Sunteți pe pagina 1din 19

Psihiatrie

MULTIPLE CHOICE

1. Dimensiunea antropologică a psihiatriei este dată de:

a. cunoasterea tuturor obiceiurilor unei populatii aflate în observatie


b. cunoasterea în aceeasi măsură a psihoterapiei si psihofarmacologiei
c. cunoasterea mecanismelor intime ale neurotransmisiei
d. cunoasterea dimensiunii cultural - spirituală

ANS: D

2. Progresul enorm al medicinei în ultimile decenii s-a răsfrânt si asupra psihiatriei în ceea ce
priveste cu exceptia:
a. configurarea nosografică
b. asupra interpretării mecanismelor etiopatogenice

c. despărtirii psihiatriei de celelalte specialităti privind cognitia


d. a semnificatiilor psihopatologice
ANS: C

3.
Esenta antipsihiatriei a fost:

a. dogma inexistentei bolii psihice


b. dorinta psihologilor de a fi singurii psihoterapeuti
c. negarea spitalului ca institutie folositoare în tratamentul bolilor psihice
d. respingerea terapiilor de soc
ANS: A

4. Când spunem ca în lume 5-8% dintre persoanele de peste 65 de ani au boala Alzheimer ne
referim la:

a. incidenta bolii
b. prevalenta bolii
c. grupul cu risc crescut
d. severitatea consecintelor bolii
ANS: B

5. Modelul operant în psihiatrie este modelul:

a. biologic
b. psihanalitic
c. psiho-sociologic
d. biopsihosocial
ANS: D

6. Care dintre urmatoarele scale nu este un instrument de masurare a inteligentei copilului?


a. Standford-Binet
b. WISC-R
c. MMSE
d. Testul desenarii unei persoane
ANS: C

7. Un QI de 48 corespunde unei:

a. retardari mintale usoare


b. retardari mintale moderate
c. retardari mintale severe
d. retardari mintale profunde
ANS: B

8. Care dintre urmatoarele terapii nu este adecvata în abordarea individului cu retard mintal
sever?

a. terapia comportamentala
b. terapia familiala
c. terapia cognitiva
d. terapia ocupationala
ANS: C

9. Cea mai frecventa dementa este:

a. Dementa cu corpi Lewy


b. Dementa alcoolica
c. Dementa Parkinson
d. Dementa Alzheimer
ANS: D

10. Dementa se deosebeste de delirium prin faptul ca este:

a. mai severa
b. sunt prezente halucinatii
c. persistenta si progresiva
d. este prezenta dezorientarea temporo-spatiala
ANS: C

11. Delirul de gelozie are ca temă centrală:

a. infidelitatea partenerului de cuplu c. insaţietatea sexuală a partenerului


b. calităţile sexuale excepţionale ale d. viaţa dublă pe care partenerul o duce
partenerului suferind pentru a umili pacientul

ANS: A

12. Care din aceste criterii nu ţin de psihoza delirantă?


a. Idei delirante nonbizare c. Dacă episoadele afective au survenit
concomitent cu ideile delirante, durata
lor a fost scurtă în raport cu durata
perioadelor delirante
b. În afara impactului ideii (ideilor) d. Tulburarea se datorează efectelor
delirante, funcţionalitatea individului nu directe ale unei substanţe sau ale unei
este deteriorată semnificativ, iar boli somatice
comportamentul nu este în mod
straniu sau bizar
ANS: D

13. În ICD 10, delirurile constituie cea mai proeminentă trăsătură clinică dar ele trebuie să fie
prezente cel puţin

a. o săptămână c. o lună
b. trei săptămâni d. trei luni
ANS: D

14. Terapia VR (virtual reality – realitate virtuală) prin care pacientul ia contact cu obiectul în
casca de realitate virtuală se foloseşte în tratamentul

a. schizofreniei c. fobiilor
b. depresiei sezoniere d. toxicomaniilor
ANS: C

15. Tulburarile functiilor executive din dementa se refera la:

a. capacitatea de a executa anumite miscari


b. capacitatea de planificare, organizare si abstractizare
c. capacitatea de a conduce
d. capacitatea de a recunoaste si identifica obiecte
ANS: B

16. Conform clasificărilor clasice, din grupa nevrozelor nediferenţiate nu face parte

a. neurastenia c. nevroza obsesiv-compulsivă


b. nevroza depresivă d. nevroza anxioasã
ANS: C

17. Printre posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician în tratamentul tulburării de


panică nu intră:

a. terapie familială c. măsuri suportive, tehnici de relaxare şi


tehnici de distragere în vederea evitării
gândurilor provocatoare de anxietate,
consiliere, meditaţie
b. informarea d. psihoterapie (cognitivă, raţional-
emotivă, psihodinamică) individuală şi
de grup
ANS: A
18. Care din aceste caracteristici nu se regăseşte in cazul schizofreniei simple:

a. o scădere a a capacităţii de rezonanţă afectivă


b. o scădere pâna la anulare a funcţionalităţii profesionale şi sociale
c. un comportament autist
d. apare mai frecvent la femei după pubertate
ANS: D

19. Cea mai frecventa modificare de comportament întâlnita în dementa este:

a. agitatia
b. tulburarile de comportament sexual
c. halucinatiile
d. violenta fizica
ANS: A

20. Dupa vârsta de 65 de ani prevalenta generala a dementei Alzheimer este de:

a. 1-2%
b. 20%
c. 5-10%
d. 0,1-1%
ANS: C

21. Cel mai cunoscut instrument în evaluarea dementelor este:

a. Scala Beck
b. MMSE
c. SPIN
d. GDS
ANS: B

22. În cazul “schizofreniei cu prognostic bun” se întâlnesc următoarele caracteristici:

a. predomină simptomele afective


b. debut brusc
c. istoric familial de boală afectivă
d. absenţa criticii bolii
ANS: D

23. Dintre tulburarile cognitive din dementa fac parte cu exceptia:

a. tulburarile de memorie
b. tulburarile de atentie
c. tulburarile de dispozitie
d. tulburarile de rationament
ANS: C

24.
La persoanele adictive sexual pot aparea alte tulburari de tip compulsiv (altele decât
adictia) în proportie de proportie de pâna la:

a. 20%
b. 50%
c. 75%
d. 100%
ANS: D

25. Evaluarea situatiilor de risc crescut pentru recadere si strategii de abordare a starii de
craving se realizeaza în stadiul:

a. Contemplativ
b. De mentinere a abstinentei si preventie a recaderilor
c. Preparativ
d. De actiune
ANS: B

26. Primul contact în cadrul tratamentului toxicomanului cu heroina vizeaza urmatoarele cu


exceptia:

a. cura de sevraj
b. bilantul problemelor
c. stabilirea unei relatii de încredere
d. analiza cererii
ANS: A

27. În tratamentul polidependentei, prima detoxifiere este fata de:

a. alcool
b. sedative
c. derivati de cannabis
d. opiacee
ANS: B

28. Care din următoarele direcţii explicative nu se referă la boala psihică:

a. modelul psihanalitic
b. modelul biologic
c. modelul psiho–sociologic
d. modelul stohastic
ANS: D

29. Sevrajul la tranchilizante se manifesta prin urmatoarele cu exceptia:

a. tremuraturi
b. slabiciune
c. somnolenta
d. hipersensitivitate
ANS: C
30. Modelul biopsihosocial al bolii psihice este derivat din:

a. teoria generală a sistemelor


b. teoria relativităţii particularizată la medicină
c. teoria dezvoltării lineare a psihicului
d. teoria reflexelor necondiţionate generalizate
ANS: A

31. Flashback-ul – tulburarea halucinatorie persistenta apare dupa consumul de:

a. Cannabis
b. Cocaina
c. LSD
d. Morfina
ANS: C

32. Între factorii implicati în consumul de droguri fac parte cu exceptia:


a. Un hipercontrol al vieti pulsionale
b. Dizarmonii ale structurii personalitatii
c. Insertia în grupuri anomice
d. Personalitatea de tip borderline
ANS: A

33. Cravingul este o forma de:


a. dependenta psihica
b. dependenta fizica
c. toleranta
d. abstinenta
ANS: A

34. Starea de rau subiectiv, intens, în care pacientul cauta sa obtina prin orice mijloace drogul,
însotita de o perturbare biologica neurovegetativa si dismetabolica de amploare, iar uneori de
moarte poarta numele de:

a. dependenta
b. craving
c. toleranta
d. sevraj
ANS: D

35. Ordinea corecta a etapelor clasice din terapia alcoolismului sunt:

a. cura de sevraj, precura, îngrijirea pe termen lung, cura de dezgust


b. precura, cura de dezgust, cura de sevraj, îngrijirea pe termen lung
c. cura de dezgust, cura de sevraj, îngrijirea pe termen lung, precura
d. precura, cura de sevraj, cura de dezgust, îngrijirea pe termen lung
ANS: D
36. În alcoolism, tabloul clinic caracterizat prin: confuzie, dezorientare, întunecarea constientei,
tulburari de perceptie, agitatie, insomnii, febra, hiperactivitate neurovegetativa se întâlneste
în:

a. sevrajul necomplicat
b. delirium tremens
c. tulburarea amnezica persistenta
d. Sevrajul complicat cu convulsii
ANS: B

37. Care este distorsiunea gândirii care apare cel mai frecvent în alcoolism?

a. Proiectia
b. Negarea
c. Refularea
d. Sublimarea
ANS: B

38. Care din urmatoarele formule este cea mai eficienta în abordarea terapeutica a psihozei
maniaco-depresive:

a. psihoterapie individuala urmata de psihoterapie de grup


b. psihofarmacologie urmata de socioterapie
c. psihofarmacologie + psihoterapie
d. psihoterapie urmata de psihofarmacologie de întretinere
ANS: C

39. Dezorganizarea importanta ideativa si comportamentala în schizofrenie se întâlneste la:

a. forma catatonica
b. forma hebefrenica
c. forma paranoida
d. forma nediferentiata
ANS: B

40. Spalarea repetata pe mâini cauzata de anxietatea produsa de gândul contaminarii cu microbi
poate numele de:

a. obsesie
b. manie
c. compulsie
d. fobie
ANS: C

41. Evaluarea situatiilor de risc crescut pentru recadere si strategii de abordare a starii de
craving se realizeaza în stadiul:
a. Contemplativ
b. De mentinere a abstinentei si preventie a recaderilor
c. Preparativ
d. De actiune
ANS: B

42. Care dintre urmatoarele caracteristici nu apartine schizofreniei cu prognostic bun?

a. Debut insidios
b. Istoric familial de tulburare afectiva
c. Predomina simptomele afective
d. Prezenta criticii bolii
ANS: A

43. Care este cel mai frecvent simptom care apare în manie?

a. violenta
b. comportamentul extravagant
c. precipitarea vorbirii
d. agitatia psiho-motorie
ANS: C

44. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un factor predictiv de raspuns pozitiv la terapia cu
electrosocuri?

a. Scaderea ponderala severa


b. Sculare foarte târziu dimineata
c. Lentoare psihomotorie
d. Trasaturile psihotice-idei delirante depresive.
ANS: B

45. Urmatorii sunt factori primari de risc pentru depresie cu exceptia:

a. comorbiditate medicala
b. sex masculin
c. istoric familial de boala depresiva
d. perioada postpartum
ANS: B

46.
Progresul urias al psihofarmacologiei a antrenat si dezvoltarea unor domenii de
granită cum ar fi:

1. neuropsihoendocrinologia,
2. neurolingvistica,
3. psihoimunologia,
4. antropologia genetică

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

47.
Care sunt componentele de bază ale modelulului interactionist al psihopatologiei propus
de Marsella:
1. persoane care, cu resursele de care dispune (biologice, psihologice sau
sociologice), încearcă să înfrunte stresul;
2. mediul de unde provin factorii de stres;
3. interactiunea factorilor de stres cu resursele organismului, care conduce la starea
de stres
4. psihopatologia, concepută drept „adaptativă”, întrucât ea este constituită din
configuratii de răspunsuri psihologice si fiziologice la stres.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

48.
Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup în PTSD:
1. stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la traumă
2. explorarea si validarea perceptilor si emotiilor
3. întelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trăirilor din
prezent
4. învătarea unor noi modalităti de a face fată stresului interpersonal

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

49.
Etapele tratamentului în alcoolism:
1. motivarea pacientului să accepte planul terapeutic
2. sugerarea tratamentului farmacologic
3. integrarea tratamentului pentru abuz de alcool în schema generală de
tratament
4. facilitarea transferului în alte sectii pentru tratament specific

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

50. Printre tulburările anxioase (conform clasificării DSM-IV) se înscriu:


1. atacuri de panica
2. tulburarea obsesiv-compulsiva
3. reactia acuta la stres
4. tulburarea de stres posttraumatica

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D
51. Care dintre următoarele tulburări se află în relatie de comorbiditate cu retardul mintal?
1. psihozele
2. tulburările afective
3. tulburările anxioase
4. tulburări ale controlului impulsului

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

52. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:
1. agnozia
2. abulia
3. tulburările de memorie
4. anhedonia

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

53. Dintre etapele investigării dementei fac parte:


1. istoricul familial
2. istoricul psihiatric
3. istoricul medical general
4. istoricul toxicologic nutritional si medicamentos

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

54. Între etapele de investigare a dementei se află:


1. Examinarea medicală
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele patologice

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

55. Dependenta de internet poate apărea în încercarea de a satisface următoarele tipuri de


nevoi :
1. Nevoi sexuale
2. Nevoia de cunoastere, de perfectionare
3. Nevoia de modificare a stării de constiintă
4. Nevoia de apartenentă

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

56. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:


1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv
2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc
3. Obsesia sexuală sau fantezia sexuală ca mecanism primar de coping
4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

57. Sevrajul la heroină se manifestă prin:


1. Crampe abdominale si diaree
2. Piele si mucoase uscate
3. Tahicardie si hipertensiune
4. Constrictie pupilară

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

58. Care dintre următoarele droguri sunt derivate opiacee?


1. cocaina
2. amfetaminele
3. morfina
4. marihuana

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

59. Care afirmatii despre delirium tremens sunt adevărate?


1. Simptomele apar la 2-3 zile după încetarea unui consum important de acool
2. Netratat, durează aproximativ 4-5 zile.
3. La consumatorii cronici de alcool există un pattern repetitiv de delirium tremens de-
a lungul vietii.
4. Cu tratament adecvat, simptomele se ameliorează după 1 lună.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

60. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:


1. Cresterea criminalitătii globale
2. Cresterea numărului de accidente rutiere
3. Cresterea numărului tentativelor de suicid
4. Cresterea riscului aparitiei cancerului de limbă, laringe, esofag, stomac, ficat,
pancreas

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

61. Între comportamentele adictive se pot înscrie:


1. alcoolismul
2. toxicomania
3. jocul patologic
4. autoagresiunea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

62. Stigmatizarea bolnavului psihic conduce la:


1. Scăderea autostimei si izolare
2. Anxietate
3. Discriminare si abuz
4. Reduce accesul la locuri de muncă

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

63. Care dintre următoarele afirmatii reprezintă mituri legate de boala psihică?
1. Persoanele cu tulburări mintale trebuie izolate
2. Persoanele cu tulburări mintale suferă si datorită stigmatizării sociale
3. Tulburările mintale sunt determinate de slăbiciuni de caracter
4. Tulburările mintale pot fi diagnosticate si tratate înainte de a fi prea târziu.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

64. Logoreea poate apărea la pacientii:


1. depresivi
2. maniacali
3. obnubilati
4. paranoici

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B
65. Între tipurile particulare de suicid se înscrie:
1. Sinuciderea de abandon
2. Parasuicidul
3. Sinuciderea “Samsonică”
4. Santajul cu suicidul

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

66. Tulburările asociate episodului depresiv major în cadrul tulburării bipolare pot fi:
1. Tulburări fobice
2. Expresivitate panto-mimică caracteristică
3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple
4. Ideatie delirantă mai amplă - de sărăcie

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

67. Dintre caracteristicile antidepresivului ideal fac parte:


1. Nu dă tolerantă
2. Este ieftin
3. Nu are efecte adverse
4. Se administrează în doză unică

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

68. Stigmatizarea suferindului psihic se sprijină pe:


1. teoriile care se referă la slăbiciunea morală
2. periculozitate
3. contaminare şi culpabilitate
4. teoria inferiorităţii rasiale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

69. În prezent, clasificarea bolilor mintale cuprinse în trecut sub termenul de psihoză include:
1. tulburare psihotică indusă de alcool
2. schizofrenia şi alte tulburări psihotice (tulburarea schizofreniformă,
tulburarea schizoafectivă, tulburarea delirantă, tulburarea psihotică scurtă,
tulburarea psihotică indusă, tulburarea psihotică datorată unei condiţii
medicale generale, tulburare psihotică fără altă specificaţie)
3. tulburarea afectivă (tulburarea bipolară)
4. tulburarea obsesivo-compulsivă

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

70. Modelul psihotic presupune


1. dezorganizarea globală a persoanei
2. distrugerea unităţii psihice
3. pierderea contactului cu realitatea
4. incomprehensibilitatea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

71. Care din următoarele criterii corespund definiţiei schizofreniei din DSM IV TR:
1. implică factorii etiologici de tip ereditar şi/sau familiar
2. tulburarea mintală durează cel puţin şase luni
3. modifică rapid starea dispoziţională a pacientului care nu mai este
concordantă cu evenimentele la care participă
4. presupune pentru cel puţin o lună existenţa unor semne de boală (adică existenţa a
două sau mai multe simptome dintre următoarele: idei delirante, halucinaţii,
dezorganizarea vorbirii, comportament profund dezorganizat sau catatonic,
simptome negative)

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

72. Care din următoarele criterii corespund psihozei?


1. pierderea capacităţii de autoapreciere a propriei suferinţe
2. incapacitatea de a distinge între experienţa subiectivă şi realitate
3. apariţia tulburărilor de percepţie (halucinaţii, iluzii)
4. existenţa ţinutelor extravagante (uniforme, rochii de bal)

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

73. Care din următoarele caracteristici aparţin schizofreniei dezorganizate:


1. apare în adolescenţă/la oamenii foarte tineri
2. pare a fi mai frecventă la bărbaţi
3. debutul în general brusc printr-o schimbare frapantă a conduitei, cel în cauză
devenind dezorganizat în gânduri şi comportament
4. evoluează spontan spre remisie şi reapariţia principalelor trăsături psihice ale
persoanei

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A
74. În cadrul tratamentului psihosocial sunt necesare următoarele strategii de intervenţie
eficientă:
1. facilitarea farmacoterapiei
2. managementul stresului îngrijitorului
3. managementul cazurilor sociale
4. tehnici psihanalitice de grup

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

75. Care din următoarele criterii conduc spre probabilitatea unei tulburări de dispoziţie de tip
depresiv
1. istoric familiar de boală depresivă
2. perioadă postpartum
3. comorbiditate medicală
4. lipsa suportului social

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

76. Episoadele mixte afective sunt caracterizate de:


1. schimbarea rapidă a dispoziţiei astfel încât în cursul aceleiaşi zile se pot întâlni
ambele stări
2. sunt satisfăcute criteriile, atât pentru episodul maniacal, cât şi pentru episodul
depresiv major (cu excepţia duratei) aproape în fiecare zi, în cursul unei perioade de
cel puţin o săptămână
3. perturbarea afectivă este suficient de severă pentru a cauza o deteriorare
semnificativă în funcţionarea profesională sau în activităţile sociale uzuale ori în
relaţiile cu alţii, sau pentru a necesita spitalizare spre a preveni vătămarea sa sau a
altora sau când există elemente psihotice
4. simptomele se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex. abuz
de drog , de medicament sau un tratament) ori ale unei condiţii medicale generale (de
ex., hipertiroidismul)

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

77. În terapia bolii afective sunt folosite mai multe tipuri de psihoterapie:
1. terapia interpersonală
2. terapia cognitiv-comportamentală
3. tehnicile de învăţare
4. abordarea psihodinamică

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

78. Ciclotimia prezintă următoarele caracteristici:


1. simptomatologie este insuficient de severă ca intensitate pentru a putea fi
diagnosticată ca tulburare bipolară
2. fazele din ciclotimie nu sunt continuarea unei remisiuni a unui episod afectiv din boala
bipolară
3. tabloul clinic nu cuprinde elemente psihotice, respectiv ideaţia delirantă, halucinaţii,
tulburări de conştiintă
4. tulburările afective nu răspund la măsurile farmacologice şi psihoterapeutice obişnuite

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

79. Care din următoarele simptome se asociază cu dispoziţie expansivă sau iritabilă în
tulburarea hipomaniacală:
1. creşterea stimei de sine
2. creşterea eficienţei şi creativităţii
3. reducerea nevoii de somn
4. hipoprosexie

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

80. Craving sau apetenţa este:


1. nevoia imperioasă pentru o substanţă cu efect psihotrop
2. căutarea compulsivă a unei substanţe considerată drog
3. dorinţa de a experimenta din nou efectele unei substanţe consumate anterior
4. tendinţa de a consuma tot mai multă substanţă cu efect de drog

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

81. Consumul de cocaină produce:


1. fenomene euforice asemănătoare maniei
2. fenomene confuzionale asemănătoare tulburărilor psihotice
3. stări asemănătoare atacului de panică
4. hiperluciditate şi fugă de idei cu creşterea spectaculoasă a creativităţii

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

82. În consumul de droguri terapia familială îşi propune drept obiective:


1. asigurarea suportului familial pentru orientarea către abstinenţă
2. menţinerea abstinenţei şi prevenirea recăderilor
3. furnizarea de informaţii cu privire la consumul de droguri şi efectele diverse ale
acestora
4. îmbunătăţirea relaţiilor intrafamiliale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

83. Care din urmatoarele efecte terapeutice aparţin medicaţiei neuroleptice:


1. Efectul sedativ
2. Efectul antianxios
3. Efectul antipsihotic
4. Efectul antiautistic şi/sau dezinhibitor

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

84. Din grupa psihozelor endogene fac parte:


1. psihoza maniaco depresivă
2. psihozele de lactaţie
3. psihozele schizofrenice
4. psihozele de detenţie

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

85. Elementele definitorii ale paranoiei sunt realizate de:


1. delir cronic bine sistematizat nehalucinator
2. discrepanţă între aspiraţii şi posibilităţi
3. personalitate premorbidă specifică (rigidă, hipertrofie a eu-lui)
4. comportamentul suspicios şi răutăcios faţă de familie, colegi, alte persoane

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

86. Elementele definitorii ale parafreniei sunt realizate de:


1. caracterul fantastic al temelor delirante, cu pondere majoră a imaginarului
2. juxtapunerea unei lumi imaginare realului, în care bolnavul continuă să se adapteze
bine
3. menţinerea îndelungată a nucleului personalităţii
4. predominanţa limbajului asupra acţiunii

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

87. Delirul de grandoare se referă la:


1. talente sau perspicacitatea neobişnuită a individului
2. originea nobiliară sau extraterestră a delirantului
3. relaţiile speciale cu o persoană marcantă
4. capacitatea individului de a folosi telepatia şi bioenergia în scop terapeutic
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

88. Care din aceşti factori sunt implicaţi în apariţia tulburării delirante ca factori de risc:
1. vârsta avansată
2. deteriorarea senzorială/ Izolarea
3. izolarea socială
4. emigrare recentă

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

89. Dintre posibilităţile de intervenţie ale psihologului clinician în tulburarea delirantă se foloseşte:
1. psihoterapia de grup şi socioterapia
2. excluderea altor cauze pentru trăsăturile paranoide
3. evaluarea comportamentului sexual şi marital
4. evaluarea potenţialului suicidar şi agresiv

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

90. Psihogeniile au ca elemente definitorii:


1. prezenţa evenimentului psihotraumatizant
2. terenul constituţional
3. legatura inteligibilă între conţinutul trăirilor patologice şi traumă
4. dificultăţi în funcţionarea sexuală

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

91. Tratatul de psihiatrie Oxford defineşte nevrozele prin sublinierea următoarelor caracteristici:
1. sunt tulburări funcţionale
2. nu sunt psihoze
3. ele diferă de tulburările de personalitate, având un debut distinct şi nu o dezvoltare
continuă din primii ani ai vârstei adulte
4. pacientul pierde contactul cu realitatea exterioară în funcţie de severitatea stării
sale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

92. În viziunea lui Freud, limbajul nevrotic se caracterizează prin faptul că:
1. se dezorganizează în mod obligatoriu
2. comunicarea este îngreunată de anumite inhibiţii dar niciodată nu este întrerupt total
3. pacientul este incapabil să se facă înţeles de către ceilalţi
4. în discurs precumpănesc relaţiile obiectuale (decuplaj)

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

93. Care din aceste tulburări fac parte din grupa tulburărilor anxioase
1. Atacuri de panică
2. Tulburarea anxioasă generalizată
3. Tulburarea obsesiv-compulsivă
4. Tulburarea de stres posttraumatică

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

94. În cazul fobiilor teoriile psihanalitice accentuează rolul:


1. complexului oedipal
2. pierderii unui părinte în copilărie
3. narcisismului primar
4. anxietăţii de separare

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

95. Factori implicaţi în apariţia fobiei sociale ar putea fi


1. Factori genetici (30% eredibilitate)
2. Experienţele învăţate
3. Inhibiţia comportamentală
4. Rolul părinţilor (relaţiilor parentale) şi al relaţiilor dintre fraţi

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D