica, au proprietatea de a proteja
colibacilii fata de complement ~i fagocite ~i
de a favoriza aderarea lor la cnterocite. Pe

baza stabi litatii la temperaturi ridicate.

antigenele "K" se subdivid in anti gene de tip
A (termostabile). considerate "cap suIare

adevarate", anti gene de tip L (termolabile) ~i

B (relativ termostabile), ultimele doua fiind
considerate "de 1nveli~".

De regula, la 0 hllpina exista un singur
antigen '·K". Exceptie fac antigencle (L)

K88 ~i K99, care pot coexista cu alte
antigcne "K" ~i care sunt factori de adeziune
la mucoasa intestinal a, cu importante impli-

catii 1n patogencza enteritelor colibacilare la

purcei, vitei ~i probabil ~i la alte specii.
- Adezinele fimbriale, de natura protei-
ca. faciliteaza aderarea stransa a colibacililor

la enterocitele jejunale §i ileale evitand astfel

evacuarea lor in intestinul gros, prin peris-
taltism. Adezinele fimbriale sunt notate cu

Fl, F2, n. F4, F18, F41, F165 §i altele. 1n

curs de definitivare. Primele 3 tipuri de
adezine fimbriale par sa fIe speeifiee eoliba-

eililor patogeni pentru om. Antigenul F4
este sinonim eu K88, F5 sinonim cu K99. F6

sinonim eu 987P. Prezenta adezinelor

fimbriale se coreleaza cu proprietatea hllpi-
ni]or de a produce enterotoxine.
- Enterotoxinele, sunt exotoxine, elabo-
rate de colibacili in vim §i in vitro. A fost

identillcata 0 enterotoxina termolabila ~i
imunogena (L T) ~i doua enterotoxine ter-

mostabile ~i imunogene (ST r §i ST TI). Sunt

elaborate de mlpinile de E. coli care poseda
K88 §i K99 ~i altc antigene cu rol in coloni-
zanca colibacililor.

Capacitatea de a produce enterotoxine se

evidentiaza de obicei prin testll! ansei

ligaurate executat de preferinta pe specia de
animal de la care a fost izolata tulpina, dar

de regula se face pe iepure, pre cum §i prin

alte procedee in vivo, cum este administrarea
intragastrica la ~oarece sau in vitro, respec-
tiv prin teste serologice.

Endotoxina, de nahlra lipo-
polizaharidica, prezenta §i la alte bacterii

Gram negative, favorizeaza diseminarea

septicemica ~i partieipa la pro due ere a ~oeu-

lui endotoxie. Se identifica eu antigenele

somatiee "0" §i sunt determinante pentru
incadrarea in serogrupe. Semnificatia pato-
genica a endotoxinei este binc stabilita nu-

mai pentru infectiile extraintestinale (septi-
cemii, mamite, infectii urinare).

- Verotoxinele sau toxinele Shiga-like.

S-a constatat ci"i anumite tulpini de E. coli
produc 0 toxina analoaga cu toxina Shiga
(prodnsa de Shigella dysenteriae tip I ~
agentul etiologic al dizenteriei umane), cu

proprietati citolitice pentru linia de celule
Vero. din care cauza a fost denumita

verotoxina. Citotoxina elaborata de tnlpinilc
de colibacili patogeni pentru om, datorita
analogiei cn toxina elaborata de Shigella se

nume§te tot toxina Shiga dar, pan a la stabili-

rea identitatii perfccte cn toxinele elaborate
de hJlpinilc animalc dc E. coli s-a convenit

ca, toxinelc produse de aceasta sii se nu-
l11easca Shiga-like (SLT) sau verotoxine
WT). Au fost identificate trei tipuri de
verotoxine: VT(SL T) 1, VT (SL T)2, ~i VT
(SL T)3. Sunt prezente In special la tulpinile
din serogrupurile 0157:H7, 0126 §i 0111.

Verotoxinele au capacitatea de a inhiba sin-
teza proteica la celu1cle animalclor infectate

(18).

- Hemolizinele alfa ~ibeta au unele im-
plicatii in patogenitatea tulpinilor, actionand
asupra integritatii l11embrane]or celulare.
Sunt prezente obligatoriu la tulpinile incri-

minate ca agenti etiologici ai bolii eclcmelor,
clar nu nnl11ai.

...
~.:ilI

Boli inj(x{ioase ale animalelor • bactcrioze

4

_ Sideroforii influenteaza actiunea coli-
bacililor enteroinvazivi, ca Ul111area compe-

titiei dintre celulele somatice ~i cele bacteri-
ene, pentru utilizarea fierului biodisponibi1.

_ Factorii de patogenitate toxici, Cll
efect necrozant CNFI $1 CNF2
au fost
descri~i la unele tulpini de E. coli izolate de
la om, dar ~ide la unele animale (17, 37).
Luandu-se in considerare factorul de

patogenitate dominant, tu1pinilc de E. coli
care produc infectii intestinale la om, au fost
clasificate in patru grupe. Constatandu-se
similitudinile cu observatii1e mcute asupra

tulpinilor de origine animala, aceasta clasifi-
care a fost adoptata in ultimii ani ~iin medi-
cina veterinara (16, 40). Ceea ce difera mai
mult estc ponderea pe care 0 are fiecare din
aceste grupe in etiologia enteritelor infec-
tioase la om ~ianimale:
1. E. coli enterotoxigen (ETEC), este

grupa cu cea mai mare importanta pondere
in patologia entcritelor infectioase la ani-
male. Cuprinde rulpinile de E. coli care po-
seda factori de adeziune fimbriali sau de alta
natura, a caror prezentare se coreleaza cu
capacitatea de a elabora enterotoxine LT
sau ST. Ei actioneaza prin inhibarea absorb-
tiei apei ~i electrolitilor, mra lezionarea mu-
coasei intestinale, in conditiile mentinerii
sau exacerbarii exsorbtiei, ceca ce se soldea-
za cu deficit in balanta hidroe1ectrolitica,

respectiv cu deshidratare ~iacidoza.

2. E. coli enteropatogen (EPEC,
AEEC)
include tulpinile de E. coli care nu
produc enterotoxine, majoritatea nu produc
nici verotoxine ~i nu poseda nici caracterul
de invazivitate descris la Shigella sau rulpi-
nile enteroinvazive de E. coli (EIEC), dar

poseda adezine, posibil fimbria1e, cu ajuto-
rul carora adera la enterocitele vilozitare, pe

care pot chiar sa 1c penetreze, producand
enterite. Ele i~i exercita patogenitatea prin
ata~area la marginea in perie a enteroeitelor
vilozitare, urmata de distrugerea acestora ~i
implicit a capacitatii lor de absorbtie

(attaching and effacing), datorita carui fapt
grupa se mai nume~te AEEC (40).
Exista doua clase de hllpini AEEC:
care poseda gene numai pentru

attaching-effacing;

care poseda gene atat pentru
attaching-effacing, cat ~i pentru producerea
de toxine Shiga, ultimul caracter permitand
incadrarea lor ~iin grupa EHEC (41).
3. E. coli enterohemoragic (EHEC) in-

clude tulpinile care, la fel cu EPEC adera la
mucoasa intestinala ~i produc distrugerea
microvililor, dar nu sunt invazive ~i au efeet
inflamatoL mai ales Ja nivelul intestinului

gros. Principala lor caracteristica este ca
elaboreaza verotoxine. Sunt incriminate in

etiologia sindromului hemolitic-ureic ~i al
colitelor hemoragice Ja om dar sunt tot mai
numeroase Jucrarile care atesta rolullor ~iin

patologia animala, precum ~i ralul animalc-
lor ca sursa de infectie pentru om (25). 0

atentie crescanda se acorda tipuJui 0157:H7
~i implicatiilor lui, atat in patologia umana
cat ~iin cea animal a (25, 29, 35, 38).
4. E. coli enteroinvaziv (EIEC) cuprin-
de hlplinile capabiJe sa invadeze celulelc
mueoasei colonului, de unde difuzeaza in

suprafata spre mucoasa ileonuJui ~i
limfonodurile mezenterice, tinzand spre di-
seminarea septicemica ~i enterotoxiemie.
Capacitatea de a produce septicemie a EIEC
este favorizata de prezenta factorilor de vi-
rulenta, respectiv a capsulei, adezinelor, a
hemolizinelor G. ~i a sideroforiJoL Sunt im-

plicate mai mult ~i studiate mai bine in pa-
tologia umana.

o alta mare grupa de colibacili cuprinde
tulpini1e care nu produc infectii intestinale,
dar produc septicemii sau diverse infectii
extraintestinale: urocistite, pielonefrite, me-

ningite, peritonite, artrite, salpingite, pneu-
monii, aerosaculite. Acestea pot sa posede
sau nu unii din factorii de virulenta mentio-
nati mai sus.

Bali prodllse de Escherichia coli

5

1.1.1. COLIBACILOZELE VIfEILOR

Dependent de specia, varsta ~i starea
imunologica a animalului infectat, pe de 0
parte, ~i de insu~irile mlpinii de colibacili
infectanti, pe de aha parte, c01ibaciloza
poate sa imbrace una din urmatoarele forme
de cxprimare anatomo-clinica:
- enterita colibacilara (diareea
colibacilara. colibaciloza enterica. coliba-

ciloza enterotoxica);
- enterotoxiemia colibacilara (boala
edcmelor, colienterotoxiemia);

- septicemia colibacilara:
- mamita colibacilara:

- coligranulomatoza (granulomul

lui HyaITe).

Colibacilii rezista timp de 20 min. la

60cC dar sunt distru~i dupa 30 min .. au 0
rezistenta remarcabila in mediul a!TIbiant. la
temperatura ordinara: 110-330 zile in apa de
fantana, 70-270 zile in apa de canal. 45-140
zile in sol (19). In maternitatile pentru scroa-
fe, cu pardoseaEl curata ~i inca1zita (31-
nOe), colibacilii mor in mai putin de 0 ora,

Colibaciloza aparc in primele zilc de vi-
ata a viteilor. aproape exclusiv in marile
efective, unde se practica cre~terea intensi-

va.

La vitei. colibaciloza poate sa evolueze
ca enterita colibacilara (diarec colibacilara)
sau ca septicemie colibacilara.

Etiologie

Tulpinile de E. coli care produc enterita
colibacilara
apartin de cele mai multe ori
serogrupurilor 08,09,0101,015, OIlS (5,
7), dau pe medii glucozate colonii mucoide,
produc enterotoxine, poseda antigenul A ~i
antigene L (ca factori de adeziune) K99 sau
F41. Nu toate tulpinile au atat factori de
adeziunc cat ~i capacitatea de a produce
enterotoxina. Tulpinile de E. coli care pro-
duc enterita colibacilara apartin cel mai

o data cu uscarea suprafcrelor contaminate,
dar in fecale ~i in gunoiul dc grajd, menti-
nute intr-un mediu umed, pot sa supravietu-
iasca 45 zilc.

Colibacilii sunt in general sensibili fata
de antibiotice (tertaciclina, gcntamicina,
polimixina, neomicina, amoxicilina, cloram-
fenicol, colimicina) sau chimioterapice (sul-
fatiazol, sulfametazina, nitrofuran,
furazolidon), dar pot sa dobandeasca cu u~u-
rinta rezistenta fata de acestea, datorita
existentei unor plasmide (factor R) care se
pot raspandi repede in populatia de bacterii
(19), ducand la selectarea unor hllpini re-
zistente fata de antibioticul sau
chimioterapicul cu care se lucreaza, inclusiv
fata de cele folosite ca aditivi furajeri, cum
sum tetraciclinele (19, 26).
E. coli cste repcde distrus de antisepti-
cele ~i dezinfectantele obi~nuitc (soda caus-
tica 1-2%, aldehida formica 1%, clorura de
var cu 1-2% clor activ etc.).

frecvent patotipului ETEC mai rar cclor-
lalte patotipuri.

Din totalul tulpinilor de E. coli izolate
din intestinul vacilor ~i viteilor sanato~i,
24% erau produci\toare de verotoxine in
investigatiile mcute de Miyao ~i co!. (29) in
Japonia ~i aproximativ 36% in investigatiilc
mcute de Blanco ~i col. (6) in Spania, apar-
tinand la 33 serogrupuri 0 in primul caz ~i la
27 serogrupuri in al doilea caz.
Tot in Japonia, Takasue ~i co!. (40) au
izoIat tuIpini VTEC, in 5 din 6 fenne testate,
de la vitei morti sau bolnavi de diaree. La
rezultate similare au ajuns Cobbald ~i
Dcsmarchclier (17) in Australia, care au
gasi! ca 11,2% din hllpini apaJ1ineau la tipul
0157:H7 ~i 10,2% la tipul 026:Hll, ambele
VTEC ~i patogene pentru om. Tulpini pro-
ducatoare de toxina Shiga (numite STEC sau

Boli infecfioase ale clilimalelor bacferioze

6

VTEC) au fost izolate din fecalele bovine lor
sanatoase ~i in India, in proportie de 10,5%
din probele testate (30) ~i In alte colturi ale
lumii, din care cauza se contureaza chiar
opinia ca bovinele ar putea fi considerate ca
rezervor de infeqie cu anumite serogrupuri
de E. coli producatoare de toxina Shiga.
Tohl~i, din cercetarile Iacute de Sanderson ~i
co!. (38) a rezultat ca viteii infectati experi-
mental cu E. coli 0157:H7 au ramas purta-

tori ~i climinatori ai acestei tulpini, prin fe-
cale, pentru cel mult 43 de zile.
Se afirma ca infeqiile prcaJabile cu viru-
suri Rota sau Corona pot aqiona ca factori

initiatori ai enteritei colibacilare.
Tn etiologia septicemiei colibacilare au
fost incriminate tulpini de E. coli apartinand
la peste 40 grupuri serologice "0", dintre
care 078 este cel mai frecvent raportat In
toate tarile, urmat de 015, 0111, 0115 ~i
altele. Patogenitatea acestor tulpini nu este
conditionata de existenta unor anumite
antigene de Inveli~ sau de producerea de
enterotoxine.

Tn cadrul unui studiu amplu, Tacut pe

parcursul a 7 ani In 27 de ferme de taurine
din Transilvania, In cursul caruia au fost
izolate ~i examinate 2.057 rulpini de E. coli,
cu ajutorul a 151 seruri de referinta, Contiu
~i co!. (18) au reu~it sa identifice 723 tulpini
(35%) ca apartinand la 96 grupuri serologi-
ce, Intre carc cele mai frecvente au fost: 08,

017,021,025,0101,04,07,077,093

In

cazul viteilor cu diaree neonatala (cea mai
frecventa), 078 ~i 0115 In cazul vitei1or cu
colisepticemie ~i 0101 In cazul viteilor cu
enterotoxiemie, ultimele doua forme fiind
considerate de autori cu muTtmai rare dedit
diareea neonatala

Caractere epidemiologice

Cel mai adesea colibaciloza apare la vitei

In primele 5-7 zile de viata, dar poate sa
apara ~i din prima zi sau dupa 10-14 zile ~i
chiar mai tarziu.

Sursele de infeqie sunt reprezentatc de
alti vitci bolnavi, de vitei mai mari trecuti
prin boala sau de vacile care elimina canti-
tati mari de germeni prin fecale. A~ternutul,
padocurile, apa ~i toate obiectele din ada-
poshlri, contaminate cu dejeqii, constituie
tot aHltea surse secundare de infeqie.
Calea de infeqic obi~nuita este cea di-
gestiva, dar In colibaciloza septicemica in-
feqia se poate realiza ~i pe la nivelul altor
mucoase, In special a celei respiratorii.
Colibaciloza evolueaza ca 0 endemie de

grajd, cu caracter trenant sau stationar, mor-
biditatea ~i mortalitatea variind In limite
foarte largi, In funqie de intensitatea cu care
actioneaza factorii favorizanti: furajarea
vacilor gestante, igiena alaptarii ~i a cre~terii
etc.(l )

Patogeneza

In tubul digestiv al animalelor sanatoase
se gasesc colibacili, Inca din primele 6 ore
de viata, dar prezenta lor se limiteaza de
regula la colon, iar daca ajung uneori In in-
testinul subtire, nu vin In contact direct cu
enterocitelc, care sunt protejate de un strat
de mucus.

Boala apare numai In conditii In care In
afara dc factorul determinant, reprezentat de
colibacili, intervin ~i 0 serie de factori
favorizanti, care concura la aparitia starii de
boalii. Asemenea factori I~i fac resimtita

prezenta numai in sistemele de cre~tere in-
tensiva sau semi-intensiva, In conditii de

aglomerare ~i de neasigurare a cerintelor
igienice ~ia normelor tehnologice.
La vitei se Inregistreaza doua tipuri
patogenezice dc evolutie:
-enteritele colibacilare, ca rezultat al in-
feqiilor intestinale, In care multiplicarea
colibacililor este initiata ~ilimitata la nivelul
intestinului;

-septicemiile colibacilare, la care sc
adauga infectiile colibacilare localizate la
nivelul anumitor aparate ~itesuturi;

Boli produse de Escherichia coli

7

Tn enterita colibacilarii, gel111eniipato-
geni fimbriari depa~esc stratul de mucus ~i
se fixeaza pe cntcrocite cu ajutorul factorilor
de adeziune, respectiv dc colonizare. 0 data
fixari, colibacilii sc multiplica intens, ajun-
gfmd sa tapiseze suprafara mucoasei intesti-
nale. Aceasta aderare ~i multiplicare nu este
posibila daca in intcstin se gasesc anticorpi
omologi (continu1i in colostru sau laptele
imun ingerat) dar este posibila daca anticor-
pii lipsesc din intestin, chiar daca s-ar gasi in
sange (obrinu1i, de exemplu, prin adminis-
trare parenteral a de ser imun). Tn timpul
multiplicarii, unii colibacili (cei ETEe) c1a-
borcaza ~icntcrotoxine (LT ~i/sau ST).
Enterotoxinele aqioncaza la nivelul unor
receptori specifici, cxistenti numal la
enterocitele intestinului subtire. inducand
hipersecreria hidroelectrolitica. Se produce 0
cre~tere masiva a exsuda1ici de electroli1i.
apa ~i glucoza in jejun ~i ileon, care dcpa-
~e~te capacitatea de absorbrie a mucoasei
colonului, cu acumularea consecutiva de
lichide la acest nivel, ceea ce face ca, pc cale
neuro-reflexa sa se dec1an~eze diareea. care
ducc la exsicoza ~i moartc. De remarcat ca
nici germenii ~i nici enterotoxin a colibaci-
lilor ETEC ~iEPEC nu parasesc intestinul.
Enteritele colibacilare sunt rezultatul ac-

tiunii colibacililor aparrinand fie la patotipul
ETEC (cel mai frccvent), fie la patotipurile
EPEe, EBEC sau EIEe.
Atilt in cazul ETEC cat ~i al EPEC sunt
prezente fie adezinele fimbriale F5 (cel mai
frecvent), fie adezinelc F6. F41 sau F17 (mai
rar). Prezenta acestora intcrvine 1n schimbu-
rile membranale de ioni, cu favorizarea
exsorbriei de apa ~i electroli1i, paralel cu
reducerea sau blocarea absorbriei, avfmd ca
rezultat 0 diaree severa cu fecale apoase de
culoare alb-galbuie (de unde ~idenumirea de
diareea alba a vireilor), cu bule de gaz, care
se poate termina 1n cateva zile prin moartc,
1ntr-o stare avansata de deshidratare ~i aci-
doza.

Tn cazul colibacilozei septicemice prin-
cipalul factor de patogcnitate (dar nu singu-
rul) 11reprezinta endotoxinele care, printr-un
mecanism numai parrial cunoscut, dupa ce
multiplicarea intravascularil atinge un anu-
mit prag, genereaza ~ocu] endotoxic, a cami
manifestarc c1inica difera numai putin de la
o spccie la alta de animale cu colisepticemie
~i chiar fata de manifestarile 1ntalnite 1n
septicemiile produse de alte bacterii produ-
catoare de endotoxine similare: scaderea
brusca a tensiunii arteriale, urmata de
hipoxie tisulara, cre~terea vascozitarii san-
gelui ~i coagulare intravasculara diseminata.
Virulenta colibacililor izolati din cazuri cu
septicemie sau alte infee1;ii extraintestinale
localizatc nu pare sa fie legata de nici unul
din principalii factori de patogenitate Cl1l10S-
curi (fimbrii, adezine, vcrotoxine, etc.).

Tabloul clinic

Perioada dc incubatie variaza dc la cate-
va ore, 1ncazul viteilor ce se 1mbolnavesc 1n
primelc 1-2 zile de viata, pana la 4-5 zile, in
cazul viteilor ce se 1mbolnavesc dupa vihsta
de 5-6 zile.

Atilt 1n forma enterica de colibaciloza,
dh ~i 1n cea septiccmica, boala poate sa
evoluezc supraacut, acut sau subacut, evolu-
1ia fiind de obicei mai scurta la viteii mai
mici ~i in formelc septicemice ~i ceva mai
lunga la viteii mai mari (8-10 zile) sau 1n
formele enterice de boala.
Tn enterita colibacilara, tabloul clinic
este dominat de diareea grava, cu fecalc
apoase, care detel111inadeshidratarca rapida
~i brutal a a animalelor. Din aceasta cauza
aspectul viteilor estc caracteristic: parul este
zbarlit (horipila1ie), pielea este lipsita de
elasticitate, globii oculari sunt retractati
(enoftalmie), perineul este murdarit cu fe-
cale. Tot din cauza exsicozei ~i a
hemoconcentrariei consecutive, apare tahi-
cardia ~irespiratia superficiala, tahipneica.

Boli infectioase ale anima Ie/or bactcrioze

8

Temperatura se mentine In limite nor-
male sau este u~or ereseuta pana In mo-
mentul eolapsului, eand seade sub normal,
sfar~itul bolii fiind de regula mom'tea, mai
ales la viteii de 1-3 zile.
In colibaciloza septicemicli, de la poarta
de intrare colibacilii pot sa ajunga, In timp
de 8 ore, 1n sange. Dupa 15 ore pot sa apara
primele simptome, pentru ca dupa 18 ore de
la infeqie sa survina moartea. Viteii prezinta
hipertermie accentuata (40,5-41 ,S°C), abate-
re pronuntata, adinamie, anorexie, puIs ac-
celerat ~i moartea poate sa survina dupa nu-
mai cateva ore. Daca dureaza mai mult, lntr-
o faza mai avansata a bolii poate sa aparii ~i
diareea, cu toate consecintelc descrise la
forma enterica. In acest caz, uneori apar ~i
tulburari nervoase. In majoritatea cazurilor
boala se termina prin moarte, precedata de 0
perioada de hipotermie.

Tabloul morfopatologic

In general, leziunile sunt discrete ~iputin

caracteristice.

In forma enterica se constata aspectul
deshidratat al cadavrului, cu tegumentul
perineal murdarit de fecale diareice. Se pot
gasi congestii ~i hemoragii intestinale, in-
flamatia formatiunilor limfoide din peretele
intestinal ~i a limfonodurilor mezenterice.
Continutul intestinal, inc1usi\' din colon, este
fluid, iar 1nstomac se gase~te lapte coagulat.
In cazurile mai rare, cand infectia s-a produs
cu EHEC, leziunea dominanta este de colita
hemoragica sau fibrinohemoragica.
In forma septicemicli se pot gasi hemo-
ragii subepicardice sau sub seroasa altor
organe. Splina este u§or marita ~i indurata.
Se mai pot gasi distrofii hepatice, renale sau
cardiace, mai rar artrite sau meningite.

Diagnostic

Manifestarile c1inice corelate cu caracte-

rele epidemiologice §i tabloul morfo-
patologic permit suspicionarea, cu destul de

mare probabilitate, a diagnosticului de coli-
baciloza.

Confirmarea certa a diagnosticului prin
metode de laborator se face cu u§urinta In
fonna septicemiai, izolarea germenului pc
medii uzuale de cultura, din miiduva osoasa
§i din organele interne (ficat, splina etc.)
fiind edificatoare. Daca nu exista certitudi-

nea prospqimii cadavrului este obligatorie
izolarea din maduva osoasa.

In cazul colibacilozei enterice confirma-

rea diagnosticului este mai prob1ematica,
fiind posibila numai In condi!iile unui labo-
rator bine dotat. Este necesar sa se dove-

deasca existen!a unui numar mare de coliba-
cili In intestinul subtire al cadavrelor foarte

proaspete. De oarecare valoare In acest scop
poate fi un simplu frotiu de pe mucoasa in-
testinului subtire, colorat Gram, dar de mai
mare valoare este izolarea din intestinul

sub!ire, in cultura aproape pura a colibacili-

lor care, prin tipizare serologica, se dove-

desc a apartine serogrupurilor "0" ~l

serotipurilor "OK", cunoscute ca apartinand

patotipurilor ETEC, EPEC, EHEC sau
ETEC. In majoritatea cazurilor de enterita

colibacilara a vi!eilor se izoleaza tulpini de

E. coli care elaboreaza enterotoxina ce poate
fi evidentiata prin testul ansei ligaturate.

Diagnosticul diferen!ial trebuie sa aiba in
vedere unele infeqii virale, cum sunt cele cu
virusuri Rota sau Corona. Acestea au 0

evolutie mai putin severa, iar confirmarea se
face prin izolarea virusurilor pc culturi ce-

lulare sau prin examene serologice.

Infeqia cu Clostridium perfringens are 0
simptomatologie destul de asemanatoare §i

trebuie exclusa prin examen bacteriologic ~i

determinarea toxicitatii con!inutului intesti-
nal. De asemenea, trebuie excluse

Bali produse de Escherichia coli

9

criptosporidioza ~i coccidioza, prin examen

..

mlcroscoplC.

Prognostic

Prognosticul este gray, deoarece morta-

litatea poate sa atinga 70-100% din cazurile
de boala.

Profilaxie ~i combatere

Atat In profilaxia cat ~i In combaterea
colibacilozei vitei10r accentu1 trebuie pus pe

masurile genera1c.
Profilaxia colibacilozei Incepe din viata
intrauterina a vitelului, prin administrarea
unor ratii furajere echilibrate ~i de buna ca-
litate, vacilor gestante ~i prin respectarea
repausului mamar, pe durata caruia se scot
din ratie furajele acide ~i se inlocuiesc cu
fiinuri ~i concentrate. Rcspcctarea riguroasa
a regu1i10r de igiena a ratarii, alaptarii ~i a
cre~terii In general, este esentiala. Matemi-
tatile In care nu se Intretine 0 curatenie co-
respunzatoare, care nu sunt dezinfectate du-
pa fiecare serie de ratari ~i nu functioneaza
dupa principiul populiirii ~i dcpopularii to-
tale, contribuic mai mult la difuzarea infec-
tiilor colibacilare decat la prcvenirea lor. In
profilactorii trebuie, de asemenea, rcspectate
cu rigurozitate toate normele tehnologice ~i
sanitare veterinare privind curatenia ~l
dezinfectia dupa fiecare dcpopulare, asigura-
rea microclimatului corespunzator, constitui-
rea de loturi omogene ca varsta, evitarea
supraaglomerarii, respectarea normelor de
igiena a alaptarii ctc. 0 mentiune speciala
trebuie acordata necesitatiicolostrarii cores-
punzatoare in primele ore de viata.
In afara de masuri1e mentionate mai sus,
care sunt obligatorii in toate efectivele, indi-
ferent de situatia epizootologica, in focarele
de boalii se mai face tratamentul viteilor
bolnavi ~i se administreaza unele medica-
mente sau produse biologice cu rol preven-
tiv, la vacile gestante sau la viteii sanato~i.

Tratamentul viteilor bolnavi este com-
plex ~i urmare~te mai multe obiective: dis-
trugerea agentului etiologic, restabilirea ho-
meostazici, cre~terea rezistentei generale,
sustinerea encrgetica ~icombaterca diareei.
Primul obiectiv se realizeaza prin admi-
nistrarea de antibiotice, sulfamide sau
chimioterapice (vezi etiologia), prefcrabil pe
baza de antibiogramfl. Pana la atlarea rezul-
tatului antibiogramei se poate Incepe cu un
antibiotic cu spectru Iarg, cunoscut ca activ
fata de Gram negativi In general ~i fata de
colibacili In special, cum sunt
aminoglicozidele. In enterita colibacilara se
prefera medicamentelc care se administreaza
pe cale parenteral a sau cele care se adminis-
treaza pe cale orala dar sc absorb In circula-
tia generala. Mai folosite in practica sunt:
tetraciclina, neomicina, gentamicina, ampi-
cilina, sulfametazina, sulfatiazolul, combi-
natiile de sulfonamide cu trimethoprim,
ftalilsulfatiazolul, dar ~i apramicma,
enrotloxacina ~i alte antibiotice, mai noi.
Durata administrarii unui antibiotic sau

chimioterapic este dc 3-4 zile pana la ccl
mult 5 zile, pentru evitarea instalarii rezis-
tentei, atilt la colibacili cat ~i la alte bacterii
intestinale, cat ~i pentru evitarea aparitiei
enteritelor micotice. Unii autori contraindidi
administrarea orala de antibiotice sau sulfa-
mide in formele entericc de colibaciloza,
recomandandu-Ie numai pentru formcle sep-
ticemice, insistand in schimb pc importanta
administraarii de tluide bicarbonatate.

Tot ca tratament antiinfectios, in for-
mele septicemice se poate incerca adminis-
trarea serului anticolibacilar, a sange]ui de la
vaci din unitate (rccoltat pe citrat de sodiu ~i
aseptizat cu antibiotice, 80-100 m] subcutan)
sau a gamaglobulinelor preparate din san-
gele acestora (14). Eficacitatea acestora este
ceva mai buna cand sc administreaza pre-
ventiv decat curativ, dar in gcneral rezulta-
tele nu justifica cheltuielile, fiind necesare
cantitati mari de imunoglobuline. Institutul

· 1W

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->