Sunteți pe pagina 1din 714

CUPRINS

CUV ANT INAINTE xv

Cap. I BOLl PROD USE DE ESCHERICHIA COL/ 1


Radu Moga A1anzat
] .1. Colibaeilozele I
1.1.1. Colibaciloza viteilor 5
1.1.2. Colibaciloza purceilor 10
1.1.3. Boala edemelor 16
1.1.4. l'vlamita colibacilara 19
1 1.5. lnfeqii cu E. coli la alte specii de mamifere 21
1.1.6. Colibacilozele aviare 22
1.1.6.1 Colisepticemia aviara 22
1.1.6.2. Coligranulomatoza 24
Cap. 2 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL SALMONELLA 26
Nicolae Verde!}
2.1. Salmonelozele 26
2.] 1. Salmoncloza taurinelor 35
2.1.2. Saimoneloza ovinelor : 40
Gastroenterocolita salmonelica
2.1.2.1. .40
2.1.2.2. Avortul salmonelic al oilor .41
2.1.3. Salmonelozele cabalinelor 43
2.1.3.1. Salmoneloza franca a cabalinelor.. 43
2.1.3.2. Avortul salmonelic al iepelor ..45
2.1.4. Salmoneloza porcinelor 46
2.1.5. Salmoneloza Ia aite specii de mamifere 52
2.1.6. Salmonelozele aviare 53
2.1.6.1. Tifo-puloroza 54
2.] .6.2. Infeqiile paratil1ce (paratifozcle) ....•.•.•..•.•.•.•....•.••....•.•.••.•..•.•.••...•.••.....•.......•..... 59
Cap.3 INFECTn PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL YERSINIA 67
Constantin $tirbu
3.r. Yersinioza 67
Cap . ./ INFECTn PROD USE DE GERMENI DIN GENUL PSEUDOMONAS 73
Constantin ,')tirbu
4.1. Pselldomonoza aviara 74
4.2. Infectiile ell P. aeruginosa la mamifere 76
Cap. 5 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL BRUCELLA 79
Radu l'vloga Manzat
5.1. Brlleelozele 79
51.1. Bruceloza bovina 81
5.1.2. Brucc]oza porcina 89
5.1.3. Bruceloza ovina ~i caprina.. 95

----------------_
,.. ".•...... ........• _~
VIII Bali infecfiaase ale anima/eIOl' • bacteriaze

5.J.4. Bruceloza ecvina 99


5.1.5. Bruceloza animalelor salbatic 100
5. J .6. Bruceloza iepurilo 100
5. J. 7. Bruceloza canina 101
5.2. Epididimita infectioasa a berbecilor 105
Cap. 6 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENURILE PASTEURELLA SI
MANNHEIMIA 111
Radu Moga Mdnzat
6. J. Pasteurelozele 112
6.1.\. Pasteureloza bovina 116
6.1.1.1. Pasteurelozasepticemicahemoragica.. 117
6.1.1.2. Febra de transport 120
6.1.2. Infeqii produse la ovine ~i caprine de germeni din genurile Pasteurella ~i
Mannheimia 125
6.1.3. Pasteureloza iepurilor 127
6.1.4. PasteureJoza porcina 129
6.1.5. Pasteureloza calului 132
6.1.6. Pasteureloza aviara 132
Cap.7 INFECTIA PROD USA DE FRANClSELLA TULARENSIS ••.••.••••••••••••••••••••••••.•• 140
Radll Moga Mdnzat
7.1. Tula remia 140
Cap. 8 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL BORDETELLA 145
Viorel Herman
8.1. Rinita atrofica in fectioasa 145
8.2. Bordetelioza avia ra 150
8.3. Tusea de canisa 153
Cap. 9 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL ACTINOBACILLUS ....................•.... 157
Radu Moga Manzatl • Hetgol71arRaducanescz?
9.J. Pleuropneumonia porcului 1 "157
9.2. Actinobaciloza taurinelor ~i ovinelor2 172
·· ..

9.3. Piosepticemia manjilor2 "175


9.4. Actinobaciloza suinelor2 .•...•.•...•..•••....•...••..•.....•........•..........•••..••...••....•.....•.. 177
Cap. 10 INFECT II PRODUSE DE GERMENI DIN GENURILE
HAEMOPHILUS SI TA YLORELLA •...•..............•...•..........•...........•........................ 181
Ervin Elias
10.1. Boala lui G Hisser 185
J 0.2. Coriza contagioasa a pasarilor 188
10.3. Meningoencefalita tromboembolidi infectioasa a bovinelor 194
]0.4. Septicemia hemofilica a mieilor cu H. aglli.. ..•.......•...•........................•.....•. 199
J 0.5. Enterita mucoida a iepurilor 200
10.6. Infectii cu H. lzaemoglobi1l0plzilus la caine 202
10.7. Metrita contagioasa ecvina 202
10.8.Boa la ulceroasa a pastravilor 205
Boli infectioase ale animalelor • bacterioze IX

Cap. II BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL BURKHOLDERIA •.•.••..•.•.••.•.•.••.•. 207


Radu Moga Mdnzat
11.1. Morva 207
] 1.2. M elioidoza 214
Cap. 12 INFECTII PRODUSE DE GERl\IENI DIN GENUL MORAXELLA •.•..•.••.•.•.•.•.•.•.. 219
Viorel Herman
121. Keratoconjunctivita infectioasa a bovinelor 219
12.2. Alte infectii ale animalelor prod use de germeni din genul kloraxella 223
Cap. 13 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL LEPTOSPIRA •••••••••••••••••••••••• 225
Radu Afoga Mdnzat
] 3.] Leptospirozele 225
13.1.1. Leptospirza taurinelor 232
13.1.2. Leptospirza ovinelor ~i caprinelor 235
13.1.3 Leptospirza cabalineior 235
13.1.4. Lcptospirza porcina 237
13.1.5. Leptospirza canina 241
Cap. 14 INFECTII PRODUSE DE GERMENI DIN GENURILE BORRELIA SI
TREPONEMA 245
Radu Moga Mdnzat
141. Borelioza (spirochetoza aviara) 245
14.2. Boala de Lyme 250
]4.3. Treponemoza iepurelui 255
Cap. IS INFECTII PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL BRACHYSPIRA ••••••••••••••••••• 258
Radu jyfoga Mdnzat
15.1. Dizenteria porcului 258
152 Spirochetoza intestinala aviara 269
Cap. 16 INFECTII PRODUSE DE GERl\IENI DIN GENURILE CAMPYLOBACTER SI
LA ~VSOJVJA 272
Tudor Perianu
] 61 Cam pylobacterioza genitala a taurinelor 272
16.2. Cam pylobacterioza ovina 277
163 Avortul campylobacterian la alte animale 281
16.4. Com plexul adenomatozei intestinale porcine 281
16.5. Cam pylo bacterioza aviara 286
16.6. Enterite campylobacteriene la alte specii de animale 289
Cap. 17 INFECT II PRODlJSE DE BACTERII DIN GENUL FUSOBACTERIUlr! 292
lulian Togoe
17.1. N ecrobaciIozele 292
17.1.1. Necrobaciiozele bovinelor 296
17.1.1 I. Difteria vi]eilor 296
] 7.1.1.2. Abcesele hepatice 297
17.1.13. Necrobaciloza genitala a vacilor 299
17.1.1.4. Pododennatita infcc]ioasa a bovinelor 300
17.1.2. Necrobacilozele ovinelor ~i caprinelor.. 303

Li-.u ---------------.
x Bali infectiaase ale animalelar • bacterioze

17.1J. Necrobaciloza suinelor. 306


17.14. Necrobaciloza iepurilor 307

Cap. 18 INFECTII PRODUSE DE DICHELOBACTER NODOSUS .•..............•..•........... · ·.. 309


Radu Moga Manzat • Iulian Togoe
18.1. Pododermatita infectioasa a oilor 309
Cap. 19 INFECTII PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL STAPHyLOCOCCUS 325
Nicolae Catana
19.1. Stafilocociile '''-'~~~~L'H'''' •••.•.•..••.•••••.•••.•.•••.•••.•••.•••••. 325
19.1.1. Mamita statllococica a vacilor 328
19.1.2. Mamita gangrenoasa a oilor ~i caprelor 332
19.1J. Epidermita exsudativa a porcului 334
19.1.4. Stal1lococia iepurilor 337
19.1.5. Alte infectii statllococice ale mamiferelor ·.. · ·.. 339
19.1.6. Stafilococia pasarilor 341

Cap. 20 INFECTII PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL STREPTOCOCCUS •...•...••.•..•.. 346


Nicolae Catana
20.1. Streptocociile 346
20.1.1. Streptocociile solipedelor 347
20.1 1.1. GUn11a .........................•............. 348
20.1.1.2 Febra pete~ialaa calului 352
20.1.1.3. Picmia streptococica a manjilor 353
20.1.2. Streptococia mieilor 354
20.1 J. Streptocociile bovinelor 355
20.1J.I. Streptococia vijeilor 355
20.1.3.2. Mamita streptococica a vacilor 356
20.14. Streptococia porcului 358
20.1.5. Alte infectii streptococice ale mamiferclor 362
20.1.6. Streptococia pasari lor 362

Cap. 21 INFECTII PRODUSE DE ERYSIPELOTHRIX RUSIOPATHIAE ..•...................•...... 366


Radu Moga Manzat
21.1. Ruetul · 366

Cap. 22 INFECrII PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL LISTERIA ..•...•..........•............. 376


Helgomar Raducanescll
22.1. Listerioza 376

Cap. 23 INFECTII PRODUSE DE GERMENI DIN GENURILE CORYNEBACTERIUM


I
S RHO DOCOCC US ...•...................................................................................•........ 382
Tudor Perianu
23.1. Corynebacteriozele ·..·· · 382
23.1.1. Pielonefrita bacilara bovina.. · ·.. · ·.. · 382
23.1.2. Limfadenita cazeoasa a oilor 384
23. U. Limfangita ulceroasa a solipedelor 387
23.1.4. Limfangita ulceroasa la taurine 389
23.2. Bronhopneumonia infectioasa a manj ilor 390

."'!!I""!I!IIlIII!IIIIIIlIII!li~III~I~IIIII.~IIII.,IIIIII.11111111II.IUIIIlJllllllllilll ... IIlJIlWil------------------------------------ •• -


Bali infecfioase ale animalelOJ· • bacterioze XI

Cap.24 INFECTII PROD USE DE GERMENI DIN GENUL ARCANOBACTERIUM •••••••••• 394
Radu Moga Aldnzat
24.1 Mamita piobacilara a vacilor 394
24.2. Piobaciloza porcului 397
24.3. Alte infectii prod use de A. pyogenes 399
Cap. 25 INFECTII PROD USE DE GERMENI DIN GENURILE ACTINOMYCES SI
A CTINOBA CUL Uil1 401
Radu Moga Mdnzat
25.1. Actin omicoza 401
25.2. Infectia cu Actinobaculul1l suis 406
Cap. 26 INFECTIA PRODUsA DE BACILLUS ANTHRACIS ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 409
Radu it-foga Aldnzat
26.1 . Antraxu I.................•..........................................••...•.•.•........••.•.•.................... 409

Cap. 27 INFECTII PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL NOCARDIA •••••••••••••••••••••.•• 420


Helgomar Raducanescu
27. I. N ocard iozele 420
Cap. 28 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL MyCOBACTERIUM •••••••••••••••••••• 423
Radu Moga Mdnzat
28.1. Tuberculoza produsa de ill. bovis 428
28.2. Tuberculoza produsa de 1l1. tuberculosis 454
28.3. Micobacteriozele produse de germeni din complexul
ill. aviuln-intra cellula re 455
28.31. Mieobaeterioza eu ,11.avilllll-intracelllliare la mamifere .•••.....••••.......••.....••....... 455
28.3.2. Tubereuloza aviara ....................•...•..•........•..•.......•.......••....••......•....•••.•.•.•.•... 456
28.4. Dermatita nodulara ~i farcinul bovin 459
28.5. Pa ra tu be rcu loza 461
Cap. 29 INFECT II PRODUSE DE DERMA TOPHILUS CONGOLENSIS ••••••••••••••••••••••••• 471
Nicolae Verde$
29.1. Dermatofiloza 471
Cap.30 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL CLOSTRIDIUM ..•......................... 481
V Seca~'iu
30.1. Tetanosul.. 482
30.2. Botu Iism u I....................................................................................•............................. 500
30.3. Carbunele emfizematos 517
30.4. Bra ds 0 tu 1.. 526
30.5. Edem u I malign 530
30.5.1. Edemul malign al rumegatoarelor 532
30.5.2. Edemul malign al eabalinelor 533
30.5.3. Edemul malign al suinelor 534
30.5.4. Edemul malign al earnivorelor. 535
30.6. Enterotoxiemia cu Clostridiu11l septicu11l 537
30.7. Edemul bacterian al capului la berbeci 537
30.8. Hepatita necrozanta 538
XII Bali infecfiaase ale animalelar • bacterioze

30.9. Osteom ie lita bu baline 10 r 542


30.10. Edemul eervieoeefalie al gainilor 543
30.11. Enterotoxiemiile eu Clostridium perfringens 543
30.11.1. Enterotoxiemiile ovinelor 559
30.11.1.1. Enterotoxiemia mieilor 559
30.11.1.2. Enterotoxicmia oilor adulte 563
30.11.1.2.1. Enterotoxiemia cu tipul D 564
30.11.1.2.2. Enterotoxiemia cu tipul C 567
30.11.1.2.3. Enterotoxiemia Cll tipul A 568
30.11.2. Enterotoxiemia eaprinelor 570
30.11.3. Enterotoxiemia bovinelor 570
30.11.3.1. Enterotoxiemia taurinelor 571
30.11.3.1.1. Enterotoxiemia cu tipul A 571
30.11.3.1.2. Enterotm:iemia Cll tipul C 574
30.11.3.1.3. Enterotoxiemia cu tiPllI B 574
30.11.3.1.4. Enterotoxiemia Clltipul D 575
30.11.3.1.5. Entcrotoxiemia cn tipul E 576
30.11.3.2. Entcrotoxiemia bubalinelor 576
30.11.33. Enterotoxiemia rumegatoarelor salbatice 578
30.11.4. Enterotoxiemia suinelor ..........•...........................•.....•......................................•.... 578
30.11.4.1. Enterotoxiemia eu tipul C 579
30.11.4.2. Enterotoxiemia eu tipul A 581
30.11.5. Enterotoxiemia rozatoarelor .........•...........•....•..............................•.•................ 583
30.11.6. Enterotoxiemia eabalinelor 585
30.11.7. Enterotoxiemia earnivorelor 587
30.11.8. Enterotoxiemia pasarilor 589
30.11.9. Infectiile eu C. perji-ingens la om 592
3011.10. Dermatita gangrenoasa.. 593
30.12. Clostridioza eu C. baf(Ltii 594
30.13. Clostridioza eu C. villosunl 595
30.14. Clostridioza eu C. difficile 595
30.15. Clostridioza eu C. sordellii. 597
30.16. Hemoglobinuria baeilara 599
30.17. Enterita ulceroasa 601
30.18. Boala Lui Tyzzer 604
Cap. 31 BOLl PRODUSE DE GERMENI DIN GENUL MYCOPLASMA ..•........................... 613
Nicolae Catana
31.1. M ieoplasmozele 612
31.1.1. Pleuropneumonia eontagioasa a bovinelor.. 616
31.1.2. Mamita mieoplasmiea a vaeilor 620
31.1.3. Agalaxia eontagioasa a oilor ~i caprelor 623
31.1.4. Pleuropneumonia contagioasa a caprelor 627
31.1.5. Pneumonia enzootiea a poreului 629
31.1.6. Alte infectii mieoplasmice ale mamiferelor 633
31.1.7. Micoplasmoza respiratorie aviara 636
31.1.8. Sinuzita infectioasa a eureilor 642
3]. ] .9. Aerosaeulita micoplasmiea a eurcilor .....................•.............•.....•..........•.•....•.......... 642
31.1.10. Sinovita infeetioasa aviara 645
Boli in/eelioase ale animalelor • baclerioze XIII

31 1.11. Alte infec(ii micoplasmice aviare 647


Cap. 32 BOLI PROD USE DE GERMENI DIN FAMILIA CHLAMyDIACEAE •••••••.•••••••••. 650
Valentin Popovici
32.1. Chlamidiozele animalelor ...............••.•..•..•....•....................•••.•..•.•.•.•.........•.•. 650
32.1.1. Chlamidioza pasarilor 654
32.1.2. Chlamidiozele oilor ~i caprelor 658
321.2.1. Avortul chlamidian al oilar ~i caprelor. 658
32.1.2.2. Poliartrita chlamidiana a mieilor 659
32.1.2.3. Pneumonia chlamidiana a ollor ~i caprelor 660
32.1.2.4. Keratoconjunctlvita chlamidiana a oilor ~i caprelor 661
32.1.2.5. Infectii intestlnale cu chlamidia la oi ~i capre 661
32.1.3. Chlamidiozele bO\inelor 662
32.1.3.1 Infectii intestinale cu Chlamydia la bovine 662
32.1.3.2. Avortul chlamidian bovin 663
32.1.3.3. Bronhopneumonia chlamidiana a vileilor 663
321.34. Encefalomielita chlamidiana bovina 664
3213.5. Alte infeclii chlamidiene la bovine 665
32.1.4. Infec(iile chlamidiene la porc 665
32.1.5.1nfectii chlamidiene la alte specii 666
Cap. 33 BOLI PRODUSE DE GERMENI DIN GENURILE RICKETTS/ALES,
RH/ZOB/ALES, LEGJONELLALES SI DIN CLASA MOLL/CUTES 669
Valentin Popovici
33.1. Febra Q 669
33.2. Hid roperieardita riekettsiana ............•....••.•...........••••••.•....•.••••••••••••••••.•....••• 675
33.3. E hrlieh ioza ciiinilo r .................................••.•.•.........••••••••.....•.•.•..•...•..••••••••.... 676
33.4. Ehrliehioza eailor 676
33.5. Febra de dipu~e .•.......••..••....................••••••..••••••••....•••••••.•.•.•.•..•.•.•.•••••••••••.•.• 677
33.6. N eoriekettsioza eainilo r .............................................•••••••••........•.•.•........••.... 677
33.7. Ana plasmozele ••...........................•.•..•.............••...•••..•.••••••••••••••••••.••....•...••.... 678
33.8. E peryth rozoo n ozele ........................•.••••...............••••••••.•.•..•••••••••••••....•.......... 679
33.8.1. Eperythrozoonoza porcul ui ....••..••••••••••••.............•••••••••••••••••••••••••••••••.•..•.••••••. 680
33.8.2. Eperythrozoonoza oilor ..............................•.••.........••••••••.•.•..•••••••••..•............. 680
33.8.3. Eperythrozoonoze la ale specii ..........•••••••••••...........••••••..•.•••••••••••••••••......••••••• 680
33.9. Haemoba rtonelloza pisieilo r ....•.•.••••.•..................•••••..•.•.••••••••••••••............••.. 681
33.10. Infeetiile eu germeni din gen ul Bartonella 681
33.10.1. Boala zgarieturilor de pisica ......••••••••...•..............••••••.•.•••••••••••••••••.....•.•.•..•••. 681
33.10.2. Bartoneloza carnivorelor ••••••...........•..........••..••..•....•••••••••••••.•.•.•.•.•..•••••••..... 682
33.11 . Aegyptianelloza pasarilo r ••.....................•••••••••....•..••••••••.•.•.•.••.•.•..••••••••...... 682

INDEX TERML\'OLOG IC .......................................................................•......................................... 685


Cap. 1 Boli produse de
Escherichia coli

Radu Moga Mdnzat

E. coli face parte din fmn EllIerobacteriaceae. 1n cadrul ge/lului Escllericllia se identifica 5 specii:
E.coli, E. blattae, E. fergusonii, E. l1ermannii $i E. vull/eds, dar ultimele trei speeii n1l au fost inca incluse in
Bergey's Manual of Sistematic Bacteriology. Dintre acestea. de mare importan/a pentru patologie este specia tip E.
coli, care Cllprinde 0 mare diversitate al7ligenica de germeni, Clll1OSCll!isub numele de "eolibaeili ", eOl71ensali sau
patogeni pentm animale $i om. 10 care produc in special boli digestive dar $i septicemii sau alte infec/ii localizate
extra intestinal.
Colibacilii sunt bacterii Gram negative, de forma cocobacilara sau bacilara, nesporulate, adesea capsu-
late ,'ijlagelate,facultativ anaerobe. lacto::.opo::.itive. care i:;i exercitapatogenitatea eu ajutomltoxine/or:;i afacto-
rilor de adeziune :;i invuzivitate.

I.L COLIBACILOZELE
(Colibacillosis)

Sub denumirea generica de "colibacilo- 1885. a izolat pentru prima data gennenul. din feealele
ze" sunt reunite to ate bolile care au ca etio- unor eopii sugari eu diaree. Implica]iile lui in patologia
\'eterinara au fost reeunoscute treptal. pe masura aeu-
logie infectia primara cu E. coli. Principalele mularii euno~tin]elor dobdndite in acest domeniu.
colibaciloze la mamifere sunt: enteritele Literatura de specialitate din lara noastra abunda de
nou-nascutilor ~i a tineretului intarcat, luerari pri\'ind eolibaeilii ~i colibacilozelc la animale,
dar probabil ca cele mai multe con(ribu]ii au fos( aduse
septicemiile noilor nascuti, boala edeme- de Bugcac. Butur!L Cern ea. Contiu. Dccun.
Jor ~i mamita colibacilara, iar la pasari sunt Draghici. Grecianu. Iordache, Popescu. Stoenescu ~i
coJisepticemia ~i coligranuJomatoza. In multi alrii (9. II. 14, ] 8,23,33,39).
afara de acestea, E. coli intervine adesea ca
germen de infeqie secundara in aJte procese Importanta economidi ~i sanitadi
infeqioase cum sunt nefritele, cistitele, me- Importanta infeqiilor colibacilare pentru
tritele, artritele ~i pneumoniile la mamifere zoo-economie a crescut treptat, pe masura
sau micoplasmoza ~i virozele respiratorii la cre~terii ~eptelului ~i mai ales pe masura
pasari. extinderii sistemelor de cre~tere intensiva ~i
E. coli se gase~te in intestinul animalelor semiintensiva. Astazi se ad mite ca pretutin-
saniltoase, ca epifit, de unde este eliminat deni in lume colibacilozele produc pierderi
permanent impreuna cu fecalele, in mediul extrem de lnsemnate la principalele specii de
ambiant. animate de ferma, fiind considerate. neln-
doielnic, printre cele mai pagubitoare boli
Istoric infectioase ale animalelor. La aceasta se
Colibacilozele au fost conturate ca entiUi]i infec-
adauga ~i importanta sanitara, multe dintre
]ioase distinete numai dupa ee Theobald Escherich. in
2 Bali inlectioase ale animalelor • bacterioze

faptului ea, fermentand laetoza acidifica


serotipurile de E. coli de la anima1e
1ntalnindu-se frecvent ca agenti ai enteritelor mediul ~i vireaza euloarea 1n jurul coloniei
noilor nascuti sau a unor infectii loealizate (1n grupul "eoliformilor " intra E. coli ~i alte
Enterobacteriaceae care fermenteaza lactoza,
umane. In ultimul timp, 0 mare atentie se
acorda serotipului 0157 :H7, produeator de respectiv genurile Klebsiella, Enterobaeter,
verotoxina, care se dovede~te a fi deosebit Citrobacter).
In cadrul speciei E. coli exista 0 mare
de patogen pentru om, dar care se izoleaza ~i
de la bovine, porci, pasari ~i alte specii de heterogenitate antigeniea. S-au identificat
cinei eategorii de antigene:
animale, de la care se poate transmite la om,
anti gene somatice, notate cu "0"; f
1n special prin alimente de origine animal a
antigene capsulare, notate cu "K";
(18) .
• anti gene flage1are, notate cu "H";
Aproape 60% din totalul tulpinlor VTEC
izolate recent de Blanco ~i col. (6) de la bo- • antigene fimbriale, notate cu "F";
anti gene comune cu alte
vine sanatoase 1n Spania (36% din total tul-
Enterobacteriaceae. notate ell "M".
pmi E. coli izolate) apanineau unor In cadrul fiecarei categorii exista mm
serogrupuri cunoscute ca implicate 1n etio-
multe fractiuni antigenice, pe baza carora au
logia sindromului uremic nehemolitic ~i a
fost identificate peste 173 anti gene "0", 10 1
colitei hemoragice la om.
anti gene "K" ~i 56 anti gene "H".
Identificarea numai a antigenelor soma-
Etiologie
E. coli este 0 bacterie Gram negativa, de tice permite precizarea apartenentei de grup.
Pentru identificarea tipului antigenic trebuie
forma bacilara sau cocobacilara. cu dimen-
sa se determine 1n plus antigenele "K" ~i
siuni de 1-I,SI2-6Jlm. Este nesporulata, 1n
"H".
general mobila, cu cili peritrichi. Exista tul-
In practica de laborator, pentru identifi-
pini capsulate ~i necapsulate. Unele tulpini carea serologica a tipurilor patogene de E.
prezinHi ~i fimbrii (pili). coli se executa aglutinarea "OK". Tulpinile
E. coli produce indol. reactioneaza nega-
vii care poseda anti gene "K" nu sunt agluti-
tiv la testul Voges-Proscauer ~i pozitiv la
nate de serul omolog anti"O". Dc aceea se
testul cu ro~u de metil, nu produce hidrogen
lucreaza cu tulpini tratatc termic (pentru
sulfurat, nu descompune ureea. nu lichefiaza
distrugerea antigcnelor de 1nveli~ "K", care
gelatina, fermenteaza glucoza ~i lactoza cu
ar 1mpiedica aglutinarea antigenelor "0")
formare de gaze.
atunci cand se urmare~te identifiearea
Cre~te foarte bine pe bulion ~i agar, la
antigenelor "0", ~i cu tulpini netratate ter-
37°C, 1n conditii de aerobioza, dar se dez-
mic, atunci cand se urmare~te identificarea
volta ~i la alte temperaturi (14-44°C) sau 1n
anaerobioza. Pc medii Ie solide cre~te sub antigenelor "K". In diagnosticul de rutin a se
forma de colonii rotunde ~i netede, opace, de poate recurge la aglutinarea "0",
Toate tulpinile de E. coli secreta endoto-
marime mijlocie. Exista tulpini care dau
xinc, dar uncle tulpini elaboraza, atilt in vivo,
colonii mucoide. Prin 1ntretinere 1ndelungata
cat ~i ill vitro enterotoxine, a caror natura
1n laborator, forme1c "S" trec 1n forme '·R".
chimica nu difcra 1n funqie de tipurile
Unele tulpini, 1n special dintre cele izolate
antigenelor somatice, de 1nveli~ sau flagelarc
de la porcine, sunt hemolitiee. Pentnl culti-
yare se folosesc adesea medii speciale, care ale tulpinii.
Colibacilii 1~idatoreaza patogenitatea fie
eontin indicatori de pH ~i laetoza, cu ajuto-
unor factori de virulenta, fie unor factori de
rul carora se recunosc coliformii pe baza
Boli prodllse de Escherichia coli 3

toxicitate. fie actiunii sinergice a ambelor ligaurate executat de preferinta pe specia de


categorii dc factori, combinati in diverse animal de la care a fost izolata tulpina, dar
moduri (16). de regula se face pe iepure, pre cum §i prin
Principalii factori de patogcnitate la E. alte procedee in vivo, cum este administrarea
coli sunt considerati: intragastrica la ~oarece sau in vitro, respec-
- Antigenele de suprafata K. de natura tiv prin teste serologice.
polizaharidica, au proprietatea de a proteja Endotoxina, de nahlra lipo-
colibacilii fata de complement ~i fagocite ~i polizaharidica, prezenta §i la alte bacterii
de a favoriza aderarea lor la cnterocite. Pe Gram negative, favorizeaza diseminarea
baza stabi litatii la temperaturi ridicate. septicemica ~i partieipa la pro due ere a ~oeu-
antigenele "K" se subdivid in anti gene de tip lui endotoxie. Se identifica eu antigenele
A (termostabile). considerate "cap suI are somatiee "0" §i sunt determinante pentru
adevarate", anti gene de tip L (termolabile) ~i incadrarea in serogrupe. Semnificatia pato-
B (relativ termostabile), ultimele doua fiind genica a endotoxinei este binc stabilita nu-
considerate "de 1nveli~". mai pentru infectiile extraintestinale (septi-
De regula, la 0 hllpina exista un singur cemii, mamite, infectii urinare).
antigen '·K". Exceptie fac antigencle (L) - Verotoxinele sau toxinele Shiga-like.
K88 ~i K99, care pot coexista cu alte S-a constatat ci"i anumite tulpini de E. coli
antigcne "K" ~i care sunt factori de adeziune produc 0 toxina analoaga cu toxina Shiga
la mucoasa intestinal a, cu importante impli- (prodnsa de Shigella dysenteriae tip I ~
catii 1n patogencza enteritelor colibacilare la agentul etiologic al dizenteriei umane), cu
purcei, vitei ~i probabil ~i la alte specii. proprietati citolitice pentru linia de celule
- Adezinele fimbriale, de natura protei- Vero. d in care cauza a fost denumita
ca. faciliteaza aderarea stransa a colibacililor verotoxina. Citotoxina elaborata de tnlpinilc
la enterocitele jejunale §i ileale evitand astfel de colibacili patogeni pentru om, datorita
evacuarea lor in intestinul gros, prin peris- analogiei cn toxina elaborata de Shigella se
taltism. Adezinele fimbriale sunt notate cu nume§te tot toxina Shiga dar, pan a la stabili-
Fl, F2, n. F4, F18, F41, F165 §i altele. 1n rea identitatii perfccte cn toxinele elaborate
curs de definitivare. Primele 3 tipuri de de hJlpinilc animalc dc E. coli s-a convenit
adezine fimbriale par sa fIe speeifiee eoliba- ca, toxinelc produse de aceasta sii se nu-
eililor patogeni pentru om. Antigenul F4 l11easca Shiga-like (SLT) sau verotoxine
este sinonim eu K88, F5 sinonim cu K99. F6 WT). Au fost identificate trei tipuri de
sinonim eu 987P. Prezenta adezinelor verotoxine: VT(SL T) 1, VT (SL T)2, ~i VT
fimbriale se coreleaza cu proprietatea hllpi- (SL T)3. Sunt prezente In special la tulpinile
ni]or de a produce enterotoxine. din serogrupurile 0157:H7, 0126 §i 0111.
- Enterotoxinele, sunt exotoxine, elabo- Verotoxinele au capacitatea de a inhiba sin-
rate de colibacili in vim §i in vitro. A fost teza proteica la celu1cle animalclor infectate
identillcata 0 enterotoxina termolabila ~i (18).
imunogena (L T) ~i doua enterotoxine ter- - Hemolizinele alfa ~ibeta au unele im-
mostabile ~i imunogene (ST r §i ST TI). Sunt plicatii in patogenitatea tulpinilor, actionand
elaborate de mlpinile de E. coli care poseda asupra integritatii l11embrane]or celulare.
K88 §i K99 ~i altc antigene cu rol in coloni- Sunt prezente obligatoriu la tulpinile incri-
zanca colibacililor. minate ca agenti etiologici ai bolii eclcmelor,
Capacitatea de a produce enterotoxine se clar nu nnl11ai.
evidentiaza de obicei prin testll! ansei

...
~.:ilI
4 Boli inj(x{ioase ale animalelor • bactcrioze

_ Sideroforii influenteaza actiunea coli- (attaching and effacing), datorita carui fapt
bacililor enteroinvazivi, ca Ul111area compe- grupa se mai nume~te AEEC (40).
Exista doua clase de hllpini AEEC:
titiei dintre celulele somatice ~i cele bacteri-
care poseda gene numai pentru
ene, pentru utilizarea fierului biodisponibi1.
_ Factorii de patogenitate toxici, Cll attaching-effacing;
efect necrozant CNFI $1 CNF2 au fost care poseda gene at at pentru
attaching-effacing, cat ~i pentru producerea
descri~i la unele tulpini de E. coli izolate de
de toxine Shiga, ultimul caracter permitand
la om, dar ~i de la unele animale (17, 37).
Luandu-se in considerare factorul de incadrarea lor ~i in grupa EHEC (41).
3. E. coli enterohemoragic (EHEC) in-
patogenitate dominant, tu1pinilc de E. coli
clude tulpinile care, la fel cu EPEC adera la
care produc infectii intestinale la om, au fost
mucoasa intestinala ~i produc distrugerea
clasificate in patru grupe. Constatandu-se
similitudinile cu observatii1e mcute asupra microvililor, dar nu sunt invazive ~i au efeet
inflamatoL mai ales Ja nivelul intestinului
tulpinilor de origine animala, aceasta clasifi-
care a fost adoptata in ultimii ani ~i in medi- gros. Principala lor caracteristica este ca
elaboreaza verotoxine. Sunt incriminate in
cina veterinara (16, 40). Ceea ce difera mai
mult estc ponderea pe care 0 are fiecare din etiologia sindromului hemolitic-ureic ~i al
colitelor hemoragice Ja om dar sunt tot mai
aceste grupe in etiologia enteritelor infec-
numeroase Jucrarile care atesta rolullor ~i in
tioase la om ~i animale:
1. E. coli enterotoxigen (ETEC), este patologia animala, precum ~i ralul animalc-
lor ca sursa de infectie pentru om (25). 0
grupa cu cea mai mare importanta pondere
atentie crescanda se acorda tipuJui 0157:H7
in patologia entcritelor infectioase la ani-
male. Cuprinde rulpinile de E. coli care po- ~i implicatiilor lui, atat in patologia umana
seda factori de adeziune fimbriali sau de alta cat ~i in cea animal a (25, 29, 35, 38).
4. E. coli enteroinvaziv (EIEC) cuprin-
natura, a caror prezentare se coreleaza cu
de hlplinile capabiJe sa invadeze celulelc
capacitatea de a elabora enterotoxine LT
mueoasei colonului, de unde difuzeaza in
sau ST. Ei actioneaza prin inhibarea absorb-
tiei apei ~i electrolitilor, mra lezionarea mu- suprafata spre mucoasa ileonuJui ~i
coasei intestinale, in conditiile mentinerii limfonodurile mezenterice, tinzand spre di-
sau exacerbarii exsorbtiei, ceca ce se soldea- seminarea septicemica ~i enterotoxiemie.
za cu deficit in balanta hidroe1ectrolitica, Capacitatea de a produce septicemie a EIEC
este favorizata de prezenta factorilor de vi-
respectiv cu deshidratare ~i acidoza.
2. E. coli enteropatogen (EPEC, rulenta, respectiv a capsulei, adezinelor, a
AEEC) include tulpinile de E. coli care nu hemolizinelor G. ~i a sideroforiJoL Sunt im-
produc enterotoxine, majoritatea nu produc plicate mai mult ~i studiate mai bine in pa-
nici verotoxine ~i nu poseda nici caracterul tologia umana.
de invazivitate descris la Shigella sau rulpi- o alta mare grupa de colibacili cuprinde
nile enteroinvazive de E. coli (EIEC), dar tulpini1e care nu produc infectii intestinale,
poseda adezine, po sibil fimbria1e, cu ajuto- dar produc septicemii sau diverse infectii
rul carora adera la enterocitele vilozitare, pe extraintestinale: urocistite, pielonefrite, me-
care pot chiar sa 1c penetreze, producand ningite, peritonite, artrite, salpingite, pneu-
enterite. Ele i~i exercita patogenitatea prin monii, aerosaculite. Acestea pot sa posede
sau nu unii din factorii de virulenta mentio-
ata~area la marginea in perie a enteroeitelor
vilozitare, urmata de distrugerea acestora ~i nati mai sus.
implicit a capacitatii lor de absorbtie
Bali prodllse de Escherichia coli 5

Dependent de specia, varsta ~i starea o data cu uscarea suprafcrelor contaminate,


imunologica a animalului infectat, pe de 0 dar in fecale ~i in gunoiul dc grajd, menti-
parte, ~i de insu~irile mlpinii de colibacili nute intr-un mediu umed, pot sa supravietu-
infectanti, pe de aha parte, c01ibaciloza iasca 45 zilc.
poate sa imbrace una din urmatoarele forme Colibacilii sunt in general sensibili fata
de cxprimare anatomo-clinica: de antibiotice (tertaciclina, gcntamicina,
- enterita colibacilara (diareea polimixina, neomicina, amoxicilina, cloram-
colibacilara. colibaciloza enterica. coliba- fenicol, colimicina) sau chimioterapice (sul-
ciloza enterotoxica); fatiazol, sulfametazina, nitrofuran,
- enterotoxiemia colibacilara (boala furazolidon), dar pot sa dobandeasca cu u~u-
edcmelor, colienterotoxiemia); rinta rezistenta fata de acestea, datorita
- septicemia colibacilara: existentei unor plasmide (factor R) care se
- mamita colibacilara: pot raspandi repede in populatia de bacterii
- coligranulomatoza (granulomul (19), ducand la selectarea unor hllpini re-
lui HyaITe). zistente fata de antibioticul sau
Colibacilii rezista timp de 20 min. la chimioterapicul cu care se lucreaza, inclusiv
60cC dar sunt distru~i dupa 30 min .. au 0 fata de cele folosite ca aditivi furajeri, cum
rezistenta remarcabila in mediul a!TIbiant. la sum tetraciclinele (19, 26).
temperatura ordinara: 110-330 zile in apa de E. coli cste repcde distrus de antisepti-
fantana, 70-270 zile in apa de canal. 45-140 cele ~i dezinfectantele obi~nuitc (soda caus-
zile in sol (19). In maternitatile pentru scroa- tica 1-2%, aldehida formica 1%, clorura de
fe, cu pardoseaEl curata ~i inca1zita (31- var cu 1-2% clor activ etc.).
nOe), colibacilii mor in mai putin de 0 ora,

1.1.1. COLIBACILOZELE VIfEILOR

Colibaciloza aparc in primele zilc de vi- frecvent patotipului ETEC mai rar cclor-
ata a viteilor. aproape exclusiv in marile lalte patotipuri.
efective, unde se practica cre~terea intensi- Din totalul tulpinilor de E. coli izolate
va. din intestinul vacilor ~i viteilor sanato~i,
La vitei. colibaciloza poate sa evolueze 24% erau produci\toare de verotoxine in
ca enterita colibacilara (diarec colibacilara) investigatiile mcute de Miyao ~i co!. (29) in
sau ca septicemie colibacilara. Japonia ~i aproximativ 36% in investigatiilc
mcute de Blanco ~i col. (6) in Spania, apar-
Etiologie tinand la 33 serogrupuri 0 in primul caz ~i la
Tulpinile de E. coli care produc enterita 27 serogrupuri in al doilea caz.
colibacilara apartin de cele mai multe ori Tot in Japonia, Takasue ~i co!. (40) au
serogrupurilor 08,09,0101,015, OIlS (5, izoIat tuIpini VTEC, in 5 din 6 fenne testate,
7), dau pe medii glucozate colonii mucoide, de la vitei morti sau bolnavi de diaree. La
produc enterotoxine, poseda antigenul A ~i rezultate similare au ajuns Cobbald ~i
anti gene L (ca factori de adeziune) K99 sau Dcsmarchclier (17) in Australia, care au
F41. Nu toate tulpinile au atat factori de gasi! ca 11,2% din hllpini apaJ1ineau la tipul
adeziunc cat ~i capacitatea de a produce 0157:H7 ~i 10,2% la tipul 026:Hll, ambele
enterotoxina. Tulpinile de E. coli care pro- VTEC ~i patogene pentru om. Tulpini pro-
duc enterita colibacilara apartin cel mai ducatoare de toxina Shiga (numite STEC sau
6 Boli infecfioase ale clilimalelor • bacferioze

VTEC) au fost izolate din fecalele bovine lor Sursele de infeqie sunt reprezentatc de
sanatoase ~i in India, in proportie de 10,5% alti vitci bolnavi, de vitei mai mari trecuti
din probele testate (30) ~i In alte colturi ale prin boala sau de vacile care elimina canti-
lumii, din care cauza se contureaza chiar tati mari de germeni prin fecale. A~ternutul,
opinia ca bovinele ar putea fi considerate ca padocurile, apa ~i toate obiectele din ada-
rezervor de infeqie cu anumite serogrupuri poshlri, contaminate cu dejeqii, constituie
tot aHltea surse secundare de infeqie.
de E. coli producatoare de toxina Shiga.
Tohl~i, din cercetarile Iacute de Sanderson ~i Calea de infeqic obi~nuita este cea di-
co!. (38) a rezultat ca viteii infectati experi- gestiva, dar In colibaciloza septicemica in-
mental cu E. coli 0157:H7 au ramas purta- feqia se poate realiza ~i pe la nivelul altor
tori ~i climinatori ai acestei tulpini, prin fe- mucoase, In special a celei respiratorii.
Colibaciloza evolueaza ca 0 endemie de
cale, pentru cel mult 43 de zile.
Se afirma ca infeqiile prcaJabile cu viru- grajd, cu caracter trenant sau stationar, mor-
suri Rota sau Corona pot aqiona ca factori biditatea ~i mortalitatea variind In limite
initiatori ai enteritei colibacilare. foarte largi, In funqie de intensitatea cu care
Tn etiologia septicemiei colibacilare au actioneaza factorii favorizanti: furajarea
fost incriminate tulpini de E. coli apartinand vacilor gestante, igiena alaptarii ~i a cre~terii
la peste 40 grupuri serologice "0", dintre etc.(l )
care 078 este cel mai frecvent raportat In
toate tarile, urmat de 015, 0111, 0115 ~i Patogeneza
altele. Patogenitatea acestor tulpini nu este In tubul digestiv al animalelor sanatoase
conditionata de existenta unor anumite se gasesc colibacili, Inca din primele 6 ore
anti gene de Inveli~ sau de producerea de de viata, dar prezenta lor se limiteaza de
enterotoxine. regula la colon, iar daca ajung uneori In in-
Tn cadrul unui studiu amplu, Tacut pe testinul subtire, nu vin In contact direct cu
parcursul a 7 ani In 27 de ferme de taurine enterocitelc, care sunt protejate de un strat
din Transilvania, In cursul caruia au fost de mucus.
izolate ~i examinate 2.057 rulpini de E. coli, Boala apare numai In conditii In care In
cu ajutorul a 151 seruri de referinta, Contiu afara dc factorul determinant, reprezentat de
~i co!. (18) au reu~it sa identifice 723 tulpini colibacili, intervin ~i 0 serie de factori
(35%) ca apartinand la 96 grupuri serologi- favorizanti, care concura la aparitia starii de
ce, Intre carc cele mai frecvente au fost: 08, boalii. Asemenea factori I~i fac resimtita
017,021,025,0101,04,07,077,093 In prezenta numai in sistemele de cre~tere in-
cazul viteilor cu diaree neonatala (cea mai tensiva sau semi-intensiva, In conditii de
frecventa), 078 ~i 0115 In cazul vitei 1or cu aglomerare ~i de neasigurare a cerintelor
colisepticemie ~i 0101 In cazul viteilor cu igienice ~i a normelor tehnologice.
enterotoxiemie, ultimele doua forme fiind La vitei se Inregistreaza doua tipuri
considerate de autori cu muTt mai rare dedit patogenezice dc evolutie:
diareea neonatala -enteritele colibacilare, ca rezultat al in-
feqiilor intestinale, In care multiplicarea
Caractere epidemiologice colibacililor este initiata ~i limitata la nivelul
Cel mai adesea colibaciloza apare la vitei intestinului;
In primele 5-7 zile de viata, dar poate sa -septicemiile colibacilare, la care sc
apara ~i din prima zi sau dupa 10-14 zile ~i adauga infectiile colibacilare localizate la
chiar mai tarziu. nivelul anumitor aparate ~i tesuturi;
Boli produse de Escherichia coli 7

Tn enterita colibacilarii, gel111eniipato- Tn cazul colibacilozei septicemice prin-


geni fimbriari depa~esc stratul de mucus ~i cipalul factor de patogcnitate (dar nu singu-
se fixeaza pe cntcrocite cu ajutorul factorilor rul) 11reprezinta endotoxinele care, printr-un
de adeziune, respectiv dc colonizare. 0 data mecanism numai parrial cunoscut, dupa ce
fixari, colibacilii sc multiplica intens, ajun- multiplicarea intravascularil atinge un anu-
gfmd sa tapiseze suprafara mucoasei intesti- mit prag, genereaza ~ocu] endotoxic, a cami
nale. Aceasta aderare ~i multiplicare nu este manifestarc c1inica difera numai putin de la
posibila daca in intcstin se gasesc anticorpi o spccie la alta de animale cu colisepticemie
omologi (continu1i in colostru sau laptele ~i chiar fata de manifestarile 1ntalnite 1n
imun ingerat) dar este posibila daca anticor- septicemiile produse de alte bacterii produ-
pii lipsesc din intestin, chiar daca s-ar gasi in catoare de endotoxine similare: scaderea
sange (obrinu1i, de exemplu, prin adminis- brusca a tensiunii arteriale, urmata de
trare parenteral a de ser imun). Tn timpul hipoxie tisulara, cre~terea vascozitarii san-
multiplicarii, unii colibacili (cei ETEe) c1a- gelui ~i coagulare intravasculara diseminata.
borcaza ~i cntcrotoxine (LT ~i/sau ST). Virulenta colibacililor izolati din cazuri cu
Enterotoxinele aqioncaza la nivelul unor septicemie sau alte infee1;ii extraintestinale
receptori specifici, cxistenti numal la localizatc nu pare sa fie legata de nici unul
enterocitele intestinului subtire. inducand din principalii factori de patogenitate Cl1l10S-
hipersecreria hidroelectrolitica. Se produce 0 curi (fimbrii, adezine, vcrotoxine, etc.).
cre~tere masiva a exsuda1ici de electroli1i.
apa ~i glucoza in jejun ~i ileon, care dcpa- Tabloul clinic
~e~te capacitatea de absorbrie a mucoasei Perioada dc incubatie variaza dc la cate-
colonului, cu acumularea consecutiva de va ore, 1n cazul viteilor ce se 1mbolnavesc 1n
lichide la acest nivel, ceea ce face ca, pc cale primelc 1-2 zile de viata, pana la 4-5 zile, in
neuro-reflexa sa se dec1an~eze diareea. care cazul viteilor ce se 1mbolnavesc dupa vihsta
ducc la exsicoza ~i moartc. De remarcat ca de 5-6 zile.
nici germenii ~i nici enterotoxin a colibaci- Atilt 1n forma enterica de colibaciloza,
lilor ETEC ~i EPEC nu parasesc intestinul. dh ~i 1n cea septiccmica, boala poate sa
Enteritele colibacilare sunt rezultatul ac- evoluezc supraacut, acut sau subacut, evolu-
tiunii colibacililor aparrinand fie la patotipul 1ia fiind de obicei mai scurta la viteii mai
ETEC (cel mai frccvent), fie la patotipurile mici ~i in formelc septicemice ~i ceva mai
EPEe, EBEC sau EIEe. lunga la viteii mai mari (8-10 zile) sau 1n
Atilt in cazul ETEC cat ~i al EPEC sunt formele enterice de boala.
prezente fie adezinele fimbriale F5 (cel mai Tn enterita colibacilara, tabloul clinic
frecvent), fie adezinelc F6. F41 sau F 17 (mai este dominat de diareea grava, cu fecalc
rar). Prezenta acestora intcrvine 1n schimbu- apoase, care detel111ina deshidratarca rapida
rile membranale de ioni, cu favorizarea ~i brutal a a animalelor. Din aceasta cauza
exsorbriei de apa ~i electroli1i, paralel cu aspectul viteilor estc caracteristic: parul este
reducerea sau blocarea absorbriei, avfmd ca zbarlit (horipila1ie), pielea este lipsita de
rezultat 0 diaree severa cu fecale apoase de elasticitate, globii oculari sunt retractati
culoare alb-galbuie (de unde ~i denumirea de (enoftalmie), perineul este murdarit cu fe-
diareea alba a vireilor), cu bule de gaz, care cale. Tot din cauza exsicozei ~i a
se poate termina 1n cateva zile prin moartc, hemoconcentrariei consecutive, apare tahi-
1ntr-o stare avansata de deshidratare ~i aci- cardia ~i respiratia superficiala, tahipneica.
doza.
8 Boli infectioase ale anima Ie/or • bactcrioze

Temperatura se mentine In limite nor- mare probabilitate, a diagnosticului de coli-


male sau este u~or ereseuta pana In mo- baciloza.
mentul eolapsului, eand seade sub normal, Confirmarea certa a diagnosticului prin
sfar~itul bolii fiind de regula mom'tea, mai metode de laborator se face cu u§urinta In
ales la viteii de 1-3 zile. fonna septicemiai, izolarea germenului pc
In colibaciloza septicemicli, de la poarta medii uzuale de cultura, din miiduva osoasa
de intrare colibacilii pot sa ajunga, In timp §i din organele interne (ficat, splina etc.)
de 8 ore, 1n sange. Dupa 15 ore pot sa apara fiind edificatoare. Daca nu exista certitudi-
primele simp tome, pentru ca dupa 18 ore de nea prospqimii cadavrului este obligatorie
la infeqie sa survina moartea. Viteii prezinta izolarea din maduva osoasa.
hipertermie accentuata (40,5-41 ,S°C), abate- In cazul colibacilozei enterice confirma-
re pronuntata, adinamie, anorexie, puIs ac- rea diagnosticului este mai prob1ematica,
celerat ~i moartea poate sa survina dupa nu- fiind posibila numai In condi!iile unui labo-
mai cateva ore. Daca dureaza mai mult, lntr- rat or bine dotat. Este necesar sa se dove-
o faza mai avansata a bolii poate sa aparii ~i
deasca existen!a unui numar mare de coliba-
diareea, cu toate consecintelc descrise la
forma enterica. In acest caz, uneori apar ~i cili In intestinul subtire al cadavrelor foarte
tulburari nervoase. In majoritatea cazurilor proaspete. De oarecare valoare In acest scop
boala se termina prin moarte, precedata de 0 poate fi un simplu frotiu de pe mucoasa in-
perioada de hipotermie. testinului subtire, colorat Gram, dar de mai
mare valoare este izolarea din intestinul
Tabloul morfopatologic sub!ire, in cultura aproape pura a colibacili-
In general, leziunile sunt discrete ~i putin lor care, prin tipizare serologica, se dove-
caracteristice.
In forma enterica se constata aspectul
desc a apartine serogrupurilor "0" ~l
deshidratat al cadavrului, cu tegumentul serotipurilor "OK", cunoscute ca apartinand
perineal murdarit de fecale diareice. Se pot patotipurilor ETEC, EPEC, EHEC sau
gasi congestii ~i hemoragii intestinale, in- ETEC. In majoritatea cazurilor de enterita
flamatia formatiunilor limfoide din peretele colibacilara a vi!eilor se izoleaza tulpini de
intestinal ~i a limfonodurilor mezenterice. E. coli care elaboreaza enterotoxina ce poate
Continutul intestinal, inc1usi\' din colon, este fi evidentiata prin testul ansei ligaturate.
fluid, iar 1n stomac se gase~te lapte coagulat.
Diagnosticul diferen!ial trebuie sa aiba in
In cazurile mai rare, cand infectia s-a produs
vedere unele infeqii virale, cum sunt cele cu
cu EHEC, leziunea dominanta este de colita
virusuri Rota sau Corona. Acestea au 0
hemoragica sau fibrinohemoragica.
In forma septicemicli se pot gasi hemo- evolutie mai putin severa, iar confirmarea se
ragii subepicardice sau sub seroasa altor face prin izolarea virusurilor pc culturi ce-
organe. Splina este u§or marita ~i indurata. lulare sau prin examene serologice.
Se mai pot gasi distrofii hepatice, renale sau Infeqia cu Clostridium perfringens are 0
cardiace, mai rar artrite sau meningite. simptomatologie destul de asemanatoare §i
trebuie exclusa prin examen bacteriologic ~i
Diagnostic
Manifestarile c1inice corelate cu caracte- determinarea toxicitatii con!inutului intesti-
nal. De asemenea, trebuie excluse
rele epidemiologice §i tabloul morfo-
patologic permit suspicionarea, cu destul de
Bali produse de Escherichia coli 9

criptosporidioza ~i coccidioza, prin examen Tratamentul viteilor bolnavi este com-


.. plex ~i urmare~te mai multe obiective: dis-
mlcroscoplC.
trugerea agentului etiologic, restabilirea ho-
meostazici, cre~terea rezistentei generale,
Prognostic
sustinerea encrgetica ~i combaterca diareei.
Prognosticul este gray, deoarece morta- Primul obiectiv se realizeaza prin admi-
litatea poate sa atinga 70-100% din cazurile nistrarea de antibiotice, sulfamide sau
de boala. chimioterapice (vezi etiologia), prefcrabil pe
baza de antibiogramfl. Pana la atlarea rezul-
Profilaxie ~i combatere tatului antibiogramei se poate Incepe cu un
Atat In profilaxia cat ~i In combaterea antibiotic cu spectru Iarg, cunoscut ca activ
fata de Gram negativi In general ~i fat a de
colibacilozei vitei10r accentu1 trebuie pus pe
colibacili In special, cum sunt
masurile genera1c.
aminoglicozidele. In enterita colibacilara se
Profilaxia colibacilozei Incepe din viata
prefera medicamentelc care se administreaza
intrauterina a vitelului, prin administrarea
pe cale parenteral a sau cele care se adminis-
unor ratii furajere echilibrate ~i de buna ca-
treaza pe cale orala dar sc absorb In circula-
litate, vacilor gestante ~i prin respectarea
tia generala. Mai folosite in practica sunt:
repausului mamar, pe durata caruia se scot
din ratie furajele acide ~i se inlocuiesc cu tetraciclina, neomicina, gentamicina, ampi-
fiinuri ~i concentrate. Rcspcctarea riguroasa cilina, sulfametazina, sulfatiazolul, combi-
a regu1i10r de igiena a ratarii, alaptarii ~i a natiile de sulfonamide cu trimethoprim,
cre~terii In general, este esentiala. Matemi- ftalilsulfatiazolul, dar ~i apramicma,
tatile In care nu se Intretine 0 curatenie co- enrotloxacina ~i alte antibiotice, mai noi.
respunzatoare, care nu sunt dezinfectate du- Durata administrarii unui antibiotic sau
pa fiecare serie de ratari ~i nu functioneaza chimioterapic este dc 3-4 zile pana la ccl
dupa principiul populiirii ~i dcpopularii to- mult 5 zile, pentru evitarea instalarii rezis-
tale, contribuic mai mult la difuzarea infec- tentei, atilt la colibacili cat ~i la alte bacterii
tiilor colibacilare decat la prcvenirea lor. In intestinale, cat ~i pentru evitarea aparitiei
profilactorii trebuie, de asemenea, rcspectate enteritelor micotice. Unii autori contraindidi
cu rigurozitate toate normele tehnologice ~i administrarea orala de antibiotice sau sulfa-
sanitare veterinare privind curatenia ~l mide in formele entericc de colibaciloza,
dezinfectia dupa fiecare dcpopulare, asigura- recomandandu-Ie numai pentru formcle sep-
rea microclimatului corespunzator, constitui- ticemice, insistand in schimb pc importanta
rea de loturi omogene ca varsta, evitarea administraarii de tluide bicarbonatate.
supraaglomerarii, respectarea normelor de Tot ca tratament antiinfectios, in for-
igiena a alaptarii ctc. 0 mentiune speciala
mele septicemice se poate incerca adminis-
trebuie acordata necesitatiicolostrarii cores-
trarea serului anticolibacilar, a sange]ui de la
punzatoare in primele ore de viata.
vaci din unitate (rccoltat pe citrat de sodiu ~i
In afara de masuri1e mentionate mai sus,
aseptizat cu antibiotice, 80-100 m] subcutan)
care sunt obligatorii in toate efectivele, indi-
sau a gamaglobulinelor preparate din san-
ferent de situatia epizootologica, in focarele
gele acestora (14). Eficacitatea acestora este
de boalii se mai face tratamentul viteilor
ceva mai buna cand sc administreaza pre-
bolnavi ~i se administreaza unele medica-
ventiv decat curativ, dar in gcneral rezulta-
mente sau produse biologice cu rol preven-
tele nu justifica cheltuielile, fiind necesare
tiv, la vacile gestante sau la viteii sanato~i.
cantitati mari de imunoglobuline. Institutul

· 1W
10 Bali infectioase ale {illimalelor • baelerioze

Pasteur prepara un ser hiperimun (Coliser B) eaza in focar coincide cu unuJ din tipuriJe
care contine imunogJobuline anti K99. continute in vaccin. RezuJtateJe pot fi bune
Pentru restabiJirea homeostaziei, viteii cu ~i daca se fo10sesc autovaccinuri inactivate
diaree se supun Ja dieta: 2-4 tainuri conse- (bacterine), preparate cu hlJpini izoJate chiar
cutiv li se administreaza numai ceai sau ser din unitatea unde urmeaza sa fie foJosite.
fiziologic, inca1zite. Daca apar semne1e unei Trebuie insa avut in vedere ca
exsicoze moderate Ji se administreaza ser imunoprofiJaxia nu poate sa substituie com-
fizio10gic sau soJutii de eJectroliti (ionoser, pJexuJ de masuri igienico-sanitare ~i res-
rehidrasol, rehidravit), i.v., i.p., sau s.c. La pectarea nonne10r tehn010gice de cre~tere ~i
exsicoza avansata se impune tratamentul, exploatare, ci numai sa 1e completeze, ca 0
prin perfuzie, 2-3 zile 1arand. In pJus se mai masura de necesitate menita sa contribuie 1a
administreaza 2-4 1 de ceai, ser fiziologic, cre~terea ~i uniformizarea niveJu1ui imunita-
ape mineraJe caJdute, sau chiar apa de robi- tii specifice (4).
net per os. Revenirea 1a aJimentatia cu lapte In diverse tari au fost eJaborate ~i comer-
se face treptat. crescand propoqia de Japte cializate foarte numeroase vaccinuri pentru
din amestecuJ de ceai (sau ser fizioJogic)- prevenirea colibaciJozei viteiJor. Aproape
1apte. Tara exceptie sunt vaccinuri inactivate, care
Pentru combaterea diareei se poate ad- contin cel putin antigenu1 K99 ~i se admi-
ministra antidiareic, saliciJat de bismut, de- nistreaza 1ajuninci sau vaci gestante, nu mai
coct de orez, mucilagii de in, carbune mine- tarziu decat cu 3-4 saptamani inainte de Tata-
ral sau vegetal. reo Aceste vaccinuri induc fonnarea de anti-
Dupa caz, viteilor bolnavi Ji se mai pot corpi i'n sange1e vacilor, anticorpi care se
administra tonice genera1e ~i cardiace (co- concentreaza in coJostru ~i protejeaza viteii
feina, pentetrazol), vitamine (A, D3, E, C, fata de c010nizarea intestinuJui subtire cu
K), gJucoza precul11 ~i diferite medical11ente co1ibaciJi in primeJe ziJe de viata, dar
preparate dupa formuJe magistrale sau pro- aceasta proteqie vizeaza numai infeqia cu
duse comercia1e (bacterisin, sin enter, tuJpini ETEC, care sunt ceJe mai frecvente,
enterosin, aprasin). insa nu ~i singure1e capabiJe sa produca in-
Pentru profilaxia specifica a colibaciJo- feqia colibaci1ara 1a vitei. De aceea, aceste
zei viteiJor se utilizeaza i'n unele tari vacci- vaccinuri nu dau rezuJtate in toate efectiveJe.
nuri inactivate, preparate din tipuriJe de E. Au fost create ~i vaccinuri mixte, in care Ja
coli cunoscute ca ceJ mai frecvent izoJate antigenu1 c01ibacilar K99 se asociaza ~i alte
din co1ibaciJoza viteiJor. Administrate de antigene coJibaciJare, pre cum ~i antigene
necesitate, Ja vaciJe gestante, acestea dau viraJe Rota ~i Corona ..
rezuJtate bune daca tipul de E. coli ce evoJu-

1.1.2. COLIBACILOZELE PURCEILOR

La porcine, colibaciloza se manifesta sub pagubitoare forma de manifestare a coliba-


l11aimuJte forme: ciJozei porcine;
-diareea colibacilara (D.C.) cunoscuta -diareea de intarcare (D.I.) apare, in
~i sub denumirea de enterita colibacilara special in cre;;terea intensiva, in prime1e zi1e
(Ke.) sau colibaciloza enterotoxica, intal- dupa constituirea Joturi10r de tineret;
nita 1a purceii din l11ariJecrescatorii, in pri-
mele zile de viata, este cea mai frecventa ~i
Boli produse de Escherichia coli 11

-septicemia colibacilarii (S.c.) aparc la care 014 7 ~i OS au foste cele mai frecventc,
purceii sugari, dar in proporrie mult mai urmatc dc 0101,02, 045 ~i 0144.
redusa dedit D.e.; Din diareca de intareare a purceilor,
-enterotoxiemia colibacilarii, numita ~i Osek (31) izoleaza 46 tulpini aparrinatoare
boala edemelor, este considerara 0 boala de serogrupurilor 013S, 0139 ~i 0141, dintre
sine statatoare ~i va fi tratata separat: eare 34 tulpini posedau germeni pentru toxi-
-infectii cu localizare extraintestinalii, na Shiga-like, 32 poscdau gene pentru
prim are sau secundare. entetoxinele ST I ~i ST II, iar 10 poscdau
adezine F18
Etiologie In cadmi fieearui tip fimbrial de adezine
Enterita colibacilara (E.e.) a purceilor exista mai multe variante. Astfel, in cadrul
este, de cele mai multe ori, rezultatul aqiu- tipului F4, cel mai freevent la porcine, au
fost idcntificate variantele: KSSab KSSac
nii conjugate a doi factori de patogenitate:
KSSad fiecaruia dintre aceste variante ii
adezinele fimbriale ~i enterotoxina. Tulpi-
nile de E. coli care poseda ambele categorii corespunde un anumit tip dc receptor pe
de factori de patogenitate fac parte din enterocitelc intcstinului sub!ire a purceilor,
cu care se leaga specific.
patotipul ETEC ~1 se numesc
Din enteritele colibacilare ale purceilor
"enterotoxigene". Din cercetarile lui Osek
se izoleaza ~i tulpini de E. coli care poseda
(31) rezulta ca peste 77% din tulpini de E.
adezine fimbriale sau, posibil nefimbriale,
coli izolatc dc la purcei cu diaree erau pro- dar care nu elaboreaza exotoxine ST sau LT.
ducatoare de enterotoxine. Van den Broeck
Acestea apar!in patotipului EPEC, care in
(39) constata, in Belgia, ca 30-79% din cazul tulpinilor izolate de la animale se mai
scrofitele nevaccinate poscda anticorpi cunosc ~i sub denumirea de patotip AEEC
antiF4. incidenta acestora fiind corelata cu (attaching and effacing E. coli). Tulpinile
densitatea animalelor (fermele) din zona. AEEC produc leziuni caracteristice: adera-
Cele mai multe tulpini enterotoxigene rea stnlnsa a bacteriilor AEEC la portiunea
izolate de la porci posed a adczinele apicala a enterocitelor vilozitare se produce
fimbriale F4 (KSS) ~i mult mai rar F5(K99), concomitent cu ~tergerea microvililor ~i dis-
F6(9S7) sau F41 ~i pro due enterotoxine ST tmgerea par!ii luminale a membranei celula-
sau LT. Ele apartin eel mai frecvent reo Tulpinile de E. coli care pro due septice-
serogrupurilor somatice 0141,0147,0149, mie pot fi lipsite atat de fimbrii cat ~i de
0157. OS, 09, 013S, 064, 010, 015 ~.a. 0 enterotoxicitate.
parte dintre acestea (013S, 0139, 0141.
014 7 ~i 0157) elaboreaza frecvent, in afara Caractere epidemiologice
de entcrotoxinele ST sau LT, ~i alte toxine Cei mai sensibili sunt purceii, in primele
eu actiune diferita, numite veroto.yine dar, 5-7 zile de via!a dar, se pot imbolnavi ~i
tulpinile care secreta verotoxine de obicei nu purceii mai mari, in varsta dc pana la cateva
poseda adezine fimbrialc. saptamani.
In testarilc facute in tara noastra s-a con- Sursa de infeqie primara este reprezcn-
statat 0 diversitate destul de mare a tata fie dc scroafele mame fie de alri purcci
serogrupurilor de E. coli izolate de la purcei bolnavi sau sanato~i. Infeqia se poate rcali-
za ~i daca boxele de ratarc nu au fost corect
sugari. Astfel, Bugeac ~i Iordache (10) iden-
tifica 27 grupuri somatice pentm cele 47 curatate ~i dezinfectate dupa seria anterioara.
tulpini testate ~i incadrate serologic, dintre Germenii pot ajunge in intestin pCI' os sau
prin cordonul ombilical.

.~
12 Boli infectioase ale animalelor • bacterioze

Nu in toate cazurile cand ajung colibacili enterotoxica, fiind caractcristica purccilor


enteropatogcni in intestin se produce diareea sugan.
colibacilara. Acest fapt este dovedit: pe de 0 Pentru ca sa se produca boala este nece-
parte de observatia ca, pentm a reproduce sara aderarea colibacililor de celulele mu-
expcrimental boala, este necesar uneori sa se coasei intestinului subtire, prin intermediul
administreze oral doze imense de germeni, receptorilor celulari, care insa nu se gasesc
care nu pot fi ingcrati in conditii naturale, iar la toti indivizii ~i care se reduc 0 data cu
pe de alta parte, dc observatia ca ~i in intes- varsta. Aderarea nu este posibila decat daca
tinul purceilor sanato~i se gasesc colibacili in prealabil epiteliul intestinal s-a acoperit
enteropatogeni, dar ace~tia sunt prezenti de 0 pelicula fina de colostru sau lapte care
numai in colon. Cele prezentate demonstrea- contine IgA specifice, pelicula ce se intreti-
za ca pcntm aparitia bolii, pe langa prczenta ne prin ingerarea zilnica de colostru sau
factomlui determinant - microbul patogen - lapte lmun. Aderarea colibacililor la
este neccsara ~i intcrventia unor factori enterocite se produce cu ajutorul adezinclor
favorizanti, cum sunt: deficitul imunologic fimbriale, cele mai frecvente ~i mai bine
al purceilor (intarzierea primului supt de studiate, dintre cele peste 30 identificate,
colostru), furajarea deficitara a scroafelor fiind adezincle F4, F5, F6 ~i F41.
gestante, conditiile necorespunzatoare de In diareea colibacilara a purceilor coliba-
zooigiena din maternitate precum ~i unii cilii prolifereaza a~a dc mult, incat ajung
factori individuali, mai putin cunoscuti. uneori sa tapiseze in intrcgime mucoasa
Dependent de amploarca devierii de la intestinului subtire. Dc regula, la un pureel
normal a acestor conditii favorizante. ca ~i prolifereaza ~i se izoleaza un singur tip anti-
de patogenitatea tulpinii infectante, morbi- genic de E. coli. In eontinuare, ca urmare a
ditatea poatc sa fie mai redusa (5-10%) sau aqiunii enterotoxinelor, ea ~i a prezentei
mai ridicata (80-90%). Chiar daca morbidi- stratului de colibacili care tapiseaza mueoa-
tatea e mica. este destul de caracteristic
sa intestinal a, se ajunge la diaree ~i exsicoza.
faptul ca la aceea~i scroat1i se imbolnavesc Enterotoxinelc aetioneaza la nivelul unor
de obicei toti purceii, in timp ce in alte boxe,
receptori specifici, existenti numal la
alaturatc. ram an sanato~i tati purceii
enterocitele intestinului subtire, inducand
aceleea~i scroafe.
hipersecretia hidroelectrolitica. Drmare a
Diareea colibacilara a purceilor evoluea-
cre~terii masive a exsudatiei de electroliti,
za enzootic. cu caracter stationar.
apa ~i glucoza. in jejun ~i ileon, care depa-
~qte capacitatea de absorb tie a mucoasei
Patogenezii
colonului. se acumuleaza lichidele la acest
In enterita colibacilara a purceilor, ca ~i
in enterita colibacilara a viteilor, este carac- nivel ~i,pe calc neuro-reflexa, se declan~ea-
teristic faptul ca germenii nu parasesc tubul za diarcea. Accasta poate sa apara uneori ~i
digestiv, multiplicandu-se la nivelul mucoa- imediat dupa intarcare, atilt ca urmare a
sei intestinale unde, cei mai multi (tulpinile schimbarii regimului alimentar, cat ~i ca
ETEC), elaboreaza enterotoxine. Acestea urmare a faptului ca in aceasta perioada
aqioneaza asupra enterocitelor avand drept intestinul subtire al purceilor inceteaza sa
consecinta enterosorbtia ~i diareea. Intmcat mai fie protejat de IgA din lapte. Din ase-
nici germenii nici enterotoxin a nu parasesc menea cazuri au fost izolate tulpini de E.
intestinul, aceasta forma de enterita coli posesoarc de adezine fimbriale F 18,
colibacilara se mai nume~te ~i colibaciloza FI07, ~i 2134P (20).
Bali prodllse de Escherichia coli 13

Exist't ~i tulpini de E. coli curbura. Intestinul subtire ~i mai ales intesti-


enteropatogene neproducatoare de nul gros sunt pline cu fecale fluide sau pas-
enterotoxine. care actioneaza prin mecanis- toase. Uneori peretele intestinal ~i stomacal
me mai putin cunoscute, pre cum ~i nllpini prezinta eongestie ~i hemoragii discrete pe
lipsi'e de fimbrii ~i neproducatoare de mucoasa digestiva. Vasele mezenterice sunt
enterotoxine, care produc totu~i diarcc sau eetaziate, iar limfonodurile mezenteriec sunt
chiar dizenterie datorita unui factor de viru-
tumefiate ~i congestionate.
lenta ce Ie permite afectarea integritatii mu-
Examinate la lupa stereoscopica, vilozi-
coasei intestinale. Acestca din urma produc
tatile intestinale din jejun ~i ileon apar de
a~a-nur,1ita colibaciloza enteroinvaziva. pre-
regula nemodificate. In rare cazuri apar plaje
cum ~i forme septicemice de colibaciloza-
restranse cu atrofia vilozitatilor.
foarte ra:'e la purcei.
Histologic. leziunile depind de patotipul
Tabloul clinic infectant. in cazul infectiei cu EIEC leziu-
Evolutia clinica a D.C. este cu atat mai nile sunt discrete. fiind prezente cel mult
unele leziuni congestiv-hemoragice in lami-
rapida ~i mai grava cu cat purceii sunt mai
mici. La j.:urceii de 1-4 zile durata bolii na propria, CLlinfiltratii celulare (neutrofile,
poate fi sub 24 ore (supraacut), tara semne macrofage) dar se poate remarca ~i prezenta
masiva a celulelor bacteriene care adcra
clinice particulare.
La purceii ceva mai mari, primul simp- strans la enterocite, mai ales la nivelul vilo-
tom care apare este diareca. F ccalele sunt zitatilor. interpunandu-se ca un strat in trIO
fluide. de cu.oare albicioasa, galbuie. gal- enterocite ~i chimul intestinal.
ben-cenu~ie sau galben-maronie, urat miro- In cazul infectiei cu tulpini i\EEC ger-
sitoare, elimimte in jet, dar, spre deosebire menii. aranjati in palisada. adera in special
de vitei. fara ~a murdareasca evident regiu- la nivelul marginii in peric a celulelor
nea perineala. La inceput apetitul ~i stare a vilozitare. producand distrugerea
gencrala nu smt modificate dar, din cauza microvililor ~i afeetarea zonei apicalc a
diareei ~i exsicozei starea general a sc al te- mcmbranclor celulare.
reaza. purccii devin apatici, cu semne e\'i-
dcnte de deshidratare (abclomenul supt. ochii Diagnostic
infundatL pielea lipsita de elasticitate). In Enterita colibacilara a purceilor trebuie
maj oritatea c2zurilor cu evolutie acuta diferentiata de 0 serie de alte entitati mai
mom·tea survine dupa 2-3 zile, in hipotermie.
mult sau mai putin asemanatoare, dintre care
La purccii mai mari de 10 zile ~i in spe-
celIO mai importante sunt cllprinsc in tabelul
cial la cei recent intarcati, diareea ~i deshi- alaturat.
dratarea sllnt mai putin brutalc ~i, din
Exista unelc clemente de diferentiere. cu
aceasta cauza. mortalitatea este scazuta, chi-
ar daca morbiditatea este marc. valoare cel putin orientativa, cum ar fi: cvi-
dentierea atrofiei vilozitatilor ileo-jejunale ~i
a pH-ului acid al fccalelor in enteritelc cu
Tabloulmorfopatologic
virusuri Corona sau Rota, in timp ce in dia-
Leziunile sunt putin caracteristice. Sto-
reea colibacilara vilozitatile sunt de celIOmai
macul este pEn Cll colostru sau lapte coagu-
multe ori intacte (dependent de patotip), iar
lat, nedigerat. respectiv furaje nedigerate, in
cazul diareiei de intarcare. iar mucoasa sto- pH-ul [ecalelor estc alcalin.

macala este hiperemiata, in special pc marc a


14 Bali illfectioase ale allimalelor • hacterioze

Pentru 0 confirmare certa a diagnosticu- b). sunt enterotoxigeni sau aparlin unui
lui de enterita colibacilara este necesar sa se patotip cunoscut ca enteropatogen pentru
demonstreze ca: porc.
a). in intestinul sublire al purcelului se
gasesc colibacili. in cultura aproape pura,
care

Diagnosticul difcrcn tial al enteritci colibacilare a purccilor sligari

Yarsta
endemic
5-15
5-15
5-20
10-20
pestc
in
primclezile
zilc
morbiditate
zile
epidemic,
primclc
Tip "dManifcstiiri
zile diaree
slabirc
enterite
deshidratare
\'omitari
~i mare
iaree
diaree
iaree,
sporadic-endemic
special
5-7 zile
1-10
endemic-epidemic
zile
epidemiologic albil"
cu
zile ellcllmortalitate
fecale
grava fluide lapte 70-100%
deshidratare
1110rtalitate 111ica
nedigerat
Agentlll
Corollu
ota[,\()spora
Corolla
poridii tljJ care
dar nu peste
imcdiat dupa 7-8 sapt
injar- C/. perlj-ingen5 diarcc
semne
adesea nervoase
Virus VWDdizcntcriforma
a

Capacitatca de a produce enterotoxinc se coccidioza. salmoneloza dar ~i diverse boli


poate dctcrmina prin tcstul ansei ligaturate, medicale sau intoxicalii.
de preferinla pc purcel sau, mai expeditiv Prognostic
dar mai pulin prccis, pnn inoculare Este gray din cauza piercerilor mari prin
intragastrica la ~oricci. Idcntificarea tipului morbiditatc ~i mortalitate, chiar in cazul
antigenic sc poate face prin testul clasic de unor masuri de combatere bhe conduse.
aglutinare in tuburi sau, mai expeditiv dar CLl
valoare practicii numai in cazurile pozitive, Profilaxie ~i combatere
prin aglutinare pe lama CLl un ser anti K. In profilaxia enteritei colibacilare se ur-
Cum aceste teste nu sunt intotdeauna la marqte, pe de 0 parte, reducerea la mini-
mum a contaminarii mediului ambiant al
indemana oricarui lab orator tcritorial, in
purceilor cu germeni patogelli, iar pe de alta
colibaciloza purccilor diagnosticul se spriji-
parte, ridicarea gradului de rezistenla gene-
na de cele mai multe ori, in principal, pe
rala ~i specifica fala de infect a cu E. coli.
priceperea mcdicului veterinar in corobora-
Primul obiectiv se realiz~aza prim ma-
rca datelor epidemiologice, clinice ~i suri de igiena ~i tehnologce: curalenie,
morfopatologicc. dezinfectie, organizarea mtarilor ~i a boxelor
Diagnosticul difcrenlial trebuie sa aiba in de mtare astfel incM sa sc reduca la mini-
vedcre dizenteria anaeroba a purceilor, viro- mum contactul purceilor nou-nasculi cu fe-
zele digestivc (Corona, Rota, ECSO), calele scroafelor, asigurarea Ului microcli-
mat corespunziitor. Rezistenta generala a
Bo!i produse de Escherichia coli 15

purceilor se asigura printr-o furajare cores- neproducatori de enterotoxina LT, care de


punzatoare, in ceea ce prive~te necesarul de fapt insumeaza aproape 50% din totalul tul-
principii nutritivi ~i aportul mineralo- pinilor de E. coli izolate din focare de diaree
vitaminic, ca ~i prin asigurarea in maternitati colibacilara.
a unoI' conditii corespunzatoare, in special in Bertschinger ~i co1. (4) au demonstrat re-
ceea ce prive~te temperatura ~i ventilatia. cent ca este posibila ~i imunoprofilaxia dia-
Introducerea unoI' noi tipuri patogene de reei de intarcare ~i a bolli edemelor, vacci-
E. coli in efectiv se previne prin carantina nand purceii per os, cu ]0 zile inainte de
profilactica ~i chimioterapia animalelor de intarcare. Pentru imunizare s-a folosit 0 tul-
reproduqie nou achizitionate.
pina vie de E. coli posesoare de F 18ac. Pur-
Imunoproteqia se asigura prin ingestia
ceii vaccinati s-au dovedit protejati fata de
zilnica a unei cantitati suficiente de colostru
infeqia de control cu 0 tulpina omoloaga
~i apoi lapte, care sa contina IgA cu aqiune
fimbriata, administrata tot per os, dupa 10
specifica asupra tipului (tipurilor) de E. coli
la care sunt expu~i purceii. Proteqia se asi- zile de ]a intarcare (in sensul ca s-a prevenit
gura local, prin limitarea multiplicarii ~i colonizarea intestinului) dar nu ~i fata de
aderarii colibacililor la suprafata mucoasei infeqia cu tulpina hetero]oaga F 18ab.
intestinului subtire ~i prin neutralizarea toxi- in focarele de boala, in afara de masurile
nelor elaborate (anticorpi i din send purce- generale igienico-sanitare, de respectare a
lului, dobanditi prin absorbtie intestinala din normelor tehnologice ~i de vaccinare a
colostru, nu confera rezistenta fata de ente- scroafelor gestante, enuntate la profiJaxie, se
rita colibacilara, dar, se pare, sunt eficienti aplica tratamentul curativ al purceilor bol-
in proteqia fata de septicemia colibacilara navi ~i tratamentul preventiv al purceilor
care, la purcei. este rara). inca sanato~i.
Pentru profilaxia specifica. a D.C. a Petru tratamentul purceilor bolnavi
prceilor sugari, in lume se folosesc mai exista 0 gama extrem de larga de medicatii,
multe feluri de vaccinuri inactivate ~i dintre care in continuare VOl' fi mentionate
adjuvantate, care se administreaza la scroa- numai cateva. Obiective]e urmarite sunt
fele gestante pe cale s.c. sau i.m. Prima ino- identice cu cele amintite la enterita
culare se face de regula cu 4-6 saptamani colibacilara a viteilor.
inainte de Tatare. iar a doua cu 10- 15 zile Petru combaterea infeqiei digestive se
inainte de Tatare. Rezultate bune s-au obtinut recomanda administrarea pe cale orala de
cu autovaccinuri, preparate din mai multe antibiotice (gentamicina, ampicilina,
tipuri de E. coli izolate din fenna in care polimixina, tetraciclina, neomicina,
urmeaza sa fie aplicate. Astfel de vaccinuri kanamicina), preferabil pe baza de antibio-
se folosesc ~i la noi in tara. in unele tari se grama (3), sau sulfamide (ftaliisulfatiazol,
prepara ~i vaccinuri care contin numai K88 sulfaguanidina, diverse sulfamide cu
sau numai enterotoxin a LT sau ambele, rezorbtie lenta potentate cu trimethoprim).
deoarece acestea nu difera antigenic in fun- Restabi]irea homeostaziei se face cu so-
qie de grupul "0" de care apartine 0 tulpina lutii rehidratante: ser fiziologic, ser fiziolo-
de E. coli ~i deci se pot prepara pe plan cen- gic glucozat, ionoser, ser Ringer etc.
tral ~i fo]osi in orice ferma. Neajunsul aces- Petru combaterea diareei se pot adminis-
tora este insa faptul ca nu previn ~i infeqii]e tra substante absorbante, astringente ~i mu-
cu ETEC sau EPEC sau alti colibacili cilagii.
neposesori de antigene K88 sau
16 Bali infectioase ale animalelor • bacteriaze

Sc mai pot administra per os BCA ~i vi- terala nu are sens, deoarece nu protej eaza
tamine, in special A, C ~i E. contra formelor enterice de colibaciloza ..
Serul hipcrimun anticoli nu este cficicnt Se recomanda ca, atunci cand a aparut
la purcei, deoarecc imunoglobulincle G ~i M boala la 1-2 purcei dintr-o boxa, ace~tia sa
prezentc in serul sanguin nu se pot adminis- fie trata!i curativ, iar restul purceilor, inca
tra per os, deoarece nu sunt rczistente la sanato~i, sa fic trata!i concomitent, dar cu
enzimele digestivc, iar administrarea paren- doze preventive.

1.l.3. BOALA EDEMELOR

Boala edemclor (B.E.), numita ~i Caractere epidemiologice


enterotoxiemia colibacilarii a porcului, Cel mai frecvent B.E. apare in primele
estc 0 forma particulara dc colibaciloza. ~i 10-20 ziJe dupa in\arcare dar poate sa apara
de aceea estc tratata separat. Este produsa de ~i mai devreme sau mai tarziu, in intervalul
tulpini hcmolitice de E. coli, caracterizata de varsta 4-14 saptamani, afectand mai ales
clinic in principal prin simptome nervoase ~i purceii in stare buna de intre\inere.
edem palpebral, iar morfopatologic prin Boala cdemelor cste 0 boala dc purtator,
edemul gelatinos al perctelui stomacal ~i al inciden\a purtatorilor asimptomatici fiind
mezenterului colonului spiral at. ridicata. In apari\ia bolii, un 1'01esen\ial parc
sa il aiba modificarea florei microbiene in-
A fost descrisa pentru prima data in anul
testinale, ca rezultat al schimbarii regimului
193 S in Irlanda de Nord ~i apoi in numeroa-
alimentar. Sursa de infeqie primara poate fi
se !ari din Europa, America ~i Asia. inclusiv
deci reprezentata atilt de purceii bolnavi, cat
in tara noastra. atat in cre~terea intensiva, cat
~i de cei sanato~i. dar purtatori de colibacili
~i in cfecti\'ele mici, crescute traditional.
hemolitici, din serogrupurile men!ionate, rar
Este de obicei mortala dar pierderile sunt
din alte serogrpuri.
limitate de morbiditatea relativ scazuta. Poate sa sc manifeste sub forma de ca-
zuri sporadice sau endemic, in funqie ~i de
Etiologie masura in care intervin unii factori
De la purceii cu B.E. se izoleaza de re- favorizanti sau predispozan\i. Mortalitatca
gula, pretutindeni in lume, tuplini de E. coli este intotdeauna mare, in peste SO% din ca-
hemoliticc, apartinatoare la scrogrupurilc zurile exprimate clinic sffir~itul fiind mortal.
013SKS1, Ol39KS2 ~i 0l41KS5, care po- De regula enzootia nu se intinde pe 0 durata
seda adezine ~i care au capacitatea de a pro- mai lunga de doua saptamani, in unul ~i
duce verotoxine. Datorita similaritatii (dar acela~i efectiv, dar are tendin\a de a apare
nu identitatii) cu toxina produsa dc Shigella consecutiv la mai multe serii de purcei, dupa
dysenteriae la om, verotoxina produsa de in\arcare.
tulpinile de E. coli izolate din B.E. sc mai
nume~te ~i Shiga-like. Enterocitcle nu sunt Patogeneza
afectate de prezenta colibacililor, coloniza\i Patogeneza bolii edemelor nu estc pc dc-
la suprafa\a mucoasei, dat toxinele elaborate plin elucidata. Se admite ca in etiologia bolii
de ace~tia in intestin sunt absorbite in patul intervin numai tulpini hemolitice de E. coli,
vascular, unde i~i exercita aqiunea toxica. apar\inand de regula serogrupurilor 013 S,
0139, 0141 ;;i mai rar 0149. Ace~tia i~i
exercita patogenitatea prin factori de viru-
Boli produse de Escherichia coli 17

lenta ~i factori de toxicitate. Ca factori de apartenen!a lor la un grup foarte restri'ms de


virulenta se citeaza adezinele. cu ajutorul serogrupuri ~i chiar de serotipuri, mai au cel
carora se realizeaza colonizarea masiva a pu!in inca un element esential in comun:
suprafc!ei lumenale a enterocitclo1', in mod toate produc un principiu toxic numit initial
deosebit la nivclul marginii In perie a celu- verotoxina (VT) ~i mai tarziu tox/na Slziga-
lelor vilozitare de pe tot traiectul intestinului like (SLT) datorita asemanarii cu toxina pro-
subtirc. Colonizarea nu este posibila cat dusa de agentul etiologic al dizenteriei uma-
timp purcelul este alaptat zilnic la discre!ie ne. B.E. ~i diarcea de in!arcare pot sa fie
cu lapte de la mama, care contine anticorpi produse de acelea~i tulpini de E. coli, dar
(IgA) contra acestor serotipuri, dar devine patogeneza celor doua entitati este diferita ~i
posibila imcdiat ce se intrerupe alaptarea. depinde de prcdominanta factorilor de pato-
Unii autori au pus B.E. pe seama genitate ~i de condi!iilc in care se manifesta.
dezechilibrelor carc apar la nivelul florei Cert este ca, cu exotoxin a purificata Shiga-
intestinale in anumite circumstante, a like, complet debarasata de endotoxine, he-
schimbarii raporturilor dintre di"erse specii molizine ~i alti factori toxici, prin inoculare
bactericne dar. ~i in aceste investigatii s-a i.v. la purcei se poate reproduce 0 starc de
remarcat ca E. coli era principal a bacteric boala cu semne ~i leziuni identice cu cele
care prolifera, tapit:'md mucoasa intestinala. Intalnite In B.E. naturaliL Inoeularea i.v. de
AIti autori au considerat ca schimbarea pH- Sl T induce 0 crqtere a tensiunii arteriale ~i
ului intestinal in sensul alcalinizarii ar fi
leziuni degenerative, mai ales la nivclul artc-
factorul cel mai important care fa\'orizeaza
riolelor. Tulburarile nervoase ar putea fi
aderarea colibacililor la enterocite in B.E.
rezultatul hipoxici consecutiva tulburarilor
Pare definitiv demonstrat ca 0 ratic
circulatorii sau a aqiunii unei componente
foarte bogata in proteine predispune la B.E..
toxice. numita neurotoxina. leziuni]e
in timp ce 0 ratie saraca In proteine sau cu
un continut ridicat de fibre vegetale sau pur hcmoragice de la nivelul tubului digestiv par
sa survina atunci cand leziunile alterative ale
~i simplu restrictionata cantitativ reduce la
minimum colonizarea intestinului cu coliba- arterelor ~i arteriolelor sunt deosebit de gra-
cili ~i incidenta imbolnavirilor de BE ve. survenind chiar necroze ale endoteliului
Multa Hcme s-a crczut ca principalul vascular, ceca ce explica fragilitatca vascu-
factor de patogenitate responsabil de produ- lara ~i hemoragiile. Ca rczultatele cercetari-
cerea leziunilor de RE. este endotoxin a ca- lor din ultima vreme, privind etiologia ~i
re, resorbita in circulatia generala, produce patogeneza B.E., care indica toxin a Shiga-
alterarca integritatii morfofunqionalc a pe- like (Sl T -II V) ca principal factor de pato-
rqilor vasculari in sensul cre~tcrii permea- genitate responsabil de patogeneza B.E. sunt
bilitatii ~i fragilita!ii acestora, av:'md ca re- corecte stau ca dovada succesele obtinutc in
zultat aparitia edemelor ~i hemoragiilor. imunizarea purceilor cu toxoid (vaccin) pre-
AI!i autori au considerat BE rezultatul unei parat din Sl T -II V inactivat, contra unei
reactii anafilactice de tip imediat a unor in- infectii orale severe cu tulpini producatoare
divizi sensibilizati fata dc endotoxina de SlT-II V, capabila sa induca B.E. la pur-
colibacilara inca din primele zi]e de viata. eei nevaecinati.
Ccrcetarile mai recente au adus date noi
Rolul endotoxinelor ~i al hemolizinelor,
care par sa contribuie hotan'\tor la elucidarea nu a fost inca suficient elueidat.
patogenezei B.E. S-a demonstrat astfel ca
tulpinile de E. coli izolate din B.E., pe li'mga
18 Bali in(ec{ioase ale anima/e/or • bacteria=e

Tabloul clinic poate sa cuprinda ~i perctelc eolonului.


Primele cazuri care apar evolueaza de Limfonodurile mezentcriec pot fi normale,
edematiatc sau congestionate. Printre ansele
regula supraacut, purceii fiind gasiti morti
Tara sa fie remarcate semne clinice de boa- intestinale se pot gasi fire de fibrina rezul-
la.Chiar dad in faza prcclinica exista 0 tate prin coagularea exsudatului peritoneal.
u~oara subfcbrilitate, 0 data cu primele scm- Lichide exsudative se mai pot gasi in ea-
ne clinice tempcratura corpului cstc normal a vitatca pleurala ~i pericardica, iar cdemelc
~i, inainte de moarte, chiar sub cea normala. pot sa cuprinda uneori ~i pulmonul, menin-
Forma obi~nuita de evolutie este insa gele, encefalul. Stomaneul apare supraincar-
acuta. Primele simptome sunt anorexia ~i cat. in contrast cu intestinele apraape lipsite
incoordonarile in mcrs, care evolueaza spre de continu1.
ataxie, paralizie ~i decubi1. Alte tLllburari Daca tulpinilc implicate intr-un cpisod
nervoase, frccvent observate, sunt hiperex- de B.E. au ~i capaciatea de a produce
citabilitatea. hiperestezia eutanata, tremura- enterotoxine, tabloul lezional are mai putn
turi mllsculare. mi~cari de pedalare, nistag- caracter edematos ~i prezinta in plus lcziuni
mus ~i sera~niri din dinti, care se aecentuea- caracteristicc diareiei de intarcarc.
za uneori sub forma de crize epileptiforme. Examenul mlcroscoplc al tesuturilor
Un semn foarte earacteristie. dar nu in-
edcmatiate releva ca nu este yorba dc lcziuni
totdeauna prezent, estc cdemul pleoapelor, intlamatorii. deoarece lipsesc infiltratiile
care se poate extindc uneori ~i la rcgiunile leucocitarc. ci de leziuni degenerativc ale
invccinate. putand sa apara ehiar inaintea
semnelor nervoase. Nu rareori se produce ~i peretclui arterelor mici ~i arteriolclor (angi-
opatie degenerativa). cu necroza celulelor
congestie sau chiar cianoz[l ~i pete~ii in re- museulare din tunica mcdic.
giunilc cu pielc fina.
Unele animale mai pot sa prezinte
vomizari, diaree uneori hemoragicCl ~i tulbu- Diagnostic
rari respiratorii gencrate de edemul eailor Datele cpidemiologice, simptomcle ~i lc-
ziunilc sunt de obieci sufieicnt dc caracte-
respiratorii antcrioarc (in special glotic).
Moartea survine de ce!e mai multe ori in ristiee, pentrll a pcrmitc diagnosticul, Tara
primelc 24-36 ore, prin asfixie. alte examene comp lementare. Asocicrea
simptomelor nervoase cu leziunilc
Tabloul morfopatologic edematoase pledeaza invariabil pcntru boala
Lcziunile sunt foarte caracteristice, dar edemelor.
nu sunt evidcntc in toatc cazurilc. Cadavrele Confirmarca diagnostieului sc poate facc
eu RE. pot sa prezinte critem cutanat, mai prin izolarea, din intestinul subtire ~i gras, a
ales in partea ventral a a corpului. unor culturi apraape pure de E. coli
Cele mai freeventc ~i scmnificativc lezi- hcmoliticc, apartinfmd seragrupurilor 0138,
uni sunt eele edcmatoasc. In submucoasa 0139,0141,0149.
stomacului, in special pe marea curbura spre
cardia, se gasqtc un edcm scrogelatinos Profilaxie ~i combatere
care determina 0 ingro~are a peretclui eu 1-2 De cea mai mare importanta este ali-
mm pana la 1-2 em. Uneori, un astfcl de mentatia pureeilor care precede ~i urmeaza
cdem se gase~te ~i in peretii vezieii biliarc. intarearii.
Cea mai comuna leziunc este edemul gela- Pentru evitarea intarearii bru~te, dupa
tinos almezenterului colonului spiralat, care vihsta de 2 saptamani se pune la dispozitia
Bo/i pl'odllse de Escherichia coli 19

purceilor furajul combinat, reteta 0-1, prefe- stare fiziologica buna. A fost utilizata cu
rabil cu lapte praf ~i glucoza. Imediat dupa rezultate satisfiicatoare 0 1unga perioada de
intarcarc trebuie evitata furajarca la discretie timp in COMTIM.
cu furaje combinate. Se incepc Cll aproxi- In caz de aparitie a bolii se recomanda
mativ 300g/zi ~i se cre~te ratia pEma ]a nor- institllirea dietei hidrice, 24 de ore la intre-
maL in tcrmen de 2-3 saptamani dupa intar- gullot ~i reintroducerea furajelor in cantitati
care (4). crescande, recomandabil cu un continut mai
Dupa Bertschinger ~i col. (4), 1a acelea~i scazut de proteine dar care sa contina lapte
rezultate se poate ajunge ~i daca se reduce praf, furaje verzi, vitamine ~i eventual sul-
valoarea nutritiva a furaju]ui prin scaderea famide sau antibiotice. Administrarca per os
continutului proteic ~i a energici digestibile de suI fat de magneziu (200-400 ml din
la jumatate, cu cre~terea continutului in fibre so1.7%) timp de 3 zilc consecutiv, estc de
vegetale. asemenea recomandabila in episoadelc gra-
Exista ~i alte schemc de restriqionare a ve.
furajarii purceilor intarcali. aplicate 1a noi in Tratamentul purceilor cu senmc clinice
lara. ca de excmp1u: deJ~1 exprimate da rezultate foarte slabe sau
-ziua I dupa intarcare numai apa ~i inca]- chiar nule, dar tratamentul colectiv, a intre-
zire sup1imentara: gului grup susceptibil, cu antibiotice sau
-ziua II 50 g furaj combinat retcta 0-1 chimioterapice poate avea ca efect reducerea
imbunatatita: incidentei cazurilor nou-aparute. Accentul
-ziua III 150 g din acela~i furaj; trebuie insa pus intotdeauna pe masurile
-ziua IV 250 g furaj combinat: generale.
-ziua V dicta hidrica (se administreaza Cu toate ca a fost dovcdita eficacitatea
doar apa): unor vaccinuri constituite din germeni vii,
-ziua VI se reinccpe furajarea cu 50 gzi administrate pe cale orala, ca ~i a unor vac-
~i apoi se cre~tc cu cate 50 g /zi pana sc cinuri inactivate, administrate pe cale pa-
ajunge la furajare 1a discretie, in zilele XIII- renterala, acestea nu s-au extins ~i
XIV. imunoprofilaxia deocamdata nu pare sa ia
Aceasta este 0 schema dc furajarc res- locul masurilor gencrale in protilaxia B.E.
triqionata ce poatc fi socotita ca foarte seve- (21 ).
ra ~i carc se poatc aplica numai la 10turile cu

!.lA. MA:\IITA COLIBACILARA

Mamita colibacilara estc relativ rar intal- re a diver~i factori de patogenitate, inc1usiv
nita. atat la vaci cat ~i la scroafe. in tara tulpini produciHoare de verotoxine (24).
noastra. dar in altc tari este mai frecnnta, In multe 1ucrari de specialitate, mamita
ocupand ca frecvenla ]ocu] trei. la mica dife- colibacilara nu cste tratata separat, ca 0 en-
renta fata de mamitele streptococice ~i sta- titate distincta. fiind inclusa in cadrul sin-
filococice. dromului "mamitele cauzatc de coliformi"
rcspectiv dc E. coli, Klebsiella pneul1loniae,
Etiologie
Din mamita colibacilara au fost izolate Enterobacter aerogcnes.
tulpini de E. coli care apanin la 0 diversitate
destul de mare de tipuri antigenice, posesoa-
20 Bali infecfioase ale animalelor • hacterioze

xie, irumigatie, tahicardie, frisoane ~i, foarte


Caractere epidemiologice
curfmd, decubit.
Apare sub forma de cazuri sporadice
Aproape concomitent, unul din compar-
sau, mai rar, sub forma de mici enzooti,
timentele mamare (rar doua sau mai multe),
afectfmd numai femele in lactatie. Infeqia se
de obicei posterior, se inflameaza, devenind
realizeaza prin canalul papilar cu germeni
tumefiat. cald, ro~u ~i dureros. Secretia ma-
proveniti din mediul ambiant, contaminat cu
mara devine seroasa sau serosangvinolenta,
fecaIe de la animale sanatoase sau cu fecale
cu flocoane de fibrina. In cazurile
~i secretii mamare de la vaci cu mamita
supraacute mom·tea poate sa survina in pri-
colibacilara. Este posibila. ~i infeqia endo-
melc 8-12 ore de boala. In formele acute,' in
gena, pe cale limfo-hematogena. Sunt re-
continuare apare 0 diaree grava ~i animalelc
ceptive mai ales vacilc care au un numar
redus de lcucocite /ml de lapte, in timp ce pot muri dupa numai 1-2 zile de la debut
sau, in alte cazuri, fenomenele genera Ie se
vacile CLl peste 500.000 celulc somatice/ml
sunt considerate nereceptive. amelioreaza, persistfmd inflamatia mamelei.
Au fost descrise ~i cazuri cu simptome
nervoase de pareza sau paralizic, sau cazuri
Patogeneza
cu evolutie foarte u~oara, chiar asimptomati-
Indiferent de provenienta germenilor,
ca.
dupa ajungerea in mamela acqtia se
multiplica ~i elaboreaza endotoxine, care
determina inflamatia exsudativa a tesutului
Tabloul morfopatologic
Tegumcntulmamar este congestionat sau
mamar ~i necroze tisulare, rezorbtia acestora
cianotic.
ducfmd la fenomene generalc grave.
S-a observat ca in efectivele in care inci- Tcsutul conjunctiv subcutanat ~i intersti-
tial glandular este infiltrat ~i ingro~at. Pe
denta mamitelor streptococice este mai mi-
suprafata de seqiune a glandei mamare se
ca, numarul de celulc /ml de lapte la anima-
lele sanatoase este mai mic ~i tocmai din gasesc zone de inflamatie hcmoragica sau
focare de necroza de diverse intinderi. Dupa
aceasta cauza, asemenea animale sunt mai
trecerea fazei acute, aceste zone apar incap-
sensibile la infeqia cu coliformi.
sui ate cu tesut conjunctiv. Uneori se eviden-
Neutrofilele din lapte par sa fie cel mai im-
tiaza Ieziuni de enterita catarala sau
portant factor de aparare fata de invazia te-
hemoragicii ~i distrofii in viscerc.
sutului glandular mamar cu coliformi.
S-a afirmat ca in patogeneza mamitei
colibacilare ar interveni ~i un mecanism de Diagnostic
tip anafilactic (fenomen Arthus) manifesta- Se poate suspiciona diagnosticul de ma-
mita colibacilara pe baza diversitatii ~i gra-
rile supraacute sau acute locale nefiind al-
tceva dedit reaqia anafilactica la animalele vitatii simptomelor, dar examenul bacterio-
sensibilizate anterior cu endotoxina. Dupa logic al secretiei mamare este absolut necc-
unelc aprecieri, principalele manifestari ale sar pcntru confirmare. Diagnosticul diferen-
bolii sunt de fapt manifestari de alergie fata tial, pe liinga celelalte mamite infeqioase
de endotoxina colibacilara. acute, trebuie sa aiba in vedere ~i
hipocalcemia postpartum, in cazul aparitiei
Tabloul clinic bolii imediat dupa parturitie, de care se dco-
Boala debuteaza brusc ~i evolueaza acut sebe~te clinic, in principal, prin modificarea
secretiei lactate ~i a aspectului mamelei,
sau supraacut, cu hipertermie (41-42°C) ~i
uneori ~i prin prezenta diareei.
tulburari generale grave: prostratie, anore-
Boli produse de Escherichia coli 21

Profilaxie ~i combatere antibiograma. Se poate incepe cu injectii i.v.


Profilaxia 111a111iteicolibacilare. ca ~i ~i apoi i.m. cu gentamicin a, polimixina, acid
combaterea, se face prin 111asurile generale nalidixic, polimixina, amoxicilin,
care vizeaza ~i celelalte ma111iteinfeqioase, cefalosporine, oxitetraciclina sau sufa11lide.
concretizate prin respectarea nor111elor de Local, antibioticele se pot administra in
igiena in general ~i de igiena a mulsului. in infuzii intramamare sau sub forma de po-
special. Este esentiala reducerea microbis- 111ezi,dupa prealabila mulgere completa a
mului din adaposturi. de pe tegumentul ani- secretiei din c0111partimentul afectat.
11lalelor, a ustensilelor de muls etc. La vaeile eu enterita se administreaza ~i
Daca boala a fost diagnosticata in unita- o medica!ie si111ptomatidi (antidiareice, ab-
te, se instituie cat mai promt tratamentul al sorbante, sulfamide greu rezorbabile).
tuturor cazurilor de mamita (indiferent de Incercarile de prevenire prin mijloace
etiologie), depistate prin examene elinice imunoprofilactice nu s-au soldat cu rezultate
atente ale intregului cfectiv. satisIacatoare in practica. 0 metoda de per-
Yacilc cu semne clinice se izoleaza ~i se spectiva pare a fi vaccinarea in perioada de
trateaza local ~i general cu antibiotice sau repaus mamar, prin infuzii intramamare cu
chimioterapice. de preferinra pe baza de bacterine (34).

11.5. INFECTIILE CD E. COLI LA ALTE SPECII DE MAMIFERE

La ovine, colibaciloza nu estc prea Profilaxia ~i combaterea se bazeaza pe


frccventa, dar cfmd apare i11lbraca forme acelea~i principii, ca la vi!ei.
clinice graYe. Ca agenti etiologici au fost La iepurii de casa au fost semnalate
izolate cam acelca~i tipuri de E. coli ca ~i in infeqii colibacilare manifestate ca septice-
coliseptice111ia vireiloL Cel mai tl'ecvent a mii sau enterite, in special la tineret, uneori
fost izolat de la miei serogrupul 078 Din asociate cu coceidioza. Se pare di in
fecalcle de la 45 oi din 101 de state. patogeneza bolii, la iepuri, rolul determinant
Bettlhein~i col. (23) au izolat tulpini de E. revine endotoxinei, care determina apari!ia
coli produciitoare de toxina Shiga, din gru- tiflitei, cu ingro~area perctelui cecal, leziuni
pele OS, 091 ~i 0163, cunoscute ca patoge- hepatorenale ~i enterita.
ne pentru 0111la care produce, printre altele, La animalele de blana au fost sem-
sindromul uremic hemolitic. nalate cazuri sporadice sau mici enzootii
La mieii tn llirstii de 1-4 zile boala evo- colibacilare. La vulpi ~i nurci au fost sem-
lueaza ann. septicemic, cu alterarea starii nalate coliseptieemii ca urmare a condiriilor
generalc. diaree adesea sangvinolenta, des- proaste de zooigiena, iar la nutrii ~i chinchile
hidratare ~i moarte in aproape to ate cazurile. au fost deserise infeqii colibacilare in care
La mieii mai mari evolueaza tot acut, cu se pro due foeare de necroza in diverse orga-
diaree dizenterifor11la, deshidratare grava, ne interne.
adesea cu 111anifestarinervoase ~i artrite. La caini infeqiile colibacilare au fost
In unele rari au fost semnalate avorturi rareori semnalate. la diverse varste, insa
cu E. coli la ovine, cu pierderi importante. aproape intotdeauna cu evolurie grava,
Pentru evitarea confuziilor de diagnostic mortala. Incercand sa i~i explice cauza frec-
cu dizcntcria anaeroba, salmoneloza, infec- ventelor cazuri de diaree sangvinolenta la
tiile streptococice sau abortigene, se impune carei dintr-o anu111ita regiune din SUA,
diagnosticul bacteriologic. Roland ~i co!. (26) gasesc ca peste 54'% din
22 Boli inlec!ioase ale animalelor • hacterio::e

tulpinile de E. coli izolate de la caini sima- sa se intalneasdi §i la om, dar ca germem


to§i din zona, examinate prin PCR, prezen- comensali ai tubului digcstiv.
tau gene pentru AEEC §i/sau STEC (Shiga). La toate speciile de mamifere, inclusiv la
Dintre acestea. peste 75% produceau §i om, se intalncsc destul de frecvent infectii
enterotoxine ST. majoritatea apartinand sporadiee extraintestinale, localizate in di-
serogrupurilor 042 §i 0170. verse organe. Astfel, E. coli poate fi izolat
La om se inregistreaza infeqii uneori din afeqiuni ale aparatului urinal',
colibacilare mai ales la sugari. cu evolutie genital, respirator, precum §i din avortoni
foarte· grava, dar tipurile infectante sunt in sau diverse afeqiuni chirurgicale, insa rolul
mare parte altele decat cele care produc co- sau in astfcl de situatii pare sa fie intotdeau-
libaciloza la animale. Acestea din urma pot na secundar.

1.1.6. COLIBACILOZELE AVIARE

La pasari se cunosc doua entitati morbi- torie aviara. aerosaculite, peritonite viteline,
de cu etiologie colibacilaril pnmara: artrite, reaqii dupa vaccinarea prin aerosoli
colisepticema (CS) §i coligranulomatoza cu virusuri atenuate etc. In cele ce urmcaza
(CG). In afara de aceasta, colibacilii mai pot vor fi prezentate numai infeqiile
fi izolati ca germeni de infeqie secundara colibacilare primm·e.
din alte afeqiuni ca: micoplasmoza respira-

1.1.6.1. COLISEPTICEMIA A VIAR.\

. Colisepticemia aviara este intalnita in Au fost recunoscuti ca factori de Vlru-


special la gaini §i curci. Prezinta 0 impor- lenta, la tulpinile dc E. coli patogenc pentru
tanta economica deosebita pentru cre§terea pasari: adezinele fimbriale F 1 (active in
intensiva a pasarilor,.inJermcle cu rulaj ma- tractusul respirator) §i P (active in viscere),
rc, in special in ccle' de pui de carne. Ia care antigenul capsular K 1 §i indirect, sistemul
poate sa produca pieYderi foarte mari prin Fe-dependent (25).
mortalitate §i intazicre in cre§tcre (9).
Caractere epidemiologice
Etiologie C.S. a fost descrisa la muneroase specii
Exista cateva serogrupuri de colibacili, de pasari, dar pierderi insemnate pare sa
cum sunt 02, 01, OS §i 015, care par sa produea numai la gaini, curci §i prepelite,
cunoasca 0 raspandire universala. fiind izo- probabil pentru ca aceste sunt speciile la
late in diverse tari din coli septicemia aviara care se practica mai mull crqterea intensiva,
(IS, 19,34) inclusiv in Romania (14,15). in conditii improprii (umczeala §i curenti de
in afclra de acestea, cu 0 distributie aer).
aleatorie, in diverse tari, ca §i la noi, au mai C.S. poate sa apara Ia orice varsta, ince-
fost izolate §i identificate, din colisepticemia pand din primele zile de viata, dar este ce]
aviara, cel putin alte 60 de serogrupuri, din- mai frecventa intre 20-S0 zile, cand morta-
tre care se pot enumera ca mai frecvente: litatea poate sa atinga sau sa depa§easca
03, OIS. 022, 023, 073, 0109, 017, 40% (15). Dupa Cernea §i col. (14) 55% din
01]9,0139,0141,0165 (14,15, 1S, 19, totalul mortalitatilor datorate colisepticemiei
34). se inregistreaza intre 40-80 zile.
Boli produse de Escherichia coli

C.S. este 0 boala conditionata, in etiolo- respiratorii, nu apar edeme ale capului.
gia careia sunt incriminati, in afara de facto- Moartea poate sa survina dupa 12-48 ore.
rii determinanti (eolibacilii) ~i 0 serie de
factori favorizanti infeqio~i (infeqii primare Tabloul morfopatologic
micoplasmice, virusul bron~itei infeqioasc, Leziunile sunt evidente ~i caracteristice
virusul bolii de Nevvcastle, virusuri vacci- in majoritatea cazurilor.
nale) sau neinfeqio~i (suprapopularea, defi- Pledeaza pentl1l C.S. perihepatita, peri-
ciente]e de ventilatie. umiditatea ~i, in gene- cardita ~i aerosaculita fibrinoasa. In special
ral, microc1imatul necorespunzator). prezcnta unei pelicule fine de fibrina, 121su-
In fermele de pasari colibacilii sunt om- prafata ficatului, neaderenta 121 capsula
niprezenti, put{md sa contamineze toate su- Glisson, pledeaza pentl1l colisepticemie, in
prafetele din adaposturi. furajcle, a~ternutul timp ce in£1amatia celorlalte seroase se poate
~i apa. Colibacilii ajun~i pe coaja oualor pot intalni ~i in alte bol infeqioase. Mai pot apa-
sa patrunda prin pori, infect{md embrionii, re pneumonii, salpingite ~i artrite. In cazurile
cee ce are ca rezultat moartea embrionara cu evolutie mai rapida, in locul acestor mo-
sau in primelc zile de viata. Dupa ecloziune, dificari se pot gasi hemoragii 121baza cor-
infeqia se realizeaza atat pe cale aerogena. dului ~i hipertrotia splinci ~i ficatului.
prin praf, cat ~i pe cale orala, 0 data Cll apa
~i furajele contaminate. Diagnostic
C.S. este 0 boala tipic endcmica. tara Tabloul morfopatologic estc in general
tendintfl de difllzare 121distanta ~i cu morbi- i
ed ticator pentru diagnostic, confirm area
ditate ~i mortalitate foarte variabile. de ]21 putfmd fi tacuta cu u~urjnta prin izolarea
40-50%. germcnului din organele interne ~i mai ales
din maduv'a osoasa, de 121cadavre proaspete.
Patogenezii Trebuie ins a ca examenele epidemiologice,
Dependent de poarta de intrare. colibaci- clinice ~i morfopatologice sa fie facute cu
Iii se multiplica initial in sacii aerieni ~i pe- atentie. pentru ca nu cumva tabloul
ricard sau in tubul digestiv ~i peritoneu. pro- morfopatologic, mal frapant, 211
ducand septicemii cu evolutie rapida, mor- colisepticemiei, sa mascheze ni~te lcziuni
tala, sau infeqii cronicc localizate, cu intar- mai putin evidente, datorate altor infectii
ziere in cre~tere. primare (micoplasmoza, bron~iti'l infeqioasa
lVlecanismele intime prin care se reali- etc), care ar putea astfel sa ramana
zeaza patogeneza bolii inca nu sunt complet nesesizate.
elucidate (18).
Profilaxie ~i combatere
T abloul clinic Atat pentl1l profilaxie cat ~i pentru com-
Manitestarile c1inice sunt putin caractc- batere este necesar sa se respecte cu strictete
ristice. La lotul imbolnavit se remarca redu- to ate normele tehnologice ~i 19ienico-
cerea consumului zilnic de furaje ~i a spo- sanitare. dar in mod deoscbit ccle care tin de
rului in greutate. iar in cazul gainilor ouatoa- microclimat. densitate 121populare ~i dczin-
re, reducerea ouatului. Pe durata septicemiei feqii. De asemenea, este necesar sa fie
pasarile bolnav'e sunt tebrile, (42-44°C), combatute infcctiile primare, cand acestca
prezinta polidipsie. adinamie, inapetenta, exista.
diaree ~i dispnee. Spre deosebire de alte boli In efectivcle imbolnavite se elimina pa-
sarile bolnave clinic ~i se trateaza restul
24 Boli infectioase ale animalelor • bactcrio::e

efectivului. Din pacate cloramfenicolul ~i cum, baza profilaxiei ~i combaterii


furazolidonul, care au fost considerate cele colisepticemiei aviare 0 constituie asigurarea
mai eficace in' trataJ~entul colisepticemiei conditiilor de igiena, Tara de care nici 0 me-
(13) nu mai pot fi utilizate in acest scop, dicatie nu se dovede~te suficient de cficace.
fiind necesara substituirea lor cu alte produ- Dupa depopularea totala se face curate-
se medicamentoase, chiar daca nu la fel de nie ~i dczinfcctie riguroasa.
eficace, pe baza de atibiograma. Imunoprofilaxia ar fi posibila cu vacci-
Eritromicina, oxitetraciclina ~i streptomicina nuri care sa contina patotipurile existcnte in
nu sunt de loc indicate (15) Prescott ~i focar, cum sunt autovaccinurile, dar este mai
Baggot recomanda, ca preferabile convenabila prevenirea aparitiei bolii prin
fluoroquinolonele, gentamicina. linco- masuri generalc (18).
micina, spectinomicina ~i tetraciclina. Ori-

l.l.6.2. COLIGRA]\"ULOMATOZA

Se mai nume~te ~i "granulomul lui cccului, intestinului subtire, stomacului


Hyiirre" pentru ca a fost descrisa pentru glandular, in pulmoni ~i rinichi, se gasesc
prima data de Hyarre ~i Wrambly (1945) in granuloamc cu aspect de nodului mari, us-
Suedia. Este produsa de tulpini mucoide de cati pc sectiune. In ficat sc pot gasi granu-
E. coli, cu care poate fi ~i reprodusa experi- loame miliare. Aspectul histologic este, de
mental. Patogeneza coligranulomatozei este ascmenea, mult asemanator celui din tuber-
mai purin cunoscuta. Organismul reacrio- culoza.
neaza la diseminarea septicemica a acestor Agenhll etiologic poatc fi izolat pc medii
colibacili, printr-o inflamatie de cultura prin insamanjari Tacute direct din
noduli.
granulomatoasa, foarte semanatoarc cu cea
intalnita in tuberculoza. Profilaxia ~i combaterea sc realizeaza
Se manifesta de obicci sporadic, rar en- numai prin masuri generale.
demic, la gaini ~i curci.
Evolutia clinica e cronica,
necaracteristica. La autopsic, in pcretele

Bibliografie
1. Arenas, A., Vicente, S., Luque, I., Gomez- (1998), Vet. Mlcrobiol., 61 (3), 229
Villamandos, J.e., Astorga, R., Maldonado, 7. Blanco, M., Blanco, J.E., Blanco, J., Mora, A,
A, Tarrdas, e. (1999), Zentralbl Prado, C., Alonso, M.P., Mourino, M., Madrid,
Veterinarmed, , 46 (6), 399 C" Balsalobre, C., Juarez, A. (1997), Vet.
2. Badiu, A, Nedelcu, I. (1989), Prod. Anim. - Microbiol., 54 (3-4),309
Zoot. §i Med. Vet., 10, 39 8. Blanco, M., Blanco, J.E., Mora, A., Prado, C,
3. Barzoi, D., Meica, S., Neguj, M. (1999), To- Alonso, M.P., Mourino, M., Madrid, C.,
Balsalobre, C., Juarez, A. (1997), Vet.
xiinfectiile alimentare, Ed.Diacon Coresi Bu-
cure:;;ti Microbial., 54 (3-4),309
4. Bertschinger, H.U., Nief, V., Tscape, H. 9. Bugeac, T. (1968), Rev. de Zoot §i Med. Vet.,
(2000), Vet. Microbial, 71 (3-4),225 5, 63
5. Bettelheim, KA, Bensink, J.C., Tambunan, 10. Bugeac, T., lordache, Alexandrina (1967),
Lucr. I.C.V.B. Pasteur, VI, 137
H.S. (2000), Camp. Imunol. Microbial. Infect.
Dls., 23 (1),1 11. Butura, I., Cernea, I. (1967), Lucr. I.C. V.B.
6. Blanco, J.E., Blanco, M., Mora, A, Jansen, Pasteur, VI, 115
W.H., Garcia, V., Vazquez, M.L., Blanco, J. 12. Butura, I., Cernea, I., Sahleanu, e.M.
Bali prodllse de Escherichia coli 25

(1971/1972), Lucr.I.C.VB. Pasteur, IX, 155 28. Main!l, J.G., Jacquemin, E., Pohl, P.,
13. Butura, I., Sahleanu, C.M. (1970), Lucr. Fairbrother, J.M., Ansuini, A, et. all. (1999),
/.c. VB. Pasteur, VIII, 223 Veterinary Microbiology, 70, 123
14. Cernea, I., Butura, I., Draghici, C., Bangau, 29. Miyao, Y., Kataoka, T., Nomoto, T., Kai, A,
S. (1961), Lucr. :'jt./PIA, XI, 89 Itoh, T., Itoh, K. (1998), Vet. Microbial., 15 (1-
15. Cernea, I., Butura, I., Rusu, M., Man, C. 2),137
(1966), Lucr. I. C. VB Pasteur, V, 327 30. Osek, J. (1998), Acta Microbiol. Pol., 47 (4),
16. Cernea, I., Draghici, C., Bangau, S., Butura, 409
I. (1963), Lucr. 5t. IPIA, XII, 97 31. Osek, J. (2000), Vet. Microbial, 71 (3-4),211
17. Cobbold, M., Desmarchelier, P. (2000), Vet. 32. Pal, A, Ghosh, S., Ramamurthy, T.,
Microbiol., 71, 1-2, 125 Yamasaki, S., Tsukamoto, T., Battacharya,
18. Contiu, I., Sahleanu, C.M., Gorgan, LA S.K., Nair, G.B., Takeda, Y (1999), Indian J
(1978), Lucr. I.C. VB Pasteur, XIV. 103 Med. Res., sep, 110
19. Contiu, I., Sahleanu, C.M., Gorgan, L.A., 33. Popescu, Ar., Bem, St. (1970), Lucr. I.c. VB
Porurnb, I. (1979), Lucr.I.C.V.B. Pasteur, XV, Pasteur, VIII, 129
59 34. Popescu, Ar., Constantinescu, C., Bem, St,
20. De Rycke, J., Oswald, E., Tabouret, M., Mironescu, D., Popa, C., Popet, Aurelia, Po-
Boivin, R (1990), Colibacilloses. Choc pa, Cornelia (1971/1972), Lucr. I.C. VB.
endotoxinique chez les bovins, 43 Pasteur, IX, 39
21. Decludt Benedicte (1996), Epidemiologie et 35. Sanderson, M.W., Besser, T.E., Gay, J.M.,
Sante Animale, 29, 51 Gay, C.C., Hancock, D.O. (1999), Veterinary
22. Decun, M. (1986), Infectiile colibacilare la Microbiology, 69, 199
animale. Ed. Ceres Bucure~ti 36. Sansonetti, P.J. (1990), Colibacilloses. Choc
23. Decun, M. (1974), Teza de doctorat I A Timi- endo(oxinique chez les bovins, 21
:'joara 37. Smith, J.I., Hogan, J.S., Smith, K.L. (1999), J.
24. Dho-Moulin, M., Fairbrother, J.M. (1999), Vet. Dairy. Sci., 82 (12), 2582
Res., 30 (2-3), 299 38. Stephan, R., Kuhn, K. (1999), Zentralbl
25. Donta, C.D., Moldovan, $t., Bojidar, D., Veterinarmed, 46 (6), 423
Mihalache, A, Dragu, D. (1977), Lucr. 39. Stoenescu, A, Grecianu, A, (1973), Archiva
I. C. V B. Pasteur, XIII, 43 Veterinaria, 9, 159
26. Holand, R.E., Walker, RD., Sriranganathan, 40. Takesue, K., Nakanishi, K., Nakazawa, S.,
N., Wilson, RA, Ruhl,D.C. (1999), Veterinary Lin, Z., Yamasaki, S., Takeda, Y. (1997),
Microbiology, 70, 261 Kansenshogaku Zasshi, 71 (2), 162
27. Holand, RE., Wilson, RA, Hoiand, S.M., 41. Van den Broek, W., Cox, E., Goddeeris, B.M.
Gurcan, V.Y. et all. (1999), Veterinary (1999), Veterinary Microbiology, 69, 207
Microbiol .. 66. 251
Cap. 2 Boli produse de
germeni din genul
Salmonella

Nicolae Verde§

Genul Salmonella face parle din ftun Enterobacteriaceae .)·i inclllde spcciile S. bongori, S. enteritidis, S.
typh/, S. typh/ml/f/u/11 $i S. cholemesu/s. Cll sllbspeciile cholemesuis, ar/zonae. diarizonae, IlOutenae, indica $i
salamae. Cnele serovarial1le a(ecteaza l11/1naial11l1Jutegazde. in timp ce altele at"ecteaza lInnllmor mare de speeii de
animale $i omlll. In general. sa/monelele prodllc bo/i digestive dol' .]i septicemii $i avortllri. preellm $i il,(eclii Cll
loea/izari extraintestinale.
Salmonelcle sllnt bacterii Gram negative. de forma bacilara sall cocobacilara (2-4/0,6 nm). mobile. ell ex-
ceplia S. gallinafllm-pullofllm, Cll ci/i displl.]i peritrich. fimbriate. nespomlate. aero-anaerobe. lactozo negative.
I
lItilizeaza citratlll ca lmica sllrsa de carbon $i i$'iexercita patogenitatea Cll a/lI 101'11faClOriior de vimlen/a, adezillne.
invazivitate $i toxicitate.

2.1 SALMONELOZELE
(Salmonelosis)

Denumirea generica de salmoneloze in- Istoric


Istoria salmonelozelor incepe in ] 880 dlnd Eberth
clude boli toxiinfeqioase, produse de bacte-
~i Koch pun 1n evidcnta in limfonoduri la decedalii de
rii din genul Salmonella, cu raspandire uni- febra tifoida. un baci! incriminat 1n etiologia bolii. pe
versala, putand afecta 'intregul regn animal, eare ulterior, Gliertner reu~e~te sa-I cultive. Salmon ~i
inclusiv omul. La animalele de interes eco- Smith 1n 1885 izoleaza din splina porcilor morti de

nomic, boala evolueaza fie sub forma acuta pcsta a bacteric pe care au considerat-o cronat ca agent
cauzal ~i au del1umit-o Bacillus choleraesuis. Dorset ~i
septicemica, fie sub forma subacuta sau cro- Schweinitz 1111905. lfllnuresc contlJzia, demol1strand ca
nica, cu localizare digestiva sau genitala. Se pesta porcina este prod usa de un virus ~i ca a infectic
'inregistreaza ~i localizari pulmonare. articu- independentfi, reprodusa experimental poate fi provo-
cata de S. choleraesuis. In 1888 Gaertner, 1n Gcrmania
lare ~i mai rar nervoase. in paralel cu entero-
izo1eaza din organele unui am deccdat 1n urma unei
genito-tropismul fundamental, salmonelele enterite grave. consccutiva consumului de carnc de vilel
prezinta ~i un reticulotropism remarcabil, bolnav ~i care a afectat 58 persoane, a salmoneIa care a
asociat de un portaj de germeni prelungit. fast numita mai tarziu S enteritidis Gaertner. Aceasta a
Salmonelozele sunt boli de purtator, apa- fost prima semnalarc a unei toxiinfeclii alimentarc cu
sursa animal a ~i care a deschis calea a llumeroase cer-
ritia lor fiind conditionata de existenta unor cetari in domeniu. Denumirea de Salmonclla a fast
factori de rise. In aceste circumstante infeqia atribuita In 1900 de Ligneres In Olloarea bacteriologului
salmonelica poate fi primara, cand 'in declan- veterinar american Salmon. In Romania prima salmo-
neloza a fast descrisa de Babq 1n ] 905 (7),
~area ei intervin factori nespecifici, sau se- manifestandu-se ca a toxiinfectie alimentara consecuti-
cundara. cand actioneaza simultan cu factori va consumului unci fripturi din carne de micl
specifici, de obicei virali. Un roi esenlial in clasificarea ~i sistematizarea ge-
nului Salmonella 11au lucrarile lui Kauffman ~i White.
Boli produse de germeni din genu! Salmonel/a 27

care sunt de un real folos in epidemiologia infectiilor laptele, carnea, ouale contaminate cu S.
salmonelice (44).
In decursul timpului s-a acumulat un \'olum impre- typhillluriulII, S. enteritidis $i S. infantis (49).
sionant de cuno~tin(e in domeniul patologiei infectioase Din rapoartele nationale relativ recente, Sal-
veterinare privind salmone/ozele. intre care uncle cu monella continua sa se mentina ca cel mai
implica(ii majore in toxiinfectiile alimentare umane. In
(ara noastra literatura de specialitatc abunda de lucrari
impOliant agent etiologic In cadrul toxiin-
referitoare la salmonelozele animalelor de ferma ~i a feqiilor alimentare. Pe plan european, In
pasarilor ca ~i cele privind toxiinfectiile alimentare perioada 1980-1992 din totalul de 11.699
generate de consumul de produse provenite de la aces-
tea.
focare de toxiinfeqii alimentare lnregistrate,
Lista contributiilor romane~ti in domeniu este toane 9.882 respectiv 84,5% au fost determinate de
lunga, cuprinzand titluri meritorii, insa imposibil de Salmonella (49, 95). In Canada, pentru 0
redat integral in cadrul acestui text. Dintre ace~tia. enu- perioada de 10 ani (1983-1992) genul Sal-
meram doar pe unnatorii cercetatori ale caror contribu(ii
monella a determinat 2.180 focare ce au In-
vor ti specilicatc pe parcursul acestui capitol: Bugeac
T. (14, 15), Ciuca " (21), Draghici D. (28, 29), sumat peste 10.000 imbolnaviri (47).
Con(iu I. (22, 23), Bcrbinschi C. (11), Cambir S. (17), Datele epidemiologice pentru Romania
lngureanll C. (85). Ro~ca Y. (75). Dcrlogea H. (26).
Stoenescu Y. (79, 80). Sandlliescll S. (77). Bucur La.
arata ca morbiditatea prin salmoneloza a
(13), \'crde~:\. (88, 91), Barzoi D. (7). scazut de Ia 33/100.000 in 1989. la
7!l 00.000 in 1993, mentinandu-se la valori
Importanta economica ~i sanitara sensibi] apropiate pentru perioada 1994 -
Salmonelozele animale constituie pentru 1997. Astfel, tulpinile de salmonele izolate
majoritatea rarilor cu zootehnie dezvoltata in de la om au scazut de Ia 8.000 inregistrate in
sistem intensiv, una dintre cele mai impor- 1988 - 1989 la 1.475 in 1997. Izolarile de
tante problellle sanitar veterinare datorita salmonele de la animale, din ali1l1ente $i me-
pierderilor economice cat $i implicariilor diul lnconjurator, pentru intervalele mentio-
acestora in sanatatea omului prin declan$area nate se ridica la un nivel impresionant, re-
toxiinfeqiilor alilllentare in um1a consumu- prezentand 77,3% din cele 46.134 tulpini
lui de produse contaminate. Datele statistice. izolate ~i tipizate (7).
acumulate in decursul timpului situeaza sal- Importanta zooeconomica a infecti ilor
salmonelice este remarcabila datorita numa-
monelozele pe primulloc intre zoonoze. Ast-
fel. in SUA se inregistreaza la om 2.5 mi- rului mare de specii de ani1l1ale receptive,
lioane infectii salmonelice anual din care incidentei i1l1bolnavirilor $i implicit a pierde-
500.000 spitalizari $i 9.000 decese (63). Tn rilor economico-financiare. Pierderile pot fi
Anglia, intre 1980 $i 1984 s-au inregistrat directe, reprezentate prin mOlialitate, chel-
12.207 cazuri umane de salmoneloza. in ca- tuieli prilejuite de profilaxie, tratament, as a-
narea focarelor $i indirecte, datorate confis-
drul unor epidemii $i un nUlllar de 44.307
carii produselor contaminate $i inlaturarea
cazuri sporadice. Agentul etiologic incrimi-
lor din consumul public. Pe primul loc, in
nat in majoritatea infeqiilor a fost S.
privinta pierderilor semnificative, se situeaza
typhillluriulII, avand ca sursa In 40% din ca- pasarile, urmate de suine, taurine $i oyine.
zuri, camea de pui congelata. In Scotia. intre De exemplu, pentru anul 1978, pierderile
ii~ 1980 $i 1985 s-au lnregistrat 6377 persoane datorate salmonelozei In SUA au fast evalu-
1mbolnavite din care 33 au decedat. In Ger- ate la 3 milioane dolari la taurine $i 77 mi-
mania. in perioada 1983~] 985. toxiinfectiile lioane dolari In avicultura (63). In Canada, la
salmonelice umane inregistreaza 104 izbuc- un efectiv de 300 milioane pui $i 17 milioane
niri cu 2879 cazuri. recunoscand ca surse curcani rulati $i la 0 incidenta a salmonelozei

~
28 BGli infecliGase ale animaleiGr • bac{cl'io::e

de 0,25% pierderile anuale au fost estimate inainte de a beneficia de 0 valid are oficiaHi
la 3,1 milioane dolari. In SUA (60), la porci- definitiva (31). Propunerea lui Le Minor §i
ne, rata mortalitatii atribuitc salmonelozei Popoff (94) a fost insa invalidata de Comisia
este de 8,3%, iar pentru tara noastra aceasta Juridica a Comitetului International pentru
poate ajunge la IO% in infeqiile primare, ~i Sistematica Bacteriana, in anul 1994, astfel
pana la 30% in evolutiile asociate unor viro- ca, in prezent, se accepta ca genul Salmo-
ze. Macarie (56), pe baza examinarii com- nella are 5 specii: S. bongor!, S. enteritidis,
plexe a 23.500 cadavre de porci conch ide di S. typhi, S. Dphimurium ~i S. eholeraesuis,
salmoneloza se afla pe primul loc intre bac- cu subspcciilc eholeraesuis, arizonae,
terioze, cu 0 frecventa de 11,53% fata de diarizonae, houtenae, indica §i salamae (31).
totalul cazurilor mortale diagnosticate ~i In eadrul speciilor ~i subspeciilor sunt
reprezinta 25,8% din pierderilc datorate bo- descrise serotipuri desemnate taxonomic prin
lilor infectocontagioasc. nomenclatura din schema Kautfmann- 'vVhitc.
Pcntru simplificarc, in practica sc folose§te
Etiologie terminologia dc gen Salmonella, urmata de
Genul Salmonella a fost dcfinit ca 0 gru- denumirea de serotip. Se admite ca accastii
pare de enterobacteriacee mobile, cu excep- nomenclatura, rezultat al studiilor biochimi-
tia serotipurilor S. gallinarl/ln ~i S. pulorum, ce §i gencticc din ultimele decade reprezinta
care metabolizeaza glucoza cu producere de un compromis intre exigentele taxonomice §i
gaz §i care produc acid din manitol §i cerintele practicc conservatoare, derivate din
sorbitol. Salmonelele sunt lactozo negative, utilizarea schcmci Kauffmann-White (7).
oxidazo negative, catalazo pozitive, utilizea- Pentru a deosebi termenii care desemneaza
za citratii ca unica sursa de carbon, produc specia sau subspecia de termenii care defi-
ornitin decarboxilaze §i hidrogen sulfurat, cu nesc serotipul, s-a flicut §i propunerea ca,
unele exceptii. De asemenea, nu produc acesta din urma sa fie scris cu initiala majus-
indol, acetilmetilcarbinol, cula (exemplu: Salmonella Anatwn), insa
fenilalanindezaminaza §i nu hidrolizeaza aceasta propunere deocamdata nu a pre a
ureea. Se dezvolta bine aero/anaerob, cu 0 intrat in uzanta.
cre§tere rapida pe medii nutritive §i medii Pe baza utilizarii unui set de 14 teste bio-
speciale. chi mice s-a reu§it ca in cadrul serotipurilor
Clasitlcarea speciiIor din genul Salmo- sa se difercntieze §i variante biochimice,
nella a fost §i ramanc controvcrsata. Colecti- ceea ce face ca unii autori sa foloscasdi ter-
vul OMS de Ccrcctari pcntru Salmonella, pe menul de serovarietate in loc de serotip. La
baza propunerilor flicutc de La Minor §i unele serotipuri se intalnesc subdiviziuni
Popoff in 1987 (94) a elaborat in 1988 0 bazate pe criteriul sensibilitatii la bacterio-
noua nomenclatura a speciilor din genul fagi (fago- sau lizotipuri), la bacteriocine
Salmonella.
(bacteriocinotipuri) §i Ia antibiotice. Din
Clasificarea propusii admitea existenta a multitudinea de serotipuri descrise in litera-
doua specii: S. enteriea §i S. bongori. In spe- tura de specialitate, redam in tabelul urmator
cia S. enteriea erau incluse, pe criterii
dupa Quinn §i colab. (72), serotipurilc de
exoenzimatice, 6 subspccii: enteric a,
salmonele implicate in patologia veterinara.
salamae, arizonae, diarizonae, houtenae §i
Toate serotipurile mentionate in tabel eu
indica. S. bongori, definitii recent ca specie,
exceptia S. arizonae fac parte din subspecia
nu are subspecii. Aceast.a propunerc a fost enterica.
adoptata §i introdusa in uz de nmW autori,
Boli produse de germelli dill gellul Salmonella 29

Caractere morfoculturale ~i bio-


Gazda Serotipuri de Boala chimice
Salmollel/a
Om S. (lphi Fcbra tifoida Salmonelele sunt bacili sau cocobacili
S. parm.\phi Fcbra paratiloida Gram negativi dc 2-4/0,6 nm, de obicei mo-
S. SChOtr!lilU!l/eri Fe-bra paratifoida
S. enteriTidis Toxiinfcqic alimentar:i bili (cu excePtia S. plillorum-gallinarllm), cu
S. tl'fJhimurillJJl To.'\iintcqic alimcntara cili dispu~i peritrich. Serotipurile de S. ente-
Bovine S. duhlin E\crctori subclinici.
rica subsp. enterica prezinta fimbrii
purtatori. enterita.
scp:icell11c. men1l1giti
manozosenzitive cu rol in adezivitate la ce-
101yi'fel. 3YOrt (eu sau
lulele epiteliale intestinale. Salmonelele din
s. 131'5 ::ilte simptome
S. hm'iJ1iorhiji'cans \-izibileL osteo:nielita. serotipul pullorlim-gallinarlllJ/ au fimbrij
artrite. ga:lgrenJ. uscatii neadezive de tip 2, ceea ce explica lipsa de
a extremi:arilor la \"irel.
Ent-:ritc ~isepticemic. patogenitate a accstora pentru om. S. enteri-
POlTinc S. cho/cruesliis Izbucniri clinice seyere. ca subsp. arizonae ~i diarizonae au fimbrii
S. cho/crucsuis similare ell cele din
hemaglutinante. Salmonelele prezinta 0 re-
hiotip Kl!Ii~Cl1dol:l pes:a po~eina: compli-
S ryphisui.'; c3;ii sccundarc in pesta marcabila adaptare la conditiile de tempera-
porcina. tura, dezvoltandu-se intre 2 ~i 54°C.Au 0
S. r.lphilllliril/ill Enterita cronica la mare toler'abilitate la pH, proliferand la va-
~ialtele porcii tineri. I'vlai putil1 lori cuprinse intre 4,5 ~i 9,5 cu un optim de
virulenta ded.t S.
cho/eraesuis.
6,5-7,5.
Enterita sau septicemie.
In mediile de cultura uzuale salmonelele
S. ahortusovis A vort la oaie
se dezvolta prompt in 18 ~ 24 ore, la tempc-
S. monterideo
5. duhlin
ratura de 37°C. In mediile lichide variantele
S. ryphfl1lllrilll1l Enterite sau septicemii S tulbura uniform mediul, in timp ce varian-
5. Cl/UliU!Jl

$i altele
tele R produc culturi sedimentate la fundul
Cabalinc S. dhoi"lliSCqui A vort la iapa. eprubetei, lasand deasupra mediul limpede.
S. tyhimuriuJ7/ Enterite sau septicemie
Pc geloza s-a remarcat disocierea coloniilor
~i altcle mai ales la m{mj i la
adultii supu~i s:resului.
in variantc S, R, M, dimensiunea coloniilor
Gaini S .pul/orulIl Boala pula rica fiind cuprinsa intre 2-4 mm diametru. Colo-
,i alte S. ga/hl/arum (p uloroza)- trans mi s e i niile de forma S sunt rotunde, lucioase, cu
pasari transovariana.
5. ari:o})(!!.! Tifoza pasariJor ]a tonte marginilc regulate, u~or deta~abile de
varstele, mai ales
substrat. Coloniile R se intalnesc rar ~i au un
adulte. Transmisa prin
oua. aspect rugos, cu marginile neregulate, iar
S. I?l1rcritidi.'i- Infcqii severe (enterite coloniile M sunt mari, cu centrul ombilicat,
~isepticemie) 1a puii de
gaina ~i cure an. inconjurat de 0 margine mucoida.
Transmisie prin ou. Sc Pentru izolarea sa1monelelor din materi-
lnta1ne~te ~i]a reptile.
Ocazional infectii 1a
ale paucibacilare ~i pentru diferentierea de
aIte animale. celelalte enterobacteriacee sunt utilizate me-
dii de cultura speciale, diferentiale ~i selecti-
S. ryphimuriuJIl CunosclIta ca "parati-
~ialtele foza gainilor". Infectie
ve.
inaparenta, enterite ~i In practica laboratoarelor veterinare din
septicemii. Poate fi
transmisa prin oua.
Romania s-au preconizat scheme restranse
S.(lphimurium po ate care, intr-o prima faza sa poata diferentia
produce adesea moar-
tea (septicemie) 1a puii
patogenii enterici lactozo-pozitivi, de cele-
de porumbel ,i artrite lalte grupari lactozo-negative. In acest sens
ale aripilor.
se folose~te un sistem constituit din doua

i
••••••••••
30 Boli illfectioase ale allimalelor • haclerioze

medii multi test: TSI (Triple Sugar Iron) ~i obtin prin fierberea eulturilor 0 ora la 100GC
MILF (motili tate-indo 1-1izi na-fen ilalanina) sau prin tratarea acestora cu alcool etilie de
care permite diferentierea prineipalelor gru- 90 grade, 2 ore ]2120°C.
pari de enterobacterii. Antigenele "H" flage/are sunt rcprezen-
Tn ceea ce prive~te mediile selective, tate de proteinele structurale ale flagelelor,
aeestea pot fi ierarhizate in: sau flageline. Acestea au a greutate molecu-
• slab selective: agar-laetoza-saruri lara de 40Kda, sunt termolabile ~i puternic
biliare (Mac Conkey): eOZ1l1a- antigeniee. Se obtin ~i se prezerva prin trata-
albastru de meti1en (Levin); rea culturilor eu formol 6%. Antigenul "H"
• modeI'm selective: agar-dezoxieolat- prezinta 121salmonele 0 variatie de faza , no-
citrat-lactoza (Leifson): agar-bila- tata eu H I ~i H2• Acest fenomen deseris in
albastru de bromtimol (lstratc- 1929 de Andrewes se datore~te unci genetici
Meitert): agar-sawn biliare ~i complexe. cand 0 celula bacteriana poate
propilenglicol (Rambaeh) ~i altele: eta1a un singur antigen H, dar care poatc fi
• inalt selecrh'e: agar-sulfura de bis- HI sau H2. Descendentii acestei celule pot
mut (Willson-Blair): agar-verde mo~teni aceea~i faza ~i cultura ramane mo-
briliant. nofazica, ori pot trecc in faza altern a ~i cultu-
In general, se admite ca spre deosebire de ra devine bifazica. Antigenele de faza intai
earaeterelc antigenice care apar mai labile ~i (H I). considerate specifice, au fast notate eu
pot fi supuse 121numero~i factori de variatie, literele mici (a, b, e, ...), iar eclc din faza a
caracterelc biochimiee apar re1ativ mai sta- doua, nespecifiee ~i notate eu cifre arabe (1,
bile. 2, 3, ...). In mod normal, majoritatea
Structura antigcnidi a salmonelclor este serotipurilor au doua faze. Relativ recent s-a
complexa, constand din ant/gene "0" (50- deseris prezenra mai multor factori din faza
mat/ce), ant/gene "H" (flagelare) ~/ HI in faza 1-b eeea ce face ca struetura anti-
ant/gene "Vi" (de fllveli~). genului sa fie desemnata printr-o asoeiere
Antigenele somatice "0" sunt 0 parte multifactorial a HI ~i H2 (69).
constitutiva a peretelui eclulei bacteriene, cu Purine din serotipurile de Salmonella
o structura lipopolizaharidica ~i sunt purta- prezinta ~i antigene Vi de suprafCzta. Au fost
to are ale specificitatii antigeniee factoriale descrise prima data 121S. (lplzi, izolata de 121
"0". Datorita aeestei specifieitati, bolnavii de febra tifoida. Ulterior au fost
salmonelele au fost incadrate in 46 grupe, identificate 121S. paratJplzi ~i exceptional 121
notate in schema Kauffmann-White initial eu S. dublin. Edwards, in 1972, remarca antige-
litere mari ale alfabetului latin, iar dupa nul Vi 121S. parat)plzi C izolata de 121porc
epuizarea aeestuia, cu numarul de ordine al (30), fapt confirmat de Verdq in 1978 (91).
factorului specific (91). In mod exceptional Prezenta antigenului Vi imprima
pot aparea modificari in mecanismele de inag1utinabilitatea 0 tulpinilor care i'l pose-
biosinteza ale salmonelelor care sunt urmate da. El eonstituie substratul pentru fixarea
de pierderea specificitatii "0". Acest feno- baeteriofagilor Vi utilizati in lizotipie ~i cu
men se explica prin aparitia culturilor S-R mare importanta in epidemiologic.
(de tranzitie) sau R, sau sub actiunea baete- Tulpinile de salmonele cu antigeni Vi s-
riofagilor eonvertizori. Efectele aces tor mo- au dovedit rezistente 121fagoeitoza ~i cu un
difieari se pot traduce prin sehimbarea potenrial virulent crescut.
serotipului in eadrul aceleea:;;i serogrupe sau S-a mai deseris 121salmonele un antigen
chiar lntr-o aWl grupa. Antigenele "0" se de lnveli~ M, initial la tulpinile mueoide de
Bali produse de germeni din genul Salmonella 31

S. parat)plzi B, apoi ~i la alte scrotipuri ~i enteritidis, clzo!eraesllis, ga!!inarum,


antigenul 5. Ultimul se diferentiaza de pll!!orll711 etc.) stimuleaza bacteria purtatoare
antigcnclc Vi ~i :'vI prin termorezistenta. la 0 multiplicare rapida, depa~ind posibilita-
Salmonelelc Hi datoreaza patogenitatea tile de aparare ale gazdei.
fie unor factori dc virulenta, fic unor factori Sideroforii, compu~i organici cu greutate
dc toxicitate, de cele mai multe ori ace~tia moleeulara redusa, ce au capacitatea de a
aqionand simultan. bloca Fe +1, intervin pnn intermediul
Virulenta reprezinta mecanismul major enterochelinei in procesul intemalizari i ~i
de agresiune ~i consta in capacitatea de a se sporirea gradului de virulenta.
ata~a, a se multiplica ~i a invada peretclc Antigenul Vi constituie, de asemenea, un
intestinal. factor de virulenta. Prezenta lui inhiba
Ata~arca salmonelelor la enterocit se opsonizarea bacteriei de catre componenta
realizeaza prin intcrmediul fimbriilor (fie complel11entului C 36, opunandu-se
manozo-sensibile tip 1. fie manozo- fagocitarii acesteia de carre macrofag.
rezistente tip 3) sau a adezinelor de suprafata T oxigcnitatea este a doua componenta
~i hemaglutinineloL sau prin peptidele indu- importanta a patogenitatii salmonelclor,
sc de enterocit. Zona de ata~arc 0 reprezinta acestea dispunand atat de endo-, cat ~i de
receptorii glicoproteici ai celulei intestinale. exotoxine.
localizati pe microvili sau glicocalix. Ata~a- Endotoxinele sunt eliberate In urma fa-
rea la celulele 1\1 care captu~esc placile Payer gocitozci ~i i~i exereita rolul toxic prin LPS.
urmeaza acelea~i mecanisme. Procesul de Activitatea aeestora se exercita In primul
ata~are, ~l ulterior de internalizare a rand prin activitatea complementului, avand
salmonelclor este unul complex, tin and de ca efect citoliza, eliberarea de mediatori
microbiochimiogenetica moleculara a vasoparalitici, TNF (Tumor Necrosis Fac-
enterocitului ~i a bacteriei agresoarc. tor), factori de eoagulare intravasculara ~i
Supravictuirea ~i multipliearea in celula prin efectul pirogen. Acestea au 0 aqiune
gazda este un alt element important al viru- pantropa, transmisa prin sistemul circulator
lentei. Finalitatea aeestui proees estc raspan- ~i induc l11anifestari digestive, vasculare,
direa bacteriilor in lamina propria ~i declan- renale ~i cortieosuprarenale (13).
~area mecanismului inflamatiei, cu elibcrarca Exotoxinele sunt reprezentate prin
de mediatori cclulari cu aqiune vasodilata- enterotoxina care este 0 protein a cu 0 greu-
toare. In acest sens se remarca tate moleculara Intre 90 ~i 110 Kda. Anali-
prostaglandinelc. care prin mecanisme chi- zelc eleetroforetiee au demonstrat 0 sil11ilitu-
mico-enzimatice blocheaza retroresorbtia dine Intre enterotoxin a sall110nelica ~i
sodiului, determinand acumularea de lichide enterotoxina L T de Vibrio eholerae, atat In
in intestin. Clinic, inflamatia ~i acumularea ceca ce prive~te eonfiguratia, cat ~i modul de
de lichid intralumenaL determina accclerarea actiune (68). Aeeasta blocheaza mecanis-
peristaltismului, aparitia crampelor ~i a dia- mele energetice ale celulei gazda ceca ce
reei. De asemenca, fagocitarea conduce la suprimarea retroresorbtiei de N a'
intravacuolara deterl11ina eliberarea endoto- din lurnenul intestinaL
xinei, avand ca rezultat aparitia febrei ~i a Citotoxina prezenta in membrana cito-
eliberarii factorului de necroza tumoraJa plasmei bacteriene este 0 proteina termola-
(TNF) de eatre l11aerofage. bila, cu greutate moleeulara de 56-78 KDa.
Plasl11idele de virulenta, prezente la Eliberarea ei extraeclulara este inhibata de
multe serotipuri de salmonele (typhimllrillm, pH-ul acid ~i de temperaturi ce depa~ese
32 Bali in{ec{iaase ale animaldor • hacterio::e

42°C. Actiunea ei se manifestii prin inhiba- colimicinii, cefalosporine, apramicinii ctc.) :;;i
rea sintezei proteice a celulci gazdii, deter- chimioterapice . (nitrofuran, sulfametazinii,
minand liza acesteia. fluorochinolonii).
Rczistenta salmonelelor la actiunea Utilizarea antibioticelor :;;i
agentilor fizici, chimici :;;i biologici este in chimioterapicelor creeazii cu u:;;urintii tu1pini
general mare. Astfel, temperatura de 60°C rezistente fatii de acestea. Exp licatia feno-
omoarii gennenii din culturi in 12-20 minute, 11lenului constii in existenta factoru1ui
iar temperatura de 100°C in 5-8 minute. Pc plasmidic "R" care se transfera cu u:;;urintii
pii:;;uni, salmonelele se regiisesc :;;idupii 200 de la 0 bacterie la alta prin gene
zile, in fecalele umede de vacii dupii 6-11 extracromozomiale, fenomen cunoscut sub
luni, in biilegarul uscat rezistii pana la 24 numele de "R-infeqie" :;;icare explicii insuc-
luni, in fecale1e de roziitoare 148 zilc, in ce1e cesele din terapie. In10cuirea salmone1elor
de pasiire peste 200 zi1e, iar in solurile bo- sensibi1e cu altele total sau partial rezistente
gate in humus 8-9 1uni. In alimente, in fun- se produce chiar in cursul unei enzootii in
qie de concentratia de sarun :;;i pH. circa 2-3 siiptiimani.
sa1monele1e sunt viabile pana 1a 180 zi1e. In
lapte rezista 2-3 1uni, iar in pu1berea de oua 4 Habitat, epidemiologie
ani. In apele reziduale, bogate in materii 01'- Salmonella constituie genu1 bacterian cu
gamce :;;1 cu temperaturi convenabi1e, cea mai mare raspandire pe scara zoologicii.
sa1monele1e se pot multip1ica. pastrandu-sc o caracteristicii ecologicii deosebitii rezidii in
viabile 2-3 1uni. Aceia:;;i supravietuire 0 au :;;i capacitatea lor de a se mentine in forma
in cadavrele in putrefactie. Congelarea brus- comensalii, in special in continutul intestinal
ca reduce drastic numiirul de salmonele via- sau sub forma de parazit in tesuturi1e :;;i01'-
bile, pana la 90% Insii, ulterior. rata reducerii ganele ce10r mai diverse specii, incepand cu
este mai mica :;;ipot tl regasite :;;idupa 2-3 viermii anelizi, larvelc insectelor, vietuitoare
luni, a:;;a cum se intamplii la puii congelati. cu sange rece, piisiiri :;;isfar:;;ind cu mamife-
pH-ul cuprins intre 6,5-8,2 este optim pentru rele, la capiitul :;;irului aflandu-se omul.
dezvo1tare, iar pH-u1 sub 3,5 nu permitc 0 Vectorii prezenti pretutindeni i:;;i manifesta
supraviquire mai lungii de 6-12 ore. In sucu- potentialul patogen prin generarea unoI' toca-
rile acide, supravietuirea a fost de 6 ore pana re clinice de boalii care apar fie la organ is-
1a 10 zi1e, iar dupii un pH 9, dezvoltarea este 11lulpurtiitor, fie la organis11lele receptive din
inhibatii. Concentratia de NaC1 10% nu per- jur, cu care purtatorul :;;ieli11linatorul vine In
mite cre:;;terea salmonele10r, iar cea de 30% contact direct sau indirect. 0 schemii suges-
Ie omoarii In 7 zile. Siirurile biliare, tivii privind circuitul salmonelelor In natura
dezoxico1atu1 de sodiu ca :;;icolorantii, cum este prezentata de Barzoi (7).
sunt verdele de briliant, crista1ul violet :;;i Rezervoarele naturale principale sunt
fuxina, inhibii moderat sa1mone1ele in raport ani11lalele bolnave sau purtiitoare asimpto-
cu a1te genuri bacteriene, permitand utiliza- matice :;;i omul. Difuzarea multidireqionala
rea acestora ca ingredienti in medii1e de se realizeaza prin furaje, alimente, apele de
culturii selective. suprafata, dejeqii :;;iprin numero:;;ii vectori.
Antisepticele :;;idezinfectantele obi:;;nuite Industrializarea cre:;;terii anima1elor :;;iintro-
sunt foarte active fatii de sa1mone1e. ducerea In furajarea acestora a tainurilor
Sa111lonele1esunt sensibile fatii de multe proteice de origine animalii, contaminate cu
antibiotice (cloramfenicol, tetracicline, neo- salmonele, Intretine in buna masura circuitul
micma, gentamicina, a11l0xicilinii, epidemiologic
Boli produse de germeni din genu! Salmonella 33

ANfu1ALE
SALBATICE
fu1PORT

0\1
"Furaje: "'Procesare:
- Fainuri - came domestica
- oase publica
- maduva industrial a
- De~euri animalierc

ClRCUTCL SADlO:\TLELOR

La acestea se adauga deficienrele In teh- intrerinerea lanrului epidemiologic. Sobola-


nologiile sanitare veterinare incepand cu nii, in cercetarile intrepl'inse in rara noastra,
cre~terea ~i sfar~ind cu vaJorificarea anima- s-au dovedit a fi unul dintre rezervoarele
lelor prin abataj. N umero~i vector~ intercalari princip21le pentru animalele domestice ~i om
in lanrul epidemiologic (insecte, rozatoare, (70, 91). Cainii sunt vectori pentru numeroa-
pasari, camasiere., apele reziduale .din ferme, se serotipuri. Verdq (91) constata ca din
abatoare etc.). constituie verigi importante in dinii capturari in fermele zootehnice,
declan~area unor enzootii de salmoneloza. s- 52,36% au fost purtatori ~i identifica
a demonstrat ca banala musca domestica, nu serotipurile: S. typhimurium, S. choleraesuis,
numai ca vehiculeaza pasiv salmonelele, dar S. enteritidis ~i S. anatum. In epidemiologia
Ie ~i transmite transovarian, iar albinele fac 0 salmonelozei porcului, un rol aparte il joaca
salmoneloza clinica. Gandacul de bucatarie, purtatorii ~i eliminatorii introdu~i in cresca-
furnica, ixodidele, argasidele, pot vehicula ~i toriile indemne (27). Infeqia endemica, in
ele infeqia salmonelica. Broa~tele restoase, special la taurine, in regiunile de coasta din
reptilele ~i pe~tii sunt purtatori de salmonele Germania, este explicata de unii cercetatori
ca ~i porumbeii, vrabiile ~i pescaru~ii. Nu prin structura geologica a solului, 111ajorita-
exista ecosistem in natura in care tea pa~unilor fiind supuse inundariilor. Popa
sal1110nelele sa nu fie prezente. Rozatoarele (67), explica prevalenra crescuta a salmone-
silvatice ~i peridomestice derin supre111ariain lozei taurinelor din Transilvania printr-o
34 Boft'liz(eC!IIJaseale alllillalelor' /;{{Crcrio~e

foea/itate natura/ii. Epidemi%gia sa/mone- cantonandu-se ulterior in sp/ina, pu/mon ;;i


lozei la pore eu extrapolarc ~i la taurine, re- ficat. Aceasta este faza bacteriemiei pasagere
eunoa~te 0 serie de factori care influenteaza in care hemoculturile sunt pozitive. Germe-
evolutia ~i consecintele eeonomiee, aeestea nii nu par sa sc multiplice in sangc datorita
fiind: reeeptivitatea crescuHi sub varsta de 4 puterii bactericide a alexinei ~i:
luni, prezenta in efective a afeqiunilor imunoglobulinelor (in special IgM). Prezenta
extrapulmonare intercurente. in principal cu lor in sange se datore~te multipliearii in
etiologie virala. existenta parazitismului ~i a unele foeare activc ~i dcscarcarii ulterioare a
unei sensibilitati genetice. Malnutritia. avi- acestora in torentul circulator. Germenii
taminozele, dismineralozelc ~i micotoxico- fagoeitati l~l pastreaza intaeta morfo-
zele contribuie ~i ele prin debilitarea orga- fiziologia ~i se multipliea in interiorul celulei
nismului. In afara transmiterii pe orizontala, care i-a inglobat.
se inregistreaza ~i infeqii cu transmitere Prima eonditic ca infeqia salmonelica sa
verticala, transplacentara, in specialla oaie ~i induca boala este ca ingestia de germeni sa
iapa, la care boala se exprima prin avort. fie semni ficati va, in gen~eral de 107_109, dqi
Transmisia verticala este de asemenea 0 ca- investigatii recente (58) admit ca doze in-
racteristica a salmone\ozei pasarilor, data de fectante ~i de 10-102 salmonele viabile.
serotipuri imobile (S gallinarlllll-pll11orlll11) A doua conditie consta in puterca
~i uneori dc serotipuri mobile (S. enteritidis). invaziva a tulpinei. factor ce se coreleaza de
Mai este posibila ~i infectia genitala, prin fapt cu doza infectanta.
aChll montei, la scrotipurile care produc In afara de calea digcstiva, trebuie luata
avort (S abortllsequi ~i S abortllsovis). in considerare ~i infeqia aerogena, demon-
Dinamica epidcmiologica. morbiditatca strata experimentalla porc (8, 91).
~i mortalitatca sunt influentate de specia de Endotoxina eu aqiune pantropa joaca
animale afectata ~i de serotipul infeetant. rolul cel mai important in patogeneza, fiind
responsabila de tenomene de ~oc endotoxic.
Patogeneza Ea este transmisa prin sistemul circulator ~i
Calea obi~nuita de patrunderc a germc- induce leziuni digestive, vasculare ~i cOltico-
nilor in organism este cea digcstiva. Ace~tja suprarenale. Endotoxina interactioneaza cu
travcrseaza stomacul, fiind protejati de aci- plasma ~i leucocitele pentru activarca com-
ditatea locala, fie printr-un tranzit rapid, fic plementului ~i inducerea febrei. Cele mai
prin inglobarea in mas a alimcntara. In intes- multe din accstc efectc sunt mediate prin
tin germenii sc multiplica ~i trec in formatiu- interlcukina I, 0 limfokina produsa de
nile limfoidc. Takeuki (82), utilizand mi- macrofage, stimulate de endotoxina (52).
croscopia cleetronica, demonstreaza ea S. Enterocolita, ca manifestare dominanta
(1phimllrilllll patrundc la nivelul mierovililor se datore~te sintezei sporite de
in jonctiunea intereelulara - zona ocludens. prostaglandina, care stimuleaza activitatca
Pe baza potentialului invaziv, caraeteristic, adenilciclazei ~i ca urmare sc produc impor-
bacteriile invadeaza mucoasa, se multiplica tante dereglari in transportul sodiului ~i clo-
in lamina propia ~i produc boala simptomati- rului hi nive! celular. In acest mod, in intes-
ca. S-a demonstrat de asemenea, ca tin se acumuleaza 0 cantitate mare de lichid
salmonelelc marc ate cu P32, administrate per care ajunge in colon ~i datorita Icziunilor
os la iepure, traverseaza repcdc mucoasa cxistente, acesta nu-~i poate indeplini funqia
intestinala ~i dupa 10 minutc prczenta lor de absorbtie, aparfmd diareea. La uncle
este deteetata in eireulatia sanguina, serotipuri dc salmonele prezenta citotoxinei
Bali produse de gerilleni din genul Salmonella 35

dctermin[l necroza enterocitelor. 1110 difidiri ficat, rinichi, vezica biliara, limfonodurile
cndoteliale ~i tromboze vasculare. viscerale ~i pulmon. Pentru izolare se utili-
Imunitatea fat a de salmonele este medi- zeaza fie medii simple, fic medii de imboga-
ata celular ~i dependenta de imunoglobuline tire, dupa care se fac rcpicaje pe medii se-
netransferabile pc cale placentara. In accst lectivc pentru purificarea culturilor. In sco-
context. imunitatea nou-nascutului este nula. pul idcntificarii, coloniilc suspecte vor fi
Oricc infeqie cu salmonele inducc organ is- pasate pe medii ,:lcciale pentru evidentierca
melor competente imunologic, 0 imunitate proprietatilor biochimice. Dupa incadrarea
specifica de scrotip. Datele experimentale, morfoculturala ~i biochimica in genul Sal-
precum ~i practica vaccinurilor vii. atenuatc. monella, tulpinile tipizatc se insamanteaza
au demonstrat ca intr-un organism imunizat pe medii uzuale solide ~i sunt tipizate scro-
antisalmonelic, macrofagele nu mai permit logic folosindu-sc serurile antisalmonelicc
inmultirea intercelulara a germcnilor. iar fata somaticc (0) de grup ~i flagelare (H), pentru
de CCI aflati extracelular sunt active determinarea serotipului ~i Vi. Se mai practi-
imunoglobulinele ~l complementul (el). ca ~i lizotipia pentru determinari in cadrul
Ambelc mecanisme sunt deosebit de efici- serotipului ~i carc au 0 mare importanta in
ente fata de micile contaminari care sc repe- stabilirea filiatiei surselor de imbolnavire in
ta, asigurfmd 0 imunitatc solida. cazul toxiinfectiilor umanc cu origine ani-
Diagnosticul infeqiilor salmonclicc ne- mala. In accst sens lizotipurile dc S.
eesita obligatoriu ~i un exam en bacteriologic t.1phimlirillll1 ~i S. enteritidis se plaseaza pc
complcx. Acesta estc mai complcx decat in primul loc. Testcle serologice sunt aplicate
alte bactcrioze ~i implica 0 metodologie de de preferinta pe probe reprezentative din
lucm laborioasa, in prezent standardizata cadml unei populatii ~i nu de la un singur
oficial (94). Se urmarqte pe de 0 parte izola- animal. Aplicarea testului de hemoaglutinare
rea ~i identificarea salmonelei incriminate, ~i seroaglutinarc rapida $i lenta dau satisfac-
iar pe de alta parte punerea in evidenta a tie in special la pasari in depistarea purtato-
anticorpilor specifici in semI animalelor. rilor dc salmonele imobile ~i mai putin in
Examenul bacteriologic cu izolarca ~i detectarea salmonelozelor abortigene, unde
identificarea serotipului are cea mai mare numai probcle percchi pot avea 0 valoare
valoare diagnostica. Acesta trebuie efectuata mai ridicata. Pentru un numar de serotipuri
ciit mai repedc dupa mom·tea sau sacrificarea se utilizeaza in scop de diagnostic scrologic,
animalelor. Probele provcnite de la anima- testul ELISA (94). Acesta estc mai putin
Icle bolnavc ~i tratate cu antibiotice nu sunt costisitor, rapid, automatizabil ~i cu un grad
indicatc pentru examcn bacteriologic. Izola- ridicat de specificitate, ceea ce a Iacut sa fie
rea se face de la animalul bolnav (bovine. inclus in sistemul de supravcghere a cresca-
cabaline, porcine) prin hemoculturi, iar de la torilor dc porcine, in unele tari din Europa
cadavre, din sfmge, miiduva osoasa, splina, (Danemarca, Franta) (26).

211. SALMONELOZA TAURINELOR

Infeqia salmonclica cu manifestare clini- Etiologie


ca se inrcgistreaza la viteii de peste 0 luna, Salmoneloza primara la taurine este pro-
exceptional la varsta de peste 0 luna, excep- dusa de un numar restrans de serotipuri: S.
tionalla varsta de 1-2 saptamani ~i cu 0 frec- t.1phill1l1riull1, S. dublin, S. enteritidis, S.
vema redusa la taurinele adulte.
36 Boli illfecTioase ale allimale/or • bacterioze

rostok, S. saint-paul ~i foane rar de S. Trebuie subliniat rolul predispozant al priva-


bovismorbzficans. rii de colostm Sensibilitatea nou-nascutului
S-a constatat ca serotipul S. dublin este este in corelaJ:ie cu lipsa unui sistem de apa-
eel mai adaptat la taurine, care devin purHl- rare specifica, organismul sau fiind incapabil
toare de lunga durata sau chiar pentru intrea- de a elabora imunoglobuline. Rezistenta la
ga viata. Totodata s-a stabilit ca acest serotip infeqia salmonelica depinde de imunizarea
are virulenta crescut'i ~i in consecinta ten- mamei ~i de ingesta corecta a colostrului de
dinta ridicata la infectii generalizate. catre vite1, in primele ore de viata. Factorii
Recent s-a descris infectia salmonelica la favorizanti impOlianti care intervin in infec-
taurine cu S. (1phimurium fag DT l04 cu 0 tia salmonelica sunt legati de igiena mulsului
larga raspandire in Europa, SUA ~i Canada ~i de conditiile existente in ferma privind
~i cu impact major in declan~area unor to xi- alaptarea viteilor. Salmonelele ajung in lap-
infeqii la om cu evolutie grava, datorate ~l tele care se administreaza cu intarziere de
multirezistentei tulpinei la antibiotice ~i cateva ore ~i care este pastrat la 0 temperatu-
chimioterapice. ra favorabila, unde bacteriile se multiplica,
La sacrificarile normale in abator s-au declan~and infectia. Utilizarea nerationala in
izolat de la taurinele adulte S. (1phimuriul11, primcle zile de viata a antibioticelor, pentru
S. dublin, S. enteritidis care sunt in principal combaterea unor enterite cu componenta
incriminate in izbucnirile enzootice, dar ~i S. colibacilara, conduce la selectarea tulpinilor
infan tis, S. oranienburg, S. aberden, S. de Salmonella rezistente, prin transferul
minesota, S. havana, S. gyve. S. neHport ~i factorului "R" de la colibacili. Infectia se
altele neimplicate in manifestari clinice. mai poate realiza prin vehicularea ei de ~o-
bolani, care infecteaza furajele concentrate,
Caractere epidemiologice administrate in hrana viJ:eilor (89) ~i excePti-
Incidenta salmonelozei la taurine difera onal prin ingrijitorii purtatori de germeni. In
da la 0 tara la alta ~i de la 0 zona la alta, in Danemarca, incidenta salmonelozei de graj d
funqie de 0 serie de factori ecologici. Pentru detine 12-15% din cazuri, restul aparand la
tara noastra se considera ca incidenta bolii pa~une. Un rolul important in infectie este
este mai ridicata in Transilvania (67). Tauri- legat de administrarea dej ectiilor lichide
nele adulte sunt exceptional afectate, insa pot contaminate, la fertilizarea pa~unilor.
fi purtatoare ~i excretoare de germeni. Re-
zistenta la infectia salmonelica a rumegatoa- Patogeneza se incadreaza in limitele
relor adulte s-a demonstrat ca se datore~te descrise in partea generala, cu unele parti-
lichidului rumina 1 care contine factori inhi- cularitati dependente de anatomofiziologia
bitori pentru Salmonella (19) ~i care lipsesc speciei. Taurinele poseda un aparat digestiv
la vitelul nou-nascut. complex, format din patru compartimente
Eliminarea salmonelelor se poate face ~i din care numai unul singur este functional la
prin lapte, sau acesta poate fi contaminat na~tere (abomasum). Ulterior sc dezvolta ~i
prin fecale care murdaresc mamelele, con- celelalte compartimente (rumcnul, reteaua ~i
stituind ~i sursa toxiinfectiilor umane. Lap- foiosul), modelarea intregului complex gas-
tele infectat poate fi consumat de vitei, situ- tric incepand cu a treia saptamana de viata,
atie in care, sta la originea unor imbolnaviri. cand incepe ~i rumegarea. Dintrc toate com-
De fapt vitelul este categoria cea mai afec- partimentele complexului gastric, rumenul
tata. Infectia se realizeaza pe cale digestiva, joaca ralul eel mai important in fiziologia
pulmonara ~i exceptional pe cale ombilicala. digestiei, la care participa microsimbionti
Boli produse de germelli din genu! Salmonella 37

constituiti din foarte multe specii de bacterii, cale apoase, fetide, uneori mucohcmoragice,
levuri ~i protozoare. Tocmai aceasta mi- deshidratare rapida cu emacierea maselor
croflora ~i microfauna, prin activitatea enzi- musculare, urina acida cu continut mare in
matica asupra substratului ali11lentar albumina, iar la unii vitei cu tulburari ner-
endoruminal. pune in libertate 0 seric de voase, incoordonare in mers, rigiditatea ga-
produ~i, in special acizi gra~i volatili (acetic, tului ~i capului ~i uneori convulsii. Moartea
lactic, propionic, butiric), care aqioneaza se produce dupa 0 evolutie de 5-10 zile la
asupra salmonelelor ingeratc ~i obligate sa 30-40% din cazuri. La restul animalelor im-
stationeze in accst compartiment. De aseme- bolnavite, boala trece sub forma cronic a sau
nea. flora ru11linala care colonizeaza tractu- acestea se pot vindeca.
suI digestiv joaca ~i rolul de "excludere Diagnosticul ~i intervcntia precoce redu-
competitiva", nepcr11litfmd aderarea ce pierderile pana la 5-10%.
sal11l0nclelor la cnterocite. Acest concept a Forma cronicii pulmollarii se intalne~te
fost introdus de cercetatorii anglo-saxoni la viteii de 1-6 luni ~i evolueaza cu
(36,39,93). care i-au demonstrat viabilitatca simptomc respiratorii (tuse dureroasa, pozitie
practica la pasari. Dc fapt, sucul ruminal in ortopnciea, jetaj mucopurulent). De obicei
totalitatea Iui este considerat ca un probiotic aceasta forma evolutiva este consecutiva
complcx (1), ceea ce face ca patogeneza formei acute. Febra arc un caracter remitcnt.
salmonelozei la poligastrice sa fie marcata Unii vitei pot face poliartrite, cu localizari
de aceasta particularitate. In ceca ce prive~te predilecte la jaret ~i genunchi. Forma pul-
raspandirea salmonelelor in organism ~i mo- monara. poate dura cateva saptamani ~i se
dul intim de aqiune al acestora prin endo- ~i termina letal in proportie ridicata. In timp
exotoxinele elaborate, se inscrie in cadrul pot sa apara suprainfectii en streptococi ~i
general enuntal. Remarcam posibilitatea ca corinebacterii care complica evolutia bolii.
in cazul infectiei taurine lor gestante sau pe Forma avortatii se intiilne~te mai ales la
cale genitala. salmonelele sa se localizeze in viteii intarcati ~i se exprima prin tulburari
uterul gestant ~i sa produca avorl. Artropati- digestivc sau pulmonare discrete, uncori prin
ile, inregistrate ca 0 complicatie in infcqiile artrite cu vindecare clinica in ciiteva zilc.
cu evolutie cronica, au 0 patogeneza com- Animalele trecute prin boala raman purtatoa-
plexa, explicata prin mecanisme autoimune, re ~i excretoare de salmonele.
care au la baza un LPS modificat ~i eliberat La taurinele aduIte boala evolueaza
lent sub aqiunea fagocitelor ~i/sau prin in- acut san cronic, ca enterita salmonelicii cu
terventia proteinelor de ~oc termic din mem- simptomatologie in general asemanatoare
brana bacteriana. celei descrise la vitei. Unele simptome parti-
culare pot fi hipo sau agalaxia, avorturile
TablouI clinic recunoa~te doua posibi- tardive ~i mamitele. Imbolnavirile apar in
litati de exprimare. in funqie de varsta. conditii dc rezistenta scazuta, sub influenta
La viteL dupa 0 incubatie de cateva zile, un or factori favorizanti, cum sunt ploile reci,
boala se manifesta sub 0 formii supraacutii caldurile toridc, transporturile epuizante,
septicemicii, cu debut brusc, hipercmie (41- trecerea brusca de la un regim alimentar la
42°C), anorexie, inapetenta, tahicardie, ta- altul ~i in specialla scoaterea la pa~une.
hipnee, decubit, coma ~i exitus. Forma acu- Infectia salmonelica poate apare secun-
tii septicemicii (intestinaHi) prezinta dar, in cazurile de reticulita ~i pcricardita
simptomele descrise anterior la care, dupa traumatic a, metrita sau invazie parazitara
una sau doua zile se adauga diareea, cu fe- masiva.
38 Boli infecfioase ale allillialelor • hacterio~e

Tabloul morfopatologic to ate cazurile. Acesta urmare~te izolarea ~i


La vitei atrage atentia gastraenterita identificarca serotipului de Salmonella im-
hemoragica, mucoasa chiagului ~i jejunului plicat in procesul infeqios, conform standar-
fiind infiltrata ~i prezentfmd hemoragii delor oficialc (94). Animalele clinic sanatoa-
punctiformc sau sufuziuni, uncori continutul se dar purtatoarc dc Salmonella din fermele
intestinal fiind hcmoragic. Limtonodurile contaminate pot fi depistate prin examen
mezenterice afercntc sunt hipcrplaziate ~i serologic (RAL), titrul aglutinat pozitiv, fi-
hemoragice. Hipcrplazia splcnica ajunge ind considcrat III 00. In unitatilc contami-
pana la 5-6 ori volumul normal ~i este inso- nate, titrul maxim dc S. (1phi/11uriu/11 poate
Wa de 0 consistenta crescuta, iar in masa ei, ajunge la 1/640, iar in infeqia cu S. dublin la
pe scqiune, pot fi relevate focarc necratice 111280, in timp ce pentru celc indemne tirtul
cenu~ii galbui sau hiperplazii foliculare ce- pentru ambe1e sercotipuri nu depa~e~te 1/80.
nu~ii-albicioase. Morfopatologia salmonelo- Un dezavantaj al acestei metode il reprezinta
zelor este considerata de Paul (64) ca 0 ade- faphll ca anticorpii aglutinati nu pot fi pu~i
varata reticuloendotelioza bacteriana. Fica- in evidenta deci'tt dupa 3 saptamani de la
tul, moderat hipertrofic, pc un fond distrofic infeqie.
prezinta numcroase tocare miliare, izolate Diagnosticul dzj'eren{ial se face fata de
sau grupatc, cenu~ii galbui sau albicioase. colibaciloza care apare in prima saptamana
Pulmonul prezinta 0 gama larga de leziuni de viata, fata de coccidioza, diagnosticabila
pomind de la congestie, edem, sufuziuni prin exam en ovocoproscopic ~i fata de for-
subpleurale in formcle cranice. Pleureziile ~i mele pulmonare (pasteureloza, streptococie
pericarditcle fibrinoase, cranice, insotesc etc.) cand hotarator estc examenul bacterio-
uneori procesul inflamator pulmonar. Intes- logic.
tinul cstc sediul unci inflamatii catarale cro- Prognosticul cste gray in forma septicc-
nice. Pleurcziile ~i pericarditele fibrinoase, mica ~i rezervat in celclalte forme, avand in
cranice, insotesc uncori procesul inflamator vederc 0 rata a mortalitatii ridicata ~i obliga-
pulmonar. Intestinul este sediul unei infla- tivitatea confiscarii carcaselor in cazul sacri-
matii catarale cronice, manifestata prin in- ficarilor de necesitate.
gro~area peretelui ca urmare a hiperplaziei
foliculilor limfoizi ~i a corionului mucoasei. Profilaxie ~i combatere
Miocardoza ~i sufuziunile subepicardice ~i Metoda cea mai eficienta de profilaxie a
subendocardice pot complcta tabloul de dia- salmone1ozei viteilor 0 constituic aplicarca
teza hemoragica. La examenul histopatologic unor masuri sanitar veterinarc corecte, axate
se pot evidentia uneori meningoenccfalite pe asigurarea conditiilor optime dc zooigiena
hemoragice sau fibrinopurulente de intensi- ~i alimentatic. Matemitatea, dc preferinta
tate variabila (64). Articulatii1e pot fi sediul izolata, va fi intretinuta intr-o stare de igicna
unor inflamatii fibrinoase sau edeme riguroasa, dupa fie care vaca intern at a
periarticulare. efectuandu-se dezinfectii. La ratare se va
asigura toaleta cordonului ombilical ~i
Diagnostic colostrarea in primele ore de viata a nou-
Manifestarile clinice, coroboratc cu da- nascutului. Colostrarea vitelului va fi moni-
tele epidcmiologicc ~i cu tabloul torizata in continuare, aceasta reprezentand
morfopatologic permit suspicionarea diag- unica sursa de imunoglobuline ~i singura
nosticului de salmoneloza. Pcntru confirma- arma dcfensiva in lupta antiinfcC}ioasa.
re, examenul bacteriologic este obligatoriu in
Boli produse de germcni din genu! Salmonella 39

In profilactoriu. unde viteii VOl' fi transfe- Iacuta ~i profilactic. Durata maxima a trata-
rati dupa fatarc. se va veghca la respectarea mentclor antiinfcqioase nu trebuic sa dcpa-
normelor zoosanitarc, urmarindu-se ~i 0 ]oti- ~easca 5 zile, pentru a evita instalarca rezis-
zare cat mai omogena a acestora. Igicna ada- tentei ~i/sau aparitia unor complicatii enteri-
parii constituie una din comportamentele ce micotice.
majore ale profilaxiei nespccifice in salmo- Tratamentul simptomatic urmare~tc res-
neloza. cunoscuta tiind calea digcstiva de tabilirea homcostaziei prin administrarea dc
infeqie. Ustensi1e1e fo1osite 1a adaparc (bi- ser fiziologic sau solutii de electroliti
beroane. galeti) vor fi spalate ~i dczinfectate (ionoser, rehidravit, rehidrasol) i.v., i.p., sau
dupa fiecare intrebuin\arc. In acela~i context S.C .. Diareea poate fi combatuta prin admi-
nu este lipsit de importanta controlul nistrarea salicilatului de bismut, decoctului
coprobactcriologic al ingrijitorilor pentru dc orez sau a produsului farmaceutic
depistarea unor evcnhla1i purtatori ~i elimi- Imodium, relativ recent introdus in tcrapie ~i
natori de sa1monele. Sc va evita trecerea care continc clorhidrat de loperamid, un
brusca de 1a un rcgim alimental' la altul. antidiarcic remarcabil care se leaga dc re-
FcrInele trebuie imprejmuitc. cu restriqii ceprorul opiaceu din peretele intestinal, inhi-
pentru circulatia cClinilor vagabonzi ~i, in band eliberarea de acetilcolina ~i
funqie de necesitatc. sc fac deratizari. prostaglandine, redud'md astfe! peristaltis-
In afara masurilor prescrise anterior ~i ca- mul intestinal.
re sunt valabile ~i obligatorii in toate efecti- Terapia dc sustincrc poate fi completata
vele de taurine considcrate indemne, in toca- cu ronice gcnerale ~i cardiacc (cofeina,
rele dc boala se procedeaza ~i 1a tratamentul pcntetrazol), glucoza ~i vitamine A, D3, C, E,
anima]elor bo1navc. 0 prima operatic este K.
trierea ~i separarea animalelor cu semne cli- In profilaxia specifica se pot utiliza vac-
nice ~i aplicarca unui tratament antiinfeqios. cinuri inactivatc sau vaccinuri vii din tulpini
simptomatic ~i dietetic. atenuate.
TrarClmentll! Clntiinfecfios se bazeaza pc In tara no astra au fost produse doua vari-
utilizarea antibiotice1or ~i chimioterapicelor. ante de vaccinuri inactivate: vaccin acetonat
E de preferat ca alegerea produsului sa fie contra salmonclozei ~i colibacilozei taurine-
Iacuta pc baza antibiogramei. Pana la aflarea lor ~i vaccinul acetonat tribacterian. contra
rezultatului acesteia, sc va administra un salmonelozei, colibacilozei ~i pasteurelozei.
antibiotic cu spectru larg, activ fata dc Gram In Gcrmania s-a comercializat un vaccin
ncgativi. Sunt preferabile mcdicamentele viu ("Bovisaloral"-Dessau) obtinut dintr-o
carc sc administreaza parenteral sau oral, dar mutanta dubla dc S. dublin, gcnetic stabiE
care se absorb in circulatia generala. In zata ~i nevirulenta pentru vitc1. Doza dc 5 ml
practica sunt tolosite: neomicina, ampicilina, administrata per os asigura 0 imunitate dc 6
tetraciclina. gentamicina, ccfalosporina, luni. In situatia unor imbolnaviri ulterioare,
colimicina., apramicina, sulfametazina, sul- viteii nu sunt afcctati sub raportul randa-
famidc combinate cu trimethoprim, mentului economic (57). In Anglia sunt folo-
florochinolona, cnrofloxacin ~i alte produse site de asemenea vaccinuri vii atenuate din
mai noi. Se mai pot utiliza ~i produse medi- tulpini de S. typhimurium Ji S. dublin cu bu-
camentoasc comerciale preparate dupa for- ne rezultate.
mulc magistra1e (bacterisin, enterosin,
aprasin, etc.) ~i a caror administrare poate fi
40 Boli infecfioase ale anima/elor • hacteria::e

2.12 SALMONELOZELE OVINELOR

Ovinele ~i mai putin caprinele fac douii avortul salmonclic, in functie de tropismul
tipuri de infeqii cu germeni din genul Sal- serotipurilor implicate in procesul infeqios.
monella: gastroenterocolita salmonelicii ~i

2.l.2.l. GASTROENTEROCOLITA SALMONELICA

Gastroenterocolita salmonclica apare de micotica sau aciditatc crcscute. Un factor de


obicei sub forma de enzootii la mieii nou- rise important in declan~area bolii il reprc-
nascuti ~i exceptionalla ovinele adulte. S-au zinta infcstatiilc parazitarc masive, in special
semnalat imbolnaviri ~i la iezi. cca cu tenii, cfmd morbiditatea poate ajunge
la 25%.
Etiologie
In declan~area gastroenterocoJitei s-au Tabloul clinic
pus in evidenta frec.vent serotipurile: Dupa 0 incubatie de 3-5 zile, apar mani-
tvphilllurium,
. !enteritidis, dublin ~i cu totul fcstarile clinice cxprimate prin hipcrtermic
exceptional 'c;hoieraesliis ~i Plillorum- (40-41 cC), inapetenta, stare depresivii Inso-
gallinarlllll. In tara noastrii, Mihaiescu in titii de diaree cu fecale lichide, fetide, uncori
1967 semnaleazii infectii la ovine cu mucohemoragice. La unii miei pot apiirea ~i
salmonele din grupul D; alti autori descriu manifestari de bronhopneumonie, care com-
imbolniiviri la iezii de ciiprioara cu S. plica procesul infeqios. Diareea produce 0
enteritidis. De la ovine s-au mai izolat S. deshidratare aecentuata, cu alterarea profun-
injantis ~i S. agona (18), insa Tara manifes- dii a tuturor functiilor vitale, moartea survc-
tiiri morbide corespunziitoare. nind dupa 2-5 zile, mai rar dupa 7-14 zile.
Vindecarea estc urmata de 0 convalescenta
Caractere epidemiologice lungii.
Boala se manifestii de obicei enzootic la
miei, oile fiind exceptional afectate. Surselc Tabloul morfopatologic releva lezi-
de infeqie sunt reprczentate de ovinele uni de abomazita ~i enterita hemoragica di-
adulte, clinic sanatoasc, purtatoare ~i elimi- fuzii sau hemoragiconecroticii, cu continut
natoarc dc gcrmeni, de furajele ~i apa con- intestinal uneori u~or hemoragic.
taminate, de rozatoarc. Experimental s-a Limfonodurile mezenterice sunt hipertrofiate
dovedit di micii supu~i unci infometiiri de 24 ~i congestionate. Ficatul prezintii
orc sunt mai sensibili la infeqia cu S. microfocare de necroza sau proliferiiri
typhimuriu/11 ~i S. enteritidis. Izbucnirile limforeticulare. Vezica biliarii poate fi
enzootice apar spontan, de obicei in sezonul edematiata, iar la nivelul seroaselor sunt prc-
ciilduros, ca urmare a stresului produs de zente hemoragii. Uneori se Inregistreazii ~i
neasigurarea ritmicii a furajelor, supraaglo- bronhopneumonii predominant in lobii ante-
merare, lipsa sau insuficienta apei ~i a su- non
praincalzirii. Castrarea berbecutilor poate
declan~a cnzootii cu morbiditate ~i mortali- Diagnostic
tate ridicate. Exceptional boala poatc sa apa- Datele epidemiologice ~i clinice com-
rii ~i iama, ca urmare a consumarii de furajc pletate cu tabloul morfopatologic permit
inghctate, in special siloz cu Inciircaturii suspicionarea diagnosticului de salmonelozii
Boli prodllse de germeni din genII! Salmonella 41

Insa numai examenul bacteriologic este deci- Imbolnavirca ~i la Imbunatatirea conditiilor


siv. In efectivul afectat sc poate recurge ~i la de alimentatie ~i igiena. Animalele bolnave
un examen serologic (RAL) vizi'md decelarea se izoleaza ~i se supun tratamentului cu anti-
animalelor purtatoare ~i aplicarea unei terapii biotice sau chimioterapice, alegandu-se pro-
de grup. Diagnosticlil diferen{ial se face fat a dusul dovedit activ fat a de tulpina de Salmo-
de dizenteria anaeroM a mieiloL la care nella izolata. Acela~i produs, in doza profi-
evolutia ~i simptomatologia sunt mai grave lactica, se poatc folosi in tratamentul de ma-
~i fata de coccidioza in care enterita are un sa.
caracter net hcmoragic, iar prin examen co- In ceea ce prive~te imulloprofilaxia spe-
pro-ovoscopic se evidentiaza oochi~tii. cificc/, lucrari rccente au demonstrat valoarea
Prognosticul estc in general rezen·at. imunizarii pasive prin colostru a 111ieilor
proveniti de la mame vaccinate cu 0 hllpina
Profilaxie ~i combatere vie, atenuata de S typhimurium.
Masurile de profilaxie se rcfera la Inlatu-
rarea factorilor stresanti care au favorizat

21.22 AVORTUL SAL.\IO~ELIC AL OlLaR

Boala a fost semnalata prima data in Antisepticele obi~nuite ~i temperatura ri-


Germania de Schermer ~i Erlich in 192.1. dicata 0 distrug, insa rezista pana la 12 luni
apoi de U:sburies in 1933 in Franta. intr-o in solurile umede ~i 16 luni in cele uscate.
enzootic avand ca sursa de infectie oi im-
p011ate. Ulterior, avortul samonelic a fost Caractere epidemiologice
diagnosticat in numeroase tari, printre care ~i Boala are un caracter enzootic, fara ten-
in Romania, de Suhaci ~i Isopescu in 1936. dinta dc difuzare in afara focarului, evoluand
Infcqia estc produsa de SaborTlisovis ~i ca infeqie unica sau asociata cu alte entitati
este cea mai importanta salmoneloza a ovi- abortigene ca: chlamidioza,
nclor, manifestata clinic prin avort ~i imbol- campilobacterioza, sau cu unele boli meta-
naviri perinatale la miei cu implicatii eco- bolice, cum este cetonemia de gestatie (90).
nomice grave in fermele cu deficiente in Incidenta avorturilor variaza intre 10-
tehnologiile de cre~tere ~i exploatare. 50%, iar morbiditatea pcrinatala la miei
In Australia s-au descris avorturi poate ajunge la 25%. De regula, odata cu
enzootice la oaie produse ~i de S. inceperea masiva a ratarilor avorhlrile ince-
t)philllllrilim. teaza, de~i din lichidele ~i invclitorile fetale
de la oile care fata normal sc pot izola uneori
Etiologie salmonele. Factorii favorizanti care diminua
S abOrTlisovis prezinta un tropism remar- rezistenta ovinelor gestante sunt conditiile
cabil pcntru uterul oilor gestante. Bacteria improprii de intretinere, frigul, umezeala,
poate fi izolata ~i de la oile saniitoase din alimentatia parcimonioasa ~i dezechilibrata.
fecale, limfonoduriJe mezenterice, uneori din Lipsa unor spatii organizatc de ratare favori-
splina ~i vezica biliara. Este put in patogena zeaza raspandirea infeqiei in efective, intru-
pentru animalele de laborator, putand provo- cat, in timpul avorturilor ~i dupa avort, oile
ca avort la iepuroaicele gestante ~i septice- elimina 0 cantitate enorma de germeni, un
mie la caprine. Nu este implicata In toxiin- timp indelungat. Vehicularea infeqiei in
feqiile alimentare la 0~11. teritoriu se realizeaza prin introducerea in
42 Boli illleel/oase ale allima/e/o}' • bacter!o;:e

fermele indemne dc ovine purtatoare ~i eli- saptam,lni. contaminarea racandu-se din me-
minatoare de gcrmcni, sau prin bcrbeci de diul cxterior. La acc~tia, boala se l1lanifesta
reproduqie, dc~i avortul salmonelic al oilor acut cu enterita, febra, dispnee, tahicardic,
nu este 0 boala vcnerica. moartca survcnind dupa cateva zilc de evo-
lutie. In aceasta situatie, pierderilc la mici
Patogeneza avortului salmonclic nu pot ajunge la 25%.
este abordata in literatura de specialitate se-
parat de celelalte entitati nosologicc cu etio- Tabloul morfopatologic
logie salmonelica. Se cunoa~tc faptul ca in- Placenta este edcl1latiata, cu numeroase
fcqia are loc pe cale digestiva ~i ca bacteriile focare necrotice cotiledonare. Avortonii pre-
urmcaza un traseu dcterminat, cu cantonari zinta leziunilc comune infeqiilor abortigenc,
in organcle bogatc in componenta infiltratii cdcmatoase ale teslltului conjunctiv
rcticulocndoteliala. Tropismul pcntru uterul subcutanat ~i muscular, epan~amentc
gestant cstc 0 caracteristica as. abortllso\'is, serohemoragice in cavitati, splenita
inca neelucidata. Mecanismul producerii hipcrplastica, uneari cu hcmoragii
avortului este insa explicabil prin capacitatea subcapsularc ~i prezenta unui lichid tulburc
de multiplicarc ~i invadarc a uterului gestant in abomasum. La miei se intalncsc leziuni de
~i implicit. a producerii de cndo- ~i exotoxi- septicemie, manifestate pnn hcmaragii
nc. Estc foarte posibil ca, in special endoto- punctiforme ~i sufuziuni pe seroasc, cpi- ~i
xina, pnn elibcrarea de mcdiatori endocardicc. enterita catarala, reaqii
vasoparalitici, factori de coagularc limfonodulare, hiperplazie splenica ~i hemo-
intravasculara ~i T.N.F. (Tumor :-Jccrosis ragii subpleurale. La oile moarte dupa avort
Factor) sa joace rolul principal in dcclan~a- sc intalne~te ~i endo-, pcri- ~i parametrita.
rea avortului.
Diagnostic
Tabloul clinic Avortul salmonelic al oilor of era putinc
A vortul salmonelic aparc catre sfi\r~itul elemente dc difercnticre fat a de alte avorturi
lunii a patra ~iexceptional in luna a doua sau infeqioase (campilobacterian, chlamidian
a treia, fiind precedat de semnc prodromice: sau listcric). 0 semnificatie diagnostica se
nelini~te, edcm al vulvei ~i uneori a l1lamelei, poate acorda incidcntei crescute a evolutiei
scurgeri vaginalc sangvinolentc, hipertermie mai grave a avorturilor, precum ~i imbolna-
~i foarte rar diaree. Avortul nu int1uenteaza virii nou-nascutilor cu simptomatologie di-
l1lult stare a generala a oilor, majoritatca gestiva. Examenul de laborator este singurul
reracfmdu-se complet intr-o saptamana ~i in masura sa stabileasca natura salmonelica a
numai la un procent redus se pot inregistra avortului, in care scop sc vor cxpedia avor-
retentii placentare, endometrite ~i excePtio- toni ~i pIacente recoltate imediat dupa expul-
nal, septicemii mortale. Se inregistreaza ~i zare. Insamantarile din organele avartonului
ratari premature de miei debili, neviabili, ~i uneori din placenta pot duce la izolarea in
care in 3-10 zile contracteaza infeqia cultura pura a S. abortusovis.
salmonelica, manifestata cu diarce, febra, Diagnosticul de efectiv se poate face prin
dispnec ~i care, dupa 0 evolutie de cateva reactia de seroaglutinare lenta (RAL). In
zile se termina cu moartea. Dneori, datorita semI oilor avortate, anticorpii aglutinanti
conditiilor precare de igiena ~i aglomeratiei apar la 10 zile de la expulzarea ratului ~i pot
din saivane se pot imbolnavi ~i mieii nascuti ajunge la titmri maxime de peste 1110.000,
normal, binc dezvoltati ~i in varsta de doua persista~d 2-3 luni dupa avort, insa cu mari
Boli pl'Oduse dc genllclli dill gellu! Salmonella 43

fluctuatii individuak. Reactia se considerii mitent cu aceste miisuri se vor inliihlra facto-
pozitivii la titrul de 1/100. Reccnt (34) s-au rii favorizanti in declan~area bolii,
preparat cu S. abortusovis, antigen H ~i anti- organizandu-se spa\ii de ratare speciale, in
ser cu valori ridicate, pentnl diagnosticul care condi\iile de igienii trebuie permanent
serologic in efectiYe. supravegheate.
Prognosticulla oile care au avortat este In efectivele contaminate sau cu antecc-
favorabil, insa in cazurile aparitiei tulbura- dente, se aplicii protllaxia specifica. In tara
rilor digestive, atat la miei, cat ~i la oi. acesta noastra se produce un vaccin inactivat
este rezervat sau gray. (Salmovin), care se folosqte pentru preveni-
rea ~i combaterea avortului, a H\tarilor de
Profilaxie ~i combatere produ~i neviabili ~i a mortalita\ii la miei. Se
recomanda utilizarea ILli de necesitate In fo-
In focal'. cea mai importanta masura eon-
sta in supravegherea stricta a efectivul ui cu car. simultan cu tratamentele profilactice cu
izolarea oilor care au a\'ortat, colectarea antibiotice. Vaccinarea se efectueaza in pri-
avortonilor ~i im'elitorilol'. distrugerea lor. de melc trei luni de gestatie, pe eale s.c. in doua
preferat prin incinerare ~i dezintccria saiva- reprize, la interval de 21 zilc. In fermcle In
care avorh11 salmonelic evolueaza endemic
nului. Oile care prezinta retentii plaeentare ~i
metrite consecutive, pot tl tratate parenteral se recomandii ~i vaceinarea mioarelor.
~i local eu antibiotiee ~i chimioterapice acti- In unele tari se folosesc, cu rezultate bu-
Ye. 1\lieii bolna\i se pot trata cu antibioticele ne. vaccinurile vii din tulpini atcnuate (94).
reeomandate de antibiograma. Oilor In ges- In Franta. Pardon in 1979 obtine 0 tulpina de
S. aborwsovis R6, stabilizata genetic, rea1i-
tatie a\'ansata. cu iminenta de a\ort. Ii se pot
administra in furaje timp de 3-) zile. zand un vaccin viu care, inoculat S.C., pcr-
oxitetraciclina in doze profilactice, produsul sista la locul inocularii, inducand un raspuns
avand eficacitate ~i In eventualele asociatii imuno intens ~i protectiv.
eu Chlamydia sau Campylobacter. Conco-

2n. SALMO~ELOZELE CABALINELOR

Se manifesta in doua modalitiiti diferite denumirea de salmoneloza franca. fie sub 0


fie sub forma unei infectii gencralizatc, de forma abortigena, denumita~i avortul
tip septicemic sau enteric, eunoscuta ~i sub salmonclic al icpelor.

2.131 SALMONELOZA FRAl\'C..\ A CABALlNELOR

Salmoneloza franca ecvina este produsii anatllm, dublin ~i altele. In tara noastrii Popa
de un numar rclativ mare de serotipuri de raporteazii izolarea din infectiile salmonelice
Salmonella ~i afecteaza eevinele de orice la ecvine S. typhimurium ~i S. enteritidis, iar
varsta, cu 0 incidenta mai ridicata la manji. recent, Barza (6) comunicii izolarea S.
abortllsequi 1a manjii de 1-7 zile ~i
Etiologie salmonele din grupele B ~i D la manjii de
:ililt
In etiologia acestei entita\i sunt incrimi- 20-60 zile. In SUA s-au izolat de la cai 40
nate ca avand 0 incidentii crescutii serotipuri de salmonele din care t)1Jlzimurium
serotipurile: tlphimurium, enreritidis, derby, 66.3%, enteritidis 9,6%, neHport S,16%,
bovismorbijicans, choieraesllis, nel\port, heidelberg 4,89%, iar in Anglia, Gibbson
44 Bali illfectioase ale allimalelor • haeleriace

(35) izoleaza t)phitnllriutn 73,43%, unnati poate complica cu procese


de heidelberg ~i altele. Recent (38), Intr-un nccroticopurulentc (artrite, tenosinovite).
studiu efectuat 'in SUA pc cab aline spitali-
zate Intre 1992-1996 s-a constatat ca cele Tabloul morfopatologic
mai multe dintre acestea eliminau S. kre(eld In evoluliile scpticemice ~i acute se con-
~i S. t1phimllrilltn. La examenul bacteriolo- stata hemoragii pe seroase, splina
gic efectuat de House In 1999 (37) pe 100 hiperplaziata ~i de consistenta crescuta, cu
cadavre de cabaline adulte ~i doi mfmji, nu- hemoragii subcapsulare. Uneori pot sa apara
mai la ace~tia din urma s-a izolat S. pcte~ii pe cndocard ~i hemoragii punctiforme
(vphmllrilltn din limfonodurile mezenterice. In corticala renal a, suprarenala ~i meninge.
La manji se pot Intiilni ~i leziuni de bron-
Caracterele epidemiologice sunt hopneumonie lobara bilateraJa.
condilionate de cxistenla unor factori de risc Limfonodurilc mezenterice sunt hipertrofia-
reprezentati de alte afeqiuni neinfectioase, te. edematiate ~i adesea hemoragice, iar me-
intercurente, debilitante, efortul Indelungat, zenterul adiacent prczinta multiple sufuziuni.
transportul la distante mari. infometarea, Leziunile cele mai importante sunt localizate
anestezia ~i operatiile chirurgicale. Se admite la niveluJ tractusului gastrointestinal ~i con-
ca In aceste cazuri infeqia este endogena. stau intr-o enterocolita congestiv-hemoragica
Boala arc 0 evolutie sporadica. rar enzootidi In evolutiile acute ~i diftcronccrotidi In cele
~i afectcaza de obicci animalcle tinere, de 6- cromce.
18 luni. De la unele cabaline care au pre- Modificarile histopatologice sunt deli-
zentat colici se pot izola salmonele. mitate de regula la intestin. In funqic de
durata, enterita poate fi hemoragica,
Tabloul clinic necroticii sau difteroida, In toate formele
Boala se manifesta supraacut, acut, infiltratuJ Jeucocitar fiind dominat de mo-
cronic ~i asimptomatic. Septicemia survine nonuclcare. Necroza superficiaJa a mucoasei
adesea la manjii dc 1-6 luni care sunt la pa- se poate extindc pe suprafele mari ~i stratul
~une impreuna cu mamele. AnimalcJe afec- de exsudat fibrinoceJular poate acopcri mu-
tate prezinta brusc 0 stare tifica, diaree seve- coasa necrozata. In capiJareJe Jaminei pro-
ra cu fecale apoasc, verzui, uneori cu strii pria sunt prezen\i adesea trombi fibrino~i In
mucohemoragice, hipertermie, tahicardic, pat'alel cu 0 congestie a vaseJor submucoasei
tahipnee ~i dupa 0 evolutie de 2-3 zile mor. ~i edem.
Unii manji pot prezenta simptome dc bron-
hopneumonie, pielonefrite, meningoencefa- Diagnosticul se stabilc~te exc\usiv prin
lite ~i poliartrite. Enterita salmonelidi se examen bacteriologic.
poate Intalni ~i la caii varstnici, supu~i un or Prognosticul este gray In formele acute
factori de stres. La ace~tia evoJutia este ~i rezervat In rest.
subacuta (1-3 saptamani), sau cronic a (cate-
va luni), caii afectati prezentiind fecale moi, Profilaxie ~i combatere
asemanatoare celor de Ja bovine, scaderea Inlaturarea factoriJor de risc ~i crcarea
apetitului, reducerea greutatii corporale ~i a unor condilii satisIacatoare de Intrqinerc a
condiliei fizice, iar In stadiile avansate, ani- hlturor categoriilor dc cab aline constituie
malele se deshidrateaza, maselc musculare masura profiJactica de baza. In terapia bolii
emaciindu-se. Uneori, salmoneloza ecvina se se va urmarii In primul rand combaterea in-
fectiei prin utilizarea antibioticeJor ~i
Bali pl'Oduse de gemlili dill gellu! Salmonella 45

chimioterapicelor gaslte active prin antibio- pune, de asemenea, aSOClerea cu un trata-


grama. Durata terapiei antiinfeqioase apli- ment simptomatic ~i de sustinere, asemana-
cata parenteral nu va depa~i 4-5 zilc. Se im- tor eu cel aplicat la vi!ei.

2.1.32 AVORTUL SAL\lONELlC AL IEPELOR

Reprezinta infeqia salmonelica cu ll1Cl- mipare, producandu-se frecvent in timpul


denta cea mai ridicata la so!ipede. toamnei sau iernii, scoaterea animalelor la
pa~une oprind uneori brusc evolutia acestuia.
Etiologie Dupa avort iepele elimina germenii timp de
S. aoort1lseqlli a fost izolata in 1893 de 1-2 ani.
Smith ~i Kilbome din secretia vaginal a a
iepelor care au avortat fiind ulterior identifi- Tabioul clinic
cata ca agent cauzal al avortului en'in in Avortul se produce in orice perioada a
numeroase tari, printre care ~i Romania. Are gestatiei, insa cu 0 frecventa mai mare dupa
tropism pentru uteml gestant al iepelor ~i nu luna a patra, atingand un maxim intre luna a
a mai fost izolata de la alte specii de anima- ~aptea ~i a noua. Semnele prcmonitorii sunt
Ie, din procese patologice ~i nu a fost incri- rare, cxprimate prin anorexie, cu 0 u~oara
minata in declan~area de toxiinfectii la om. hipertermie, inapeten!a pasagera, 0 discreta
Culturilc de S. abortusequi administrate 1a tumefaqie a vulvei ~i mamelei ~i scurgeri
animalele de laborator gestante (cobai, ie- vaginalc. Expulzarea ratului se produce
puri, ~oareci) produc uneori avort (Stamatin, brusc, putand trece neobservata, mai cu sea-
1957). ma ca nu cste inso!ita de regula de retentii
placcntare. Cand gestatia ajunge la termcn,
Caractere epidemiologice se nasc manji neviabili, care mol' in scurt
Boala are 0 slaba contagiozitate, rama- timp, cu semne de cnteriHi. Dupa avort, ie-
nand cantonata in focarele primare. Cu toate pele se refac repede, complicatiile fiind rare.
acestea, este inscrisa pe !ista B a OlE privind Armasarii bolnavi pot prezenta orhite puru-
bo!ile declarabile. lente, artrite, tendovaginite ~i bursite.
In prezent acest avort estc in regresie in
to ate tarile. Rasbech in 1965 (73), exami- Tabioul morfopatologic
nand 1074 de avortoni ecvini, izoleaza la Leziunile placentei sunt considerate dc
26,6% din cazuri virusul rinopneumoniei, la Paul (64) destul dc caracteristice, ca expresic
17% streptococi ~l numai 1a 2% S. a unci placentite hcmoragice sau chiar
abortuseqlli. fibrinonecrotice.
Transmiterea bolii pe cale genital a este Histologic se rcleva modificari circulato-
posibila prin armasarii infecta!i, la care au rii, reprczentate prin tromboza, staza sangvi-
fost semnalate orhite, germenul fiind elimi- na ~i leucodiapedeza, concomitente cu ne-
nat prin sperma. Calca digestiva este de crozc ale volizitatilor coriale. Acestc
asemenea considerata ca posibila in infeqia microleziuni explica in cea mai marc parte
iepelor. Boala este declan~ata de factori care mecanismcle patogenetice ale aV0l1ului.
slabesc rezisten!a organismului, cum ar fi La examenul avortonilor se pot constata
infectiile viralc ~i dezechi1ibrul nutritional, edeme sangvinolcnte in tesutul conjunctiv
in care carenla de fosfor este pus a pe primul subcutanat, epan~amente serohcmoragice in
plan. A vortul are 0 inciden\a crescuta la pri-

0 _
46 Boli injecrioase ale animalclor • haueria::e

cavitati, mai rar hiperplazia splcnica ~i foca- asigurandu-se 0 valoare nutritiva ridicata, cu
rc necrotice discrete in ficat ~i rinichi, un cchilibru mineralo-vitaminic adccvat.
Iepele care au avortat sc izoleaza ~i se
Diagnosticul se stabile~te prin examcnc supun unui tratament parentcral timp dc 3-5
bacterioJogicc ~i serologicc, conform stan- ziJe cu antibiotice sau chimiotcrapicc, In
dardelor recomandate de OlE (94), Anticor- endometrite se poate interveni in plus ~i lo-
cal, cu antibiotice incorporate in bujii spu-
pii aglutinanti apar dupa 10 zile de ]a avort ~i mantc,
sc mentin pana la 150 zilc, Titl'lll mai mare Armasarii reproducatori se sup un unui
de 1/100 este consideratpozitiv, control serologic (RAL), monta fiind prece-
Diagnosticlil dif'ere!1{ial sc face fata de data dc toaletarea ~i dczinfeqia furoului,
avorturilc neinfeqioasc sau cele infcqioase, Monta iepelor sc va face dupa un intcrval dc
in special cele viralc, 3-4 luni dupa avort ~i dupa controluJ serolo-
gic ~i bacteriologic,
Prognosticul este favorabil. In profilaxia specifica, pe plan mondial
se utilizcaza atat vaccinuri inactivate, cat ~i
vaccinuri vii, Ultimelc au dat rezultatc bune
Profilaxie ~i combatere
In herghcliile infectatc, iepeJe se lotizea- in China (94), In tara noastra nu sc produce
za pentru a reducc posibilitatile dc contami- vaccin ~i nici nu s-a practicat pana in prezent
vaccmarea,
narc, Totodata se imbunatatesc ratiilc,

2,1..1 SALMONELOZA PORCINELOR

Porcul, dintre toate mamiferclc domesti- Etiologie


ce, estc specia cca mai frccycnt afectata ~i Serotipul cu cel mai important rol in pa-
gazda celor mai numeroase serotipuri de tologia porcului este S. choleraesuis cu celc
salmonele, majoritatea identificate la exame- doua varietati: monofazica sau Kunzcndorf
nul animalclor sanatoase sacrificate in aba- ~i bifazica sau americana, din care au derivat
tor, fom1cle clinice de boala fiind apanajul prin mutatii selectivc S. (,phisuis ~i S.
unui numar restrans dc serotipuri, paratyphi C
Infectia salmonelica poate fi clinic Redam dupa Ed\vards ~i Ewing (30)
inaparcnta sau sa se manifeste clinic ca sep- serotipurilc patogene pentru porc ~i structura
ticemic, enteroeolita sau cu localizari pul- lor antigenica,
monare, mai rar ca meningoenccfalita sau
avort (52),

0 Antigen
1,3,4,5
1,4,5
VI. VIIspecific cnespecific
Vi VI, VII 1,3,3,5
VII
Antigen 1,3,4,5
H
Specia
cho/craesllis
2,5,S S.
v.cho/craesllis
v,
\, an1cricana
Kunsendorf
V oldazsenC
t1phisllis
Grupa Vi 3. paratyphi
4,
1, S. S.
S, nphisllis C
Boli produse de germeni din genu! Salmollella 47

IncidenTa S. cho!eraesuis ajunge de la grasunii ~i porell adulti, decat in cele de tip


81,2% dupa Wolfarth, la 96,82% dupa gospodaresc dar, paradoxal, mai mare la
Polak, sau chiar la 98.9'Yo dupa Bucur. pureeii sugari (11). Aceste date vin in con-
V erde~ (91) raporteaza ca din focarele tradiqie cu raportarile din literatura de spe-
enzootice, 93,43% din tulpini au apaqinut eialitate (52) care admite ca la sugari infeqia
grupei C, din care S. cho!eraesuis bifazica in este foarte mra, explicand fenomenul printr-
50,67%, S. cho!eraesuis kunsendcJlf in o probabila imunitate de transfer oferita prin
3028%, S. tlphisuis v. m!dagden in 6.15% colostrul ~i laptele mate111.
~i S. parat)phi C in 6,33%. Lincan in 1997 Prineipalii faetori implicati in aparitia
(54) diagnostica salmoneloza in toate ccle 17 salmonelozei sunt de ordin zooigienic
complexe de cre~terea ~i ingra~area porcului (aglomerarea animalelor, evacuarea dcfec-
cercetate. identifidmd 78.2%, S. tuoasa a dejeetiilor, dezinfectiile, deratizarilc
cho!eraesuis, 3,8% S. tlphisuis, 5,1% S. ~l deparazitarile neeorespunzatoare ~i
(lphimurium, 5.1 <;<,S. enteritidis, iar 8,9<;/~a nerespectarea repausului sanitar).
apartinut serotipurilor nel1port, concord, Intarcarea timpurie, care determina un
blackay, agona ~i haila. In afara de S. raspuns intens morfofunqional al suprare-
cho!eraesuis s-au mai inregistrat imboln:i\'iri nalei, urmat de involutie glandulara, consti-
la porc produse de S. typhill1uriull1, a carei tuie un factor important in declan~area bolii
imponanTa este in cre~tere in unele tari (52). (13). Alimentatia defieitara asoeiata de celc
Dc asemenea. din imbolnavirile enterice la mai multe ori cu 0 incareatura mieotica cres-
porcine s-a izolat S. enteritidis, implicata ~i cut a a furajelor, determina tulburari metabo-
in meningite la purceii sugari, alaturi de S. lice. care marese sensibilitatea la infectia
dublin ~i foarte rar S. derby, S. anatl/m ~i S. salmonelica.
nel1port. Infestatiile endo- ~i eetoparazitare, dar
S. choleraesuis, de~i este 0 specie adap- mai cu seama asoeierea cu alte entitati viralc
tata la porc. a fost descrisa ca producfmd sau bacteriene eu tropism enteropulmonar,
imbolnaviri ~i la multe alte speeii de mami- agraveaza evolutia ~i extinderea salmoneJo-
fere. pasari ~i om. Infeqia la om se mani- zei in efective. Asoeierea eu variola este
festa prin icteL pleuropneumonie, periostite posibila ~i e mai des intiilnita decat cea eu
~i meningite, morbiditatea ~i mortalitatea cea pesta. care ~i-a pierdut din importanta (9 1).
mai ridicata inregistrfmdu-se la copii. Principalele surse de infectie sunt repre-
Porcii sanato~i, saerifieati in abatoare s- zentate de seroafele ~i vierii purtatori ~i eli-
au dovedit a fi purtatori a peste 50 serotipuri minatori de germeni, iar intre fermelc de
de salmonclc. dintre care in tara noastra s-au ingra~are contaminarea se realizeaza prin
izo]at mai frecvent: derby, heidelberg, rell1O, achizitionarea de pureei proveniti din ter-
saint pau!, (lphimuriull1, abony, inj{lI1tis, me Ie intectate.
bovislllOrbijicans, manhattan, eimsbeutel. Suplimentele proteiee de origine animala
panama, anatl/ll1, ll1eleagridis, kapemha. s-au dovedit a fi 0 sursa de infeqie cu 0
multitudine de serotipuri de salmonele exoti-
Caractere epidemiologice ce care. tara a avea un potential patogen se
In ultimele decenii in Tara noastra s-au cantoneaza pcntru 0 perioada mai scurta sau
produs unele mutarii in incidenTa infeqiei mai indelungata in traetusul intestinal ~i
salmonelice. constatandu-se ca aceasta este limfonodurile mezenteriee aferente. consti-
mai redusa in unitatile de tip industrial la tuind purtatori ~i eliminatori de germeni.
48 Bali in{ec{ioase ale anima/e/or • bacterioze

Pentru serotipuri, altele decat S. cho/eraesllis rise. Astfel, stresul de transport activeaza
~i S. (lphi11111rillm, porcii sunt socotiti ad eva- purtatorii latenti, care vor contamina mediu1
rate filtre biologice, care retin la poarta de inconjurator din abator; durata stationarii
intrare, in formatiunile limfoide intestinale, 0 inaintea sacrificarii, care poate spori cu 50%
multitudine de serotipuri pe care Ie poarta ~i pentru fiecare 24 ore, prevalenta infectiei;
Ie elimina 0 anum ita perioada de timp, Tara transferul mecanic al contaminarii intre car-
ca acestea sa determine starea de boala (52, case ~i utilaje.
91). Majoritatea acestor serotipuri nu-~i lasa
in organism, de obicei, 0 amprenta imunolo- Patogeneza infectiei salmonelice la
gica decelabila prim metode serologice. pore, se inscrie in limitelc datelor prezentate
Rozatoarele joaca un rol important in ve- in pm·tea generala. Dintre particularitatile
hicularea infectiei. In cre~terea industriala patogenezice in funqie de serotip, subliniem
boala are un caracter stational', evoluand urmatoarele: S. choleraesuis cu cele doua
sporadic cu 0 repartitie sezoniera relativ uni- variante aqioneaza la nivel enteropu1monar
forma, agravata uneori de deficientele afectand cu predilcqie tineretul, in timp ce S.
zooigienice sau alimentare, cand pot aparea I)phisuis, poate afecta ~i adultii. S. paral):phi
izbucniri enzootice. C semnalata la noi in evolutii enzootice, do-
In cre~terea traditionala, boala evolueaza vede~te un hepatotropism deosebit, produ-
de obicei enzootic, intalnindu-se majoritatea cand icter, fiind totodata ~i serotipul eel mai
exprimarilor clinice ~i morfopato10gice cu- patogen pentru om (91).
noscute, inclusiv formele cronice
enteropulmonare, frecvente in special in se- Tabloul clinic
zonul rece. Manitestarile morfoclinice ale infeqiei
Scaderea incidentei inteqiei salmonelice salmonelice se clasifica astfel: forma
1a pore in cre~terea intensiva din tara noastra gastro-enterica, forma mixtii cntero-
se poate datora ~i utilizarii imunoprofilaxiei. pulmonarii, forma dominant pulmonarii ~i
Aceea~i observatie a fost TaCl.nain Anglia de forma septicemica. Ultima forma enuntata,
Linton in 1981 (55), care raporteaza 0 scade- ca ~i evolutiilc supraacute din celelalte forme
re a incidentei salmonelozei de la 82 la 10% de boala, par a fi singurele infeqii primare,
dupa 10 ani de folosire a vaccinului to ate celelalte forme evolutive, cu precadere
antisalmonelic viu, realizat dintr-o tulpina ce1e cronice fiind insotite totdeauna de in-
atenuata de S. choleraesuis (R) de Smith in fectii supraadaugate cu bacterii ~i virusuri.
1956. V erde~ (91), din totalul de 205 izbucniri
Epidemologia salmonelozei porcului tre- de salmoneloza primara studiate, raporteaza
buie considerata din doua perspective dis- ca 45.31 % au evo1uat sub forma mixta
tincte (52): una privita ca boala cu manifes- entero-pulmonara, 36,94% sub forma enteri-
tari clinice ~i alta ca 0 contaminare ca ~i 17)5% sub forma dominant pulmona-
salmonelica a carcaselor de pore ~i a produ- ra.
selor comercializabile, cu impact asupra sa- Forma gastrocntericii debuteaza cu hi-
natatii omului. Nesepararea acestor doua pertem1ie, inapetcntii ~i polidipsie, purceii
aspecte epidemiologice creeaza confuzii, bolnavi pot prezenta, pe langa 0 stare ti fica,
uneor! grave. ~i catar conjunctival. Diareea cu fecale lichi-
In ceea ce prive~te epidemiologia de de, galbui ~i cu miros fetid, poate sa apara de
abator, referitoare la porcii vii ~i sacrificati, la inceput, sau dupa 0 scurta perioada de
trebuie remarcata 0 inlanruire de factori de constipatie, fiind insotita de tulburari circu-
Boli produse de germeni din genul Salmonella 49

latorii manifestate de hiperemie, urmatii de mai rar 121 cclelalte categorii. Purcelul bolnav
cianoza tegumentelor din zonele declive, prezintii anorexic, hipertermie pana 121 42°C,
conchiilor auriculare ~i nit. Se produce 0 cianoza generalizata cu exprimare netii 121
deshidratare accentuatii ~i dupii 0 evoluTie de nivelul conchiilor auriculare ~i rahllui. Evo-
cateva zile. l11ai rar 0 siiptiimi'mii. survine lu!ia este supraacutii, terminandu-se cu
mom·tea. La unii purcei, evoluTia bolii poate moartea 1n 6-8 ore.
fi l11ailungii. dominatii de manifestiiri enteri-
ce, cu desciirciiri diareice intermitente. Ape- Tabloul clinic datorat infeqiei cu S.
titul este diminuat ~i pot sii aparii unele ma- tlphimurium, rar intalnit 1n tara noastrii, dar
nifestiiri nervoase, traduse prin mers titubant frecvent descris in literatura de specialitate
sau convulsii. Cianoza tegumentelor se piis- (43, 52) este asemanatoare infeqiei cu S.
treazii, accenhlandu-se. choleraesuis - forma entericii. Boala afcc-
Forma cronidi. 1ntalnitii frecvent 121 tine- teazii griisunii panii 121 varsta de 4 luni ~i une-
retul de 35-40 kg. se manifestii prin apetit ari se 1nregistreazii 0 morbiditate ~i mortali-
capricios, cu dominanta clinicii diareea. Cia- tate neobi~nuit de mari. Simptomul initial
noza este rara. fiind 1nlocuita de 0 dermatita este diareea galbuie, putand apiirea sporadic
crustoasii sau de eruPTii varioloide. ~i mucozitiiti sangvinolente. Porcii afectati
Forma mixta cnteropulmonara este cea sunt febrili, au apetitul sciizut ~i prezintii 0
mal frecventa. Simptomatologia enteric a deshidratare paralelii cu severitatea ~i durata
descrisii se asociazii cu cea pulmonarii, l11ani- diareei. ~-roartea se produce dupii mai multe
festata prin tuse. tahipnee, hipertermie. spo- zile de evolutie, ca rezultat 211 hipocalcemiei
rind considerabil indicele de 1110rtalitate. In ~i deshidratiirii.
forma cronicii pot sii aparii ~i artrite
salmonelice. Tabloul morfopatologic
Forma dominant pulmonara afecteazii In forma gastroentericii acuta predominii
tineretul dupii in!iircare ~i se intalne~te cu 0 diateza hemoragica 121 care se asociazii lezi-
frecventii redusii. Debutul este brusc ~i evo- uni de limfonoditii hemoragicii, splenitii
lu!ia alertii. cu tendinTa de difuziune mare. hiperplasticii, iar rinichii apar congestionati
Animalele bolnave sunt constant ~i cu pete~ii in cortex. Se evidentiazii 0 gas-
hipertermice (peste 41°C), prezintii dispnee, troenteritii cataralhemoragicii difuzii. In ileon
respiratie sforaitoare, datorita rinitei ~i mai ales 1n cecum ~i colon mucoasa este
mucopurulente ~l a amigdalitei. Tusca ingro~atii, cu reliefarea formatiunilor limfoi-
chintoasii ~i grasii apare ca un semn 211 insta- de ~i uneori cu prezenta unor mici zone de
larii proceselor bronhopulmonarc. Acceselc necrozii superficialii.
de tuse pot fi provocate atunci cand purceii In cvolu!ia subacutii ~i cronica, leziunile
sunt supu~i 121 efort. Extremita!ile ~i zonele sunt localizate in sfera aparahllui digestiv.
dcclive sunt cianotice. Anorexia este 1nsotita Stomacul prezintii 0 inflamaTie hemoragicii
de polidipsie. La un numiir mic de purcei difuzii, sub forma de focare, frecvent acope-
poate sii aparii ca simptom secundar diareea. rite de pseudomembrane gri-giilbui, care se
Mortalitatea depa~e~te 60%. In formele extind pe suprafete variabile. La nivelul co-
evolutive cronice pot sa aparii asociatii bac- lonului helicoidal se constatii prezenta unor
teriene cu Pseudomonas. pasteurcle, depozite fibrinonecrotice cenu~ii sau galben-
hemofili, streptococi, coliformi etc. verzui. cu aspect tiiratos, ancorate 1n peretele
Forma scpticemidi primara apare cu 0 intestinal. InflamaTia fibrinonecroticii se
frecven!a ridicatii 121 purceii sugari (11, 91) ~i datorqte activitiitii sinergice intre Sa 1111 0-
50 Bali in{ec,tiaase ale animalelar • hactcrio~c

nella $i Fusobacterium nccrophontm, prima izolarea $i idcntificarea serotipului incrimi-


1nlesnind patrunderea $i activitatea celei de-a nat. Se va avea in vedere faptul ca mediile de
doua (64, 91). Histologic s-au pus 1n evi- 1mbogalire cu tetrationat $i mai cu seama
denta la nivelul colonului infiltralia, hi-
cele cu selenit de sodiu sunt inhibante pentm
perplazia $i necroza foliculilor limfoizi, iar la
limita dintre lesuturile necrozate $i infiltrate S. choleracsllis $i care, 1n plus, nu produce
s-a evidentiat printre alti germeni $1 H2S. Depistarea purtatorilor se realizeaza
Fusobacterium necrophorum. In infcqia prin coprocultura.
asociaHi, salmoneloza-variola, focarele Diagl10sticlll diferel1fial se rcfera in pri-
fibrinonecrotice de la nivelul colonului iau mul rand la pesta porcina atipica, in care
un aspect de stratificare concentrica, identic numai metodele de laborator
celor descrise in infeqia salmoneloza-pesta (imunotluoresccnla) clarifica situalia ~i la
(91 ).
dizenteria treponcmidi, 1n care colitiflita este
Forma pulmonara, de$i mai rara, a fost
dovedita de Baskerville $i Down (8) $i con- dominant hemoragica sau hemoragico-
necrotica.
firmata 1n tara noastra de Verdq (91). In
infectia naturala pe calc respiratorie se pro- Mai pot fi suspectatc cnterita
duce 0 rinita $i bron$ita hemoragico- prolifcrativa porcina (adenomatoza intesti-
necrotic a, urmata de bronhopneumonic pu- naJa), cntcrite corona ~i rotavirale, colibaci-
rulenta, dispusa 1n focare de intinderi varia- loza dc 1nlarcarc. trichuroza $i coccidioza,
bile, cu localizari in lobii apicali. cardiaci $i
dar nici una din accstea nu mimcaza aspec-
azigosi, mai rar in diafragmatici. Se mai pot
tele clinice ale salmonelozei la porcinele
1ntalni pericardite seroase $i uneori plcurita
serofibrinoasa cu aderente pleurale. Ficatul 1ntarcatc. In formele dominant pulmonare,
prezinta, pc un fond congestiv $i distrofic, diagnosticul diferenlial se face cu pasteure-
focare miliare cenu$ii-galbui de necroza $i loza, pneumonia enzootica $i mai ales cu
hiperplazie reticuloendoteliala (64). pleuropneumonia infeqioasa.
S-au mai descris leziuni ale sistemului
nervos central, caractcrizate printr-o menin- Prognosticul in formele septicemice
goencefalita aposteomatoasa sau printr-o
estc gray, iar in celclalte forme este rezervat.
inflamatie fibrinopumlenta cu degenerari
fibrinoide a!c peretilor vasculari, urmate de
Profilaxie ~i combatere
tromboza, exsudalic mononucleara $1
Accentul principal 1n profilaxie $1 com-
neutrofilica (64).
batere se pune pc masurile gcneralc.
In infeqia cu S. typhimurilllll domina in-
In majoritatea larilor s-au elaborat pro-
filtratiile serohcmoragice la nivelul tractu-
grame speciale, bazate pc masuri generale $i
sului digestiv, insotit de microulceralii ale
specifice.
mucoasei gastrice, colonului $i ileonului. In
Consiliul Europei, prin Direetiva 921117
cazul asociatiei cu leptospiroza, se constata
din anul 2000, iniliaza programe speciale de
diateza hemoragica pe un fond pronuntat
control in acest sens pana 1n anul 2007. In
icteric (88).
uncle tari, 1ncepand cu 1995 s-au pus 1n
practica sisteme de supraveghere a porcilor
Diagnostic
de eonsum prin aplicarea testului ELISA.
Diagnosticul de certitudine se stabile$te Prin aeeasta tehnica s-a raportat 0 depistarc
prin examen de laborator bacteriologic, cu
Bali prodllse de gerl7lelli dill gel/II! Salmonella 51

de 95% in Danemarca ~i de 100% in Franta a Sacrificarea ~i va10rificarea pentru consum


purtatorilor ~i eliminatorilor de Salmonella public a animalelor trecute prin boala ~i tra-
(66). tate se va putea face dupa 60 zile, cu un
Strategia combaterii salmonelozei trebuie control bacteriologic adecvat.
sa fie elastica, adaptandu-se siwatiei
epidemiologice a fiecarui efectiv. Pc primul Imunoprofilaxie
loc se afla corectarea deficientelor de ordin V accinarea antisall110nelica a constituit,
zooigienic ~i alimental'. Aplicarea dezinfec- atat pc plan mondial, cat §i national, 0 preo-
tiilor periodice, cu respectarea principiului cup arc constanta. Realizarea §i utilizarea
"totul plin, towl gol" ~i a perioadei de repaus vaccinurilor inactivate n-au dat satisfactie ~i,
sanitar sunt obligatorii. Declararea bolii ~i cu uncle exceptii, s-a renuntat 121cle.
instituirea Llnor masuri restrictive deosebit de In prezent se folosesc vaccinurile
se\cre privind circulatia porcinelor din fer- antisalmonelice vii constituite mai ales din
rE1ele considerate infectate, a dus 1210 scadere mutante R, nepatogene §i imunogene, capa-
cOllsiderabila a infeqiei. Stingerea bolii ~i bile sa stimuleze atat imunitatea cclulara. cat
declararea indemnitatii unui efectiv se face ~i pe cea umorala §i care nu reprezinta peri-
121 cel putin doi am de 121 disparitia colul revenirii tulpinii 121virulenta initia]a.
simptol11elor clinice, interval in care exame- Un asemenea vaccin, preparat dintr-o tulpina
nele de laborator raman negati\e. iar 121exa- vie. atenuata de S. choleraesuis a fost intens
menul bacteriologic 211carnii 121porcii sacri- folosit in Anglia de mai multi ani §i a fost
[icati In abator. nu se mai identifica retras atunci cand infeqia cu serotipul in
sall110nele. cauza a scazut 121proportii neglijabi1e (52).
In ferl11ele in care se declan~eaza infeqia In tara noastra se folosqte un vaccin, reali-
sall110nelica, animalele cu semne clinice se zat de Draghici in 1973 (29) dintr-o tulpina
izoleaza ~i se trateaza parenteral. Resntl de S. choleraesuis (Sm 237) rezistenta 121250
animalelor din lot se trateaza profllactic, gal11a streptomicina/m1 §i sensibila 121fagu1
utilizand 0 medicatie incorporata in furaj e. adaptat. Se fo1ose§te in unitati1e in care boala
In tratamentul parenteral se recomanda e\'olueaza enzootic §i numai 121 anil11alele
kanamicina. ampici]ina, ne0l11lcina. clinic sanatoase. Se inoculeaza s.c. 121purcei
cefalosporina. colimicina, iar In tratamentul incepand cu varsta de 20 zile in doza de 2
de grup sulfadil11erazina ~i oxitetraciclina. 1111.cu rapel dupa 14-20 zile. In perioada
fiind indicata ~i utilizarea unor combinatii vaccinarii §i 7 zile dupa rapel nu sc vor ad-
dintr-un antibiotic ~i un chimioterapic. La ministl'a antibiotice §i chimioterapice. Imu-
animalele in stare critica de boa]a, pentru nitatea sc instaleaza incepand cu ziua a opta
combaterea efectelor endotoxinei se pot uti- dupa prima vaccinare §i dureaza minim 3
liza parenteral ~i agenti antiinflamatori (52). luni. Utilizat in practica de peste doua dece-
Tratal11entul trebuie completat cu masuri nii, a dat rezultate rcmarcabile sdizand inci-
generale de profilaxie nespecifica. Cadavrelc denta salmonelozei in unitatile infectate de 121
trebuie ecarisate in mod corespunzatol'. 15 - 20 % la mai putin de 1 %.
Animalele bolna\e. sacrificate de necesitate,
por fi dirij ate pentru prclucrare industriala.
52 Boli in{ee/ioase ale anima/c/o!' • haeterio::e

2.l.5. SALMONELOZA LA ALTE SPECII DE MAMIFERE

La caine ~i pisica s-a descris salmo- Morfopatologie se constata enterocolita


neloza exclusiv la tineret, evolui'md de obicei hemoragica, uneori uleerativa. Splina apare
ca infectie secundara dupa viroze. Serotipul hipertrofiata, ajungand la de 10 ori volumul
cel mai des incriminat In manifestarile clini- normal. Limfonodurile mezenterice sunt
ce este S (vphi711urillm. Animalele adulte hiperplaziate ~i hemoragice.
sunt insa purtatoare ~i eliminatoare a unui Diagnosticul diferential se face fata de
numar impresionant de serotipuri. Astfel, la leptospiroza, jigodie, encefalomielita ~i into-
caine s-au identificat 47 serotipuri, iar la xicafiile alimentare.
pisica 20 (Carter ~i Weir, 1952). In tara La Illitrii salmoneloza merita 0 mentiune
noastra Verdes (91) identifica la cainii co- particulara, motivata de faptul ca infectia
munitari capturaTi in ora~, 11 serotipuri, pe poate fi transmisa la om prin consumul de
primele locuri situandu-se serotipurile: came contaminata. In tara noastra au fost
t)phi711Urizlliz, en teritidis ~i clzoleraesuis. semnalate focare de salmoneloza la nutrii
Boala se manifesta clinic la catei ~i pisoi produse de S. t)phi711urill711, asociata cu
~i poate imbraca forme grave, monale. Foley Balantidium coli ~1 uneori Entamoeba
(32) descrie un episod de salmoneloza la un hystolitica (92).
grup de pisoi de 4 luni, aparuta la 10 zile de Factorii favorizami in declan~area bolii
la vaccinarea cu un vacc1l1 viu al sunt reprezentaTi de temperaturile ridicate,
panleucopeniei. Pisoii fac 0 forma acuta de suprapopularea, privatiunea de apa, invazia
salmoneloza, cu izolarea de S. (lphi711Urium de mu~te ~i rozatoare. lntroducerea brusca a
~i mor toti, prezentand la necropsie leziuni masei furajere verzi, a orzului proaspat re-
specifice bolii (splenita hiperplasticii, gastro- coltat, pot constitui de asemenea faetori
enterita cu necroza vilozitaTilor intestinale, favorizami. Episoadele de imbolnavire au 0
hiperplazia limfonodurilor mezenterice etc). evolutie alerta, cuprinzand In 4-5 zile pi'ma la
La carnasierele de blana in ordinea 35% din efeetiv, cu precadere tineretul. Fe-
receptivitatii se situeaza vlllpea, Illirca, di- melele gestante pot avorta. Animalele bolna-
hand :ji cfiinele Ellot. Serotipurile frecvent ve prezinta horipilatie, inapetenta, hiperter-
intalnite sunt: typhimllriu711, en teritidis, mie, se retrag in cuibar unde stau ghemuite.
choleraesuis, ana tu 711 , pulloru711-gallinarul1~ Dupa 2-3 zile, nutriile bolnave se deplaseaza
~.a. Surscle de infectie sunt constituite de cu grcutate ~i prezinta pareza membrelor
subprodusele de abator nesterilizate, folosite posterioare. Concomitent sc manifesta 0 dia-
in hrana animalelor ~i in special ccle prove- ree mucospumoasa, cu miros fetid. Mortali-
nite de la abatoarele de pasari. tatea poate ajunge la 15%.
Imbolnavirile se produc in sezonul caldu- Morfopatologic se constata 0 gastrita
ros, ca urmare a conditiilor de zooigiena ~i hemoragicii difuza, cu loealizare fundica,
alimentaTie precare, manifestandu-se ca ve- uneori fiind prezente ~i ulceratii, congestia
ritabile toxiinfectii, cu incubatie scurta ~i mezenterului ~i reactia intregului lanT
mortalitate ridicata la tineret. Femelele limfonodal afercnt acestuia. Colonul ~i mai
gestante pot avorta. Se citeaza, in special la cu seama cecumul, se disting de restul masei
vulpe, aparitia de tulburari nervoase, iar in gastrointestinale prin culoarea de vi~ina pu-
infectiile cu S choleraesuis ~i ider, In for- treda. Mucoasa apare edemaTiata, cu infiltra-
mele cronice primeaza simptomatologia di- tie serohemoragica, presarata cu zone
gestiva, cu diaree.
Boli produse de germeni din genu! Salmonella 53

difteroneerotice circulare, de dimensiuni fecale provenite de la rozatoare ~i alte specii


variabile. purtiitoare ~i elil11inatoare de germeni.
Diagnosticul de laboratoL cu izolarea ~i Animalele bolnave prezinta stare tifica ~i
tipizarea serotipului este singurul valabil. uneori diaree. Femelele gestante avorteaza,
Pentru tratament se va folosi antibioticul iar iepura~ii nascuri ]a tenllen, mol' cu septi-
sau chimioterapicul dovedit activ prin anti- cemic salmonelica dupa cateva zile de viara.
biogramiL adl11inistrat parenteral. restul ani- Morfopatologic se Inregistreaza 0 enterita
malelor vor fi tratate cu doze profilactice in cataralhemoragica sau necrotica, nefrita in-
luana. terstitiala in focare, hepatita necroticomiliara
La iepurele domestic s-au descris im- sau limfohistiocitara, mai rar bronhopneu-
bolnaviri cu serotipurilc frecvent intalnite la monie fibrinoasa ~i metrita post avort.
purtatorii ~i transl11itatorii din fermele infec- Diagnosticul se stabile~te exclusiv pnn
tate: S. tljJhimllrilim ~l S. enteritidis. examen de laborator.
Transmiterea bolii se realizeaza prin conta- Tratamentul se face ca la nutrii.
minarea apei de baut ~i a furajeloL eu l11aterii

21.6. SALMONELOZELE AVIARE

Infectiile cu bacterii din genu! Salmo- plicarea tifo-pulorozei in toxiinfectiile ali-


nella. sunt responsabile de 0 serie de boli men tare este nesemnificativa.
acute ~i cronice la diferite specii de pasari A doua categorie de infectii este produsa
domestice ~i salbatice. de serotipuri mobile de salmonele din specia
Se apreciaza ca 80% din serotipurilc de enterica, incadrate sub denumirea de parati-
salmonelc patogene pentru mamifere s-au foze. Prezenta infectiilor datorate acestor
izolat de la pasari. salmonele in efectivele de pasari comerciale
Infectiile pasarilor cu salmonele se pot ~i contaminarea produselor aviare care intra
grupa in doua categorii. Prima categorie in- in lantul trofic uman, constituie un perma-
clude infecriile cu Salmonella gallinamm, ~i nent pericol pentru sanatatea publica.
Salmonella pll110mm care afecteaza in speci- Cercetarile au del110nstrat ca 94% din
al g{linile ~i curcile. determinand afecriunile puii broileri, 87% din efectivele de curcani ~i
denumite de literahlra de specialitate din tara 470/0 din gainile producatoare de oua sunt
noastra. tifoza aviara ~i respectiv, puloroza ~i purtatoare de salmonele (16). Acest rezervor
care \'or fi tratate In continuare ca 0 singura imens explica faptul ca mai mult de 1/3 din
entitate: tifo-puloroza, cu doua forme infectiile salmonelice la om se datoresc con-
anatomoclinicc ~i epidemiologice intrucatva sUl11uluide carne ~i oua contaminate.
diferite. Aceasta maladie a constituit ~i con- Problema infectiilor sall110nelice la pasari
stituie in uncle zone ale globului eauza unor s-a transforl11at in ultil11ele decenii dintr-una
pierderi economice apreciabile, fiind supusa preponderent economica, intr-una de sana-
unor programe extensive de eradicare. Im- tate publica, fiind in atentia forurilor de spe-
cia!itate narionale ~i internarionale.
54 Bali injeclioase ale animalelor • baClerio::e

2.1.6.1. TIFO-PULOROZA

In majoritatea tratatelor de specialitate, plimentare dar incadrarea taxonomica propu-


editate pfma in prezent, infectiile determinate sa de ace~tia nu a fost validata oficial.
de salmonelele imobile S. jJullorum ~i S. Intre cele doua biovarietari exista foarte
gallinQrum erau tratate separat Rezultatele multe similitudini. S-a demonstrat prin elec-
unor cercetari mai recente par sa indice insa, troforeza enzimatica multiloculara ~i estima-
ca in realitate avem de a face Cll doua rea genotipului, ca ambele biovarietati sunt
biovarietati ale aceleia~i specii, iar boala monofiletice, stramo~ul lor comun fiind
produsa poate fi definita cu denumirea co- imobi!. Din punct de vederc antigenic, sunt
muna de tifopuloroza (20). Totu~i, intre celc de asemenea asemanatoare, posedand
doua biovarietati exista unele mici difercnte antigenele 01, 9, 12, cu specificatia ca
de ordin biochimic ~i mai cu seama de ordin biovar. jJu llo rum prezinta 0 variatie a antige-
epidemiologic, cu importanta in patologia nului 012, avand in plus factorii 122 ~i 123 in
veterinara. In practica nu se constatata izola- proportii variabile, in funqie de tulpinile
rea biovar. gallinarum din cnzootiilc tipice izolate ~i de stabilizarea acestora pe parcur-
de puloroza, la puii de pana la 21 zilc ~i niei suI pasajelor pc medii artificiale. Biochimic,
izolarea biovar. jJllllorum de la gaini in for- ambele biovarietati fermenteaza arabinoza,
me tipice de tifoza. A~adar. yom prezenta in dextroza, galactoza, manitolul, ramnoza ~i
continuare tifo-puloroza ca pe 0 entitate xiloza, cu producere de acid ~i cu/fara pro-
morbida bivalenta, in care dominanta evolu- ducerc de gaz. Nu fermenteaza lactoza,
tiei va t1 imprimata de caracteristicile sucroza ~i salicina. Diferenta majora intre
biovarietatii implieatc in proccsul infeqios. cele doua biovarietati este aceea ca biovar.
jJullorllm produce rapid decarboxilarea
Etiologie ornitinei, in timp ce biovar. gallinarllm, nu
lstoria cunoa;;terii infeqiilor eu (20). In ceea ce prive~te elaborarea toxinelor
salmonele imobile a pasarilor incepe in 1889 s-a stabilit ca biovar. jJullorul11 contine 0
dmd Klein, in Germania, izoleaza de la gaini toxina termostabila la care sunt susceptibi Ie
bolnave un baeil denumit Bacillus gallinarul11. rozatoarelc, nu ~! puii, iar biovar.
In 1898, Retteger deseria in SUA diareea gallinarum, 0 toxina letala pentn! iepuri ~i 0
alba a puilor, atribuita lui S. jJullorum, de- endotoxina care, injectata intravenos ia pa-
numita apoi "diareea alba bacilara" pentru a sari, produce manifestari clinice, incepand dc
exclude confuzia eu alte afeqiuni asemana- la cateva ore, pana la 24-48 orc.
toare clinic. Pana acum doua decenii, S
gallinarum ~i S jJltllOrU111au fost considerate Caractere epidemiologice
eronat ca doua specii distincte de salmonele Tifo-puloroza se eonstituie probabil in
imobile. care produceau tifoza ~i puloroza. exemplul clasic de transmitere a unei infeqii
Cercetarile efectuate de Le Minor ~i cu potential epizootogen la distante mari ~i
PopotT, finalizate in 1988 eu elaborarea no- diseminarea acesteia pe teritorii vaste.
menclaturii speciilor din genul Salmonella ~i Aceasta caracteristica este imprimata prin
mai ales lucrarile lui Christensen din 1992 celc dOLla modalitati de difuzare: verticala
(20) privind caracterizarea Sall110nellei ente- (transovariana) ~i orizontala. Diagnosticata
rica serovar gallinarul11, biovar. gallinarul11 in SUA in 1898, boala se extinde in Europa
~! jJullorum, prin analiza profilului odata cu introducerea sistemelor artit1ciale
plasmidic ~i biochimic, aduc unele date su- de clocire ~i de cre~terea puilor in ferme spe-
Boli produse de germeni din gel1ld Salmonella 55

eializate. Semnalata in Germania in 1910, benu~. Puii supravieruitori devin purti'itori ~i


Ungaria in 1922, in Ang1ia in 1924, boa1a eliminatori de salmonele.
este deserisa in 1929 de Cemaianu ~i Transmiterea orizonta1a se realizeaza pe
Popoviei in tara noastra, fiind introdusa eu eale conjunctivala ~i digestiva. S-au mai
importul de gaini de rasa ~i difuzata prin semnalat contaminari datorita rozatoarelor,
ineuba!ie artificia1a. eanibalismului ~i prin intermediu1 aparatu1ui
Tifo-puloroza afecteaza gaina, curca, bi- pentru determinarea sexului. Apa, furaje1e,
bilica, fazanu1, paunul ~i papagalul. Au fast a~teruutul, contaminate, ingrijitorii, distribu-
descrise ~i izbueniri naturale ]a canari, cu itorii de furaje, cumparatorii de pasari, am-
biovar. pu//orztlJ1, Jar sporadic. biovar. balajele, mijloacele de transport, pot fi luati
ga//inarztlJ1 a fast descrisa la porumbeI. paun In considerare ea surse ~i veetori ai infeqiei.
~i strut. S-au senmalat diferen!e semnificati- Tifo-puloroza poate fi definita a~adar ca
ve in ceea ce prive~te susceptibi1itatea 1a a boa1a infeqioasa ~i contagioasa, cu evo1u-
infectia cu biovar. pu//orulJ1 intre raselc de tie enzootico-epizootica la pui pana in sap-
pasari. Rasele de Clllori deschise ~i in special tamana a treia de viata ~i sporadico-
Leghom-ul par sa fie mai rezistente decat enzootica la adulte. Evolutia enzootic}i ~i cu
ee1e de culori lnchise. S-a reu~it insa obtine- procente ridieate de morbiditate ~i Cl110rtali-
rea de linii de Rhode-Island Ro~u. "1'e\\ tate se inregistreaza de obicei primavara.
Hampshire ~i meti~i ai acestora ..rezistente la Exista variatii mari in ceea ee prive~te gra-
infec!ie (16). vitatea evolutiei de la un focal' la altul, ~i·in
Reeeptivitatea maxima 0 prezinta puii de cadru1 focarului, de 1a 0 serie de pui la alta,
gaina din prima saptamana de viata. eu 0 cu va]ori ale mortalitatii de ]a 3 la 70%.
morbiditate ~i mortalitate in descre~tere in Aceste variabile sunt dependente in buna
saptamana a treia. Infectia aClna la puii mai parte ~i de eonditiile de intretinere ~i in pri-
in varsta. in special la liniile care pro due mul rand de alimentatia gainilor ouaroare.
oua. inchise la culoare, s-a observat sporadic.
Aceea~i evolufie s-a intalnit ~i la puii de cur- Patogeneza
ca. Infectia tifo-pulorica se transmite in prin-
S. ga//inarulJ1. de~i considcrata specifica cipal transovarian prin ou, contaminarea
pasarilor adulte. exista luerari mai vechi care realizandu-se imediat dupa ovulatie sau, mai
atesta ca poate determina il11bolnaviri ~i ]a rar, prin penetrarea cojii oului. In funqie de
pui (16). Pierderile incep din prima luna de virulenta tulpinii infectante, multi embrioni
viata ~i continua pana la varsta inceperii mor inainte de ecloziune .. sau In momentul
ouatului. Sursa principala de infeqie 0 re- spargerii coj ii, determinand procente scazute
prezinta pasarile bolnave, indiferent de var- ale ecloziunii. Unii pui eclozionati par nor-
sta ~i ouale care provin de 1a gaini1e purta- mali, de~i sunt infectati din via!a embrionara,
toare. Embrionii morri, lichidele embrionare. iar altii se infecteaza in eclozionatoare sau
coaja oualor eclozionate, fecalcle puilor ~i mai tarziu, in puiernita. Acqtia fae forme
puful contaminat cantin cantitfqi il11presio- mai u~oare de boala ~i 0 buna parte se vinde-
nante de salmonele care contamineaza ineu- ea, ramanand purtatori latenti pana 1a dez-
batoaJ'ele ~i puiernite1e. eu intregul lor in- voltarea gonadelor, in special a ovarului,
ventar. Cea mai imponanta cale de transmi- cand apar simptomele caraeteristice bolii la
tere este cea verticala: gaina adulta infeetata adulte. Se apreciaza ca nu to ate ouale prove-
- au - pui. Transmiterea prin au poate fi nite de ]a gaini infeetate cantin salmonele.
influentata de nivelul aglutininclor din ga1-
56 Bali in{ec{ioase ale animalelor • hacteriozc

Tabloul clinic scurta, iar mortalitatea mai ridicata decat la


Este diferit, in functie de varsta. gaini (12).
La pui tifo-puloroza evolueaza acut sau Forma cronicii, cea mai frecvent Intal-
subacut. Forma acutii, septicemicii, este nita, se manifesta prin tulburari ale ouatului.
mai frecventa la puii de 2-8 zile ~i se mani- Apar oua moi sau cu coaja subtire, incomplet
festa prin abatere, tendinta de aglomerare calcificata, cu aspect neuniform :;;i uneori
sub eleveuze, horiplumatie, inapetenta, sete prezentand strii sangvinolente. Productia de
exagerata, somnolenta ~i lasarea aripilor. oua scade sau chiar inceteaza. 50'% din ouale
Apare dispnee ~i 0 diaree profuza, cu fecale produse sunt nefecundate. La unele gaini, in
urat mirositoare, de culoare alba cretacee, urma ruperii foliculilor ovarieni (ouatul
datorita continutului crescut in acid urie ~i intraabdominal), se produc peritonite viteline
urati. Fecalele aderente la puful din jurul care se manifesta prin dilatarea abdomenu-
orificiului cloacal formeaza un dop lui, mers greoi ~i 0 pozitie verticala a corpu-
obstruant. impiedecand evacuarea fecalelor lui (de pinguin). Moartea survine de obicei
~i determinand 0 constipatie mecanica, din dupa 0 e\'olutie lunga ~i se datore~te intoxi-
care cauza puii acuza dureri, tradusc printr- catiei lente ~i cahexiei, sau poate interveni
un piuit continuu ~i plangator. Dupa 0 evo- brutal datorita unei hemoragii inteme, de
lutie de 3-4 zile, boala se termina prin cele mai multe ori datorata rupturilor hepati-
moarte la 95-100%) din cazuri. ceo

Forma subacutii, prezenta la puii de


peste 0 saptamana are 0 evolutie asemana- Tabloul morfopatologic
toare, dar cu simptome u~or atenuate. Pierde- La embrionii m0rti, cat ~i la puii morti
rile prin mortalitate pot ajunge la 90%. in data dupa ecloziune, ca urmare a infectiei
Unii autori (16, 79) descriu ~i 0 forma verticale, se constata 0 necrobioza a galbe-
cronica la puii de peste 0 luna. cu simpto- nu~ului neresorbit, acesta prezentand 0 cu-
matologie necaracteristica ~i cu 0 mortalitate loare galbena verzuie. Pe fata superioara a
redusa. S-au descris de asemenea orbiri, tu- pulmonilor sunt prezente focare miliare, gal-
mefieri ale articulatiilor humero-radiale ~i bui, care la puii morti la 2-3 zile de viata pot
ulnare (40, 76). cuprinde intreg pulmonul, fiind asociate cu
La giiinile adultc tifo-puloroza evoluea- focare nodulare limfohistiocitare miocardice
za rar supraacut ~i acut, de obicei cronic, (64). La puii morti in a doua saptamana de
perioada de incubatie variind Intre 3-10 zile. viata, leziunile miocardice sunt dominante,
In forma supraacutii, pasarile devin insotite de 0 congestie ~i bnmificarea fica-
triste, au aripile lasate ~i mersul nesigur, hllui, care apare cu un aspect vcrzui, ca re-
creasta cianozata, iar din cioc se scurge un zultat al stazei biliare. In pipota, ca ~i In por-
lichid filant, moartea survenind instantaneu tiunea terminala a intestinului se Intalnesc
sau dupa 0 evolutie de cateva ore. noduli miliari galbui. In evolutiile mai lente
In forma acutii de boala, care dureaza ~i la puii morti la varsta de 2-3 saptamani,
2-5 zile, se'-acterizeaza 1)rin anorexic. hi- focarelc nodulare limfohistiocitare pulmona-
pertermie, horiplumatie, imobilitate, anore- re ~i miocardice sunt accentuate, aparfmd in
xie, polidipsie, anemia crestei ~i a mucoase- plus ~i focare miliare hepatice, cenu~iu-
lor aparente. Simptomul principal este diare- albicioase, pe un fond congestiv sau verzui
ea, cu fecale lichide de culoare galben- bronzat. Paul (64) descrie ~i 0 ncfrita
verzuie, urat mirositoare, uneori cu strii san- salmonelica manifestata prin hiperplazie,
gvine. La curca, evolutia bolii este mai congestie interlobulara, histologic fiind pre-
Bo/i produse de genneni din genul Salmonella 57

zente focme miliare limfoplasmocitare ~i carea ~i tipizarea sa]monelei izolate sc face


zone de necroza. De asemcnea. cu 0 frec- prin metode biochimice ~i imunologicc.
venta redusa, se pot intalni enterita catarala, Diagnosticul serologic este important ~i
edem pulmonar sau bronhopneumonic ~l cu rol decisiv in aqiunea de asanarc a cfecti-
splcnita hiperplastica. velor infectate, fiind inclus in programele de
La necropsia gainilor adulte, moarte in supraveghere. In acest scop se folosesc ur-
urma infeqiilor supraacute, se constata lezi- matoarele teste: hcmaglutinare rapida
uni de tip septicemic, congestii ~i hcmoragii (RHAR), seroaglutinarc rapida,
punctiforme pe seroase ~i mucoase. indeo- seroag]utinarea in tuburi (RSAL) ~i
sebi pe cea intestina]a ~i congestia ficatului. microaglutinarca. Ultimul test, introdus rela-
In formele acute ~i subacute examenul exte- tiv rccent, se aseamana cu testul de ag]utina-
rior releva 0 anemie a crestelor ~i barbiTe]or re (RSAL), fiind insa rcalizat in placi de
~1 0 ag]utinare cu fccale a penelor microtitrare, mai u~OI de executat ~i mai
pericloacale. La necropsie sc evidemiaza 0 economic. Alte tcste serologice utilizabile
pericardita seroasa. enterita catarala, 111iocar- sunt: tcstul COOMBS, testul de
dita nodulara. splenita proliferativ-necrotica imunodifuzie ~i ELISA (4).
~i hepatita tipica. inso\ita uneori de rupturi In Tara noastra se utilizeaza RHAR ~i
ale organului. de obicei mortalc, cu prezenTa RSAL. antigenul fiind realizat din tulpini
cheagurilor sangvine in cavitatea abdomina- selecTionate de Salmonella biovar pulloru17I
la. La necropsie, in contact cu aerul. ficatul cu 0 structura antigenica completa (tulpini
capata 0 culoare verzuie, caracteristica (ficat standard, bogate in fracliunea antigenica
bronzat). Curcile prczinta acela~i tablou 0] 2. delipidate) (86).
morfopatologic. uneori cu leziuni mai pro- Diagnosticu] diferenlia] se face fala de
nunTatc. aspergiloza. coccidioza, iar la adulte fala dc
In for111ele cronice, pc l:inga prezenla le- bron~ita infcqioasa.
ziunilor descrise in for111a subacuta. sunt Prognosticul cste gray pentm to ate cate-
prezente ~i leziuni ale sferei genitalc. repre- goriile dc varsta afectate.
zentate prin ooforite cronice, urmate de pe-
ritonite viteline. salpingite limfohistiocitare Profilaxie ~i combatere
~i formarea de pseudoconcremente de oua, Tifo-puloroza constituie exemplu clasic
iar la coco~i. orhite necrotice, traduse prin dc eficienTa a ap]icarii masurilor de profila-
marirca in volum a testiculelor ~i aspectul xie nespecifica in vederea scaderii incidentei
uscat pe suprafaTa de sec}iune (64). infeqiei ~i asanare a efective]or de pasari.
Rolul hotarator in succesul eradicarii I-a ju-
Diagnostic cat, tara indoiala, introducerea testu]ui de
Datele epidemiologice, corelate cu mani- seroaglutinare in detectarea bolii. inca din
festarile clinice ~i tabloul morfopatologic. 1913. de Jones, In SUA (4]).
permit cu mare probabilitate suspicionarea Rezultate bune ale testelor serologice se
diagnosticului de tifo-puloroza. Examcnul datoresc faptului di cele doua biovarietati de
bactcriologic ~i scrologic este insa edificator. salmoncle imobile, pullorum-gallinarum,
InsamanTarile pe medii de cultura adecvate invadand rapid organismul pasarilor, stimu-
se efectueaza din maduva osoasa ~i din orga- leaza produqia anicorpilor umorali, ceea ce
ne, in formele acute de boala. sau din oval'. nu se intampla in infeqiile cu marea majori-
testicul ~i ficat. in formelc cronice. Identifi- tate a salmonelclor mobile, acestea rama-
nand cantonate la nivelul tubului digestiv.
58 Bali injec{ioase ale animalclor • bacterio::e

Masurile generale constau in supraveghe- ouat. La bibilici se controlcaza 100% din


rea permanenta a efectivelor de pasari in loturile de seleqie ~i 25% din fiecare lot de
toatc etapele dezvoltarii acestora, cu asigura- rcproduqie, inainte de inceperea ouatului.
rea conditiilor de zooigiena ~i alimentatie, Profilaxia specifidi s-a practicat ~i se mai
introducerea 121incubat numai a oualor pro- practica pe scara mica in unele tari prin foJo-
venite de la gaini indemne ~i aplicarea co- sirea unor vaccinuri vii, atenuate, dar care nu
recta a telmicii de incubatie. Asigurarea sa- au fost autorizate in SUA (J6).
natatii oului trebuie sa fie in centrul profila- In tara no astra s-a aplicat ~i sc mai prac-
xiei nespecifice. Se va asigura mentinerea In tica imunoprofilaxia cu vaccinul viu atenuat
stare de curatenie a cuibarelor, cu dezinfeqia antisalmonelic, constituit dintr-o suspensie
acestora, recoltarea oualor de cel putin trei de germeni vii din biotipul gallinarum, tuJ-
ori pc zi, Inlaturarea celor necorc:spunzatoare pina 9 R, cultivata In mediu lichid ~i liofili-
pentru incubatie, dezinfeqia acestora cu so- zata (65).
lutii bactericide la temperatura ~i concentra- Recent s-au efectuat cercetari vizand
tia recomandate de producator. Rezultate realizarea unui vaccin din tulpini mutante de
bune se obtin prin imersarea oualor timp de S. biovar. gal/inarum ~i a plasmidclor viru-
3 minute Intr-o solutie de 0,5% lente derivate din acesta, cu rezultate promi-
glutaraldehida la 40'C, sau fumigatia cu mi- tatoare (2, 3).
nim 6000 mg gaz formaldehidic/mc. Pastra-
rea oualor se face In spatii special amenajate, Combaterea
igienizate ~i 1210 temperatura de 13-16°C, cu Tifo-puloroza, conform Jegislatiei sanita-
75% umiditate relativa (42). re veterinare in vigoare, este 0 boala
In puiernite se evita supraaglomerarea ~i dcelarabila, supusa masurilor de carantina de
se va respecta cu strictete principiul "totul graduJ trei.
plin, totul gol", dezinfcqia ~i repausul sani- Eradicarea bolii la gainiJe ~i curcanii de
tar. reproduqie se realizeaza prin eliminarea
Masura de baza consta in folosirea 121re- reactantilor ~i sacri ficarea lor, iar restul pasa-
produqic numai a pasarilor care provin din rilar din ferma se exploateaza pcntru pro-
dective indemne de tifo-puloroza. duqia oualor de consum, pana la sfar~ituJ
Efectivul matca trebuie testat prin rcaqia ciclului productiv, dupa care Intrcgul efcctiv
de hcmaglutinare pe lama (RHAR), care se se lichideaza, fiind inJocuit cu altul indemn.
aplica la 100% din efectivele de linii pure ~i Pentru fcrmele de tinerct de Inlocuire se
bunici ~i 25% din efectivele de reproduqie la aplica masura eliminarii lotului infectat.
varsta de 16-24 saptamani. Controlul se re- In cazuJ diagnosticarii bolii in statia dc
peta la varsta de 36-44 ~i 56-60 saptamani, la incubare. se vor anunta fermele furnizoare de
25% din dective. oua ~i fermele 121carc s-au difuzat pui de 0
In fermele de curci, la matca, RHAR se zi, iar incubatoarele vor fi supuse unui regim
aplica la 10% din efectivul de linii pure ~i strict de dczinfeqie.
bunici, apoi in aceea~i proportie la varsta de Aparitia tifo-pulorozei in fcrmelc de pui
8, 12. 16 ~i 20 saptamani ~i In finalla 100% dc consum impune numai sacrificarea exem-
din efectiv, inainte de formarea familiilor ~i pJarelor cu semne clinice, rcstul cfectivului
intrarea la ouat la varsta de 7-8 luni. din lot ~i loturile vecine vor fi tratate profi-
Controlul prin RHAR se aplica ~i la fa- lactic cu un antibiotic sau chimioterapic con-
zani, cuprinzand 100% din efectivul matca, siderate eficace pe baza testului sensibilitatii
inainte de formarea familiilor ~i intrarea la tulpinii de Salmonella izolate.
Bo/i produse de germeni din genu! Salmonella 59

21.6.2. INFECTlILE PARATIFICE (PARATIFOZELE)

Paratifozele pasarilor reunesc infectii heidelberg, hardar, agona, senjienberg :;i


produsc de numeroase serotipuri de saintpaul (16).
salmonele mobile din genul Salmonel/a, ca- in aceea~i perioada, la oamenii infecta!i,
pabilc sa determine imbolnaviri la puii a serotipurile cu cea mai mare inciden!a au
numeroase specll de pasari, evoluand fost: ttyphimurium, enteritidis, heidelberg,
asimptomatic la adultc ~i determinand prin hardar, newport!ji agona (10).
procentul ridicat de purtatori, toxiinfeqii la Datorita virulen!ei crescute a tulpinilor
om prin consumul produselor comercializate. de S enteritidis (in special fag-4), a
transmiterii prin ~Ua ~i a posibilita!ii declan-
Importanta economicii ~i sanitara ~arii toxiinfeqiei alimentare la am, s-a hota-
Importanp cunoa~terii acestor infeqii, nit monitorizarea diagnosticului in 21 de tari.
depa~e~te cu mult zona economica. a\'and 0 Daca in 1979 inciden!a infeqiei era de nu-
semnificatie prim'itm'a asupra sanatarii publi- mai 10%, in 1987 aceasta crescuse la 43%,
ce. Mai mult de 0 treime din izbucnirilc de ceea ce iI face pe Rodrii:,'1le(74) sa se intrebe
salmoneloza la om in SUA s-au datorat con- dad! nu asistam cumva la 0 pandemie
sumului de carne de pasare sau oua. S salmonelica..
enteritidis situandu-se pe primul loc. In Romania inciden!a infeqiilor cu
Din punct de vedere economic, un pnm salmonele mobile la pasari a fost cercetata
aspect al pierderilor se refera la chelhlielile intr-un centru de selectie ~i hibridare a rase-
legate de imbolnavirile umane prin spitaliza- lor grelc ~i unul de hibridare al raselor u~oa-
re, medicatie ~i ineapacitatea de munca (59. reo Ordinea inciden!ei a fost: S enteritidis-
71). 50.8~:Q. S typhimurium 30,4%, S
A doua categorie de cheltuieli include gallimarum - 5,8%, S heidelberg - 2,4%, S
costurile legate de aplicarea masurilor sanita- agona - 2,1%, S derby - 2,9%, S haifcl -
rc veterinare impuse de legisla!ie pentlll 2,4%, S ne1\jJort - 2,4%.
combaterea infeqiei (programe de eradicare, In fermelc de broileri. inciden!a
testari de laborator etc.). La acestea se adau- serotipurilor izolate a fost urmatoarea:
ga ~i pierderilc prin mortalitate, confiscare, enteritidis - 46,3%, typhimuriulll - 36,3%,
denaturare, liehidarea unor eLective ~i aplica- gal/in arum - 6,3%, heidelberg - 2,7%, ago-
rea masurilor de asanare.
na - 1.8%, derby:;i haila - 0,9%.
La palmipede, dupa Perianu (65), in in-
Etiologie fectiile paratifiee s-au izolat serotipurile:
Serotipurile de salmonele mobile din in- anatum, enteritidis, tl'phil7lurilllll,
criminate in infeqiilc paratifice sunt nume- choleraesuis, iar la pOnlmbel tlphil7lurium,
roase. Lista acestora variaza din punct de un tip antigenic deosebit de cel dasic,
vedere geografic ~i se schimba in timp (16). Iipsindu-i factorii 1 ~i 5 din antigenul somatic.
Unele serotipuri se mentin insa cu 0 inci- Caracterele morfoculturale, proprieta!ile
den!a crescuta pretutindeni. In SUA pentru biochimice, structura antigenica a
perioada 1990-1993 serotipurile cde mai serotipurilor de salmonele sunt cele Cl1l10S-
Ii;!!'
frccvente, identificate la gaini au fost, in cute ~i descrise in partea generala. Datorita
ordine descrcscatoare: heidelberg, implicarii lor in sanatatea publica, se vor
enteritidis, hardar, montel'ideo, Kentucky ,\'i face succinte referiri asupra rezistentci
t)phimurilllli, iar la curcal1l: reading. salmoneielor paratifice la agen!ii fizici ~i
60 Boli injectioase ale animalclor • hacteri()~e

chimici. Temperatura intern a de 79'C omoa- Caractere epidemiologice


ra sigur S. t)plzil11l1rillln din puii fripti, iar in La infeqia natural a sunt rcceptive l11ajo-
camea tocata salmonelele sunt distruse la ritatea speciilor de pasari de varsta tanara:
60'C in 5 minute. Mc1anjul lichid de ~Ua cste puii de gaina, curea, bibiliea, prepelita, bo-
pasteurizat in SUA la 60'C timp de 3-5 mi- bocii de rata ~i gasca ~i intr-o masura mai
nute. Tratamentul cu abur al furajelor mica ratcle salbatice ~i pescall.l~ii. Bobocii
paletate pentru pasari distruge atat de rata ~i gasca pana la varsta de 10 zile, puii
salmonclele inoculate experimental, cat ~i pe dc gaina ~i curca pana la varsta de doua SflP-
ccle existente in mod natural. Radiatia gama tamani ~i porumbeii de orice varsta prezinta
a fost aplicata cu mare succes in vederea o receptivitate crescuta la infeqia nahlrala.
reducerii nivelului contaminarii cu Sursele potentialc de infeqie sunt consi-
salmonelc la carnea de pasare, produse din derate mamiferele receptive, in special 1'0-
ou ~i preparate din pui (83, 5 I). S-au dovedit zatoarele, insectele ~i furajele de origine
de asemenea letale iradierea ultraviolcta ~i animala. Sursa principala de infeqie 0 repre-
tratamenhll ultrasonic (53). zinta insa pasarile purtatoare ~i excretoare de
Apei oxigenata. acidul acetic. acidul lac- germeni. iar coaja contaminata a oualor in-
tic, sorbatul de potasiu. clorul. fosfatul troduse la incubat este calea cea mai frec-
trisodic reduc incidenTa sau nivelul contami- venta de diseminare a infcqiei salmonelice.
narii in carcasele de broileri. Rolul de vectori pe care il joaca ~oarecii,
Fumigatia Cll formaldehida sau peroxid ~obo]anii ~i pasarile salbatice este mai im-
de hidrogen ~i aspersarea Cll hidroclorhidrat pOl·tant decat in tifo-puloroza.
de polihexametilenbiguanidina s-au dovedit La porumbel, transmiterea infectiei se fa-
eficace in asanarea oualor incubate. ce de la adultii. carc poarta salmonelc1e 121
Patogenitatea sall110nelelor paratifice se nivelul farinxului. la pui, prin modlll parti-
datorqte toxinc1or ~i virulentei, manifestata cular de hranire al acestora.
prin capacitatea de aderenta. invazivitate ~i Transmiterea bolii se poate realiza prin
supravietuirii intracelulare. S-a identificat 0 ou sau prin contaminarea la nivc1ul cloacei, a
endotoxina lipopolizaharidica ~i doua taxine cojii oului. Se admite ca transl11iterea
de natura proteidi: 0 enterotoxina termola- transovariana este mai frecvent intalnita la
bila ~i 0 citotoxina termostabila. Patogenita- rata ~i curea ~i mai rara la gaina, fiind apa-
tea dintre diversele serotipuri ~i in cadrul najul anumitor serotipuri.
aceluia~i serotip ~i tulpini s-a del110nstrat ca Salmonelele mobile piitrunse in ou ll1-
este legata ~i de tipul fagic. Exemplul edifi- fecteaza conTinlltul acestuia in deeurs de 5-
cator 11 reprezinta S. enteritidis fag-4, care 14 zile de la cxpulzarea lui, sau pot infecta
reprezinta 0 rel11arcabila putere invaziva el11brionul in decursul primei saptamani de
pentnl puii proaspat eclozionati, ca ~i in to- incubatie. Puii ~i bobocii se pot infccta ulte-
xiinteqiile alimentare. Plasmidele care re- rior pe calc orizontala, fie mecanic, prin
prezinta elemente de ADN contaminarea de pe coaja oului, fic prin in-
extracromozomiale sunt de asel11enea asoci- halarea germenilor prezcnti in ec1ozionatoa-
ate la unele serotipuri de virulenta. Pentru S. reo Infeqia orizontala se rcalizeaza atat pe
enteritidis ~i S. typhil11ltriul11, virulenta medi- cale respiratorie, cat ~i digestiva.
ata prin plasmide poate deterl11ina invazia Infeqia parati fica cvolueaza enzootic
limfonodurilor mezenterice, a ficatului ~i a numai la tineretul aviar, fiind in corelatie cu
splinei in intcqia experimentaHi pe ~oarece prevalenta infeqiei ~i conditiilc tehnologice
(81 ). de cre~tere ale efcctivului matca.
Boli produsc dc gcrlllci/i dil/ gel/ul Salmonella 61

Pierderile inregistrate pot ajunge la bo- Colectarea pasarilor ~i transportul pana la


bocii de rata ~i puii de porul11bel p{ma la locul sacrificarii cste urmata de 0 raspfmdire
95%, la puii de curca la 50%, iar la puii de a salmonelelor paratifice. In industria mo-
gaini la 30-40~u. Unii autori raporteaza ca ]'n derna, ]'n carc se sacrifica peste 2000 pasari
SUA, la puii broileri, curba mortalitatii inre- pe ora, cste de ajuns 0 carcasa infectata pen-
gistreaza un varf la varsta de 3-7 zile, tm a produce 0 contaminarc importanta pe
mentinandu-se in platou pana la 10-12 zilc, tot traseul tehnologic. Acest aspect are im-
dupa care mortalitatea scade vertiginos. Apa- plicatii ]'n sanatatea publica, a carei aparare
ritia rezistentci la ace~tia s-ar datora reprezinta, ]'n ultima instan\a, scopul activi-
,'. achzitionarii de microtlora protecti\'a din
medilL care devine cOl11petitiva cu
tatii sanitare veterinare.
'ililJlll""

Iii. salmonelele la nivelul zonelor receptorilor Patogeneza


,"- intestinali (16). Mecanismul patogenetic este determinat
:il. La pasarilc adulte nu s-au observat decat de virulenta serotipului ~i de potentialul
'i. cazuri exceptionale de morbiditate ~i morta- toxigen. Intr-un prim stadiu al infeqiei asis-
Ii. litate datoratc salmonelclor paratifice. :\'ici tam la 0 colonizare a tractusului digestiv.
infeqiile expcril11entalc cu doze mari de Apoi, in funqie dc depa~irea acestei baricre,
salmonele paratifice nu au indus semne cli- urmeaza invazia post intestinaJa, cu coloni-
nice de boala, pasarile ramanand insa purta- zarea ficatului ~i splinei ~i multiplicarea
toare ~i eliminatoare de germeni pcntru un salmonelei ]'n tcsutul reticuloendotelial.
timp variabil. Aceste experimente au demon- Salmonelele patmnd apoi in circulatia san-
strat ca pasarile ouatoare infectatc au un rol gvina, determinand septicemii cu evolutii
epidemiologic major in transmiterea prin ou mai mult sau mai putin rapide, In acestc ca-
a toxiinfeqiilor alimcntare la om. Serotipul zuri se produc fcnomene congestive la nive-
incriminat in majoritatea cazurilor este lul mucoaselor ~i scroaselor, hiperel11ia ~i
enteritidis fag-4. hipcrtrofia flcatului, splinei ~i rinichiului.
In ceea ce prive~te rolul principal jucat in Evolutiilc mai lcnte sunt datorate cantonarii
dinal11ica epidel11iologica de S. cnteritidis, germenilor in organe, undc induc modificari
exista 0 opinie recenta exprimata de Baumler locale de tip necrotic sau nodular.
(9) dupa care acest serotip a profitat de era-
dicarea tifo-pulorozei pentru a-I lua locul. Tabloul clinic
Intre cele doua serotipuri exista unele ase- Contaminarea Gualor cu salmonele para-
manari, avand antigenul somatic 09 comun tifice poate conduce la un nivel ridicat al
~i 0 filiatie genetica asemaniitoare, demon- mortalitatii embrionare ~i moartea rapida a
strata prin electoforeza multiloculara. Proba- puilor nou-eclozionati ]'nainte de aparitia
bil ca preze11\a antigenului S. pullorztm- oricami simptom (forma supraacutii).
gallinarum in efective a constituit in acest fel Manifestiirile clinice ]'n infeqiile paratifi-
o "paraimunitate", opunandu-se implementa- ce apar la puii de giiinii ~i bobocii sub varsta
rii S. enteritidis
de doua siiptiimani ~i sunt mai rar observate
In epidemiologia paratifozelor se va tine la piisarile mai mari de 4 saptamani. Morbi-
seama ~i de intluenta unor factori predispo- ditatea ~i mortalitatea variaza considerabil dc
zanti: infestatia cu coccidii, infectiile cu vi- la un focar la altul, ultima reprezentand de
msuri il11unosupresive (burs ita ~i bron~ita obicei 20% din gmpul afectat ~i numai in
infeqioasa), conditiile de stres, naparlirea cazuri exceptionale putand ajunge la aproape
fortata a gainilor ouatoare etc. 100% (42) .

••••••••
62 Bali infixfioase ale anima/c/oI' • h{[Clcrio~c

In forma acuta, puii bolnayi prezinta aparitia de noduli miliari necrotici in ficat,
anorexic, polidipsie, imobilitate eu tendinra sinoyite, artrite, salpingo-ovarite ~i orhite.
de ingramadire sub eleveuze, horiplumarie,
diaree eu feeale apoase de culoare galben- Diagnostic
verzuie, uneori sangvinolente. Datele epidemiologiee, eliniee ~l
La boboeii de rata se pot intftlni ~i con- morfopatologiee pot sugera infeetia cu
junctivite seropurulente sau un sindrom ner- salmonele paratifiee. Diagnostieul final de-
vos, manifestat prin eonvulsii, ineoordonare pinde insa de izolarea ~i identificarea agen-
in mers. ataxii etc. tului eauzal. In aeest seop, prin metodele
In cyolutiilc cronicc se constata 0 slabire bacteriologiee conventionale sunt neeesare
progreslva. oprirea in cre~tere, diaree, artrite 48 pima la 96 ore. Pentru reducerea acestui
insotite de ~chiopaturi ~i uneori fenomene timp s-au imaginat ~i pus in practica 0 serie
respiratorii ~i nervoase. La rare, in sezonul de metodc de diagnostic rapid, multe din
de ouat se obsen'a perturbarea acestuia ~i acestea putand fi ehiar automatizate. Ele se
diaree. bazeaza in principal pe testul ELISA,
La porumbei, in forma aCllta de boala se urilizandu-se in reactie anticorpii policlonali
constata in plus tulbmari neryoase grave, iar obtimqi fata de proteinele membranei exter-
in forma cronica. frecyente artrite la niyelul ne sau ai tlagelilor de Salmonella. Acest test
aripilor (boala zborului) ~i picioarelor. detectcaza salmonelele cu 0 frecyenta com-
parabila eu metodele standard. in 24 ore,
Tabloul morfopatologic aplicandu-se pe probe de organe, tampoane
La puii morti indata dupa ecloziune se c1oacalc, furaje etc. Limitele de deteetare ale
remarca prezenta yitelusului partial metodei sunt date de 0 eoneentratie a
neresorbit, fara alte modifieari evidente. Le- salmonelei in eultura primm'a de 105-10
ziunile sunt mai bine exprimate la puii morti salmonele/ml (45).
dupa evolutia formei acute de boa!a, cand se Testele serologice folosite in deteetarea
intiilnesc congestii ~i hemoragii pc seroase ~i pasarilor infectate sunt aeelea~i ea in tifo-
in organelc interne, focarc necrotice miliare puloroza: hemagllltinarea rapida (RHAR) ~i
in ficat ~i cord, enterita cataralhemoragica seroagllltinarea rapida pe lama.
difuza saufibrinonecrotic2\. Enteritele seroagllltinarea lenta (RSAL) ~l
hemoragice cu localizare la niyelul duode- m icroagllltinarca.
nului, precum titlita diftcroida se intalnesc Testlll ELISA pentru evidentierea anti-
frecyent la puii dc curca. Titlita difteroida, eorpilor serici folosind antigeni LPS, tlageli
intalnita la 1/3 din pasarilc moarte de parati- sau proteine membranale are 0 specificitate
foza este considerata de Jordan (42) ca fiind ridicata ~i este folosit cu rezultate bune atat
Ieziunea cea mai caracteristica. Se pot intalni la gaini. cat ~i in efectivele de rate reprodu-
uneori pericardite seroase, perihepatite ciltoare (48). Apliearea testului ELISA pen-
serofibrinoase ~i aerosaculite fibrinoase, pre- tru depistarea antieorpilor specifici S.
cum ~i artrite localizate mai ales la picioare. enteritidis in ouale efectivelor comerciale
La porumbei, leziunea dominanta 0 re- din SUA a demonstrat 0 corclatie directa cu
prezintii. inflamatia articulatiilor aripiloL prezenra infectiei in organismele gainilor
blefarite ~i stomatite difteroide. (33). iar in OIanda Van De Gissen (87) a
La pasarile adulte se constata congestia stabilit ca intre nivelul titrului de anticorpi
ficatului, splinei ~l rinichiului, enterita din galbenu~ ~i incidenta portajului la gainile
fibrinonecrotica, peri ton ita serofibrinoasa cu ouatoare exista un raport direct.
Bali produse de germeni din genul Salmonella 63

Prognostic • 19lena ~i dezinfeqia incubatoarclor


Prognosticul in infectiile date de ~i stariilor de incubatie.
salmonelele paratifice, cu evolutie anna, este Se vor institui practici rigide de
intotdeauna grav. In ceea ce prive~te prog- biosccuritate privind restriqionarea intrarii
nostieul evolutiilor eronice, asimptomatiee ~i in halele de produqie, accesul fiind permis
a starii de purtator in efectivcle infectate, numai personalului calitlcat, autorizQ.t. Se
aeesta este rezervat, depinzfmd de efieienta intcrzice ~i circulatia intre hale.
rezultatelor aplicarii masurilor de profilaxie In vederea eliminarii contaminarii prin
~i combatere. furaje este necesar ca acestea sa fie supuse
procedeelor de granulare ~i tratare termica.
Profilaxie $i combatere In combaterea infeqiilor paratifice ]a pa-
Rolul prioritar revine masurilor de pro- sari prin mijloace nespecijicq a aparut de
.lilaxie genera/a. avand la baza respectarea data reeenta 0 procedura denumita in ]itera-
principiului tehnologic .,totul plin-totul gol" tura de specialitate "excluderea c0711petiti-
~i a sistemului de cre~tere in baterii. pc grata- \'(/" (Competitive exclusion) (16). Aeeasta
re de sarma. prin care se diminua riscul con- eonsta in administrarea la pasari a culturilor
taminarii prin fecale atat al pasarii. cat ~i al totale din flora intestinala, obtinute de la
oului destinat reproducerii (78). gaini simatoase, in seopul de a coloniza tu-
Se impune supravegherea prin examen de bul digestiv cu microflora utila ~i de a impi-
laborator (bacteriologic. serologic) conform ediea fixarea salmonelelor paratifiee.
unui program riguros a tuturor dectivelor Etleienta tratal11entului prin excluderea
destinate reproduqici ~i a statiunilor de in- eompetitiva (Ee) s-a eonstatat atat prin sca-
eubatie. derea coefieientului de colonizare intestinala
Efectivele de pasari pentru reproduqie. cu salmonelelc paratifice in 10huile tratate,
inca din faza de tineret in care s-au depistat cat ~i a1 invazii10r in organe (62). Adl11inis-
infeqii produse de salmonele paratiflce se trarea de preparate Ee la varsta tanara a dus
vor destina produqiei de carne. la 0 colonizare a tubului digestiv la pasari cu
Se va avea in vedere combaterea perma- flora mila, prevenind infectiilc cu sall110nele
nenta a rozatoarelor, insectclor ~i pasarilor pararifice, iar in unele situatii a determinat
salbatice, purtatori ~i vectori de agenti parari- disparitia infectii10r preexistente (39, 93).
fici. Preparatele, constituite in ultil11ul timp
din culturi de l11icroflora intestinala cunos-
Igiena oului de incubat se va asigura pe
tot fluxul produqiei prin: cuta, prezentate de obicei liofilizate, se ad-
• salubrizarea ~i igienizarea a~ternu- l11inistreaza in apa de baut saLl se incorporea-
mlui din hale ~i in mod deosebit al celui za in furaje.
din cuibare: S-au mai testat produse CLlefect probiotic
• ouale destinate incubatiei vor fi re- constituite din lactobacili, care aqioneazr\ ca
coltate la intervale scurte: ~i preparatele descrise anterior, ~i care in
• recoltarea ~i manipularea oualor se faza experimentala au dat rezultate satisfa-
va face numai in cofraje din material plas- catoarc in prevenirea paratifozelor ~i I111bu-
tic, u~or lavabile ~i dezinfectabile; natatirea starii sanitare a pasiirilor (36)
In tratamentul medicamentos in forme Ie
• dezinfeqia ouIui imediat dupa re-
coltare, urmata de repetarea operatiunii in clinice la gaini ~i curcani se vor aplica ace-
camera de depozitare ~l stocare pnn lea~i produse recomandate la tratamentul
fumigare cu vapori de formo]: tifo-pulorozei.
64 Bali in(cc{ioase ale anima/c/o,. • bacterio~e

Profilaxia speeificei reprezentata prin cu un vaCCl11 dintr-o mutanta de S.


vaccinuri inactivate ~i vii din tulpini de care asigura 0 proteqic
ell teritidis, de 7-8
salmoncle paratifice, nu a intrat inca in prac- luni. V accinarea a redus portajul in fecale,
tica curenta. Rezultate incurajatoare s-au transmisia orizontala ~i contaminarea oualor
obtinut prin imunizarea orala sau parenterala (5,24).

Bibliografie
1. Andrew, A.H. (1992), Probiotics and other Toma, S., Meitert, 1. (1953), Studii §i cercet.
prophylactic agents, Ed. Valery, Wiliams and de inframicrob., 4, 441
Lawrans, 119 22. Conliu, I., Rusu, M. (1967), Salmoneloze,
2. Barrow, PA (1990), Infect. Immun., 58, 2283 Timi?oara, 355
3. Barrow, PA (1992), J. Med. Microbiol., 36, 23. Conliu, I., Sofletea, I., Vartic, N., Rusu, M.,
389 Mure?an, E., Popa, A (1961), Probl. Zoot. §i
4. Barrow, PA, Berchieri, JrA, AI-Haddad, O. Vet., 3, 38
(1992), Avian Ois., 36,227 24. Cooper, G.L., Venables, L.M., Nicholas,
5. Barrow, PA, Lovell, MA, Berchieri, A. RAJ., Cullen, GA, Hormaeche, C.E. (1993),
(1991), Avian Path., 20, 681 Vet. Rec., 133, 31
6. Barza, H., Popoviciu, A., Coman, S. (1999), 25. D'Aoust, I.Y. (1997), Salmonella species,
Rev. Rom. Med. Vet., 9, 4, 337 ASM Press Washington, 8, 129
7. Barzoi, D., Meica, S., Negul, M. (1999), Toxi- 26. Deder, V. (2000), La Semaine vet., 4, 23
infectiile alimentare, Ed. Diacon Coressi, Bu- 27. Derlogea, H., Caraba?, E. (1942), Arh. Vet.,
cure?ti, 226 XXIV, 1-3, 20
8. Baskerville, A., Dow, C.,(1973), Brit. J. Exp. 28. Draghici, D., Barzoi, D., Ungureanu, C.
Path., 54, 90 (1962), Lucr ICVB Pasteur, 1,259
9. Baumler, AJ., Hargis, B.M., Tsolls, RM. 29. Draghici, D., Bugeac, T., Michailov, L.,
(2000), Science, 7/1, 50 Contora, N., Barzoi, D., lonescu, C. (1973-
10. Bean, N.H., Potter, M.E. (1992), Proc. 96-th. 1974), Lucr. ICVB Pasteur, XI-XII, 63
Amm. Meet. V.G., Anim. Health Assoc. US, 30. Edwards, P.R, Ewing, W.A. (1972),
Richmond, VA, 488 Identification of Enterobacteriaceae, Thrid
11. Berbinschi, C., Faur, C., Onlanu, Gh. (1981), Ed., Burges Publ. Comp., Atalanta, Georgia,
Rev. de Cre?terea Anim., 5, 43 284
12. Bercea, I., Mardare, AI., Moga Manzat, R, 31. Ezaki, 1., Kawamura, Y., Yabuuchi, E. (2000),
pop, M., Popoviciu, A (1981), Boli infectioase Int. J. Syst. Evol. Microbiol., 50, pt.2: 945-7
ale animalelor, Ed. Did. ?i Ped., Bucure?ti 32. Foley, J.E., Orgad, U., Hirsh, D.C., Poland,
13. Bucur, E.O. (1985), Teza de doctorat, Fac. de A., Pedersen, N.C. (1999), J. Am. Vet. Med.
Med. Vet. Bucure?ti Assoc .. 214, 1,67-70,43
14. Bugeac, T., Axente, P., Draghici, D. (1958), 33. Gast, K., Beard, CW. (1991), Poult. Sci., 70,
Probl. Zoot. ?i Vet., 1, 29 1273
15. Bugeac, T., Cambir, S., lordache, A, Olinici, 34. Giannati, A, Koptopoulos, G., Hatzopoulos,
N. (1969), Arh. Vet., 5-6, fas. I-II, 117 E., Sarris, K. (1999), J. Microbiol. Methodes,
16. Calnek, BW. (1997), Diseases of Poultry, apr., 3, 35, 219
tenth edition, Iowa State University Press, 35. Gibbons, D.F. (1980), Vet. Rec., 106,356
Ames, Iowa USA, 81 36. Gusils, C., Porezchaia, A, Gonzales, S.,
17. Cambir, S., Iftimovici, R, Olinici, N. (1971), Olivier, G. (1999), J. Food. Prot., mart., 62,
Rev. de Zoot. §i Med. Vet., 10,72 252
18. Cambir, S., Sandu, I. (1997), Lucr. Congres 37. House, J.K., Bradford, P., Smith, B.P., Terry,
VII Med. Vet., Romania, 344 R, Mark, J., Darin, J., Kumiya, D.Y. (1999), J.
19. Chambers, P.G., Lysons, RJ. (1979), Res. Am. Vet. Assoc, 215, 507
Vet. Scioo26, 273 38. House, J.K., Mainar Jaime, RC., Smith, B.P.,
20. Christiansen, P.J., Olsen, E.J., Hansen, C.H., House, AM., Kamiya, D.Y. (1999), J. Am.
Bisgaard, M. (1992), Avian Path., 21,461 Vet. Assoc., may, 15,214,1511
21. Ciudl, M., Combiescu, C., Nestorescu, N., 39. Johnson, C.T. (1992), Int. J. Food Microbiol.,
Popovici, M., Zili?teanu, C., Nicolescu, Moo 15,293
Boli produse de germeni din genu! Salmonella 65

40. Johnson. D.C., David, M., Goldsmith, S. 63. Opuda Osibo, J. (1986), Proceedings 2- Word
(1992), Avian ois., 36, 770 Congress Foodbome Infections and
41. Jones, F.S. (1913), J Med. Res., 27, 481 Intoxications, I, 511
42. Jordan, 1. (1994), Poultry diseases, 3-rd ed., 64. Paul, I. (1982), Diagnostic morfopatologic
Ed. Baillere Tindal, London, Philadelphia, veterinar, Ed. Ceres, Bucure:;;ti, 146
Toronto, 110 65. Perianu, 1. (1996), Boli/e infectioase ale ani-
43. Jubb, K.V.F. (1985), Pathology of domestic malelor, Bacterioze, Ed. Fund. Chemarea,
animals, Acad. Press, third ed., II, 135 la:;;i, vol. I, 203
44. Kauffmann, 1. (1966), The Bacteriology of 66. Pommier, P. (2000), La Semaine Vet., 971,
Enterobacteriaceae, Manksgaard. 35
Copenhagen 67. Popa, 0., Garoiu, M., Onica, P. (1967), Sal-
45. Keller, L.H., Benson, C.E., Garcia, V., Nocks, moneloze, Timi:;;oara, 188
E., Battenfelder, P., Eckroade, RJ. (1993), 68. Popoff, MY, Norel, F. (1992), Bases
Avian ois., 37, 501 moleculaires des pathogenicite des Salmo-
46. Kelterborn, N.C. (1987), Catalogue of Salmo- nella, Med. Mal. Infect., 22, 310
nella first isolation, 1965-1984, Gustav 69. Popoff, Y.M., Le Minor, L. (1997), Formules
Fischer, Jena antigeniques des serovars de Salmonella,
47. Khakhria, R (1997), Epidemiol. Infect., 119, Centre for Reference and Recherchers au
15 Salmonella, Inst. Pasteur, Paris
48. Kim, C.J., Nagaraya, K.V., Pomeroy, B.S. 70. Popovici, I. (1937), CR Soc. Bioi. , Paris, 124,
(1991), Am. J, Vet. Res., 52, 1069 687
49. Krutsch, W. (1994). Teza de doctorat, Timi- 71. Potter, ME (1992), J Am. Vet. Med. Assoc.,
:;;oara 201,250
50. Krutsch, W., Tataru, D. (1997), Rev. Rom. 72. Quinn, P.J., Carter, ME, Markey, B., Carter,
Med. Vet., 7, 4, 461 G.R (1994), Clinical Veterinary Microbiology,
51. Leeson, S., Marco, He.M. (1993), Poult. Sci., Wolfe Publishing, 209
49,19 73. Rasbech, N.O. (1965), Nord. Vet. Med., 17,
52. Leman, AD., Straw, B.E., Mengelin, W.L., 305
D'Allaires, S., Taylor, D.J. (1992), Diseases of 74. Rodrigue, D.C., Tauxe, RV., Rowe, B.
swine, 7-th ed., 570 (1990), Epidemio/. Infect., 105,21
53. Li, J., Smith, N.H., Nelson, K., Crichton, P.B., 75. Ro:;;ca, V. (1965), Rev. de Zoot. §i Med. Vet.,
Old, D.C, Wihittan, TS., Selander, RK 4, 56
(1993), J Med. Microbiol., 38,129 76. Salem, M., Odor, E.M., Pope, C. (1992),
54. Lincan, C., Nicolae, St., Radulescu, 0., Avian ois., 36, 1076
Constantinoiu, E., lonescu, M., Ciurea, A, 77. Sandulescu, St., Mihalache, V. (1977), Lucr.
Popescu, D. (1997), Lucr. Congres VII Med. leVB Pasteur, XIII, 119
Vet. Rom., 97 78. Sicoe, O. (1988), Bul. Inf. Soc. Med. Vet., 17
55. Linton, AH., (1981), Pig New Inform., 2, 1,25 79. Stoenescu, V. (1959), Probl. Zoot. §i Vet., 4,
56. Macarie, I. (1973), Teza de doctorat, Fac. de 61
Med. Vet., Bucure:;;ti 80. Stoenescu, V., Vior, C., Sandulescu, St.
57. Meyer, H. (1980), Arch. FDrVet. med., 34, 99 (1963), Lucr. St. ale IPIA, XII, 293
58. Mintz. E.D. (1994), Dose response effects in 81. Suzuki, S., Oishi, K., Takahashi, T., Tamura,
an outbreak of Salmonella enteritidis. Y., Muramatsu, M., Nakamura, M., Sato, S.
Epidemiol. Infect., 108,718 (1992), J Med. Vet. Sci., 54, 845
59. Mishu, B., Koehler, J., Lee, LA, Rodrigue, 82. Takeuki, A (1967), Amer. J Path., 1, 109
F.H, Brenner, P., Blake, P., Tauxe, RV. 83. Thayer, D.W., Dickerson, C.Y., Rao, D.R,
(1994), Jlnfect. ois., 169,547 Boyd, G, Chawan, C.B., (1992), J Food Sci.,
60. Morse, E.V., Duncan, MA (1976), 57,587
Proceedings 4-th Intemat. Congres, Ames, 84. Trawinski, A., Trawinski, J., (1960), Ann.
Iowa, 275 Univ. M. Curie-Sklodovsca, Sect. o.p., 13, 31
61. Mukkur, TK., Walker, K.H., McDowell, G.H. 85. Ungureanu, C., Draghici, D., Barzoi, D.,
(1998), Camp. Immunol. Microbial. Infect. Olinici. N. (1962), Lucr. ICVB Pasteur, 1,271
ois., oct. 21, (4),327 86. Ungureanu, C., Greceanu, AI. (1963), Probl.
62. Nuotio, L., Schneitz, C., Halonen, U., Nurmi, Zoot. §i Vet., 11,56
E. (1992), Bnt. Poult. Scl, 33, 775 87. Van de Giessen, A.W.R, Peters, PAT,
Berkers, W.H., Jansen Notermans, S.H.W.
(1991), Vet. Q, 13, 41

••
66 Bali illjecrioase ale allimalelor • haclcrio;:c

88, Verde;;, N, (1967), Rev, de Zoot. §i Med, Vet" 93, Zipnn, RL" Carrier, DE, DeLoach, J.R.
11,58 (1993), Avian Ois" 37, 183
89, Verde;;, N, (1968), Rev, de Zoot. §i Med, Vet, 94, *** O,I.E, (1992), Manual de standarde pentru
2, 54 testele de diagnostic §i vaccinuri, 11,331
90, Verde;;, N, (1977), Cercet, Agr, in Mold, IV, 95, *** W.H.O, (1995), Surveillance programme
135 for control of foodbome infections and
91, Verde;;, N, (1978), Teza de doctorat, Fac, de intoxications in Europe, sixth report 1990-
Med, Vet. Bucure;;ti 1992 FAO/WHO, Centre for Research and
92, Verde;;, N" Pop, T" Bancescu, 1., Training in Food Hygiene and Zoonoses, Ber-
Manascurta, C, (1986), Rev, de Cre§t, Anim., lin
4,41
,-
Cap. 3
Infectii produse de
germeni din genuI
Yersinia

Constantin Stirbu

Geuul Yersiuia/ace parte din fam. Euterobacteriaceae. A fast constituit in anul 1944, la propullerea Illi
l'ilIl Loghem 120), anind ca specie tip J: pestis, agentlll etiologic al cillmei la am. Cuprillde 12 specii, dilltre care
cel plltin 3 w/lIne!e implicarii in patologia animalel: I: pseudotuberculosis, care prodllce yersinioza la mai mliite
opeeli de animalc. J: euterocolitica, agcnlul eliologic alullor eillerite grave la om "~I uneori la allimale, dar care se
izoleazel .,i din illieslinul porcilor s elnellO.,·i,,'i I: ruckeri. care produce la salll1/mide boala nlllnit eI "gllra ro,,'ie n.
Yersiniile W/ caractercle genemle ale cnlerobacleriaceelor. jillld bacterii defi!rmci bacilarci, Gmm negati-
ve.fi/clilialivanaerobe. I
in cadi'll celrom all ca propriel1lri dislinctive/i/ptlll cci sunt imobile la 37"C dar mobile la
28-30'C tcu exccpria Y. pestis ,\'i J: ruckeri. care sun! totdeaulla imobile}, slim oxidazci negative, catalazci pozitive,
Voges-Proskouer ncgalil'c la 37 cC )\"i nil produc' 11:5.
I: Federikseuii, I: iutemledia, Y: kristeuseuii. I: bercol'ierii. Y. 111011aretii,Y. rohdei .}'i Y. aldovae slim
considemle nepalogene penlm eel 1111 posedeljactoml e!asic de vimlen (a pen tn/ Yersillia dar, dllpa Sulakvelidze (1 6)
ele sllnl poten(ial palogelle, pentru eel posedill/ll allfel de/c/clor de vimlellt!l.

H YERSINIOZA
(Pseudotuberculosis l'Odentium, Yersiniosis)
Yersinioza a fost cunoscuta in trecut Istoric, raspandire, importanta
numa! sub denumirea dc Deoarece la sfiir~itul secolului treCltt. de
pseudotuberculoza sau de rodentioza, la cadavre cu leziuni asemanatoare celor de
avand ca agcnt etiologic bacteria Yersinia tuberculoza sc izolau, in diversc situatii,
pseudotuberculosis. in timp ce Y. doua bacterii diferite, in literatura de specia-
entemco/ilica era considcrat ca avand doar !itate au apamt doua boli diferite, cu agenti
statutul de germen comensal, in special la etiologici diferiti, dar cu aceea~i denumire,
porc. patogen doar pentm oameni. de pseudotuberculoza. Una era produsa de
In prezent yersinioza estc considerata 0 "bacilul lui Malassez ~i Vigna]" (astazi Y.
boala infeqioasa produsa fie de Y. pseudotuberculosis) numita ~i rodentioza,
pseudotuberculosis. fie de Y. enterocolitica, iar cealalta prod usa de "bacilul lui Preisz-
mai frecventa ]a rozatoare. dar intiilnita la Nocard" (astazi COIynebacterilll1l
mai l11ultespecii de animale ~i la om, carac- pseudotuberculosis) numita ~i !imfadenita
cazeoasa a oilor. Confuzia este astazi e!imi-
terizata prin slabire progresivil. adenopatie ~i
nata prin adoptarea numelui dc yersinioza,
formarea de noduli cazeo~i in diverse organe
~1 pe seroasc.
care are ~i avantajul ca include ~i infeqiile
cu alte specii ale genului Yersinia. in mod
deosebit Y. enterocolitica.
68 Boli infecfioase a/e anima/e/ol' • hllcterio~e

Aria de raspimdire a yersiniozelor la iepurele care, indiferent de calca de infcqie,


animale este extrem de larga, fiind semna- fac 0 boa1a identic:! CLl cea natural a (14).
lata din Japonia, Australia ~i Afriea, pima in Yersinia enterocolitiea este foarte ase-
Europa sau America de Nord, indusiv manatoare morfologic ~i cultural cu Y.
Alaska. Incidenta bolii este mai marc in ta- pseudotuberculosis, indusiv in ceea ce pri-
rile cu dima temperata sau subtropicala, dar ve~te mobilitatea la 28-30T ~i lipsa mobili-
importanta economica este pretutindeni li- tatii la 3 TC. Pentru izolare se recomanda
mitata de faptul ca, la animalele domestice, medii Ie cu saruri biliare, in special cele cu
se inregistreaza rar ~i numai sporadic. La om dezoxicolat de sodiu. In cadrul speciei au
insa imbraca forme grave, greu tratabile, atat fost recunoscute doua subspecii: Y
in cazul infeqiei cu Y pseudotuberculosis enteroeolitiea subsp. enteroeolitiea ~i Y
cat ~i in cazul infeqiei cu Y. enterocolitica enteroeolitiea subsp. palearetiea (20) ~i 5
(4, 6). ImpOlianta yersiniozei, prin conse- chimiotipuri (biotipuri, biovaruri), care cu-
cinte1e sale, este cu mult mai mare pentru prind cel putin 27 serotipuri (13). Unele
patologia umana decat pentru patologia chimiotipuri produc indol ~i dau testul V.P.
animal a (1). pozitiv.
La n01 in tara. sub numele de La noi in tara, Condrea cil. de Rapuntean
pseudotubercu1oza a fost descrisa 0 alta ~i Rapuntean (14) au izolat chimiotipul 4
boala (limfadenita cazeoasa a oilor), produsa (75%) de la suine, taurine ~i caine,
de COI)inebacteriul7l pseudotuberculosis (8, chimiotipul 1 (21%) de la caini ~1
15, 19). chimiotipul 2 (3,3 %) de la suine ~i taurine.
Pe baza antigenelor somatice ~i t1agelare
Etiologie au fost identificate 50 serotipuri, dintre care
Yersinia pseudotuberculosis (sin. unele (in special 0:9) poseda antigene co-
Pasteurella pseudotuberculosis) este 0 bac- mune cu brucelele ~i stau la originea un or
terie Gram negativa polimorta, mai frecvent reaqii pozitive false inregistrate la examenul
cocobacilara, nesporulata, necapsulata, cili- serologic pentru bruceloza. In special
ata ~i mobila la 28-30'C. Cre~te bine pe me- serotipul 0:9 reaqioneaza incruci~at CLl

dii de cultura uzuale in aerobioza, dand pe Brucella sp. la RAL ~i RFC.


agar colonii rotunde, u~or granulate, translu- Rezistema germenului in medii1e natu-
cide ~i cu centru opac, avand un aspect striat rale este destul de insemnata: rezista bine in
la periferia coloniei. Nu produce indol, hi- alimente de origine animala, 1a temperatura
drogen sulfurat sau catalaza ~i da testul V.P. de refrigerare ~i la pH acid. Este sensibil la
negativ. Poseda anti gene somatice de tip 0 substantele dezinfectante, in concentratii
~i anti gene flagelare de tip H, pe baza carora uzuale ~i la mai multe antibiotice ~l
specia este divizata in opt serogrupuri majo- chimioterapice, printre care gentamicina,
re, din care unele subdivizate in sub grupe, cloramfenicolul, clotrimazolul ~i acidul
fiecarc cu mai multe scrotipuri. nalidixic. Dintr-un studiu Iacut pe l81 tul-
Are 0 rezistenta scazuta fata de agentii pini de Y enterocolitica a rezultat ca to ate
fizici ~i chimici ~i este sensibi1a la dezin- hllpinile testate crau sensibile la
fectantele obi~nuite in concentratii uzuale. sulfamethazo l/trimcthoprim, enrot1oxac in,
Cele mai active antibiotice sunt streptomici- aminoglycoside ~i nitrofurantoin, unele erau
na, neomicina ~i tertraciclina. sensibile la tetracidinc, dar toate erau rczis-
La infeqia experimentala, cele mai sen- tente la pcnicilina, ampicilina, macrolide ~i
sibile animale de laborator sunt cobaiul ~i tiamulin (3).
Inleeriiproduse de germeni din genul Yersinia 69

Y. enterocolitica poseda factori de viru- toarc ~i pasari salbatice, care reprezinta ~i


lenta ~i toxicitate, intre care foarte impor- rezervorul de germeni in natura. Pe cale fe-
tante ar fi enterotoxinele termostabile (ST), cal - oral - fecala se inchide circuitul
asemanatoare cu cele ale E. coli ~i factorii yersiniilor in natura ~i este pennanent con-
de adeziune. Enterotoxinele sunt responsa- taminat mediul ambiant, respectiv pa~unile
bile, ca ~i in cazul colibacililoL de produce- ~i apa. Se crede ca, in conditii naturale, calea
rea exsorbtiei ~i, in ultima instanta, a diareei. orala de infeqie este singura posibila.
Acestea sunt eliberate atat in vivo cat ~i in In afara de rozatoarele salbatice ~i de la-
alimentele pastrate la temperatura mediului borator (iepuri, cobai, ~obolani, ~oareci, har-
ambiant sau la frigider, conducand la apari- ciogi, nutrii) ~i pasari salbatice sau domesti-
tia toxiinfeqiilor alimentare. ce (curci, fazani, canari, porumbei), la care
La Y. pseudotuberculosis a fost pus in poate imbraca un caracter endemic,
evidenta un superantigen, prezent in exoto- yersinioza se mai intalne~te, dar mult mai rar
xina tuturor tulpinilor care produc infeqii ~i numai sub forma de cazuri izolate, la un
sistemice, dar numai la unele dintre wlpinile mare numar de alte specii de mamifere sal-
care produc forme gastrointestinale (18). batice sau domestice (cerb, maimute, vulpe,
oaie, porc, taurine, caine, pisica) sau de pa-
Caractere epidemiologice sari domestice sau salbatice (gaini, palmi pe-
Pana nu demult. yersinioza era conside- de).
rata 0 boala grava dar sporadica. atat la om Receptivitatea diverselor specii de ani-
dit ~l la ani male, produsa dc Y. mal e nu este egala fata de toate serotipurile
pseudotuberculosis avand ca rczervor natu- de Yersin ia. De exemplu, rozatoarele ~i pa-
ral de infectie rozatoarcle. Infcqia cu Y. sarile sunt considerate rezervorul principal
enterocolitica era considerata importanta pentru serotipurile I ~i II, in timp ce rumc-
numai pentru patologia umana, animalele (in gatoarelc mari ~i mici, carc au fost gasite
specia pOl'cul) fiind considcrate di fac numai purtatoare asimptomatice de Y.
infeqii asimptomatice. Pentru patologia pseudotuberculosis in intestin, par a fi prin-
animala erau considerate importamc doar cipalul rezervor pentru serotipul II (13).
prin incriminarea lor ca surse de erori in Cazurile de 1mbolnavire la om sunt rare
diagnosticul serologic al brucclozei, din dar grave ~i au ca sursa intotdeauna anima-
cauza inrudirii antigenice dintre uncle tul- lele.
pini de Y. el1terocolitica ~i Brucella sp. Imbolnavirile se inregistreaza mai ales
Literatura de specialitate din ultimul iama, cand organismele sunt slabite. ca ur-
timp vine sa schimbe aceasta viziune, ca mare a dificultati10r intampinate in asigura-
urmare a numeroaselor semnalari de cazuri rea hranei sau adapostului ~i datorita para-
de boala clinic cxprimata cu Y zitozelor, dar ~i a conditiilor meteo-climatice
enterocolitica la mai multc specii de animale defavorabile (vremea friguroasa ~i umeda,
~i a inmultirii cazurilor de boala semnalate vanturi reci etc.). In astfel de sihlatii, pri-
la om. mele cazuri pot apare prin autoinfeqie, iar
In infeqia eu J~ pseudotuberculosis urmatoarele prin contagiu de la primele.
Y pseudotuberculosis a fost izolata atilt In infeetia eu Yersinia enterocolitica
din cazuri de boala cat ~i din intestinul unor Comparativ cu yersinioza produsa dc Y.
animale clinic sanatoase, apaninand la 0 pseudotuberculosis, imbolnavirile produsc
mare diversitate de specii de animale do- de Y. enterocolitica sunt mai rare la animale
mestice ~i salbatice. in mod deosebit roza- ~i mai frecvente la oameni, pentru care sursa
70 Bo/i injec!ioose ole onimo/e/o!' • bactcrio~e

de infeqie 0 reprezinta animalelc bolnave Forma acuta este septicemica ~i este


dar, mai adesca, cele sanatoase purtatoare destul de rara, atRt la mamifere cat ~i la pa-
asimptomatice. Porcul parc a fi cel mai frec- sari. Dc regula sc termina prin exitus in 1-3
vent purtator asimptomatic de Y. zile, fara semnc clinice particularc.
enterocolitica. Scrotipul dominant (93,5%) Forma subacuta. mai frecventa dedit
constatat intr-o ancheta cpidemiologica in preeedcnta, este conside"ata forma clasica ~i
Canada a fost 0:3 (12). se manifesta prin anorexic, adinamie ~i sla-
Infeqii cu Y. enterocolitica au fost ra- birc progresiva, datorata in principal nume-
portate la bovine, ovine, cabalinc. ovine, roaselor abcese date de Y.
caprine, porcine. camilc, dlini ~i altc specii, pseudotuberculosis in unele organc inteme
dar cazurile evolutive clinic sunt rarc. Dintre vitale. Sfar~itul estc letal in 1-3 saptamani,
animalele domesticc, yersinioza clinica cu Y. in stare de cahexie, uneori prccedat de fe-
enteroco/itica se intalnc~te mai ales la tine- nomene paralitice. In ultimul timp a fost
rehll ovin, in varsta de pana la un an dar ~i la semnalata relativ frecvent evolutia cn feno-
porcine, caini ~i pisici (21). mene predominante de enterocolita. generata
Ca rezultat al numarului mare de specii dc Y enterocolitica la oi, porci, capre, bivoli
care constituic rezcrvorul natural de Y. ~i caprioare (13). Spre dcoscbire de Y.
enterocoliticCl in natura ~i a incidentei destul pseudotuberculosis, Y. enteroco/iticCi nu are
dc ridicatc a purtatorilor, sursele de infcctie aceca~i tendinta de generalizare prin disemi-
secundare, neanimate. contaminate cu feca- narc piemica. nici macar la ovine ~i caprine,
le, cum sunt pa~unile, apele de suprafata sau carc sunt ccle mai sensibile, dar sfar~itul
furajelc, pentru animalc, precum ~i apa de poate fi tot letal, ca urmare a diarcei persis-
baut sau alimentele contaminate. pentru om, tcnte, apoasc, de culoarc ncgricioasa, conti-
ocupa vcriga intermediara in circuitul nand mucus ~i eventual sangc, care in deeurs
epidemiologic al yersiniilor in natura, dintre de 2-3 saptamani poate sa epuizeze anima-
sursa primara de infectic ~i animalul receptiv lul.
sau om. La porci ~i altc specii este posibil ca in-
feqia cu yersinii sa nu sc manifeste clinic
Patogeneza nici macar pnn diarec pasagera de~i,
Ajunse in tubul digcstiv, yersiniilc sc microlcziuni in perctele intestinului apar ~i
multiplica in mucoasa intestinala, producand conversia serologica se produce.
focare inflamatorii in lamina propria ~i no- Forma cronicii se manifesta asemanator,
durile limfatice afcrente, sub forma de dar mai putin drastic, ~i dupa 0 cvolutic de
microabccse ~i determina atrofierea \'ilozi- 1-2 luni sc poate termina cn vindccarea.
tatilor intestinale. Ca rczultat se produce Atat Y. pseudotuberculosis cat ~i Y.
malabsorbtic, maldigcstic ~i, uneori, diaree. enteroco/itica, indifcrent de forma clinica
evo luti va. pot sa produca avorturi la ovine ~i
Tabloul clinic caprinc. in ultima parte a gestatiei.
Evolutia clinica poate sa fie acuta, Y. pseudotuberculosis mai poate produce
subacuta sau cronicii insa, avand in vcdere mamite. orhite sau epididimite, limfangite,
ca boala este mai frecventa la animalcle sal- pneumonii, in specialla ovine ~i caprine.
baticc, se poate spune ca tabloul clinic nu La oameni, infeqia cu Y.
este indcajuns cunoscut, in special in ce pri- pseudotuberculosis este rara, are tendinta de
vqtc infeqia cu Y. enterocolitica. diseminarc septicemica ~i este urmata ade-
sea de scehele renale, in timp ee infeqia cn
Infecfii produse de germeni din genu! Yersinia 71

1'. enterocolitica, ccl mai adesea cu tipurile carea germenului. Pentru izolare se reco-
0:3, 0:5, 0:8 sau 0:9 de origine porcina, manda l11aiales pcretele intestinului subtire
are 0 prevalcnta in crc~tcre ~i se manifesta in (jejun, ileon) sau a colonului, limfonodurile
special prin enterocolitc. mai rar prin septi- mczcnterice, organe cu leziuni, fecak sau
cemle. In sehimb poate sa produca produse animalierc. Se poate obtine 0 imbo-
simptome care mimeaza apendicita sau ar- gatire a materialului patologic, in 1'.
tritele reacti\'e (7). enterocolitica, prin mentinere la rece. Insa-
mantarile se pot face pe medii uzuale dar,
Tabloul morfopatologic pentru 1'. enterocolitica se recomanda medii
Tabloul lezional este mai bine cunoscut speciale (vezi etiologia). Pentm identificarea
in eazul infeqiei eu Y pseudotuberculosis ~i speciilor in cadrul genului Yersinia, rezultate
cstc limitat in multe cazuri la tubed digcstiv. foarte bune se pot obtine prin sistemul
extinzfmdu-sc sprc altc organc intcl11e mai multitest API. 20 E, chiar mai bune decat
ales la speciile cele mai recepti\e, respecti\' prin PCR dupa unii autori (10), in timp ee
la rozatoare ~i rul11egatoarele l11ici. dupa aJti autori PCR este superior, avand 0
Leziunea de baza este reprezentata de specificitate de 100% (9).
nodulul pseudowberculos, avand centrul Evidentierea germenilor in seqiuni his-
necrotic. cazeos. cu sau Tara tendinta de il1- tologice executate din perctele intestinal ~i
capsulare (II). Histologic. necroza de eoa- din formatiunile limfoide aferente poate
!!~ gulare centrala prezinta la exterior colonii sprij ini diagnosticul de yersinioza. Cu re-
bacteriene ~i 0 reaqic mezenchimala cu ten- zultatc inccrte, au fost experimentate ~i
dinta dc incapsularc. :'\ odulii examenele serologice (RAL, RFC) ~i alergi-
pseudotubcrculo~i, numih astfcl pentru ca ce,

prezinta unele asemanari cu nodulii tuber-


culo~i, sunt prezenti in peretele intestinaL in Tratament
special in jejun ~i ileon, inclusiv in formati- In forl11ele ll1clpiente de boala se pot ob-
,mile limfoide locale, in limfonodurile me- tine rezultate cu antibiotice sau suIfal11ide,
zentericc, ficat splina, rinichi, pulmoni ~i au alese pe baza testarii sensibilitatii germeni-
tendinta de transformare purulcnta, in abcc- lor izolati. In lipsa antibiogramei se poate
se. Aceste leziuni sunt acompaniate de atro- incerca cu aminoglycoside, tcrtracicline,
fia vilozitatilor ~i hiperplazia epiteliului c1oramfenicolul sau sulfamide potentate cu
criptelor de la nivelul mucoasei intestinului tril11ethoprim. Dintre antibioticelc mai noi,
subtire. rezultate foarte bune s-au obhnut cu
ciprofloxacin (5). Tratamcntul mcdieamen·
Diagnostic tos trebuie acompaniat de 0 imbunatatire
In mod practic. suspiciunea dc yersinioza substantiala a conditiilor de cazarc ~i furaja-
survme de regula la examenul re. Din pacate tratamenhll l11edieamentos nu
morfopatologic. Din acest punct dc vcdcre asigura sterilizarea bacteriologica.
yersinioza trebuie diferentiata de tularemic.
tuberculoza, bruceloza. orhiepididil11ita in- Profilaxie ~i combatere
feqioasa. salmonc1ozc, limfadenita cazcoasa In cazul animalelor domestice ~i de labo-
a oilor. boala MoreL rator, profilaxia general a se bazeaza pc evi-
Confirmarea certa a diagnosticului este tarea contactului cu animale salbatiee (in
posibila numai prin examen bacteriologic. special rozatoare) sau domestice, cu situatie
respectiv prin izolarea, cultivarea ~i idcntifi- veterinara neeunoscuta, precum ~i prin asi-
72 Boli InFectloase ale anlmalelor • b([cterio~e

gurarea unoI' conditii bune de crqtere ~i rii orale cu tulpini vii, slab vimlcntc (17).
furajarc, cu respectarea tehnologiilor de Instituirca unui program dc vaccinare la
cre~ten:: ~i veterinare. maimutele griidinii zoologice din Jersey, nu
In cazul animalelor dc laborator, dad! a contribuit la reduccrea mortalitiitii datoratii
boala a apiimt, se poate Incerca tratamenrul Y pseudotuberculosis (2).
colectiv, cu antibiotice sau sulfamide, dar In cazul animalelor de fermii bolnave nu
este preferabilii lichidarca efectivului ~i re- se admite sacrificarea de necesitate, In vede-
popularea cu unul indemn, dupii 0 prealabilii rea diirii In consum, nici chiar conditionat,
curiitenie ~i dezinfeqie. deoarece chiar ~i numai manipularca carca-
La cobai au fost obrinute rczultate favo- selor ~i organelor infectate implicii riscul
rabile din punct de vedere medical. prin transmiterii bolii la om.
imunizare cu autovaccinuri inactivate, iar pe
~oareci a fost doveditii posibilitatea imunizii-

Bibliografie
1. Ackers, M,L., Schoenfeld, S., Markman, J., 11, Paul, I. (1996), Etiomorfopatologie veterinare,
Smith, M.G" Nicholson, MA et. al (2000), J Editura ALL, Bucure:;;ti
Infect 015, 18, (5), 1843 12. Pilon, J., Higgins, R., Quessy, S. (2000), Can
2, Biell, M., Lauzi, S., Pratelll, A, Martni, M., Vet J, 41, (5), 383
Dall'Ara, P., Bonizzi, L. (1999), J Zoo Wild 13. Radostits, Q,M., Gay, C.C., Blood, D., Hinch-
Med, 30, (4), 523 cliff, KW, (2000), Veterinary Medicine, W.B.
3. Funk, JA, Troutt, H.F., Davis, SA, Qssler, Saunders Company Ltd.,9th ed.
C.P. (2000), J Food Prot, 63, (3), 395 14. Rapuntean, Gh" Rapuntean, S, (1999),
4. Gugnani, H.C. (1999), J Commun 015, 31, Bacteriologie speciale veterinare, Tipo
(2),65 Agronomia, Cluj-Napoca
5. Hoogkamp-Korstanje, JA, Moesker, H., 15. Ro:;;ca, V. (1974), Rev. de Zoot §i Med. Vet.,
Bruyn, GA (2000), Ann Rheum ois, 59, (11), 1,57
914 16. Sukakvelidze, A (2000), Microbes Infect, 2,
6. Martins, C.H., Bauab, T.M" falcao, D,P. (5),497
(1998), J Appl Microblol, 85, (4), 703 17. Thornton, E.A., Smith, G.R. (1996), Vaccine,
7. Naktin, J., Beavis, K.G. (1999), Clin Lab Med, 14, (10), 977
19, (3), 523 18. Ueshiba, H., Kato, H" Miyoshi-Akiyama, 1.,
8. Negulescu, A, Elefterescu, A (1956), Probl. Tsubokura, M" Nagano, T. et all (1998),
vet., 2, 35 Zentralbl Bakteriol, 288, (2), 277
9. Neubauer, H., Hensel, A, AlekSIC, S., Meyer, 19. Ungureanu, C., Darie, P. (1979), Rev. de
H. (2000), Syst Appl MIcrobiol, 23, (1), 58 cre§terea anim" 7, 39
10. Neubauer, H., Sauer, T., Becker, H., Aleksic, 20. *** (1993), Int. J. Syst. Bacteriol.
S., Meyer, H. (1998), J Clin Microblol, 36, 21, *** (1998), The Merck Veterinary Manual 8th
(11), 3366 ed., Merck & Co., Inc., Whitehouse Station,
N.J,
Cap. 4
Infectii produse de
germeni din genul
Pseudomonas

Constantin $tirbu

Gellul Pseudomollas cllprll1de IIIl mare Illimar de specii bacteriene, strict aerobe, Gram negatil'e. mobile.
nesporulale. CII melabolism oxidatil' (nil fermelilea::a ::ahal'llrile dar Ie lItilizeaza prin oxidare) prodllcaloare de
cata!a~a. ,Se culti11j pe medii zcuole pe care. co .,)j in {esuturi. Wiele specii produc pigmenti, ell ac{iul1c ontagonica
faia de alte baclerri ..
.\fajoritatea speciilor Slllli lIbicl'itare si nepatogene. Cnele specii sunt patogene pentru plante. iar allele
pentl'll om .ii animale. la care prodllc mai rar boli gellerali::ale. septicemice. dar foarte ji-eCl'enl ill!ecrii locali::ate.
Pentl'll l7Iedlcina l'eterinara esle lmporlanra 5pecia Ps. aeruginosa si in masura mull mai redllsCt Ps.
jluorescens s'i Ps. stutzeri.
La animale aparfoarle rar boli seplicellllce prodllse de Ps. aeruginosa, dar slInl foarte frecvente infeciiile
locali::ale. plilmonore. IIrinare. digeslil'e. olice. oClilare. osoose. Pl'. aeruginosa este lInlll dintre cei mai frecvenii
germeni plOgeni care se coleecll din piLlgile accidel1lale sail operatorii complicate.

Importanta, raspandire Etiologie


Cu toate ca la animale au fost descrise cu Pseudomonas aeruginosa (sin. Ps.
o foarte mare frecventa infeqii cu Ps. pyocyanea), numit in vorbirea curenta ~i
aeruginosa, la toate speciile, importanta lor baci/ul piocianic sau bacilul puroiului al-
economica nu este prea mare deoarece. cu baslru, este 0 bacterie Gram negativa. poli-
exceptia pasarilor ~i a nurcilor, la care pot morra, de 0,4-0,6/1,5-3 f.UTI, nesporulata. de
imbraca 0 alura enzootic a, cu mortalitate obicei necapsulata ~i mobila. In campul mi-
ridicata. la celelalte animale este yorba de croscopic se prezinta mai frecvent sub forma
regula de cazuri izolate de infeqii Cll carac- de baci1i fini, dispu~i izolat, grupati cate doi
tel' localizat. al caror tratament reclama. to- sau in lanturi scurte. Ps. aeuginosa cre~te la
5-42°C (optim 3TC), In conditii de aerobio-
tu~i, anllmite costuri. care pot sa nu fie ne-
za, pe medii uzuale. Pe agar nutritiv da co-
glijabile, daca se ia in considerare frecventa
lor ridicata. ionii de tip 1,2,3, colonii mucoide sau piti-
ce, care difera Intre ele prin marime ~i aspect
Infeqiile Cll Ps. areuginosa au 0 impor-
(I). Produce mai multi pigmenti, care difu-
tanta deosebita pentru patologia umana, data
zeaza in mediu, colorandu-1. Piocianina (al-
fiind frecventa lor crescfmda ~i gravitatea lor
bastru) ~i pioverdina (galben-verde sau gal-
deosebita. cu evolutii uneori fatale. indeo- ben-brun) sunt principalii pigmenti, care
sebi la copii. datorate in primul rand sensi- imprima mediului culoare verde-albastrui
bilitatii reduse a germenului fata de antibio- intens ~i care prin invechire I~i schimba cu-
tice ~i chimioterapice. loarea in bruno Culoarea mai discreta a
pioverdinei (fluoresceinei) este de regula
74 Boli il/leerioase ale allimalelor • hactcrio::c

mascaHi in mediile de cultura dc culoarea Ps.aeruglnosa rezista, la temperatura medi-


mai intensa a piocianinei. Culturile de Ps. ului ambiant, timp de cateva saptamani.
aeruginosa cmana un miros placut, aromat. Aproape to ate tulpinile de Ps.aeruginosa
Pe agar cu sange sunt de regula hemoliticc ~i sunt rezistente fa1a de antibioticele obi~nui-
coloreaza mediul in bruno Pe agar Mac te, ca ~i fa1a de furazolidon, nitrofuran ~i
Conkey ~i Istrati Meitert da colonii mici, sulfamide, dar sunt sensibilc la polimixina,
aderente, lactozo-negative. colimicina, colistin, gentamieina,
Ps. aeruginosa lichefiaza gelatina ~i ciprofloxacina, tobramicina. uneori ~1 la
hidrolizeaza urcea, dar nu produce indol ~i amikacina, ofloxacina, streptomicina ~i
hidrogen sulfurat. Intre cele trei specii de foarte rar la neomicina, kanamicina ~i
interes veterinaL 0 diferentiere rapida se
negram (7), dar sensibilitatea fata de antibi-
poate face prin aceea ca Ps. puorescel/s nu
otice sau chimioterapice nu este 0 proprie-
cre~te la 42"C iar Ps. stllt::eri cre~te in mediu
tate stabila (9).
cu 6,5(% NaCl ~i nu produce pigmcn1i.
W cbert ~i co!. (11) au demonstrat pc ~o-
In cadrul speciei Ps. aeruglnosa au fost
identificate 17 grupe serologice. bolani cfectul antibacterian important pe
Ps. aeruglnosa elaboreaza mai multe care iI are oxidul de azot asupra lui
exotoxine, printre care ~i 0 entcrotoxina, 0 Ps.aeruglnosa, atat In \'itm cat ~i in \'11'0,
endotoxina, proteaze, hemolizine, poseda daca este inhalat in anumite propor1ii.
pili (flageli) ~i uneori capsula. toate cu rol in Ps. aeruglnosa este sensibila 1a aqiunea
conferirea virulen1ei tulpinilor ~i in substantelor dezinfectante ~i a atisepticelor
patogeneza infeqiilor (4). obi~nuite, in concentratii uzualc, cu exceptia
Ps. aeruglnosa arc 0 rezistenta rcmarca- bromocetului.
bila fa1a de aqiunea agentilor tlzici ~i chi- Animalele de laborator sunt putin sensi-
mici. In materialcle patologice uscate, bile la infectia de laboratoL

.+1. PSEUDOMONOZA AVIARA

Pseudomonas aeruglnosCl este reprezen- Ps.CleruginosCl. Au mai fost descrise, totu~i,


tantul genului cu cea mai mare importanta ~i mortalitate embrionara ~i atcctiuni respi-
pentru patologia aviara, la care produce in- ratorii la curci, cauzate de Pseudomonas
feqii sistemice ~i localizate. fluorescens ~i infeqii respiratorii la pui de
Infeqiile cu PseudomonCls, sistemice sau gaina, produse de Pseudomonas stutzeri.
localizate, se intalnesc la numeroase specii insa numai foarte rar (2).
de pasari, dome stice sau salbatice ~i produc
grcle pierderi aviculturii intensive, prin larga Caractere epidemiologice
lor raspandire ~i frecventa eu care apaL Pseudomonoza aviara, cu Ps.aeruginosa,
Pierderile constau mai ales in: mortalitate a fost descrisa in specialla galinaeee, palmi-
ridicata, in special la pui, scaderea procen- pede ~i porumbei, dar exisUi ~i la alte specii.
tului de ecloziune, scaderea produqiei de Pseudomonoza poate sa afecteze pasarile
oua. in to ate fazelc de dezvoltare ontogeneticii:
de embrion, pui sau adult. In plus, este una
Etiologie dintre cele mai frecvente bacterii contami-
In marc a maj oritate a cazurilor, agentul nante care influenteaza salubritatea carea-
etiologic al pseudomonozei aviare este selor.
Injeerii produse de gerllleni din genul Pseudomol/as 75

Tineretul este mai sensibilIa infectia cu La pui se manifcsta prin febra, somno-
Pseudomonas dccat adultii. lenta, mole~eala, epifora, coriza, anorexic,
Aparitia bolii este til\wizata de 19lena deshidratarc, diarce, uneori tulburari ncrvoa-
necorespunzatoarc, dc alimentatia defec- se, ~i moartca in 3-4 zile.
tuoasa. de tratamentele indelungatc cu anti- La pasarilc adultc se constata: anemie-
biotice tat a de care Pseudomonas re, diaree cu fecale de culoare vcrzuie. slabi-
aeruginosa estc rezistent, dc mentinerea sau re, reducerea ouatului, incoordonarc in mers
antisepsia oualor dc incubatie in condi!ii
~i ~chiopaturi. 0 manifestare mai putin
improprii. Adesea Ps. ael'llginosa participa
mentionata in literatura, dar frecventa in
ca germen de infectie secundara sau asociat
efectivcle dc gaini cu pscudomonoza din
al altor infectii bacteriene sau virale
tara no astra, estc edcmul capului, care cu-
(micoplasmice. colibacilare. hemofilice).
prinde in special regiunilc orbitalc, sinusu-
Ps. ael'llginoO'a este un germ en
rile infraorbitalc, barbitcle §i prima treime a
ubicvitar. Se poate izola din solul umed. ape
gatului. In astfel de cazuri sc constata adcsca
de supratata, de pe plante, dar este ~i un epi-
fit al mucoase]or respiratorii ~i digestive, dc §i conjunctivitc, blcfarite §i nu rareori se
unde este eliminat, contaminand a~ternutuL ajungc la cccitatc §i atrofia globului ocular
aeruL apa ~i,in generaL mediul ambiant ~i (6). Pasarile bolnavc sc cpuizcaza ~i mor
de unde ajunge din nou pe mucoaseIe ani- dupa 1-2 saptamani.
male lor. inchizandu-se astfel circuitul ger- La puii mici, dupa vaccinarea pnn
menului in natura, chiar ~i fara a includc in deeping sau intraconjunctivala, s-au inrcgis-
lam animalele bolnave, dar care de aseme- trat uneori conjunctivite cu PO'. aeruginoO'a
nea pot interveni in anumite circumstantc, in masa (70-80% din efectiv).
sporind numarul ~i virulenta germenilor
contaminanti. Tabloul morfopatologic
Este posibila ~i transmiterea verticala a La embrionii morti, cea mai frapanta
bolii dar, nu transovarian, ci ca urmare a modi ficare 0 constituic colorarca in \'CJ'dc a
contaminarii coj ii oualoI, fie in oviduct sau lichidelor embrionarc §i a vitelusului.
cloaca, fie dupa eliminare, cu gcrmcni din La puii mici se pot constata: entcrita ca-
mediul ambiant care, in anumitc conditii, pot tarala, hipcrplazie splenica, pneumonie, as-
strabatc prin porii din coaja. In astfel de ca- cita. colorarea in verde a ficatului ~i vitclu-
zuri apare fie mortalitatea embrionara, fic
sului, care este numai partial resorbit.
imbolnavirea puilor in rimele zile de viata.
La puii mai mari ~i la gaini se gase~te
In eclozionator sau in puierni!a infectia se edemul serofibrinos, cateodata
poate realiza ~i pe cale respiratorie sau di-
serohemoragic, in tesutul conjunctiv subcu-
gesti\'a, sursa primal'a fiind reprezentata de
tanat, colorarca in verde a continutului sto-
primii pui bolnavi. Se admite ~i imbolnavi-
macului glandular, intcstinului ~i stomacului
rea prin autoinfectie. in special la adulte.
Morbiditatea ~i mortalitatea variaza in limite trihlrator, artrite scrofibrinoase, poliserozita
foarte largi. fibrinoasa, focare necrotice in ficat, splina,
rinichi ~i creier. Histologic, se pot evidcntia
Tabloul clinic numero~i germeni dispu~i perivascular, in
Pseudomonoza evolueaza acur la pui ~i majoritatea tesuturilor (2).
li~ cronic la gaini.
76 Boli infecfioase ale animalclor • bacler;oze

Diagnostic lor antibiogramci, data fiind rczistenta rc-


Diagnosticul prezumtiv anatomoclinic marcabila a acestui germen fat a de majori-
trebuie confirmat prin izolarea ~i identifica- tatea antibioticclor ~i chimioterapicelor (vezi
rea germenului. etiologia). Pana la obtinerea rezultatelor
antibiogramei se poate interveni cu
Profilaxie ~i combatere gentamicin a sau polimixina ins a rezultatelc
Profilaxia se bazeaza exclusiv pe res- sunt destul de modestc. Dezinfectia apei cu
pectarea masurilor de igiena ~i tehnologice: permanganat de potasiu sau cloramina ar fi
in statiile de incubatie, in puiernite, in halele uti la, dar nu in zilele cand se administreaza
de cre~tere ~i exploatare, curatenia ~i dezin- in apa antibiotice sau vitamine.
fectia echipamentelor dupa fiecare seric de Au fost experimentate autovaccinuri
pui. Se identifica ~i se combat cventualele inactivate la galinacee ~i porumbei, cu re-
alte maladii care ar putea fi cauze zultate satisfiicatoare din punct de vedere
favorizante ale infectiei cu Pseudomonas. medical, dar masura este nepractica, fiind
In focarele de boala se izoleaza puii sau obligatorie vaccinarea individuala, din care
gainile bolnave ~i se instituie un tratamcnt cauza cste preterabila prevenirca prin masuri
curativo-profilactic al intregului efectiv in generale de igiena ~i sanitatie.
apa sau furaje, dar numai pe baza rezultate-

4.2. INFECTIA CU PSEUDOMONAS AERUGINOSA LA MAlVIIFERE

Exista un mare numar de referiri, in lite- La taurii sanato~i, germcnul cste prezent
ratura de specialitate, la infectiilc cu adesea pe tegU11lenhll preputial ~i in urctra,
Ps.aeruginosa intalnite la majoritatea spcci- de unde aj unge sa contamineze sperma,
ilor de mamifcre, de cele mai multe ori 10- alterfmdu-i calitatile sau ajungand, odata cu
calizate, dar ~i septicemice. aceasta, in vagin ~i uter, ceea ce se poate
De celc mai multe ori Ps. aeruginosa a solda cu aparitia unor endometritc sau
fost izolat, singur sau asociat cu a1ti ger- avorturi sporadice.
meni, de obicei patogeni, din diverse plagi La bovine, Ps. aeruginosa a mai fost
accidentale sau operatorii, din abcese cu izolat din pielite, cistite, artrite, abcese cuta-
diverse localizari, pneumonii purulent- nate, pericardite sau alte infectii purulcnte.
necrotice, enterite cranice, conjunctivite, La ovine ~i caprine
otite, mamite, pielonefrite etc. La aceste specii Ps. aeruginosa poate sa
Ps. aeruginosa poate sa se adauge unei produca ma11lite, in acelea~i conditii ca la
alte infectii, preexistente sau, datorita leuco- bovine, care se pot recunoa~te clinic ~i
peniei pe care 0 induce, sa faciliteze instala- 11l0rfopatologic in primul rand dupa colora-
rea altor infectii, chiar septicemice, mai ales rea in verde a secretiei lactate, care devine
la animalele tinere ~i debilitate. zeroasa, tulbure, ~i a tesutului conjunctiv
La bovine subcutanat al ma11lelei, care este edematiat,
Cea mai frecventa, la bovine, este l11a- de culoare verzuie. Se mai izoleaza deshll de
mita acuta sau cronica cu Ps. aeruginosa frecvent din leziuni pulmonare cronice cu
instalata pe fondul unei 11lamite cu alta eti- alta etiologie pri11lara, din abeese ~i leziuni
ologie primara, tratata prin infuzie mamara cutanate.
un timp mai indelungat cu antibiotice inefi-
cace sau cu slaba eficacitate.
In/ee{ii prodllse de gerllleni din genlll Pseudomonas 77

La suine Este foarte bine cunoscuta pneumonia


Ps. aeruginosa poate fi izolata din in- hemoragica a nurcilor, intalnita in special la
testinul ~i din fecalele porcilor sanato~i, de tineretul expus intemperiilor sau altar factori
unde poatc ajunge sa contamineze plagile stresanti, care slabesc rezistenta organisme-
accidentale sau sa fie inhalata odata cu pul- lor. Are 0 evolutie rapida, tenninandu-se cu
berile contaminate. Nu exista 0 infectie spe- moartea in 5-50% sau chiar 100% din cazuri
cifica la porcine, cu semne clinicc particula- (8) in primele 24 de ore. Clinic se manifcsta
re, dar Ps. aeruginosa se poate asocia unor in principal prin simptome de pneumonic, cu
infeqii preexistente cu altc cauze primare, jetaj sangvinolent ~i accese de asfixie, iar
carc au condus la instal area unor procese anatomopatologic prin pneumonic
inflamatorii. cu leziuni degenerativ- hemoragica: pulmonii sunt de culoare ro~u-
necrotice. AstfcL adesea se izoleaza inchis, indurati. Frecventa cu care se izolea-
Ps.aeruginosa din cazuri mai vechi de rinita za Ps. aeruginosa din pulmoni de la toatc
atrofica infectioasa, din leziuni de pneumo- speciile, inc1usiv de la am ~i agresivitatea
nic cronica. mai ales daca au fost tratate cu mai pronuntata a germcnului fata de tesutul
antibioticc pcntru care agentul etiologic estc pulmonar s-ar putea datara, probabil, rolului
insensibiL Acela~i lucru este valabil ~i pen- neimportant pc care il au macrofagele alve-
tru enteritele cronicc. Si la porcine se intal- olare in apararea fata de infectia cu
ncsc otitc, mastite, artrite ~i abcese din carc Ps.aeruginosa (3).
Ps. aeruginosa se poate izola alaturi de alti La chinchile se produc infeqii generali-
germeni, in principal piogeni. Lipsa oricaror zate, cu conjunctivite, otite, pneumonii, en-
rczultatc ale tratamentului cu antibioticc in terite ~i inflamatii ale organelor genitale
infeqiile supurativc la porcine justifica (10). Tratamentul cu antibiotice al
suspicionarca infeqiei cu Ps. aeruginosa. pseudomonozei la animalele de blana da
dar diagnosticul cert se stabilqte prin exa- slabe rezultate. ehiar daea in vitro germcnii
men bacteriologic. sunt sensibili la antibiotieul folosit. Rezul-
Pentru tratament se folosqte, ca ~i in ca- tate mai bune se obtin cu ajutorul autovacci-
zul celorlalte spccii, de preferinta nurilor inactivate, eu eonditia asigurarii con-
gentamicina, tetraciclinele sau, daca se justi- comitentc a unor eonditii de igicna cores-
fica economIc. polimixina B sau punzatoare. Experien!ele racute pc ~obo]ani
carbenicilina. au demonstrat ca la animalele vaccinate ~i
La solipede tratamentul antiinfeqios cu antibiotice are 0
Infectiilc cu Ps. aeruginosa la solipcdc eficienta mai mare (5).
sunt mai rare. Se intalnesc tot ca infeqii La carnivore
asociate sau secundarc in inflamatii cronicc Ps. aeruginosa se izoleaza cel mai frec-
pulmonare, oculare, endometriale, abcese vent de la caini ~i pisiei cu otita intern a su-
etc. purata, din conjunctivite ~i keratite, din di-
La animalele de blana verse infeqii supurative eutanate, consecuti-
La animalele de blana, in special nurci ~i ve unor leziuni accidentale sau operatorii,
chinchile. dar ~i la vulpi sau nutrii, infcqiile care se pot solda, mai ales la tineret, cu di-
cu Ps. aeruginosa se intalnesc mai frecvent seminari septicemice foarte greu de tratat.
~i au 0 evolu1;ie mai grava dedt la alte specii
de mamifere.
78 Bali infectioase ale animale/or • hacterio::e

Bibliografie
1. Buiuc, 0" Neguj, M. (1999), Tratat de micro- (2000), Chemotherapy, 46, (2), 116
biologie clinica, Ed. Medicalil Bucure9ti 8. Per;anu, 1. (1996), Bo/ile infectioase ale ani-
2. Calnek, BW. (1997), Diseases of Poultry 10- malelor - bacterioze, vol. I, Ed. Fundajiei
ed, Iowa State University Press, Ames, Iowa, Chemarea, la9i
USA 9. Prescott, J.F" Baggot, J,D. (1993), Antimi-
3. Cheung, 0.0" Halsey, K., Speert, D.P. crobial Therapy in Veterinary Medicine, vol. I,
(2000), Infect, Immunol, 68, (8), 4585 Blackwell Scientific Publications, Iowa State
4. Lyczak, J,B., Cannon, C.L., Pier, G,B. (2000), University, 2nd ed.
Microbes, Infect., 2, (9), 1051 10, Quinn, P,J" Carter, ME, Markey, B.K., Car-
5. Nance, F.C., Hines, J,L" Fulton, RE., ter, G.R (1994), Clinical Veterinary Microbi-
Bornside, G.H. (1970), Surgery, 68, (1), 248 ology, Wolfe Publishing, Printed in Spain by
6. Panaitescu, Sanda, Moga Manzat, R (1979), Grafos, SA Arte Sobre Papel
Lucr. $t. IA Timi§oara, XIV, 113 11, Webert, K.E., Vanderzwan, J.D., Duggan, M.,
7. Papadakis, J,A., Samonis, G" Maraki, S., Scott, JAet all (2000), Crit. Care Med., 28,
Boutsikakis, J., Petrocheilon, V., Saroglon, G. (7),2397
Cap. 5
Boli produse de
germeni din genul
Brucella

.•JjC; Radu Moga Manzat


••

Genul Brucella cuprinde bacteni Gram negatire. neeapsulate, nesporulate, imobile, eu dimensiuni mici.
para::.i!i illlracelulari.
/~1cadrul genului Brucella sllnt reculloscute 6 specii: Br. abortus, Br .melitensis, Br . .luis, Br. callis, Br.
Ileotomae .,i Br. ovis. ill caclrul prime lor trei speeii jlincl idenl1jieate mai mllite biovaruri. Brucelele produc bo/i
mfeqioase subacute-cronice la direrse speeii cle mam/fere. inclusiv la om, loea/izate predominant la organele
genitale Ji manifestate prill avorl. numite brucelo::.e. eu exeep!ia illlee!iei cu Br. ovis, pelltru care Smafolosit mai
mult clel1llllUrCade orlriepididimitll illfecfioasa a berbecilor (O.1.B,/. clar pentrll care in prezent .Ie acrediteaza tot
Illai mult denumirea de bruce/o:;a ovilla Cll Br. ovis.

5.1. BRUCELOZELE
(Brucellosis)

Istoric deosebit eu privire la diagnostic ~i combatcrc ~i-au


in anul 1861 .'\Iarston semnaleaza pentru prima adus: BlIgeac (40,41), Predoill (26, 27) ~i Pop AI. (24,
25).
data a boala la am. pe care 0 denume~tefebra de .\/alla.
Etiologia bacteriana a bolii a fost stabilita in 1887 de
Dayid Bruce care. impreuna cu Garllana Seicluna au Raspandire geografica
reu~it sa izoleze din organelc oameni]or morti un
germcn pc care il dcscriu ~i 11 dcnumesc J1ierococcus
Brucelozele sunt prezente pe toate
melitensis. dupa Ilumclc dat dc localnici insulci lor continentele, dar nu In egala masura, Aria de
(l'vlelita) raspandire a brucelozelor pe mapamond a
III 1897. Bang ~i Stribold au izoiat 0 bactcric suferit modificari importante In ultimele
ascmanatoarc dc la vaci care au avortat, iar ill 191-1
Traum a izolat 0 a treia specic asemanatoare. de ia
decenii, In sensul ca bruceloza bovina $i
scroafe care au avortat. ovina, care prezinta eel mai mare risc pentru
Studiind cdc trci tulpini. Alice Ewans propulle in sanatatea omului, $i Impotriva carora s-au
]918 constituirca gcnului Brucella in cinstea lui David luat cele mai drastice masuri, au cunoscut un
Bruce, in care sa tie incadrate eelc trci specii: Bruce/la
melitensis, Brucella abortus ~i Brucella sllis, la care s-
regres, atat In ceea ce prive$te aria de
au adaugat ulterior celelalte specii. raspandire cat $i In ceea ce prive$te
in lara noastr:l bruceloza a fost identiticata pentru prevalenta. Un recul mai putin Insemnat s-a
prima data la bovine, de FiUcoianu ~i .'\Iihiiilescll in Inregistrat In bruce]oza suina $i In bruceloza
1923. apoi la porcinc dc Pop AI.. In 1934 ~i mai tarziu ovina cu Br. avis.
(1958) la icpuri ~i bcrbcci. La 0111a fost sCl11nalata dc
Combiescll in ] 939 (25). Orhiepididimita infec(ioasa a in Europa, bruceloza bovina se mai
bcrbecilor a fost semanlata in Romania dc Tudorill ~i Inregistreaza In putine tari $i numai sub
col. In anul 1958 (43). forma de cazuri sporadice sau mici endemii.
Contributii insenmate la cllnoa~tcrca brucelozelor
animalcloL din toate punctele de vcderc. dar in mod
In tari ca Franta, Olanda $i Belgia prevalenta

.............. .-
.. ~
80 Bali infec/ioase ale animalelor • hacteria::e

brucelozei bovine, ovine ~i porcine este in eu Br. abortus, inclusiv in Romania, ~l


scadere dar pierderile provocate ~i foartc multe persoane s-au imbolnavit ~i
permanenta amenintare pentru sanatatea continua sa se imbolnaveasca eu Br.
animalelor ~i omului sunt inca destul de melitensis, in tarile unde aceasta exista, mai
insemnate (7, 8, 12). Bruceloza ovina cu Br. ales dintre erescatorii de oi ~i eapre, sau
ovis este intalnita in mai multe tari riverane eonsumatorii de lapte ~i produse lactate de la
Marii Mediterane, iar bruceloza porcina este aceste specii. Riscul de imbolnavire cu alte
ceva mai extinsa in Europa dccat bruceloza specii de Brucella este mai redus, dar nu
bovina, dar cu tendinta pronuntata de regrcs. neglijabil.
Acc1a~i lucru este valabil pentru bruceloza
ovina cu Br. ovis. Extindcrca brucelozei Etiologie
canine este putin cunoscuta, dar estc cert ca In genul Brucella sunt cuprinse 6 specii
exista in majoritatea tarilor europene. de bacterii Gram ncgative, de forma bacilara
Relati v putin sc cunoa~te despre bruccloza sau cocobacilara, eu dimensiuni foarte mici
animalelor marine, printre care a fost (0,5-0,7/0,6-1,5pm): Sunt germeni
evidentiata recent 0 seroprcvalenta de 2- nesporulati, necapsulati, nefimbriati ~i
35% (40). imobili, panial aeidorezistenti, in sensul ca 0
Pc teritoriul Romi'miei bruceloza ovina
solutie salina de acid acetic 0,5% nu ii
cu Br. melitensis nu a fost semnalata
decoloreaza in frotiurile colorate prin
nieiodata, iar ultimul focar de bruceloza
metoda Ziehl-0.Jeelsen modificata, astfel ca
bovina dateaza din anul 1968. Brueeloza
pastreaza culoarea ro~ie a fuxinei, care este
suina ~i orhiepididimita infeqioasa se mai
primul colorant din tehnica mentionata. Pe
inregistreaza relativ rar, iar bruceloza caninii
u~oara acidorezistenta a brucelelor se
este prezenta, dar inca nu i se cunoa~te
extiderea (21). bazeaza ~i alte metode de colorare a
brucelelor, pU1in diferite: Koster,
Importanta economid ~i sanitara Kozlowsky, Stamp ~i mai ales metoda
In efectivele in care apaL brucelozele Koster modificata, care este metoda
recomandata de OMS.
produc pierderi foarte importante, in special
prin avorturi, scaderea prolificita1ii ~i ratari Brucelele sunt pretentioase la cultivare,
de produ~i subponderali, neviabili, respectiv neeesitand anumiti aminoacizi ~i vitamine
prin reducerea fertilita1ii, astfel ca (32). Sunt aerobe ~i carboxifile (C02 5-10%
exploatarea unui efectiv cu bruceloza devine favorizeaza cre~terea), nu eresc pe agarul
eu totul nerentabila. La toate aces tea se Mac Conkey. Br. ovis ~i Br. abortus biotip2
adauga costurile legate de asanarea necesita neaparat imbogatirea mediilor de
efeetivelor. Dar brueelozele produc pierderi eultivare cu sange sau ser, in timp ce
~i atunci cand nu existii intr-un teritoriu, prin eelelalte specii pot sii ercasca, ehiar daca nu
chcltuielile permanente legate de depistarea la fel de bine, ~i pc medii simple (23).
~i tinerea sub supraveghere a efectivelor. Diferenticrca speeiilor in cadrul genului
Brucelozele au in aeela~i timp 0 foarte se face pe baza: aetivitatii ureazice, a
mare importanta sanitarii, fiind considerate necesitatii CO2 la cultivare, producerii de
ca unele dintre cele mai importante zoonoze, H2S, a cre~terii in prezcnta tiaminci ~i a
respectiv ea unele dintre cele mai temute fuxinei bazice, prin aglutinare cu ser
boli profesionale, foarte mul1i medici
monospecific, prin tipizare fagica ~i prin alte
veterinari cazand in treeut victime infeqiei
teste, dar nu pe baza fermentarii zaharurilor.
Boli prodllse de germeni din genII! Brucella 81

La primele trei specii ale genului veterinara, ultimele doua sunt preferate in
Brucella au fost identificate doua anti gene medieina umana (30).
majore de suprafata: M ~i A. Au fost Substan!ele dezinfeetante ~i antiseptiee
denumite astfcl pentru ca Br. melitensis in coneentratii obi~nuite aqioneaza
poseda 95% antigen M ~i 5% antigen A in baeterieid asupra brueelelor in timp scurt:
timp ce Br. abortus poseda 95% antigen A ~i fenolul 0,5% in I ora, sublimatul I %0 in 5
5% antigen M. Brucella suis are 40% min., formolul 0,5-1% in 5-10 mm.,
antigen M ~i 60% antigen A Alte doua cloramina 0,25% in ciiteva min., aleoolul
anti gene majore (R ~i Z) au fost ulterior 70-900 imediat, laptele de val' 1/20 in 3-4 ore
identificate la celelalte specii. (ereetarile (31,46).
imunoehimiee au relevat existenTa mai (aldura umeda inactiveaza repede
brucelele: in 2 ore la 5YC ~i in 5-10 min. la
multor fraqiuni antigen ice, dintre care unele
60'(, Suspensionate in lapte sunt distruse in
sunt eomune nu nUl11aispeeiilor din genul
15 min. la 600( ~i in 60 sec. la 710(,
Brucella dar ~i altor specii, din alte genuri
(aldura uscata aqioneaza insa mai lent,
(Yersinia. Francisella, Campy/obacter).
respectiv in 60 min. la 90-95°C (25).
Au fost identificate 9 biotipuri naturale Prin refrigerare sc conserva 1-2 luni la
in cadrul speciei Br. abortus, 3 biotipuri in 0'( in lapte ~i produsele lactate ~i pana la 0
cadrul speciei Br. melitensis ~i 5 biotipuri in luna in came.
cadrul speciei Br. suis. In me diu I ambiant, la temperatura
Bruceleie sunt sensibile faTa de 0 gama ordinara rezista: in lana ~i piei de oaie 6 luni,
destul de larga de antibiotice ~1 in lichidcle fctale 3 luni, in continutul
chimioterapice. Sensibilitatea cea mai mare intestinal 6 luni, in apa 42 zile, in pamant 73
o l11anifesta fat a de streptomicina, zile. La 0°(, in produselc patologice
tetraciclina., cloramfenicol, oxitetraciclina, (exsudat uterin, pIacente) rezista 7 luni; sunt
doxycyclina ~i rifampicina. In timp ce rezistente la putrefactie. Saramurarea are
pril11cle doua, asociate, pentru ca aqioneaza slaM actiune bactericida, dar saramurarea
sinerglc, sunt preferate in medicina urmata de afumare Ie distruge. (25, 46).

5.l.1 BRUCELOZA BOVINA.

Bruceloza bovina (B.B.) este 0 boala Importanta


infecto-contagioasa produsa obi~nuit de Br. Bruceloza bovina are 0 foarte mare
abortus, care afccteaza organele genitale ~1 importan!a economica, pentru ca foarte mari
se manifesta in principal prin avorturi ~i pot fi pierderile pe care ie cauzeaza, prin
tulburari de reproduetie. avorturi, morbiditate perinatal a, diminuarea
produc!iilor, valorificari neeconomice ale
Etiologie productiilor, cheltuicli legate de asanare ~i
Bovinele se infecteaza ~i fac boala in supraveghere etc. Dar deosebit de mare este
mod obi~nuit cu Br. abortus, dar se pot ~i importan!a sanitara a bolii, fiind yorba de
infeeta uneon ~i eu Br. melitensis. una dintre cele mai temute zoonoze ~i in
Simptomcle produse de aceasta sunt similare accla~i timp una dintrc cele mai temute boli
cu cele date de infeqia cu Br. abortus. profesionale, tributul platit de breasla
veterinarilor, (inc1usiv din tara no astra) de-a
82 Boli ill{ec{ioase ale allimalelor • baclerioze

lungul timpului acestei boli fiind enorm. Cel putin pe cale respiratorie sau conjunctivala,
mai frecvent medicii veterinari contracteaza prin contact percutan sau pe calea
aceasta boaUi cu ocazia diagnosticului de mucoaselor genitale, fie cu brucele provenite
gestatie, a rezolvarii ratarilor distocice ~i a din mediul ambiant (contaminat cu ocazia
tratamentului endometritelor. avorturilor sau ratarilor), fie cu sperma
infectata, provenita de la reproducatori
Caractere epidemiologice bolnavi. De cele mai multe ori femelele ~i
masculii cu bruceloza cronic a inceteaza sa
In afara de bovine, la infeqia brucelica
cu Br. abortus mai sunt receptive ~i 0 serie mai elimine brucele, dar procesul poate
de alte specii de animale. domestice sau suferi reactivari spontane.
salbatice, in special rumegatoare, dar ~i Dinamica difuzarii bolii este de tip
solipede sau porcine. endemic, cu debut insidios. In faza
Bovinele adulte ajunse la maturitate preepidemica, pril11ele cazuri sunt sporadice
sexual a sunt mai sensibile dedit tineretul, ~i pot sa apara numai dupa multe luni de la
introducerea In efectiv a unui animal
femelele sunt mai sensibile dedit masculii,
iar temelele gestante sunt mai sensibile infectat. 0 data cu primul, respectiv primele
dedit femelele negestante. Bovinele sunt cazuri de avort, sunt disel11inate In mediul
socotite nu numai cele mai receptive la ambiant ~i mari cantit,ltl de germeni, cu care
infeqia cu Br. abortus. dar ~i singurele se ',lor infecta alte animale dar, pana dind
gazde ~i rezervor natural de germeni In boala se va manifesta ~i la aces tea ',lor trebui
natura, a acestei specii. sa mai treaca inca alte cateva luni. Incidenta
Intr-ul1 efectiv de bO\'il1e il1demn, avorturilor (lmbolnavirilor) crqte In timp,
bruceloza este introdusa aproape invariabil respeetiv in faza epidemica ajungfmdu-se la
prin achizitionarea de animale infectate, dar o prevalenta de 40-50%. Deoareee 0 femela
aparent sanatoase clinic. Aceste animale, de gestanta de regula avorteaza 0 singura data,
cele mai multe ori, nu sunt eliminatoare de rar de doua ori, exceptional de trei ori, In
germeni. Cu ocazia gestatiei unmitoare, i'n faza postepidemica, daca efectivul este cu
momentul expulzarii produsului de circuit lnchis. incidenta avorturilor scade
conceptie, indiferent daca acesta este pana aproape de zero. Daca i'nsa In aceasta
avortat, ratat la termen sau prematur, se faza se achizitioneaza alte animale, din
elimina cantitati mari de germeni, care sunt ferme indemne, are loc 0 recrudescenta
prezenti In lichidele fetale, placenta sau epidemiologica, avorturile putand sa reapara
avortoni. Eliminarea de bruce Ie prin In masa, la animalele nou-achizitionate.
secretiile genitale continua timp de 2-3 Durata lntregului ciclu (faza preepidemica,
saptamani, dupa care poate sa sisteze epidemica ~i postepidemica), daca nu se
complet sau sa se reia cu ocazia urmatoarei intervine, se poate extinde pe 2-3 ani.
ratari sau avort. In schimb, climinarea de
brucele prin lapte poate sa continue 0 lunga Patogeneza
perioada de timp, cu sau rara intermitente, De la poarta de intrare, reprezentata de
laptele fiind una dintre cele mai importante mucoasa digestiva, mai putin mucoasele
surse de infeqie pentru om. genitala, conjunctivala ~i nazofaringiana,
111cadrulul1ui effxtiv injectat. infeqia se germenii ajung in sistemullimfatic, initial In
transmite de la animalul bolnav la animalul limfonodurile regionale, de un de difuzeaza
sanatos, direct sau indirect, pe cale spre alte lil11fonoduri ~i sistemul circulator
digestiva, odata cu apa sau furajele, mai sanguin. 0 dati'i cu sangele, In care se
Bali pl'aduse de gel'lJIeni din genul Brucella 83

multipliea, difuzeaza in tot organismuL dar mult starea animalului. Aeestea se pot solda
vor ramane viabili ~i se vor multipliea numai eu stari toxieo-septieemice letalc sau eel
germenii ajun~i in perctele uterin, in mamela putin eu infecunditate, tulburari de ciclu
~i in limfonodurile aferente, in timp ce sexual ~i alte tulburari de reproduqie.
germenii din sange ~i alte tesuturi vor Vireii mai tineri se pot infecta, dar fae
disparea. In uter, mal11ela ~i limfonoduri infectii pasagere, urmate de aparitia de
brueelele pot sa ramfma in stare de latcnta anticorpi in sange, care de asemenea dispar
mai multe luni. Multipliearea germenilor dupa 1-2 luni. La viteii mai mari, la juninci
este reaetivata cfmd intervine starca de ~i la maseuli, brucelele pot sa ramana in
gestatie, brueelele avand 0 afinitate speciala sistemul limfatie in stare de latenta mai
pentru uterul gestant, placenta ~i tesuturile multe luni, relufmdu-~i multipliearea ~i
fetale, datorita continutului bogat in diseminarea cand intervine starea de gestatie
erithritol al acestora, fata de care brucelele la femele ~i maturizarea gonadelor la
prezinta ehimiotaetism. maseuli.
In uterul gestant brucelele se multiplica In formele croniee, prezenta brucelelor
execsiv la ni\'elul vilozitatilor coriale ~i a se limiteaza la splina, glanda mamara ~i
earunculilor uterini, in lichidele fetale ~i limfonodurile aferente acesteia, uterul
tesuturile fetale. Rezultatul multiplicarii gestant, testicule, glandele anexe ~i
brucelelor la nivclul placentoal11elor este limfonodurile regionale.
inflamaria necrotico-purulenta, eu reducerea Infeqia brucelica induce restructurari
legaturilor dintre mama ~i tat, a aportului imunobiologice importante. In prima faza
nutritional ~1 de oxigen, avfmd drept are loe 0 stare de premunirie, care se
conseeinta 1110arteaprodusului de conccptie transforma in imunitate sterila dupa 3-8 luni
~i avortul. Daea infeqia are loc intr-un la tineret ~i 10-18 luni la animalele adulte
stadiu mm avansat al gestatiei, iar (46).
fenomenul inflamator-necrotie cuprinde 0
suprafata eotiledonara mai redusa, gestatia Tabloul clinic
poatc fi dusa la tcrmen, sau aproape de Perioada de incuba!ie poate sa vaneze
termen, dar nou-naseutul este subponderaL intre 1 0 ~i 239 de zile, dependent de starea
neviabiL fiziologica a animalelor ~i doza infcetanta.
Mai ales in cazul avorturilor mai tardive Este mai scurta daca infeqia se produce la
are loc retentia totala sau partiala a un animal gestant, aproape de termenul de
placentei, din eauza ca, in pm'alel cu tatare ~i este mai lunga daca infeqia a fost
inflamatia necrotica a placentoamelor are contractata intr-o faza timpurie a gestariei.
loc ~l 0 proliferare conjunctiva, care Tncereetarile experimentale ale lui Thomsen
deterl11ina "sudarea" canmculilor uterini de eitat de Pop (43), perioada de ineubatie a
cotiledoanele placentare. Retinerca unor fost de 239 zile cand infeqia s-a produs in
portiuni de placenta intarzic mult ziua montei fertile.
debarasarea uterului de brucele care, in Prineipala manifestare a brueelozei la
cazul expulzarii piacentei in totalitate se vaci este avortuL De cele mai multe ori
produce cam in trei saptamfmi. Persistcnta in avortul se produce in ultima treime a
uter a resturilor de placenta, devenitc astfel perioadei de gestatie. Uneori avortul este
"corp strain" pentru organism, conduce de mai timpuriu, in ultimele 3-5 luni de
regula la suprainfeqia locala cu germeni gestatie. sau gestatia este dusa pana in
piogeni ~i de putrcfaqie, care agraveaza preajma termenului normal de tatare, cand
84 Boli inlec{ioase ale anilllalelor • bacterio::e

se produce flitarea prematura de vitei fluidifierea sperl11ei. Aceste manifestari se


subdezvoltati ~i neviabili. Avortul este estompeaza, pc masura ce boala se
precedat adesea de unele semne cronicizeaza.
premonitorii, prezente ~i in cazul flitarilor
norl11ale: tumefactia labiilor vulvare ~i Tabloul morfopatologic
congestia mucoasei vaginale, secretia Diseminarea germenilor pe eale li111fatiea
vaginala crescuta, eu aspect stielos, uneori determina inflamatia aeuta a limfonodurilor,
de culoare ro~ietica, tumefierea mamelei ~i care apar tumefiate, eu medulara slab
secrqie mamat'a cu aspect colostral ~i miros delimitata de corticala ~i cu prezenta de
fetid. hemoragii discrete sau intinse. Sinusurile
In eazul avorturilor mai til11purii se sunt infiltrate cu neutrofile, eozinofile ~i
elimina de regula fetusull110rt, cu invelitori plasl110cite.
cu tot, animalele nu se resimt prea mult ~i la Leziunile principale, avand caracter
insal11i'mtarea flieuta la un nou cielu pot sa inflamator necrotic, sunt localizate in special
ramana din nou gestante, de cele mai multe la nivclul uterului gestant, a placentei,
ori flira sa mai avorteze. Alteori avortul este testiculelor ~i veziculelor seminale, pre cum
urmat de infecunditate temporara sau ~i inlimfonoduri.
definitiva. Aspectul exterior al uterului este normal
Dadi avortul se produce intr-o faza ~i, uneori ~i aspectul plaeentei este normal.
avansata a gestatiei se produc frecvent In cazurile tipice, in spatiile inter-
retentii placentare care, pc langa perturbarea cotiledonare i~i face aparitia un exsudat de
cielului hormonal se soldeaza ~i cu culoare galben-murdar. vascos, cu flocoane
complicatii endometriale de suprainfectie, pultacee (15). Invelitorile fetale, ingro~atc
respeetiv cu stari septicotoxiemice. din cauza infiltratiei cu un fluid gelatinos,
o manifestare notabila, dar mai rara, este galben-murdar. sunt acoperite eu un exsudat
$i mamita brucelica. Chiar daca nu int1amator coagulat, continand fibrina ~i
intotdeauna se produce a inflamatie evidenta diverse celule, in special celule epiteliale ~i
a compartimentelor mamare, la examenul leucocite. Uncle cotiledoane in intregi111e,
seeretiei mamare se eonstata modificari altele partial, apar necrozate, aeoperite cu un
organoleptiee, ehimice, citologice ~i exsudat vascos. de euloare maronic.
bacteriologice proprii mamitelor infectioase. Aparenta aderenta dintre vilozitati ~i
Tot eu 0 frecventa redusa pot sa apara carunculi. care impiedica desprinderea
~i alte manifestari, ca: artrite, tendovaginite, placentei, cel putin pc anumite portiuni este
bursite ~i abeese in tesutul eonjunetiv mai mult rezultatul unei proliferari
subcutanat. Artritele, mai ales la nivelul conjunctive locale, a infiltratiei fibrocitare
buletului, earpului, tarsului sau jaretului, ea printre celulele cotiledonare ~i vilozitare ~i a
~i tenosinovitele de la nivelul metaearpului fuziunii cclor doua structuri celulare. Fetusul
~i metatarsului determina ~ehiopaturi. este edematiat, cu lichid serosangvinolent in
La masculi bruceloza evolueaza eel mai tesutul conjunctiv subcutanat ~i in cavitatile
adesea asimptomatic. Uneori, mai ales in seroase, uneori cu focare necrotice ~i
formele acute, se remarca, totu~i, edeme ale granuloa111e cu celule gigant in ficat, splina,
serotului ~i orhite, eu marirea in volum a rinichi, pul1110ni~i lil11fonoduri (15).
testiculelor ~i epididimelor, eu sensibilitate Glanda l11amara nu prezinta leziuni
loeala, reducerea libidoului, tumefierea ~i macroscopice. La exal11enul histologic se pot
sensibilitatea veziculelor seminale, constata, de~i nu in toatc cazurile: focare de
Bali praduse de germeni din genu! Brucella 85

infiltratie limfoplasmocitara ~I mlcl listeric, leptospiric, rickettsian, IBR §i


granuloame, cu aspect de mamita altelc), precum §i avorturile neinfectioase
interstitial a nesupurativa. care comprima (mecanice, toxice, alimentare §i parazitare,
acinii glandulari, ceea ce poate conduce. in in special trichomonotic) §i avorturile
final, la atrofia ~I chiar necroza micotice.
parenchimului mamar (25). Pentru confirmare se recurge in toate
La nivcl testicular, se gasesc leziuni cazurile la examenlll de !aborator care
'·liIt
distrofice. vacuolizari ~I necroze ale urmare§te doua obiective:
epiteliului tubilor contoqi carc conduc la a. punerea in eviden!a a agentului
obstruarea tubilor ~i supnmarea etiologic;
spermatogenezei. Peritubar se pot gasi b. punerea in evidenta a
infiltratii limfoplasmocitarc ~i cu anticorpilor.
polimorfonucleare neutrofile. sub forma de Ca teste de teren, pentru !inerea sub
man~oane (25). observatie a efectivelor, se poate recurge la:
Parenchimul testicular afectat are c. testul inelar cu lapte;
aspectul unei masc cazcoase, compusa din d. testul alergic.
cxsudat fibrinos, celule parenchimatoase a. Pentru eviden(ierea agentului
degenerate ~i celule inflamatorii care. in etiologic se preleveaza pOr(iuni de placenta,
unele cazuri. poate sa ajunga sa substituie in de preferinta cotiledoane cu leziuni, mucus
intregime parenchimul testicular. vaginal §i avortonul sau cel putin stomacul
Procese patologice similare se pot gasi ~i ligaturat la ambele orificii, pulmonul §i
in epididim, chiar daca in masura mai mica splina, eventual colostru, lapte, sperma,
dedit in testicul: focare de proliferarc lichid de higroma (39).
limfohistiocitara ~i supurative. granuloame, In laborator se executa examene
fibroze. Mai putin frecvente la bovine decat bacterioscopice, cu metode de colorare
la porcinc ~i ovine sunt leziunile osteo-
specifice §i incercari de izolare a germcnilor
articulare. la nivelul vertebrelor toraco-
pe medii de cultura speciale, in atmosfera
lombare. a sinoviilor, a burselor seroase ~i
imbogatita cu CO2.
tecilor tendinoase care sufera inflamatii
Frotiurile, racute de pe cotiledoane
purulente ~i infiltratii limfogranulocitare ~i
fibrocitare, cu formarea de granuloame care, placentare, din pulmonii fetali, ficat,
intr-o faza mai avansata, pot suferi de continut abomasal sau secretii vaginalc, se
asemenea 0 transformare purulenta. fixeaza normal la cald, sau cu alcool etilic §i
se coloreaza prin coloratiile Ziehl-Neelsen
Diagnostic sau Koster modificate, prin Gram sau
La bovine bruceloza trebuie suspicionata Machiavello, sau se exammeaza in
ori de cate ori apar avorturi, mai ales daca ultraviolete dupa ce au fost tratate cu
sunt in a doua jumatate a gestatiei, iar la fluorocrom (IF). In cazurile pozitive se
tauri ori de cate ori apar orhite, insotite sau gasesc germeni slab acidorezistenti
nu de manifestari, dintre celc prezentate (respectiv fluorescenti), cu morfologia
anterior: retentii placentare, tulburari de specifica, situati intracitop!asmatic. Trebuie
ciclu, artrite. bursite etc. evitate evcntualcle confuzii cu Coxiella
Diagnostieul diferential trebuie sa aiba in blll'l1etti (tot parazita intracelular) ~i cu
vedere celclalte avorturi infectioase Yersinia (in cazul IF, din cauza inrudirilor
(campilobacterian, salmonelic. chlamydian, antigen ice).
86 Boli inleefioase ale animaleiOi' • baeteria:::e

Izolarea in cultura pura a Br. abortus prezenta streptomicinei ~i este slab virulenta
reu~e~te cel mai bine din stomac, pe agar cu pentru cobai ~i ~oareci (48).
ser ~i dextroza. In cazul probelor probabil b. Testele serologice sunt larg utilizate in
supracontaminate (placenta, secretii vaginale practica pentru diagnosticul bruce10zei
etc.), la mediul de cultura se adauga, ca bovine, atat in scopul confirmarii un or
inhibitori, bacitracina 25!lgiml, acid suspiciuni, avand in vedere ca evolutia
nalidixic 5~lg/ml, nistatin 100!lg/ml, obi~nuita a bolii este subacuta sau cronica,
polymixin B 5~lg/ml, cicloheximidina 100 cat ~i pentru identificarea indivizilor
~lg/ml ~i vancomycin 20 !lg/ml. Rezultate infectati, dar sanato~i clinic, din focarele de
foarte bune se obtin ~i pe bulion cu ser ~i boala, precum ~i pentru tinerea sub
dextroza, bulion triptona-soia, sau bulion observarie a efectivelor sanatoase.
special pentru Brucella, cu adaos de In decursul timpului au fost verificate ~i
inhibitori (48). recomandate un numar foarte mare de teste
lncubarea se face la 3 rc, in atmosfera serologice, dintre care s-au dovedit mai
cu 10% CO2, timp de pana la 6 saptamani. avantajoase ~i sunt astazi recomandate de
Coloniile suspectc se examineaza prin Oficiul International al Epizootiilor (48):
aglutinare, cu seruri specifice antiBrucella testele de aglutinare, reactia de fixare a
abortlls "s" ~i "R" sau cu seruri complementului ~i ELISA, in diverse
monospecifice pentru epitopii A ~i M. variante.
Identificarca sumara ~1 diferentierea Dintre tcstele de aglutinare, in primul
coloniilor "s" ~i "R" se face suspensionand rand este recomandat testlll ell roz bengal
coloniile suspecte in solutie apoasa de (TRB). Se executa pe plilci de sticlil, pe placi
acriflavina 0,1%: coloniile "s" dau de email saupcfoliispecialedinplastic.Se
suspensie omogena, coloniile "R" dau amesteca 0,03ml ser de cercetat cu 0
depozit (48). Pentru identificarea definitiva, cantitate egala de antigen colorat cu roz
tulpinile respective se trimit unui laborator bengal. Se omogenizeazil cu atentie timp de
autorizat pentru identificarea germeilor din 4 minute ~i se observa aglutinarea care, daca
genul Brucella, prin metode mentionate la se produce, indica 0 reactie pozitiva. Testul
capitolul "Etiologie". este socotit ca foarte sensibil, de~i sunt
Intrucat in multe tari continua sa se posibile ~i reactii false, atat pozitive cat ~i
foloseasca vaceinuri vii in profilaxia negative. Probele reaction ate pozitiv se
brucelozelor, se pune ~i problema reverifica prin R.F.C. Animalele vaccinate
diferentierii tulpinilor vaecinale de cele reaqioneaza pozitiv la TRB.
virulente. Testul de aglut/nare pe pliici, Cll antigen
Tulpina B 19 de Brucella abortus se tamponat (TAPAT), de asemenea
recunoa~te pe baza faptului ca nu necesita recomandat de O.LE., este asemanator cu
CO2 la cultivare, cre~terea este inhibata de 3 primul, dar folose~te alt antigen, alte
!lg/ml benzylpenicilina in mediu de cultura, propoqii intre ser ~i antigen
sau de 2 !lg/ml albastru de thionina ~i este (0,08ml+0,03ml), iar citirea se face dupa ce
slab virulenta. placile au fost alternativ: omogenizate,
Tulpina Revl de Br. melitensis se incubate inca 4 min. ~i apoi din nou
caracterizeaz[l prin cre~tere lenta pe mediile omogenizate. Ca ~i in cazul TRB, TAPA T
de cultura adecvate, nu cre~te deloc in este apreciat ca foarte sensibiI, dar poate
prezenta fuxinei 20 !lg/ml, a thioninei 20 furniza ~i rezultate false, in ambele sensuri.
!lg/ml, a benzylpenicilinei 3 ~lg/ml, crqte in Din aceasta cauza, reactiile pozitive trebuie
Boliprodllse de germeni din genul Brucella 87

verificate prin R.F.C. sau cu un alt test Testul ELISA a fost adaptat mai recent
foarte specific. pentm diagnosticul bmcelozei bovine ~i este
Reactia de aglutinare lenta /n wburi recomandat in manualul de standarde de
(RAL), conceputa de Wright, s-a folosit pe diagnostic al O.1.E. (48) ca posibila metoda
scara larga in Romania de foarte multa alternativa a R.F.C. pentm schimburile

- vreme ~i se mai folose~te inca, in special


pentru tinerea sub observatie a efectivelor
(screening). Prezinta unele neajunsuri, cum
internationale. In varianta pcntm testarea
probelor de ser sau de lapte pe baza IgG
rezultatele sunt echivalate cu cele obtinute
ar fi consumul mare de antigen ~i de munca, prin R.F.C., iar varianta pc baza de IgM se
tara a furniza un rezultat cert, rezultatele dovede~te chiar mai sensibila, dar mai putin
pozitive sau dubioase trebuind apoi sa fie specifica. Rezultatele ~i mai bune in ceea ce
verificate prin R.F.C. Cel mai mare neajuns prive~te sensibilitatea ~i specificitatea se
este legat de propor}ia relativ mare de obrin, dupa Samartino ~i col. (34) prin
rezultate fals negative ~i fals pozitive pc care ELISA de competitie, care pern1ite 0 mai
Ie furnizeaza. buna diferentiere a animalelor vaccinate cu
Reactia de fixare a complementului a B 19 de cele infectate natural. Mai recent au
fost ~i a ramas cel mai precis test serologic fost verificate pentm diagnosticul B.B .. cu
pentm confirmarea diagnosticului de rezultate bune, testul PCR (1 0) ~i testul de
bmceloza. R.F.C., conceputa de Bordet ~i polarizare a fluorescentei (33).
Genou, a fost adaptata pentm diagnosticul c. Testlll inelar Cll lapte (TIL) este
unui numar mare de bacterioze ~i viroze incadrat tot intre teste Ie serologice, deoarece
(20). Adaptarea se refera la stabilirea are la baza tot reactia antigen-anticorp.
modului de preparare ~i titrare a reagentilor, Antigcnul este standardizat iar anticorpii se
diluTiile ~i cantitatile introduse in reactie, gasesc in laptele proven it de la vacile cu
eventual timpii de lucm ~i mai ales modul de bmceloza. Are avantajul ca este u~or de
citire ~i interpretare a rezultatelor, respectiv executat. elimina complet stresul provocat
stabilirea pragului minim de semnificarie animalelor cu ocazia prclevarii probelor
diagnostica. Se poate executa in tuburi pentm alte teste serologice, se poate executa
Wassermann, in placi standard cu godeuri in laborator sau in ferma, pe probe
(macrometoda) sau placi de microtitrare, individuale sau pe probe comasate din lapte.
ultima tehnicii fiind cea mai convenabila. Exista mai multe tehnici (cu lapte proaspiit
Principiul metodei ramane neschimbat, sau refrigerat, la cald sau la temperatura
indiferent de tchnica utilizata. Se poate mediului etc.) dar principiul estc acela~i:
executa la cald (37°C) sau la rece (4°C), antigenul colorat standardizat se cupleaza cu
ultima varianta fiind recomandata in multe anticorpii ~i complexul format este antrenat
tehnici. Antigenul, semI hemolitic ~i alexina la suprafata, odata cu grasimea. Daca in
sunt produse biologice standardizate. lapte nu exist a anticorpi, antigenul colorat
Suspensiile de eritrocite se prcpara "ex ramane in laptc, pe care 11coloreaza, inelul
tempore". Probele pozitive obtinute de la de smantana ram anand de culoare alba. Sunt
bovine infectate cu Br. abortus se pot posibile reaqii false, atat negative, cat ~i
diferenria de probele pozitive provenitc de la pozitive (26). Animalele vaccinate dau
animalele vaccinate, daca R.F.C. sc executa reactii pozitive la TIL.
dupa cel pUTin 12 Iuni de la ultima Testul are mai mult valoare orientativa,
vaccmare. to ate reaqiile pozitive trebuind sa fie
88 Bali injectioasc ale animalclo,. • hacterio::e

veritlcate prin R.F.C. sau ELISA. Este util serologic cu cel mult 30 de zile inainte de
mai ales pentru sreening. transfer ~i ca provin din efective indemne dc
d. Testul alergic, consta in inocularea B.B. Cu to ate acestea, in timpul carantinei
strict intradermic a a une1 substante profilactice, care este de 60 zile, acestea vor
revelatoare standardizate. extrasa din Br. fi examinate inca 0 data serologic, inainte de
abortlls, cunoscuta la noi sub numeie de comasarea cu efectivul benetlciarului.
brllcelina. Este 0 substanta purificata, care In scopul depistarii timpurii a unui focar
nu induce alcrgie, putand fi repetata Tara de B.B. se tin sub observatie clinica ~i
restriqii. Rezultatul se cite~te dupa 48-72 serologica ~i efectivele proprii. In acest scop
ore, pc baza reactiei locale. Testul poate se examineaza bovinele de rcproduqic in
furniza ~i rezultate pozitive false, din care varsta de peste 12 luni, dupa un anumit
cauza animalele pozitive alergic trebuie algoritm. stabilit de forurile tute1are, in
veritlcate ~i prin R.F.C. (4). functie de il11inenta riscului de (re )aparitic a
Prin testul alergic pot fi discriminate in bolii.
mare masura animalcle cu reaqii serologice o atentie deosebita trcbuic acordata
false de cele cu reactii serologice datorate cazuri10r de avort, ratari premature. leziuni
infectiei bruce lice autentice, Tara a induce extragenitale suspecte de bruceloza, care
stare a de alergie cu ocazia testarii, dar nu trebuie recoltate nu mai devrel11e de 2-3
pot tl diferentiate reactiile postinfeqioase de saptamani de la avort sau Tatare. Tril11iterea
cele postvaccinale (32). de probe pereche recoltate la doua ~i trei
saptamfmi de 1a avort este ~i mai
Profilaxie convenabila.
Prevenirea aparitiei B.B. se face. in to ate In unele tari, dintre cele in care B.B..
tarile, prin masuri generale, iar in unele continua sa tle 0 problema, se practica
dintre tarile unde boala exista se practica ~i vaccinarea viteilor, preferabilla varsta de 3-
masuri imunoprotllactice. 6 luni pe cale s.c. cu tulpina atenuata
Pentru tarile indemne. de cea mai mare vaccinala B 19 sau 1a orice alta varsta, pe
importanta este pastrarea indemnatatii cale conjunctiva1a. In ambele cazuri durata
~eptelului, in special prin supravegherea proteqiei conferite este sel11nificativ mai
stricta a importurilor de animale ~i a mare decat durata reactivitatii serologice
statusului efectivelor proprii. postvaccinale, care in general nu depa~e~te
Imporh1rile de bovine in tara noastra se 9-12 1uni. In interva1u1 de timp care
fac numai cu aprobarea A.N.S.Y., din tari, reprezinta diferenta dintre cele doua durate,
respectiv din efective, care atesta cu pot fi depistate prin exam en serologic
certitlcate de sanatate ca sunt libere de B.B. animale bruceloase ~i diferentiate fata de
In timpul carantinei profilactice, bovinele cele vaccinate antibrucelic. La neajunsul ca
importate sunt supravegheate clinic ~i animalele vaccinate reaqioneaza un timp la
controlate serologic prin TRB, un test de teste Ie serologice la fel ca animalele
aglutinare (TAPAT, RAL) sau prin R.F.C., vaccinate, ceca ce pune grele probleme
cel l11ai dcvreme in a doua saptamana de tinerii sub observatie prin screening
carantina (se folosesc probele de sange care serologic a efectivelor se adauga ~i
au fost trimise ~i pentru L.E.B.). $i bovinele neajunsul ca sub 1% din vacile vaccinate fac
achizitionate din tara sunt carantinate ~i infeqii mamare ~i devin eiiminatoare prin
trebuie sa tle insotite de certificat sanitar lapte a tulpinii B 19. Acest neajuns pare a tl
veterinar care sa ateste ca au fost examinate inlaturat in ultimul timp prin utilizarea unui
Boli prodllse de gerllleni din genlll Brucella 89

nou vaCClTI. preparat dintr-o mutanta oprirea 1110ntelornaturale;


deficitara a Br. abortus numita RBSI care dezinfectii curente.
induce foarte b,ma proteqic fata de infeqia Avand in vederc ca Romania se numara
cu Er. abortus (imunitate mediata celular) printrc primele tari din Europa care au
dar nu ~i anticorpi detectabili prin reaqiile lichidat B.B. (1968) precum ~i riscurile
serologicc curent folosite, ceea ce pcrmite deosebite din punct de vedere economic ~i
difercnticrea probelor de ser provcnite de la sanitar pc care le-ar presupune reaparitia
animalele infectate de celc provenite dc la acestei boli, Legea 66/1974 prevedc masuri
animalcle vaccinate. Accstea din urma pot fi deosebit de drastice pentnl 0 asemenca
totu~i detectate serologic, dar prin R.F. C. cu eventualitate, in vederea asanarii imediate.
antigcn preparat chiar din tulpina RBSI Programul de asanare trebuie sa prevada
(17). lichidarea intregului efeetiv, prin taiere in
Vaccinarea antibrucelica a taurinelor cu abator. Sc VOl' eontrola serologic ~i alte
tulpina B 19 a fost verificata ~i in tara noastra animale, bovinc sau din alte specii, la care se
de lonica ~i co1. (14). ca 0 alternatila de apreciaza ca a fost posibilii difuzarea
rezcrva pentru cazul ca programul dc infectiei cu Br. abortus. Depopularea totala
eradicare a B.B. in Romania s-ar fi dOledit este urmata de 0 dezinfectie riguroasa a
ineficient. tuturor suprafetelor contaminate: adaposturi,
padocuri, teren, ustcnsile, precum ~i de
Combatere deratizare.
B.B. cste 0 boala infeqioasa declarabila Din fermele contaminate, pana la
oficiaL supusa masurilor de carantina dc asanare. se pot da in consum conditionat,
graded III. inclusa in lista B a Oficiului dupa sterilizarea termica (cu anumite
International al Epizootiilor. exceptii), eamea ~i produsele comestibilc,
Bazele programului de cOl11batcre a precum ~i laptele.
brucelozei au fost puse de Bang. inca din Boala se considera lichidata ~i masurile
secolul trecut.. care a stabilit principiile care de carantina se ridica atunci cand toate
ii ~i poarta muncle ~i care au fost aplicate in animalele din ferma au fost abatorizate ~i au
nUl11eroase tari ~1 chiar extrapolate in fost efectuate trei dezinfeqii generale
combaterea ~i a altor bolii, cu difuzibilitate consecutive, la interval de 0 luna, dupa care
lenta. in carc exista metode precise de ferma poatc fi repopulata.
diagnostic individuaL Pc toata durata focarului, medicului
In esenta, aceste programe urmaresc veterinar ii revine obligatia efectuarii unor
asanarea etcctivelor, prin: instruetaje de protectia muncii cu ingrijitorii
climinarea il11ediata din efeetiv a ~i personalul expus infeqiei bruceliee,
animalelor bolnale: inc1usiv persona1u1 din abator. in cursul
depistarea cat mai timpurie a caruia se explica modul in care boala se
animalelor nou-infectate prin controale poate trans mite la om ~i care sunt masurilc
serologice periodice ~i elil11inarea lor; de protectie necesare.

5.1.2. BRUCELOZA PORCINA

Bruceloza porcina (B.P.) este. 0 boala salbatice, ~i alte speeii de animalc ajunse 1a
infecto-contagioasa. produsa de Brucella maturitate sexual a, manifcstatf, in principal
suis, care afectcaza porcinele domestice ~i prin avorturi, tulburari de reproductic,
90 Bali inf£'Cfioase ale anilllalelor • bClctcrio:::e

abcese subcutanate, artrite, orhite ~l rumegatoare din Canada, Alaska ~i Siberia,


orhiepididimite. iar biotipul 5 este patogen pentru ~oareci.
Biotipurile I ~i 3, pentru care gazda
Raspandire natural a este numai poreut sunt raspandite
Bruceloza este raspandita in toata lumea, in lume, mai ales in America, dar nu in
dar mai mult in Asia ~i mai putin in Africa, Europa. Biotipul 2, larg raspandit in Europa
decat in Europa ~i America. Marea Britanie, ~i slab patogen pentru om are ca gazde
Scandinavia ~i alte cateva tari sunt indemne. naturale, in afarii de porcii domestici ~i
In celelalte tari europene, printre care ~i salbatici, ~i uncle specii de iepuri salbatici la
Romania, ineidenta bolii este relativ rcdusa care produce 0 boalii mortala. Din aceastii
~i se fac eforturi sustinute in vederea cauza B.P. este socotita boala cu focalitate
eradiearii.
nahlrala, greu de eradicat. Diferentierea intre
biotipuri se face pe baza unor teste
Importanta economici'i ~i sanitara metaboliee ~i de eromobacteriostazii.
Atunci cand apare intr-un efeetiv, B.P.
E/'. suis se cultivii bine pe medii de
produce pierderi dcosebit de mari, prin
eultura eu dextroza, ser, tripticaza, infuzie
avorturi, tulburari de reproductie ~i
eu cartof, dar nu necesita CO2 la izolare ~i
morbiditate. Combaterea bolii se face prin
cultivare.
liehidare, eeea ce inseamna alte pierderi.
Importanta sanitara este de asemenea
foarte mare, pentru ca doua dintre biotipurile Epidemiologie
de E/'. suis, rcspectiv biotipul I ~i 3, sunt In mod obi~nuit B.P. apare la porcll
foarte patogene pentru om, fiind considerate ajun~l la maturitate sexuala, care se
ehiar mai perieuloase decat infeqia cu E/'. imbolnavesc de la alti porci, cu sau Tara
abortus, dar boala la om nu aparc de regula semne clinice de boala, cu care au venit in
prin eonsum de produse infectate, ci la contact direct, ceea ce se intampla cel mai
creseatori, muneitorii din abatoare, adesea ca urmare a achizitionarii de porci
vetcrinari. Cu rare exceptii, la om este deei 0 infectati. Transmiterea se face de regula pe
boala strict profesionala. cale digestiva, prin consum de furaje sau apa
contaminate, sau pe calc genitala. Sursa
Etiologie primal'a care contamineaza apa sau furajele
Porcinele se imbolniivesc obi~nuit cu E/'. o reprezintii invelitorile ~i lichidcle fetale,
.luis, pentru care poreul este gazda naturalii. avortonii ~i sccretiile vaginale postavortive.
Cu E/'. suis se pot infeeta accidental ~i alte Purceii mici se pot infecta ~i prin supt.
speci i de animale (eai, bovine, caini, pasari), Mucoasa conjunctivalii ~i nazala sau pielea
cu sau Tara exprimare clinica. Poreii pot fi, lezionata pot fi de asemenea porti de intrare
la randul lor, gazde accidentalc pentru alte pentru germeni.
specii de Brucella. De notat insa cii In acela~i timp B.P. este ~i 0 boala
porcinele se imbolnavesc numai cu E/'. sllis, vcnerica. Ea se poate transmite prin
in timp ce cu alte specii de Brucella porcii materialul seminal infectat, in timpul montei
fac numai infeqii asimptomatice.
naturale sau artificiale. Comportamentul Er.
Dintre eele 5 biotipuri de E/'. suis numai
suis fata de agentii fizici, chimici ~i
primele trei sunt specifice porcilor, biotipul medicamento~i nu prezinta particularitiiti
4 (incadrat la un moment dat ca E/'.
rangiferii) se intalne~te la reni ~i la unele
Bali pmdllse de germeni din genlll Brucella 91

fat a dc comportamcntul altor specii ale Tabloul clinic


genuIui, descrise la pal'tea gencrala. De cele mai multe ori, aparitia B.P. intr-

- Cand B.P. apare pentru prima data intr-


un efectiv, aV011urile apar in masa, afectand
pana la 50-60% din scroafele ~i scrofitele
un efectiv nu este sesizata clinic multa
vreme. La un moment dat proprietarul
sesizeaza aparitia avorturilor intr-o proportie
gestante, dar ulterior numarullor scade mult, crescanda, infertilitate, repetarea caldurilor
aproape la zero. 0 recrudescenta a ~i ceva mai tarziu, orhite, ~chiopaturi,
avorturilor apare mai tarziu daca se introduc parapareze. Avorturile pot sa survina
in efectiv noi scrofite sau scroafe. din incepand din luna a doua de gestatie sau
efective indemne sau daca intervine un nou chiar mai dcvreme. In aceste cazuri este
factor favorizant. yorba de avorturi embrionare. cu reluarea
ciclurilor sexuale ~i repetarea caldurilor.
Patogenezii Asemenea evolutii au loc daca infcqia s-a
De la poarta de intrare, reprezentata cel produs in timpul montei. Daca infeqia s-a
mai adesea de 0 mucoasa. pe cai limfatice produs dupa monta, avortul se poate produce
travcrsand limfonodurile regionale, in oricare faza a gestatiei. Daca eliminarea
brucelele se indreapta spre vasele sanguine progenilor are loc foarte tardiv, respectiv cu
periferice, pentru a intra in torentul numai cateva zile inainte de termen, nici nu
circulator. Bacteriemia apare dupa 1-2 mai vorbim dc avort ci de fiitare prematura
saptam:'mi, p:'ma cel mai tarziu Ia 5-6 dar. in aceste cazuri, alaturi de unii produ~i
saptamani dc la infcctic ~1 durcaza cu aspect normal sunt eliminati ~i produ~i
aproximativ 5 saptamani, dupa care mal normal dezvoltati dar morti, sau vii dar
poatc rcaparea cu intermitenta. pentru subponderali sau mumifiati. Avorturile
intervale scurte de timp, pe 0 durata dc timpurii pot sa treaca complet neobservate,
ci'tteva luni. Brucelele circula prin sange in timp ce avorturile care se produc in
inglobate in citoplasma neutrofilelor ~i treimea mijlocie sau in ultima treime a
macrofagelor. la adapost de factorii umorali gestariei pot fi precedate de scmne
de apararc ai organismului. In aceasta faza prodromale: stare generala rea, edem al
brucelcle ajung in toatc tcsuturilc, dar nu mamelei ~i vulvar. Dupa avort scroafele nu
raman cantonate decat in limfonoduri, mai se resimt prea mult ~i se remit complet
ales in cele mandibulare, faringeale, gastro- relativ repede, eu exceptia catorva cazuri
hepaticc ~l iliace. in peretele uterin, eare mai prezinta scurgeri vaginale timp de
placenta, splina, glanda mamara, ficat ~i 1-2 saptamani, dupa care ~i acestca reintra in
vezica biliara. lvlanifestarca brucelozei prin calduri. Urmatoarea gestatie de obicei
simptomele caracteristice este urmata la decurge normal.
femele, de cele mai multe ori, de vindccare, La maseuli infectia brucelica este mai
cu pozitivare serologica ~i alergica ~i cu evident manifestata clinic ~i mai persistenta
sterilizare bacteriologica, dar nu in toate in timp, dar niei la vieri nu se exteriorizeaza
cazurile. Din pacate unii indivizi raman infeqia in toate cazurile. La inceput apare 0
purtatori pennancnri de germeni, in special alterare a starii generale, insotita de febra,
in resutul limfatic, mamela ~i uteI', eare tree de obicei ncobscrvatc, dupa eare se
reprezentand un mare pericol epidemiologic, pot remarca stari de infcrtilitate, rcducerea
prin riscul de rediseminare bacteriemica pe libidoului, orhitc ~i orhicpididimite care din
care il implica. La masculi acest risc este acute devin cronice. iar mai tarziu pot sa
mai marc decat la femele. apara chiar atrofii testiculare. $i la vierii la
92 Boii in!cc!ioC/se ale anima/c/o}' • bactcrio:e

care localizarea genitala nu este aparenta ~i chiar intraosos. eu localizarc mai


clinic, infectia poate fi totu~i instalata in frecventa ~i destul de caractcristica, in
testicule ~i vcziculele seminale, infectand vertebrcle lombare ~i saCl'ale (spondilita
spcrma. brucelica).
In afara de localizarile genitale, la
porcine mai free vent decat la alte specii, atat Diagnostic
la scroafe cat ~i la vieri, atat la adulti cat ~i la La porcine bruceloza trebuic sa fie
tineret sau chiar la sugari pot sa apara artrite suspicionata orl de cate ori apar avorturi ~i
purulente, la nivelul membrelor ~i alte tulburari de rcproductic, manifcstari
articulatilor intervertebrale mal ales in care trebuie sa determine diagnosticianul sa
regiunca lombo-sacrala, insotite de tulburari examineze atent vierii ~i sa faca 0 ancheta
locomotorii ~i paraplegie. La porcine nu sunt epidemiologica atenta. Diagnosticu!
rare abcesele subcutane, in limfonoduri ~l diferenrial trebuie sa aiba in vedere
mai ales in mamela la scroafe. leptospiroza, sindromul SMEDI ~i boala lui
Aujeszky.
Tabloul morfopatologic Odata surwnita suspicionarea de B.P.,
La femele se pot gasi chi~ti ovaneni ~l eonfirmarca diagnosticului nu ridica
uterini, endometrita brucelica miliara ~i, prin probleme deosebite. Pentru confirmarea
contiguitatc, inflamatie supurativa difuza a diagnosticului stau la dispozitic metode:
cotiledoanclor ~i membranelor placcntare. bacteriologice
La vieri se gasesc leziuni de gravitate serologice
variabila in testicule: focare nccrotice de • alergice
intindere mm mare sau mal mica, Se trimit la laborator avortoni, placenta,
granuloame, abcese, degenerarea limfonoduri, testieule cu leziuni, organe cu
parenchimului. Uneori leziunile inflamatorii leziuni. abcese. secrctii uterine, toate cat mai
~i neerotiee euprind toatil structura proaspete. In laborator se executa frotiuri
testieulara interna care, eliminata partial, directe. colorate pnn metode elective,
lasa in loc adevarate caverne. insamantare pe medii adecvate ~i teste de
In ficatul avortonilor, dar ~i al porcilor identificare, a~a cum s-a prezentat in partea
adulti se pot gasi granuloame miliare, eare gcnerala.
contin eelule gigante, epitelioide, neutrofile In mod deosebit sc preteaza pentru
~i limfocite, eu centrul eaezos sau necrotic, izolarea germenului: avortonii,
care se extinde tinzand sa cuprinda limfonodurile ~i gonadele de la animale
granulomul in intregime ~l care sunt saerificate de necesitate ~i articulatiile cu
inconjurate, partial sau total, de 0 capsula leziuni, care permit izolarea bruce1elor,
fibroasa (38). adesea chiar in cultura pura, pe medii
Uncle limfonoduri sunt maritc in volum speciale. dar in atmosfera normala.
cu noduli miliari. In practica diagnosticul serologic este eel
Sunt frecvente artritele ~i pcriartritele mai la indemana ~i eel mai utilizat dc~i nu ~i
serotlbrinoase, loealizate la nivelul eel mai perfect, in primul rand din cauza ca
epifizclor oaselor lungi sau intervertebral, nu toti porcii infectati posedii anticorpi la
precum ~i artritele ~i periartritele difuze sau titrurile detectabile. Tot din acest motiv
incapsulate, sub forma de abcese. Abcese testele serologice sunt utile nu atat pentru
incapsulate se pot gasl ~i in tesutul diagnosticul individual, cat mai ales pentru
eonjunetiv subcutanat, in mu~chi, in viscere diagnosticul de efectiv. Datorita contachllui
Bo/i pl'Oduse de gemzeni din genu! Brucella 93

strans dintre animale, a perioadei de gestarie reaqia de seroaglutinare rapida, un antigen


mai scurta ~i a altor cauze, bruceloza suina tamponat la pH acid ~i colorat cu roz bengal.
difuzeaza mull mai rapid in efectiv decat Antigenul se livreaza impreunii. eu un ser
bruceloza bovina, astfel ca, atunci cand martor pozitiv ~i un ser martor negativ.
survine suspiciunea de bruccloza. pc baza Reaqia se executa pe placi de sticlii. cu
primelor manifestari clinice semnalate, un godeuri sau pe plii.eute emailate.
numar insemnat de animale prezinta deja Reactia de fbcare a eomp/ementll/lIi,
anticorpi. la titruri semnificatiw. de~i ceva mai laborioasa in execurie deeat
Pentru reaqia de aglutinare se poate reaqiile de aglutinare, indiferent de tehnica,
folosi fie un antigen corpuscular specific arc avantajul unei mai bune specificitati,
(Br. slIis), fie un antigen care consta dintr-o datorita faptului ca detecteaza aproape
suspensie de Br. abortlls. datorita inrudirii exclusiv antieorpii IgG ~i nu antieorpii IgM,
dintre celc doua specii. Tehnicile eele mai care sunt prineipala sursa a crorilor,
folosite au fost celc de aglutinare pe lama respeetiv a reaqilor fals pozitive. Pe de alta
(R.A.R.) ~i de aglutinare lenta, in tuburi parte, nedetectarea IgM, care se ~tie ca sunt
(R.A.L). Animalele care dii.deau reaqie primele imunoglobuline care apar dupa
pozitiva prin metoda standard (RAL) a\'and infecria brucelica (~i nu numai) reprezinta ~i
mai mult de 25 DI, erau considerate un dezavantaj ~i anumc este cauza pcntru
infectate. 0 sursa a erorilor de depistare prin care animalele eu infeqic brucelica se
RAL a animalclor infectate cu B/". sliis 0 pozitiveaza serologic mai tarziu prin R.F.C.
reprezinH\ anticorpii blocanri, responsabili decat prin testclc de aglutinare, carc se
de producerea a~a-numitclor lenomene de bazeazii. in principal pe reaqia antigcnului
:cona (6). cu IgM. Anticorpii fixatori de complement
Astii.zi metoda standard este considerata apar mai tarziu dar persista mai mult timp in
insuficient de specifica, fie ca se face la sangc, pc cata vrcme aglutininele apar mai
37°C fie ca se face la 56°C. 0 reducerc timpuriu dar ~i dispar mai curand din sange.
semnificativa a proporriilor reaqiilor Titrurile anticorpilor aglutinanri ~i fixatori
nespecifice s-a obtinut atunci cand s-a evolueaza dupa doua curbe u~or decalate,
incercat ~i s-a reu~it desIa~urarea reacriei la datorita earora postinfeqios, dependent de
pH acid. de 3-4. Plecand de la aceste momentul testarii, se pot obrine rezultate
observarii a fost pusii. la punct 0 nOlla pozitive la ambele tipuri de reaqii
tehniea de aglitinare, ClI antigen bruee/ie (aglutinare ~i fixare de complement) sau
tamponat (ABT) la pH 3,65 (Buffered numai la una dintre cele doua tipuri dc
Brucella Antigen Test). reaqii. Tot din cauza decalarii curbelor cclor
Antigenul tamponat la pH acid este doua tipuri de imunoglobuline nu se
astazi elementul comun in mai multe tehnici sconteaza obtinerea mci in viitor a
serologicc. dintre care tehnicile In p/aei ell rezultatelor pozitive de lOO%, la testari Ie
antigen neeD/Drat ~i ClI antigen c%rctt ell individuale, prin niei una dintre celIOdoua
ro:c benga/ sunt in mod special recomandate. tipuri de reaqii.
Cu toate ca prin aceste teste se obtine 0 Cu toate ca testll/ imllnoel1:cimatic ELISA
eliminare substantial a a reaqiilor s-a adaugat arsenalului de teste folosite
nespecifice, reaqiile pozitive obtinute pentru diagnosticul brucelozei mai tarziu, s-
trebuie totu~i confirmate prin R.F.C. a afirmat deja ca un test cu sensibilitate ~i
In rara noastra a fost pus in uz recent un speeifieitate eomparabile eu eele obtinutc
set de diagnostic pentru bruceloza, prin prin R.F.C In funqie de natura antigenului
94 Bali in{ec{ioase ale animale/or • baclerioze

folosit, ELISA poate fi direqionat pentru Romania pentru diagnosticul B.P. in urma
detectarea cu predileqie a IgG sau IgM cu aproape jumatate de secol (2) ~i a fost
specifice, ceea ce arc influenta asupra multa vreme preferat altor teste, in anumite
sensibilitatii testului, dupa cum se executa in circumstante, pentru ca are unele avantaje:
fazele timpurii sau tardive ale bolii. ELISA a nUlmlrul animalelor reactionate
fost recomandata atat pentru screening cat ~i alergic este mai mare decM al celor
pentru confirmare de diagnostic. Exista mai reaqionate serologic, deoarece
multe variante (tehnici) propuse, dar in reactivitatea alergica continua ~i dupa
prezent se fac eforhlri pentru realizarea unei negativarea bacteriologica ~i serologica a
tehnici standardizate. acceptata pe plan animalelor;
international. Se pare ca ELISA de testarea alergica nu induce
competitie se deta~eaza ca preferabila (] 9). poziti\'area a]ergica ~i serologica;
Dintr-un studiu comparati\' intreprins de identificarea animalelor reaqionate
un colecti\' de cercetatori din mai multe tari alergic nu este conditionata de marcarea
de pc Continentul american in anul 1999, lor prealabila;
pri\'ind sensibilitatea ~i specificitatea unor testul alergic poate fi executat in
teste serologice de diagnostic a brucelozei teren de medicul practician, fiira ajutorul
porcine au reie~it urmatoarele rezultate: laboratorului.
aglutinarea pe lama cu antigen tamponat Ca dezavantaje ale teshllui alergic sc
77,]'% respecti\' 96,9%: R.F.C. (serurile mentioneaza pozitivarea mai tardiva decat
anticomplcmentare fiind socotite negative) poziti\'area serologica ~i cu un volum mai
93,3% respectiv 95,5%: ELISA indirecta mare de munca fizica (2, 3, 5).
94,0% respectiv 97.9%: ELISA de Dupa alte surse este mai putin sensibil ~i
competitie 90,8% respecti\' 96.6~o: tcshll de specific decat testele serologice ~i din
polarizare a fluoreseentei 93 respeetiv aceasta cauza reactiile pozitive trebuie
97,2% (2]). confirmate prin R.F.C. (48). Produsul
Reaqiile pozitive false. obtinute prin biologic folosit in tara no astra pentru
diverse tehnici serologice. se datoreaza diagnosticul alcrgic al B.P. se nume~te
inrudirii antigenice dintre brucek. Yersinia Brllcelincl P. Este un produs proteic
enterocolitica serogrup 09, E. coli serogrup purificat, specific ~i nealergizant, obtinut din
0] 57 :;;isalmonelele din grupul N. Reaqiile germem de Br. suis, recomandat de
false obtinute datorita acestor cauze nu producator ca test suplimentar testeior
trebuie privite ea simple neajunsuri ale serologice, in unitatile in care se
examenului serologic pentru B.P. ei ca 0 suspieioneaza prezenta B.P. Se injecteaza
obligatie de identifieare a agentului cauzal, strict intradermic ~i se cite:;;te dupa 48 ore,
deoarece infeqiile eu aee:;;ti germeni, in pe baza caracterului reaqiei locale.
special Y enterocolitica ~i E. coli 0157 pot
uneori sa ridice probleme la fel de mari ca ~i Profilaxie ~i combatere
B.P., dar de alta natura, ~i in primul rand Baza profilaxiei B.P. 0 constituie
pentru sanatatea publica ~i in comertul pastrarea indemnitatii efectivelor, prin
international (13). masuri generale, care pot fi schematizate
T estul alergic este mai putin folosit in astfel:
practica, de~i are 0 valoare relevatoare Achizitionarea de animale de
comparabila cu a testelor serologiee. T estul reproduqie sau pentru ameliorari genetice
alergic eu brucelohidrolizat a fost introdus in numai din efective sigur indemne de B.P.;
Bo!i produse de germeni din genu! Brucella 95

starea de indemnitate se atesta prin suis. Alte patru vaccinun, unul atenuat
certificat de sanatate care indica data (tulpina de Br. abortus RBSI), un vaccin
ultimului examen serologic facut la inactivat preparat din Br. suis ~i doua
furnizor, cu nu mai mult de 30 zile vaccinuri subunitare, au fost verificate in
inaintea Iivrarii. Venezuela, de Lord ~i col. (17).
Carantina profilactica ~i controlul Odata diagnosticul de B.P. confirmat se
serologic in timpul carantinei profilactice. declara boala oficial ~i se declara carantina.
Evitarea contactului cu alri porci ~i Combaterea eficienta a bolii nu este posibila
cu ale animale, care ar putea fi infectate cu prin depistarea ~i eliminarea animalelor
Br. suis, printr-o cat mai buna izolare a infectate. Nu este posibila nici eradicarea
fermei. bolii prin tratamente in masa, de~i vindecari
Supravegherea permanenta a clinice s-ar putea obtine, la unii subiecti in
efectivului prin controlul reproducatorilor. anumite stadii ale bolii. cu anumite
la intervale de timp a caror durata este antibiotice dar, din cauza parazitismului
impusa de iminenta riscului de aparirie a intracelular al brucelelor, sterilizarea
bolii. bacteriologica a organismelor este
Reducerea riscului de aparitie a imposibila. Riimanerea in efectiv a unor
bolii prin asanare prompta ~i eficienta a animale vindecate clinic dar putatoare de
focarelor de boala declarate. bmcele ar duce la perpetuarea la infinit a
Reducerea focalitatii naturale a focarelor de boala.
bolii prin masuri luate in colaborare cu In aceasta situatie singura metoda
factorii responsabili pentru sanatatea valabila de combatere 0 reprezinta asanarea
faunei silvatice (mistreri, iepuri). prin depopulare totala ~i repopularea cu un
Imunoprofilaxia B.P. nu s-a dovedit a fi efecti\' indemn, dupa prealabila curatenie ~i
o metoda atractiva, pentru ca nu se poate dezinfectie riguroasa. Metoda reclama
sconta pe 0 imunitate solida ~i de durata la cheltuieli imediate mari, dar este cea mai
efectivele vaccinate, dar in schimb, ar economica, pe term en lung. Acest principiu
deveni problcmatica tinerea sub observatie se aplica atat in cazul fermelor mici cat ~i in
serologica a efectivelor, deoarece vaccinarea cazul gospodariilor populatiei.
induce pozitivare serologica ~i alergica. Un In cazuri extreme, atunci cand este yorba
vaccin atenuat contra B.P. a fost totu~i de un nucleu genetic deosebit de valoros ~i
conceput ~i utilizat in China. Este yorba de cand s-au depistat numai foarte purini
tulpina 2 de Br. suis biovarietatea I. Se reagenti, in unele tari se accepta ~i programe
administreaza pe cale orala, nu produce complexe de masun care nu implica
avort ~i nu persista in tesuturi, dar produce depopularea totalii a fermei, dar fara garantia
imunitate fata de infectia natural a cu Br. unui rezultat final favorabil.

5.1.3. BRUCELOZA OVINA. SI CAPRINA. (B.O.C.)

Dupa ce, intre boala descrisa la om, de din MicrococcLls melitensis in Brucella
David Bruce in 1887, pc insula Malta ~i melitensis, boala produsa la om, capre ~i
boala identificata la caprele de pc aceea~i ovine a ramas cunoscuta in literatura sub
insula, cativa ani mai tarziu, s-a constatat 0 numele de "bmceloza", respectiv bruceloza
identitate etiologica ~i dupa ce Alice Ewans umana, bruccloza caprina ~i bruceloza
a propus schimbarea denumirii acestui agent ovina.
96 Bali ill(ee/ioase ale allimalelor • hacterio::e

Deoarece boala descrisa cu mai bine de avort, hllburari de reproduc!ie, orhite ~1


jumatate de secol mai tarziu in Australia ~i diminuarea produqiilor, dar B.O.c. este in
Noua Zeelanda, ca ~i agentul sau etiologic, primul rand importanta pentru u~urin!a cu
prezentau unele asemanari cu bruceloza care se transmite la om ~i pentru gravitate a
ovinfl. dar ~i cateva deosebiri certe, s-a bolii la om. B.O.C. cu Br. melitensis este
conyenit ca aceasta sa fie denumita una dintre cele mai temute zoonoze ~i cea
orhiepididimita infeepoasa a berbeeilor sau mai periculoasa la om, dintre bruceloze (47).
brueeloidoza cu inten!ia de a marca astfel
deosebirile dintre cele doua boli. Caractere epidemiologice
TOhl~i, in ultima vreme tot mai multe Cele mai receptive par sa fie caprele ~i in
lucrari de specialitate opteaza pentru masura ceva mai mica, ovinele. De altfeL
denumirea de brueeloza pentru ambele !arile in care B.O.c. este rasp and ita se
entitati. dar cu specificarea: bruecloza ovina disting prin numarul foarte mare de capre pe
~i eaprina eu Br. melitensis ~i respectiv care il detin. Par sa fie receptive toate rasele
brueeloza ovina eu Br. ovis. Exista insa de oi ~i de capre, dar in masura diferita.
lucrari de sinteza in care sub denumirea de Animalele adulte s~mt cu mult mai receptive
brueeloza ovina este descrisa numai boala decat tineretul.
produsa de Br. melitensis (39). ca ~i lucrari Exista multe similitudini intre B.O.C. ~i
in care sub aceea~i denumire este descrisa B.B., din punct de vedere epidemiologic, ca
numai boala produsa de Br. o\'is (1). patogeneza. clinic ~i morfologic, dar ~i unele
Pentru a evita confuziilc. edifia de fata deosebiri. in cele ce urmeaza fiind discutate
va pastra ~i nomenclatura mai veche, inca mai ales acestea din urma.
prezenta in majoritatea lucrarilor de Principalele specii afectate reprezinta ~i
specialitate, alaturi de nomenclatura mai principalele surse primare de infeqie ~i
noua. Bruceloza ovina cu Br. melitensis mai rezervorul nahlral de germeni. Eliminarea
estc cunoscuta ~1 sub denumirea de germenilor are loc in special in momentul
melitococie, tocmai pentru a sugera nahlra ratarilor ~1 avorturilor, dar ~i cateva
sa etiologicii. In afara de Br. melitensis, Ia saptamani in continuare. Sunt foarte bogate
oaic sunt posibile ~i infectii cu Br. abortus, in brucelc invelitorile fetale, lichidelc fetale,
asemanatoare clinic, dar cu mult mai mica avortonii. secre!iile uterine, laptele ~i mal
importanta epidemiologica, gravitate ~i pu!in alte secrefii sau excretii.
extindere. Transmitcrea bolii se face pe cale
genital a sau digestiva.
Raspandire ~i importanta Datorita caracterului grupat al monte lor
Bruceloza oilor ~i caprelor (B.O.C.) este ~i ratarilor (cele doua momente critice
cel mai raspandita in insulcle din Marea privind transmiterea), B.O.C. apare
Mediterana ~i in !arile riyerane acesteia, dar exploziv, afectand 50-90% din femelcle
este prezenta ~i in uncle tari din Asia ~i gestante dar, in anul urmator devine
America de Sud. Cele mai afectate tari din sporadico-enzootica, afectand de predilectic
Europa par sa fie Grecia, Italia, Spania ~i primiparele ~i masculii tineri.
Porhlgalia, in care sunt prezente cele trei
bioyarietati de Br. melitensis. In Romania nu Tabloul clinic
a fost semnalaUi pana in prezent. Manifestarile clinice in B.O.C.,
B.O.C. poate sa produca pierderi asemanatoare cu cele de la bovine, sunt mai
insemnate atat la oi cat ~i la capre, prin severe la capre decat la oi.
Bali produse de germeni din genul Brucella 97

Indiferent de momentul infeqiei, Diagnostic


prineipala manifestare clinidi a bolii este Se suspicioneaza B.O.C. ahmci cand
avortul, cu sau Tara semne prodromale, de intr-o turma apar avorturi ~i orhite, dar se au
regula Inccpand din a treia luna de gestatie ~i in vedere la diagnosticul diferen!ial toate
pana In luna a cincea. uncori chiar In celelalte boli ab0l1igene ale ovinelor de
preajma termenului de Tatarc, cand vorbim natura infeqioasa (salmonelic, chlamydian,
mai curand dc Tatare prematura. pentru ca listeric, camphylobacterian, leptospiric),
produ~ii sunt cxpulzati vii. chiar daca sunt parazitara (toxoplasmic) sau nutritionalii
subponderali ~i putin viabili. ?'-iu toate oile (toxiemie de gestatie), dar in primul rand
sau caprele infectate avorteaza. La aceste orhiepididimita infectioasa in care, in afara
de avort se intalnesc ~i leziuni testiculare.
specii retemiile placentare ~i endometritele
sunt mai rare dedit la bovine, dar sterilitatea Practic, un diagnostic diferential cert
intre aceste afectiuni nu este posibil, Tara
temporara apare ~i in absenta aCEOstora,la
circa 10% din femele. Mamitele brucelice ajutorullaboratorului.
Examenul bacteriologic este foarte
sunt frecvcnte ~i spre deosebire de vaci. la oi
important pentru confirmarea bolii, mai ales.
~i capre mamitele brucelicc sunt evidente
la primele focare care apar intr-o tara sau
clinic. prin aspectu] inflamat al cel putin Intr-o zona. Izolarea ~i identificarea BI'.
unui compartiment mamar, cu prezenta de melitensis nu implica dificultati, dar reclama
noduli inflamatori de marimea unei nuci ~i metode ~i medii speciale, a~a cum s-a
cu sccretic lactata modificata, zeroasa, cu prezcntat la partea general a (II).
grunj i sau t10coane. Eliminarea de brucele Metodele serologice sunt mai u~or de
prin lapte la capre persista luni de zile, in executat ~i sunt preferate In zone Ie
timp ce la oi inccteaza relativ curand. endcmice, unde reagentii pentru examenele
La masculi evolueaza in majoritatea scrologice exista tot timpul la dispozitie in
cazurilor inaparent, eventual cu infertilitate, toate laboratoarele, ceea ce nu este
~i numai uneori se exprima prin orhite sau intotdcauna cazulln tarile indemne.
orhiepididimite. Diagnosticul serologic se executa in
Atat la femcle, cat ~i la masculi exista ~i toate cazurile de suspiciune cliniea, atunei
loealizari extragenitale: artrite, spondilite cand se fac mi~cari de animale ~i cand se
lombo-saerale. bursite, tenosinovite. practiea controale de rutina la efeetivele
avute sub observatie, momenhll optim
Tabloul morfopatologic pentru ultima instama fiind sfur~itul
Se aseamana cu eel de la taurine. La sezonului de Tatari, cand incidenta ~i titrurile
autopsia oilor saerificate, eu manifestari reaqiilor sunt maxi me. Se utilizeaza acelea~i
teste serologice ea la bovine, eu exeeptia
grave, se gase~te limfadenita hiperplaziea,
TIL, cu antigen specific sau eu antigen
uneori cu focare neerotiee ~i purulente.
corpuscular de BI'. abortlis tulpina 99 sau
Splina este hiperplaziata. In ficat se pot gasi
1119, dar nu eu rezultate la fel de bune ea In
noduli ~i foeare de necroza. Mueoasa uterina
brueeloza bovina. In special R.A.L. da
prezinta leziuni inflamatori, ea la bovine. rezultate nesatisfacatoare la ovine ~i caprine,
Testiculele sunt marite, eu aderenta intre in timp ce testul de aglutinare eu antigen
invelitori ~i prezenta de focare necrotice, tamponat ~l R.F.C. dau rezultate
noduli ~i abcese. satisTacatoare, mai ales pentru
supravegherea serologiea a efectivelor.
98 Boli illfecfioase ale allima/e/ol' • hactcrio:::c

Intr-o ampUi investigatie intreprinsa in ELISA va putea fi luata de asemenea in


anul1998 de Micolan ~i co1. (18) in SUA, considerare, dupa ce va fi standardizata.
au fost apreciate comparativ 17 teste In cazul ca se obtin reaqii pozitive prin
serologice in diagnosticul brucelozei la unul din testele de supraveghere,
capre, cele mai sensibile ~l specificc diagnosticul trebuie neaparat confirmat prin
dovedindu-se testul de aglutinare cu roz metode mai precise, examenul bacteriologic
bengal, RF.C. (A) ~i R.F.C. (M) la rece ~i fiind indispensabil, pentru ca numai un
ELISA din lapte. La rezultate similare au diagnostic bine fundamentat poate sa
ajuns Garin-Bastuj i ~i co1.(11) de la justifice masurile de combatere, care sunt
laboratorul de referinta OTE pentru Brucella foarte severe ~i deci foarte costisitoare, in
din Alfort, care considera ca cele mai cazul semnalarii bolii intr-o tara indemna,
adecvate pentru diagnosticul B.O.C.: diverse a~a cum este ~i tara noastra. In fapt singura
variante ale ELISA aglutinarea pe lama cu cale de prevenire a difuzarii bolii in alte
roz bengal ~i RF.C. efective este lichidarea in totalitate a
In unele tari se produce ~i se utilizeaza efectivului in care au fost depistate cazuri de
pentru diagnostic in efective nevaccinate, un boala ~i supravegherea stricta a animalelor
produs revelator al starii de alergie numit suspectate de contaminare.
brucelina. Se administreaza s.c. sau i.d. ~i se In tarile in care B.O.c. este endemica nu
cite~te rezultahll dupa 48 ore, pe baza se poate merge pe asemenea masuri, decat in
caracterului reaqiei locale. Avantajele anumite cireumstante, ea de exemplu atunci
testului alergic constau in: executie mai eand apare un focar de boala intr-o zona
u~oara decat recoltarea de sange ~i intinsa din tara, pana atunci indemna. In
eliminarea inconvenientelor legate de mod obi~nuit se prefera sa se previna ~i sa se
recunoa~terea ulterioara a animalelor care au combata B.O.C. printr-un complex de
reactionat pozitiv (a~a cum este cazul la masuri care include:
testele serologice), in scopul confirmarii depistarea turmelor infectate prin
diagnosticului, in turmele in care nu se metode bacteriologice (in caz de avort),
praetiea marc area. serologice ~i alergice;
asanarea turme lor infecta te prin
Profilaxie controale serologice frecvente ~i
De eea mai mare importanla este evitarea eliminarea frecventa a animalelor
introducerii bolii in tara prin importul de infectate, distrugerea materialelor virulente
ani male infectate. In afara de actele sanitare (avortoni, pIacente) ~i dejectii;
veterinare eare sa ateste indemnitatea tinerea sub control a mi~carilor de
efectivelor de origine ~i data ultimului animale ~i controlul periodic de rutina,
examen serologic tacut la furnizor se serologic sau alergic, al efectivelor lib ere
impune, ca masura suplimentara de de B.O.C.
protectie. examenul serologic efectuat dupa In tarile sau in regiunile in care
prima saptamana a carantinei profilactice. prevalenta B.O.C. este mare, la arsenalul
Pentru astfel de situatii, de comert masurilor de mai sus se adauga
international, O.I.E. recomanda in primul imunoprofilaxia de necesitate. Garin-Bastuji
rand in ceea ce prive~te B.O.C., testul de ~i co1. considera ca strategia combaterii
aglutinare cu antigen brucelic tamponat ~i B.O.C. printr-un complex de masuri care
RF.C., iar ca test alternativ, testul alergic. include vaccinarea, preferabil cu Revl pe
cale conjunctivala cu doza standardizata, a

_----_.'".,,~
_ .....•
Bo!i produse de germeni din genu! Brucella 99

intregului efeetiv, este mai putin eostisitoare • reducerea dozei vaccinale de la 109
dedit strategia bazata numai pe depistare- bacterii/doza la 107 sau ehiar 105;
eliminare, care de altfel niei nu se poate • cobonlrea varstei de vaccinare sub 6
apliea in zone eu prevalenta ridieata a bolii luni.
(1 I). Au fost eoneepute mai multe vaeeinuri, In acest fel devine posibil controlul
dintre care 0 utilizaremailargaaudobi.mdit serologic al animalelor vaccinate, dupa 12
vaeeinul viu eonstituit din tulpina modifieata luni de la vaeeinare.
Revl ~i vaeeinul inaetivat preparat din In prezent se experimenteaza eu rezultate
tulpina H38. promitiitoare, in SUA, un alt vaccin,
Vaeeinul Rev I este eonstituit dintr-o preparat din mutanta "R" a tulpinii VTRM1
tulpina revertanta a unel mutante de Br. melitensis (9).
streptomieino-dependente de Br. melitensis Fentru evitarea unoI' neajunsuri ale
biovarietatea I. Aeeasta poseda inca un vaccinurilor vii, in une1e tari sau situatii
anumit grad de patogenitate reziduala (rise epidemiologice este preferat vaccinul
de avort, eliminare prin lapte), dar toemai inactivat. Se folose~te mai ales un vaccin
datorita aeesteia eonfera 0 imunitate solida. preparat prin inactivarea cu formol a tulpinii
care dureaza 4-5 ani. Rezistenta fata de virulente H38, cu adjuvant uleios. Acest
infeqie se coreleaza insa ~i eu pozitivarea vaccin are lnsa ~i unele dezavantaje,
serologica, ceea ee pune problema comparativ cu primul: confera imunitate de
supravegherii serologice a efectivelor mai scurta durata, dar cu pozitivare
vaccinate prin metode serologice. Acest serologica de relativ mai lunga durata ~i
inconvenient este in parte depa~it prin: produce reaqii locale.
• alegerea caii conjunctivale pentru
vaccmare;

5.1A. BRUCELOZA ECVINA

Bruceloza ecvina (B.E.) pORTe fi acestea au caracter localizat, extragenital.


consecinta infeqiei cu Br. abortus, Br. Postinfeqios poate apare 0 faza febrila,
melitensis sau Br. suis. Surse primare de corespunziitoare bacteriemiei, care poate fi
infeqie sunt bovinele, ovinele, caprinele ~i urmata de localizarea infeqiei la nivelul
suinele bolnave de bruceloza, cu care caii unor articulatii, a unoI' burse seroase sau teci
vin in contact. tendinoase, unde produc inflamatii
Importanta economic a a bolii este redusa purulente: artrite, bursite, tenosinovite cu
deoarece se manifesta sub forma de cazuri evolutie subacuta sau cronica.
izolate, rare. eu atat mai putin se pune Celc mai frecvente ~i caractenstJce
problema importantei economice a bolii in localizari sunt in regiunea grebanului ~l a
Romania, un de sursele de infeqie primare jaretelor, dar se gasesc ~i artrite cu alte
cu Br. abortus ~i melitensis lipsesc compiet. loealizari, tenosinovite la oricare din
In schimb trebuie subliniata importanta membre, abccse in rcgiunea gatului, a
sanitara a bolii. data fiind transmisibilitatea sternului etc.
~i gravitatea bolii la om. Localizarea in regmnea grebanului,
De cele mai multe ori infectia brucelica cunoscuta ~i sub denumirea de "boala
la ecvine nu este urmata de aparitia grebanului" se caraeterizeaza prin
manifestarilor ciinice, iar atunci cand apar, tumcfierea difuza. ealda ~i dureroasa a
100 Boli ill(ec!ioase ale animaldor • bacterioze

regiunii, la inceput de consistenya ferma, dar problematidi. Cel mai indicat este
dupa 2-3 zile de eonsistenta f1uctuanta ~i diagnosticul serologic prin R.F.C. sau
insensibila, eu tendin\e de regresare. Dupa reaqia de aglutinare cu antigen tamponat la
aeest stadiu leziunea grebanului se poate pH acid. ~i examenul alergic folosit ca
resorbi eomplet sau poate suferi, in eele din metoda complementara poate oferii rezultate
urma, 0 transformare purulent a luand na~tere satisIacatoare.
un flegmon, care cuprinde tesutul In tarilc in care bmceloza bovina ~i ovina
eonjunetiv, vertebrele, ligamentul cervical $i sunt endemice, se praetica uneon
alte tesuturi adiaeente. tratamentul brucelozei la caI, pe cale
In evolutia brucelozei la cal, care este general a Cll antibiotice ~i local, prin metode
eronica, pot sa altemeze perioade de chirurgicale, sub proteqie de antibiotice ~i
ameliorare $i de reerudescenta. antiseptice.
Diagnosticul nu este simplu. deoarece Profilaxia B .E. se face numai prin masuri
leziuni asemanatoare. mai ales la nivelul generale, care vizeaza evitarea contactului
grebanului, datorate altor cauze, nu sunt rare cailor sanato~i cu animale de diverse specii,
la cai. Confirmarea bacteriologica este inclusiv solipede, bolnave de bruceloza.

515BRUCELOZA ANIlVIALELOR SALBATICE

La brllceloza sunt receptive ~i un numar nesemnalate. constituie rezervoml natural


mare de specii de mamifere salbatice: pentru cel putin 0 parte din speciile ~i
cervidee, camilc, girafe, antilope, elani, biovarieta\ile de Brucella cunoseute dar,
bizoni, elefanti, iepuri, ~obolani, ~oareei, deocamdata exista argumente in acest sens
mistreti, zebre, vulpi, hiene. ~acali, eoioti, numai in ceea ce prive$te transmiterea
lupi, oposumi (39). De cele mai multe ori infectiei cu Br. suis biovarietatea 2, de la
infeqia bmeelica la animalele salbatiee iepuri la porei (motiv pentru care aeeasta va
evolueazii asimptomatic. In cazurilc mai rare fi prezentata mai pe larg in eontinuare). Dar
efmd se exprima clinic, manifestarile nu ~i varianta inversa este valabila, respectiv
difera de eele observate la animalele imbolnavirea animalelor salbatice de la
domestiee. animalele domestice, ceea ee este mai
Farii indoialii eii aceste specii de animale probabil in cazul brucelozei eamivorelor.
salbatiee, $i probabil multe altele, inca

5.1.6. BRUCELOZA IEPURILOR

Brueeloza iepurilor (B.I.) este importanta biovarietatea 2 in Europa), pentru care sunt
deoarece iepurii, domestici ~i salbatici, dar considerati rezervor natural.
in special eei salbatiei reprezinta adesea 0 Bruceloza iepurilor este 0 boala
sursa primal'a de infeqie eu brucele pentru raspandita in toata Europa, inclusiv in tara
mami ferele domestice, eonferind bmcelozei noastra. La noi a fost semnalata in mai multe
statutul de boala cufocalitate naturala. randuri, de fieeare data cu Br. suis (45).
Iepurii pot fi infecta\i cu Br. abortus sau Se inregistreaza sub forma de cazuri
cu Br. melitensis dar, de cele mai multe ori sporadiee sau sub forma de endemii
sunt infeetati cu Br. sllis (1n special circumscrise anumitor zone. De la iepuri se
transmite uneori la porci.
Boli pl'Oduse de germeni din genul Brucella 101

Evolutia infectiei brucelice este adesea tularemia, yersmlOza sau salmoncloza. In


asimptomatica. Atunci cand boala devine cazul cadavrelor, diagnosticul bacteriologic
clinica, de regula manifestarile nu sunt este indispensabil, dar in cazul animalelor
caracteristice, cu excePtia orhitelor la icpurii bolnave este preferabil diagnosticul
adulti. Iepurii bolnavi incep sa slabeasca ~i serologic. R.F.C. este considcrat testul de
in 2-3 luni pot sa moara in stare de cahexie. referinta pcntru bruceloza iepurilor, dar
Dc cele mai multe ori iepurii cu bruceloza ELISA este considerata de unii autori la fel
sunt descoperiti moni sau cu putin inainte de de specifica ~i ceva mai sensibila decat
moarte. La autopsie se constata ca splina R.F.C. (37).
este hiperplaziata, uneori presarata Cll noduli
necrotici miliari. ficatul este marit in volum. Profilaxie ~i combaterea
de asemenea presarat Cll focare necrotice. Profilaxia ~i combatcrea 8.1. in mediul
Focare necrotice se mai gasesc in pulmon, silvatic este problematica. Serviciile
limfonoduri, testicule. ovare. Se mai pot gasi \'eterinare responsabile de sanatatea faunei
abcese in tesutul conjunctiv subcutanat. in silvaticc, in colaborare cu alte scrvicii, cu
limfonoduri. \'lscerc, iar la femelc, organelc silvice ~i asociatiile de sanatate pot
piomctrita. intreprinde uncle masuri de supraveghcre,
Diagnosticul de bruceloza la iepure diagnostic ~i depistare de animale bolnave ~i
trebuic confirmat ncconditionat prin metode cadavre, in vederea distrugerii lor.
de laborator. pentru evitarea confllziilor cu

51"' BRUCELOZA CA~INA

Bruccloza canina cu Br. canis. estc 0 1968. Descrierea de mai jos se refer a la
boala infecto-contagioasa a cainilor. aceasta din urma.
transmisibila la om, manifestata prin avorL
stcrilitate ~i orhite sau orhiepididimitc. Raspandire
De~i mult mai rar decat alte specii. ~i Inca nu se eunoa~te bine raspandirea
numai accidental, cainii se pot infecta geografica a B.C.B.C. dar se pare di este
natural (dar ~i experimental) ~i cu Br. prezenta eu 0 prevalenta mai mica sau mai
abortus, Br. melitensis ~i Br. suis, in special marc, pe toate eontinentele.
in urma consu111uluide pIacente sau avortoni Prima semnalare oficiala a bolii in
de la bovine, ovine, caprine sau porcine. De Romania a fost Iacuta de Nec~ulcscu~i co1.
regula in feqia este asimptomatica in aceste (21), care pun la punct ~i testul Cll roz-
cazuri ~1 ramane cantonata la nivelul bengal pentru diagnosticul serologic rapid al
limfonodurilor aferente tubului digestiv 0 B.C.B.C.
perioada lunga de timp. In mod practic ciiinii
nu pot sa fie 0 gazda prea importanta in Importanta
lantul epidemiologic al acestor specii de Importanta economica nu este ridicata,
Brucella, dar rolul lor potential nu trebuie deoarece eainii se eresc mai putin pentru
totu~i ignorat. seopuri economice ~i pentru ca boala este de
o importanta practica mult mai mare se obicei sporadica. Importanta sanitara este
acorda brucclozei canine produsa de Br. notabila, de~i evolutia bolii la om este mai
canis (B.C.B.C.), specie identificata pentru benigna decat in cazul celorlalte specii de
prima data de Carmichael ~i Bruner. in anul Brucella.

---
102 Boli illfeclioase ale allimalelor • !Jacter;oze

Etiologie sau cu sperma contaminata, in cazul


Br. canis este 0 specie a genului insamantarilor artificiale.
Brucella, in cadrul careia a fost identificata
deocamdata 0 singura biovarietate. Er. canis Patogeneza
nu se deosebe~te morfologic de celelalte Infcqia se produce de obicei pe calea
brucele, dar se deosebe~te biochimic, mucoasei bucale ~i vaginale, dar ~i celelalte
cultural, antigenic ~i patogenic. Nu necesita mucoase, ca mucoasa olfactiva ~i
CO2 la izolare, nu produce H2S, cre~terea nu conjunctivala, pot fi penetrate de Er. canis.
este inhibata de tionina, pe agar produce in La poarta de intrare brucclele sunt fagocitate
mod spontan colonii de tip R ~i aglutineaza ~i apoi transportate spre tesuturile tractusului
cu ser monospecific anti antigen R, nu ~i cu genital ~l sistemul lil11fatic. unde se
antigen mono specific A sau M. multiplica. Disel11inarea bacteriemica este
posibila pe durata mai multor ani, prin
Caractere epidemiologice intermediul leucocitclor pe care Ie
Se imbolnavesc cainii adulti, femelc sau paraziteaza intracelular. Ca urmare apare 0
masculi, indiferent de rasa, dar la cainii fara hiperplazie limforeticulara ~i hiper-
stap{m care traiesc liberi pe strazi ~i se globulinel11ie. Cre~terea globulinel11iei se
imperecheaza la intamplare, boala este mult
face pe seama anticorpilor specifici, care pot
mai frecventa decat la cainii cu stapan, la
fi identificati prin reaqii serologice dar care
care imperecherilc sunt dirijate sau
nu au capacitatea de a proteja sau steriliza
supravegheate. Numarul cainilor infectati,
tesuturile. Cel mai mare numar de germeni
care nu exprima clinic boala dar sunt
se concentreaza in organele bogate in tesut
pozitivi serologic, este mai mare decat al
cainilor cu forme clinicc de boala. Ambele limfoid, in gonade ~i epiteliul placental'.
categorii elimina cantitatii mari de germeni, Inflamatia testiculelor ~i epididimelor are
in momentul avortului sau a tatarii normale, influenta asupra calitatii spermei, care sufera
continuti in placenta. lichidele fetale ~i unele modificari. Ca urmare apar anticorpi
avortoni. Femelcle care au avortat pot sa mai aglutinati antispcrmatici ~i hipersensibilitate
elimine brucele prin secretiile vaginale timp de tip intarziat fat a de sperma care, in ultima
de pana la 6 saptamani ~i aproape la fel de instanta, contribuic la producerea
mult timp prin lapte. Materialul seminal epididimitelor ~i sterilitatii. Locul de
poate de asemenea sa contina cantitati mari cantonare a germenilor pe perioada cea mai
de germeni timp de 6-8 saptamani, dupa care indelungata. in absenta bacteriemiei, este
eliminarea germenilor se face cu prostata. in aceasta perioada titrul
intermitenta ~i in cantitate mai mica, pana la anticorpilor scade pana la zero, deoarece
1-2 ani. Germenii provin din prostata ~i prezenra imunoglobulinelor in sange este
epididim. Aceea~i sursa 0 au ~i germenii din condHionata de existenta bacteriemiei, ceea
urina dar, evident ca in urina germenii sunt ce dovede~te ca in B.C.B.C. illlunitatea
mai putin numero~i, din care cauza ~i mediata celular este imunitatea dominanta,
importanta urinei ca sursa primara de cainii vindecati spontan fiind nesusceptibili
infeqic a fost pus a de unii sub semnul de reinfeqie, de~i nu poseda anticorpi
intrebarii. Transmiterea se poate face ~i in
specifici.
clinic a, daca se utilizeaza instrumentar
nesterilizat (speculum vaginal, seringi etc.)
Boli produse de gerl7leni din genul Brucella 103

Tabloul clinic urma paraplegic. Cu totul incostant se mai


Infectia brucelica cu Br. canis rareori pot observa: simptome de meningita,
include manifestari clinice carc sa indice dermatita piogranulomatoasa ~i tulburari
diagnosticul sau suspiciunea de B.C.B.C., cu oculo-conjunctivale.
exceptia masculilor care, la examenul fizic
prezinta epididimita. Carelele gestante Diagnostic
avorteaza in a doua luna de gestatie, mai Practic, B.C.B.C. este suspicionata
frecvent cu doua saptamani inainte de numai atunci cand au fost sesizate tulburari
termenul de ratare. A vortonii sunt din partea aparatului genital femel sau
edematiati, congestionati ~i partial autolizati mas cuI. Uncle examenc de laborator clinic
chiar in momentul expulzarii. In cavitatile pot sa intareasca sau nu suspiciunea de
seroase pot fi prezente exsudate B.C.B.C. Pledeaza pentru B.C.B.C.:
sangvinolente; unele catele duc gestatia pana hiperglobulinemia y ~i ~ cu concomitenta
la tennen dar numai unii produ~i de hipoalbuminemie, hiperplazia limfoida ~i
conceprie sunt normali. Alaturi de acc~tia plasmatica la nivelul formatiunilor limfoide,
sunt ratati ~i carei moni sau subdezvoltati, aspectul radiografic al discurilor
care mol' in primele ore sau zile de viata. intervertebrale, aspectul macro- ~i
Nici cateii care supravietuiesc acestei faze microscopic al materialului seminal.
critice nu sunt sanato~i. Ii prezinta cu Confirmarea diagnosticului de B.C.B.C.
intermitenta febra, leucocitoza, hiper- se face prin metode bacteriologice ~i
globulinemie ~1 limfadenomegalie scrologice. Examenul bacteriologic vizeaza
generalizata, manifcstarile bolii in sfera in special izolarea brucelelor din sange, din
genitala urmand sa apara dupa maturitatea produsele avortate (avortoni, placenta), sau
sexuala. din limfonoduri ~i splina de la cadavre.
Numarul cainilor masculi prezentati la Metodele serologice sunt cele mal
consultatie cu semne clinice de bruceloza convenabile pcntru confirmarea
este mai mare de cat numarul cate1clor, diagnosticului. Ele necesita un antigen
pentru motivul ca afectiunea la masculi este specific preparat dintr-o tulpina de Br. canis
mult mai evidenta decat la femele, ceca ce ii sau, la nevoie, din Br. ovis sau alte specii de
alerteaza pc proprietari. Iste yorba de 0 Brucella aflate in faza R. Se preteaza eel
destindere a scrotumului, din cauza mai bine pentru diagnostic reaqiile de
acumularii de lichide serosangvinolente. Dc aglutinare ~i reactia de fixare a
asemenea, au loc: 0 cre~tere in volum a cozii complementului.
epididimului, in timp ce testiculele au volum In ambelc cazuri se poate lucra c"
normal sau, in formc1e cronice pot fi chiar antigen homolog (Br. canis) sau cu antigen
atrofice; modificiiri ale ejaculatului, care heterolog (Br. ovis), ultimul fiind chiar
scade ca volum ~i consistenta, dar acestea de preferat deoarece coloniile nu au caracter
regulii. nu sunt sesizate de proprietar. Uneori mucoid.
ceea ce se sesizeaza este numai sterilitatea, Dintre toate tehnieile de efctuare a
in absenta manifestarilor clinice, la nivelul reactiei de aglutinare, se pare ca cele mai
gonadelor sau burselor testiculare. slabe rezultate se obtin prin tehnica clasica
La cainii cu spondilita lombosacrala se de aglutinare in tuburi (RAL), care
observa la inceput ataxic, dificultati in mers furnizeaza cele mai multe rezultate pozitive
sau la ridicarea in pozitie patrupodala, false. Cele mai bune rezultate, ca
schiopatura, apoi parapareze ~i in cele din sensibilitate ~i specificitate se obtin prin

-........
I
104 Bali inleerioase ale animalelor • haClerio::e

tehnica de aglutinare rapida pe lama, in produse biologice provenite de la acesta


prezenta mercaptoetanolului, CLl antigen (secre!ii, placenta, avortoni etc).
colorat cu roz bengal. Daca se utilizeaza
mercaptoetanolul in tchnica clasica cre~te PrQfilaxie ~i combatere
specificitatea ~i a RAL dar pozitivarea se Evitarea contactului direct cu calm a
inregistreaza cu 2-3 saptamfmi mai tarziu caror situatie sanitara este necunoscuta ar fi
decat 1n cazul telmicii rapide, pe lama. o prima ~i adesea salutara masura de
Testele de seroprecipitare in gel de agar profilaxie. Trebuie evitata 1mperecherea
~i ELISA sunt mai precisc decat cele de intre caini cu antecedente perinatale, avand
cauze necunoscute, sau care prezinta cea
aglutinare, dar ~i mai laborioase, din care
mai slaM suspiciune de B.C.B.C. Inainte de
cauza nu s-au extins prea mult 1n
imperechere se recomanda controlul
diagnosticul curent.
serologic pentru bruceloza a ambilor
T oate testelc serologice raman pozitive
parteneri.
numai cateve luni dupa disparitia Un vaccin eficacc contra B.C.B.C. nu a
bactericmiei, dupa care se negativeaza, de~i
fost inca preparat nici unde ~i, probabil ca
anil11alele pot ral11ane purtatoare de brucele nici nu ar fi utiL daca animalele vaccinate nu
in anumite tesuturi, a~a cum s-a aratat, timp mat pot fi apOl controlate serologic.
de ani de zile . Incercari au fost Tacute, cu vaccinuri Vll ~l
inactivate. dar Tara succes.
Tratament B.C.B.C. nu este prezenta ca boala
Tratamcntul B.C.B.C. este posibil, declarabila ~i carantinabila in legisla!ia
rezultate mat bune obtinandu-sc cu aproape a nici unel !ari. Aceasta nu
tetraciclina asociata cu streptomicina, cu inseamna ca nu este utila carantina
care se pot obtine vindecari sau cel pu!in profilactica, in cazul achizi!ionarii de caini,
ameliorari clinice, dar nu ~i sterilizari indiferent de rasa. mai ales in canise. In
bacteriologice, pentru ca datorita timpul carantinei este recomandabil
parazitisl11ului lor intracelular. brucelele se controlul serologic, de doua ori la interval de
pot sustrage aqiunii antibioticelor. Din o luna. De asemenea, in cazul caniselor bine
aceasta cauza recidivele sau reinfeqiile nu organizate se recomanda ~i controlul
sunt surprinzatoare. Legisla!ia nu prevede serologic periodic, pentru depistarea
nimic special 1n legiitura cu B.C.B.C. dar, B.C.B.C.
inainte de a 1ntreprinde eeva 1n acest sens Asanarea unei canise este posibila pe
trebuie ca proprietarul sa fie con~tientizat ca baza unui program de masuri, pe termen
tratamentul este de lunga durata (3-4 lung, care prevede 1n principal instituirea
saptamani) ~i deci foarte costisitor iar carantinei, controlul serologic periodic al
rezultatele sunt cu totul incerte. In plus, de~i efectivului, cu eliminarea celor reactionati
la om infeqia cu Br.canis este rara ~i pozitiv ~i dezinfeqii curente. 0 canisa poate
evolutia benigna sau chiar asimptomatica, fi considerata asanata numai dupa ce la trei
B.C.B.C. ramane totu~i 0 zoonoza, care controalc serologice, Tacute succesiv la
reclama masuri de protec!ie persoanelor care interval de 0 luna, nu a mai fost depistat nici
vin in contact cu animalul bolnav sau cu un animal pozitiv.
Boli produse de germeni din genu! Brucella 105

5.2. EPIDIDIMITA INFECTIOASA A BERBECILOR


(Bruceloza ovina cu Br. ovis)

Cu toate ca, in editia a ~asea (1992) a de H2S (-), actlVItatea ureazica (-),
Codului Zoo-Sanitar International al bacteriostaza cu fuxina bazica (-), faptul ca
Oficiului International al Epizootiilor intotdeauna coloniile sunt de tip R, precum
infectia brucelica a ovinelor cu Br. ovis este ~i testul de aglutinare cu ser monospecific
denumita exclusiv Brueeloza ovina eu Br.
anti antigen R (+). Dintre aceste teste, numai
ovis (pentru infectia cu Br. melitensis fiind nevoia de CO2 la cultivare deosebe~te Br.
rezervata denumirea de Brueeloza eaprina ovis de Br. canis, la care se adauga spectrul
~i ovina eu Br. melitensis) noi. in editia de
de patogenitate, respectiv ovinele pentru Br.
fata a acestei lucrari, pentru evitarea
ovis ~i canidele pentru Br. canis.
confuziilor. vom continua sa retinem. in
Intre Br. o1'is ~i Br. melitensis, prin testul
paraleL denumirea mult mai larg cunoscuta
de imunoelectroforeza a fost pusa in
de Epididimira infeC(ioasa a berhecilor
evidenta 0 Inrudire antigenidi destul de
(ETB), alaturi de denumirea, mai noua. de
strfmsa. mai ales daca Br. melitensis se
Brueeloza ovina eu Br. ovis (RO.B.O.).
gase~te In faza R.
Din leziunile vechi de 8.0.B.0., in afara
Istorie ~i raspandire geografica
Prima descriere a bolii. cu precizarea agentului de Br. ovis mai pot fi izolati, inconstant, alti
etiologic. a fast facutCl in anul 1953 de Buddie ~i germeni, In special piogeni, ca germeni de
Boyes. in ?\OWl ZeelandCl ~i Australia dar. in perioada infectie secundara.
imediat urmCltoarc a fast identiticalCl in multe alte tClri.
printre care SeA. URSS. Africa de Sud. Franta.
Cehoslovacia. Bulgaria. alte tClri din Europa de Est ~i Caractere epidemiologice
probabil aproape toate tarile mari crescatoare de mine. Pana in prezent B.O.B.O. a fost descrisa
In Romfll1ia a fast identiticata de Tudoriu ~i col. inca
numai la ovine. Masculii sunt mai receptivi
din anul1958 (43).
decat femelele, adultii sunt mai receptivi
decat tineretul, unele rase sunt mai receptive
Importanta decR! altele.
lmportanta B.O.B.O. este exclusiv
Berbecii infectati, cu sau fara semne
economica. Produce pierdet'i prin
clinice evidente, dupa epuizarea perioadei de
deprecierea berbecilor, care nu mai pot fi
incubatie pot sa elimine brucele, 0 data cu
folositi ca reproducatori, prin tulburari de
sperma sau urina, timp de peste patru ani
reproductie ]a oi (avorturi, fatari de miei
(39). Oile infectate, la randu] lor. VOl' infecta
moqi sau neviabili, repetarea caldurilor) ~i
alti berbeci. Acestea elimina brucelele 0 data
prin costul masurilor de profilaxie ~i
combatere a bolii. cu secretiile vaginale, produsele avortate
(placenta, lichide fetale. avorton), urina ~i
uneori prin lapte dar, spre deosebire de
Etiologie berbeci, oile se autosterilizeaza in rastimp de
Precizari privind caracterele distinctive numai cateva luni.
ale speciei Br. ovis au fost facute la partea In afara de calea veneriana de
generala. Principalele teste distinctive care transmitere a bolii, de tip berbec-oaie-
permit diferentierea fata de celelalte specii berbec-oaie. care poate avea lac In cursu]
ale genului (cu exceptia Br. canis) sunt: aceluia~i sezon de monte sau in sezoane
nevoia de CO2 la cultivare (+), producerea diferite ~i care este cea mai frecventa cale de

~
106 Boli infecfioase ale animalelor • h([cteri()~e

transmitere a B.O.B.O., au fost descrise ~i insotite de manifestari generalc: febra,


alte ci'ii de transmitere: orala, 0 data cu apa abatere. inapetenta, eruptie eritematoasa
sau furajele contaminate, nasofaringeana, scrotala. Dupa aproxil11ativ 0 saptamana
homosexuala sau, mal putin, prin simptomele generale se amcndeaza ~i se
intermediul a~tel11utului contaminat (16). intra in cea de-a doua faza. CTonica.
B.O.B.O. are de obicei caracter endemic, In marea majoritate a cazurilor, cand
cu difuzare lenta in efectiy. datorita boala nu este scsizabiJa la examcnul fizic,
caracterului grupat ~i limitat al sezonului de forma acuta se l11anifesta totu~i prin alterarea
monte, astfel ca, pentru a se ajunge la 0 calitatii materialului seminal ~l, in
preyalcn!a de 50% a bolii intre berbeci este consecinta, prin reducerea fertilitatii.
nevoie de 3-5 ani. B.O.B.O. poate dobandi 0 1n faza crDnica se poate sesiza aparitia
dinamica de tip epidemic, datorita obiceiului unei indura!ii initial circumscrise la nivelul
transhumantei, daca se fac mi~can cozi i epididimului, care se extinde lent,
necontrolate de animale. cuprinzand tot corpul epididimului. Fiind de
regula unilateral a sau inegal evoluata,
Patogenezii leziunea poate fi ccl mai bine sesizata daca
De la contal11inarea uneia dintre se palpeaza simultan ambcle testiculc, in
l11ueoasele l11entionate ea posibile porti de special cozile epididimelor. Testiculele nu
intrare ale germeniJor ~i pana la instalarea sunt cuprinse de regula dar, daca sunt
pril11elor leziuni pot sa treaca 1-4 luni. cup rinse, initial apar putin destinse pentru ca
R.F.C. devine pozitiya dupa 2-7 saptal11ani in continuare sa involueze, devenind
de la infeqie (I). In pril11ele saptal11ani atrofice. Silonul dintre epididim ~i tcsticul
germenii se l11ultiplica la poarta de intrare, dispare, in tccile vaginale se acul11uleaza
dupa care ajung in sange (bacteriemie), 0 initial exsudat, tunica scrotala este
data cu care difuzeaza in tot organisl11ul, dar edematiata ~i ca urmare toata regiunea apare
VOl' persista ~i se vor multipJica numai deformata, asimetrica. Mai tarziu lichidul se
brucelele ajunse in tesuturile pentru care au resoarbe ~i pot apare fibroze, aderente ~i
tropism: organe genitale ~i limfonodurile atrofie. Din cauza sensibilitatii locale
aferente, splina ~i uneori in rinichi. In mod berbecii se deplaseaza cu oarecare
deosebit se multiplica Br. oyis in coada dificultate. )i in faza cronic a evolutia poate
epididimului, in veziculele seminale ~i in fi atat de discreta incat, tara a fi sesizat
canalele deferente, unde produce nimic anormal la inspcqie sau palpatie, se
degenerarea ~i descvamarea epiteliului, cu constata doar ca materialul seminal estc de
posibila obstructie a eliminarii materialului calitate redusa ~i contine brucele.
seminal. Deteriorarea caJitatii spermci se refera la:
reducere volumetricii ~i modificarea culorii
Tabloul clinic ejaculatului, reducerea motiJitatii ~i aparitia
La berbeci, B.O.B.O. evolueaza in doua de spcrmatozoizi anormali. Formele cronice
faze: acuta ~i cronica. se pot termina prin complicatii (abcese,
Faza acuta este sesizabila la inspectie fistule) ~i numai in mod exceptional prin
doar in foarte putine cazuri, respectiv cand vindecari spontane.
se manifesta prin edemul scrotumului ~i La femele evolutia infeqiei este
epididimului, mai putin a testiculelor, ceea obi~nuit inaparenta clinic. Uneori arc loc
ce produce dificultate in deplasare ~i durere inflamarea mucoasei genitale, din care cauza
la palpare. Uneori semnele locale sunt fie ca nu poate avea loc nidarea, fie ca
Bali produse de gerll1eni din genu! Brucella 107

produsul de conccptie este eliminat cunlnd R.F.C., dar s-a dovedit mai putin sensibil. In
(avort cmbrionar). Foarte rar germenul schimb ELISA s-a dovedit mai sensibil ~i
pcrsista in aparatul genital pc toata sau pe mai rapid decat R.F.C. (35, 36), dar ~i ceva
aproapc toata durata gestatiei, producand mai laborios, astfel ca R.F.C. continua sa fie
placentita, urmata dc avort sau na~tcre teshll recomandat ca preferential de catre
prematura de miei subpondcrali, neviabili OlE. In toate testelc, pentru evitarea erorilor,
sau chiar de Iatare la termen de miei mor\i este neccsar ca in ceea ce prive~te reagentii,
sau vii, dar neviabili. ~i tehnicile evaluarea sa se faca pe baza
standardelor internationale. Prin testele
mentionate, animalele vaccinate
Tabloul morfopatologic
reaqioneaza pozitiv, la fel ca cele infectate
In formele acute, la autopsie se poate
natural. Spre deosebire de berbeci, care sc
constata un edem al scrohllui ~l
mentin pozitivi ani de zile, la oi reaqiile
epididimului, exsudat serofibrinos acumulat
serologice sunt slabe ~i de scurta durata.
in tecile vaginale ~i prezenta de granuloame
Berbecii care prezinta modificari ale
in epididil11. Mai tarziu in epididim se pot forma\iunilor intrascrotale sunt suspeqi de
gasi granuloame. focare de necroza. abcese, B.O.B.O. dar poate fi yorba ~i de infeqii cu
spermatocelc, proccsc de seleroza. Tunicile alti germeni, ca Br. melitensis, C.
devin ingro~ate, de consistenla fibroasa ~i pseudotuberculosis sau Actinobacillus
aderente intre ele. seminis. De asemenea, avortulla oi se poate
Placenta oilor care au avortat estc datora inteqiei cu Br. ovis, dar ~i infeqiei cu
edematiata. ingro~ata. Cotiledoanele sunt alIi germeni ca: Br. melitensis, Chlamydia
ingro~ate, de culoare deschisa (alb-galbui), psittaci, Salmonella abortus ovis, Listeria
cu suprafa\a necrozata. Focare cu aspect monocytogenes, Campylobacter fetus,
asemanator se pot gasl ~l in zone Ie Coxiella burnetti, Toxoplasma gondii,
intercotiledonare. Avortonul nu prezinta pre cum ~i altor eauze infeqioase sau
modificari caracteristicc. neinfeqioase, care nu produc leziuni
decelabile la examenul fizic prin palpare a
Diagnostic tesuturilor intrascrotale.
Diagnosticul B.O.B.O. se bazeaza pc trei Evidentierea agentului etiologic se poate
examene principale: face prin colorarea frotiurilor din sperma,
examenul serologic (R.F.C., ID. printr-o colorare speciala electiva, evenhlal
ELISA, IRA); prin metoda Koster modificata, recomandata
examenul fizic local, prin palpare; de OMS. Izolarea Br. ovis se poate face pe
examenul bacteriologic. medii speciale, in atmosfera imbo garita cu
Examenul serologic este cel mal CO2, din secrctiile vaginale, placenta,
important pentru ca poate sa depisteze stomacul sau pulmonii avortonului, material
infeqia cu Br. ovis ~i in cazurile, foarte seminal sau testicule cu leziuni.
numeroase, in care manifestarile clinicc sau Diagnosticul alergic este posibil dar nu a
prezenta brucelelor nu sunt sesizabile. Testul intrat in practica curenta.
serologic cel mai larg utilizat in lume este Din ccrcetarilc Iacute de Predoiu (28)
R.F.C. Testul de imunodifuzie in gel de rezulta ca diagnosticul infeqiei cu Br. ovis
agar, care este mai simplu, a fost de la oi este cu mult mai dificil decat la berbeci,
asemenea verificat, cu rezultate destul de deoarece la acestea semnele elinice
bune de unii autori, cu scopul de a substitui particulare lipsesc, iar durata pozitivarii
108 Bali inlectioase ale animalelor • b(lcterio~c

bacteriologice ~i alergice este limitata la un etectivul de origine, plus precizarea ca


interval foarte scurt de timp. Numai R.F.C. acesta nu contine Er. ovis sau anticorpi anti
furnizeaza rezultate pozitive timp indelungat Er.ovis.
dar, in general. nu mai mult dc un an de la In tara noastra este prevazuta
momentul intectiei. supravegherea scrologica pnn R.F.C. sau
ELISA ~i, in uncle situatii, prin examen fizic
Tratament ~i bacteriologic a:
Administrarea zilnica la berbecii bolnavi, • berbecilor reproducatori, eu 2
in faza de debut, a 19 tetraciclina asociata cu saptamani inainte ~i dupa sezonul de
1g streptomicina ar putea conducc la manta:
vindecarea c1inica ~i chiar bacteriologica • berbecilor cu manifestari clinice ~i a
dar, aceasta din urma nu este certa (39). Din oilor care au avortat;
acest motiv. tratamentul bcrbecilor cu • berbecilor care se vand (la furnizor ~i
B.O.B.O. nu face parte din complexul beneficiar):
masurilor dc combatere a bolii. in nici 0 tara • ovinelor importate, dupa pnma
(temelele se autosterilizeaza). saptamana de carantina;
• ovinelor exportatc, in ultimele 30 zile
Profilaxie inainte de livrare.
Pentru prewnirea difuzarii B.O.B.O. in Profilaxia specifica este posibila ~i se
teritoriu sunt deosebit de importante practica in multe tari (nu ~i in Romania), in
masurile care vizeaza pastrarea indemnitatii care boala cunoa~te 0 raspandire mai
efectivelor Inca lib ere de B.O.B.O., cu importanta, dar numai de necesitate, in
focalizarea atentiei asupra principalelor efective infectate sau amenintate iminent,
modalitati prin care inteqia patrunde intr-un deoarece vaccmarea induce pozitivare
cfectiv indemn, respectiv prin intermcdiul serologica ~i complica (dar nu anuleaza)
ovinelor, In special a berbecilor nou posibilitatea recunoa~terii (diferentierii)
achizitionati din turme infectate. sau prin reaqiilor postinfeqioase de cele
contactul Intamplator direct cu animalele postvaccinale, respectiv a tinerii sub
infectate, la pa~une, sau indirect prin observatie serologica a efectivclor.
mijlocirea surselor primare sau secundare in uncle tari (SUA, Noua Zeelanda) se
contaminate de acestea. Pentll.l aceasta se prefera vaccinurilc inactivate eu Er. ovis sau
impune ca achizitionarca de animale sau de amestec de Er. o\'is plus B 19, in timp ce in
material seminal sa se faca numai din alte tari (Franta, Republica Sud-Afrieana) se
efective indemnc, fapt atcstat prin prefcra Yaccinul viu Rev!. Anterior a fost
certificatul de sanatatc In care se precizeaza folosit ~i Hccin monovalent B 19, iar in
in mod expres lipsa infeqiei cu B.O.B.O., China se tolosqte 0 tulpina atenuata de Er.
constatata in cursul ultimelor 3 examene suis, biotipul 2.
serologice prin R.F.C., precum ~i absenta Schemcle de vaceinare difera in funqie
oricarei reaqii sau manifestari clinice de de tipul de vacein ~i de tara, dar, in general,
B.O.B.O. la ovinele cumparate, cu cel mult se practica vaceinarea tinerehllui intarcat ~i
30 zile inainte de livrare la furnizor, apOl a berbeeilor adulti, anual (de~i
reexaminarea acestora urmand sa se faca anticorpii persista 2-3 ani), cu 2-3 luni
dupa prima saptamana a carantinei inainte de sezonul de monta. Reactiile
profilactice, la beneficial'. Pentru materiaiul postvaccinale nu sunt rare Prin vaccinarea
seminal se impun conditii similare privind sistematica a berbecilor, conform unm
Boli produse de gerllleni din genu! Bmcella 109

:i_
".,. program care cuprinde, alaturi de alte
masuri, eliminarea operativa a berbecilor cu
In Romania, ca ~i 'in multe alte tan,
combaterea focarelor declarate de B.O.B.O.
leziuni, a celor cu reaqii intense ~i a celor se face printr-un program de masuri care
eliminatori de brucck. sc considera ca in vizeaza asanarea cfectivului. Programul se
decurs de 2-3 ani se poate ajunge la asanare. bazeaza pe depistarea periodica a reagentilor
La rezultate similare se poate ajunge prin prin R.F.C. ~i cxamen clinic ~i direqionarea
substihlirea tuturor berbeeilor cu berbcci lor spre abator. Intr-o prima etapa depistarile
vaccinari, proveniti din efectivc indcmnc, trebuie sa se faca trimestrial sau chiar mai
av[md in vedere ca oile nu raman purtatoarc frecvent, pentru ca ulterior acestea sa 5e faca
de Br. ovis de la un sezon de ratare la altul. mai rar, eventual la interval de 6 luni.
Din ace]a~i motiv cste inca neclar daca prin Efcctivul poate fi considerat asanat daca, la
vaccinarea atat a oilor cat ~i a bcrbeci]or se doua controale succesive, la interval de 3
obrin rezultate superioare. din punct de luni, nu a mai fost depistat nici un caz
vedere medica] ~i economic, variantei in pozitiv sau dubios, serologic sau clinic.
care se vaccineaza numai berbecii.

Bibliografie
1. Beveridge, W.I.B. (1983), Animal Health in Dis., 5, 5, 719
Australia, vol.IV Bacterial Disease of Cattle, 14. lonica, C., Clrste\, I., Sotiriu, E. (1953),
Sheep and Goats, Australian Government Anuarull.P.I.A., IV, 3
Publishing Service, Canberra 15, Jubb, KYF., Kennedy, P.C., Palmer, N.
2. Bugeac, 1. (1956), Probl. zoot. §i vet., 8, 62 (1993), Pathology of Domestic Animals 4-ed,
3. Bugeac, 1., Cristescu, M., Lelu\iu, C., Academic Press, Inc.
Moraru, E, (1958), Anuarull.P.I.A., V, 16 16. Licperta, E. (1954), Farmacologie veterinara,
4. Bugeac, T., Cristescu, M., Lelu\lu, C" Ed. Agro-silvica de stat
Moraru, E, (1958), Anuarull.P.I.A., V, 23 17, Lord, V.R, Cherwonogrodzky, J.W.,
5. Bugeac, T., Lelu\iu, C., Cristescu, M. (1956), Schuring, G.G., Lord, RD., Marcano, M.J.,
Anuarull.P.I.A.,VI,19 Melendez, G.E. (1998), Am. J. Vet. Res., 59,
6. Con\iu, I., Onica, P., Eisele, I. (1966), Rev, de 546
Zoot §i Med. Vet.,1, 48 18. Mikolon, AB., Gardner, lA, Hietala, S.K.,
7. Dubois, Ch" Coninck, V., Lengele, L. (1993), Hernandez de Anda, J., Chamizo, P.,
Evolution de la situation sanitaire Hennager, S.G., Edmondson, AJ. (1998), J.
epidemiologique en Belgique., Epidemiologie Clin. Microbiol., 36, 1716
et sante animale, ,24, 129 19. Moga MElnzat, R (1985), Reaclia de fixare a
8. Elbers, A, Diepersloot, R, Vecht, U" complementului Tn medicina veterinara, Intr.
Wissel ink, H., Tielen, M. (1997), Epidemiol, Poligrafica Timi~oara
Sante anim., 1, 31 20. Molnar, E., Molnar, L., Vale, W.G. (1998),
9. Elzer, PH, Enright, F.M" McQuiston, JR., Acta. Vet. Hung., 46, 210
Boyle, S.M, Schuring, G.G. (1998), Res. Vet 21. Nec~ulescu, M., Sarca, M., Catana, N.,
Sci., 64, 259 Staicu, L. (1995), Studii ~i carcetari de
10. Gallien, P., Dorn, C" Alban, G., Staak, C., medicina veterinara, 3, 58
Protz. D. (1998), Vet. Rec, 9,142,512 22. Nielson, K., Gall, 0" Smith, P., Vlgliocco, A,
11. Garin-Bastugi, B., Blasco, J.M., Grayon, M., Perez, B., et.all. (1999), Veterinary
Verger, J,M. (1998), Vet. Res" 29, 255 Microbiology, 68, 245
12. Garin-Bastuji, B" Gerbier, G., Verger, J,M., 23. Pop, AI. (1934), Teza, Fac.de Med.Vet.
Douzal, Y., Grayon, M., Thiebaud, M., Bucure~ti,
Moutou, F. (1993), Epidemiologie et Sante 24. Pop, AI. (1970), Bruceloza animala, Ed.
Animale, 24, 101 Ceres, Bucure~ti
13. Gourdon, F" Beytout, J., Reynaud, A, 25. Predoiu, I, lonescu I., Ciortea, Gr. (1978),
Romaszko, J,P., Perre, 0" Theodore, P., Culeg.de Med, Vet., 3, 30
Soubelet, H., Sirot, J. (1999), Emerg Infect 26. Predoiu. I. (1969/1970), Lucr. I,C. VB.
110 Boli in(ec!ioase ale allimalelor • haClerio~e

Pasteur, VII, 155 37. Szulowski, K., Iwaniak, W., Pilaszek, J.,
27. Predoiu, I. (1972), Lucr. I. C. V.B, Pasteur, X, Truszczynski, M., Chrobocinska, M. (1999),
47 Comp Immunol Microbiollnfect Dis., 22, 1, 33
28, Predoiu, I., Visarion, N. (1980), Rev. de 38. Taylor, D, (1981), Les maladies du pore,
cre§terea anim., 6, 30 Editions du Point Veterinaire
29. Prescott, JF., Baggot, J.D. (1993), 39. Toma, B" Prave, M., Ganiere, J.P., Chantal,
Antimicrobial Therapy in Veterinary Medicine, J. (1993), Ec, Nat. Vet. Franc., 1-112
vol. I, Blackwell Scientific Publications, Iowa 40. Tryland, M., Kleivane, L., Alfredsson, A,
State University Kjeld, M., Amason, A, Stuen, S., Godfroid, J.
30. Quinn, P.J., Carter, ME, Markey, B.K., (1999), Vet Rec. 144,21, 588
Carter, G.R. (1994), Clinical Veterinary 41. Tudoriu, C. D, (1953), Anuarull.P.I.A., IV, 37
Microbiology, Wolfe Publishing, Printed in 42. Tudoriu, C. D., Jonica, C. (1955), Anuarul
Spain by Grafos, SA Arte Sobre Papel I.P. I.A. , V, 3
31. Rapuntean, Gh., Rapuntean, S. (1999), 43. Tudoriu, C,D., Andrei, M., Draghici, 0.,
Bacteriologie speciala veterinara, Tipo Moldoveanu, P. 1958, Anuarull.P.I.A., VIII, 5
Agronomia, Cluj-Napoca 44, Voiculescu, M., Angelescu, M., Bu:;;ila, V.,
32. Saegerman, C" TK, Vo, De Waele, L., Bruckner, S" Caruntu, I. (1960), Boli
Gilson, D., Bastin, A, Dubray, G" Flanagan, infectioase, vol. II, Ed, Medicala, Bucure:;;ti
P., Limet, IN., Letesson, J,J., Godfroid, J. 45. Volintir, V. (1975), BoUie infectioase ale
(1999), VetRec, 21,145,214-218 animalelor domestice, Ed, Didactica :;;i
33. Samartino, L., Gall, D., Gregoret, R., Nielsen, pedagogica, Bucure:;;ti
K. (1999), J.lmmunoassay, 20, 3, 115 46. Volintir, V., Prejbeanu, Gh., Grindeanu, H.,
34. Sam artino, L., Gall, D., Gregoret, R., Nielsen, Buzea, A (1959), Probl. zoot. §i vet., 8, 71
K. (1999), Vet, Microbiology, 70, 3-4, 193 47. Wallach, J,C., Samartino, L.E., Efron, A,
35. Sarca, M., Nec;;ulescu, M. (1996), Studii §i Baldi, P.C. (1997), FEMS Immunol Med
cercetari de medicina veterinara, 4, 29 Microbiol, 19,4,315
36. Sarca., M., Nequlescu, M., Mihai I., Mazanet 48. *** (1992), o.lE Manual of Standards for
M., Ci:;;mileanu A (1998), Studii §i Cercetari Diagnostic Tests and Vaccines, 2nd editon
de Medicina Veterinara, 6, 99
,"'"'

Cap. 6 Boli produse de


germeni din genurile
Pasteurella ~i
Mannheimia

Radu Moga Manzat

Genul Pasteurella face parle din fal11. Pasteurellaceae. Pana li1 urma eu doi ani. in genul Pasteurella
erau cuprinse doua specii principale. eapabile sa produca boli primare sau secundare, generalizate sou localizale
10 animale (P. l1Iultocida ~'iP. hael1lo(l'tica) .,i mai mulle specii care produc door iiifecfii locale sou stari de
comensalism.
Cu ocazia COI~feril1lei intemationale de la ,\labula. Afi"ica de Sud, din 1999 (59), s-a convenit ca
pasteurelele incluse li1 specia P. hael1lo(l'tica prezinta caraclerislici de taxonomie moleculara prea diferite pentru a
pUleafi incluse /i1 aceea.j·i specie. motiv penlrzz care acesl taxon a fast desfiinfat iar tulpinile aufost distribllite in 3
speeli noi:
11Janllhell1lia haemo(l'tica 14ugen;i col .. 1999)
J{allilheimia glucosida (Augen;i col .. 1999)
Pasteurella trehalosi (Sneath ;i Snens. i 990).
1/1prezenl. genul Pasteurella cuprinde urmaloarele specii.·
P. multocida. agenlul etiologic {IIpasleurelozelor animalelor, cu trei sllbspecii: gal!icida, multocida
;i septica
P. trelwlosi. unul din agentii eliologici aifebrei de tramport, care include loate biotljJurile T alefos-
lei p, jzael1lo(l'tica (TJ. TI. TlO. TIS)
- P. aerogenes. P. allatis. P. m·iul1l. P. bettyae, P. canis, P. dagmatis, P. gal!illarum. P. lallgaaellsis. P.
mairii, p, pneumotropica. P. salmonicida. P. stomatis, P. testudinis, , P. tre/wlosi ;i P. volalltium. lOale izolabile
door din ii,feclii locale sau sIan de comensolism 10 animale. in specialla nivelul callor respiratoril.
Genul Pasteurella euprinde germeni cocobacilari sou bacili mici, de 0,2-2,Opm, Gram negali1'i. imobili.
nesporulatz. facultativ anaerobi. care fermel1leaza majoritatea zaharurilor;i raspund pozi/iv la leslele oxidazei ;i
calalazei (cu rare exceplii).
Genul J{l/nnheil1lia. fam. Pasteurellaceae cuprinde bacteriile Gram negative cocobaeilare. asemanaloare
cu cele din genul Pasterurella dar hemolitice. ne indo ligene, lactozopozitive;i culti1'abile pe agar Mac Conkey.
in cadrul speciei P. Iwemo(vtica pe baza caracterelor biochimice ;i culturale au fosl identificale dOl/a bio-
tipuri: .4;i r in cadl'lll acestora. pe baza slructurii anligenice aufost identificale inlotal16 serotipuri.
I,"{, Izaemolytica a fosl cOllstill/ita prin cuprinderea serotipurilor Ai, .42. AS . .46. A 7. A8. /19. "·112. Ai 3.
AU, A 16 alefostei P. haemo(rtica.
M. glucosida cuprinde lulpillile biotipului A1 1 alefoslei P./uremo(rtica.
A{. 11IIemo(rtica, i\1. glucosida ;i P. trehalosi sunt agenli etiologici aifebrei de lransport;i ai pneulI/onii-
lor rlll11egaroarelor.
Aile specii ale nou-constiluilUlui gen Mauulzeimia sunt: AI. grauulomatis, i'd. ruminalis ~'iJl. varigena.
in deserieri/e din lileralura de specialilate, citate in acest lexl, cu refer ire la P. Iwemo(rtica. de regula
autorii nu fac preclZari asupra biolipului (.4 sou 7J ;i serotipului de P. haenlO(l'tica ill disculie. Dill aeeashl cal/za.
de regula denl/II/irea de P. haenlO(l'tica nu va putea fi substituita in acest texl cu denulI/irile noilor specii (J{.
Izaemo(rtica, M. glucosida sau p, trehalosi) corespl/nzatoare. Din acesla cauza. in actuala edilie a prezenlei II/erari
va fi pastrata ;i dem/lnirea de P. IwenlO(l'tica, alatl/ri de noi/e denlllniri ale speciilor care au derivat din aceasta.
Din acela.ii II/Oli1', vor fi paslrale in prezentl/l text ;i titlurile afeclil/nilor prodl/se de acesle bacterii. inlrate in
uzanla. pana cand aile titluri se vor impl/ne in literatura, care sa inlalure cOlI/plet posibilele confuzii.
112 Bali infectioase ale animalelor • bacterio:e

PASTEURELOZELE
6.1.

(Septicaemia haemorrhagiccl, Pasteurellosis, Pasteurellen infectionen)

Pasteurelozeie sunt boli infectioase pro- mite specii, apar foarte frecvent, cauzand
duse de germeni din genul Pasteurella, care mari pierderi economice, in timp ce in alte
afecteaza un numar mare de specii de mami- situatii se inregistreaza cu totul accidental.
fere ~i pasari, sunt conditionate de interven- In general, pierderile produse de pasteurelo-
tia anumitor factori favorizanti ~i sunt ca- ze, cu P. multocida sunt mari pentru ca
racterizate prin evolutie septicemica, cu le- afecteaza mai multe specii de animale (chiar
ziuni hemoragice in formele acute ~i prin daca tipurile antigen ice sunt diferite), cu
inflamatii serofibrinoase sau morbiditate ~i mortalitate uneori ridicate. cu
fibrinonecrotice localizate, in fonnele scaderea productiilor ~i cre~terea cheltuieli-
subacute ~i cronice. lor pentru prevenire ~i combatere. Cele mai
mari pierderi se inregistreaza in pasteureloza
Istoric aviara, pasteure loza bovina, pasteureloza
Unele dintre pasteureloze au fost consemnate de iepurilor ~i pasteureloza porcina.
multa Heme In literatura. sub numelc de septicemii
hemoragice. La propunerea lui Trevisan (1887) ie-a
o pondere tot mai ridicata tinde sa 0 aiba
fost atribuita denumirca de pasteureloze. dupa ee
infectiile secundare cu P. multocida. care
Toussaint (1879) ~i Pasteur (1880) au izolat agentul apar in special dupa anumite viroze, pantro-
etiologic al holerei aviare iar Bollinger (1878) ~i pe sau respiratorii. La ovine. caprine ~i une-
Gaflky (1881) I-au izolat de la rumegatoare ~i iepuri. ori chiar la bovine, infeqiile asociate sau
Lui Pasteur Ii rev'ine ~i meritul de a fi fost primul
care a lncereat. eu oareearc sueees. sa imunizeze pasa- secundare cu P. haemolytica. in special dupa
rile contra holerei avian" (1880). cu culturi de germeni infeqia cu virusul parainfluentei, sunt mai
men!inuti 0 luna la 370C Aeesta a lost de fapt primul frecvente decat infectiile secundare cu P.
vaeein baeterian din istoria imunoprotila:-:iei. mllltocida.
1n tara noastra au fost Iacute numeroase ~i aprofun-
date studii asupra pasteurelozclor In special de coleeti-
P. mllltocida, P. haemolytica ~i celelalte
vele de eereelatori conduse de profesorii :\. Stamatin ~i pasteurele nu produc pasteureloza la om ~i
1. Popoviei, preeum ~i de numero~i eercetatori ea: C. nici infeqii localizate. Pasteurella ureae,
Ungureanu, T. Bugeae, V. Gogoa~a. E. Creanga, V. considerata pima nu demult singura
Stoeneseu, L. Taga ~i R. Doroban(IL Prineipalele
aspectc In care eereetatorii rom<lni ~i-au adus contribulii
pasteurela izolabila de la om, de pe mucoasa
originale au fost: studiul microbiologic al pasteurelelor nazala, a fost recent reclasificata in genul
(39,41,42,45,53,55), palogeneza pastcure]ozc!or (19, Actinobacillus (22).
39, 41, 43), epidemio1ogia bolii (33) ~i valoarea
imunizanta a unor produse (15,18,33.34.37.41.5],
53) Etiologie
Se admite ca starile de boala c1inica nu-
mite "pasteureloze" pot fi generate numai de
Raspandire ~i importanta
Pasteurelozele sunt cunoscute in toata P. lI1ultocida ~i P. haemolytica (actualele P.
lumea dar raspandirea lor nu este uniforma,
trehalosi, iYfannheimia haemolytica ~i iv!.
depinzand de conditiile climatice, de speciile glucosida), in timp ce toate celelalte
de animale ~i de rasele predominante in zo- pasteurele pot produce doar "infeqii
na. de sistemele de cre~tere practicate ~i de pasteurelice" localizate, cu importanta eco-
alti factori care, impreuna, influenteaza nomica redusa sau simple stari de
comensalism. Din aceste considerente. la
foarte mult incidenta bolii in timp ~i spatiu,
astfel ca uneori, in anumite zone ~i la anu- etiologia pasteurelozelor VOl' fi descrise mai
pe larg numai P. multocida ~i haemolytica,
Bali prodllse de germeni din genllrile Pasteurella "~Ift1annlzeil11ia 113

respectiv speciile care deriva din acestea din Majoritatea tulpinilor produc indoL hi-
unna. drogen sulfurat ~i catalaza, fel1llenteaza glu-
Toate speciile sunt comensali ai cailor coza ~i zaharoza, Tara producere de gaz, dar
respiratorii la mai multe specii de mamifere nu fermenteaza lactoza ~i nu produc ureaza.
~i pasari. Nu cre~te pe agar Mac Conkey. Pe baza ca-
Pasteurella l1lultoch/a pacitati de fermentare a altoI' zaharuri, In
Cuprinde germeni de forma cocobacilara cadrul speciei pot fi diferenTiate trei subspe-
sau cocoida. de I -2/0,3- I ~111l. neciliati. cii, dar Tara semnificatie diagnostica.
nesporulati. Gram negativi. Prezinta bipola- Pe baza antigenelor capsu]are
ritate. mai evidenta la colorarea Giemsa sau (polizaharidice), Carter (11) distinge In ca-
cu a]bastru de metilen. drul speciei P. multocida 4 grupe sero]ogice,
Majoritatea tulpinilor prezinta 0 capsula notate cu A, B, D, E, carora Ii s-a adaugat,
fina, poliglucidica, cu specificitate antigeni- mai recent, grupu] F. Pe baza antigenelor
ca. somatice (]ipopolizaharidice) Namioka ~i
Cresc bine pe medii uzuale. in aerobioza. Murata citati In Hagan and Bruner's
]a 37°C. dar sunt facultativ anaerobe: send. Microbiology (51) au identificat I I tipuri
s2mgele ~i glucoza stimuleaza dezvoltarea antigen ice, notate cu cifre arabe, de ]a I la
culturilor. Tulbura uniform bulionul iar pe I I. In prezent se accepta 0 clasificare ce Tine
suprafara agarului formeaza colonii cont de ambe]e criterii, cuprinzand ce] putin
semitransparente. mici. mijlocii sau mari. 15 serotipuri, notate cu ambele simboluri,
Nu produc hemolizine. dintre care cele mai importante sunt inc]use
In tabelul a]aturat.

Principalele serotipuri de P.l1lu[tocida ~ispeeiile afeetate (51)

Speeii afectate Uec(iunea Serotipurile implicate


Gaini Holcra aviara .'\[. A" A,. 1\,
Curci Holera a\iara A"
Bovine Septicemic hemoragica G •. E,
Pneul110nie A,
Porcine Pneumonie .-'\
•.0,.0111
Rin ita atrotlca A •. D.
O\ine Pneumonic 01• D,
lepuri Coriza .'\i-

Tipul A este mai frecvent la rumegatoa- patogene. izolabiIe mai ales de Ia ani male cu
reo porci, iepuri ~i pasari, tipul B la rumega- forme cronice, precum ~i tuJpini nepatogene.
toare, tipul D ]a porcine ~i ovine, tipul E ]a izolabile de la animalele sanatoase.
bovine iar tipul F la curci (33). Atat tulpinile de origine aviara cat ~i cele
Pasteurelele i~i pierd relativ repede pato- de origine mamifera sunt patogene pentru
genitatea. in condiTii de laborator, prin pa- ~oarece. In general, se considera ca la 0 tul-
saje repetate pe medii de cultura, mai ales in pina patogena DLM este J 0-7 daL in cazul
conditii disgonice, dar i~i pot recapata la feI tulpinilor foarte patogene, poate fi 10-9 sau
de u~or patogenitatea prin pasaje pe animale chiar 1 0-lOml. dintr-o cultura de 24 de ore.
receptive. $i in natura exista tulpini foarte Pasteurelele au 0 rezistenTa scazuta faTa
patogene, izolabile in special din formele de actiunea factorilor tIzici ~i chimici. Sunt
supraacute de boala, tulpini mediu ~i slab distruse In J 5 min. la 60°C ~i 2-3 zile sub
114 Bali infectioase ale animalelor • hacterio~e

actiunea raze]or so]are. In mediu] ambiant Pc baza caracterelor culturale ~i biochi-


rezista 6-] 0 zi1e in materii]e fecaie ~i c<iteva mice au fost descrise doua tipuri: A ~i T. Din
saptamani in ape de suprafala. sol sau cada- punct de vedere antigenic, au fost identifi-
vre. Pe coaja oualor. dependent de tempera- cate mai multe antigene capsulare ~i somati-
tura. rezista 6-34 zile. In buiion, la tempe- cc, similarc cu cele de la P multocida, pe
rahlra laboratoru]ui sau in stare conge]ata baza carora au fost identificate 16 serotipuri,
rezista cel putin a luna dar. prin iiofilizare se dintrc care 12 aparjin biotipului A (1, 2, 5, 6,
pot conserva cativa ani. 7.8, 9. 11. 12,13, 14, 16) iar 4 aparjin bio-
Soda caustica 1 formolul] fenolul tipului T (3. 4. 10, 15).
~i lapte1e de var 5% distrug pasteurelele in Conform elasificarii actuale (59). ce1e 16
cateva minute. serotipuri ale fostei P. haemolytica au fost
Sunt sensibile fala de sulfamide ~i nume- distribuitc intre:
roase antibiotice (streptomicina. neomicina . .\1al1nheimia !wemolytica, 12 bioti-
tetraciclina. penieiiina, cloramfenicol. puri A (1, 2. 5. 6, 7, 8, 9. 12, 13, 14,
eritromicina) dar. in urma tratamente]or 16)
prelungite. se scleclioncaza tu]pini rezistente .\fal1l1heimia glllcosida, serotipul
(factor episomal) fala de antibioticc\e sau All
su]famide1e folosite. Pasteurella trehC/losi. to ate
Pasteurella haell/olytica serotipurile biotipului T (3, 4, 10.
P. haelilol1'tica prezinta multe asemanari 15).
cu P. liIu/tocida. dar ~i uncle deosebiri. Alte specii ale genului Pasteurella
P. haelilolrrica produce imbolnavire Rolul celorlalte specii ale genului
pnmara sau secundara sau numai Pasteurella, respectiv Mal1nheimia nu a fost
comcnsalism, cu rare exceplii. doar ]a rume- inca bine definit. dar pare sa aiba a pondere
gatoare. mult mai rcdusa. Implicatiiie acestora in
Cel mai frecvent, P. haemo/1·tica este patologie sum prezentate succint in tabelul
identificata pe mucoasa respiratorie a bovi- urmator.
ne]or, ovinelor ~i caprinclor sanatoase, in Principalelc caractere biochimice care
eaiitate de comensal sau in 1eziunile pulmo- permit identificarea speciilor de Pasteurclla
nare ale aeelora~i specii cu "complexul bo- mai recent izolate ~i diferenjierea lor de P.
lilor respiratorii" impreuna cu diverse viru- /!1ultocida ~i P. haelllolytica sunt: prezenja
suri, ca P.I.-3, Adena, BVD. TBR. virus hemolizei beta pe agar de sange cu oaie,
sineitia] sau reovirusuri. Cel mai adesea estc crc~terea pe mediul Mac Conkey, produqia
implicata in boala de tral1sport sau pneumo- de indol ~i ureaza, ornitin decarboxilaza,
nia pasteureliea ]a bovine ~i ovine. in septi- fermentarea lactozei, glucozei, sucrozei ~i
cemii ]a ovine ~i in mamite ]a oi. manitolului (22).
Morfo]ogic nu se deosebe~te de P
multocida, dar prin cultivare pe agar cu san- Caractere epiderniologice ale pas-
ge de oaie sau iepure produce beta hemoiiza. teurelozelor
Cre~te pe agar Mac Conkey ~i nu produce Exista un numar foarte mare de specii de
indo1. Fermenteaza lactoza. Necesita la cul-
animale domcstice ~i salbatice receptive la
tivare medii eu sange, ser sau diver~i factori pasteureloza. Dintre mamifere. pastcurcloza
de cre~tere (nicotinamida, biotina ctc.). Este se lntalne~tc, mai frecvent, la iepuri, bovine
aproape complet lipsita de patogenitate pen- ~i porcine, iar dintre pasari, la galinacee ~i
tru ~oareee. in conditii experimentale. palmipede. Mai putin receptivc sunt ovineic,
Bali prodlIse de germelli dill gellllrile Pasteurella ~i 111annlzeimill 115

caprinele, cabalinele ~i camasierele, iar din- pasari salbatice etc. Omul este, in general,
tre pasari. columbiferele ~i pasarile de coli- putin receptiv, cazurile izolate de pasteure-
vie. Sub forma de cazuri sporadice sau mici loza, Ja om, fiind inregistrate, mai ales, dupa
enzootii, pasteureloza se inregistreaza ~i la mu~caturi de pi sica sau de caine ~i ca ger-
yak, zebu, camila, elefant bizon. cerb, ca- men de infeqie secundara.
prioL mistret. diverse speci! de rozatoare.

Specii de Pasteurella eu implieatii patologiee red use (33)

Speeia de Specia Statusul


Pasteurella animalii (boalii sau comensalism)
P. pnculllorropica rozatoare -kziuni pulmonare
((lini. pisicI -cai]e respiratorii 3ntcrioare ale animalelor
sanatoasc
P cabali cai -pneuomopatii, abcese, fistule
P. (sin .. \fannheimj(l)
DO\ inc -Doa]a tlbro-granulomatoasa
granulolllaris
--Ieehiguana"
P. em?!s cdini -cavitatea orala
oamtll! -]oeu! mu~eaturii de caine
P. dagmatis caini. pisici -lractu] intestinal. cavitatea orala
aamenl -loClrll11u~cat de caine sau pisica
P. srOlnailS c;1ini. pisici -caik respiratorii
P aerogenes pUfcci -col11ensal intestinal
P (matis raTe -col11ensal intestinal
P. go/Ill/arum paS3.fl -col11ensal pe l11ucoasa respiratorie
PUI
P. m'/ulII -tractul respirator

P. langaacnsls PUI -tractul respirator


p. \"Olanliulil PUI -tractul respirator
P. resrudinis rCj,ti]e -abcese

Tineretul este mai receptiv daL in mod relozelor este conditionata de interventia
obi~nuit pasteurelozele nu afecteaza ani- unor factori favorizanti, care conduc la sca-
malele in primele saptamani de viara. derea rezistentei generale a organismeloL
Pasteurelele pot sa traiasca pe mucoasele Infectarea unor astfel de animale duce, prin
animalelor sanatoase. in special, ca epifite pasaje succesive , la cre~terea patogenitatii
ale mucoasei respiratorii, insa incidenta germenilor care, in final.. pot sa produca
purtatorilor este mai mare la unele specii boala prin contagiu ~i la animale mai putin
(bovine, porcine) ~i in anumite popularii de afectate de actiunea factorilor favorizanti.
animale. Pasteurelozele pot sa apara. deci, atilt ca in-
Exceprie par sa faca pasarile crescute in fectii endogene, cat ~i ca infectii exogene.
sistem intensiv (din unitarile in care nu a Factorii favorizanti mai frecvent incri-
evoluat hoiera), data fiind cre~terea lor izo- minati sunt: schimbarile bru~te de tempera-
lata, pe loturi (hale) de aceea~i viirsta ~i a tura, umezeala, friguL transporturile obosi-
faptului ca pasteurelele nu se transmit prin toare, adaposturile neigienice, alimentatia
ou. carentata. diverse afecriuni primare, in spe-
Data fiind raspandirea pasteurelelor ca cial viroze respiratorii etc.
epifiti la animale. rezu]ta ca apari1;ia pasteu-
116 Boli in/ee!ioase ale anilllCllelol' • haclcrio=c

Sursele de infectie pot sa tie primare necrobiotice, care determina crqterea per-
(animate bolnave. animale samltoase. trecute meabilitatii vasculare. concretizatii prin in-
sau nu prin boala. secretii. excretii etc.) ~i filtratii serofibrinoase cu earacter edematos,
secundare. Surseie secundare au importanta respectiv edcme ~i exsudate in cavitati, pre-
deosebita la speciile de animak mai recepti- cum ~i prin cre~terea fragilitatii vasculare.
ve, cum sunt galinaeeelc ~i iepurii. manifestata prin diateza hemoragica ~i di-
Dinamiea epidemiea variaza in funqie verse modificari alterative.
de speeia afeetata. varsta anima1cloL inten- La animalele mai rezistente, afectate de
sitatea eu care aqioneaza factorii favorizanti germeni mai putini patogeni. se produc, mai
patogenitatea tulpinilor etc. Astfe1. pasteu- ales. infectii localizate. sub forma de in£1a-
reloza poate e\olua sub forma de cazuri spo- matii de tip fibrinos sau ftbrinonecrotic.
radice (mai rar), endemic (mai frecYent) sau Pasteurdozc1c se declan:,;eaza de celc
chiar epidemic (1a pasari ~i iepuri). mai multe ori. 121 mamifcre. p1'1n
Transmiterea infectiei pasteurelice de la autoinfeqie. cu germeni comensali. Pentru
o specie de animale la alta este posibila, dar aceasta este ne\'oie de inten-cntia unor fac-
se realizeaza numai rareori (20). tjind 1imi- tori care sa afecteze integritatea l11uCoaseloL
tata de specitlcitatea de specie a tipurilor de facilitfll1d astfcl penetrarea lor. :,;isa diminuc
P. lJIultocida. a~a cum rezulta din tabelul capacitatea de aparare a organismului. Ase-
prezentat 121 etiologie. mcnea factori sun1. in primed rand. infe:e:tiile
primare eu anumite virusuri sau expunerea
121 un 111icroclimat dcfectuos. care de:te:rmin[\
Patogeneza
Pasteurelele i~i exercita patogenitatea, crc:,;terea tluiditatii mucusului cailor respi-
atat prin virulenta cat mai ales, prin en- ratorii :,;istrfmutu1. cu formarea de aerosoli
dotoxinele pc care Ie elabon:,azii (39). In contaminati. Astfel devine posibila eludarea
cazul animalelor toarte receptiw. infectate funqiei de: bariera a mucoasclor respiratorii.
de germeni foarte patogeni. evolutia bolii Cll patrundcrea germenilor pana in alveokle:

este seurta, germenii patrunzand 121 poarta de pulmonare. 0 data cu aeml inspirat (51).
intrare in sange ~i, 0 data cu aeesta. in toate Astfel se pot selcqiona cde mai patogene
tesuturile. Endotoxina pasteureliea aetionea- dintrc tulpinile purtatc in populatia de: ani-
za asupra endoteliului vascular ~i a altor male, tulpini care. prin pasaje repetate, se
tesuturi, produeand modiftcari distrofico- exaccrbeaza.

6.11. PASTEURELOZA BOYIX.\

La bovine, pasteurc1ele pot sa producii In afara de acestea, P. multocida sau P.


infeqii primare, cunoseutc sub numek de haemolyticCl se mai pot izola dintr-o serie
pasteureloze septicemice hemoragice (sep- intreaga de boli respiratorii eu etiologic pri-
ticemia hemoragica, pasteureloza septi- mara virala. bacteriana, alergidi sau chiar
cemid) :,;iinfeqii secundare. in afeqiunile parazitara. ca germcn oportunist. avand 0
cunoscute sub numele de pneumonia participare insufieient preeizata 121 evolu1ia
pasteurelid sau bronhopneumonia en- acestora.
demica a viteilor :,;i febra de transport \ 1,
14)
.~- Boli prodllse de germeni din gellllrile Pasteurella 'Ii ilfallllheil1lia 117

6.l.U PASTElJRELOZA SEPTICEMIC~ HEMORAGIC~

Raspandire ~i importanta haemolytica, !'vi. gllicosida sau speClei


Pastcureloza septicemica hemoragica Pasteurella trehalosi.
(PSR) este raspandita in multe tari din
Asia, nordul ~i sudul Africii ~i sudul Euro- Caractere epidemiologice
pci, in special, in cele situate in zonele cu 0 Sunt receptivi bivolii, taurinele, zebu, bi-
climil tropicala ~i subtropicala. dar estc ab- zonii, caprioarcle, renii, yakul, elcfantul ~i
senta in Amcrica de :.Jord. Australia. Occa- multe altc specii. Se pot imbolnavi anima-
nia ~i Africa Ecuatoriala. lele de orice varsta insa la sugari aparc
foarte rar.
In tara noastra P.S.H. este l11aifrcclenta
in Transillania ~i toate judetele din nordul P.S.R apare adesea la pa~une, de pril11i't-
tarii (13). Vara pana toamna, de regula pnn
autoinfectie, sub forma endemica, urmare a
Produce pierderi prin 1110rtalitate.tararea
interventiei unor factori favorizanti de natu-
animalelor ~i cheltuieli legate de combatere.
ra meteo-climatica, cum ar fi schimbarile
blll~te de temperatura, altemarea unor tem-
Etiologie peraturi minime ~i maxime extreme, ploile
P.S.R este 0 infectie pasteurelica pril11a-
reci etc., dar ~i dupa alte stresuri, cum sunt
ra, produsa de P. IIlli!tocida, in special de
vaccinarile anticarbunoase ~i altele. Mai rar
tulpini de tip B. dar ~i de tip A, E sau D (3.
P.S.R apare in stabulatie, in tot cursul anu-
35,37.51 ).
lui, probabil sub influenta unor factori de
Din ccle 31 tulpini de P. IIlli!tocida izo-
l11icroclimat necorespunziitori.
late in tara noastra de la litei bolnali de
In P .S.H. imbolnavirea se produce de re-
Iordache ~i Ungureanu (23) supuse testarii
gula pnn autoinfcqie, cu pasteurele
prin hel11aglutinare indirecta, 17 au putut fi
comensale. Dupa cercetarile Iacute de Ccr-
incadrate in serotipul D, iar 13 in serotipul
nea ~i col. (13), in zoncle in care P.S.H. este
A.
endemica, peste 51% din taurine ~i 66% din
Din afectiunile respiratorii ale viteilor au
bubaline sunt purtatoare de pasteurele, in
fost izolate, cu 0 frecventa mai midi. ~i tul-
timp ce in celelalte zone, purtatorii aSlmp-
pini de P haelllo!ytica. Din 250 de tulpini
tomatici sunt putini sau lipsesc .
izolate de la vitei ~i identificate de un colcc-
tiv de cercetatori germani ~i romani, 159 de Tabloul clinic
tulpini apaninut speciei P. IIlliltocida, iar 91
Perioada de incubatie este de 1-2 zile.
speciei P. haemoh·tica (55).
Forma scpticcmicii supraacuta. mai
Ungureanu ~i co1. (55), dintre cele 311
frecvcnta la bivoli decat la taurinc. se ca-
tulpini de Pastelirella izolate de la vitei cu
afcctiuni respiratorii. au identificat 176 tul- racterizeaza prin febra (40-41 °C). abatere,
pini de P. IIlli!tocida ~i 125 tulpini de P. anorexie, illlmigatie, respiratie costo-
Izaemo!ytica.
abdominal a, accelerata ~i zg0l110toasa. la
Cercetarile citate de regula nu fac referiri care se pot adauga jetaj sangvinolent ~i hc-
la serotipul de P. hael71o!ytica izolat, din maturie. Oglinda botului este uscata ~i rece.
aceasta cauza neputandu-se preciza in ce Frecvent apare diaree, cu fecale conti-
nand mucus, fibrina sau sange. Terminarea
masura acestea corespundeau speciei /vI
bolii este moartea in mai putin de 12 ore.
118 Bali illfeclioase ale allima/e/or • hacteria::e

In forma septiccmidi acuta, mai frec- Tabloul morfopatologic


venta la specia taurina, se constata tot febra In general. tablou11110rfopatologic poarta
~i alterarca stiirii genera Ie, ca in forma amprenta fon11ei evolutive.
supraacuta, dar. de regulii. in forme Ie In forma septicemidi slIpraacllta se ga-
"edematoase", aparc, in plus, un edem piis- sese congestii ~i hemoragii la nivelul mu-
tos ~i eald. cu caracter invadant. la nivelul coasc\or aparatului respirator ~i digestiv, la
tesutului conjunctiv subcutanat din regiunea nivelul seroaselor (pleura, pericard, peri to-
laringo-faringeana, ce se extinde repede spre neu) ~i a tesutului conjunctiv. In organele
cap ~i gat (salba), ajungand. uneori, panii la interne se evidentiaza 0 intlamatie paren-
chimatoasii. limfonodurile sunt tumefiate,
stern. In profunzime, cuprinde tesuturile
Splina nu este modificata,
limitrofc ~i limba. din care cauzii deglutitia
In forma septiccmidl aCllta edel11atoasa,
devine dificila sau imposibilii, din gurii sc
pc li'mga leziunile mentionate, retine atentia
scurge 0 saliva filantii, varful limbii
infiltratia seroasii sau serofibrinoasa a tesu-
proemina la exterior sau limba chiar atarniL
tului conjunctiv subcutanat din regiunea
tumefiatii ~i cianoticii. Din cauza edemului
capului ~i gatului. edem care poate cuprinde
giosotaringean, boala, in aceastii forma, se
~i tesuturile limitrofe mai protimde, respcc-
mai nume~te ~i barbone sau gu~ter. Mucoa- tiv mu~chii gatului ~1 m limbii,
sele capului sunt congestionate sau limfonodurile regionale, faringele, mucoasa
cianotice, uneori, cu pete~ii. respiratia este bucala. tesutul conjunctiv pcrifaringcan,
dificila, cu accese de asfixie ~i cu jetaj spu- epiglota etc. Mucoasa cailor respiratorii an-
mos. In majoritatea cazurilor, terminarea terioare ~i cea digestiva prezintii intlamatie
bolii este moartea, dupa 1-2. pana la, cel catarala sau crupala. In eavitati1c seroase se
mult, 3-4 zilc (33). pot giisi exsudate. 0 leziune caracteristica
Formcle subacuta ~i cronidi pot debuta este pneumonia fibrinoasa, prezenta ~i in
ca atare, dar, mai des, sunt Ull11area tormci forme]e acute Tara edemul din regiunca g[l-
acute. Se caracterizeaza prin localizare. pre- tului.
dominant sau exclusiv, pectorala, Tara ede- In forme!e pectora!e acute
mul submandibular. Se caracterizeazii prin (needel11atoasc) ~i subacute, apare pneumo-
simptome de pleuropneumonie, ca: dispnee, nia fibrinoasii, eu aspect marmorat: lobii
jetaj, tuse, alterarea stiirii generale. la per- pulmonari. atlati in diverse faze de evolutie
cutia toracala, se percep zone de mati tate sau intlamatorie (congestie, hepatizatie ro;;ie,
submatitate, la nivelul carora sc aude, cu cenu~ie) sunt separati de un tesut eonjunctiv
interlobular ingro~at, edematiat. Pleura ;;i
ajutorul stctoscopului, murmur \'ezicular
pericardul prezintii intlamatie serofibrinoasii
iniisprit ~i zgomot de freciiturii. Pot apiirca ~i
~i hel11oragicii. limfonodurile mediastinale
tulburiiri digestive: abolirea rumegatului,
~i traheobronhice sunt inflamate, presiirate
riirirea sau abolirea contraqiilor 1llminale ~i
cu hemoragii.
a peristaltismului, urmate de diaree grava,
In forma crol1ica, intlamatia pulmonului
uneori, sangvinolentii, epuizantii.
este fibrinoneerotica, iar, la nivelul pleurei ~i
Dupii 0 evo]utie de i -2 saptami'mi sau
periearduiui, sc gasesc depozite fibrinoase ~i
mai multo animale1c pot sa moara sau sa sinechii. In formele complicate, se gase~te
treaca prin boalii, dar raman cu tare puimo- ehiar pneumonic purulcntii. In pastcurelozii
nare sau digestlve, care Ie reduc capacitatea se mai pot giisi leziuni de enteritii difteroidii
productiva ~i, deci. valoarea econol11icii. ~i peritonita exsudativii.
Boli prodllsc dc gcrlllcili dill gClIlIrilc Pasteurella .>'i 1'tlallllheimia 119
i•••••••••... --

Diagnostic pana la trei saptal11ani, inhiba dezvoltarea


Tabloul clinic ~i morfopatologic sunt imunitatii active postvaccinale.
destul de concludente in formcle acute, in
care problema diagnosticului diferential se Prognostic
pune numm tata de antrax, carbune Este de obicei defavorabiL avand in ve-
emfizematos (in forma edematoasa), pneu- dere rapiditatea ~i gravitatea evolutiei bolii.
m0111e streptococica ~i pleuropneumonia
contagioasa a bovine lor. In celelalte forme Profilaxie ~i combatere
simptomele ~i leziunile sunt mai putin ca- Masurile generale vizeaza evitarca expu-
racteristice, nerii animalelor la aqiunca factorilor
Pentru confirmarea diagnosticului sc fa- favorizanti cunoscuti.
ce examen bacteriologic, in care scop se Pentru profilaxia specifica au fost elabo-
trimit la laborator un os lung nedeschis ~i rate ~i recomandate 0 sumedenie de vacci-
fragmente de organe, fiind obligatorii tj'ag- nuri, In general, au fost utilizate vaccinuri
mentele de pulmon ~i de tesut conjunctiv inactivate cu formol ~i caldura, dc tip
edematiat. cu lil11fonodurile aferente, In sta- "bacterine". cu rezultate bune daca la baza
bilirea diagnosticului se ia in considcrare prepararii lor au stat tulpini omoloage cu
puritatea ~i patogenitatea tulpinilor izolate, cele implicate in enzootiile diagnostieate In
In formele necomplicate. chiar ~i un zona, Dupa Carter ~i Chengappa (10), re-
simplu t1-otiu direct din sange sau tesuturile zultatele bacterinelor sunt mai bune daca se
afectate poate fi revelator. folosesc adjuvanti uleio~i sau alaunati, re-
zultate promitatoare obtinandu-se ~i cu unele
Tratament vaccinuri vii. cum sunt cele preparatc cu
Daca este instituit la timp, tratamentul nmtante streptomicino-dependente,
poate fi eficace, in multe cazuri, cu 0 serie In tara noastra a fost elaborat, cu mult
intreaga de antibiotiee (penieilina, strepto- timp in urma ~i utilizat cu rczultate destul de
mlcma. tetraciclina, gental11iciniL bune un vaccin inactivat cu formol ~i caldu-
spectll1omicina, kanamicina, tylosina ~,a,) ra, adsorbit pe hidroxid de alul11iniu, la baza
sau suIfamide (sulfonamide, trimethoprim), caruia a stat un amestec de tulpini de
Este util ca tratamentul, inceput cu un anti- Pasteurella multocida, izolate din focare de
biotic cunoscut ca activ fata de pasteurele sa boala (12).
fie apoi continuat cu unul ales pe baza re- Vaccinul contra septicemiei hemoragice,
zultatului antibiogramei. Se mai poate asocia produs in prezent de lnstitutul Pasteur se
un tratament simptomatic, tonice generale ~i nume~te Septivae ~i se recomanda la tauri-
vitamine, nele ~i bubalinele din zonele de rise, unde a
In trecut, in tara noastra s-a folosit, cu fost semnalata boala in anii anteriori, prima-
oarecare rezultate, curativ ~i preventiv, un vara, cu doua saptamani Inainte de scoatere
ser antipastcurclic. preparat pe bovine. a animalelor la pa~une ~i inaintea vaccinari-
In prezent. Institutul Pasteur prepara un lor anticarbunoasa ~i antiemfizematoasa,
ser mixt. antipasteurelic ~i antiviral Vaccinarea se executa conform protocolului,
(Servipast), in doua reprize la interval de 21 zile, Sunt
Dupa Popovici ~l Gogoa~a (32) semI posibile unele reaqii adverse, de regula pa-
antipastcurelic adl11inistrat inaintea, simultan sagere, ~i exista contraindicatii de care tre-
sau dupa vaccinarea antipasteurelica, cu buie sa se tina seama, precizate de produca-
tor in prospect.
120 Bali ill(ec!ioase ale allimalelor • haClerio::e

In caz de aparitie, se declara boala ofici- epidemiei (se retrag animalele de la pa~unat,
al, se instituie carantina de gradul m ~i se se corecteaza microclimatul etc.). Laptele ~i
trece la combatere. camea provenite de la animalcle bolnave se
Animalcle bolnave se izoleaza ~i se tra- pot da in consum dupa sterilizare. Celclalte
teaza. Animalele saniitoase se vaccineaza produse ~i subproduse (piei, par etc.) se
antipasteurelic. Celelalte vaccinari se amana dezinfecteaza. Cadavrele se ecariseaza.
pana la stingerea epidemiei. Se iau masuri Boala se declara stinsa ~i se ridid masu-
pentru scoaterea imediata a animalelor de rile de carantina dupa 14 zile de la ultimul
sub influenta factorilor favorizanti care se caz de imbolnavire ~i de la data efectuarii
apreciaza d au contribuit la declan~area vaccinarii antipasteurclice.

6. 1. l.2. FEBRA DE TRA'-'SPORT


(Pncumonia pastcurc/ica)

Febra de transport (F.T.), numita ~i pne- pasteurelieii (P.P.) sau febra de transport
umonia pasteurelieii (P.P.), poate fi consi- (F.T.) . Aceasta. la randul ei face parte dintr-
derata mai curand ca un sindrom. decat ca 0 un concept ~i mai larg, nu suficient de bine
boala infectioasa bine conturata. deoarece delimitat denumit complexul bolilor respi-
este yorba de 0 asociere de simp tome ce ratorii ale bovinelor care recunoa~te in
alcatuiesc impreuna un tablou morbid, la etiologie 0 marc varietate dc agenti, intre
originea caruia, diver~i autori au identificat care P. !zaelllOlytica poate juca rol secundar
agenti etiologici intru catva diferiti. ~i aleator. adesea tiind chiar absenta.
Se pare ca denumirea de "febra de In general. etiopatogenia pneumopatiilor
transport" i-a fost atribuit prima data in SUA la rumegatoare ramane un subiect controver-
unde boala aparea mai ales dupa transporturi sat, cu multe necunoscute.
obositoare, pe distante foarte lungi. pe jos Pneumonia pasteurelica sau febra de
sau pe calea ferata. Ca agenti etiologici au transport este definita de Blood ~i Radostits
fost incriminati cel mai adesea P. (6) ca 0 forma distincta de pasteureloza a
haemolytica, mai rar P. multocida ~i unele bovinelor. obi~nuit asociata cu !zaclIlOlvtica
virusuri. In Europa, unde cre~terea taurinelor ~i ocazional cu P. lI1ultocida, caracterizata
nu implica in mod obi~nuit transportul pe clinic prm bronhopneumonie anna, cu
distante lungi, a fost observat totu~i destul toxiemie. iar mortopatologic, prin pneumo-
de trecvent un sindrom toarte asemanatoL nie exsudativ[t lobara (fibrinoasa sau fibrino-
dar in conditii de stabulatie, in special in necrotiea). cu distributie predominant ante-
ro-ventrala. acompaniata de 0 pronuntata
efective aglomerate, din care se izola frec-
plcurita tibrinoasa.
vent (dar nu constant) P. hacmolytica, ala-
Tot in complexul bolilor respiratorii ale
turi de virusul PJ.-3, din care cauza in Eu-
bovinclor trebuie inclusa ~i a~a-numita
ropa boala a mai fost denumita
bronhopneumonie endemieii a viteilor
parainfluenta.
Cercet:'irile care au urmat au aratat insa (RES.), la originea careia sta un complex
ca nu este yorba numai de virusul P.I.-3 ci de faetori biotici ~i abiotici asemanatori,
dad nu ehiar identici cu cei mentionati la
de un intreg complex de factori determi-
afectiunile descrise sub numelc de febr[t de
nanti, biotici sau abiotici care, cu participa-
transport, pneumonie pasteurelica sau
rea P. hacmol1tica pot conduce spre o. pne-
parainfluenta de~i este clar ca in cazul
um011le fibrinoasa numita pneumonia
Boli prodllse de genneni din genllrile Pasteurella _Ii Jlalllllzeilllia 121

B.E.Y. locul virusului P.I.-3 poate fi luat dc AS, A6, (M. haelllolytica) T3 ~i T4 (P.
oricarc alt virus pneumotrop. trehalosi), cele mai frecvente fiind A5 ~i T4.
Ungureanu ~i Schimmel (55) au exami-
nat 112 tulpini de P. hae7l101vtica izolate in
Etiologie Romania ~i DDR de la bovine ~i ovine ~i au
Dintre ceIc 16 serotipuri identificate pe
putut tipiza 71 de hllpini: 66 biotip A ~i 5
baza antigenelor capsulare, tipul Ai de P.
biotip T. Tulpinile de origine bovina aparti-
haellloh·tica. reclasificata in prezent ca
neau serotipurilor AI, A2, A9, AS, All ~i
iv!annheilllia haelllolvrica. cste celmai frec-
A 12 iar cele de origine ovina apaqineau
vent incriminat in etiologia formelor severe
serotipurilor A2, A9, AS, All ~i A12, adica
de P.P. Alte serotipuri A au fost identificatc
hlluror celor 3 specii noi, care au derivat din
in pncumonia pasteurclica ovina ~i in septi-
P. haelllolytica.
cemii ale mieilo1'. inaintc de intarcare. Dupa
intarcare au fost identificate tulpini de tip T
rcclasificate in prezent ca Pasteurel!a
Caractere epidemiologice
P.P. apare mai ales Ja tineret, dar de re-
trehalosi (25). eu 0 frecventa mai rcdusa se
gula nu in primele 4-6 saptamani de viata ~i
izolcaza din pulmonii viteilor cu P.P .. P.
nici dupa varsta de un an. Se inregistreaza
7I1ultocida ~i HacIIlophilu5 507l111US.Dintre
mai fi'ecvent, cu pierderi importante, la viteii
virusuri. cele mai des implicate sunt: P .r.-3.
recent introdu~i in ingra~atorii (dar nu nu-
I.B,R. ~i virusul sincitial.
mail. eu 0 rata a morbiditatii care variaza
In Europa P.P. se inregistreaza cel mai
lntre 10-70%, in functie de eonditiiJe de
frec\'cnt, ~i cu ce1c mai serioase consecinte.
cre~tere. Pierderile economice pot sa afectc-
in ingra~atoriile de vitei, dupa 10-30 zile de
ze foarte mult rentabilitatea ingra~atoriilor
la afluirea lor din diverse localitati. Apariria
de vitei, atat prin mortalitate cilt ~i prin
bolii este obi~nuit corelata cu un transport
cheltuielilc Cll tratamentul ~i profilaxia,
care a an!t 1012anterior, dar aglomerarca
tararea animalelor trecute prill boala cu re-
animalelor. microclimatul viciat ~i ameste-
percutare asupra diminuarii ratei de COllver-
cui animalelor de diverse varstc ~i proveni-
sic a furajelo1'. Este greu de precizat ponde-
ente constituie putcrnici factori stresanri. cu
rea 121.1care diver~i factori de microclimat
efect imunosupresor, al carol' rol ~i pondere
actioneaza separat sau concertat asupra ca-
in etiopatogenia bolii nu poate fi subapreci-
pacitatii de aparare a organismeloL dar estc
at, dar nici precis evaluat, Amestecul ani-
cert ca intensitatca actionarii lor cre~tc pro-
male lor de provenienta diferita nu implid\
portional cu aglomerarea. Tot ca urmare a
numai anumite tulburari de adaptare, ci ~i un
aglomerarii, patogenitatea germenilor se
impact simultan ~i brutal cu 0 serie de agenti
exacerbeaza rapid, astfel ca, dupa multe pa-
biotiei. in principal virali, aportati 0 data cu
saje succesive pe animale stresatc, ace~tia
viteii afluiti, sanato~i clinic, dar purtatori de
devin patogeni ~l fata de organismele
germeni eomensali. Este yorba in principal
nestresate, at1ate in echilibru fiziologic, care
de virusurilc P.I.-3, I.B.R., M.D., virusul
ar fi rezistat la infectia cu germcnii rcspec-
sinci riaL precum ~i bacterii, mai ales
tivi neexacerbati. Se observa ca, din punct
pasteurele, micoplasme ~ihemofili.
de vedere al aglomerarii ~i consccintelor
Din investigatiile tacute in tara noastra acesteia. cxista multc similitudini intre con-
de lordache ~i Ungurcanu (23, 24), prin tes-
ditiile din mijloacele de transport pcntru
hll de hemaglutinare indireeta a rezultat di
animale ~i cde din ingra~atorii. ceea ce justi-
din 40 tulpini de P. haelllol1·tica izolate de !a fica cele doua denumiri ale bolii. boala ce
vitei, 36 s-au incadrat in serotipurile AI, A2,
122 Bo/i illFeclioase ale ail/ilia/c/OI' • hacterio~c

poate sa apara in doua simatii aparent dife- Citotoxinelc sunt de natura proteica, cu
rite, dar pe aeela~i fond debilitant. In i'ngra- mare capacitate imunizanta, indiferent de
~atorii, P.P. debuteaza exploziv dupa 1-4 tipul serologic, motiv pentru care animalelc
saptamfmi de la atluire, cuprinzand lot dupa trecute prin boala devin rezistente la
lot, aproximativ dupa acela~i interval de reinfectie, iar produselc biologice cu conti-
timp. De~i morbiditatea poate fi foarte mare, nut ridicat de citotoxine sunt considerate
boala este tohl~i endemica. neavand deloc vaccinuri eficace.
tendinta de difuzare in afara focarului. Indiferent de posibilitatea sau ponderca
rolului de initiatori ai infeqiei al unor viru-
Patogencza suri, de specificitatea patogenezei acestora
Trebuie tacut[l precizarea ca toate studi- in faza de debut. mai tarziu , in de cursu 1
ile privind patogeneza pneumomel e\'olutiei F.T., simptol11cle ;;i leziuni]e con-
pasteurelice. respectiv a febrei de transport. verg spre un tablon nnic, dominat de
au fost tacute inainte ca P. haclIlohtica sa simptomelc ~i leziunile specifice intectiei
fie divizata i'n trei speeii astfel ca ast[lzi nu pasteurelice. chiar dad! se pot adanga, in
se poate cunoa~te in ce masura rezultatele anumite cazuri ~i alte sel11ne ~i lcziuni, dato-
acestor studii sunt valabile numai in cazul rita aqiunii sinergice a altor germeni. In
unora dintre speciilc AI. haclIloll'tica, M. fazele annsate ale bolii, leziunea dominanta
gllicosida, P. trchalosi. sau in cazul tuturor la care se ajunge, este de bronhopnenmonie
acestor trei specii. fibrinoasa, cu plcurita fibrinoasa, cu cnprin-
Patogencza este complcxa ~i numai par- derea. ccl putin a lobilor apicali ~i cardiaci.
tial elucidata. Se $tie ca, in conditii normale, Moartea este ultima consecinta a hipoxiei.
pasteurelele nu pot pcrsista prea mult timp Complicatii ale F.T. suat: abcese1c
i'n pulmonii bovinelor, i'n principal datorita intraplllmonarc, perieardita, miocardita.
funqiei fagocitare a macrofagelor alwolare. sinechii Ie.
P.P. a putut fi reprodusa insa experimental
pc mai multc cai. AsdCl, infeqia cxperi- Tabloul clinic
mental a cu unele virusuri (P.I.-3. l.B.R.), Evohltia bolii este obi~nuit acut[l,
urmata de expuncrea la infeqia cu P. putandu-se termina tle cu vindeearea, uneori
hacmolytica a condus la aparitia P.P., dar un chiar ~i Tara tratament, tle eu mom·tea, fie cu
efect similar s-a obtinut ~i daca a fost ino- cronicizarea. Gravitatea evolutici clinice a
culata doar P. hacmo(vtica direct in pulmoni bolii depinde de mai multi factori. lncidenta
la vitei nestrcsati, cu conditia ca germenii sa bolii este maxima. cn numeroase cazuri gra-
fie suficient de patogeni ;;i de numero~i. ve, iar durata enzootiei este mare (2-4 sap-
In afara de endotoxina, P. /zacmol\'tica tam[mi). cand viteii provin din mai multe
elaboreaza $i 0 exotoxin a, cu efect cito ~i ferme furnizoare, cu sitllatii epidcmiologice
leucotoxic asupra neutrotilelor ~l diferite, cand in ingra~atorie loturile sunt
macrofagclor, dar care determina crc;;terca l11ari, constituite din vitei nu numai de pro-
pel111eabilitatii endotcliului vascular. cu veniente. ci ;;i de varste diferite, cand viteii
acumularea de cxsudat in alvcolc. Mccanis- sunt aglomerati ;;i, ca 0 consecinta a acesto-
mul prin care stresul influenteaza suscepti- ra, microclimatul este viciat.
bilitatca la infeqia cu P.haclIlolytica se pare Cei mai multi vitei bolnavi prezinta febra
ca estc cel acceptat ;;i pentru alti germeni (40-4 roC) ~i simptomcle tip ice de bronhop-
conditionat patogeni, respectiv prin intermc- neul110nie. Initial se aude Dumai murmur
diu I corticosteroizilor. vezicular inasprit ~i sunete bronhiale in regi-
Bo/i produse de gel'lncni din genwi!e Pasteureila ,;;i Jlannhei1l1ia 123

'i.
::-
uni Ie toracice corespunziitoare dar. pe masu- H. somnus induce bronhopneumonie pu-
ra ce boala progreseaza, la ascultatic se per- rulenta ~i pleurita, iar Actinomyces pyogenes
'::-. cep tot cortegiul de zgomote caracteristice este cauza obi~nuita a abceselor pulmonare
bron hopneumoni il or. in formele cronice dc boala.
Dispneea care poate fi sesizata de la dis-
tanta. este inso!ita de 0 stare general a rea. Diagnostic
Abdomenul este supt, din cauza anorexiei. F. T. estc 0 bronhopneumonic anita, te-
de~i consumul de apa nu este redus, Anima- brila. mra leziuni pe mucoasele aparente ale
Ide sunt abatute. au bohll uscat iar la niYe- capului care raspunde la tratamentul instituit
lul narinelor se constata prezen!a unui jetaj la timp. Diagnosticul diferential trebuie sa
mucopurulent uneori a~a de abundent incat aiba in vedere in special virozele respiratorii
animalele sunt nevoite sa respire pe gura. in specifice. ~i in al do ilea rand infeqii]e respi-
timpul tusei umede, care apare din cand in ratorii cu bacterii, ca: Klebsiella
cando mai ales dimineata. animalele tin capul pneumoniae. Streptococcus spp. Salmonella
intins pc gat ~i au 0 atitudine cifozata. spp. ~i. pentru tarile unde cste prczcnta,
Unii vitei nu par bolnavi la inspeqie dar. jfl'coplasma mycoides (pleuropneumonia
prin termometrare se dovedesc febrili (40- contagioasa a bovinelor). A vand in vedere
41 °e). iar la 0 examinare mai atenta se poate ccle spccificate la etiologic, se subintelcge
constata un u~or jctaj seros sau seromucos, ca diagnosticul dc F.T. se sprijina in princi-
respiratie accelerata ~i superfieiala. cu zgo- pal pe datele anchctci epidemiologice, ta-
mote respiratorii inasprite. Asemenea forme bloul clinic ~i morfopatologic, cxamenu] dc
mai u~oarc de boala pot fi sesizate ~i ca faze laborator servind mai mult pentru exclude-
preliminare (posibil virale) ale unoI' forme rea altoI' entitati.
mai grave de boala. care se instaleaza ulteri-
or. Profilaxie
F.T. poate fi prevcnita cvitand toti factori
Tabloul morfopatologic t~1\"orizami enumcrati anterior, in mod dco-
Depinde de flora microbiana predomi- sebit supraaglomerarca, microclimatul viciat
nanta. ~i transporturile obositoare in conditii de
P. haemo!vtica produce 0 bronhopneu- disconfort. In gcneral sa se cvite transportul
monic fibrinoasa sau fibrinoneerotica. eu la distante mari, mai ales a viteilor foarte
focare de hepatizatie ro~ie ~i cenu~ie in spe- tineri, cu privarca de apa ~i furaje pentru mai
cial in regiunea cranio-ventrala. Spatiile mult de 24 orc, supraaglomerarea in vehi-
interlobulare sunt destinse de un infiltrat cule neaerisitc sau cu curenti puternici de
gelatinos. iar pe suprafata pleurei este pre- aer. eea mai sigura ~i ieftina profilaxie a
zent un depozit fibrinos. Se pot gasi foeare bolii se poate face prin respectarea normelor
de necroza pulmonara, bron~ita ~l igienicc privind transportu] ~i microclimatul
bron~iolita. adaposhlrilor, cu referire special a la defici-
P. multocida produce de asemenea bron- entele de ventilalie. respectarea normelor
hopneumonie tibrinoasa, cu formarea de tehnologice mai ales in ceea ce privqte var-
tromboze, necroze. bron~ite ~i bron~iolite sta animalelor atluitc. omogenitatea loturilor
catarale dar. in general. caracterul fibrinos al ca provenien!a ~i varsta ~i, in generaL prin
inflamatiei pulmonare este mult mai ~tcrs evitarea tuturor factori]or stresanli saL! debi-
decM in infeqia cu P. haemolytica. litanti. inclusiy cei alimentari.


i
124 Bali injectioase ale allilllalelor • /Jacterio::e

Profilaxia specifica cste in principiu po- leziunilor pulmonare la viteii vaccinati In


sibila dar, data fiind complcxitatea factoriIor comparalie cu viteii nevaccinali . Acestc
etiologici, se pune problema neccsitalii unor observalii se cer a fi confirmate ~i de alIi
coincidenlc intre antigeneIe eonlinute in autori, mai ales ca In cazul vaccinarii cu
vaccin ~i natura agenlilor infeqio~i prezenli tulpini atcnuate, nu se Inl'egistreaza aseme-
In populalia de animale. Problema consta in nea reaqii adverse.
aceca ca. pc cata Heme agenlii etiologiei se Administrarea preventiva de sulfamide,
caracterizeaza printr-o marc diversitate, po- peniciline sau oxitetraeielina, in dozele ~i pe
sibilitatea diversificari antigenclor ineluse in caile obi~r1Uite,in primele zile de la atluirea
vaccinuri este mai limitata. In general, vileiloL pc durata unui interval de 5-7 pana
aceste vaccinuri cuprind numai principalele la eel mult 10 zile pare sa reduea pierderile
bacter!i ~i virusuri incriminate In etiologia prin diminuarea severitalii evoluliei bolii dar
F.T. Important este de ~tiut ca, de la aseme- cficienla economic a a unei astfel de conduite
nea vaccinuri se poate a~tepta sa reduca in- este controversata, mai ales cfmd aparilia
cidenra bolli numai dad! sunt administrate cazurilor de boala se e~aloneaza pe 0 pe-
vileilor la fumizor, cu 2-3 saptamani inainte rioada mai lunga de timp. In generaL practi-
de Imbarcare, cu rapel la Imbarcare. Dad cienii prefera chimioterapicele cu spectru
prima inoculare a acestor nccinuri se face larg, administrate pe cale orala, in apa, in
in momentul atluirii vileilor. dupa cum se lapte sau in furaje. care se resorb rapid ~i
afinna In edilia a-VITI-a a manualului realizeaza niveluri ridicate de concentralie in
Merck, pierderile pot fi chiar mai mari decat sange.
daca aceasta vaccinare nu s-ar fi Eicut deloc
(58). Combatere
Institutul Pasteur produce un vaccin bi- P.P. este ma i u~or de prevenit decat de
valent, care conIine culturi inactivate cu combiitut de~i In ambele situalii accentul
formol ~i caldura de P. 1J1111tocida ~i P. trebuie pus pe rcspectarea normdor tehno-
haemolytica, adsorbit pe gel de hidroxid de logice privind transportul, cazarea (totul
aluminiu. Se recomanda la vilei. cu 21 de plin-totul gaL evitarea supraaglomerarii) ~i
zile Inainte de transportul Intr-o ingra~atorie igiena cre~terii, cu referire speciala la venti-
~i rapel In ziua transportului sau, In fermele lalie ~i umiditate. Combatcrea unui focal' de
cu circuit Inchis ~i anteeedente de B.E.V., la P.P., sau de B.E.V. este posibila numai daca
viteii sanato~i In varsta de 15 zile (4 ml s. se corecteaza factorii dc management care
c.), cu rapel dupa 21 zile. au concurat la aparitia ~i evolutia bolii. 0
Eficacitatea vaccinului este limitata de data indeplinit acest cleziderat, se iau ~i alte
faptul ca nu include ~ivirusuri pneumotrope, masuri pentru stingerea focarului, intre care
dar se sconteaza pe 0 rcducere a severitalii tratamentul vileilor bolnavi ~i profilaxia
cpisoadc1or de P.P., respectiv F.T. sau specifica sunt de prima urgenla. Exista a
B.E.V. Exista ~i opinia emisa de Wilkie, gama larga de antibiotice ~i sulfamide care
citat de Blood ~i Radostits (6), conform ca- dau rezultate bune in P.P., dintre care mai
reia vaccinarca vileilor pe cale s.c. cu hrlpini apreciate sunt ceIe pe baza de
de P. haemolvtica inactivate cu formol poate oxi tetracic Iina, trimethoprim-su 1fonam ide,
genera reactii adverse In urma infectarii ulte- penicilina, eritromicina ~.a.. Tratamentul
rioare cu tulpini virulente, printr-un meca- viteilor bolnavi se face pe cai parenterale,
nism de opsonizare indus de vaccin. Reaqi- care permit corelarea dozei ~i duratei trata-
ile adverse constau in exacerbarea severitalii mentului cu starea clinica a animalului. Ad-
Bo/i jil'Odlise ell' ge!'lJIeni din genll!'ile Pasteurella>'i JJallllheilllia 125

ministrarea medicamentelor in apa sau fu- microbiana, respectiv insutlcienta respirato-


raje, 1a vitcii b01navi cste mai expeditiva dar rie generata de inflamatia pull11onului.
nu permite controlul individual al dozajului, Pentru prevenirea ~i combaterea afectiu-
intrucat consumul dc apa ~i furaje direra nilor respiratorii ale taurinelor, lnstitutul
cantitativ de la un animal1a altul. Pasteur produce ~j un ser hipcrimun poliva-
In general, tratamentele contra P,p, sunt lent, antiPasteurella, l.B.R., l.P.Y. ~i P.I.-3
etlcace. redrcsarea starii clinice tjind evi- (Servipast), recomandat la viteii sanato~i,
denta adesea dupa primcle 24 de ore dar. de inainte de imbarcare cu destinatia ingra~iHo-
regula, tratamentul se extinde pe durata de rie, preeum ~iin eresc:'\torii sau ingra~atorii,
3-5 zile. e~eeuri inregistrandu-se in cazuri atat preventiv de necesitate 1a viteii inca
foarte avansate de boala, Foartc multi prac- sanato~i, cat ~i curativ la viteii eu BEY.,
ticieni prefera tratamentul cu medicamente P.P. sau viroze speeifiee (l.B.R., P.l.-3).
pe baza de oxitctraciclina rctard. asocial cu Anil11alcle serumizate pot tI vaccinate numai
dcxamethazon sau alte sub stante cu efect dupa 3 saptamani de la Sen1l11lZare.
antiinflamator. deoarcce s-a stabilit ca in Serumizarea nu substituie, ci eompleteaza
uncle pneumopatii. in mod paradoxa] cauza chimioterapia.
imediata a monii 0 constituie tocmai reactia
de aparare a organismului t:lta de invazia

612 I.\fFECTII PRODUSE LA OVI~E SI CAPRINE DE GERMENI DIN


GENURILE PASTEURELL\ SI MANNHEIMIA

Ceea ce este inca cunoscut in literatura rate ca apreciabile ~i se datoreaza pneumo-


sub numele de pasteureloza ovina ~i caprina niilor ~i septicemii10r la tineret ~i mai putin
(P.O.c.) poate sa evo]ueze sub doua forme mamitei pasteurelice sau altor infectii locali-
clinice principaie denumite: pneumonia zate.
pasteurelica ~i pasteureloza sistemidi.
ambele produse de regula de P. hacmoh·tiea, Etiologie
P. mulroeida. considerata in treeut ca princi- In cadrul speciei P. hacmo/ytiea au fast
pal agent etiologic al pasteurclozei ovine ~i identitlcate doua biotipuri: A ~i T.
caprine. produce numai in rare cazuri pneu- In prezent, biotipurile A ~i T sunt asil11i-
monie pasteurelica 1a ovine. Este posibil ca late ca specii, dupa cum urmcaza (59):
P.O.c. a fast inregistrata in tara noastra mult lvIannhcimia haclllo!rtiea toate
mai rar decat pasturcloza bovina sau decat serotipurile A. minus All
P.O.c. in alte tari. din eauza di din focarele - Mannheimia g/ucosida - serotipul All
suspccte anatomo-clinic se viza doar izola- Pasteurella treha/osi toate
rea P mu/toeida. mult mai nepretentioasa scrotipurile T.
rata de conditiilc de cultivare decat P. Ambele biotipuri de P haclIloh·tiea sunt
haemo/ytiea. patogene pentru ovine ~i caprine dar biotipul
Primul focar de pasteureloza ovina a fost A (fermenteaza arabinoza) se izolcaza din
semnalat de Stamatin in anul 1950 dar, in pneumonia pasteurelica ~i din septiccmia
continuarc au mai fast scnmalate doar foarte mieiloL pe cata Heme biotipul T (fermen-
putine alte fa care (2. 33. 58). teaza trehaloza) sc izoleaz9. din cazurile de
In multe tari pierdcrile cauzatc de P. septicemie sistemica la aile adulte. Intre cele
haemo/,·tiea la ovine ~i caprinc sunt conside- doua biotipuri cxista numcroase deoscbiri
126 Bali llljeclioasc ale allilllalelor • bacicriozc

culturale, biochimice ~i de natura gcnetlca. Tabloulmorfopatoiogic este mai caracte-


ceca ce sugereaza ca in realitate ar putea Ii ristic in formele acute, in care apare pleu-
vorba de doua specii diferite. Au fost identi- ropneumonie scrofibrinoasa, cu acumularea
ficate 15 serotipuri. dar ~i mlllte tulpini de lichid citrin in sacul pericardic ~i spatiul
netipabile. Dupa Quinn (33) P. haemolnica intrapleural. eu cat durata bolii s-a prelun-
biotip A produce la ovine pneumonia git. cu atat mai mult lichidul citrin do ban-
pasteurelica endemica (primar sau seClm- de~te un aspect gelatinos ~i apoi de fibrina
dm), septicemic la miei sub varsta de 3 luni coagulata. Pulmonul prezinta aspect de in-
~i mamita gangrenoasa 121 oi (blue bag). pc flamatie crupala. In cazmile cronice se pot
cata Heme biotiplll T produce septicemic 1a gasi aderen\e pleurale ~i abcese in paren-
mieii in varsta de 5-12 l11ni. chimul pulmonar.
In literatura de specialitate din ultimele La mieii foarte tineri, cu forme septice-
doua decenii P. lI7ulrocida este men1ionata mice, singurcle leziuni evidente pot fi hemo-
ca agent etiologic al pasteurelozei 121 O\'ine ~i ragiile pete~iale sub capsula hepatica ~i
caprine numai in mod ell totetl sporadic. splenica. in corticala renala ~i epicard ~i in-
lnfeetia eu biotipul A de P. f1ama1ia limfonodurilor cervica1e ~i toracale.
haclIlolytica (Jl. haelllolytica ~i Jl. Diagnosticul de P.O.c. poate fi
glucosida) suspicionat pc baza semnc10r c1inice ~i mai
Maj oritatea focarclor se inrcglstreaza 111 ales al leziuniloL in formele pulmonare.
intervalulmai-iulie ~i cuprindmai intai micii Pentru confirmare se fac frotiuri din exsu-
~i apoi oile mame. La mieii sub 3 luni pre- datul pulmonar sau din pulmon, unde ger-
domina formcle septicemice jar, 121 mieii mai menii se gasesc in numar mare ~i se fac in-
mari ~i la oi, ce1c pulmonare. F onne1e septi- saman1ari pc agar cu sange, pe care se izo-
cemice, cu caracter endemic evolueaza rapid leaza sub forma a numeroase colonii
~i mortal. In formele puimonare. cu aparitii hemolitice.
mai mult sporadice. se inregistreaza tuse ~i Pre\'enirea ~i combaterea este foarte difi-
discret catar oculo-nazal. cila. deoarece nu sunt bine cunoscu\i factorii
P. hacmolytica tip A (-Hal1l1hcimia) este favorizan\i. cci mai importan\i. Au fost puse
un germen comensal, care poate produce in uz, in mai l11ulte \ari, vaccinuri inactivate
boala prin autoinfcc}ie, in cazul debilitarii contra P.O.c. dar rezultatelc nu sunt destul
organismului (umezeala, curen1i de aer) sau de bune. atiit din cauza pluralitatii antigenicc
pc fondul altoI' infeqii primare. cu PT-3 ~i cat ~i a rclativ slabei imunogenitatii a gcr-
probabil alte virusuri. Varia1iile destul de menilor.
mari ale incidentei bolii de 121 un an 121 altul In schimb se pot obtine rezultate bune in
sunt puse pe seama variariilor mcteo- tratament. cu anribiotice pc baza de tetraci-
climatice anuale. elina. ampicilina ~i penicilina. Fata de peni-
Forma pulmonara poate evolua cilina F haemolvtica ca~tiga rclativ u~or
supraacut, cu moarte subita, far a sa fi fost rezistcntfL
observate anterior ceva semne clinicc sau Illfeetia eu biotipul T de P.
aeut in care caz animalele sunt abatute. fe- hac!ilo(rtica (P. trehalosl)
brile, anorexice ~i dispneice, uneori cu se- Se intalnqte toamna (octombrie - de-
cretii seroase oeulo-nazale. Exista ~i evol1l1ii cembrie) mai ales la tineretul ovin de 6-10
subacute ~i cronice. cu semne cEnice mal luni. ~u s-a stabilit care sunt factorii
discretc. terminate adesea cu vindecare. i'avorizanti care conditioneaza aparitia bolii.
Debutul bolii este brusc, cu mai multe cazuri
Boliprodllsc de gCl'llIclli dill gClIlIrile Pasteurella .Ii Jfannlzeilllia 127

de morti subite daL in zilcle urmatoare inei- morfopatologic ~i se eonfirma prin examen
denta bolii scade, astfel ea prevalenta nu bacteriologic. Un simplu frotiu din exsudatui
depa~e~te de regula 10%. pulmonar poate intari suspiciunea de pasteu-
Animalelc bolnave fie ca sunt descope- rcloza sistemiea dar izolarea germenuiui, pe
rite dupa moarte fie ca sunt surprinse, in plaei cu agar cu sfmge, din pulmon ~i alte
stare de decubit, apatice. cu dispnee ~i viscere, sub forma a numeroase eolonii
spumozitati la gura dupa care urmeaza cu- hemolitice, este examenul edifieatoL Com-
rand mOal'tea. baterea bolii este problematiea. Se reeoman-
Cadanele, in stare buna de intretinere. da scoaterea animalclor de sub inf1uenta
prezinta enterita ~i edem pulmonar. La sec- oricaror t~lCtori de strcs. Tratamentul, eu
tionare pulmonul exprima un exsudat spu- oxitetraciclina injectabila ar putea fi eficicnt,
mos, mai mult sau mai pUtin hemoragic. Pc dad ar fi surprinse animalelc bolnave in
mucoasa nanla. faringcana, bucala. eso[1gi- timp uti!. Profilaxia specifica cste posibila,
ana, in jurul tonsilelor ~i pe mucoasa com- daca vaccinul contine tulpini din biotipul T.,
partimentelor gastrice se pot gasi croziuni ewntua] chiar serotipurile care evolueaza in
nccroticc. Ficatul este hipertrotlat. congesti- foear.
onat, cu numeroasc mici focare necrotiee, iar P. haemolytica, diverse serotipuri, au
rinichii sunt degenerati. cu consistenta 11as- mai fost izolate de la ovine ~i caprine cu
ca. mamite (foarte asemanatoare anatomoclinie
Diagnosticul pasteurelozei sistemicc se cu mamita gangrcnoasa produsa de stafilo-
suspicioneaza pe baza tablouiui clinic ~1 coci! sau cu simptome de meningita.

6.1.3 PASTEl7RELOZA IEPlJRILOR

Pasteureloza estc prineipala boala respi- Apare de regula spontan, pnn


ratorie la iepuri ~i una dintre principalelc autoinfeqie cu gcrmeni comensali, 1a indi-
cauze ale morbiditatii la aceasta specie. Estc V1Zl care au fost expu~i unor faetori
cunoscuta ~i sub denumirca de septicemia favorizanti ca: frigul, umezeala. cure11\ii de
hcmoragiea a iepurilor. Este foartc rasp,ln- aer, gazele nocive, transportul, modifidirilc
dita. intalnita atat in cre~terea traditionala bru~te ale factorilor meteorologici. unele
cat ~i in cfcctivclc mari, crescute in sistem schimbari in alimentatie etc. Dc la indivizii
intensiv. in care poate sa produca pierderi imbolnaviti prin autoinfectie, germenii se
foarte mari. prin mortalitate. pot transmite prin intermediul pmticulclor
de aerosoli contaminati (in til1lpul tusei sau
Etiologie stranutului) ~i la animaie care nu au fast
Din pasteureloza iepurilor se pot izola expuse factorilor stresanti, boala dobandind
tulpini de P. multocida de tip A, E, sau D. un caracter contagios.
Uneori sc izolcaza mlpini mucoide. Dupa
Stanesell (46) in infectia pasteurclica a iepu- Tabloul clinic
rilor. de cele mai multe ori se asoelaza ~1 Perioada de incubarie este de 24-48
germcl11 din genurile Bordete!la. ore. Evolutia poate sa fie supraacuta, acuta
Staphylococcus ,'ii Klebsiella. sau cronicii.
In forma supraacuta se poate constata
Caractere epidemiologice
febra (4 I -42cC), abatere, somnolenra, po lip-
Mai receptivi sunt iepurii domestici dar
nee. congcstia mucoaselor aparente. lvroartea
se pot imbolnavii ~i iepurii dc camp.
i
I
I

I
128 Boli ill/ee!ioase ale allilllalelor • hael!!rio::!!

survme In primcle 24 ore. uneori chiar jlJ in jarilla acute! sc pot gasi Jeziuni de ri-
mai putin de 0 onl. nitfi ~i laringotraheiti'i, cu prezenta unui 1i- J

Tn forma acuta, care apare dupa 0 pe- chid spumos In trahee ~i bronhii, pleuropnc-
rioada dc incubatie ceva mai lunga, anima- umonie ~i pericardita serofibrinoasi'i sau
Ie Ie sunt subfcbrile sau normotcrme, pre- fibrinoasa. pete~ii pleuraIc, epicardice ~i
zinta anorexic. tahicardie ~i tahipnee. jctaj, peritonealc. congcstia organelor interne
sensibilitatc toracica. uneori constipatie ur- (ficat rinic11i) gastroentcrita
mata de diaree ~i meteorism. In deems de cataralhcl110ragica. adenopatie, hepatit[\
cate\'a zile animalele mor sau trcc In forma necrotica miliara. uneori abccse in unele
cromca. Vlscere.
Forma cronicii poate debuta ca marc In jimna croniccl. cadavrele sunt
sau pocHe fi mmarea unei forme acute. Ani- cahectice. cu abcese In fcsutul conjunctiv
maleIc prezintel a stare generala rea. sunt subcutanat, in limfonoduri ~i organe. Se
anemice, blana este lipsitii de Juciu. piiruJ constatii leziuni de jJneumo11le
este zbarlit. Dupii localizarea procesului fibrinonecrotica. intlamaTia fibrinoasii a plc-
pato10gic, exista trei forme principaJe de mei ~i pcricarduJui. preC1ll11 ~i lezillni de
exprimare a pasteurelozci cronice la iepuri: intlamatie purulenta la nivelul articulafiilor,
rinita pastellreliu!, (orilla a bcedantc! .~iplell- mucoasei oculo-naza1c. sinusurilor. urcchii
ropllelllllonia pastellreliccl. interne sau mamclei.
Rinita pasteurelica debuteazel prin prurit
local ~l stranut. urmate de jetaj Diagnostic
mucopurulent, care detcrminii j enii in respi- Tabloul clinic ~i morfopatologic sunt In
raTie ~i formeaza cruste la varful nasului. general concludente in formelc acute si C1'O-
Prin extinderea infeqiei se poate ajunge la nice. Pkdeaza pentru pasteureloza in special
conjunctivita, blefarita ~i sinuzita purulenta leziuni1e de plcuropneumonie fibrinoasa sau
sau c11iar la keratita, panoftalmie ~i bron- purulentii. intlamaria mucopurulenta a mu-
11opneumonie. coasci oculo-nazale. sinusale ~i abcesele
In forma abcedanta se produc abcese rcci diseminate in !esutul conjunctiv subcutanat
In tesutul conjunctiv subcutanat. In 111u~c11i ~i In organe.
~I organe1e intcrne, cu predileqie Contlrmarca diagnosticului dc pasteure-
perifaringean, la nivclul capului, In lonl se face prin izolarea, tipizarca ~I testa-
limfonoduri, 111a111elii,pulmon. rea patogenitii!ii agentului etiologic.
Tn localizarea pul1110narii. In afarii de
simptomcle dc pleuropneumonie, se constata Tratament
adesea ~i simptome de peri ton ita ~i diaree. Tratarca animalelor cu forme cli\1lc-
In toatc cazurile, in pasteureloza cronica evolutive nu este justitlcata economic de
animalele sliibesc pana la cahexie, sfar~itul rezultatelc obTinute. Rezultatcle sunt bune
bolii fiind mom·tea dupa 0 evo1utie de cateva insa cand se face tratamentul profilactic, la
saptamani sau luni. animalcle inca sanatoase clinic, dupa elimi-
narea celor cu semne de boala.
Tabloul morfopatologic Se pot folosi in acest scop: neomicina
In jorllla SlipraaC1/tcl la desc11iderea ca- (0,02 gikg) per os, suzotrilul (0.25-0.3
davrului se constata diateza hemoragicii. mUkg) i.nL sulfadimidin sau sulfatiazol (0,4
exsudate serofibrinoase in cavita!i ~i sange ml) per os. Trebuie evitate medicamentelc
cu aspect asfixic. toxice pcntru iepure, cum sunt penicilina,
Boli produse de genneni din genuJ'ile Pasteurella ,'ii,llmlllheilllia 129

linco111icina, ampicilina ~i 1110nenzinul glementarea lor: se sacrifica de necesitate


(3, 5, 45). Serul antipastcurelic este rcco- iepurii bolnavi (sau eel putin cei cu forme
mandat in unele lucrari de specialitate din grave de boala) camea putandu-se da in con-
alte tari, insa cficacitatea sa este satisfaca- sum dupa sterilizare termiea; la iepurii sa-
toare numai dad a fost preparat cu tulpini nato~i (eventual cei cu forme incipiente sau
o111oJoage antigenic, eu cele din foear. u~oare) se administreaza antibiotice sau sul-
famide; se asigura condirii de igiena ~i aJi-
Profilaxie ~i combatere rncntarie optime; se izoleaza functional lmla
Pentru pre\'enirea apariTiei pasteurelozci sau ferma eontaminata pentru evitarea difu-
se are in vedcre atat posibilitatea introducerii zarii bolii,
bolii din afara. prin intermedild animalelor Stanescu (46) recomanda efectuarea de
nou-achizitionate ~i nccarantinizate, cat ~i dezinfeqii prin aerosoli (ell animalcle in
posibilitatea aparitici bolii prin autoinfcqie. hala). cu anumite substanre dezinfcctante
in cazul slabirii rezistentei gcneralc a orga- inofensive pentru animale. Bereea (4) reco-
nis111clor datorita intervenriei unor factori manda amesteearea in fanuri a frunzi~ului
stresanri ea: alimentatia deficitara. in special uscat de salcie.
carenra in vitamina A. curen!ii de aer. frigul. In alte tari se prepara unele vaecinuri
umezcala. transporhlrilc. Jipsa apei ~i chiar contra pasteureJozei iepurilor, dar efieacita-
unele inrerventii sanitarc \'etcrinare, tea lor este apreeiata In general ca putin sa-
Pcntru combaterea bolii in focar. se iau tisHicatoare,
urmatoarcle masuri: se declm'a boala oficial Boala se considera stinsa dupa 30 zile de
~i se constituie carantina de gradul III: se la moartea sau saerifiearea ultimului caz de
identifica factorii favorizanri care au condus boala ~i de la data ultimei dezinfeqii, dezin-
la aparitia bolii ~i se iau masuri pentru re- sectii ~i deratizari.

6,1.4, PASTEURELOZA PORCINA

La porcine. pasteureloza este semnalata capsulare ~i somatiee, majoritatea


foarte rar ca intectie primal'a, dar este frec- incadrandu-se, in serotipurile A3, A5, 03,
vent intalnita ca infectie secundara endoge- D5, AI, Dl, D2, D4, DIO, B6, BI 1 (35). In
na, dura di\erse viroze, baeterioze sau ea 0 tipizarilc racute de Tacu ~i col. (49), 58,5%)
complicatic a unor procese patologice din hdpinile de P.l11u/tocida au apartinut
neintectioase, tipului B ~i 33,3% tipului D,
Importanra economica a pasteurclozei
porcine trebuie corelata eu ineidenta redusa Caractere epidemiologice
a bolii primare ~i eu faptul ea pasteureloza Sunt receptivi de regula purceii intarcari,
seeundara dispare din etectiv 0 data cu com- grasunii ~i adultii.
baterea agentului etiologic primal' ~i cu nor- Pentru aparitia pasteurelozei nu este ne-
malizarea conditiilor de 19lena ~i alimenta- cesara introducerea infectiei din afara. deoa-
tie. rece p, multocida este un comensal al mu-
coasei respiratorii la porcine. producand
Etiologie boala prin autoinfectie in urma debilitarii
La porcine pasteureloza e produsa de P. organismului. prin infectii prealabilc cu alti
l11ultocida. infectia cu P. haclI1o/,'tica fiind
germeni sau a expunerii la unii factori ex-
eu totlll exceptionala, De la porcine au fost
terni stresanti: frig. umezeala. variarii mari
izolate cele mai variate tipuri antigenice
130 Bo/i in(ecfiouse ule unimolelor • hacterio~e

de temperatura, transporturi obositoare. igi- ~oc endotoxic ~i asfixie. 0 parte din tlllpini
ena neeorespunzatoare, alimentatie (25-45<;;,) produc 0 toxina dcrmonccrotica,
earentata. eastrari. Au fost obser\'ate ~i ea- ccrt implicata in patogeneza rinitei atrofice
zuri numeroase de pasteureloza la purceii dar cu rol neclar in patogeneza pasteurelozei
sugari in varsta de cateva zile. intr-un com- pulmonare. Capsula prezent21 la majoritatea
plex de cre~terea porcine lor. Leziunea prin- tulpiniior de tip A ~i D ajut21 microorganis-
cipala (~i de obicei singura de unde se izolau mele in apararea contra macrofagelor alve-
pasteurele) 0 constituia edemul intlamator. olare. Capacitatea de a adera ia cclule1c mu-
eu aspect gelatinos. de la sediul administrarii coasei respiratorii. ciliate sau nu, reprezinta
ferdextran-ului (27). un aIt factor de patogenitate.
Prin pasaje pe mai multe animale. \'iru-
lenla germenilor cre~te in timp. Tabloul clinic
Obsenatii epidemiologice mai \'echi, Perioada de incubatie este de 12-24 ore.
confirmate de cercetari bacteriologice mai
Forma acuta poate fi septicemic a sau cu
recente, au aratat ca in pasteureloza porcina
localizare pectorala.
sursa principala de infeclie poate fi repre-
Forma acuta septicemicii dureaza 1-2
zentata ~i de pasari sau taurine. dUp21 cum
zile si se manifesta prin fcbra (41-41 ,5°C).
este posibila circulatia interspecifica a pas-
teure!ozelor ~i in sens in\'ers (51 J. inapetenla. depresie, dispnee. congestia ~i
Atat calea de climinare cat ~i poarta de apoi eianoza extremitalilor ~i abdomenului.
patrundere a germenilor in organism sunt o manifestare caracteristica este edelillil
reprezentate in principal de calea respirato- glosotilrillgeall, care este pastos, cre~te re-
rie ~i mai putin de cea digesti\'a. pede in voium ~i determina dificuItati in
Evolutia pasteurelozei in efectiv poate sa respiratie. Gneori moartea survine prin asfi-
fie sporadica sau endemica. cu morbiditate xie. inainte de producerea septicemiei.
de pana la 5%. Are caracter stationar, Forma acuta pectorala poate sa apara
mentinandu-se in efectiv atata timp cat se ca at are sau ca urmare a unei forme septice-
mentin ~i faetorii fa\'orizanti. mice. In aceast21 forma. pe langa tulburarilc
generale (febra. abatere inapetenta). apar ca
Patogeneza predominante tulburarile respiratorii: dis-
Unii autori eonsidera pasteureloza ca pnee. tuse. la incepllt scurta si uscata apoi
parte integranta a eomplexului respirator al umeda. jetaj. Inconstant pot aparea eritem
porcinelor, rezultat din interaqiunea dintre cutanat ~i tulbur21ri digestive. Aeeasta forma
mai multi factori infeqio~i ~i neinfeqio~i, se aseamana foarte mult cu pleuropneumo-
ultimii avand 0 importanta majora. deoarece nia hemofilica ~i se poate termina prin
moarte dupa 3-6 zile sau prin trecere in for-
se ~tie ca organismele atlate in perfect echi-
ma cronier!.
libru fiziologic sunt eapabi1c sa faca fata,
Forma cronicii este forma cea mai co-
fflra sa se imbolnaveasea, unor doze extrem
muna de evolutie ~i sc manifesta prin apetit
de mari de germeni. Infeetia pasteureliea se
caprieios, slabire pfma la cahexie, dispnee de
produce insa chiar cu doze reduse de ger- efort ~i tuse intermitenta, uneori artrite. der-
meni, atunci cand preexista leziuni pulmona- matite crustoase ~i diaree cu fecale un'tt 11li-
re ~i mecanismul local de aparare este afec- rositoare. Dupa dlteva saptamani animalcle
tat. fie ca 1110r fie ca supravieluiesc dar,
Modificarile patologice sunt date in prin- netacand spor in greutate, trebuie sa fie sa-
crificate.
cipal de endotoxina, moartea aparfmd prin
Boli produsc de gel'lIIcni dill gClllt/'ile Pasteurella -ii Jlannheimia 131

Aceasta forma este considerata 0 urmare In mod deosebit trebuie sa se aiba in ve-
frecventa a pneumoniei endemicc cu dere in acest sens pesta poreina. influenla,
,~fl'coplasIilCl In 'opJ/eulI1ol1 iae, boala lui Aujeszky )i pneumonia endemiea.
La diagnostieul diferential se mai arc in ve-
Tabloul morfopatologic dere pleuropneumonia infeerioasa a poreu-
jll /(Jrmclc septiccmice se pot constata lui, salmoneloza, boala GEisser, rujetul ~i
urmatoarcle ieziuni: diateza hemoragica. glosantraxul.
infiltratia seroasEl a 111ucoasei cailor respira- Examenul de laborator consHi in izolarea
torii. edem al pulmonului ~i limfonoduriior. (preferabil pe medii cu sfmge ~i identi-
exsudate in cayitatile seroase. edemui ficarea P.multocida.

serofibrinos perifaringean. care poate cu-


prinde tesutul conjuneti\' subcutanat inee-
Tratament
pand din regiunea submandibulara ~i pana in Tratamentul pasteurelozei porcine se
regiunea substernala. Edemul pasteurelic poate face eu antibiotice sau sulfamide, re-
zultatele fiind satisTacatoare in formele acute
poate fi intalnit uneori la nivelul peretelui
)i slabe in forme Ie croniee.
sto111acai. in jurul plagilor de castrare sau la
Exista 0 gama larga de antibiotice reco-
locul de injectare a unor \'accinuri, a
ferodexului etc. mandate in aeest seop: oxitetraciclina, prefe-
rabiiil in forme retard. pro eain- sau
ill !()}'Jllelc acute pec!Omle dominante
benzatinpenicilina, ampieilina, tylosina,
sunt leziunile pulmonarc. pneumonia
enrotloxaeina, lincomicina, in dozele uzuale,
fibrinoasa cu edemul pronunjat ai tesutului
preferabil pc cai parenterale. precum ;;i sul-
interlobular ~i cu aspeetul marmorat datorat famide. ca sulfatiazolul, sulfametinul,
fazeior diferite de hepatiza!ie a lobuli lor suzotriiul ~i altele. Antibiograma este indis-
pulmonari; pleurita serofibrinoasa. peri car- pensabila in pasteureloza porcina, mai ales
dita serofibrinoasa, inconstant perironita in caz de insueees in tratament. din eauza
serofibrinoasa )i enterita cataraJa. preze11Iei destul de tl'ecvente a fenomenului
jn (orlliCl se gasesc leziuni de
crollica de antibiorezistenra. Tratamentul poate fi
pneumol1le fibrinoneerotiea. cu zone completat cu ton ice generale. vitamine ~i
necrotieocazeoasc ineapsulatc, pieurita )i giueoza.
pericardita fibrinoasa. adesea eu sineehii aile
seroaselor ea\'itatii toraeice, necroze ale Profilaxie ~i combatere
formatiuniior limfoide. uneon am'ite Baza profilaxiei pasteurelozei porcine 0
seroflbrinoase ~i entcrita catarala. eonstituie masurile generale. care sc refera
la evitarea achizi!ionarii de porcinc din uni-
Diagnostic talii cu pasteureloza, combaterea altor infec-
Dcoarece pasteureloza pnmara cste mai !ii primare ;;i mai ales asigurarea de conditii
rar intalnitfl la porcine, dc fiecare data cand optime de igiena ~i alimentarie. Pasteureloza
manifestarile clinice. tabloul morfopatologic poreina nu apare ~i nu se extindc in unitari in
)i ehiar examenul de iaborator conduc la care sc respecta cu strictcre regulile de teh-
diagnostieul de pasteureloza. trebuic sa sc nologie )i igiena a cre~terii porcinelor.
suspicioncze ca dc fapt ar putea fi \'orba de In tara noastr{l. ca ~i in alte rari sc utili-
o pasteureioza secundara ~i sa se faca inves- zeaza un vaccin contra pasteurelozei porcine
tigatii in scopul excluderii sau eonfinnarii (Suipastvac) inactivat cu formol ~icaldura ~i
existentei unei aite cauze primm"C. adsorbit pc hidroxid de aluminiu. preparat
132 Bali infcC{ioase ale anima/clol' • bacterio~e

din mai multe tulpini de Pl1lultocida izolate In caz de aparitie, se dec]ara oficial boala
de la porcine (49). Se folose~te numai dc ~l se instituie carantina de gradul III. Com-
necesitate, la animalele saniHoase din foca- baterea bolii se face prin masuri gencrale ~i
rele de boala. Se administreaza in doua rc- specificc. Porcii cu forme u~oare de boaH\ se
prize, la interval de 10-12 zilc, in doza de izoleaza ~i sc tratcaza. Cei cu forme grave se
3+5 m] s.c. la porcii peste 6 luni ~i dc 5+ 10 sacrifiea. In loturile inca sanatoase se face
mIla porcii peste 6 luni. Imunizarea (nu vaccinarea de necesitate. Din astfel de loturi,
pre a putcrnidi) se instaleaza dupa 14-16 zile cu aprobarea D.S.V., pot fi trimi~i porci ~i in
~i dureaza 4-6 luni. abator, pentru taieri normalc. De cea mai
In rare cazuri se inregistrcaza reaqii ad- marc importama sunt masurile care vizeaza
verse, care se remediaza prin administrarea controlul factorilor favorizanti ai boiii (su-
de antihistaminice. praaglomcrarea, microelimatul, intemperiile,
Scoaterca animalelor de sub int1uema alte infectii respiratorii) ~i care VOl' contribui
factorilor predispozanti sau favorizanti (mi- in mod hotarator la sistarea aparitiei de noi
croclimatul vieiat. conditii mcteoc1imaticc cazuri ~i cre~terea eficientci tratamcntelor.
dominate de frig ~i umezcala, in cazul cre~- Stingerea bolii ~i ridicarea masurilor dc
terii gospodare~ti, diverse infeqii cu gcr- carantim'i se fac dupa 14 zile de la ultimul
meni pncumotropi) constituic cea mai buna caz dc moarte, taiere dc necesitate sau vin-
calc de prevenire ~i combatere a pasteurclo- decare ~l de la data efectuarii dezinfeqiei
zel porcme. finale.
Este important sa existc corespondenta
intre serotipurile continute in \'accin ~i celc
izolate din efective.

6.1.5. PASTEURELOZA CALULUI

Caii fac foarte rar pasteureloza. La noi in Apare de regula dupa stresuri (transpor-
tara a fost semna]ata in pUline efective ~i turi obositoare etc.), manifestandu-se prin
numai sub torma de cazu1'i sporadicc sau de febrii., alterarea stii.rii generale, tulburari res-
mici cnzootii, in zone in care boala se in tal- piratorii, sall infeqii cu caracter inl1amato1',
nqte ~i la bovine (43). limitat la lond vaccinii.rii, punctiom'irii venei
jugulare. a inciziei operatorii etc.

PASTEURELOZA AVIARA
6.1.6.

(holera aviarc!)
(Pasteurellosis avillm, Fowl cholera, Gefliigelcholera)

Pasteurc!oza aviara, cunoscuta mai mult de regula prin forme supraacute sau acute ~i
sub nume1e de holcra aviara, este 0 boala mai rar cronice, Cll tulburari generalc ~i di-
infectocontagiasa produsii. de anumite tulpini gestive, iar morfopatologic prin ]eziuni de
de P. l1lultocida, care afecteaza numeroase hepatita necrotica miliara, duodenita
specii de galinacee, palmipede, columbifere hemoragica, epicardita hemoragica ~i
~i p[\sari dc agrement sau salbatice, cu evo- exsudate serofibrinoase in sacul pericardic.
1utie endemico-epidemicii, manifestata clinic
Boli pl'Odl/se de germelli dill gClll/rile Pasteurella .yi Jfallllheilllia 133

Raspandire ~i importanta Caractere epidemiologice


Dintre toate pasteurelozelc animaleloL Sunt receptive ]a holera aviara gainilc,
holera aviara este cea mai raspfmdita in 11.1- fazanii, cureile, bibilieile, ga~telc, ratcle,
me. Exista foarte pUtine Tari indemne de numeroase specii de pasari salbatice, de co-
holera aviara. ca de exemplu Finlanda ~i livie ~i porumbeii. Se pare ea eele mai sen-
Sucdia. In Europa este mai frec\enta in ta- sibile sunt curci Ie. De regula nu apare in
rile estiee dedit in cele vestice. In tara no as- primele 3-4 saptamani de viata, fiind mai
frecventa dupa varsta de 3-4 luni. respectiv
tra, ca ~i in majoritatea tarilo1'. ineidenta
la adulte.
bolii a scazut in ultimii ani. ca urmare a ex-
Ho1era aviara poate sa aparaintr-un
tinderi i sistemelor moderne de cre~tere. Este
efeetiv indemn ea urmare a introdueerii in-
considerata ea una dintre eele mai pagubi-
fectiei din afara, prin intermediul pasarilor
toare bo Ii ale pasarilo1'.
infectate sau a surselor secundare,
comportandu-se ca 0 boala foarte eontagioa-
EHologie sa. epidemica, sau poate sa apara spontan.
Boiera a\'wra este produsa dc P.
prin amoinfeqie eu germeni c0111ensali,
1iIi/ltocida. atllnci cand intervin factori care scad rczis-
Celelalte specii ale genului Pasrcrlll'c!!a tenta generala a organismelor (16).
(P. gal/iI/ClJ'lIlI/. P. Cll/{/ripcsti(er. P. in crqterea traditionala, in sistem gos-
lzac/IIoh'tica) se izolcaza uneori din afeetiuni podaresc sau semiintensiv, pasarile sunt in
rcspiratorii. septieemice, sau gcnitourinare general purtatoare de pasteurele pe mucoase,
dc la pui de gaina, rata, curca ~i aIte specii. conta111inarea lor taeandu-se cu u~urinta atar
dar infectiile produse de acestea nu se asea- prin intennediul pasarilor salbatice eu care
mana anatomoelinic cu holera a\iara ~i nu pot veni in contact, cat ~i de la alte specii,
produc pierderi economice importante. Din cum sunt porcinele, bovinele ~i racunii, prin
punct de vcdere biochimic, se deosebesc de intcnnediul surselor secundare de infectie
P. 1II111rocida prin faptul ca nu produc indo!. (furaje contaminate, vizitatori. vehicule.
P. lzacmol1'tica produce hemoiiza, iar P. cofraje etc.), contaminate de Semele primare.
gal1iI/Cll'1I/II ~i P. ClI1C1tzjJcstijel' nu fermentea- Fiind mai expuse factorilor favorizanti decat
za manitolu1. in ct'C~terea intensiva, pasarile crescute in
In cazul tulpinilor de P. 1II111tocida izo- sistem gospodaresc fac adesca holera prin
autoinfeqie, eu pasteurele purtatc comensa!.
late dc la pasari. exista 0 corelatic intre as-
Pasari1e erescute in sisteme intensive,
pectul morfologic al gcrmcnilor
din unitati in care nu a existat holeru. de
(capsulogcneza). aspectul cultural pc medii
regula nu sunt purtatoare de pasteurcle pato-
solide :;;ipatogenitatea tulpinii (9).
gene (21), datorita faptului ca transmiterea
Initial s-a crean ca pluralitatea antigeni-
bolii nu se face prin ou, toate pasarile unui
ca a tulpinilor de P. 1I/llltocidCl izolate de la
lot sunt exact de aceea~i varsta ~i proveni-
pasari este ]imitata la serogrupuri]e A :;;i D.
enta, iar cre~terea sc face in conditii de izo-
determinate pc baza antigenelorcapsulare :;;i 1are strieta fata de mediul exterior. unde se
la 3-4 antigene somatiee de tip (9). Llterior gasese eventualii vectori animati. Din aeeste
s-a constatat ca de ]a pasare se pot izola motive, in cre:;;terea intensiva aparitia holcrei
to ate eele 16 tipuri somatice existente :;;1 cel aviare este de regula rezultatul introdueerii
putin .::).din cele 5 tipuri capsulare (7, ] I, infcqiei din afara. Pflsarile sanatoase din
33). complexele avicole pot sa fie totu~i purtatoa-
134 Bol/ ale {1Il/molelol' • haC!l.'l'io::1.'

re de pasteurelc. in special in unitari!c in Observatiile practice asupra tocarclor din


care a evoluat ho1era aviara cu ceva Heme Banat au aratat ca. de regula. holera nu treee
in urma sau exista inca holera 1a anumite de 1a galinacee 1a pahmpede ;;i invers, dar Ja
hale. inteqia permanentizfmdu-se in ferma momentul respectiv nu s-a stabilit dad acest
prin trecerc de la 0 hala la alta. In uncle fapt sc datoreaza patogenitarii mai scazutc a
complexe avicole din rara noastra, dup,l ani tulpini]or sau cxisten!ei unci anumite speci-
de zile de 1upta cu holera aviara, prin insti- ficitari de specie a serotipului infectant (27).
tuirea unor pro grame riguroase de masuri s-a
ajuns la concluzia ca singura metoda de a Tabloul clinic
elimina boala din complex 0 constituic de- Pcrioada de incubatie este de obicci cu-
popularea tatala. urmata de masuri igienico- prinsa imre 1-4 zilc.
sanitare de decontaminare. De remarcat ca Evoluria obi;;nuita a bolii este septiccmi-
nici chiar in acest fcl asanarea nu cstc asigu- cii supraacuta sau acuta 5i mai rar cronic-
rata In taate cazurilc. Ccl pupn Intr-un ase- localinta.
menea complex. boala a rcaparut dupa un Forma supraacuta debuteaza cu tebra
rdativ scurt inte1'\al de timp de 121 repopula- (43-44CC). anorexie. somnolcnta,
re (27). horiplumarie, cianoza crestei 5i barbiteloL
Surscle primare de inteqie sunt deci dupa care p[ls[u'i!e cad In decubit. prezinta
constituite din cazuri bolna\\:: cu forme acute cateva COJ1\ulsii ;;i mor in rastimp de uumai
sau cronice. sau sanatoase clinic dar purta- cateva minute sau cateva orc de la debut. De
toarc, care elimina germcni in special prin cele mai nmlte ori aceste pasari sunt gasite
secretiile oculo-nazale ;;i bucale. contami- moarte. fara sa se fi observat semnc clinice
nfll1d tot mediul ambiant (a;;ternm. furaje, de boala.
apa, aer). Eliminarea germenilor prin dejec- Forma acuta se manifesta prin tebra.
tii se face In mica masuril. ;;i prezinta Ins em- anorexie. somnolenta. polidipsie si diaree.
natate epizooto logica redusa. Piisarilc boiml\ e stall mai mll1t gl1emuitc. cu
S-a dovedit ca holera poatc sa apara ;;i pencle zburlite ;;i aripile lasate. Creasta ;;i
daca pasarile consuma mu;;te care s-au hrii- barbirelc sunt cianozate. Respiratia estc ac-
nit cu sange virulent sau alte produse pato- celerata. zg01110toasa. iar fecale1e sunt dia-
logice de la cadavre de pasarc cu holera (9), rcice. spumoase. uneori hemoragice. In peste
dm acesta nu pare a fi un mod obi;;llui de 90'j;, din cazuri sfftrsitu1 este 1110artea, dnpa
aparitie a bolii. ] -2 pana la 3-4 zile.
Dintre faetorii favoriza11\i mai freC\cnt Forma cronidi se Inta]ne;;tc In tocarelc
se incrimineaza: umezeala, frigul ;;i scb1m- mai vechi de bolera aviara. Sc manifesta
bar1k bru;;te de temperatura. microclimatul prin diaree pcrsistenta san intermitenta. s\ii-
deficitar. furajarea necoresplllmitoare. in- bire, anemic. am'ite, coriza, pneumonie ;;i
festatiile parazitare, stresurile legate de prin- uneori ecleme 121 nivellli fetei. 0
111anifestarc
derea. vaccinarea ;;1 transportul pasarilor etc oarecum caracteristica pentru torma c1'Oni«'(
(26). a hoierei a\'1are este edemlll 51 nccroza b[u'-
In fimctie de patogenitatea tulpinilor in-
bite10r. Apare mai ales 1a coco:,;i ;;i la gainilc
tectante ;;i de receptivitatea pasarilor se pot
cu barbire dezvoltate, la care scadc libicloul
intalni epizootii de tip exploziv, cu morbi-
sexual. procentul de ouat :,;i fecunditatea
ditate :,;i mortalitate de pana 121 80-100°;0, sau
focare endemice. cu mortalitate de nU111al oualor. Pasari]e bo1nave se pot vincleca sau

10-30(%. dar cu earacter trenant (39).


Bo/i prodllsc de gCi"lncni din genllrilc Pasteurella .,Ii ,1{allllheil11ia 135

mol' dupa 0 evolu1ie de catcn saptamani corclat Cll manifestarile clinice ~i caracterele
pana la caten luni. epizootologice.
Sub numele de .. boala barbi!elor"' a fost Diagnosticul diferemial trebuie filcut fata
dcscrisa ~i 0 afec1iune produsa de germeni de salmoncloze, hepatita vibrionica, sp1ro-
"pClsteure/oi::('. intalnita in uncle cfective. chetoza, infeqia cu P. ga/!inarum ~i P.
filra antecedente de holcra aviara (8). Ter- hacmo/ytica, pesta ~i pseudopesta. conza
menul de ''pClstcurc/oi::i'' a fost adoptat contagioasa.
pentru a se sugcra ca este \orba de germeni Pentru confirmarea diagnosticului se
asemanatori dar nu identici eu P. IIlli/tocida. executa frotiuri din sange ~i ficat. colorate
insa dmezi concllldente ca nu a fast yorba Gram ~i eventual cu albastru dc mctilcn ~i se
fac insamantari din maduva osoasa ~i din
de tulpini modificare de P.lIlu/rocida nu s-all
organele interne cu lcziuni, de 121 cadavre
adus.
proaspete. Examenul bacteriologic este strict
nccesar in spccial in formele supraacute ~i
Tabloul morfopatologic cronicc, in carc leziuniJe sunt mai putin ca-
Lcziunile morfopatologice sunt cOl'elate racteristice. In formclc cronice evidcntierea
cu tiplll eHllupei climee. germenului este posibila, de regula, numai
in JimllCl slipraacliui. se gasesc numai din organele lezionate.
leziuni discrete de diatcza hemoragica ~i Cneori este necesar sa sc demonstreze
C\entllal. e:\sudat in sacul pericardic. patogenitatea germenilor izola!i prin'infectii
ill aClitLi leziunilc sunt caracteris-
e:-;perimentale cu dilutii crcscfmde dintr-o
tice: ficatul estc dcgcnerat ~i friabil (aspect cultura in bulion de 24 ore, ]a pui, ~Q(lIeci
de ficat fien) presarat cu necroze miliare sau iepuri. Dupa Dorobantu (16) numai in-
(hepatlta necrotica miliaraJ. \fai apar hemo- feqia cxperimentala pc pasari receptive da
ragii subepicardicc, frccvcnt la baza cordu- rezultate veridicc, dcoarece cxista tuipini
lui, cu prezen1a dc cxslldat seros in sacul atenuate. inclusiv tulpina vaccinala PMCU,
pericardic. care coaguieaziI in contact cu care prezinta grade diferite de patogenitate
aeml. duodcnita hcmoragiciL hcmoragii sub pcntlll ~oarece dar TIU sunt patogene pentru
scroasc ~i uneori congestia rinichilor ~i a pasan.
splinei.
In focarele cu cm/uric subacutei-cronicel Tratament
leziunile au caracter mai pu!in hemoragic ~i Tratamentul curativ individual este de
mai mult fibrinonecrotie. Se pot gasi leziuni regula inoperant, din cauza evolutici rapide
de hepatita neerotiea miliara, pericardit[l a bolii, dar trata111entul colectiv preventiv. CLl
serofibrinoasa sau fibrino-adeziva, pneumo- antibioticc sau sulfamide. administrate in
nic fibrinoasa, aerosaculita fibrinoasa. ente-
apa sau fllraje, da rczultate bune in sensul ca
rita ulceroasa sau difteroida. artrite
determina sistarea mortalitalii pc dmata tra-
serofibrinoase sall purlllcnte, edcmul ~1 ne- tamentului (55). De regula. mortalitatile
croza b~,rbi!eior. rcapar dupa cateva zilc de la incetarea tra-
tamentelor; inciden!a acestora crescand pro-
Diagnostic portional cu devierca condiliilor de crc~tere
Dc regula holera aviara este diagnosti- de la normcle tchnoiogice, de alimcnta!ie ~i
cata cu u~urinta pc baza tabloului sanitare veterinare.
morfopatologic, in special 211 formei acute,
136 Boli in(ec,tioase ale animalelol' • hactcrio~e

Exista 0 gama larga de produse comerci- Pentru profilaxia specifica s-au incercat
ale pc baza de antibiotice ~i sulfamide cu pana in prezent 0 gama impresionanta dc
care se obtin rezultatc bune, dintre carc mai vaccinuri inactivate ~l atcnuate (holera
frecvent sunt utilizate: sulfamethazina. aviara este prima boala infcqioasa din isto-
sulfamerazina. sulfaquinoxalina. in apa sau ria imunologiei. pentru prevcnirea careia s-a
in furaje, oxitetraciclina ~i eritromicina in preparat un vaccin bacterian, inca de catre
apa sau furajc, penicilina sau streptomicina Pasteur. in 1880), dar nici unul dintre aces-
i.m. ~i nmlte alte sulfamide sau antibiotice tea nu a dat rezultate suficient de bune pen-
(55). Durata tratamentelor eolectivc curati- tru a se impune in practica, astfel cii
inmnoprofilaxia acestei boli, la gaini. rama-
vo-profilactice este de obicei de 4-5 zilc,
ne 0 problema deschisa. cxtrem de contro-
dupa care urmeaza 0 paLlza de cateH zile ~i
versata. Numeroasele opinii privind valoarea
din nou se poate relua tratamentul pe durata
a 3-5 zile: dozcle sunt cele recomandate de
~i perspcctivcle imunoprofilaxiei holerei
aviare all fost cuprinse de Dorobantll (17)
firma producatoare, in prospecml de utiliza-
intr-un articol de sinteza publicar in anul
re. Cand apare holera intr-un efectiv se in- 1983 din care rezulta ca intre cei care neaga
tervine imediat cu un antibiotic cunoscut ca
~i cei care accepta, fara rezerve virtutile vac-
acti\' fata de pasteurele dar concomitcnt se cinarii antiholerice, trebuie acceptatii pozitia
solicita laboratorului efcctuarea antibiogra- realista conform careia problema vaccinarii
mei. deoarece exista 0 variabilitate destul dc holcrice nu a fost inca rezolvata in mod sa-
marc a sensibilitatii tulpinilor din tercn, ca tisfacator dm nici nu trebuie abandonata
urmare a u~urinTei cu care germenii din ge- deoarece unele rezllltate se pot obline dacfl
nul Pasteurella ca~Tiga rezistenta fatii dc sc aqioneaza avandu-se in vedcre pcrma-
antibiotice ~i sulfamide (4 T). nent anumite particularitiiti ale acesteia,
dintrc care citam:
Profilaxie - In vaccinarea antiholerica este necesar
Dc cea mai mare importanta estc pastra- sa existe coresponden!a intre structura anti-
rea indemnitatii etectivelor. care Sl? realizea- genica a tulpinilor vaccinalc ~i a celor din
zii prin: teren. deoarcce imunitatea incruci~ata cste
- neachizitionarea de pasari din efective slaba sau nula:
contaminate; - Imunitatea predominantii in holera
- izolarca stricta a efectivelor (gard, res- aviara este de tip celular, din carc cauza nu
pcctarea regulilor dc filtru sanitar. limitarea se poatc a~tepta 0 imunitate puternicii dc tip
accesului persoanclor strainc. pIasa de sarma "totLll sau nimic", cum este in pscudopcsta,
pcntru prevenirca accesului pasarilor salba- ci numai 0 oarecarc crqtere a rczistenlei
tice prin gurile de vcntilatie, u~i, erc): fata de infeqie. dc tip "mai muIt sau mai
- in cazul piisiirilor din sectorul gospoda- putin". care poate fi utila in cazul apliciirii
riilor populalici se recomandii evirarea con- nnui complex de masuri menite sa scadii
tachll Lli.atat cu pasiirile din aIte gospodarie. riscnl ~i doza infcqioasa, simnltan in cre~te-
cat ~i CLlalte specii de animale; rea rezistcntei generale a organismclor:
- respectarea normelor de igiena ~i ali- - Cre~tcrea rczistentei fata de infeqia
mentatie. evitarea infestatiilor parazitare. a pasteurelica la gaini se obtine numai dupa 2-
unor boli infeqioase ~i in general a tuturor 3 doze. administrate individual. ceea cc con-
factorilor stresanti, care pot determina sca- stituie un inconvenient:
derea capacitiitii de aparare a organismelor.
Boli pl'odl/se de gel'lneni din geill/rile Pasteurella "i JIall/1heilllia 137

-Majoritatea vaccinurilor constituite din ralii specitlca in rezistenta antiinfecrioasa, in


germeni vii, atenuari prezinta ca neajunsuri: aceasta boala (17).
instabilitatea genctica a caracterelor de pa- Rezultate ceva mai bune s-au obtinut pa-
togenitate (atat exacerbarca dit ~i diminua- na in prezent la curci, cu vaccinuri constitu-
rea 1n timp a acestora fiind malefice), spec- ite din germeni atenuati, la palmipede, cu
trul antigenic limitat ~i riscul inhibari i vaccinuri inactivate, iar la gaini cu vaccinuri .
imunogenezei prin utilizarea de antibiotice inactivate, dar cu adjuvanti ulcio~i (47).
sau sulfamide la pasan in pcrioada Rezultatelc obtinute la gaini sunt discu-
perivaccinala. tabile, cont<indu-se pe etlcacitatea lor mai
Au fost expcrimentate sau chiar utilizate mult in efectivele inca indemne, dar ame-
in practica larga. in tara noastra ~i in numc- nintate iminent de contaminare. In general,
roase altc tari: nu are sens introdueerea in practica a unui
- vaccinuri inactivatc cu formol sau cu vaecin antiholerie daca nu a fost studiata
betapropiolactana. adsorbitc pe hidroxid de corespondenta dintre structura antigenica a
aluminiu, alaunate sau cu adjm'anri uleio~i, tulpinilor din teren ~i eea a tulpinilor vacci-
cele prcparate CLl tulpini izolate din focar nale. prin determinarea atat a antigenelor
fiind prcfcrabile: capsubre cat ~i a eel or somatice. In caz
In cercctariie facute dc \Ioga \Ianzat ~i contrar, dupa Dorobantu (17) sunt prefera-
col. au rezistat la infcctia de control bile autovaceinurilc (bacterinelc). Dupa
facuta per os. eu tritmat de ficat \irulem: Rimier ~i Glisson (35) vaccinurile vii anti-
• 90% din gainile vaccinate s.c. de doua holericc genereaza adcsea aparitia de forme
ori. cu un autovaccin inacti\at cu for- cronice de holcra aviara.
mol 1.5~/;), adjuvantat cu alaun dublu
de aluminiu ~i potasiu: Combatere
• 80% din gainile vaccinatc de patru ori Holcra aviara este prevazuta in legislatia
s.c. cu tulpina PMCU; sanitara vetcrinara ca 0 boala deelarabila
• 40% din gainilc vaccinate de patru ori otlcial ~i supusa masurilor de carantina de
cu tLllpina PMCU prin mctoda stick: gradul II. La aparitia ei se face 0 ancheta
• I O~O din gainilc martol', nevaccmate epizootologica pentru stabilirea sursei dc
antiholcric. infeqic ~i se iau masuri generale pemru op-
Rezultatele tune obtinute cu vaccinul timizarea tuturor factorilor de microclimat ~i
inacti\'at s-aLl datarat, probabil, faptului ca la alimentatie, in intreaga ferma. in scoplll
infectia dc control s-a folosit aceea~i tulpina crqterii rezistentei generale a pasarilor. Sc
carc a sen'it ~i la prepararea masci antigen i- recomanda sacrificarea 10hlrilor de pasari in
ceo care au aparut cazuri de boala. cu darca in
-vaccinuri constituite din germeni consum conditionata. daca au greutatea nc-
atenuati, tulpinile XV. K, GNKI, Parisi ~I cesara, ~i valorificarea prin prelllcrarea in
Parisl, VIE\', PMCU, FMV Bucure~ti, fiiina de carne sau distrugerca prin ardere
FlvI\' Timi~oara ~i altele. sau ingropare, daca nu au greutatea neccsara
In general. etlcacitatea vaccinurilor an- sacrificarii in abator. Halele depopulate sc
tiholerice este limitata de imunogenitatea curata ~i sc dezinfecteaza, iar gunoiul eva-
redusa a pastemelclor culti\ate, diwrsitatea cuat se depozitcaza pc platformc in conditii
antigenica a tulpinilor din teren ~i de rolul de evitare a difuzarii germenilor. La rcstul
relativ redus pe care il are imunitatea umo- halclor, in afara de masurilc generale igieni-
co-sanitare. se fac tratamente profilactice, in
138 Boli ale anlllla/e/o/' • hlicrcri()~c

apa sau furaje, pe baz[\ de antibiograma ~i se cunile contaminate, carnea putand sa fie
poatc face vaccinarea. in cazul vaccinuri]or data pcntru consum in afara gospodariilor
vii. sc vor sista tratamentek CLl antibioticc sl respective, numai dupa sterilizare tennica.
sulfamide pc durata a 4-) zitc inainte ~i 4-) Subprodusele rezu]tate de la sacrificare ~i
zile dupa vaccinare. prelucrare se distrug. In eOl11un[\se o1'gani-
[n anumite imprejmari. cum ar fi aparitia zeaza aqiuni de depistare de noi focare. in
bo]ii in cfective de seleqie. formile tutelare celelalte gospodarii. In cmtile indel11ne se
sanitare vetcrinarc pot decide mentinerea pot face tratamente p1'ofi]actice ~i vaccinari.
temporara a loturilor infectate. in conditii de Pe dmata epizootiei se rceol11anda inch ide-
izolare functionala stricta ~i sub supran:ghe- rea pas[\ri]or in cu~ti sau adaposturi. Aceste
rc sanitara wterinara deosebita. masuri de profi]axie ~i eOl11batere.ea ~i con-
in sectaml gospodiiriilor popu)arici sc diriiJc ridjdrij carantinei sunt spccjficate ]JJ
recomanda sacrifiearea tutllror pasarilor din Legea 60 1974.

Bibliografie
1.. Alvis. ivI.C.L. (1984). OiE. a 52-a Sesi- 16. Dorobantu, R (1985), Rev. de cre§terea anlm.,
une generaiil Paris 21-25 mai 1984 6,48
2. Andrei, M.,Moldovan, P.. Truca. N. (1961), 17. Dorobantu, R (1983), Rev. de cre:;terea anirn.
Probl. zoot. :;i vet .. 3. 62 8.41
3. Beer, J. (1980), Infektionskrankheiten der 18. Dorobantu. R, Andreescu Ileana, Togoe, I.,
Haustiere, Veb Gustav Fischer Verlag Faur. Gh .. Ile9. P .. Turcu. M .. Ivanescu, I.
Jene (1985). Rev. de cre§terea anlm., 4, 31
4. Bercea, I. (1978), Bolrle Infectloase ale 19. Dorobantu. R., Otilia Cotofan, Mihaela Tranec/,
animalelor, vall. bacterioze. Lito FMV Bu- Praisler. P, Cristea, I., Vesa, S .. Laura Bondrea
cure9ti (1988). Zoot. §i Med. Vet., 5, 34
5. Bercea, I., Mardar!, Ai., rv10ga i.lanzat, R.. 20. Gogoa~a, V. (1961). Lucr. §t. ale IP/A.. XI, 243
Pop, M., POPOV;C!U,A. (1981). Boli in- 21. Gogoa~a, V. (1971), Studlu privlnd pasteurele/e
fectloase ale animaleior. Ed. Did. 9 Ped §i pasteureloza avlara., Teza de doctoral., IANB
Bucure9ti Bucure~ti
6. B,lood, D.C., Radostits. Arundel, J.H .. Gay, 22. Holt, J.G., Krieg. NR, Sneath, P.HA, Staley,
C.C. (1989), Veterlnar; Medicine. 7-ed, J.T., Williams. S.T. (1994), Bergey's Manual of
Bailliere Tindall Determinative bacteriology, IX-th ed, Williams &
7. Brogden, KA, Packer. RA (1979), Wilkins
Am.J. Vet Res., 40, 1332 23. lordache. Alexandnna, Ungureanu. C.
8. Bugeae, T. (1956), Prob! de eplzoot -?i (1973/1974). Luc/: lC. V.B Pasteur, XI-XII, 131
microbial., 5, 5 24. lordache. A.. Ungureanu, C, Fierlinger, U.,
9 Calnek, B.W. (1997), Diseases of Poultry Carausu. F.. Paduraru, V., Schimmel, D., Kiel-
1Q-ed, Iowa State University Press, Ames, stein, P. (1981), Archiva Veterlnaria, 15, 57
Iowa. USA 25. Jubb, K. V. F, Kennedy, P. C., Palmer, N. (1993),
10. Carter, GR, Chengappa, fvUv1. (1993). Pathology of Domestic Ammals 4-ed, II, Aca-
Microbial Diseases, Iowa State University demiC Press, Inc.
Press/Ames 26. Mihaiescu. 0., Mircescu, Gh., Popescu, C.,
11. Carter, G.R (1955), Am.J.Vet. Res, 16, Vasilescu. D. (1968), Rev. de Zoot §I Med. Vet ..
481 4, 39
12. Cernea, I., Butura, I., Ciouca, 1. (1957), 27. Moga Manzat, R (1974), Observa!ii personale
Lucr. :;t. ale IF/A, VII, 107 nepubiicate
13. Cernea, I., Butura, I., Ciouca, 1. (1956), 28. Moga Manzat, R, Catana, N., Panaitescu, S.,
Anuarui IP/A, VI, 105 Anderca, I., Tigu, I. (1986), Lucqt.de zootehnle
14. Clarkson, M.J .. Faull, \IV.B. (1990), A §i med.vet., XXI, 147
Handbook for the Sheep Clinicia/, 91 29. Perianu, 1., Mardari, AI., Ursache, P., Olarlan
15. Dorobantu, R, Andreescu Ileana (1984). Elena, Rominger Maria (1983). Rev. de
Rev. de cre§terea amm. 8. 47 cre§terea anim, 6, 37
Boli pi"Odlise de gerlllcni dill Pasteurellai'i jfallllheilllia 139

30. Pompillu, A, Gaiu§ca, E. 952), Probl. 44. Stamatin, N, Margineanu, V., Kinda. V. (1955),
zoot. §i vet., 2. 39 Probl. zoot. §i vet .. 1, 81
31. Popovic!, I, Gogoa§a, V. (1958). Anuarul 45. Stamatin, N., Stoenescu, V., Taga, V. (1950),
IPI.A.. 5. 145 Anuarul I.P.l.A.. 2, 3
32. Popovici, I, Gogoa§a, V. (1953), Anuarui 46. Stanescu, V. (1984), Bolile iepurelui de casEl §i
IPI.A., 4,172 combatema lor, Ed. Ceres Bucure§ti
33. Quinn. P.J .. Carter. ME. Markey. B.K .. 47 $tiube, P., Patra§cu, I.V., Faur, Gh. (1983). Rev.
Carter, G.R. (1994), Clinical Veterlnar'j de cre§terea anim., 11, 6
Microbiology, Wolfe Pubiishing. Printed in 48. Stoenescu, V., Ungureanu, C, Dabija, Gh ...
Spain by Grafos, SA ,Arte Sobre Pape! Marinescu, 1. (1964), Lucr. I.C. VB Pasteur. III,
34. Rimier, RB .. (1994). Vet. Rec. 134 191 1.185
35. Rimier. R.B .. G!isson, J.R. (19971 Dis- 49 Tacu, D. (197111972), Lucr. I.C. VB Pasteur. IX.
eases of Poultry, X-th ed., Edited by BVJ. 77
Cainek, iOv\/8 State University Press. 43-
157
i 50. Tacu, 0., Grigoriu, N., Constantinescu, C.,
Caiara§u. Eugenia, Prel!pceanu, Gh.
36. Schlmme!, 0 .. Feringer, U . Jordache. P, .. 971.1972), Lucr. I.C. VB. Pasteur, IX, 57
Putsche .. , Ungureanu. C. 981 '), Archiva 5~i Tmoney, J.F., Gillespie, J.H., Scott, F.W., Bar-
Veterinaria. 15, 65 iough. JE (1988), Hagan and Bruner's Microbi-
37. Schimmel, 0 .. Putsche, C. Ungureanu, C ology and Infectious Diseases of Domestic Ani-
(1985), Archiva Veterinarla. 17 65 mals. Eghth Edition Cornell University Press
38. Stamatn, N. (1951) Problerne agricole §i 52. Ungureanu. C. (1950), Anuarul IPI.A., 2, 64
zootehnice. 85 53. Ungureanu, C. (1950), Anuarul I.P. I.A., 2, 85
39. Stamatn. N. (1953). Probl. zoot. §i vet. 8. 54. Unc:ureanu. C., Gogoa§a, V. (1951-1952), Anu-
75 IPIA. 3. 116
40. Stamatn. N. (1953), Probl zoot. §i vet. 55. Ungureanu, C., Stoenescu, V, Toncea, I., Geor-
68 gescu. V. (1964), Probl. zoot. §i vet., 5, 72
41 Stamatin. N. (1957). Analele romano- ~" Ungureanu, C., Schimmel, D. (1985), Archiva
sovletice zoot. :;i med. vet .. 29, 1 79 Veterlnaria. 17, 71
42. Stamatin. N., Geol'gescu, V .. Ivtha:ioJ- 57. Verde:;;. '\!. (1957), Probl. vet., 5, 43
Taga L., Papadopol, M., Unguream:. C 58. m (1998), The Merck Veterinary Manual, 8-ed,
(1950), Anuarul I.P. I.A., 2, 116 rvlerck & Co., Inc., Whitehouse Station, N.J.
43. Stamatin, N., Gogoa§a, V. (1953). Anuarul 59. m (1999), HAP Meeting, Mabula, South Africa
IPI.A., 4. 179
Cap. 7 Infectia produsa de
Francisella tularensis

Radu Moga lvfdnzat

Genul Franclsella lilce pane din grupo a -I-a a Delerminatoruilli Berge1·. care Incilide bauerille GJ'CIm
negafil'e. aerobe. elf formcl de hocili sau coci. de dimcnsfunf foorre miLi. Se cu/tirc1 nUll/of pc medii speciale. ell
adaos de cis/intI sou pc organfsl/lIl! animo/c/or de laho!'a{or. fJ?fec!OfC experimental.
Din genlll Franeisella jCle pmN spcclile lIl/ercnsls §i nm'leida. dimre care prima pre~lmiJ ImponomiJ deo-
schiro. filne! jJCllOgcnc1pentru om §i Ull }7Ull1clr !lIarc de speci! de anima/e. mat ales ro~Qtoare. "~l!f()st iden![fica/e [rei
sllbspec/I (blOlipur/) ale speclel IIllarensls. direr/Ie hiocl1lmlc ./1 co palogel1/lole: tularensls, palaearctlca ./1
medlaaslatlcll

7.1. TULAREMIA

Tularemia este a boala infecto- In tara noastra tularemia nu a fost inca sem-
conatgioasa. comLlna omului ~i mai multor nalata. dedit la om. in nordul Moldovei. de
specii de animale. majoritatea rozatoare, catre Cornelson In 1948 ~i III Transilvania.
produsa de Francisella tularensis, CLlevolu- de catre Condrea. In 1955.
tie acuta septicemica sau cronica localizata, Dill punct de vedere economic. pierde-
avand ca principale simptome febra. adeno- rile produse de tularemie tin mai ales de
patia ~i tulburarile nervoase. iar ca leziuni economia vanatu]ui. In anLlI 1974. Intr-o
int1amatia formatiunilor limfoide. focare singurs regiune din Franta, cu 0 suprafata de
necrotice ~i abcese In organele interne. 30.000 ha. au murit de tularemie aproxima-
tiv 10.000 de iepuri. Mai importanta este
Istoric Insa susceptibilitatea deosebita a omului fata
Tularemia a fost descrisa pcntrll prima data In de tularemie ~i severitatea evolutiei balii la
anul 191 I In comitatul Tulare din Caiitl1rnia de Mac om ceea ce a determinat Inscrierea tularemi-
Coy care. un an mai lilrziu, 1mprcunfl cu Chapin a
ei In rilildul zaonozelor majore. Omul se
jzolat agcntul etiologic al bolii de ia un rozator In anul
1914 a lost diagnosticata la om, tot in SUA. iar dupa poate Imbolnavi prin simpla manipularea a
1930 a fost scmnalatfl 1n mai mulle \ari din Europa ~i carcaselor sau organelor de animale moarte
Asia. Denumirea de tularemic a fost data bolii de
din cauza tularemiei, franciselele ftind capa-
Francis care. 1n 1919, a demonstrat identitatea etiologi-
bile sa traverseze pie lea intacta, tara solutii
cfl a unor cazuri de boala aparute la om ~i animale.
de continuitate. La om se manifesta prin
Raspandire ~iimportanta febra. cefalee. frisoane, mialgie. amalgie
In special dupa 1945 a fast semnalata (8).
tularemia intr-un numar mai mare de rari.
din Canada ~i Europa, pana In Rusia ~i Ja- Etiologie
Agentul etiologic al tularemiei este
ponia, fiind mai frecventa In tarile situate
Francisella tularensis, bacterie aeroba.
Intre cercul polar ~i 35° latitudine nordica.
Cu toate ca tularemia este prezenta In mai Gram negativa, de forma cocoida sau
multe dill tarile situate la vest de Romania. cocobacilara, CLl dimensiuni de 0,3-0)/0.2
prodllSQ de Francisella tll/arensis ]41

~lm. nesporulata ~i imobila. Se cultiva numai F. tlilarensis rezista pana la 3 luni in


pe medi i CLl sange sau vitelLls, CLladaLls de apa, 4 luni in cadavre ~i 40 zile in piei. in
cistina saLl cisteina ~i pe MCA a embrionilor larvele ~i nimfele capu~elor ram;'me viabil
de gaina. Mediu1 Francis, pentru izolarea 550 zile, in tantari pana 1a 50 zile, iar in cor-
franciselelor. contine geloza peptonata CLl pLlI lipitorilor ~i pasarilor pana la 40 zile.
I ~/o gILlCOZa. 0.1 % cistina sau cisteina ~i Este foarte sensibila la substante dezinfec-
10% sange defibrinat de iepure saLl de cal. tante ~i ]a unele antibiotice (streptomicina,
Coloniile apar dLlpa 48 ore. sunt 111ici, tetraciclina, cloramfenicol. gentamicina,
transparente sau u~or laptoase. frecvent con- doxycyclina, ciprofloxacin) dar este rezis-
fluente. [zolarea germenului reLl~e~te mai tenta la penicilina ~i polimixina (5, 7. 8)
bine daca initial triturate din materialltl pa- La infeqia experimental a, cei mai sen-
tologic sunt inoculate la cobai. care mol' in sibili sunt cobaii ~i ~oarecii, care fac 0 boala
6-8 zile ~i din organele lor de fac insaman- mortala in 48 ore daca sunt inoculati i.p.
tari pe mediile de cLlltLlra speciale (6). Este
oxidazo-negativa ~i catalazo-pozitiva, pro- Caractere epidemiologice
duce H=S, dar poseda slabe proprietati La tularemie sunt foarte receptive 1'0-
fermentati ve.
zatoarele (in special iepurii salbatici, popan-
Pe baza caracterelor biochimice. de pa- daii. ~obolanii, ~oarecii) ~i insectivorele, dar
togenitate ~i ecologice au fost identificate sunt afectate ~i ierbivorele, carnivorele ~i
trei subspecii (biotipuri): pasarile. mai ales cele salbatice ~i chiar
Fral7cisella tillar ens is subsp. tlliarensis unele specii de heteroterme, precum ~i omul.
(sin. subsp. nearctica, sin. biotip4) Dintre animalele domestice, cele mai recep-
Fral7cisella tularensis subsp. holarctica tive SLlnt rumegatoarele mici. Tineretul este
(sin. var. palaearctica. sin. biorip B) mai sensibil decat animalele adulte.
Fral7cisella tularensis subsp. Sursele primare de infeqie sunt repre-
mediaasiatica (sin. biovar mediaasiatica) zentate de animalele boinave saLl convales-
(10). cente, de cadavrele sau pieile acestora. in-
Subspecia tlllarel7sis se deosebe~te de trucat rezervorul natural de germeni il repre-
sLlbsp. holarctica prin aceea ca fermenteaza zinta in primu] rand diversele specii de ro-
glicerolul (I]). zatoare, insectivore ~i alte animale salbatice,
F. tlliarensis subsp. tularensis eSTe tularemia este considerata boala CLlfocalitate
agentul etiologic obi~nuit al tularemiei in naturala.
SUA ~i Canada. considerat cel mai virulent Prin intermediul artropodelor (mu~te,
biotip. in Europa a fost izolat pentru prima purici, paduchi, capu~e) infectia se poate
data abia in 1998. in Slovacia, de Gurycova raspandi intre animalele salbatice sau de la
(2). acestea la animalele domestice. In corpul
F. tlilarensis sLlbsp. palaearctica este capu~elor de exemplu. germenii pot sa ra-
obi~llllit izolat in Europa ~i Asia, dar nu lip- mana vii ~i virulenti pana la 710 zile.
se~te nici din America de Nord. pLltiindu-se transmite transstadial ~i
F. tlilarensis subsp. mediaasiatica a fost transovarian.
deocamdata izolata numai in Asia Centrala
Infectia se realizeaza lI1sa ~l prIn 1I1-
(2. 10). termediul surselor secundare.
F. tlliarensis are unele anti gene comune Dintre animalele domestice sllnt mai re-
cu germenii din genul Bl'1Icella. care pot sta ceptive ovinele. bovine1e ~i porcinele, ur-
la baza Llnor reaqii incruci~ate, fals pozitive. mate de cabaline. carnasiere ~ipasari. La om
142 Uo/i infecrious!' ale onimo/e/of" • h!/creno~e

tularemia se int{llne~te mai ales la persoanele zinta sIabire pronuntata, limforeticulita,


care vin in contact cu animalele bolnave, cu uneori cu abcedarea limfonoduriloL uneori
produsele sau cadavrele acestora. jmbolna- cu tlliburari digestive sau respiratorii. urmate
virile la om ~i animalele domestice coincid de moarte in 15-60 zile.
adesea cu anii de inmul\ire e:\cesi\a a roza- La mine ~i caprine, care sunt cele mai
toarelor salbatice, aparand de regula in se- receptive dintre animalele domestice, boala
zonul friguros imediat urmator. debuteaza cu febra (41-42 °C), hipertrofia
La animalele domestice tularemia apare limfonodurilor explorabile, uneori anemie ~i
sub forma de cazuri sporadice sau mici en- diarec. urmate de slabire, Frecyent se con-
zootii clar la rozatoarele de cc1mp evolueaza stata manifestari neryoase, care incep prill
enzootico-ep izootic. nesiguranta in mers ;;i se termina prin
parapareze ;;i paraplegii. Evolutia este de
obicei subacLlta, cu 0 dllrat[l de 10-15 zi Ie,
Patogeneza
terminarea bolii fiind mom"tea sau vindeca-
l'vlultiplicarea germenilor incepe de la
poartil de intrare, unde produc 0 leziune rea, dar se intalnesc ~i forme cronice, eu
primara ~i de unde ajung, pe cale limfatica, evolu\ie de 1-2 luni sau forme acute.
in nodurile limfatice regionille. Cu ajutorul La taurine. cabaline ~i porcine apare
s istem u Iu i de im un itate nespecifica, orga- febra (-I1--I2"C), inapetenta ;;i tahipnee, care
nismul pOilte limita procesul infectios lil pot sa scape observatiei, dupa care animale1e
nivelul sistemului limfatic sau, in cazul ani- adulte de regula se vindeca, dar fa sugari
millelor mai sensibile, germenii ajung in evolutia este mOI1ala. La yaci se produc
uneori anJrturi.
sc1nge produc2l11d septicemie ~i generalizilreil
infectiei, La earnasierele dornestice apar tulbu-
La animalele la care procesul infectios a rari generale, cu tebra ~i simptome de pne-
ramas cantotat la nivelul sistemului limfatic umonie, gastroenterita. adenopatie ~i slabire
se instaleaza 0 imunitate solida ~i durabila pan a la cahexie.
tata de reinfectii exogene dar sunt posibile La nurcll ~i alte allimale de blana
carnivore, boala evolueaza subacllt cu sla-
recidive. Anticorpii specifici par il juca un
rol putin insemnat in imunitate (1). Conse- bire progresiva.
cutiy infectiei tularemice se instaleaza ~i 0
stare de hipersensibilitate de tip intarziat Tabloul morfopatologic
Ovineie Illoarte de tularemic prezinta
Tabioui clinic hemoragii ~i necroze i'n tesutul conjunctiv
subcutanat. hipertrofia ~i intlamatia
Perioada de incubatie variaza lntre 1-12
zile. hemoragic2t a limfonodurilor, pneumonie
fibrinoasa ~i hipertrofia ficatului ~i splinei.
La toate speciile, la poarta de intrare se
La rozatoare ~i celelalte specii de ani-
pot gasi ulceratii sau procese puntlent-
necrotice, male mai sensibile la tularemie se pot gasi:
La rozatoarele salbatice, care sunt cele splenomegalie, focare inflamatorii de cuioa-
re galbuie in ficat ~i hipertrotla generalizata
mai sensibile, eyolutia este severa, frecyent
a limfonodurilor In formele acute ;;i slabire
ilClIta. De obicei sunt gasite moarte in nllmar
pronuntata, tumefaqia. necroza sau
anormal de mare sau sunt yazute pe camp
abeedarea limfonoduriloL cu noduli. focare
apatice, adinamice, u~or de capturat. Acestea
necrotice ~i abcese In organele interne. in
prezinta febr[L tahipnee, anorexie ~i mol' in
formele subacute ~i cronice.
4-13 ziie in forme Ie septicem ice, sau pre-
fnfecpo produsci de Fral1cisel!ll tU!IlJ'el1sis 143

La examenul microscopic 211 leziunilor de laborator (~oarece sau cobai). ~i cu mate-


caracteristice se constata zone de necroza de rial patologic prelevat dupa mOaJ1e de 121
cazeificare. inconjurate de limfocite ~i cate- acesta sa se faca insamantarea pe mediul de
va neutrofile ~i macrofage. La nivelul vase- cultura.
lor mici se pot constata Tromboze. La animaleie in viata. cu forme cronice
de boaia, ca ~i pentru controlul unor efecti-
Diagnostic ve, in special 121 iepuri. se practica reactia de
Datele epidemiologice. clinice ~i aglutinare rapida pe lama, cu antigen cO]01'at
morfopatologice au numai valoare orientati- cu cristal violet sau reactia de aglutinare
va pentru diagnostic. Pentru diagnosticul lenta in tuburi. Titrul minim pozitiv este
diferential se au in vedere tuberculoza. I :25 de~i, pan a 121 1:80 se pot produce ~i
pseudotuberculoza. bruceloza ~i limfadenita reactii pozitive false, datorate infcctiilor cu
cazeoasa a oi lor. bruce Ie sau altoI' cauze.
In ultima vrcme a fost testata. cu bune
Practic. suspiciunea de tularem ie apare
de regula atunci c2md \anatorii sau silvicul- rezu]tate. ELISA ~i peR pentru controlul
torii semnaleaza 0 mortalitate anormal de serologic, ]21 om ~i animale (3).
mare 121 iepuri. iar 121 autopsia acestora se Pentru identificarea anti genu Iu i
gase~te splenomegalie ~i leziuni tularemic molecular in tesuturi exista testul
necroticopuru]ente in ficat ~i limfonoduri. de seroprecipitare in tuburi capilare.
Confirmarea diagnosticului se face in Testul alergic se folose~te, ca ~i exame-
laborator. prin examen bacteriologic ~i bio- nele serologice, mai mult pentru diagnosti-
logic. cui bolii 121 om, dar da rezultate bune ~i 121
Examenul de labarator 211 cadavrelor animale'. in cazul infeqiilor mai vcchi. Se
suspecte de tularemie urmare~te evidentierea re'comanda mai ales dadi se urmare~te con-
germenului. Executarea de frotiuri din spli- trolul unui efectiv considerat sanatos, pentru
na. ficat. alte organe cu leziuni. co lorate rele\area prezentei infeqiei tularcmice
Gram sau !\lay-GrLll1wald-Giemsa are mica asimptomatice. In acest scop se folose~te
valoare diagnostica in tularemie. (fiind greu tularina, care este un autolizat de F.
de observat germenii. din cauza dimensiu- luiarcnsis, inoculata i.d. in doza de 0.1 ml.
nilar foarte mici) dar poate servi 121 identitl- In cazurile pozitive, in rastimp de 48 ore
carta agenti10r etiologici ai altor boli. fata de apare 121 locul inocularii 0 papula evidenta.
care trebuie facut diagnostic diferential. De insotita de edem ~i eritem periferic (11).
mult mai mare valoare diagnostica este Pentru supravegherea faunei salbatice.
examinarea frotiurilar prin imuno- privind existenta tularemie!. a fost recoman-
tluorescenta. in special dind materialele dat ~i un test care consta din recoltarea de
patologice din care se executa frotiurile nu capu~e, triturarea lor In grupe de cate 10
sunt prea proaspete. In vederea examinarii capu~e ~i inocularea acestora i.p. ]21 ~oricei
prin IF fi'otiurile pot fi conservate prin fixare de 4 saptamani SPF (4).
in formol. Manipularea animalelor bolnave. a ma-
Izolarea agentului etiologic se face pe terialelor patologice provenite de ]21 acestca.
medii speciale. care contin glucoza, sange ~i a animalelor infectate experimental ~i a cul-
cistina sau cisteina (vezi etiologia) dar re- turilor, trebuie sa se faca luandu-se toate
zultatele sunt inconstante. daca insamanta- masurile de precautie. avandu-se in vedere
rile se fac direct din materialul patologic. Se u~urinta cu care aceasta boa]a se transmite 121
om.
prefera inocularea in prealabil a unui animal
144 Bali illfec(ioase ale allimalelor • bacterio::e

Tratament Daca boala a fost diagnosticata la roza-


Tularemia se trateaza la om. 1n care to are sau alte animale salbatice se organi-
scop exista 0 gama larga de antibiotice acti- zeaza yanatori Onaintea sezonului normal de
ve. dar 1n general nu se practica tratamentu] vanatoare) pentru vanarea ~i distrugerea
tularemiei la animale, 1ntai pentru ca efica- animalelor bolnave ~i a rozatoarelor din te-
citatea tratamentului este scazuta. mai ales ritoriul contaminat. lepurii vanati 1n sezonul
1n ceea ce prive~te sterilizarea microbioJogi- de vanatoare pe astfel de terenuri nu se dau
ca, datorita parazitismului intracelular ~i in consum Tara examen sanitar veterinar,
apoi pentru ca mentinerea in viata ~i mani- data fiind receptivitatea ridicata a omului
pularea animalelor bolnave de tularemie fat a de aceasta infectie. Se iau masuri deo-
implica mari riscuri. Totu~i. in America se sebite pentru prevenirea aparitiei tularemiei
practica tratamentul la unele specii, cum la muncitorii din abatoare, 1ngrijitori, taba-
sunt oyinele ~i cainii (9). cu unele din anti- cari. padurari etc. Daca boala a aparut 1ntr-
bioticele mentionate la etiologie. un efectiy de animale domestice. se identitl-
ca animalele bolnaye clinic ~i se executa
Profilaxie ~i combatere examene seroJogice ~i alergice pentru identi-
Depistarea unui numar sporit de cadavre ficarea animalelor cohabitante cu infectii
de rozatoare salbatice inn'-un anum it terito- asimptomatice. care yor fi izolate 1mpreuna
riu obliga la elucidarea cauzelor mortii, cu cele bolnave clinic. In funqie de valoarea
101', se poate recurge fie la tratarea On foarte
printre care examenul de laborator 1n direc-
tia tularemiei este obligatoriu. Toate cada- rare cazuri). tIe la lichidarea acestora. Con-
vrele depistate pe pa~uni sau fanete trebuie comitent se fac deratizari. dezinfeqii ~i de-
1ngropate adanc sau distruse prin ardere. Tot parazitari.
ca 0 masura de protllaxie, se eyita contactul Data fiind importanta tularemiei ca zo-
dintre animalele domestice ~i animalele sal- onoza. se VOl' face instructaje de protectia
batice sau orice alte animale cu situatie sa- muncii cu personalul muncitor expus con-
nitara necunoscuta. In acest scop. este bine taminarli ~i se YOI' lua masurile necesare
daca pe timpul unei epizootii. animalele pentru prevenirea transmiterii bolii la om.
Exista yaccinuri etlcace. constituite din tul-
domestice se tin 1nchise.
Tularemia este 0 boala declarabila ofi- pini modificate. apatogene, dar utilizarea lor
cial, supusa masurilor de carantina. inclusa este justificata numai pentru oameni.
1n lista B a OlE.

Bibliografie
1. Elkins, K.L., Bosio, C.M., Rhinehart-Jones, 6. Moga Manzat, R. (1971), Observatii perso-
TR (1999), Infectlmmn, 67. 11, 6002 nale nepublicate
2 Gurycova, D. (1998), Eur J Epidemio/' 14.8. 7. Russell. P. Eley, S.M, Fulop, M.J., Bell.
797 D.L. Titball. R.w. (1998), J Antimtcrab
3 Higgins, JA, Hubalek. Z., Halouzka. J .. Chemother, 41, 4, 461
Elkins, K.L., Sjostedt. A, Shipley. M .. 8. Senol. M, Ozcan, A., Karincaoglu, Y, Aydin.
Ibrahim, M.S. (2000), Am J Trap Med Hyg, A, Ozerol. I.H (1999), Cutis, 63. 1,49
62,2,310 9. Toma, B, Prave, M., Ganiere, JP., Chantal,
4 Hubalek. Z., Sixl, w., Halouzka, J. (1998) J. (1994), Maladies animales reputees
Wien Klin Wochenschr, 110, 24, 909 cantagieuses, 121
5. lkaheimo, I., Syrjala, H., Karhukorpi. J, 10. *** Int. J Syst. Bacterial. (1983), 33, 872
Schildt, R, Kosela, M. (2000), J Antimicrab 11 *** (1992), Manual of Standards for Diagnos-
Chemother, 46. 2. 287 tic Tests and Vaccines, 2nded.
Cap. 8 Boli produse de
germeni din genul
Bordetella

Viorel Herman

Genul Bordetella clIpnnde 7 .specii lB. al'iU111,B. bronclziseptica, B. Izinzii, B. llOl111esii,B. parapertl/ssis,
B. pertussis, B. trelllatl/111) dil1!l'e care nlllnClldOlla specii lB. al'il/nt ~i B. brollclziseptica) prezinta imporlanfa pen-
1m medicina lElennarci. fiind Implicale in eliologia nnilei alro/ice infectioase la porcine ~i a fusei de canisa lB.
brollclzisepticw precllm "~Iin eliologia bordelellO~ei C1!rcilor (fl. al'il/III). Bordetella Izillzii de~i afost izolala atdl de
la om Idin spllla lInlii mdi1'id. mteclal clI1'ims HIJi cdl j'i de la pasari Ide pe celile respiratorii de la curci ~i plli de
gaina) pare lipsila de palogenilale (fO. 18. :'1. :'5). Celelalle.f speeii. opar{lnaloare genu1ui, oufost izolale numai
de la om (iO. :'5)
Genlll Bordetella Cllprll1de speeil Gram negari1'e. nesporulare. capsulate. strict aerobe, calalazo pozili1'e ~'I
oxidcco po~lIi1'e.\Jajorilalea 11IIpiniior Sllnl cocobaciiare. de 0.:'-050.5-1.5 ,LIlli"~IIzemolitice. Nu au proprietelfi
~aharo!i{ice, dar produc energie prin oxidarea a!llinoaci~i!or (15).

8.1. RINITA ATROFIC~ INFEC'flOASA


(Rhinitis atrophicans infectiosa szrzrln. Infectiozrs atrophic rhinitis,
ScJ717iiffelkrankhe it)
Rinita atrofica infectioasa (RAT) este 0 rinita atrofidi infectioasa
boala transmisibila, specifica porcine lor, cu neprogresiva sau regresiva produsa de
etiologie polifactoriala, care include partici- tulpini toxigene de Bordetella
parea bacteriilor B. bronchiseptiea ~i brol1ehiseptica;
Pasteurella mllitoeida, ca ~j factori etiolo- rinita atrofica infectioasa progre-
gici determinanti. Este caracterizata prin SIva produsa de tulpini toxigene de
rinita catarala la sugari ~i atrofia cornetilor Pasteurella multocida singure sau In asocie-
nazali. septumului ~i lame lor etmoidale la re eu Bordetella brol1ehiseptiea (6, 18,33).
tineret ~i adulti. traduse clinic prin devierea In vorbirea eurenta se utilizeaza numai
ratului (8, 20. 22. 35). denumirea generica de R.A.L de~i, Intre cele
doua forme exista destul de serioase deose-
Istoric, raspandire, importantii biri, atilt in eeea ee prive~te etiopatogenia dit
R.A.1. a fost descrisa pentru prima data In Germa- ~i In eeea ee prive~te metodele ~i strategiile
nia, de Franque In 1830. dar lara a i se cunoa~te etio-
de prevenire ~i eombatere, precum ~i pierde-
logia. Natura infecrioasa a bolii a fost dovedita de
.Jones In 1947, prin transmllere experimentala eu male-
rile eauzate sau costurile antrenate pentru
rial patologie brut. la pureei In \'arsta de eateva zile eombatere (26,33,37).
(18). Tmportanta economica a bolii (R.A.L) a
Sub denumirea de R.A.I. se grupeaza de ereseut considerabil odata cu trecerea pe
fapt doua entitati, cunoscute In literatura ea seara larga la cre~terea intensiva a porcine-
fiind: lor, In efective mari, In care transmiterea ~i
evo]utia infeqiei gasese conditii mai favora-
146 80(( (n(eC((o({se ({(e ({fl{/71C1(e(or • oacreno::e

bile dedit in sistemul traditional de cre~tere. Ml'coplasma hyorhinis. Haemophilus


Astazi. R.A. I. este raspandita in toata lumea parasuis. Fusobacterium necropho7'lIm,
~i. cu toate ca nu este mortala. produce pier- streptococi etc., care intensifica :;;i complica
deri considerabile. prin intarzierea in dez- evolutia 1eziunilor. A fost emisa :;;i ipoteza
voltare ~i cre~terea consumului de furaje interventiei primare in etiologia bolii a unui
pentru fiecare kg spor. AstfeL In SUA. se citomegalovirus (.:25, 35).
apreciaza ca 14.4 % din totalul porcilor Bordetel/a brOlzclzisepticll a fost descrisa
ajun~i ]a varsta de sacrificare prezinta pentru prima data de Ferry in 191.:2, care a
simptome sau leziuni de R.A.I. ~i ca boala izolat-o din caile respiratorii ale cainilor
este prezenta 1n aproximativ 34% din ferme. bolnavi de j igodie ~i i-a dat denumirea de
determinand 0 reducere a sporului In greu- Bacillus branchicanis. Mai tarziu a fost
tate cu 5% la fiecare porc afectat (19). Dupa izolata ~i de la alte spec ii, primind diverse
Bercea ~i coL (J 9S1) aceasta reducere merge denumiri (1S). Denumirea de Bordetella
chiar pana la .:25% (1). Prezenta bolii in branchiseptica a fost data de Moreno-Lopez
efectivele de porci din tarile din Vestul Eu- 195.:2 (10. 1S). Este 0 bacterie cocobacilara
ropei este de I 0-50~iO (S). de dimensiuni mlCl (1-1 ,5/0 A ~lm),
In mod obi~nuit B. branchiseptica nu nesporulata. de obicei necapsulata. mobila.
este patogena pentru om. dar poate sa pro- colorabila Gram negativ. frecvent
dud infectii grave respiratori!. sau chiar hemolitica. "Ju fermenteaza zaharurile. nu
septicemice, la persoanele bolnave de SIDA. produce indol :;;i nici H2S. dar hidrolizeaza
La centrul National pentru controlul HIV din ureea. Se cu1tiva pe medii uzuale in aerobio-
Atlanta. SUA. au fost diagnosticate 9 ase- za. dar pentru izolare se prefera mediul Mac
menea cazuri, Tara a se fi putut identifica Conkey glucozat 1~o cu adaos de penicilina,
sursa de infeqie.
cazul a 3 persoane:
pisica intr-un caz (7).
decat cu probabilitate,
caini in doua cazuri ~i
in pe care da colonii ro~ii (S, 10, 14. .:?3, .:25,
37). Are proprietati hemaglutinante
suspensia de eritrocite de oaie 5% (IS).
fata de I
Tulpinile virulente au fimbrii ~i produc
Etiologie enzime e~tracelu1are ~i adenilat ciclaza.
Etio logia R.A.l. a fost foaJ1e controver- Factorii de patogenitate sunt reprezentati de
sata 1n ultimele decenii ~i continua sa fie adezine ~i toxine. Fimbriile favorizeaza ade-
incomplet elucidata ~i 1n prezent. de~i a fost renta. iar adenilat ciclaza are activitate
dovedit indubitabil ca este vorba de 0 bacte- antifagocitara. protejand bacteria de distru-
rioza, deoarece a putut ti transmisa cu mate- gerea intracelulara ~i cauzeaza imobilizarea
rial patologic brut, dar nu ~i cu material pa- cililor respiratori. B. bronchiseptica produce
toIogic aseptizat cu antibiotice (4, 1S, 19, o dermonecrotoxina, care are ongrne
3.:2,37). citoplasmatica ~i care se elibereaza Pl'in dis-
In ultimul timp se acrediteaza ideea ca trugerea bacteriei, fiind eel mai important
rolul determinant in etiologia bolii revine factor de patogenitate a] bacteriei (17. IS.
aqiunii conjugate dintre unele tulpini .:27). Toxina dermonecrotica este considerata
toxigene de Burdetella brunchiseptica :;;i a fi responsabila de favorizarea coionizarii
unele tulpini toxigene de Pasteurella corneti1or nazali cu tu1pini de P. mliitocida
multocida (6. 14, 1S, 27, 34). Pe fondul mo- sau chiar de atrofia cornetllor nazali. Ea
dificarilor create de ace~ti germeni se gre- poate juca un 1'01 impOliant ~i in producerea
feaza ulterior. ca germeni de infeqie secun- un or infeqii respiratorii (10,.:?l).
dara. Pseudomonas aerllginosa.
Boli produse de genneni din genu! Bordetefla 147

Oermonecrotoxina produsa de B. dificultatii de eolonizare a cavitatii nazale a


branehiseptiea are at at 1'01direct In produce- P. IIIl1ltoeida. In absenta B. branehiseptica,
rea R.A.1.. cat ;;i 1'01 indirect. prin favoriza- unii speciali;;ti considera ea agentu! etiologic
rea colonizarii mucoasei nazale cu P. primar al R.A.I. este totu;;i B. branehiseptica
mliitoeida (18). (15,17,36).
in afara de porcine. B. branehiseptiea se In afara bacteriilor. descrise In etiologia
mai izoleaza frecvent de pe mucoasa respi- bolii, continua sa mai fie incriminati 0 serie
ratorie a cainilor ;;i mai rar a rozaroarelor sau de factori: genetici, nutritionali. de cazare ;;i
a altor specii. unde traie;;te ca epifit sau par- mediu. mai mult sau mai putin impol1anti,
ticipa la etiologia unor afeqiuni respirarorii dar a carol' influenta este greu de evaluat (4,
(10.1-1. 25). 35.37).
Este putin rezistenta in mediul ambiant ;;i
fata de substantele dezinfectante. Este sensi- Caractere epidemiologice
bila la gentamicina. neomicina. tetraciclina. R.A.I. este specifica porcinelor. Infectia
oxitetraciclina. polimixina. tilmicosina ;;i mucoasei nazale se poate realiza la diverse
derivati quinolonici. dar este rezistenta la varste. Infectia este urmata, la purceii l11ai
penicilina. bacitracina ;;i strepromicina (5. mari sau la adulti, nUl11ai de inflal11atia mu-
1:).21 ). coasei nazale sau de 0 stare de portaj, tara
Pasteurella lJ/ultocida. germen Gram nici 0 manifestare clinica. Oaca Insa infeqia
negativ. cocoid. a fost incrirninata mai tarziu mucoasei nazale se instaleaza In primele zile
In etio logia R.A.1.. respecti\ dupa ce s-a (saptal11ani) de viata, procesuI patologic se
observat ca tulpini izolate de la porci cu e:\tinde ;;i in profunzime, producand defor-
R.A. I. au intotdeauna capacitatea de a pro- mari ale structurilor osoase din cavitatile
duce toxine. Tulpinile din grupele serologice nazale. avand drept consecinta exprimarea
A ;;i O. izolate de la suine, sunt producaroare clinica progresiva a bolii, dupa varsta de 2-3
de dermonecrotoxine (13,14.15.3 '\u- luni (I. 8).
mal tulpinile de P. mliitoeida producatoare ]nfeqia experimentala cu Bordetella
de roxine sunt capabile sa produca rinita branchiseptiea, la purcei, poate sa produca
atrofica in loturile experimentale. La purcei atrofia corneti]or nazali. dar aceasta nu se
gnotobiotici care au fost infectati numai Cll agraveaza In timp. Sensibilitatea depinde
B. branehiseptiea. atrofia ce s-a dezvo]tat a mult de varsta. Modificari mai importante se
fost moderata, ;;i aceste modificari s-au re- produc numai daca infeqia a avut loc In
generat pana la atingerea grcutatii de taiere. prime Ie saptamani de viata. Leziunile pot fi
Purceii gnotobiotici care au fost infectati cu reversibile dependent de varsta. Oaca infec-
B. bronehiseptiea ;;i P. IIIl1ltoeida produca- tia s-a produs la varsta de 4 saptamani, lezi-
toare de dermonecrotoxine au prezentat mo- unile se regenereaza dupa 6-8 saptamani:
dificari severe ale oaselor capului. Rolul P. daca infectia s-a produs in a treia zi de viata,
mliitoeida a fost subliniat atunci cand rinita leziunile regenereaza nUl11ai dupa 5 luni
atrofica a fost reprodusa cu extracte celulare (18).
ce conrineall toxlna bacteriana a P. Sursele de infectie sunt reprezentate de
mliitoeida. ~'\ll s-a reu;;it reproduce rea bolii porcii cu simptol11e de R.A.1.. cei cu Ieziuni
numai Cll P. IIIl1/toeida deoarece aceasta dar tara devierea evidenta a ratului, ca ;;i de
singura nu este capabila sa eolonizeze mu·· cei tara simptome ;;i tara leziuni. dar purta-
coasa cai lor nazale ;;i deei sa determine mo- tori. Se pare ca. intr-un efectiv infectat. 80-
difieari de t'inita atrofica (8. 18). Din cauza 90~-o din purceii de 2-4 luni sunt purtatori de
148 Boli in(ectioase ale onimalelor • bac[erio~e

B. bronchiseptica, in timp ce animalele in poate avea loc daca este prezenta doar I'.
varsta de peste 10-11 luni sunt pU11atoare l71u/tocida (8).
numai in proponie de aproximativ 10%. P. 171111tocidanu poate adera la mucoasa
Germenii sunt eliminati prin secretii1e na- nazala integra. Pe mucoasa naza!a Iezionata
zale, mai ales j"ntimpul tusei sau stranutului, dermonecrotoxina P. 1Il1l1tocida produce
ajungand astfel pe mucoasa respiratorie a osteoliza, urmata de proliferarea
animalelor sanatoase. care ii inhaleaza odata fibroblastelor ~i osteoblastelor. In urma pro-
cu aerosolii in care sunt continuti (26, 37). ceselor regresive se poate produce disparitia
Boala are caracter enzootic. cu difuzibi- totala a cornetilor nazali. iar oasele nazale
litate lenta in focar ~i cu morbiditate varia- sunt gray deviate (8. 26).
bila, evolutia acesteia depinzand mult de Prin examen clinic, in urma unor cerce-
conditiile de cre~tere ~i alimentatie asigura- tari comparative, pe purcei SPF, privind
te. Este introdusa de obicei in unitate prin activitatea toxica a celor doua
intermediul reproducatorilor purtatori dermonecrotoxine. s-a evidentiat faptul ca,
asimptomaticL dar unele observatii au aratat inoculate in aceea~i cantitate.
ca R.A.I. a aparut ~i in unitati speciaJizate in dermonecrotoxina B. bronchiseptica se do-
cre~terea de porcine SPF. ceea ce implica ~i vede~te a fi mult mai toxica decat cea a P.
posibil itatea transmiterii prin surse secunda- l71u/tocida. B. bronchiseptica prezinta 0 re-
re de infectie sau prin vectori (37). marcabila citotoxicitate fata de macrofagele
in focarele stationare, 0 parte din purcei alveolare ~i abilitatea de a se sustrage fago-
se imbolnavesc in primele zile de viata, de Ja citozei sau de a supravietui acesteia, ceea ce
scroatele mame purtatoare. De la ace~tia, are ca efect ~i cre~terea susceptibilitatii ani-
dupa instal area rinitei catarale. infeqia se malului fata de infeqia cu pasteurele ~i alti
transmite la restul purceilor din comparti- germeni op0l1uni~ti (3). Pe de alta parte, Ia
ment, dintre care. la majoritatea purceilor examenul parametrilor imunologici s-a con-
infeqia se limiteaza la inflamatia mucoasei statat insa ca toxoidul (anatoxina)
nazale ~i numai la unii purcei intlamatia dermonecrotoxinei P. l71u/tocida este mai
progreseaza spre structurile osoase ~i se sol- bun din punct de vedere antigenic, deoarece
deaza in final cu devierea ratului (22). la trei saptamani dupa cea de-a doua imuni-
zare, determina titruri mai mari de anticorpi
Patogeneza neutralizanti, atat serici cat ~i secretori (10-
De~i exista pareri impaqite privind me- cali) decat toxoidul B. bronchiseptica (6, 8).
canismul producerii R.A.L totu~i, marea
majoritate a autorilor sunt de acord ca, in Tabloul clinic
producerea bolii se succed doua evenimente Perioada de incubatie este de 1-2 sapta-
importante: in prima faza este colonizata mani.
mucoasa nazala cu tulpini de B. Primele simptome, care pot sa apara la
bronchiseptica, iar ulterior are loc coloniza- sugari deja in jurul varstei de 0 saptamana,
rea mucoasei nazale cu tulpini de P. sunt: stranutul, respiratia sforaitoare ~i
multocida (18, 26, 37). j etajuL datorate int1amatiei cataraJe a mu-
Semnele clinice ~i modificarile coasei nazale ~i a conductului lacrimal. Se-
morfopatologice sunt grave daca sunt pre- cretiile lacrimale umecteaza tegumentul, in
zenti ambii germeni. B. bronchiseptica pro- special la unghiul intern al ochiJor, retinand
duce 0 inflamatie grava. care duce la atrofia praful ~i imprimand regiuni un aspect mur-
cililor ~i epiteliului nazal, proces care nu dar. Aceste simptome se agraveaza ~i se
Boli produse de germeni din genu! Bordete!!a 149

extind repede la aproape toti purceii. dar tot pierderi economice importante, este data de
a~a de repede regreseaza, astfel ca dupa 2-3 infeqia cu tulpini toxigene de P. IIlli/toeida
saptamani majoritatea purceilor sunt vinde- singura sau In asociatie cu B. bronehiseptiea
cati (4, 37). (26,37).
La 0 parte din purcei infeqia progresea-
za, ceea ce se traduce initial prin cre~terea TabIouI morfopatoIogic
cantitatii ~i vascozitatii secretiilor nazale. ca Daca se sacrifica porci cu R.A.1. ~i se
~i a dificu]tatilor In respiratie. Uneori. efor- executa sectiuni seriate transversale pe linia
turile de degajare a cailor respiratorii ante- sagitala a ratului, dependent de stadiul de
rioare. prin stranut se soldeaza cu ruperea evolutie al infeqiei, se pot gasi urmatoarele
unoI' vase din cavitatea nazala ~i epistaxis. modificari:
Din cauza ca procesul patologic avanseaza cornetii nazali hiperplaziati atrofiati
spre structurile osoase care marginesc cavi- sau partiali lizati, cavitatea nazala avand
tati1e nazale (cornetii nazali. septumul nazal. aspectul de tub In locul celui normal, de
lamele etmoidale ~i sinusurile frontale). melc:
acestea nu se mai dezvolta Intr-un ritm co- • septumul nazal subtiat, scuriat ~i
respunzator varstei. respectiv corespunzator Incurbat:
dezvoltarii pielii ~i tesutului conjunctiv lamele etmoidale subtiate, atrofiate~
subcutanat. Ca urmare. daca modificarile oasele din cavitatea nazala poroase,
sunt simetrice. apare brevignatismul su- moi. acoperite cu tesut conjunctiv proliferat;
perior. ad ica ratul apare ..scurtaf· (bot de In cavitatile nazale ~i sinusurile
mops). Daca atrofia este mai accentuata In frontale, prezenta unei cantitati considera-
stanga sau dreapta liniei sagitale se produce bile de secretie mucopurulenta, care contine
devierea ratului spre partea respectiva, re- celule epiteliale descuamate, bacterii, ele-
zultand ,.ratul stramb". Pielea In regiunea mente figurate ~i, uneori, mase cazeoase
spre care se produce devierea apare cutata (19).
(In exces). Aceste manifestari devin mai Histologic predomina fenomenele de in-
evidente dupa varsta de 2-3 luni, fiind foarte filtratie a submucoasei cu neutrotile ~i lim-
pronuntate la vihsta de 4-5 luni (I, 19, 35, focite, hiperplazia glandelor tubulo-
37). alveolare, descuamatia epiteliala ~i Inlocui-
Animalele cu astfel de modificari pre- rea celulelor cilindrice cu celule cuboidale.
zinta respiratie sforaitoare, stranut ~i jetaj osteoclazia ~i proliferarea conjunctiva (4,
mucopurulent. uneori cu strii de sange sau 26,37).
chiar epistaxis. Intrucat arcadele dentare nu
se mai suprapun corect, prehensiunea ~i Diagnostic
masticatia se fac defectuos (4, 26, 37). Diagnosticul se poate pune clinic, cu si-
Numai In rare cazuri infeqia bacteriana guranta, cand apare devierea evidenta a ra-
se extinde spre pulmon sau spre sistemul tului, dar observatii1e morfopatologice au
nervos central. cand apar simptome de bron- demonstrat ca la un numar apreciabil de
hopneumonie sau de encefalita, care se pot cazuri exista modificari specifice R.A.I. In
termina prin exitus (26). cavitatile nazale. In cometii nazali ~i In ce-
Infeqia numai cu B. bronehiseptiea pro- lelalte structuri osoase. care nu se soldeaza
duce 0 forma u~oara de rinita atrofica, care cu devierea vizibila a ratului. Aceste cazuri
este reversibila. Forma grava de rinita pot fi identificate prin radiografie sau dupa
atrotica, care este progresiva ~i care produce sacrificare, prin seqionarea transversala a
150 Boli aie allililaieior • haClert()~e

n'itului la nivelul celui de-al doilea premolar instilarii intranazale sau injectare de sulfa-
(4,8,22.37). mide sau enrotloxacin la purceii sugari in
prime Ie 3-4 saptamani de viata. reduce inci-
Prognostic denta aparitiei forme lor c!inice (13.24.26).
Prognosticul vital este favorabil dar Au fost facute numeroase cercetari pen-
prognosticul economic este rezervat sau tt'U imunoprofilaxia R.A.l., tie cu ajutoru1
grav. un or vaccinuri inactivate, preparate din tul-
pini de B. bronchiscptica sall B.
Profilaxie ~i combatere bronchiscptica ~i 1'. iJIullOcida. administrate
Este necesar sa tie evitata infectarea la scroafe sau la purcei (11. 25, 37). tie cu
efectivelor indemne prin introducerea de ajutorul unor turpini atenuate de B.
reproducatori proveniri din unitari cu R.A.1.. brochiscptica administrate intranazal la pur-
Daca boala a aparut in efective mai mici. cei (23).
Tara vaJoare zootehnica deosebita. masura In ultima vreme s-a pus accentlll pe pro-
cea mai economica ar fi sacrificarea Intre- ducerea de vaccinuri care sa aiba in compo-
gului efectiv ~i repopu!area cu efectiv zirie pe langa tulpinile de Bordctclla ~i
indemn. dupa 0 prealabi 121 curarenie. dezin- Pasteurella ~i toxoidlll dermonecrotoxinei
feerie ~i repaus biologic. Daca acest lucru nu purificate a Pastel/rellei toxice. Acest tip de
este posibi! se poate recurge la eliminarea vaccin se pOcHe utiliza atat pentru imuniza-
din efectiv a tuturor animalelor cu manifes- rea scroafelor cat ~i a purceilor. La scroafe
tari clinice de R.A.J.. ca ~i a scroafeJor apa- se recomanda imunizarea cu 4. respectiv 2
rent sanatoase de la care provin purceii cu saptamani inainte de tatare. La purcei vacci-
R.A.I.. urmand ca aceste animale sa fie di- narea se face la varsta de 1 ~i 4 saptamani
rijate fie spre ariumite ingra~atorii fie spre (11. 14. 15. 18.20.34). hista de asemenea
abator. Pentru identificarea scroafelor pur- ~i vaccinuri rni:-.:te: antibacteriene (R.A.l.) ~i
tatoare se examineaza purceii Ia 0 luna dupa antivirale (virus PRRS). recomandate a ti
utilizate in efective in care evolueaza ambele
Intarcare. In acest scop purceii trebuie men-
tin uti pe aceasta perioada in bo:-.:e1e de Tatare boli (2).
(dupa eliminarea scroafei) sau in cu~ete se- S-a crezllt. pana nu demult. ca se poate
pal'ate, pana la examinare (4. 11. 35). ajunge la eliminarea completa a R.A.1. dintr-
La restul animalelor se vor asigura con- un efectiv prin obtinerea de animale SPF
ditii optime de Intretinere ~i furajare. cu res- (prin histerotomie) ~i cre~terea lor in ferme
izolate. in acest scop. in unele tari e:-.:istau
pectarea stricta a normelor tehnologice ~i
igienico-sanitare, deoarece se ~tie ca in uni- programe nationale de extindere a numarului
tatile In care sunt asigurate astfel de conditii. fermelor care cresc porcine SPF. Neajunsu-
rile constau. in afara de costul ridicat. In
R.A.1. chiar daca apare, se manifesta benign,
cu morbiditatea fOalie redusa. dificultatea mentinerii acestor ferme. libere
Administrarea de solutii de antibiotice de germeni patogeni (19).
(tetraciclina, gentamicina) parenteral ~i prin

8.2 BORDETELIOZA AVIARA


(Cori~a curci1or)

Bordetelioza aviara este 0 boa!a infecto- care afecteaza caile,.. respiratorii anterioare
contagioasa, produsa de Bordetella (/\·iIl1l1. ale curci lor. Primul caz de bordetelioza

-
Bali produse de germeni din genu! Bordetella 15 ]

aviara a fost semnalat in Canada-Quebec In specii pot sa-~i transmita boala Intre ele (10,
1975. ca fiind produsa de un germ en numit 37).
provizoriu atunci Alcaligenes faecalis sau Se transmite prin contact direct cu pasari
Borde/ella brol1chiseptica-like. bolnave, sau cu animale sanatoase dar pur-
Bacteria a fost. de asemenea. izolata in tatoare, precum ~i prin apa sau furaje conta-
Franta. Anglia. Germania. State Ie Unite. minate. Faptul ca boala nu apare la pasarile
Israel. Africa de Sud ~i in Australia. fiind tin ute in cu~ti (colivii) demonstreaza ca nu
considerata agentul etiologic al corizei cur- se transmite ~i prin intermediul aerosolilor.
cilor. Tvlorbiditatea este de 80-100% (26).

Etiologie Patogenez3
Borderella (f\'illlJ1 satisface postulatele lui Pentru colonizarea traheei cu germeni
Koch. fi ind singLiru I agent infeqios cu care este necesara aderarea bacteriei la cilii epi-
se poate reproduce boala experimental (28. teliali. Aceasta aderare poate fi inhibata prin
29). dar factori i de stres din mediu. interfe- administrarea locala sau parenteral a de ser
renta unor boli virale cum ar fi imun. Bacteria cuprinde mucoasa traheaIa
adenovirozele. boala de Gumboro in Ameri- pan a la bronhiile primare, In decurs de 0
ca ~i pneumovirusurile in Europa. pot exa- saptamana. Aceasta colonizare provoaca 0
cerba evolutia infeqiei. Anumite su~e care intlamarie care este la originea unui exces de
sunt rugoase in cultura ~i sunt. in general. mucus ~i semne respiratorii caracteristice
mai putin patogene. sunt denumite B. (f\'illlJ1- bolii. Celulele colonizate se desprind, inva-
like (37). dand iumenul traheei (l 0,32).
Pe agar. dupa 24 h la 35°C. Borderella Se pare ca 0 citotoxina este cauza afecta-
(f\'illlJ1 se prezinta cel mai adesea sub forma rii mucoasei ~i cartilajului. Aceasta intluen-
de colonii mici de 0,2-1 mm. Coloniile sunt teaza cre~terea celulara precum ~i diferentie-
rotunde. convexe, stralucitoare. cu centrul rea ~i maturarea celulelor epiteliale traheale.
bombat ~i contur in general regular. in ti'otiu Este afectat ~i cartilajul tarheei, prin scade-
sunt cocobacili de 0,4-0,5/1-2 ,LUll. Gram rea calita!ii colagenului ~i a elastinei. Infec-
negativi. Sunt mobili, capsulati, fimbriati. tiei ii este atribuit ~i un efect imunosupresor.
hemaglutinanti. Nu fermenteaza zaharurile. Oe~i mecanismul nu a putut fi inca demon-
nu produce H:S ~i nu hidrolizeaza ureea. strat, imunosupresia este pusa pe seama eli-
ultima proprietate deosebind-o de berarilor de corticosteroizi ~i a leziunilor de
B. bronchiseprica. Cre~terea optima este la la nivelul timusului (25. 32).
35°C. iar la 45T mol' (] 0.32). Int1amatia epiteliului tl'aheal permite
Bacteria este strict aeroba, poseda tro- transsudarea imunoglobulinelor. ceea ce
pism pm1icu]ar pentru epiteliul ciliat traheal diminueaza propagal'ea bacteriilor. dar
~i produce 3 tipuri de toxina dermonecrotica: imunoglobulinele nu au nici un efect asupra
termolabila. termostabila ~i toxina traheala coloniilor deja formate. Ourata infeqiei este
(25.32.37). limitata de l'aspunsul imun, asociat CLIelimi-
narea bacteriilor ~i a celulelor epiteliale des-
cuamate. Cu tOaIe acestea VOl' exista intot-
Caractere epidemiologice
Gazda naturala a Bordetellei aV/lim este deauna indivizi care pot ,cauza 0 noua infec-
curca. dar a putut fi izolata ~i de la gaini. Se tie, daca imunitatea 10c~la a efectivului di-
pare ca la gaini semnele clinice sunt mai minueaza, dupa 4-8 sa~tal11ani. Aceste pa-
putin severe dedit la curci. dar cele doua sari VOl' 1'i l'esponsabile de transmiterea bolii
152 Bali in(ec,lioase ale animate/or • baclerio~e

in alte efective susceptibile. Transmiterea peremia mucoasei nazale ~i traheale este


vertical a prin ou nu a fost demon strata (32, observata in primele doua saptamani de
37). evolutie a bolii. Se poate observa, tot In
Factorii care pot avea 0 influenta asupra aceasta perioada, un edem subcutanat in
virulentei sunt: producerea de toxine: adera- regiunea capullli ~i gatului. Traheea ~i narile
rea la celulele ciliate ale traheei; profilul contin un exsudat, seros la inceputul infeqi-
plasmidic: sensibilitatea la antibiotice ~i ei. care devine mucos mai tarziu. Daca se
morfologia coloniilor. Pentru diferentierea sectioneaza longitudinal traheea, se observa
su~elor de B. oviulI1, a fost utilizat un test de ca inelele traheale distale sunt mai bogate In
patogenitate prin inocularea intramusculara exsudat spumos ~i prezinta distorsiuni sau
a puilor de curca in varsta de 0 zi (10. 25). lndoituri dorsale. Aceste leziuni pot persista
inca 53 de zile dupa infeqie. Distorsiunea
Tabloul clinic dorsala a inelelor traheale. asociata cu acu-
in conditii normale semnele clinice apar mularea de mucus, sunt cauzatoare de
dupa 0 perioada de incubatie de 7-10 zile. moarte pin sufocare (26, 37).
Aceasta perioada poate fi mai scurta in caz Histopatologie se constata: hiperplazia
de inoculari intraoculare experimentale. epiteliului traheal cu descuamarea acestuia;
Boala evolueaza la varste cuprinse intre prezenta unor gramezi de germeni sub forma
2 ~i 6 saptamani, pasarile mai In varsta pu- de bastona~e. Mucoasa este infiltrata de ce-
tand face forme mai putin severe (10). lule mononucleate ~i neutrofile. Cellllele
Primul semn care se observa este stra- mucinoase sunt hiperp laziate (10).
nutul, mai ales la pasarile in varsta de 2-6
saptamani. Puii de curca prezinta conjuncti- Diagnostic
vita, sinuzita ~i 0 dispnee severa cu expecto- lzolarea bacteriei se face pe medii solide
ratii. Penele de pe tata ~i spate sunt acoperite in aerobioza. Mediile utilizate pentru diag-
eu un exsudat spumos proven it din narine, la nosticul regulat sunt ge10za cu sange, BHl,
ineeput transparent ulterior bruno Jetajul Mac Conkey. Pentru reducerea invaziei
poate fi pus u~or In evidenta presand gelozei Cll Proteus spp., este eficace mediul
narinele in partea dorsala (26). Mac Conkey. Daca se adauga in geloza cu
in saptamana a doua de evolutie a bolii sange antibiotice (gentamicina ~i
apar ralurile, dispneea ~i respiratia bueala. clindamicina) se obtine acela~i lucru (10, 17,
La palpatie se poate simti ramolismentul 25).
traheei (37). in une Ie tari sunt eomereializate truse de
Dintre semnele generale se observa: diagnostic. prin ELISA sau microaglutinare,
apatie, anorexie, seaderea consumu\ui de care permit identificarea prezentei bolii in
furaje ~i de apa. Aeeste senme regreseaza efectiv (10. 18).
dupa 2-4 saptamani. Diagnosticul diferential se face fata
Mortalitatea este in general sub 10%. de: micoplasmoze, chlamidioze.
Daea este mai ridicata, se datoreaza criptosporidioze, boala de Newcastle, infec-
suprainfectarii eu E. coli sau eonditiilor rele tia cu virus Yucaipa, adenoviroze, virusul
de microclimat (10,37). influentei, pneumovirusuri.
Momentul aparitiei prime lor semne cli-
Tabloul morfopatologic nice poate sa ajute in descoperirea sursei de
Leziunile macroseopice sunt situate nu- contaminare. Puii care prezinta semne clini-
mai in caile respiratorii anterioare. Hi-
Bali produse de gerllleni din genu! Bordetella 153

ce In primele 10 zile de viata indica conta- nitatea pasiva de care dispun puii In primele
minarea mediului Inca de la populare. zile de viata se datoreaza infeqiei naturale
pI'in care au trecut pasarile de reproduqie
Profilaxie ~i combatere (37).
Profilaxia se bazeaza pe masuri generale. Tratamentul cu substante antimicrobiene
care vizeaza evitarea introducerii bolii In nu da rezultate, de~i B. aviu1i1 este sensibila
unitate. evitarea supraaglomeratiei In ada- ..in vitro" la mai multe substante
posturi, respectarea principiului ,Jotul plin, antimicrobiene, dar substantele
totul gol" etc. !munoprofilaxia a fost Incer- antimicrobiene au dificultati in traversarea
cata cu vaccinuri care contin tulpini inacti- epiteliului traheal, chiar daca nivelul plas-
vate ~i cu vaccinuri vii avirulente care contin matic al acestora este satisTacator. Daca se
mutante termosensibile de B. m·iu1i1. Rezul- administreaza antimicrobiene acestea VOl'
tatele obtinute cu ambele tipuri de vaccinuri aqiona totu~i benefic, limitand complicatiile
depind de varsta curcilor ~i de metoda de date de interventia lui E. coli (J 0, 24, 26,
administrare. In mod curent in efectivele de 37).
curci nu se practica imunoprofilaxia. Imu-

8.3. TUSEA DE CANISA.


(Kennel cough)

Este 0 boala infectocontagioasa a caini- sub 6 Iuni (9, 16). Alte bacterii
lor din crescatorii, cu etiologie (Pseudo1i1onas sp., E. coli, ~'i Klebsiella
polimicrobiana, manifestata clinic prin pneu1i1oniae) pot cauza infeqii secundare
simptome respiratorii, iar morfopatologic dupa interventia agenti10r virali. Rolul
prin intlamatii catarale ale cailor respiratorii micoplasmelor In etiologia acestei boli nu a
anterioare. care pot progresa ducand la fost Inca stabilit (25,37).
bronhopneumonii In cazul cateilor. sau la Testand 78 tulpini de B. bronchiseptica
bron~ite cronice debilitante la cainii mai in izolate de la caini, Speakman (31) a consta-
varsta. tat ca toate tulpinile au fost sensibile tata de
tetraciclina, doxicilina, enrotloxacin ~i
Etiologie amoxicilin/acid c1avulanic. In timp ce 50-
In etiologia bolii au fost ~i sunt incrimi- 80% din tulpini erau sensibile fata de ampi-
nati mai multi agemi microbieni, bacterii ~i cilina, trimethoprim sau sulfadiazin.
virusuri. Urmatoarele virusuri, sunt conside- Pe langa agentii animati, In etiologia bo-
rate agenti primari ai tusei de canisa: virusul Iii mai intervin ~i factori favorizanti (stresul,
paraintluentei canine, adenovirusul canin tip curentii reci de aer, supralncalzirea adapos-
2 (CA V -2) ~i virusul bolii lui CanSe. Pe liin- turilor, umiditatea excesiva etc.), care cresc
ga aceste virusuri au mai fost incriminate In susceptibilitatea ~i agraveaza simptomatolo-
etiologia bolii ~i alte virusuri (reovirusul gia bolii.
canin serotipul L 2 ~i 3. herpesvirusul canin
~i adenovirusul canin tip I (CA V-I), a carol' Caractere epidemiologice
implicatie, ca agenti primari In aceasta boa- Sunt receptivi cainii de toate varstele, cei
la, este discutabila (9, 25. 33, 37). Dintre mai sensibili la boala fiind cainii tineri, care
bacterii. Bordete//a bronchiseptica este con- fac ~i formele cele mal grave. Cercetari de
siderata a fi agent primar. In special la cainii data mai recenta atesta ca 0 boaJa similara,
154 Boli oie ollimolelor • haclel'/o~e

prod usa de B. branchiseptico se intalne~te ~i ditii improprii de mediu ~i hranite


la pisici. impor1anta acestei afeqiuni fiind in necorespunzator, contribuie la recidiva bolii
cre~tere (12. 30). (37).
Sursele de infeqie sunt cainii bolnavi ~i
cei trecuti prin boaJa. care elimina germenul Tabloul morfopatologic
prin secretiile ~i excretiile respiratorii. im- Leziunile lntalnite in formele grave
bolnavind cu aerosoli contaminanti cainii (mor1ale) de boala sunt cele de bronhopne-
coabitanti. BOl'detella bronchisepl ica este llmonie in diferite taze de evollltie ~i focare
epitlt al cailor respiratorii anterioare la mai de atelectazie pulmonara. dependent de tlora
multe specii de mamifere. Cel mai tl'ecvent microbiana asociata. De asemenea. se intill-
este izolata de la porcine. apoi de pe mucoa- ne~te intlamatia laringelui ~i a traheei (16,
sa respiratorie a cainilor ~i mai rar a rozatoa- 37).
relor sau a altoI' specii (18. 2.5. 26). Intr-o
proponie destul de ridicata (4%) a fost izo- Diagnostic
lata din caile respiratorii ale pisicilor sana- Diagnosticul de boala se poate
toase clinic. dar prin ELISA au fost gasite suspiciona in baza datelor epidemiologice, a
seropozitive tata de B. bronchiscpl iea 24 '10 varstei tinere. ~i a semnelor clinice. Preciza-
din ce Ie 614 pisic i sanatoase. examinate in rea diagnosticului etiologic. este insa dificil
Luisiana SUA (12). de realizat. data tlind multitudinea agentilor
Boala evolueaza de regula sub forma de animati implicati ca agenti primat'i in de-
mici enzootii. sau de cazuri sporadice. a clan~area bolii.
carol' gravitate este intluentata de factorii Pentru izolarea agentului etiologic bacte-
favorizanti ~i de aqiunea sinergica a agen- rian (Borderella hronchisepticu) este necesa-
tilor animati implicati in declan~area bolii. ra insamantarea materialului patologic (se-
cretii respiratorii recoltate prin lavaj bronho-
Tabloul clinic alveolar) pe agar Mac Conkey (10, ]8.25).
Dupa 0 perioada de incubatie de 5-10 Frecvent. de la animale le afectate. pe langa
zile. principalul semn clinic care apare este agentul primal' se izoleaza alti germeni de
tusea, care se declan~eaza sub forma de ac- infeqie secundara. cum ar fi: PsclidomonCis
cese paroxistice. La lnceput tusea este usca- ,Ipp .. E. coli. ,Ii Klehsiella pnelll7loniuc (2.5,
ta, ulterior este productiva. horcaitoare. 37)
Tusea poate tl u~or declan~ata prin
compresarea laringelui sau a traheei. In ge- Profilaxie ~i combatere
neraL marile functii nu sunt modificate cu Pentru prevenirea aparitiei bolii, respec-
exceptia unei u~oare anorexii ~i prezenta Tarea masurilor generate de profilaxie sunt 0
unui jetaj seros. Daca apar semne severe de conditie necesara, dar nu suficienta. Este
boala (secretii nazale purulente. stare de necesara imunoprofilaxia eu vaccinuri vii
abatert;, anorexie), mai ales la catei. acestea antivirale care sa cantina virusul bolii lui
sunt dovada unei infectii sistemice (cum ar Caree. virusul paraintluentei. ~i CAY -2.
fi j igodia) sau a unei bronhopneumonii (16. Vaccinurile disponibile pe piata. la ora actu-
26, 37). ala. contin aceste antigene. Prima vaccinare
In mod obi~nuit semnele clinice diminu- se recomanda a fi facuta la varsta de 6-8
eaza in .5 zile. dar evolutia clinica se poate saptarm1ni. Cll repetare la 3-4 saptaman i,
prelungi la 10-20 de zile. Mentinerea ani- pana cand cateii ajung la varsta de 14-16
maleloL pe perioada convaiescentei. in con- saptamani. Ulterior. imunitatea se Intre\ine
Boli dc gcrlllcni din gcnu! Bordetella 155

pI'in rapeluri anuale. Daca agentul primal' al grave. Se aplica apoi un tratament simpto-
bolii s-a dovedit a fi B. branchiseptiea este matic, care 1n prima faza consta 1n adminis-
necesara il11unizarea cu l111 vaccin anti trarea de antitusi ve. ulterior. 1n cazul 1n care
Bordetel!a care sa conTina ~i tulpini vii tusea este productiva, se vor administra ex-
avirulente. de preferinTa administrabil intra- pectorante. In aceasta boala nu se adminis-
naza!. Exista ~i vaccinuri anti Bordetelia treaza antibiotice, pe cale generala, dat fiind
care conTin tulpini inactivate sau anatoxina faptul ca 1n mucusul traheal nu se realizeaza
(toxina produsa de Bordetella concentratii terapeutice. Din acest motiv se
bronchiseplicaJ. dar acestea sunt mai putin recomanda ca administrarea antibioticelor sa
eficace decat vaccinul viu. Unii autori reco- se faca sub forma de aerosoli (kanamicina
manda ca imunoprofilaxia sa se faca pe cale sulfat 250 mg, sau gentamicina sulfat 50 mg,
intranazala. cu tulpini atenuate de B. diluate 1n 3 ml ser fiziologic, de doua ori pe
branchiseptiea in asociere cu tulpini atenu- zi. timp de trei zile), sau alte anibiotice (3 I)
ate de virusul paraintluenTei. la cateii mai dupa 0 prealabila adl11inistrare de
mari de 3 saptamani (9 .. 37). bronhodilatatoare. Daca nu este posibila
Daca boala a aparut. se recomanda ca administrarea antibioticelor sub forma de
animalele cu semne clinice sa fie izolate iar aerosoli. acestea se pot administra direct
tratamentul sa se faca la domiciliu avc'md in intratrahea!. cu precautiile de rigoare. Daca
vedere gradul ridicat de conragiozitate al procesul intlal11ator se extinde spre pulmon,
bolii. Se VOl' imbunatati. in masura in care este necesar ca antim icrobienele sa fi admi-
este posibi!. conditiile de adapost. hranire ~i nistrate ~i pe cale generala (24,31,33,37).
igiena. pental evitarea aparitiei forme lor

Bibliografie
1. Bercea. [ Carol-Dumitru, E. Dobre. Gh .. Headrick, G. (2001), J Am Vet Med Assoc ..
Glbarcica. R (1981), Lucr $t Med Vet Bu- 218. (3), 367
cure§ti. XXIII, 35 I U. Euzeby, J.P. (2001), Oictionnaire de bacte-
2. Brockmeier. SL. Palmer. MV, Bolin. S.R n%gie veterinaire., http://bacterio.cicUr
(2000) Am J Vet Res, 61, (8), 892 II. Groninga, K. (1997), Proceeding of the 28th
3. Brockmeier SL. Register, K.B. (2000). Vet Annual Meeting of American Association of
Microbial. 4. 73 (1), 1 Swine Practitioners, Quebec. 1-4 martie, 179
.t. Bugeac. T. Berbinschi, C., Dumitrescu, A 12. Hoskins, J.D., Williams, J., Roy, AF., Peters,
(1965) Rev. de Zoot §i Med. Vet, 9, 54 J.C., McDonough, P. (1998), Vet Immunol
~ DeRosa D.C .. Veenhuizen, M.F., Bade, D.J., Immunopathol, 65, (2-4) 173
Shryock. TR (2000). J Vet Diagn Invest. 12, 13. Ikoma, H. (1994), Proceeding of the 13th
(6).541 IPVS Congr., Bangkok. 26-30 june. 170
6. Diemen. van PM Vries Reilingh de G, 1.t. Kavanagh, NT (1994), Proceeding of the
Noordhuizen. J.P.T.M .. Parmentier, H.K. 13th IPVS Congr. Bangkok, 26-30 june, 121
(1994). Proceeding of the 13th IPVS Congr, 15. Kawai, T., Takese, K., Yamada. S (1994),
Bangkok. 26-30 june. 120 Proceeding of the 13th IPVS Congr..
Dworkin. M.S .. Sullivan. PS, Buskin, S.E., Bangkok. 26-30 June. 125
Harrington, RD. Olliffe. J .. MacArtur, R.D., 16. Kiel, 0, Fenwick, B (1998). JAVMA. 212, 2,
Lopez, C.E. (1999) Giin Infect Dis, 28 (5), 200
1095 17. Magyar. T, Glavits. R, Pullinger. G.o., Lax.
8. Elias, B. (1997), Magyar Allatorvosok lapja, 1, AJ. (2000) Acta Vet Hung. 48, (4), 397
15 18. Magyar. T. (1999) Magyar A/latorvosok lapja,
9. Ellis. JA. Haines. D,M., West. K.H., Burr, 5. 267
J.H .. Dayton. A. Townsend. HG, Kanara 19, Moga Manzat. R. (1987). Curs de bo/i infec-
EW .. Konoby. C .. Crichlow. A. Martin. K, tioase ale anima/e/or. FMV Tlmi:;;oara
156 Boll in/eetioase ale animalelor • baclerio=e

20. Ostle, A.G, Coyle, D., Frank, C., Kregness, (2000), Avian Ois, 44, 1, 197
B, Rehder, J., Welter, M. (1994), Proceeding 30.Speakman, A.J., Dawson,S., Binns, S.H,
of the 13th IPVS Congr., Bangkok. 26-30 ju- Gaskell, CJ, Hart, CA, Gaskell, RM.
ne.169 (1999), J Small Anrm Pract, 40, (6), 252
21. Pellegrini, A, Dettling. C., Thomas, U, 31. Speakmm, AJ., Dawson, S., Corkill, JE.,
Hunziker, P. (2001), Biochim Biophys Acta. Binns, SH, Hart, CA, Gaskell, RM. (2000),
1526, (2), 131 Vet Microbial, 71, (3-4), 193
22. Papa, VV, Bica-Popii, 0., Papa, M., Iliescu, 32. Spears, PA, Temple, L.M., Orndorff, P,E.
D., Alexeanu-Buttu, C. (1984), Rev. de cre§- (2000), Mol Microbial., 36, (6), 1425
terea anim, 9, 48 33. van den Hoven, R, Wagenaar, J.A., Walker,
23. Potecea, Elena, Hogg, AI .. Plrvulescu. M .. RD. (2000), J Vet Oiagn Invest, 12, (3), 218
$ofei, I. (1985), A XIV-a reuniune nationala 34. Voets, M., Kersten, A., Ree de J.M.,
de imunologie, 96 Crauwels, P, Stuurman, D. (1994),
24. Prescott, JF., Baggot, J.D. (1993). Antimi- Proceeding of the 13th IPVS Congr,
crobial Therapy in Veterinary Medicine. Bangkok. 26-30 june, 124
Blackwell Scientific Publications, Iowa State 35. Volintir. V.. Dumitrescu, A .. Retter, t.,
University, 2nd edition Prejbeanu, Gh., Grindeanu, H, Urdea, E.
25. Quinn, PJ., Carter, ME, Markey, BK., Car- (1957), Probl. zoot. §i vet, 9, 29
ter, G.R (1994), Clinical Veterinary Microbi- 36. Walgren, P.. Mattsson, 5., Stampe, M.,
ology, Wolfe Publishing, Printed in Spain by Molander, B., Lindblad, M., Wierup, M.
Grafos, SA Arte Sabre Papel (1994), Proceeding of the 13th IPVS Congr,
26. Radostits, OM, Gay, Cc, Blood, 0., Hinch- Bangkok, 26-30 june, 123
cliff, K.W (2000), Veterinary Medicine, W.B. 37. *** (1998), The Merck Veterinary Manual 8-
Saunders Company Ltd., 9'" edition. ed. Merck & Co., Inc., Whitehouse Station,
n. Register, K.B., Ducey, T.F., Brockmeier, S.L., N.J.
Dyer, D.W (2001), Infect Immun, 69, (4),
2137
28. Rimier, RB, Kunkle. RA (1998), Avian Ois,
42, (4), 752
29. Sacco, RE., Nestor, K.E .. Kunk!e, RA
Cap. 9
Boli produse de
germeni din genul
Actinobacillus

Radu Moga Mdnzat (1)


Helgomar Raducanescu (2)

Genul Actinobacillus face pane. alatlln de genllrile Pasteurella Ji Haemophilus. dm familia


Pasteurellaceae. Cllprillde 111 pre=em J - specil. majorltatea i=olablle de 10 animale.
Genlll Actinobacillus cllprinde gemlem POIIlI/Orll. Gram IIcgativi, imobili. Toate speciile prodllc
betagalacto=idlca, IEdllC nitratii In lIitrili 'Ii nil prod1lc indo!.
Cele mai IIl/portallte 5pecii ale genllilli .4ctinobllcillus, pcnlr1l patologia animala. care prodllc boli i!!fec-
lioase specifice. bille COlllurate anatomoclillic. 51111I. A, pleuropi:ellmoniae (pleuropneumonia po/'cului). A.
lignieresi (actinobacilo:a taurinelor ~i o\'ineloT).4, elfuuli Ipiosepticemia mlinjilo/') ~i A. suis (actinobaciloza
suiJl{[). in ({rata de aces tea. all mai/ost i~o!ate de fa dfyerse specii de onimale, mai ales din it~lecpi localizate: A.
capsulatus liepllri). A. seminis (herbecil. A, muris I,wareci;. A. delphinicola ~'iA. scotiae idemificate de Foster ~i
co!. In 1996 Ji respecth' 1998 la de!jlni A. ureae Iporc;. precllm JI trei specii mai recent i=olate din caile respi-
ratoni ale porcinelor. Incadrate In genul Actinobacillus. In J 99610 propllnerea Illi iv/aiel' .ii co!. Ji denllmite: A.
porcinus •. -1, indolicus Ji A. minor, toate trel YiD-dependellle Ji lIehemolitice (75).

9.1. PLEUROPNEUMONIA PORCULUI (1)


(Porcine pleuropneulilonia)

Pleuropneumonia porcului este 0 boali} tratatelor de prestigiu, aparute in acea perioada. pleu-
ropneumonia porcului niei nu era menlionata. In decc-
specifica porcului, produsa de
niul care a urmat insa (1975-1985). eu 0 repeziciune
Actinobacillus pleuropneumoniae, caracterr- surprinzatoare pleuropneumonia porcului s-a raspandit
zata prin evolutie rapida, cu febra ~i practie In toata lumea, devenind una dintre cele mai
simptome respiratorii grave, cauzate de lezi- pagubitoare, daea nu chiar eea mai pagubitoare baete-
rioza a poreului.
uni caracteristice de pneumonie hemoragico-
In tara no astra a fost obsenata in anul 1980.
necrotica sau pleuropneumonie fibrinoasa. aproapc simultan In mai multc efective, (1ira sa se Ii
putut stabili originea primara a bolii (22. 54) Se pare
Istoric Insa ca boala cxista mai demult in lara. deoarece la 0
Dupa cum atirma l\icolet in "Diseases of Swine" ancheta serologica Taeuta in anul 1980. in mai multe
(! 8). primele descrieri ale bolii au fost Tacute de unitati de crqterc a porcului. au fost gasili deja
Pattison ~i co!. in anul 1957 $i de Olander In anul reagenti, In proportie ridicata (24). In scurt timp boala
1963 in America de Nord $i de Shope, in anulI964, in s-a raspandit In toata lara. cuprinzand majoritatea com-
Argentina. plexelor de cre~tere a porcului ~i produeand pierderi
considerabile. eeea ce a determinat mai multe coleetive
In Europa. pleuropneumonia porcului a fost sem-
nalata pentru prima data de 'iicolet ~i Koenig in aIml de cercetatori sa-~i focalizeze interesul asupra diverse-
1966. in E!\e(ia (39) dar. in llfmatorii aproximativ 10 lor aspecte ale bolii etiologiee. epidemiologice.
ani pleuropneumonia poreuiui nu s-a impus ca 0 boala anatomocliniee. profilaetice (25, 26. 27. 31. 33, 34. 35,
50.55.68)
prea pagubitoare, care sa alanneze crescatorii ~i sa
trezeasca interesul speciali~tilor. astfe! ca in majoritatea
158 Bo/i ale ollinlcde!or {I boc!erio~e

Wispandire geografidi 5 luni sau chiar adultii. dupa care varsta sus-
La ora actuala pleuropneumonia porcului ceptibilitatii coboara spre 60-90 de zile.
este cunoscuta In toata lumea. Cre;;terea in- La pierderile prin mortalitate se adaugii
dustriala a porcului favorizeaza aparitia ;;i pierderile prin nerea]izarea sporului in gre-
difuzarea bolii. din care cauza boala este utate la pOl'cii cu forme cronice ;;i la porcii
raspi'mdita mai mult ;;i produce pierderi mai vindecati clinic. dar cu sechele pulmonare.
importante in tari1e In care cre;;terea indus- Medicatia pentru combaterea bolii impli-
triala a porcului reprezinta 0 ramura de baza ca alte cheltuieli. de]oc neglijabile. la care se
a zootehnicii ;;i a economiei nationale. adauga in continuare cheltuielile cu protlla-
Ceea ce difera mai mult. de la 0 zona ge- :'\ia spccifica. Omul nu este receptiv la in-
ografica la alta ;;i de la 0 tara la alta. este fectia cu A. p!clIl'opnclIiiloniac.
distributia geografica a tipurilor antigen ice
implicate In patologia pleuropneumoniei Etiologie
porcului. Distributia tipurilor antigen ice Agentul etiologic al pleuropneumoniei
poate sa direre. destul de mult. chiar de 1a un porcu lui este A ctinobacillzrs
efectiv ]a altul. T ow;;i nu este 0 raritate ca In p!clll'opnczrliloniac. denurnit anterior
aceea;;i zona. sau chiar In acela;;i efectiv. sa Haclllophillis p!cllropnezrllloniac ;;i
fie prezente simultan mai multe serotipuri. i
H acnloph !IIS pa!'a!welllol1·t iClis.
in tara noastra. in prima faza pleuropne- A. p!clll'Opnellllloniac estc 0 bacterie
umonia porcului a avut 0 evolutie Gram ncgativ2L de forma bacilara sau
epidemiologica e:'\ploziva. cuprinzand cocobacilara. cu dimensiuni de 0.3-0.5/0.6-
aproape laate mari1e efecti\ele de porcine, 1A ,Ll111.in culturile tinere prcdomina for-
producand 0 mortal itate ridicata. in faza mele cocobacilare sau chiar coco ide. Este
urmatoare s-a produs 0 temperare nesporulata. imobila. de obicei capsulatii.
epidemiologica a bolii. astfel ca in prezent, Se clllti\a bine pe medii uzuale de cultu-
chiar daca agentul etiologic e\:ista in majo- ra. oar numai in prezenra factorului de cre;;-
ritatea efectivelor de porcine. boa]a se ex- tere nicorinCllllidadcnindinlicleotida (NAD)
prima clinic sub forma de focare episodice sin. codehidraza L dcnumit factom! V sau
sau trenante, numai in efectivele in care ac- forma sa fosforilata (NADP). care este
tioneaza ;;i anumiti factori favorizanti, 1ntre codehidraza I!.
care densitatea ;;i miirimea efectivelor par Factorul V se gase;;te in:
decisive. sclngc. mai e:'\act in giobulele ro;;ii,
de unde este eliberat fie prin 1ncalzire
Importanta economica (agarul ciocolat). tIe prin digestie peptic a:
Importanta economica a pleuropneumo- extract de drojdie;
nia porcu1ui este deosebit de mare. In primul sucuri de tj'uete:
rand datorita pierderilor prin mortalitate culturi bacteriene, In special de sta-
care. in unitatile de cre;;tere industriala. ]a filococi. dar ;;i de colibaci1L salmonele etc.
categoriile de varsta cele mai susceptibile. -J. p!clll'Opnczriiloniae poate fi cultivat in
pot sa ajunga la 60-70% In primul an de 1a laborator ;;i pe agar cu sange integral de oaie
aparitie. dar ;;i in continuare, de;;i incidenta SeW bovina (neincalzit pentru caramelizare).
bolii scade mult. prevalenta ramane ridicata. in propoqie de cel putin 1 in care se
Ceea ce afecteaza foarte serios rentabilitatea gase;;te sllilcient factor V, in care caz nu este
fermei. este faptul ca in prima faza mor mai necesara 0 tulpina bacteriana doica sau 0 aha
ales grasunii cei mai frumo;;i. in varsta de 4- sursa sup1imentarii de factor V. Pe un astfe1
Boli produse de germelli din genu! Actinobacillus 159

de mediu. turn at in snat subtire in placi mai convenabil procedeu pentru diagnosticul
Petri. A. plellropnelllllonioe produce hemoli- bacteriologic de rutina a pleuropneumoniei
za completa. care este amplificata prin testul porcului (26).
CAMP. Se pot obtine culturi abundente de A.
Daca pe suprafata agarului (fara sange) plcllropnell!1loniae ~i pe alte medii (BHI.
se insamanteaZa "in gazon A. PPLO, agar triptoza) la care se adauga NAD
plellropnelllllonioe ~i se traseaza 0 banda de pulvis sau extract de drojdie.
stafilococ. actinobacilii \or cre~te. odata cu Pe medii solide A. pleliropnclIlIloniae
stafilococii. dar numai in jurul benzii de poate cre~te sub forma de:
stafilococ. respectiv numai in zona in care a a) colonii l11ici, vascoase. in cazu] tul-
difuzat factorul V din cultura de stafilococ. pinilor capsulate ~i hemolitice:
Acela~i lucru se intampla ~i daca in b) colonii cu aspect ceros, sfarami-
geloza se incorporeaza -1-°0 s21nge de oaie. cioase. date de tulpinile cu capsula redusa
deoarece 121 aceasta concentratie a sangelui sau necapsulate ~i slab hemolitice sau
nu se gase~te suficient factor V in mediu nehemolitice.
pentru a permite cre~terea co]oniilor in toata Atmosfera de cultivare imbogatita cu
placa. independent de sursa suplimentara de CO: 5-1 O~/O favorizeaza capsulogeneza ~i
factor V furnizata de stafilococ. A\antajui m ultip 1icarea.
acestui procedeu este acela ca permite. in Dintre proprietatile biochim ice ale A.
acela~i timp. izolarea ~i identificarea lui .-1 pleliropneulIlcmiae, cele mai importante
pleuropnclIIJloniae. evidentiind simultan pentru diferentierea de alte bacterii asema-
doua caractere distinctive de baza ale ger- natoare. in special fata de Haelllophilus
menului izolat: dependenta de factoru] V ~i sunt prezentate in tabelul I.
activitatea hemolitica. Acesta pare a j~ cel

Tabelul J

Ncccsitatca In Ncccsitatca
licmoliza * scrllIlIi Ia Crqtcrc pc
Specia factor dc crntere t"reaza
cllitivarc \Iac Conkc~
X I \

.-1. plcuropnCUiJl017ioe
+
H +

Peste 0 din luipinilc de /1. picuropliculiloiliae sunt hcmolitice)i


Wate tulpinik de II parasuis sllnt nchemoliticc

Din punct de vedere antigenic, pana in serotipul 4 in 2,6°0 cazuri ~i serotipul 2 in


prezent au fost identificate 12 serotipuri 1,6% din cazuri. °
tulpina (0.8%) nu a putut
(serovaruri) de _-1. plcllropncumoniae. fi tipizata ~i s-a dovedit netipabila ~i in in-
Serotipul 5. eare este cel mai raspandit, a eercarile facute ulterior de Dr. Nielsen
fost divizat in doua subtipuri: 5A ~i58. Ragnhild. de la State Veterinary
Intr-un studiu Iacut pe 113 tulpini de A. Serumlaborator) - Danemarca. dar care a
plclIl"opnellllloniae izolate din mai multe presupus. in urma examinarii tulpinii_ ca ar
ferme de porcine, din diferite zone ale tarii putea apartine serotipului 1. Din totaiul celor
noastre. :Yloga ~i co!. (32) au identifieat 113 tulplni de .-1.plellropnellli7oniae 93(% au
serotipul 5 in 86% din cazuri. A mai fast Fost hel1loiitice (32).
identit~cat serotipul 12 in 9.1 % din cazurL
160 Bali /lIfec(ioase ale all/malelor • bacler/o~e

Specificitatea serologica de tip este con- mai slab virulente produc doar infeqii
ferita de antigenele capsulare polizaharidice. subclinice, detectabile prin teste serologice
Antigenele somatice lipopolizaharidice sunt la 30-70% sau chiar mai multi din indivizii
comune mai multor serotipuri. AstfeL all unei co]ectivitati (29, 66).
antigenele LPS comune tipurile 1.9 ~i 11: In filtratele culturilor de A.
3.6 ~i 8; 4 ~i 7 (38). Virulenta difera de la un pleuropnellli1oniae se pot pune in evidenta
serotip la altLlI. Cele mai virulente par a fi doua categorii de factorL de care depinde
serotipurile I. 5, 9, 10 ~i II. nemijlocit virulenta tulpinilor:
Patogenitatea tulpinilor de A. hemolitici fata de eritrocitele ovi-
plellropnellli1oniae variaza insa foarte mLllt nelor ~i altor specii:
~i de la 0 tulpina la alta. in cadru! citoto:;ici tata de macrofagele alve-
serotipuriloL fiind conferita de factorii de olare.
virulenta. care sunt: capsula, endoto:;ina ~i Pana nu de mult au fost identiticate ~ire-
exoto:;inele. Ultimele includ hemolizinele ~i cunoscute numai cele trei proteine responsa-
citotoxinele. Tulpinile cele mai virulente pot bile pentru activitatea hemolitica ~i citoto:;i-
sa produca pneLlmonie la porc in doza de ca la A. pleuropnellmoniae (14), prezentate
numai 102 bacterii. in timp ce tulpinile cele in tabelul 2.
Tabe/u/ :;

..\cthitatr Acti\itate
DCllumirca KDa
citotoxica hClI10litica
.\p:\ I 105 prOllUlltata prOlllllltatn
.c..p:\II 103 l110dcrata l110derata
c\p:\ III 120 pronuntata lipsa

De curfmd, Schaller ~i col. (63) au identi- Patogenitatea unei tulpini de A.


ficat 0 a patra to:;ina. (Ap:; IV). cu masa pleuropnellli1oniae este 0 caracteristica la-
moleculara 202 kDa. avand 0 slaba activitate bila, care poate suferi serioase moditicari. in
hemolitica. Gena care coditica producerea ei mod spontan, in natura, sau in conditii attifi-
poate fi identificata la to ate serotipurile, dar ciale, de laborator. atft! in sensu I sporirii cat
numai in vivo, ~i pare a fi specitlca speciei ~i in sensul diminuarii patogenitatii (12, 23,
A. pleuropneumoniae. Deocamdata nu i se 35, 70. 73).
cunosc implicatiile In patogenitatea tulpini- A. plellropnellli1oniae este un germen
lor. sensibilIa 0 gama larga de antibiotice ~i
In afara de Apx 1, II ~i II 1. care tin de chimioterapice, dintre care cele pe baza de
existenta capsulei, ~i de care depinde strLlC- penici tina, enrofloxacina, tetracicline.
tura antigenica a unei tulpini, la prepararea tiamutin. amoxycilina, ceftiofuru1,
vaccinurilor are importanta ~i antigenui so- cotrimazolul, fluorfenicolul, sunt mai frec-
matic OMP (outer membrane protein), cu vent recomandate pentru tratament (1, 11,
masa moleculara de 42 kDa. Pe baza dife- 15, 47, 65). In ultimul timp tilmicosinul
rente lor stabilite prin PCR la nivelul genei (Pulmotilul) pare a fi mult apreciat de speci-
care coditica proteina membranei externe, au ali~ti (69).
fost identificate 5 grupe distincte de Rezistenta fata de agentii fizici ~i chimici
actinobacili. Intre aceste grupe ~i cele 12 este fomte scazuta. Chiar ~i in culturi, ]a
serotipuri exista 0 oarecare legatura. temperatura mediului ambiant, nu ramane
viabilmai mult de 10-15 zile dar, de regula,
Boli produse de germeni din genul Actinobacillus 161

este netransplantabil dupa numai 5-7 zile. La pore se manifesta ca boala respirato-
Rezistenta In mediul ambiant nu pare sa de- rie grava, adesea mortala, cu mare putere de
pa~easca doua saptami'mi. Se conserva bine difuziune in focar. Se imbolnavesc porcii de
In stare conge lata, In azot lichid. dar prin 40-180 de zile dar, In special in prima faza
liofilizare poate tj conservat, dupa observa- de evolutie a focarului, se imbolnavesc ~i
tiile noastre, cel putin 7 ani. porcii mai mari, chiar adulti, Insa, cu timpul,
Animalele de laboratoL injectate cu doze varsta de receptivitate maxima coboara la
moderate. pe caile obi~nuite sunt practic 40-120 zile. Intotdeauna numarul porcilor
nereceptive. care fac forme subclinice este cu mult mai
In schimb purceii SPF in varsta de 3-13 mare decat al celor care fac forme clin ice.
saptamani. pot fi infectati pe cale respirato- Starea de lntretinere nu pare sa intluente-
rie. cu numai 100 de bacterii. In care caz fac ze pre a mult receptivitatea, cazi'md victime
o infectie localizata. benigna: cu 10"-1OS In egala masura, porcii atlati Intr-o stare mai
bacterii fac 0 boaIa grava. mortala In 1-2 buna sau mai putin buna, de intretinere.
zile. iar cu 108_] 09 sfir~itul este letal In nLI- Totu~i. dupa Nicolet (19, 41), conditiile
mai 6-12 ore (42). Purceii conventionali sunt necorespunzatoare de igiena (umiditatea
mai rezistenti la infectia experimentala. Re- ridicata, ventilatia deficitara), supraaglome-
producerea experimentaIa a bolii se poate rarea ~i diver~i factori de stres intluenteaza
face cel mai u~or cu aerosoli contamina]i. defavorabil morbiditatea ~i mortalitatea.
ceva mai greu prin instilatii intranazale ~i Tehnologia de cre~tere are importanta, cre~-
destul de greu pe cale i.m. terea industriala, in mari aglomerari de ani-
Din caile respiratorii ale porcinelor. in male, care presupun un contact strans intre
afara de A. pleuropneumoniae ~i de H animale. faciliteaza transmiterea directa a
parasuis, se mai pot izola ~i late trei specii infectiei, prin aerosoli. Sezonu[ nu pare a
incadrate recent in genul Actinobacillus: A. avea mare importanta, mai ales in conditiile
porcinus. A. indolicus ~i A. minor dar, dupa cre~terii intensive. In cursul anului 1980.
cercetarile experimentale Tacute pe purcei cand se presupune ca a aparut in Romania,
gnotobiotici. Chiers ~i col. (7) ajung la con- boala a difuzat in cateva mari complexe de
cluzia ca tulpinile utilizate apartinand aces- cre~tere a porcilor In cursul verii ~i a conti-
tor specii au slaba capacitate de colonizare a nuat sa se extinda in acela~i ritm ~i in cursul
tractusului respirator superior ~i ca sunt lip- iernii. In anul urmator a fost semnalata deja,
site sau aproape lipsite de patogenitate. in multe localitati ~i In sistemul de cre~tere
gospodaresc.
Caractere epidemiologice In timpul bolii, porcii elimina cantitati
Pleuropneumonia porcului este cons ide- uria~e de germeni virulenti prin secretiile
rata 0 boala specific a porcului, de~i infectii nazale care, prin aerosolii formati In mo-
sporadice au fost observate, in foarte rare mentul tusei, infecteaza purceii cohabitanti.
cazuri ~i la alte specii (vitei, miei). Rolul In acela~i fel pot transmite infeqia, dar cu
altor specii in epidemi010gia infectiei cu A. cantitati mai mici de germeni. porcii conva-
pleuropneumoniae nu a fost Indeajuns in- lescenti ~i porcii cu forme benigne sau
vestigat. Deocamdata se pare ca porcul este asimptomatice. Persistenta germenilor In
singura specie care se imbolnave~te clinic ~i leziunile pulmonare nu este bine cunoscuta,
singura specie care reprezinta rezervoru] dar se pare ca, eel putin in tonsile ~i In leziu-
natural de infectie, In mod obi~nuit.
102 noli nj,?crio,'ls Clle Clnillwlelor' bocrerio~e

nile necrotice pu