Anul IV, nr.

40
apare
mai 2010 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins:
Violenþa în familie ºi abuzul
„Moda” ortodoxã
Cât este de important pentru
un creºtin felul în care se îmbra-
cã? Aspectul fizic nu conteazã,
ºi atunci putem fie sã purtãm tot
ce dicteazã moda, fie sã ne îm-
brãcãm neglijent? (pag. 9)
Stilul de viaþã, factor
de prevenire a bolilor
Alimentaþia greºitã ºi viaþa
dezordonatã sunt investiþii
sigure în boalã. (pag. 15) (pag. 5)
„Exemplar pentru noi
este individul hãrþuit
de viitor”
Din sfaturile unui diavol bã-
trân cãtre unul mai tânãr, des-
pre riscul trãirii într-un viitor
care nu ne aparþine. (pag. 13)
Editorial de Natalia Corlean ta cu ochi curat viaþa noastrã, e foarte posi- mere munca noastrã, energia, timpul scurt
Criza fiului risipitor bil sã descoperim cã suntem fii risipitori care care ni s-a dat, viaþa noastrã… Toate au fost
pasc porcii altora… Averea (toate darurile mai importante decât sufletul, n-am avut do-
Criza. La începutul ei spu- pe care ni le-a dat Domnul) ne-am chel- rinþa de a fi mai buni, de a da ºi altora din ce
neam cã e o pãcãlealã. Sau cã tuit-o. Am avut foarte multe de achiziþio- am primit noi, de a învãþa dreapta-socotea-
nu poate fi chiar aºa. Au înce- nat, cã doar trebuie sã fim în rând cu lumea. lã. Nu ne-am dorit sã ne apropiem de Crea-
put însã ºi greutãþile. Pentru Nu se mai poate trãi fãrã telefoane mobile torul care ne-a dat nouã toate, sã Îi mulþu-
unii mai devreme, pentru alþii (cel puþin unul pe membru de familie, musai mim în fiecare zi pentru ele, sã ne cerem
mai târziu. Au venit apoi disponibilizãrile. schimbat din când în când, cã doar tehno- iertare de la El ºi de la cei cãrora le-am fãcut
ªomeri, restrângeri de activitãþi, luptã logia avanseazã) ºi televizoare (mai multe, rãu, cu voie sau fãrã de voie. Am fost mai ocu-
cruntã pentru supravieþuire. ªi ne-am spus cã doar cum o sã stãm de exemplu în bu- paþi sã criticãm, sã vedem rãul pe care îl fac
cã e pe gata, ce se mai poate întâmpla? Ei, cãtãrie fãrã sã ne spele cineva pe creier, sau ceilalþi, nebãgând în seamã cã nu vedem
iatã cã se mai poate: reduceri de salarii cum sã ne jertfim dorinþa de a vedea ce se bine din cauza bârnelor din ochii noºtri. În
pentru bugetari ºi… scãderea pensiilor! mai întâmplã în serialul preferat, când loc sã slujim Tatãlui, care ne-a spus cã dacã
ªtim cu toþii vinovaþii: lãcomia boga- acesta se suprapune cu alte preferinþe ale vom purta grija Împãrãþiei lui Dumnezeu
þilor ºi ticãloºia politicienilor. Cei mari trag membrilor familiei?). Electrocasnice trebuie le vom primi pe toate celelalte, ne-am tocmit
sforile, cei mici danseazã la comandã. Dacã sã avem. Nu conteazã cã facem pentru ele la stãpâni strãini (mândria, lãcomia ºi
jocul se stricã, cei mici plãtesc. Unde e drep- credite peste credite, ca niºte stãpâni ai lumii toate celelalte patimi). ªi iatã-ne acum goi
tatea? Sã ne gândim mai bine… Noi n-om siguri cã o sã trãim pânã la adânci bãtrâneþi, ºi îngrijoraþi, pentru cã nu ºtim ce va fi.
avea nicio vinã? Dacã facem ca cei care ºi cu salarii mari pe deasupra. Trebuie sã Sã nu uitãm însã ceva: nu e niciodatã
nici mãcar nu ºtiu de ce merg la Spovedanie, plãtim ºi birul stãpânului stomac, un dum- prea târziu, Tatãl e mult milostiv ºi iertã-
pentru cã „n-am fãcut nimic, n-am furat, nezeu rafinat care e tot mai pretenþios. Nu tor! Iar cel ce cunoaºte dragostea Lui, bucu-
n-am dat în cap la nimeni…”, sigur nu se saturã niciodatã, nu ºtie sã spunã nu. ria la care ne cheamã, ºi se va încredinþa
vom vedea nimic. Vinovaþi sunt ceilalþi! Consumã mult ºi se goleºte repede. Lui pe sine ºi toatã viaþa lui, nu va mai cunoaº-
Dacã vom fi însã sinceri ºi vom scru- Am investit în toate aceste averi efe- te disperarea, neliniºtea sau îngrijorarea.
CMYK
 2 Eveniment
Catedrala în miniaturã din Recea a fost sfinþitã
Duminica Tomii a fost
anul acesta o zi de mare sãr-
bãtoare pentru credincioºii
parohiei Recea Nouã, care
au primit vizita Înaltpreas-
finþitului nostru Mitropolit
Laurenþiu Streza. Vizita ce a
umplut sufletele recenilor
de o imensã bucurie du-
hovniceascã a fost dublatã
de evenimentul unic al pe-
cetluirii sfintei mese a Al-
tarului bisericii lor prin aºe-
zarea de sfinte moaºte în
niºa acesteia. nilor reduse ale bisericii
Aºezarea sfintelor moaºte în piciorul ce transpune arhitectonic
mesei Altarului repetã obiceiul pe care-l imensele catedrale cu
aveau primii creºtini de a sãvârºi Sfânta contraforþi la posibilitãþile
Liturghie direct pe mormintele martirilor, materiale ale unei comu-
a celor care mureau mãrturisindu-L pe nitãþi totuºi mici, de 34 de
Mântuitorul Hristos în perioada persecu- familii, care nu au vrut sã
þiilor creºtine. treacã la greco-catolicism
Evenimentul sfinþirii survine, dupã ºi ºi-au construit un locaº
cum spune istoricul bisericii cu hramul de cult al lor.
„Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena” din Biserica, îmbrãcatã în
Recea, la o sutã de ani de la zidirea loca- strai de sãrbãtoare prin
ºului de cult de cãtre o comunitate de cre- zugrãvirea ei în totalitate
dincioºi restrânsã, dar cu mare dragoste cu chipuri de sfinþi ºi
pentru Dumnezeu. Dovadã stã ºi astãzi scene biblice, prin aºezarea unei cata- fost ºi mai frumoasã în acestã zi, fiind
soliditatea construcþiei, în ciuda dimensiu- peteasme noi, din lemn masiv sculptat, a plinã de credincioºi din Recea, dar ºi din
împrejurimi, care s-au bucurat la ter-
Pãrintele Iulian Avram este noul paroh din Hârseni minarea slujbei de posibilitatea pe care o
au credincioºii prezenþi la orice sfinþire de
În data de 23 aprilie, în ziua prãznuirii Sf. Mare Mucenic Gheorghe, enoriaºii bisericã de a trece prin Altar.
parohiei Hârseni ºi-au primit cu emoþie noul preot paroh. Pãrintele Iulian Avram a Alãturi de Înaltpreasfinþitul Laurenþiu,
fost instalat în Hârseni în urma transferului sãu de la parohia Grid, în locul pãrin- la slujba solemnã de sfinþire ºi pecetluire a
telui Rãzvan Timofte, care este acum preot paroh în Braºov. Evenimentul s-a petre- Mesei Altarului bisericii „Sf. Împãraþi
cut chiar de hramul uneia din cele douã biserici ale satului. Constantin ºi Elena” a participat un sobor
Sfânta Liturghie de sãrbãtoarea Sfân- bosit întru propovãduirea Evangheliei lui de preoþi din împrejurimi: pãrintele Ma-
tului Gheorghe a fost sãvârºitã de cãtre Hristos spre mântuirea tuturor celor în- rius Zosim, pãrintele Radu Milãºan, pãrin-
Pãrintele protopop Ioan Ciocan, alãturi de credinþaþi spre pãstorire. tele Adrian Precup, pãrintele Constantin
un sobor de preoþi ºi un diacon, iar rãspun- Pãrintele Iulian a absolvit Facultatea Spiridon, pãrintele Ioan Puia, în frunte cu
surile la stranã au fost date de cãtre dom- de Teologie Ortodoxã „Andrei ªaguna” pãrintele protopop Ioan Ciocan ºi pãrintele
nul profesor Gheorghe Malene. Biserica a din Sibiu în anul 2004, obþinând ulterior stareþ Ilarion Urs de la Mãnãstirea
fost plinã de credincioºii veniþi cu bucurie masterul la secþia Teologie practicã. A Brâncoveanu, cu toþii fiind alãturi de
sã îl întâmpine pe noul paroh ºi sã se fost hirotonit de cãtre Preasfinþitul Visa- pãrintele Iulian Boac, parohul bisericii din
roage Domnului pentru acesta, dorindu-i rion Rãºinãreanu în 2005, pe seama paro- Recea Nouã, care pentru grija pe care o
sãnãtate ºi ajutor de la Dumnezeu. hiei Grid, unde a pãstorit vreme de 5 ani. poartã Casei Domnului prin renovarea
Dupã sãvârºirea Sfintei Liturghii, Pãrintele este cãsãtorit cu doamna pre- celor douã biserici ale parohiei ºi ridicarea
pãrintele Iulian a primit Sf. Evanghelie, oteasã Daniela ºi are 3 copii: Alexandra- unei case parohiale a primit distincþia de
cheia bisericii ºi Sfânta Cruce; neputân- Maria, Andrei ºi Ioana. iconom. ÎPS Laurenþiu nu i-a uitat nici pe
du-ºi ascunde fireasca emoþie, pãrintele a Dorim ºi pe aceastã cale noului paroh ceilalþi ctitori ºi binefãcãtori ai locaºului de
mulþumit lui Dumnezeu ºi Înaltpreasfinþi- din Hârseni spor ºi pricepere în lucrarea cult, care au primit din partea sa acte de
tului Laurenþiu pentru încredinþarea aces- duhovniceascã, pastoralã ºi administra- cinstire, ca semn de preþuire pentru jertfa
tei parohii spre pãstorire. Noul paroh a tivã, spre folosul credincioºilor ºi al adusã.
fãgãduit credincioºilor cã va lucra neo- Bisericii. Diac. Claudiu Pãun Pr. Constantin Spiridon

Mare sãrbãtoare ºi la Iaºi
La douã sãptãmâni dupã sfinþirea
bisericii „Sfinþii Împãraþi Constantin
ºi Elena” din parohia Recea Nouã,
comuna Recea a îmbrãcat din nou
haine de sãrbãtoare, cu ocazia sfinþirii
altarului bisericii din satul Iaºi.
Evenimentul unic în viaþa parohiei a
fost cu atât mai important, cu cât
ieºenii s-au bucurat pentru prima datã
de vizita unui mitropolit în satul lor.
În dimineaþa zilei de 25 aprilie,
Duminica Slãbãnogului, îmbrãcaþi în
haine de sãrbãtoare, fiii satului Iaºi au
umplut biserica pentru a participa la
sfinþirea locaºului de cult. Alãturi de ei au
fost ºi credincioºi din alte sate ale
Comunei Recea, care au venit sã se bu-
cure împreunã cu vecinii lor de marele
eveniment.
„Deºi construitã între anii 1882-1884,
biserica din Iaºi nu a fost sfinþitã. De-a
lungul timpului s-au fãcut foarte puþine
lucrãri de restaurare. Când am venit eu în
parohie, în 2006, am gãsit un consiliu
parohial nou, care vroia sã facã multe
lucruri. Realizaserã deja acoperiºul, mon-
tarea geamurilor de tip termopan ºi un
sistem de încãlzire modern. Am conti-
nuat împreunã, cu lucrãrile la exteriorul
bisericii, care s-au efectuat cu ajutorul
banilor primiþi de la Primãria Recea ºi
Consiliul Judeþean Braºov. Tot în aceastã
perioadã s-a mai construit o cãsuþã pentru
arderea lumânãrilor, s-a dotat biserica cu
o instalaþie de sonorizare performantã,
s-a realizat un trotuar de pavele ºi s-au
efectuat ample lucrãri la casa parohialã”,
ne-a spus pãrintele paroh Marius Zosim.
Slujba de sfinþire a fost oficiatã de
Înaltpreasfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul
Ardealului, împreunã cu un sobor de pre-
oþi în frunte cu Pãrintele protopop Ioan
Ciocan. „Am sãvârºit sfinþirea bisericii ºi
ridicarea Altarului. Este o bisericã veche,
înãlþatã spre cinstirea «Intrãrii în Bisericã
a Maicii Preacurate» în anul 1882, care
nu a fost sfinþitã ºi a fost reînnoitã total
acum în exterior ºi aranjatã în interior.
Am refãcut Sfânta Masã punând Moaºte
de sfinþi ºi sãvârºind aceastã rânduialã a
consacrãrii bisericii pe deplin. Am adus
bucurie acestor credincioºi. Parohia a fost
toatã greco-catolicã, a rãmas pe deplin
ortodoxã, omogenã. ªi atât de mult îºi
iubesc Biserica, încât, iatã, acum au pri-
mit cinstea care se cuvenea”, a spus Pã-
rintele Mitropolit.
În continuarea slujbei de sfinþire a fost
oficiatã Sfânta Liturghie, în cadrul cãreia
rãspunsurile la stranã au fost date de Corul
„Anatoly” din Braºov. Dupã cuvântul de
Sãtenii din Grid au acum un singur preot paroh
Duminica de 25 aprilie va rãmâne o
zi importantã pentru credincioºii paro-
hiei Grid, din comuna Pãrãu, care l-au
primit pentru prima datã în mijlocul lor
pe Înaltpreasfinþitul Laurenþiu Streza,
Mitropolitul Ardealului. Scopul vizitei
Pãrintelui mitropolit a fost instalarea
noului paroh, întors la Ortodoxie împre-
unã cu credincioºii pe care îi pãstorea.
Acum peste 200 de ani, sub presiunea
autoritãþilor, multe sate din Þara Fãgãra-
ºului ºi-au pãrãsit credinþa strãmoºilor lor
ºi au trecut la greco-catolicism. De-a lun-
gul timpului au fost comunitãþi care au
conºtientizat greºeala ºi s-au întors la
Ortodoxie de bunãvoie, altele forþate de
regimul comunist. ªirul întoarcerilor nu
s-a oprit nici astãzi, iar el continuã cu re-
venirea la Ortodoxie a credincioºilor gre-
co-catolici din Grid împreunã cu preotul
lor, care au fost primiþi în Parohia ortodoxã
a satului. Pãrintele ªtefan Botoran a
devenit acum parohul întregii comunitãþi
din Grid ºi a fost instalat de cãtre ÎPS
Laurenþiu Streza în cadrul Vecerniei din
seara zilei de duminicã, 25 aprilie.
Aºa cum cere tradiþia, Pãrintele mitro-
polit a fost întâmpinat cu mare bucurie de sã-
teni de toate vârstele, îmbrãcaþi în frumoa-
sele costume populare specifice Gridului.
ÎPS Laurenþiu a sãvârºit Vecernia arhiereas-
ca în strãvechiul locaº de cult al satului, în
mijlocul unui sobor de preoþi în frunte cu
Pãrintele protopop Ioan Ciocan ºi Pãrintele
Ilarion Urs, stareþul Mãnãstirii Brâncoveanu.
Dupã Vecernie, ÎPS Laurenþiu le-a pre-
zentat credincioºilor prezenþi pe noul lor
slujitor, care a fost primit de comunitate cu
Eveniment 3
învãþãturã rostit de ÎPS Laurenþiu la
Duminica Slãbãnogului, Pãrintele Mi-
tropolit a oferit preotului paroh distincþia
de iconom, iar enoriaºii împreunã cu
Consiliul parohial, dar ºi domnul primar
Gheorghe Lazea, au primit acte de cin-
stire pentru sprijinul acordat, pentru efor-
tul ºi dragostea cu care s-au ocupat de
înfrumuseþarea bisericii din Iaºi. Pãrintele
Marius Zosim a mulþumit Înaltpreasfinþi-
tului în numele tuturor ieºenilor ºi i-a
oferit o icoanã cu Maica Domnului.
În finalul acestui moment mult aºtep-
tat al sfinþirii bisericii ºi al vizitei Pãrin-
telui Mitropolit, credincioºii au avut prile-
jul de a intra în Sfântul Altar pentru a sãru-
ta Sfânta Masã ºi Sfânta Evanghelie.
Natalia Corlean
multã bucurie ºi cãldurã sufleteascã. „Eve-
nimentul de astãzi aratã cã poporul român
are nevoie de unitate, aºa cum a avut întot-
deauna. La Grid toþi credincioºii s-au unit
într-o credinþã, cea ortodoxã, aºa cum este
normal. Preotul ªtefan, din neamul maicii
Teodora din Voivodeni, a ajuns acolo
unde-i era locul, chiar dacã a parcurs un
drum mai lung”, a spus Înaltpreasfinþitul.
Ceremonia a fost deosebit de emoþio-
nantã. „Mã bucur cã am revenit în sânul
Bisericii Ortodoxe, în care m-am nãscut, ºi
prin acest eveniment am reparat ruptura pe
care cu ani în urmã am fãcut-o faþã de cei
apropiaþi mie. Voi continua munca pe care
pãrintele Iulian Avram a fãcut-o înaintea
mea, astfel încât credincioºii sã gãseascã în
bisericã, în continuare, un sprijin, o alinare
ºi încrederea de care au nevoie”, a mãrtu-
risit cu emoþie noul paroh.
Dupã terminarea slujbei, toþi sãtenii au
participat la o agapã frãþeascã în incinta
cãminului cultural. Rugãm pe Hristos,
Domnul nostru, sã reverse asupra pãrin-
telui ªtefan harul Sãu sfinþitor ºi mântuitor,
pentru a-ºi împlini cu demnitate misiunea
la care a fost chemat!
Diac. Claudiu Pãun
 4 Actual
Izvorul Tãmãduirii la Mãnãstirea Brâncoveanu
Creºtinii ortodocºi sãrbãtoresc în fiecare an, în prima vineri de dupã Paºti, Cei care doresc sã se aboneze la
Izvorul Tãmãduirii, praznic închinat Maicii Domnului. Aceastã sãrbãtoare este una Ziarul Lumina sunt rugaþi sã se adreseze
deosebitã pentru credincioºii din Þara Fãgãraºului, pentru cã este cel de-al doilea preoþilor parohi, care vor înainta listele cu
hram al Mãnãstirii Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus, izvor al vieþii duhovniceºti abonaþi Protopopiatului. Pentru a benefi-
din zona noastrã. cia de abonament începând cu 1 ale lunii,
Mãnãstirea de la Sâmbãta de lista trebuie depusã pânã pe data de 19 a
Sus ºi-a sãrbãtorit vineri, 9 aprilie, lunii precedente.
cel de-al doilea hram, prilej cu Preþul unui abonament, care cuprinde
care mii de pelerini din Ardeal ºi cotidianul „Ziarul Lumina” ºi sãptãmâ-
din toatã þara au participat la nalul „Lumina de Duminicã”, este:
Sfânta Liturghie. Slujbele au în- pentru 3 luni …… 60 RON;
ceput încã de dimineaþã, la ora 8, pentru 6 luni ….. 120 RON;
când a fost sãvârºitã Utrenia, ur- pentru 12 luni … 240 RON.
matã de sfinþirea apei la fântâna din incin- preoþi în frunte cu Înaltpreasfinþitul Ziarele se primesc acasã, prin Poºta Românã.
ta mãnãstirii, de cãtre un sobor de ierarhi ºi Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, ºi
Preasfinþitul Andrei, Episcopul
stea în faþa lui Dumnezeu, Care ne iubeºte, vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.
Pãrintele Teofil este viu cum spunea, Care ne cheamã ºi ne În continuare a fost oficiatã
La sfârºitul lu- zâmbeºte, ºi sã Îi spunã ºi el ceva ºi Sfânta Liturghie la altarul de varã
nii aprilie s-au îm- chiar sã Îi zâmbeascã, aºa cum al mãnãstirii, în mijlocul miilor de
plinit 6 luni de la spunea în ultimii ani de viaþã. credincioºi. Bucuria sãrbãtorii a
plecarea Pãrintelui Spunea adesea: «Sã-I zâmbim lui fost desãvârºitã prin momentele
Teofil la Domnul. Dumnezeu!».” emoþionante din cadrul Sf. Li-
Cu acest prilej, la Preasfinþitul Sofian le-a adresat turghii, în care au avut loc hiroto-
Mãnãstirea Brânco- ºi o urare celor prezenþi: „Vã do- nia întru ieromonah a arhischidia-
veanu slujba de po- resc tuturor puterea sã trãiþi prin conului Calinic ºi hirotesia sa
menire a fost ofi- credinþã, ca sã puteþi sã ajungeþi la întru protosinghel, precum ºi
ciatã duminicã, 2 bucuria credinþei, aºa cum a ajuns hirotesia întru arhidiacon a dia-
mai, de cãtre Prea- Pãrintele Teofil, pe care sã o îm- conului Iustinian, ambii vieþuitori
sfinþitul Andrei, Episcopul vicar al Arhiepis- pãrtãºiþi ºi altora, dupã cum spunea ºi Pãrintele, ai Mãnãstirii Brâncoveanu.
copiei Sibiului, ºi de cãtre Preasfinþitul Sofian, «Mai întâi e datoria ºi apoi e bucuria».” În cuvântul de învãþãturã ros-
Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Ro- Pãrintele Teofil a fost ºi motivul unei întâl- tit în faþa pelerinilor, Pãrintele ar-
mâne a Germaniei, Austriei ºi Luxemburgu- niri care a avut loc la Timiºoara, un loc special pen- hidiacon Ioan I. Icã Jr., profesor la
lui, alãturi de un sobor de preoþi ºi peste o mie tru dânsul, pentru cã aici a fãcut liceul ºi tot aici Facultatea de Teologie Ortodoxã
de credincioºi ºi fii duhovniceºti ai Pãrintelui, umplea sãlile de ascultãtori de douã ori pe an, înce-
„Andrei ªaguna” din Sibiu, a
care au venit din toate zonele þãrii. Dupã par- pând sã conferenþieze încã din 1992. Ucenicii Pã-
ticiparea la Sfânta Liturghie s-a oficiat slujba rintelui din Timiºoara, împreunã cu invitaþii lor, reliefat importanþa Patimilor a ºi
parastasului în biserica mare a mãnãstirii, apoi prieteni ºi apropiaþi ai Pãrintelui, au petrecut Învierii Domnului în viaþa fiecãrui
s-a mers ºi la mormânt. douã zile (27-29 aprilie) într-o atmosferã caldã credincios. A urmat cuvântul Înalt-
Pãrintele bucuriei, cum era numit Pãrintele ºi familialã, ascultând mãrturii, amintiri ºi evo- preasfinþitului Laurenþiu, la finalul
Teofil, a fost evocat de Preasfinþitul Andrei, dar cãri ale Pãrintelui Teofil, recitând din poeziile cãruia Pãrintele mitropolit a anun-
ºi de Preasfinþitul Sofian, care i-a fost Pãrintelui preferate, participând la prezentãri de cãrþi, fo- þat apariþia în aceastã zi a primului
ucenic de chilie timp de mai mulþi ani. „Viaþa tografii ºi interviuri. A fost prezentat ºi site-ul numãr al Ediþiei de Transilvania a
lui devenise o mãrturisire a închinãrii sale pe www.parinteleteofil.ro, un loc care îºi propune Ziarului Lumina. Au fost oferite
care o aducea lui Dumnezeu. Se putea vedea, Îl sã adune mãrturiile celor care l-au cunoscut pe în dar credincioºilor care au par-
puteai citi pe Dumnezeu în fiinþa sa, pe chipul Pãrintele ºi a celor a cãror viaþã a fost decisiv ticipat la Sfânta Liturghie 1500 de
sãu. Acest lucru a atras atâþia oameni spre mã- influenþatã de întâlnirea cu dânsul, de învãþãtu- exemplare din ediþia regionalã a
nãstire, spre Pãrintele, pentru cã ei cãutau, la fel rile sale. Simpozionul de la Timiºoara s-a înche- cotidianului Patriarhiei Române.
ca noi, o mãrturie despre Dumnezeu”, a spus iat cu oficierea Sfintei Liturghii în Catedrala „Vom avea în acest ziar ºtiri din
PS Sofian. Pãrintele episcop a vorbit ºi despre mitropolitanã ºi cu slujba parastasului de ºase pãrþile noastre, din Ardeal. Veþi
felul în care Pãrintele se întâlnea cu Dumnezeu luni de la mutarea la Domnul a Pãrintelui. gãsi aici pagini precum explicarea
în rugãciune ºi bucuria cu care participa la sluj- Cei care îl iubesc pe Pãrintele Teofil mãr- Evangheliei sau informaþii despre
be: „Pãrintele Teofil se bucura sã participe la turisesc cã pentru ei Pãrintele nu a murit, ci este viaþa Bisericii din care facem
slujbele de la bisericã. Pentru el, rugãciunea nu viu prin bucuria pe care ne-o transmite în con- parte”, a spus ÎPS Laurenþiu. Sãr-
era împlinirea unei pravile. Pentru el, rugãciu- tinuare atunci când ne gândim la dânsul, îl bãtoarea s-a încheiat cu Taina Sf.
nea era un prilej de a vorbi cu Dumnezeu, un ascultãm sau citim cãrþile care îi cuprind cuvin- Maslu.
prilej ca el sã Îi spunã ceva lui Dumnezeu, sã tele pentru noi. Natalia Corlean Diac. Claudiu Pãun
CMYK
 Actual 5
Violenþa în familie ºi abuzul Ciclul violenþei în familie
Abuzul domestic „alunecã” în-
tr-o schemã comunã sau ciclu al
Problema violenþei în familie ºi a abuzului (care poate fi nu doar fizic,
violenþei:
ci ºi emoþional, verbal, financiar) este foarte des întâlnitã, deºi adesea
ABUZUL - Abuzatorul
e bine ascunsã, pentru cã familia în cauzã devine mai puþin deschisã
atacã printr-un comporta-
socialului. Pe de o parte ea este stigmatizatã în ochii celorlalþi ºi
ment agresiv sau violent.
încearcã un sentiment de vinã care o face sã se izoleze; pe de altã
Abuzul este un joc „de-a
parte, soþul violent nu doreºte ca soþia lui sã întreþinã relaþii sociale
puterea”, destinat sã-i
în cadrul cãrora e posibil sã îºi mãrturiseascã suferinþa ºi eventu-
arate victimei „cine este
al sã primeascã sprijin. Consecinþele abuzului sunt foarte grave, de
ºeful”.
aceea vom dedica acestui subiect o serie de articole. Începem, pen-
VINOVÃÞIA - Dupã
tru a înþelege mai bine fenomenul, cu tacticile de manipulare a vic-
episodul abuziv, abuza-
timei, ciclul dupã care are loc repetarea actelor de violenþã ºi
torul se simte vinovat, dar
efectele acestora asupra copiilor. Vom continua numãrul viitor cu
nu pentru ceea ce i-a fãcut
metodele duhovniceºti pe care le are în plus creºtinul în aceastã luptã.
victimei. Vinovãþia este în
legãturã cu posibilitatea de a fi
Tactici de manipulare a victimei prins ºi de a suporta consecinþele.
În ciuda a ceea ce cred oamenii, violenþa domesticã ºi abuzul nu se CONºTIENTIZAREA sau SCUZAREA -
datoreazã lipsei de control a abuzatorului asupra comportamentului sãu. De Abuzatorul conºtientizeazã ceea ce a fãcut. Ar putea
fapt, comportamentul abuziv ºi violenþa constituie o alegere deliberatã fãcutã sã vinã cu un ºir de explicaþii sau chiar sã blameze
de abuzator pentru a câºtiga ºi a menþine controlul total asupra victimei. În victima pentru comportamentul sãu abuziv - orice
plus faþã de violenþa fizicã, abuzatorii utilizeazã urmãtoarele tactici pentru pentru a muta responsabilitatea de la el.
a-ºi exercita puterea asupra soþiilor sau a partenerilor: COMPORTAMENT „NORMAL” - Abuzatorul face
DOMINAREA - abuzatorii simt nevoia de a simþi cã ei sunt stãpâni pe tot ce-i stã în putinþã pentru a recâºtiga controlul ºi a
relaþie. Vor lua decizii pentru tine ºi familie, îþi vor spune ce sã faci, ºi aºteptãpãstra victima în relaþie. El poate sã acþioneze ca ºi
sã te supui indiscutabil. Cel care te abuzeazã te poate trata ca pe un servitor, cum nimic nu s-a întâmplat sau încearcã sã-ºi uti-
copil, sau chiar ca pe un obiect al lui. lizeze farmecul. Aceastã fazã paºnicã de „lunã de
UMILIREA - Abuzatorul va face tot ce-i stã în putinþã pentru a te face sã miere” poate sã-i dea victimei speranþa cã abuzatorul
te simþi prost, sau cu multe lipsuri. Dupã toate acestea, daca crezi ca eºti lip- s-a schimbat cu adevãrat de data aceasta.
sit de valoare ºi de faptul cã nimeni altcineva nu te vrea, este puþin probabil FANTEZIE ºI PLANIFICARE - Abuzatorul începe sã
ca þi-ar plãcea sã pleci. Insultele, poreclele, umilirea ºi înjosirea în public fantazeze despre cum sã-ºi abuzeze victima, din nou,
sunt toate arme ale abuzatorului, menite sã erodeze respectul tãu de sine ºi petrecând timp îndelungat gândindu-se la ce a fãcut
sã te facã sã te simþi lipsit de putere. aceasta greºit ºi cum sã o punã sã plãteascã. Apoi
IZOLAREA - În scopul de a creºte gradul de dependenþã faþã de el, un face un plan de transformare a fanteziei în realitate.
partener abuziv te va îndepãrta de lumea ta exterioarã. Poate te va împiedi- PREGÃTIRE - Abuzatorul pregãteºte victima ºi îºi
ca sã-þi vezi familia sau prietenii sau chiar sã te avertizeze sã nu mergi la pune planul în acþiune, creând o situaþie care sã jus-
muncã sau la ºcoalã. Este posibil sã trebuiascã sã ceri permisiunea de a face tifice abuzul asupra ei.
ceva, de a merge undeva sau de a vedea pe cineva. www.helpguide.org, traducere de Delia Hãrºan
AMENINÞÃRILE - Abuzatorii utilizeazã frecvent ameninþãrile
pentru a evita sã fie pãrãsiþi de cãtre victime sau pentru a le face sã Influenþe asupra dezvoltãrii copiilor
nu depunã plângere împotriva lor. Abuzatorul te poate ameninþa cã
te rãneºte sau cã te omoarã, pe tine sau copiii, alþi membri ai fami- Copiii care cresc în familii  Probleme de comporta-
liei sau chiar animale de companie. El poate, de asemenea, sã violente dezvoltã comportamen- ment: agresivitate sau pasivi-
ameninþe cã se va sinucide, cã va depune plângeri mincinoase te ºi o condiþie fizicã ce-i face u- tate la agresiunile celorlalþi,
împotriva ta sau cã te va denunþa la serviciile de protecþie a copilu- ºor de recunoscut. Ei prezintã: probleme cu somnul, inconti-
lui. Probleme fizice, boli inex- nenþã urinarã, bãtãi, fuga de
INTIMIDAREA - Abuzatorul poate folosi o varietate de tactici de plicabile, expuºi la accidente acasã, sarcini la vârste mici,
intimidare menite sã te sperie spre a te supune. Astfel de tactici includ: în casã ºi în afara casei, dez- relaþii pentru a scãpa de acasã,
imagini ºi gesturi ameninþãtoare, obiecte sparte în faþa ta, distruge- voltare fizicã mai lentã; mutilare, consum de droguri ºi
rea locuinþei, rãnirea animalului de casã sau chiar apariþia armelor. 
Probleme emoþionale ºi men- alcool, comportament defen-
tale: anxietate mãritã, simþã- siv cu minciuna;
Mesajul este clar: dacã nu te supui, consecinþele sunt violente.
mânt de culpabilitate, frica de
NEGAREA ºI ÎNVINOVÃÞIREA - Abuzatorii sunt foarte buni la a abandon, izolare, mânie, frica Probleme ºcolare - neîncre-
inventa scuze pentru ceea ce este nescuzabil. Ei vor da vina pentru de rãniri ºi moarte; dere, eliminare, schimbãri
comportamentul lor abuziv ºi violent pe o copilãrie nefericitã, sau bruºte în performanþele ºco-
 Probleme psihologice: ne- lare, lipsa de concentrare, lipsa
pe o zi proastã, ºi chiar pe victimele abuzului lor. Abuzatorul poate încredere în sine, depresie,
minimaliza abuzul sau neagã faptul cã s-a produs. Frecvent va comparare cu viaþa mai feri- de maniere sociale;
comuta responsabilitatea pe tine: cumva, violenþa ºi abuzul ar fi din citã a colegilor; Identificare cu eroi nega-
vina ta. tivi. www.politia.ro
www.helpguide.org, traducere de Delia Hãrºan
CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
Dupã ce nu- Doamne, vindecã-l!
mãrul trecut am Dumnezeu ne învaþã sã ne rugãm Doamne, curãþeº-
te-mã!
vorbit despre rugãciune
- convorbirea omului - Rugãciunea Tatãl nostru -
Împãrãþia
cu Dumnezeu, conti-
nuãm cu cea mai cunoscutã ºi mai rãspânditã rugãciune, rostitã dinlãuntrul
pentru prima datã de Iisus Hristos ºi predatã ucenicilor Sãi: nostru
rugãciunea Tatãl nostru, numitã ºi Rugãciunea domneascã. Vie împãrãþia Ta
Direct de la Domnul împãrtãºirii cu Sfintele este a doua cerere. A-
ceasta este o chemare
Rugãciunea Tatãl nostru este o rugã- Taine, tocmai ca pre- ºi o dorinþã de a se insta-
ciune pe care ne-a dat-o Domnul Hristos. gãtire pentru aceastã ura Împãrãþia lui Dum-
Ea este consemnatã în douã din cele patru primire a Trupului ºi nezeu în lumea aceas-
Evanghelii. În Evanghelia de la Matei, capi- Sângelui lui Hristos, ta, dar ºi în noi înºine,
tolul 6, în contextul Predicii de pe munte, rostim rugãciunea Tatãl cãci a spus Domnul
ºi în Evanghelia de la Luca, în capitolul 11, nostru. Iar înainte de a Iisus Hristos: Împãrã-
unde se spune cã ucenicii au venit la Mântui- o rosti existã o alcãtuire þia lui Dumnezeu este
torul ºi I-au cerut sã-i înveþe sã se roage. Iar de rugãciune pe care o înãuntrul vostru (Lc.
Domnul i-a învãþat rugãciunea Tatãl nos- spune preotul ºi prin 17, 21). Iar Împãrãþia
tru. Varianta de la Matei este puþin diferitã de care cerem de la Dum- lui Dumnezeu se in-
cea de la Luca ºi e cea care a fost consa- nezeul Cel ceresc sã ne staureazã în sufletul
cratã ºi folositã în cultul Bisericii noastre. dea vrednicia de a-L nu- celui care Îl are pe
mi Tatã. Acesta este un
ªtim ce spunem atunci dar al lui Dumnezeu ºi în- Dumnezeu ca Împãrat
þelegem cã El ne-a înfiat al vieþii sale ºi face
când ne rugãm? voia Lui. Nu oricine
pe noi, fãpturile sale ºi
Aceastã rugãciune este cea mai rãs- Îmi zice: Doamne,
astfel niciodatã nu mai
pânditã rugãciune, o spunem de la tinereþe Doamne, va intra în
putem fi orfani, pierduþi,
pânã la bãtrâneþe. Dar de multe ori rostim Împãrãþia cerurilor,
lãsaþi în voia determi-
aceastã rugãciune în mod mecanic, fãrã ci cel ce face voia Ta-
atenþie la cuvintele ei. Spunem cuvintele nãrilor acestei lumi. tãlui Meu Celui din
ca o formulã, în care ne punem nãdejdea la Avem un Tatã în
ceruri. Consecinþa aces- ceruri (Mt. 7, 21).
vreme de necaz. Sunt chiar oameni care o
spun fãrã sã înþeleagã cuvintele pe care le tei înfieri este faptul cã Bucuria din
noi suntem fraþi între noi, fraþi cu toþi
rostesc. Însã rugãciunea ne obligã la o anu- cer sã fie ºi pe pãmânt
mitã atitudine, la o anumitã conduitã a vie- creºtinii. Avem acelaºi Tatã ºi acelaºi Facã-se voia Ta, precum în cer aºa ºi
þii noastre. De aceea este foarte important sânge, cãci sângele nostru este amestecat pe pãmânt este a treia cerere ºi prin aceas-
sã înþelegem ce spunem atunci când ne cu Sângele lui Hristos, primit prin Sfânta ta vrem sã se facã voia lui Dumnezeu de
rugãm. Vom face aici referire pe scurt la Împãrtãºanie. Ne comportãm noi ca fraþii cãtre oameni pe pãmânt aºa cum se face de
fiecare din cuvintele rugãciunii Tatãl nostru. unii cu alþii? Ni s-au fãcut strãinii ca niºte cãtre îngeri în ceruri. Aºa cum îngerii au
Aceastã rugãciune este alcãtuitã din- rude dupã trup?
preocuparea ºi bucuria de a face voia lui
tr-o invocare: Tatãl nostru Care eºti în Gânduri ºi cuvinte sfinte Dumnezeu, ºi noi sã împlinim pe pãmânt
ceruri, ºapte cereri: 1) sfinþeascã-se nu- Sfinþeascã-se numele Tãu este prima voia Lui, ca sã avem bucurie. Voia lui
mele Tãu; 2) vie împãrãþia Ta; 3) facã-se cerere. Dumnezeu este Sfânt. Spunem la Dumnezeu este ca toþi oamenii sã se mân-
voia Ta, precum în cer, aºa ºi pe pãmânt; bisericã: Cã Sfânt eºti Dumnezeul nostru... tuiascã (I Tim. 2, 4) ºi noi, dacã vrem sã
4) Pâinea noastrã cea spre fiinþã dã-ne-o Cântãm: Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare facem voia lui Dumnezeu, trebuie sã
nouã astãzi; 5) ºi ne iartã nouã greºelile Sfinte fãrã de moarte... sau Nu este Sfânt lucrãm la a noastrã mântuire.
noastre, precum ºi noi iertãm greºiþilor precum Tu, Doamne, Dumnezeul nostru... Într-un mod personal, cuvintele pre-
noºtri; 6) ºi nu ne duce pe noi în ispitã; 7) Dumnezeu este Sfânt, dar totuºi cerem sã cum în cer aºa ºi pe pãmânt putem sã le
ci ne izbãveºte ce cel rãu. ªi o încheiere: se sfinþeascã numele Sãu. De ce? Pentru ca raportãm la gândurile ºi la faptele noastre.
Cã a Ta este împãrãþia ºi puterea ºi slava sã se sfinþeascã ºi în noi înºine. Cerem sã Aºa cum vreau sã fac voia lui Dumnezeu
în veci. Amin. (Mt. 6, 9-13) se sfinþeascã numele Sãu în sufletele ºi în în cerul gândurilor mele, tot aºa sã
Fii ai aceluiaºi Tatã ºi fraþi viaþa noastrã. Sã avem gânduri ºi cuvinte împlinesc ºi cu pãmântul faptelor mele
sfinte, gânduri ºi cuvinte cuviincioase, voia lui Dumnezeu. Sã nu fie contradicþie
între noi gânduri ºi cuvinte de preamãrire. În mod între cerul ºi pãmântul sufletului meu,
Invocarea Tatãl nostru Care eºti în practic se sfinþeºte numele lui Dumnezeu între ceea ce gândesc cã e bine sã fac ºi
ceruri ne dã mare mângâiere, dar ne ºi în noi atunci când Îi pomenim numele, ceea ce fac de fapt.
responsabilizeazã. În cadrul Sfintei Li- atunci când Îl invocãm în rugãciuni scurte: (va urma)
turghii, cu puþin timp înainte de primirea Doamne, ajutã-le! Doamne, miluieºte-ne! Pr. Ovidiu Bostan
 Dialoguri 7
Liceul Teologic ,,Sfântul Constantin Brâncoveanu” - o nouã
alternativã educaþionalã în peisajul cultural fãgãrãºean
Acum 14 ani, cu binecuvântarea Înaltpreasfinþitului Antonie,
Mitropolitul Ardealului din acea vreme, s-au pus bazele învãþãmântului
teologic ortodox din Fãgãraº, prin înfiinþarea claselor cu profil voca-
þional - teologic din cadrul Colegiului Naþional ,,Doamna Stanca”.
Dupã 14 ani de realizãri deosebite, atât pe plan edu-
caþional, cât ºi administrativ, din iniþiativa autoritãþilor
locale, a Inspectoratului ªcolar Braºov ºi cu binecu-
vântarea Înaltpreasfinþitului Laurenþiu Streza, începând
cu anul ºcolar 2010-2011, clasele cu profil vocaþional teo-
logic îºi vor desfãºura activitatea în cadrul unei noi insti-
tuþii de învãþãmânt, care va funcþiona sub patronajul Mi-
tropoliei Ardealului ºi al Ministerului Educaþiei. Pentru a
afla mai multe informaþii despre noua instituþie de învã-
þãmânt, am apelat la pãrintele Vasile Stan, cel care a coor-
donat activitatea claselor de seminar, atât din punct de
vedere spiritual, cât ºi administrativ.
Pãrinte, dupã mai mulþi ani de ac- þarea unor cla-
tivitate desfãºuratã în cadrul Colegiului se la toate ni-
Naþional ,,Doamna Stanca”, clasele de velele de învã-
seminar vor funcþiona în cadrul unei þãmânt, înce- desfãºura el ºi în ce va consta?
noi instituþii. Despre ce este vorba? pând cu ciclul preºcolar ºi continuând cu Fiind o ºcoalã cu profil vocaþional,
Este adevãrat, cu ajutorul lui Dum- cel primar, gimnazial ºi liceal. Pe de altã par- evident vor fi susþinute anumite probe de
nezeu s-au scurs deja 14 ani de învãþãmânt te, experienþa acumulatã de alte Seminarii aptitudini în luna iunie, dupã urmãtorul
teologic la Fãgãraº, în cadrul Colegiului din þarã care au fuzionat cu ºcoli generale, grafic: 11-14 iunie - înscrierea candi-
Naþional „Doamna Stanca”. În urmã însã ne-a determinat sã le urmãm exemplul. daþilor; 15-17 iunie - probele de aptitudini,
cu doi ani, la o ºedinþã cu directorii semi- Care este oferta ºcolarã pentru anul care constau în verificarea auzului muzical
nariilor teologice din þarã, ni s-a recoman- 2010-2011? ºi a dicþiei, ca probe orale, ºi o probã scrisã
dat, atât de autoritãþile centrale bisericeºti, Oferta este bogatã, având în vedere cã la Religie, cu subiecte selectate din mate-
cât ºi de reprezentanþii Ministerului Edu- din toamnã vor funcþiona în actuala clãdire ria studiatã în clasele a-VII-a ºi aVIII-a.
caþiei, unirea Seminariilor Teologice cu o a seminarului 3 grupe de grãdiniþã cu pro- Care sunt perspectivele absol-
ºcoalã pentru a putea funcþiona în conti- gram normal, iar în corpul de clãdire al venþilor de profil vocaþional teologic,
nuare. De la aceastã idee a pornit totul. liceului (fosta ªcoalã nr. 5) vor funcþiona ºtiind cã de 4 ani sunt acceptate ºi fetele
M-am consultat cu ÎPS Laurenþiu, Mitro- douã clase I, douã clase de-a V-a ºi o clasã la acest profil?
politul Ardealului, cerându-i binecuvân- de liceu, bineînþeles pe lângã clasele exis- Având în vedere cã la facultãþile de
tarea pentru a face demersurile necesare. tente deja în ºcoalã. teologie, pe lângã secþia Pastoralã existã ºi
Ca urmare a discuþiilor purtate între Arhie- În ce mãsurã apartenenþa la Liceul alte secþii (Teologie Litere, Teologie
piscopia Sibiului, Primãria Municipiului Teologic va ,,afecta” statutul claselor Asistenþã Socialã etc.), unde se pot înscrie
Fãgãraº ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean din ciclul primar ºi gimnazial? atât bãieþii, cât ºi fetele, am cerut binecu-
Braºov, s-a ajuns la decizia de a se uni Clasele din ciclul primar ºi gimnazial vântarea Înaltpreasfinþitului Laurenþiu
clasele de seminar teologic cu ªcoala Ge- îºi vor pãstra actualul statut prevãzut de pentru acceptarea înscrierii la clasele cu
neralã nr. 5, rezultând noua unitate de legislaþia actualã, conformã cu planurile profil vocaþional ºi a fetelor. Putem men-
învãþãmânt: Liceul Teologic Ortodox „Sf. cadru aprobate de M.E.C.T.S., specifice þiona cã la finalizarea celor patru ani de
Constantin Brâncoveanu”. claselor respective. Bineînþeles cã, prin liceu teologic, în urma obþinerii diplomei
Care au fost argumentele realizãrii activitãþi extraºcolare ºi cu acordul pãrin- de Bacalaureat, absolvenþii noºtri se pot
acestei noi instituþii de învãþãmânt ? þilor, putem organiza anumite acþiuni prin înscrie la orice facultate din þarã, indiferent
Principalul argument a fost dorinþa care sã-i încurajãm pe elevi sã se apropie de profil (mã refer la cei care nu ar dori
noastrã de a dobândi personalitate juridicã, mai mult de Dumnezeu ºi de Bisericã, de sã-ºi continue studiile în cadrul facultãþilor
fiind singurul Seminar Teologic din þarã exemplu prin participarea la anumite sluj- de teologie, la una din secþiile existente).
care funcþionam pe lângã o altã instituþie be, prin Spovedanie ºi Împãrtãºanie în De asemenea, fiind o clasã cu profil vo-
de învãþãmânt. Apoi condiþiile nu tocmai posturi, prin organizarea unor excursii la caþional, absolvenþii au posibilitatea sã
adecvate unui învãþãmânt modern oferite mãnãstiri, prin realizarea unui cerc de pic- susþinã un examen de atestat profesional,
de localul în care ne desfãºuram activi- turã pe sticlã etc. ce le va permite încadrarea pe posturile de
tatea, precum ºi dorinþa Bisericii de a-ºi fa- Pentru a accede în clasa a IX-a cu cântãreþ bisericesc calificat.
ce simþitã prezenþa în peisajul cultural-e- profil vocaþional se va susþine un exa- Interviu realizat de
ducaþional al oraºului nostru, prin înfiin- men de admitere. În ce perioadã se va Arhid. Nicolae Lie
 8 Jurnal de pelerin
Împreunã de sãrbãtori
Totul a început cu un gând, o idee,
un vis: un pelerinaj în Sãptâmâna
Luminatã, în care toþi tinerii satului
nostru, Ucea de Sus, sã ne întâlnim, sã
ne cunoaºtem, sã petrecem o zi împre-
unã. Cu binecuvântarea ºi sub îndru-
marea Pãrintelui nostru, Alexandru
Stanciu, am hotãrât, noi, cei din depar-
tamentul tineret al Consiliului paro-
hial, sã organizãm pelerinajul numit
„Împreunã de sãrbãtori!”, având ca
punct central Mãnãstirea Prislop.
LA DRUM, CU NERÃBDARE. Apelurile
lansate în nenumãrate rânduri de Pãrintele
Alexandru au fãcut ca, în dimineaþa zilei
de miercuri, 7 aprilie, la ora 6, sã se strân-
gã în mijlocul satului peste 40 de tineri ºi
copii, din fiii satului nostru ºi câþiva tineri
din alte parohii (Victoria, Sâmbãta de Sus
ºi Avrig), dornici sã (re)calce pe urmele
Pãrintelui Arsenie Boca.
Plecãm în pelerinaj însoþiþi de Pãrin-
tele Alexandru, spunând o rugãciune cu
toþii ºi cerând ajutorul Pãrintelui Arsenie.
Pe întuneric ochii tinerilor strãluceau de
bucurie, emanau veselia specificã tinereþii
ºi bucuria de a fi în acelaºi timp în comu-
niune cu prietenii lor ºi cu Dumnezeu.
Soarele ne lumineazã calea încã din
satul Silvaºul de Jos ºi ne îndrumã pe pi-
torescul drum spre Mãnãstirea Prislop, pe
care admirãm frumoasele peisaje. Simþim,
încã dinainte sã ajungem la mãnãstire,
duhul Pãrintelui Arsenie care ne cheamã
în a patra zi de Paºti, la mormântul sãu, sã
ne aprindem candelele sufletelor noastre
de la candela mormântului Sfinþiei sale.
TRÃIRI PROFUNDE, LACRIMI, BUCURIE
ºI MULÞUMIRE. Ajunºi în jurul orei 10 la
Mãnãstirea Prislop (mulþi dintre noi pentru
prima datã), toþi ardem de nerãbdare sã
(re)vedem, sã cunoaºtem, sã (re)descoperim
locul unde Sfântul nostru al Ardealului, Pã-
rintele Arsenie, a vieþuit o bunã parte din
viaþa sa. Paºii noºtri se îndreptã mai întâi
spre biserica mãnãstirii, unde ne aºteaptã
Preacuviosul Pãrinte Nifon, duhovnicul
Mãnãstirii Prislop, care ne binecuvânteazã
ºi ne spune un scurt cuvânt de învãþãturã.
Un moment de o trãire profundã a însem-
nat intonarea de cãtre toþii tinerii a troparu-
lui Învierii „Hristos a Înviat!”.
O mare parte din cuvântul de învãþãturã
a constituit-o mãrturisirea unor mari minuni
ale Pãrintelui Arsenie, cel prin care Dumne-
zeu vindeca de la distanþã cancerul, mângâia
CMYK
ºi alina orice boalã, Pãrintele Nifon numin-
du-l „UNUL DIN CEI MAI MARI SFINÞI
AI LUMII”, dar care încã nu a primit cano-
nizarea. Chemarea lansatã tinerilor de cãtre
Sfântului Ardealului, prin vocea Pãrintelui
Nifon, de a pãrãsi pãcatul, discotecile, petre-
cerile, de a ne îndepãrta de necurãþia aces-
tei lumi ºi de a ne apropia de Dumnezeu,
face mulþi ochi sã lãcrimeze, provoacã
multe trãiri ºi ne determinã sã ne punem
întrebarea încotro ne îndreptãm. Pãrintele
ne miruieºte pe toþi, apoi ne onoreazã cu
prezenþa în fotografia de grup, ca amintire
pentru trecerea timpului ºi ne îndrumã spre
mormântul Pãrintelui Arsenie.
Profunde au fost trãirile la Mormântul Pã-
rintelui! Lacrimi de bucurie ºi rugãciuni de
mulþumire au fost adresate continuu, iar „Hris-
tos a Înviat” s-a auzit ºi aici sus, în cimitir.
Coborâm apoi la Peºtera Sf. Ioan de la
Prislop, impresionaþi de peisajul care ne
înconjoarã, spunând o rugãciune ºi cerând
mijlocirea sfântului pentru noi în faþa lui
Dumnezeu. Lãsãm în urmã Mãnãstirea Pris-
lop dupã aproximativ 3 ore, liniºtiþi, parcã
mai împãcaþi cu noi, mai uºuraþi, cerând
ajutorul ºi îndrumarea Pãrintelui, acum,
când cu toþii suntem la început de drum, ºi
tot felul de ispite ºi probleme ne încearcã.
INCURSIUNE ÎN TRECUT. Continuãm pe-
lerinajul nostru spre biserica din Densuº (sec.
XIII), cea mai veche din România. Iatã cã,
dupã ce Dumnezeu ne învredniceºte sã ne
rugãm în una din cele mai vechi mãnãstiri din
Transilvania, avem prilejul de a spune o ru-
gãciune ºi de a cânta „Hristos a Înviat!” în
cea mai veche bisericã din þarã. Pãrintele
Alexandru Gherghel ne întâmpinã aici ºi ne
face o scurtã prezentare a locaºului de rugãciu-
ne, impresionându-ne mãreþia ºi pictura aces-
tuia. Ne minunãm de frumuse-
þea lui ºi a locului unde este am-
plasat, realizãm o pozã de grup,
ca amintire, mulþumim Celui de
Sus cã ne-a învrednicit sã ajun-
gem ºi aici ºi repede pornim
mai departe pentru cã mai
avem douã obiective de vizitat.
La o distanþã de 14 km,
ne aºteaptã ceea ce a fost capi-
tala provinciei Dacia, Colo-
nia Ulpia Traiana Augusta Da-
cica Sarmizegetusa, constru-
itã între 108-110 d.Hr. Rui-
nele Coloniei sunt fascinan-
te; impresionant este Amfi-
teatrul, Templele mai multor
zei romani, Palatul Procura-
torului, Curtea forului. Deºi Sar-
mizegetusa Regia (capitala
dacilor înainte de cucerire) ne „aºtepta”,
timpul nu ne mai permite sã o vizitãm.
HRANÃ TRUPEASCÃ, POVÃÞUIRI ºI DOR
DE ÎNTOARCERE. Dupã hrana spiritualã ºi
culturalã, trebuie sã oferim hrana cea de
toate zile ºi trupului, deºi era un pic cam
târziu. Rãmânem astfel cu toþii la popasul
de la intrarea în Colonia Sarmizegetusa.
Pe lângã pachetul de acasã, fiecare tânãr a
primit din partea organizatorilor cozonac,
ou roºu ºi suc, pentru care mulþumim cu
bucurie celor care au contribuit.
Facem cale întoarsã cãtre casã, lãsând în
urmã Þara Haþegului cu Mãnãstirea Prislop,
devenitã atât de dragã nouã, tinerilor din Þa-
ra Fãgãraºului, cu speranþa cã ne va ajuta Dum-
nezeu ºi Pãrintele Arsenie sã mai ajungem
mãcar din când în când. Drumul spre Sibiu îl
petrecem cu folos, pãrintele Alexandru stând
în permanenþã în mijlocul nostru, rãspunzând
întrebãrilor noastre, povãþuindu-ne în legã-
turã cu ceea ce trebuie sã facem în perioada
urmãtoare, cum trebuie sã privim ºi sã ne
trãim viaþa în ºi prin iubirea Celui de Sus.
Nostalgia ne cuprinde pe toþi pentru cã,
iatã, pelerinajul nostru se apropie de sfârºit,
dar nu înainte de a ajunge în Catedrala Mi-
tropolitanã „Sf. Treime” din Sibiu. În scurtul
drum care ne-a mai rãmas din Sibiu pânã la
Ucea de Sus, ne împãrtãºim trãiri ºi impre-
sii, schimbãm numere de telefon, adrese de
email, mai facem o pozã ºi regretãm un pic, ni
se pare cã a trecut prea repede. Ajunºi acasã,
suntem recunoscãtori Pãrintelui Alexandru
ºi tuturor care au fãcut posibil acest pelerinaj.
Mulþumim lui Dumnezeu pentru toate ºi-L
rugãm sã ne învredniceascã ºi la anul sã
mergem din nou în pelerinaj, în aceeaºi zi.
Gheorghe-Sebastian Stoia, Ucea de Sus

În general, felul în care te
îmbraci este considerat o pro-
blemã personalã. Mulþi spun: e
treaba mea cum mã îmbrac! În
„Moda” ortodoxã
realitate, atunci când trãim în societate felul în care ne îmbrãcãm nu ne
priveºte doar pe noi, pentru cã el îi afecteazã ºi pe cei din jurul nostru.
Câtã importanþã trebuie sã acorde creºtinul felului în care se îmbracã?
Comunicãm ºi ne Criteriile vestimentare
transformãm prin ceea ce purtãm ale creºtinului
Rolul îmbrãcãmintei a fost studiat
foarte mult de-a lungul timpului, iar în
ultima vreme s-a creat o adevãratã filo-
zofie de folosire a stilului vestimentar mai
ales în domeniul profesional, multe com-
panii având reguli stricte în acest sens. S-a
constatat cã înfãþiºarea exterioarã desco-
perã nu doar nivelul social, economic sau
educaþional, ci vorbeºte ºi despre carac-
terul persoanei. De aceea stilul vestimen-
tar poate fi folosit pentru a transmite ceva
anume. În plus, felul în care ne îmbrãcãm
nu îi influenþeazã doar pe cei cu care ne
întâlnim, ci ºi pe noi înºine, pentru cã în-
tr-o mare mãsurã devenim ceea ce purtãm,
adicã felul în care ne îmbrãcãm ne influ-
enþeazã comportamentul.
Hainele poartã un mesaj
Vestimentaþia este deci o problemã
serioasã, chiar dacã mulþi considerã cã
important este „ce avem în suflet, nu exte-
riorul”. Aceastã atitudine duce la extreme:
fie, de exemplu, ne îmbrãcãm strãluci-
tor, arãtând o grijã excesivã pentru trup ºi
podoabe, considerând cã putem fi curaþi ºi
smeriþi în ciuda acestora,
fie ne îmbrãcãm neglijent ºi chiar mur-
dar, ceea ce aratã o lipsã de respect pentru
ceilalþi ºi pentru trupul pe care ni l-a dat
Dumnezeu.
De ce ne îmbrãcãm într-un anume fel?
„Conºtient sau inconºtient - spune
William Thourlby, un recunoscut consili-
er în îmbrãcãminte -, hainele pe care le
purtãm descoperã niºte lucruri pe care
vrem ca lumea sã le creadã despre noi
înºine.” Ne îmbrãcãm deci pentru alþii mai
mult decât pentru noi înºine.
Unii se îmbracã pentru a-ºi arãta
hainele frumoase, alþii se îmbracã extrem
de simplu pentru cã vor sã convingã lumea
despre smerenia lor. ªi unii ºi alþii suferã
de mândrie. Apoi, dacã problemele noas-
tre sufleteºti ne determinã sã cãutãm cu
orice preþ acceptarea societãþii, ne vom
îmbrãca cum ne dicteazã aceasta, pentru a
plãcea ºi a fi acceptaþi de ceilalþi. Uitãm cu
totul ce ne spune Dumnezeu despre aspec-
tul exterior.
Din sfaturile pe care le gã-
sim în Scripturã sau în scrie-
rile Sfinþilor Pãrinþi, putem
sintetiza cã înfãþiºarea noastrã
trebuie sã fie îngrijitã, ordo-
natã, potrivitã, astfel încât
nimeni sã nu fie tulburat de ea.
Criteriile dupã care ar trebui
sã se orienteze creºtinul în ale-
gerea îmbrãcãmintei sunt:
1. MODEST. Modestia înseam-
nã lipsa opulenþei, a exagerãri-
lor, a grijii excesive pentru anu-
mite aspecte (bijuterii, cosme-
tice, coafuri, accesorii etc.).
2. DECENT. Acest aspect se referã în
mod special la femeie, din cauza puterii pe
care o are aceasta de a influenþa prin vi-
zual. Cum poate o femeie creºtinã sã arate
respect faþã de Dumnezeu, faþã de oameni
ºi faþã de sine prin îmbrãcãmintea sa?
Îmbrãcându-se cu decenþã, cu sensibili-
tate, fãrã a cauza ruºine sau stânjenealã lui
Dumnezeu sau oamenilor care o privesc.
Intervin aici douã probleme:
în dorinþa de a câºtiga atenþia ºi iubirea
bãrbatului, femeia crede cã îmbrãcându-se
dupã cerinþele modei, impresionând cu
fizicul ei, va reuºi acest lucru. Uitã cã nu
face decât sã se auto-transforme într-un
obiect; foarte râvnit, ce-i drept, dar aruncat
dupã utilizare.
Îmbrãcarea dupã modã ne aruncã de
multe ori în abisuri periculoase, pentru cã
moda are o filozofie perversã. Mary Quant,
designerul care a inventat fusta mini, spu-
nea cã scopul ei ca ºi creatoare de modã
este de „a îmbrãca pe femei astfel încât
bãrbaþii sã fie provocaþi sã le strângã în
braþe”. La întrebarea „Care este scopul
modei?” rãspunsul ei a fost prompt:
„sexul”. Sã þinem deci cont, înainte de a
reduce din lungimea fustelor ºi de a coborî
talia pantalonilor, cã scopul modei este de
a-ºi vinde produsele prin exploatarea pu-
ternicã a pornirilor biologice, prin expu-
nerea unor haine care hrãnesc mândria ºi
apetitul sexual.
de multe ori adolescentele ºi tinerele nu
cunosc îndeajuns psihologia masculinã ºi
Trup ºi suflet 9
faptul cã bãrbatul, spre dife-
renþã de femeie, este excitat prin
simþul vãzului. De
aceea hainele mula-
te, ca sã nu mai vor-
bim de cele care
lasã descoperitã o
mare parte a corpu-
lui, sunt o adevãratã
provocare pentru el
ºi are nevoie de o
mare tãrie sufle-
teascã pentru a nu fi
tulburat. Iar Hristos
ne spune clar: „ori-
cine se uitã la feme-
ie, poftind-o, a ºi sã-
vârºit adulter cu ea
în inima lui”. Sigur
cã nu suntem vino-
vate pentru mizeria
mintalã de care poa-
te suferi un bãrbat,
însã sã nu uitãm nici
cã suntem rãspunzãtoare pentru adulterele
cauzate de ceea ce purtãm ºi cât arãtãm.
Cele douã criterii nu exclud deci
curãþia, îngrijirea ºi eleganþa (în sensul ei
de bun gust ºi graþie). Femeia creºtinã este
chematã sã se îmbrace modest nu pentru a
fi mai puþin atractivã, ci pentru a pãstra ºi
proteja ceva ce este fragil ºi care poate fi
uºor pierdut: intimitatea destinatã soþului
ei. A te îmbrãca modest ºi decent înseam-
nã cã hainele vor acoperi în mod suficient
corpul, astfel ca alþii sã nu fie stânjeniþi sau
ispitiþi.
O problemã de convingere
Deºi aspectul exterior este extrem de
important, trebuie sã avem grijã sã nu
cãdem în altã capcanã, aceea de a aplica
celorlalþi cu forþa anumite criterii. Sunt
mulþi care încearcã sã corecteze mereu
viaþa altora, atacând ceea ce ei considerã
cã sunt obiceiuri rele. Sã nu uitãm cã în
drumul nostru pe Cale ne aflãm pe diferite
trepte de înþelegere. Iar schimbarea stilului
vestimentar este o consecinþã a convertirii
sufletului de cãtre iubirea lui Dumnezeu,
nicidecum o cauzã sau un început.
Dacã ne dorim sã fim creºtini nu doar
cu numele, ºi sã trãim fiecare clipã în
prezenþa lui Dumnezeu, înfãþiºarea exte-
rioarã va fi un martor tãcut ºi fidel al iden-
titãþii noastre creºtine. Ea va transmite
lumii cã noi trãim pentru a-L slãvi pe
Dumnezeu ºi nu pe noi înºine.
Natalia Corlean
CMYK
 10 Educaþie creºtinã
Cum sã îi spun fetiþei mele despre
cum apare o nouã viaþã?
Cuvioasã Maicã Siluana,
Cum ºi când sã-i spun fetiþei mele de
10 ani despre cum apare o nouã viaþã,
despre cum se zãmisleºte un copil în pân-
tecele mamei sau despre relaþiile intime
dintre bãrbat ºi femeie? Societatea ºi an-
turajul o pot lua înaintea mea ºi îi pot
crea o imagine deformatã despre aceste
lucruri atât de delicate.
Vã mulþumesc anticipat,
Maria
Dragã Maria,
Nu am experienþã în acest domeniu,
dar ºtiu cã spunem ceva cuiva atunci când
acela ne cere sã-i spunem. Atunci când ne
întreabã. Cred cã acelaºi lucru îl poþi face
ºi tu cu fetiþa ta. Dacã te-a întrebat deja ºi
nu i-ai rãspuns, sau i-ai spus o povestioarã
cu barza, poþi sã-i oferi ocazia de a te între-
Pretexte pe care le aduc pãrinþii ca sã
nu-ºi cãsãtoreascã devreme copiii
Dacã bunicile ºi strãbunicile noastre se cãsãtoreau adesea la 16-17 ani, astãzi
nunta este amânatã tot mai mult. Tinerii trãiesc adesea câþiva ani într-un concubi-
naj acceptat tacit de familiile lor, pentru cã toþi sunt de acord: „Sunt prea tineri!”
sau „Trebuie sã îºi facã mai întâi un
rost!” Despre aceºti pãrinþi, care nu se
gândesc deloc la sufletul copilului lor
ºi pun pe primul plan aspectele mate-
riale, ne vorbeºte Sf. Ioan Gurã de Aur:
1. „E tânãr”
Va spune cineva: „Dar e tânãr!”
Sigur, ºtiu ºi eu asta. Dar, dacã Isaac
s-a cãsãtorit când avea 40 de ani ºi era
fecior ºi-ºi trãise viaþa în curãþie de-
plinã, cu atât mai mult ar trebui sã gân-
deascã la fel ºi tinerii noºtri, care au pri-
mit un har mai mare de la Duhul.
Dar ce pot sã fac? Voi nu suportaþi sã
se îngrijeascã cineva de cuminþenia lor ºi,
deºi îi vedeþi cum se necinstesc ei înºiºi,
vã faceþi cã nu vedeþi ºi nu vã pasã. Îi lãsaþi
sã se spurce ºi sã se umple de toatã mize-
ria ºi scârba, neºtiind cã cel mai mare
câºtig în cãsãtorie este pentru tineri acela
de a-ºi pãstra trupul curat. Dacã nu se
întâmplã aºa, atunci cãsãtoria nu slujeºte
la nimic. Voi faceþi tocmai pe dos, exact
contrarul.
Când copiii voºtri se umplu de o mie
de pete, degeaba îi mai cãsãtoriþi, fãrã nici-
un rost.
ba din nou arãtându-i
fotografii de când era
micã. Când te va între-
ba, înseamnã cã are ne-
voie ºi este pregãtitã sã
primeascã rãspunsul tãu
pentru a-l compara cu
cele pe care deja ºi le-a
dat singurã sau le-a cu-
les din jurul ei ºi le-a
„prelucrat” cum a putut
cu mintea ei încã de
când era mult mai micã.
Cum s-o faci? Domnul te va lumina!
Sã-I ceri ajutorul chiar în clipa în care
deschizi gura sã-i vorbeºti. Nu-þi pregãti
rãspunsul din timp. Acest rãspuns trebuie
sã fie viu ºi plin de prezenþa lui Dumnezeu
Care þi-a încredinþat acest omuleþ, þie ºi
soþului tãu, dar nu a încetat sã-i poarte de
2. „Trebuie sã aºteptãm sã-ºi
facã un rost în viaþã”
Va spune iarãºi cineva: trebuie sã
aºteptãm sã-ºi facã mai întâi un rost în
viaþã, sã-ºi facã o carierã. La asta vã
gândiþi, dar sufletul lor nu vã intereseazã
ºi, deºi e pãrãsit, vã faceþi cã nu vedeþi.
De aceea totul e plin de confuzie, de tul-
burare ºi de dezordine. Grija pentru suflet
a ajuns ceva neobiºnuit; în schimb, de
atenþia voastrã se bucurã toate lucrurile de
nimic. Nu ºtii cã cea mai mare binefacere
pe care o poþi face copilului tãu e aceea de
a-l pãstra curat de necurãþia desfrânãrii?
din Sf. Ioan Gura de Aur,
„Pãrinþi, copii ºi creºterea lor”
grijã. Orice îi vei rãspunde va cuprinde
elementul tainic ºi dumnezeiesc al
acestei realitãþi. Încearcã sã con-
ºtientizezi cã, deºi tu ºtii mult mai
multe decât ea în aceastã privinþã,
ºi pentru tine e o mare ºi minunatã
Tainã. Acest lucru i se va trans-
mite prin rãspunsurile tale, chiar
dacã nu vei reuºi sã spui în cu-
vinte. Dacã tu ºtii cã voi, pãrinþii
ei, sunteþi împreunã creatori cu
Dumnezeu la aducerea ei pe lume,
vei reuºi sã-i spui asta ºi ea va
primi ºi va pricepe. Copiii pricep
mult mai multe ºi mai profund
decât ne închipuim noi!
Foloseºte icoane, imagini de la Nunta
voastrã, de la Botezul ei, vorbeºte-i despre
amândouã naºterile, cea din trupul tãu ºi
cea de la Botez. Vorbeºte-i despre taina cã
acum suntem în burtica mamei noastre
Biserica ºi cã ne pregãtim pentru naºterea
la cer! Dar, repet, toate acestea nu sunt
decât sugestii.
Numai tu ºi Dumnezeu veþi gãsi rãspun-
sul ºi rãspunsurile care sã o mulþumeascã
ºi sã-i ofere putere sã strãbatã jungla de
ispite ce i se va oferi peste câþiva aniºori!
Spovedania, Împãrtãºania, prietenia cu
Pãrintele Duhovnic ºi cu voi, pãrinþii, îi
vor fi îndeajuns pentru a face faþã încer-
cãrilor vieþii chiar în aceste vremuri.
Concentreazã-te mai mult pe prezenþa ºi
lucrarea lui Dumnezeu decât pe pericolele
din aceastã lume. Domnul a fãgãduit cã va
fi cu noi pânã la sfârºit ºi El nu-ªi calcã
niciodatã fãgãduinþele. Sã ni le þinem ºi
noi pe ale noastre ºi Bucuria Lui va fi cu
noi ºi în noi mereu!
Cu dragoste ºi înþelegere pentru îngri-
jorare, M. Siluana
www.sfintiiarhangheli.ro
Din înþelepciunea copiilor
Zãcãmintele sunt banii pe care ni
i-a pus deoparte Dumnezeu, încã de la
facerea lumii.
IULIA GHIÞÃ, 15 ani ºi 2 luni
Chiar dacã în vis îl întrebãm pe
îngerul nostru cum este în Rai, el nu ne
spune, pentru cã, dacã ne spune, atunci
noi vrem repede sã murim.
SORIN ªTEFAN TRANDAFIRESCU,
clasa a III-a, 9 ani ºi 3 luni
Zadarnic e sã ai aripi, iar cerul uºi
închise.
CASSANDRA HALCHIAS,
clasa a VIII-a
 Pas în doi 11
Rostul, greutãþile ºi frumuseþea cãsniciei simbolizeazã mu-
cenicia. Soþul ºi soþia
poartã cununi pentru a
3. cãsãtoria = cãlãtorie spre cer arãta cã sunt gata sã se facã mucenici
pentru Hristos. A spune cã „Sunt cã-
Dupã cum am vãzut, cãsãtoria este mai întâi de sãtorit” înseamnã cã trãiesc ºi mor
toate o cãlãtorie a durerii; în al doilea rând, o cãlã- pentru Hristos. „Sunt cãsãtorit” în-
torie a dragostei; ºi, în al treilea rând, o cãlãtorie seamnã cã tânjesc ºi însetez dupã
spre cer, o chemare de la Dumnezeu. Este, aºa cum Hristos. Cununile sunt ºi semne îm-
zice Sfânta Scripturã, o „tainã mare” (Ef. 5, 32). pãrãteºti, aºa cã soþul ºi soþia sunt
Taina e oficiatã de Hristos împãrat ºi împãrãteasã, iar casa lor
asemenea este împãrãþie, o împãrãþie a Bisericii,
Hristos Însuºi fecioarelor o prelungire a Bisericii. (…)
Vorbim adesea de ºapte taine. În aceas- celor înþelepte (Matei 25, 1-11). Lumânãrile Cununile simbolizeazã ºi biruinþa cea
tã privinþã, o „tainã” este semnul prezenþei mai simbolizeazã ºi limbile de foc care s-au mai de pe urmã, ce va fi atinsã în Împãrãþia
mistice a unei persoane sau a unei întâm- pogorât la Cincizecime, ºi care au arãtat, în cerurilor. Când preotul ia cununiile, îi zice
plãri adevãrate. O icoanã, de pildã, este o esenþã, prezenþa Sfântului Duh. (...) Preotul lui Hristos: „primeºte cununile lor întru
tainã. Când i ne închinãm, nu ne închinãm le împreuneazã ºi mâinile, pentru a arãta cã Împãrãþia Ta”, ia-le în Împãrãþia Ta ºi le
lemnului sau vopselei, ci lui Hristos, sau Însuºi Hristos este Cel ce îi uneºte. Hristos þine acolo, pânã la biruinþa cea mai de pe
Nãscãtoarei de Dumnezeu, sau sfântului zu- este în centrul Tainei ºi în centrul vieþii lor. urmã. Aºadar, cãsãtoria e un drum: începe
grãvit în chip mistic. Sfânta Cruce este un pe pãmânt ºi se sfârºeºte în cer. Este o
simbol al lui Hristos, ce cuprinde tainica Sa
Umbrele prezenþei Lui împreunare, o legãturã cu Hristos, Care ne
prezenþã. ªi cãsãtoria este o tainã, o prezen- Toate elementele slujbei Cununiei încredinþeazã cã ne va duce la cer, spre a fi
þã misticã, deºi nu ca acestea. Hristos zice: sunt umbre ºi simboluri care aratã pre- pururea cu Dânsul. Cãsãtoria este un pod
„unde sunt doi sau trei adunaþi întru nume- zenþa lui Hristos. Când stai undeva ºi vezi care ne duce de la pãmânt la cer. E ca ºi
le Meu, acolo sunt ºi Eu în mijlocul lor” dintr-o datã o umbrã, ºtii cã se apropie cum taina ar zice: Dincolo ºi mai presus de
(Matei 18, 20). ªi, de fiecare datã când se cineva. Nu-l vezi, dar ºtii cã e acolo. Te dragoste, dincolo ºi mai presus de soþul
cununã doi oameni în numele lui Hristos, trezeºti dis-de-dimineaþã, ºi vezi zarea tãu, de soþia ta, mai presus de întâmplãrile
ei devin un semn care-L cuprinde ºi aratã roºie a rãsãritului. ªtii cã, peste puþinã de zi cu zi, adu-þi aminte cã eºti menit
pe Însuºi Hristos. Când vedeþi o pereche vreme, va ieºi soarele. ªi într-adevãr, de cerului, cã ai plecat pe un drum care te va
care are conºtiinþa acestui lucru, e ca ºi dupã munte, începe sã rãsarã soarele. duce acolo negreºit. Mireasa ºi mirele îºi
cum L-aþi vedea pe Hristos. Împreunã, ei Când îþi vezi cãsãtoria, soþul, soþia, tru- dau mâna unul altuia, iar preotul le þine pe
sunt o theofanie (arãtare a lui Dumnezeu). pul perechii tale, când îþi vezi necazurile, ale amândurora ºi îi duce în jurul mesei,
Acesta este ºi motivul pentru care pe ca- toate cele ale casei tale, sã ºtii cã sunt sem- dãnþuind ºi cântând. Cãsãtoria este miº-
petele lor se pun cununi, în timpul slujbei ne ale prezenþei lui Hristos. E ca ºi cum ai care, este sporire, este o cãlãtorie ce se va
Cununiei, deoarece mireasa ºi mirele sunt un auzi paºii lui Hristos, ca ºi cum ar veni, ca încheia în cer, în veºnicie.
chip al lui Hristos ºi al Bisericii. ªi nu doar ºi cum ai fi gata sã-I auzi glasul. Toate
acestea, dar ºi toate celelalte sunt simbolice. acestea sunt umbre ale lui Hristos, desco- Prin Cununie, Hristos
Lumânãrile aprinse simbolizeazã fecioare- perindu-ne cã este cu noi. E adevãrat totuºi ne face ai Sãi
le cele înþelepte. Atunci când preotul pune cã, din pricina grijilor ºi neliniºtilor, sim-
aceste lumânãri în mâinile noilor cãsã- þim cã El lipseºte. Dar Îl putem vedea în Cãsãtoria pare sã uneascã douã per-
toriþi, e ca ºi cum le ar zice: Aºteptaþi-L pe umbre, ºi ne încredinþãm cã este cu noi. De soane. Însã nu sunt douã, ci trei. Bãrbatul
aceasta, în Biserica timpu- se cãsãtoreºte cu femeia, ºi femeia se cãsã-
Durerea pentru aproapele ajutã familia rie nu exista o slujbã apar- toreºte cu bãrbatul, iar cei doi împreunã se
Cu cât mai multe bunuri dobândesc oamenii de astãzi, te a Cununiei. Bãrbatul ºi cãsãtoresc cu Hristos. Aºadar, trei iau
cu atât mai multe probleme au. Nu mulþumesc nici lui femeia mergeau pur ºi parte la Tainã, trei rãmân împreunã în viaþã.
Dumnezeu pentru facerile Lui de bine, ºi nici nu vãd simplu la Bisericã ºi se În dãnþuirea din jurul mesei, perechea
nefericirea semenilor lor, ca sã facã vreo milostenie. împãrtãºeau împreunã. Ce este purtatã de preot, care este un chip al
Risipesc ºi nu se gândesc la celãlalt cã nu are ce sã înseamnã asta? Cã de aici lui Hristos. Aceasta înseamnã cã Hristos
mãnânce. Cum sã vinã apoi harul lui Dumnezeu? încolo viaþa lor devine o ne-a prins, ne-a izbãvit, ne-a rãscumpãrat
Chiar ºi familist sã fie cineva, tot trebuie sã taie de singurã viaþã în Hristos. ºi ne-a fãcut ai Sãi. Aceasta este „taina cea
undeva ºi sã iconomiseascã ceva, pentru a face vreo mare” a nunþii (Gal. 3, 13).
milostenie. Sã le spunã femeii ºi copiilor lui cã în cutare Cãsãtoria, pod de În latinã, cuvântul „tainã” a fost tradus
loc existã un bolnav pãrãsit, sau o familie sãracã care are la pãmânt la cer cu „sacramentum”, care înseamnã jurã-
mare nevoie. ªi dacã nu are bani sã le dea, atunci sã le mânt. ªi cãsãtoria este un jurãmânt, o fã-
spunã casnicilor sãi: "Hai sã le dãm cel puþin o carte Cununiile sau coroa- gãduinþã, o împreunare, un legãmânt, aºa
creºtineascã, cãci avem multe." ªi astfel, dând celor ce au nele de nuntã sunt ºi ele cum am mai zis. Este o legãturã netrecã-
nevoie, îºi face bine atât sieºi, cât ºi familiei sale. simboluri ale prezenþei lui toare cu Hristos.
Pãrintele Paisie Aghioritul - Viaþa de familie Hristos. ªi anume, ele Pãrintele Emilian Simonopetritul
 Exerciþiu:
Închideþi ochii ºi imagi-
Dumnezeu a creat lumea
naþi-vã cã în lumea aceasta nu existã
nimic. Nici case, nici oameni care sã le
locuiascã. Nici pãsãri, nici animale, nici
peºti. Nici copaci, nici flori… Nu existã
nici mãcar cerul cu stele, nici soarele,
nici pãmântul, cu mãrile ºi oceanele,
absolut nimic. Totul este întunecat ºi gol.
Cum este, cum vã simþiþi?
„Sã fie!”
Aºa era la început, nu exista nimic, în
afarã de Dumnezeu. Iar Dumnezeu este
iubire, de aceea a vrut sã creeze ceva
minunat, plin de luminã ºi culoare.
Dar ca sã facã lumea, aºa cum o
ºtiþi ºi voi, era nevoie de mate-
riale, care nu existau. Se poate
face ceva fãrã material? Nu. Dar
Dumnezeu este Atotputernic, ºi
El poate crea doar prin cuvânt. De
aceea a spus doar: „Sã fie!”. Þine
minte aceste cuvinte! A spus „Sã fie!” ºi
astfel a fãcut mai întâi cerul ºi pãmântul,
noaptea ºi ziua, apoi mãrile, lacurile ºi
râurile. Pãmântul l-a umplut de iarbã
verde ºi flori multicolore, de copaci de
toate formele ºi mãrimile. A fãcut apoi
soarele, ca sã încãlzeascã pãmântul, ºi
luna cu stelele, ca sã mângâie nopþile.
Totul era foarte frumos, dar era
încremenit, nu miºca nimic. De aceea
Dumnezeu a fãcut apoi pãsãrile, in-
sectele ºi peºtii, animalele, de la cele mai
mici la cele mai mari.
Împãratul lumii
Iatã cã lumea este gata. Este ca un
palat minunat, din care însã lipeºte
împãratul. Împãratul care sã o iubeascã,
sã o îngrijeascã ºi sã o pãzeascã, aºa cum
are cineva grijã de casa lui. Planul lui
Dumnezeu este sã dãruiascã aceastã lu-
me atât de minunatã celei mai frumoase
dintre fãpturile Sale. Nu e o fãpturã
obiºnuitã, de aceea Dumnezeu nu o
creeazã doar cu cuvântul, ca pânã acum.
Ia pãmânt ºi apã, le amestecã ºi face lut.
Începe sã îl modeleze, aºa cum face
olarul vasele sale, ºi îl creeazã pe Adam.
CMYK
Se apleacã ºi suflã în faþa lui suflare de
viaþã, suflare în care pune toatã dragostea
Sa. Adam începe sã clipeascã din ochi,
apoi respirã adânc. În faþa lui se întinde o
lume minunatã, în toate culorile, cu toate
sunetele ºi miresmele ei. Adam este
copleºit de atâta frumuseþe. O lacrimã i
se rostogoleºte din ochi ºi cade pe iarbã.
Este semnul sãu de mulþumire cãtre
Dumnezeu.
Raiul, casa omului
Omul este o fiinþã creatã de Dum-
nezeu dupã chipul Sãu, pentru a ajunge
asemenea lui Dumnezeu: o persoanã
bunã ºi iubitoare, înþeleaptã ºi rãbdã-
toare, plinã de bucurie. Pentru cã era atât
de important, Dumnezeu i-a pregãtit o
grãdinã în care sã locuiascã: Raiul. ªi i-a
spus:
- Þie þi se cuvine Raiul! Eºti fãcut
pentru Rai, sã-þi aminteºti aceasta!
Adam ºi-a pierdut graiul când a intrat
în Rai. Cât de frumos era pãmântul, dar
Raiul… Câte flori, câte culori, ce minu-
nãþii!
1. Luaþi o foaie de
desen ºi desenaþi
lumea aºa cum cre-
Activitãþi:
deþi cã arãta ea dupã
ce a creat-o Dumnezeu. Care sunt lucru-
rile care vã plac cel mai mult?
2. Exerciþiu de imaginaþie:
Imaginaþi-vã cum ar fi lumea, dacã nu
ar mai exista nimeni în afarã de voi?
Puteþi sã trãiþi singuri? De ce aveþi ne-
voie?
Dumnezeu îi aratã ºi pomii
Raiului, cu toate felurile de
fructe. În mijlocul grãdinii însã
sunt doi pomi speciali: unul e pomul
vieþii, iar celãlalt, pomul cunoºtinþei
binelui ºi rãului. Iar Dumnezeu îi dã lui
Adam ºi o poruncã: „Din toþi pomii din
rai poþi sã mãnânci, iar din pomul
cunoºtinþei binelui ºi rãului sã nu mãnân-
ci, cãci, în ziua în care vei mânca din el,
vei muri negreºit!”
Dumnezeu îi dã ºi o sarcinã lui
Adam: sã punã nume tuturor ani-
malelor, sã devinã naºul lor.
Fiecare pereche trece prin faþa
lui: câinele cu cãþeluºa,
pisoiul cu pisica, lupul cu
lupoaica… Adam alege
câte un nume pentru fie-
care, care se potriveºte cu
însuºirile lui. Îl cuprinde
însã tristeþea. El nu are o
pereche. Animalele nu vor-
besc, nu plâng… ªi-ar dori sã
aibã ºi el o persoanã cu care sã poatã
vorbi, pe care sã o iubeascã ºi de care sã
fie iubit.
Dumnezeu, care cunoaºte inima ºi
gândul omului, κi spune în Sine cã nu
este bine pentru Adam sã fie singur. ªi
astfel creeazã femeia, din coasta lui
Adam. Îi pune numele Eva, care înseam-
nã viaþã. Adam o ia de mânã ºi încep sã
meargã printre flori ºi copaci, pe lângã
lac. Nu spun nimic, doar se strâng de
mânã. Prin tãcerea lor ei spun: „Te
iubesc! Ce mult te iubesc!” Iar prin aces-
te cuvinte ei mulþumesc lui Dumnezeu ºi
îºi aratã recunoºtinþa lor. Cât de minu-
nate sunt toate!
3. Regulile: Dumnezeu
i-a dat lui Adam o po-
runcã, o regulã pe care nu
avea voie sã o încalce. De ce
credeþi cã Dumnezeu dã porunci? Sunt
importante regulile în viaþã? Cum s-ar
comporta oamenii dacã nu ar exista nicio
regulã? Închipuie-þi cã cineva care ºi-ar
dori jucãria ta te-ar lovi ca sã þi-o poatã
lua! Ne ajutã regulile, poruncile lui
Dumnezeu?

Din scrisoarea unui diavol bãtrân cãtre unul mai tânãr:
„Exemplar pentru noi este individul hãrþuit de viitor”
Dragul meu Amarel,
Oamenii trãiesc în timp, dar Duºmanul
(Dumnezeu) îi sorteºte eternitãþii. Ceea ce
înseamnã, cred, cã dorinþa Lui e ca ei sã se
concentreze cu precãdere asupra a douã
lucruri: eternitatea ca atare ºi acel moment
al timpului pe care ei îl numesc prezent. Asta
pentru cã prezentul este punctul anume în
care timpul întâlneºte eternitatea.
Sarcina noastrã e sã le luãm de sub
ochi ºi eternul ºi prezentul. În acest scop,
alegem uneori sã împingem pe unul sau pe
altul (cum ar fi o vãduvã ori un savant) sã
trãiascã în trecut. Doar cã aici resursele
sunt limitate, fiindcã un dram de cun-
oaºtere adevãratã a trecutului tot au, iar el
fiind încheiat ºi împlinit, se aseamãnã cu
eternitatea. E mult mai bine sã-i îndemni
sã trãiascã în viitor.
Necesitatea biologicã face ca toate pa-
siunile lor sã þinteascã deja în acea direcþie,
aºa încât gândul la viitor le hrãneºte spe-
ranþa ºi frica. De asemenea, viitorul le este
necunoscut ºi, prin urmare, determinân-
du-i sã gândeascã spre înainte, îi facem
sã-ºi umple mintea cu iluzii. Într-un cu-
vânt, dintre toate lucrurile, viitorul este cel
mai puþin asemenea eternitãþii. Este cea
mai integral temporalã parte a timpului -
pentru cã trecutul a îngheþat ºi nu mai
curge, iar prezentul e strãluminat tot de
raze eterne. De aici încurajãrile ºi sprijinul
nostru pentru ºcoli de gândire precum
evoluþionismul, umanismul ºtiinþific sau
comunismul, care orienteazã afectele
umane cãtre viitor ºi le îmbibã astfel cu
esenþa de temporalitate.
Prin urmare, aproape toate viciile
oamenilor îºi trag seva din viitor. Recu-
noºtinþa priveºte înspre trecut, iar iubirea
cãtre prezent; frica, avariþia, dorinþa car-
nalã ºi ambiþia privesc înainte. Sã nu crezi
cã dorinþa carnalã face excepþie. În mo-
mentul în care plãcerea se produce, pãca-
tul (singurul care ne intereseazã) s-a con-
sumat deja. Plãcerea este doar acea parte a
procesului pe care noi, unii, o regretãm ºi
pe care am elimina-o dacã prin asta nu am
pierde cu totul ºi pãcatul; ea este, de altfel,
contribuþia Duºmanului ºi deci o expe-
rienþã a prezentului.
Pãcatul, care este contribuþia noastrã,
se naºte în aºteptarea a ce va sã vinã. Cu
siguranþã cã ºi Duºmanul vrea ca oamenii
sã se gândeascã la viitor - însã doar atât cât
Fii tânãr cu Hristos 13
e nevoie pentru a planifica acum CLIVE STAPLES LEWIS (1898-
actele de dreptate sau de binefacere 1963) este unul dintre cei mai
care le sunt, probabil, datoria de a mari scriitori de origine irlandezã
doua zi. Datoria de a planifica lu- ºi cunoscut cadru didactic uni-
crarea zilei de mâine este o datorie a versitar. Dovedind o inteligenþã
zilei de azi. Deºi materialul de bazã e remarcabilã, obþine cea mai
împrumutat din viitor, datoria, ca toa- mare distincþie de absolvire acor-
te datoriile, existã în prezent. datã de Universitatea Oxford (triple
Dar prea despicãm firul în patru. First), devenind ulterior, în 1954, profesor de
Ce nu vrea El e ca oamenii sã mizeze literaturã medievalã ºi renascentistã la Univer-
sufleteºte pe viitor, sã tindã cãtre el ºi sitatea Cambridge.
sã i se dãruie. Iar noi exact asta vrem.
Ideal, pentru El, este omul care, dupã ce a primul sau se va feri de al doilea; un indi-
muncit o zi întreagã pentru binele posteri- vid care depinde, în credinþa lui, de reuºita
tãþii (dacã asta îi e vocaþia), îºi înlãturã din sau eºecul unor proiecte al cãror final îi va
minte orice gând legat de faptele lui, rãmâne pe veci necunoscut.
încredinþeazã totul cerului ºi se întoarce pe Visul nostru e o naþie întreagã care sã
datã la rãbdarea sau recunoºtinþa cuvenite goneascã neîncetat dupã capãtul curcubeu-
momentului de faþã. lui, niciodatã onestã, bunã sau fericitã acum,
Dimpotrivã, exemplar pentru noi este ci grãmãdind tot darul real cãpãtat în pre-
individul hãrþuit de viitor - bântuit de vizi- zent la fundaþia pentru altarul viitorului.
uni ale unui rai sau iad iminente pe pãmânt Cu afecþiune,
- gata oricând sã încalce în prezent porun- unchiul tãu, Sfredelin
cile Duºmanului dacã, astfel fãcând, îi Din C.S. Lewis - „Sfaturile unui
dãm a-nþelege cã mai uºor va pãºi în diavol bãtrân cãtre unul mai tânãr”
hainele, vorbele, gesturile
Scrisoare de dragoste par toate croite de imagi-
naþia mea de îndrãgostit.
„Te doresc foarte mult ºi Chiar ºi excesele tale, care
fac totul ca sã te am… Te
sunt o expresie a libertãþii
privesc, te urmãresc… foarte interioare, sunt delicioase!
adesea, fãrã sã ºtii, te ajut
Mã bucurã tare faptul cã
foarte mult… Mã gândesc la nu judeci nimic în funcþie
tine mereu, zi ºi noapte.
de bine ºi rãu, ci dupã prin-
Într-un fel, ceea ce eºti tu cipiul, rafinat ºi civilizat, al
azi, e creaþia mea… De aceea
plãcutului ºi utilului. Prin
sufletul tãu, lãuntric, se lipeºte asta dai dovadã de maximã
tot mai mult de mine… Adori
decenþã ºi de un strãlucitor
plãcerea, o urmãreºti, cu dis- liberalism…
creþie ºi tenacitate, în toate acþiunile tale…
Oricine te-ar vedea pe stradã, în faþa
Deºi, de cele mai multe ori, instinctiv, din televizorului sau a oglinzii, te-ar socoti o
reflex… Iubeºti confortul ºi hazul la ne-
persoanã banalã… Dar pentru mine eºti
bunie… Îmi place sã te vãd râzând în deosebitã…
hohote, e o adevãratã desfãtare! Toate visele, dorinþele, gândurile,
Îmi place muuuult sã te vãd bucurân- faptele ºi plãcerile tale aduc tot mai
du-te de corpul tãu, de inteligenþa ta, de aproape clipa întâlnirii noastre… Îndrãz-
cariera ta… Realizãrile tale sunt ºi ale nesc sã-l numesc momentul culminant al
mele, duºmanii tãi, ºi ai mei… Asemenea, vieþii tale… Va fi de neuitat, îþi promit!
prietenii ºi afinitãþile… Al tãu admirator, prieten ºi, încã
În tot ce faci te dezmierzi de propria nevãzut, stãpân,
fiinþã… De aceea emani continuu senzua- satana.”
litatea ca pe un parfum subtil, dar ameþi- oameni-si-demoni.blogspot.com
tor… Parfumul meu preferat!
Sunt fericit sã fiu martorul integrãrii Cel ce îºi iubeºte sufletul sãu
îl va pierde… ( Iisus Hristos)
tale în tot ce e nou ºi trendy: ideile,
CMYK
 14 Actual
trolarea”, prin diverse metode, a „darului
Familia creºtinã lui Dumnezeu” (naºterea de prunci). În

Ce facem cu libertatea? faþa unor asemenea ofensive, mãsurile de

apãrare ºi aliere sunt absolut necesare. De
aceea ar fi bine ca toþi credincioºii sã
Familia creºtinã contemporanã se înþeleagã faptul cã „nu sunt oaspeþi în
gãseºte dupã anul 1989 faþã în faþã cu Bisericã” (vorba pãrintelui profesor
libertatea mult doritã. Aceastã libertate Vasile Mihoc de la Facultatea de
însã nu i-a fost atât de beneficã pe cât s-ar Teologie din Sibiu), ci sunt:
fi dorit, iar problemele cu care se con-  împreunã-slujitori (preotul nu
fruntã acum sunt din cele mai diverse ºi poate sãvârºi Sf. Liturghie fãrã credin-
din cele mai „rafinate”, pornind de la lip- cioºi),
surile materiale ºi ajungând pânã la lip-  împreunã-învãþãtori (atâta timp cât
surile moral-spirituale. Cauza principalã suntem pe Cale, adicã tot timpul vieþii
a acestei situaþii pare sã fie tocmai greºita pãmânteºti, avem cu toþii de învãþat ºi
înþelegere a libertãþii, folositã de cele mai în acelaºi timp suntem chemaþi sã îi în-
multe ori ca un pretext pentru satisface- vãþãm pe alþii - sã ducem Vestea cea
rea unor interese personale egoiste. ansamblul ei, pornind bineînþeles de la (ºi bunã a iubirii lui Dumnezeu mai departe)
cu) familia creºtinã. Se poate spune cã am  ºi împreunã-conducãtori (deciziile
Dupã 1989, familia creºtinã de la noi terminat „cumva” abia grãdiniþa ºi tocmai importante în cadrul unei parohii se iau de
din þarã - ºi nu numai - se gãsea în faþa unei ne-am înscris în clasa I la ªcoala Vieþii cãtre Consiliul parohial, format din repre-
mari necunoscute: propria libertate. În no- curate... zentanþi ai întregii comunitãþi) cu preoþii
ul mileniu am intrat pãstrându-ne credinþa Familia creºtinã este asaltatã din toate sacerdoþi.
în Dumnezeu ºi în Bisericã, dar având uri- pãrþile, realmente, nu numai de duºmanul Nu sunteþi deci oaspeþi, ci sunteþi, la fel
aºe lacune în ceea ce priveºte învãþãtura de nevãzut (diavolul), dar ºi de duºmanii vã- ca preoþii, casnici ai Bisericii. Când venim
credinþã; astfel cã nu trebuie sã ne mai zuþi (ºi uneori declaraþi), care în numele la bisericã nu suntem în vizitã la Dumne-
mirãm cã, la ora actualã, una din priori- unor aºa-zise „drepturi”, luptã din rãspu- zeu, ci suntem acasã la Tatãl nostru, adicã
tãþile Bisericii Ortodoxe din România este teri sã destrame ºi sã desfiinþeze familia acasã la noi (ºi asta încã de la Botez).
lucrarea pastoral-misionarã. Este nevoie, creºtinã, dar ºi Biserica - comunitatea cre- Astfel putem înþelege de ce toþi creºtinii
oricât ne-am lãuda cu cei 2000 de ani de dincioºilor. Se luptã atât pentru desfi- suntem fraþi - avem acelaºi Tatã (Dumne-
creºtinism pe care-i avem în spate, de inþarea sentimentului dumnezeiesc care-i zeu) ºi aceeaºi Mamã (Biserica). Iatã de ce
reevanghelizarea societãþii româneºti în uneºte pe soþi (iubirea), cât ºi pentru „con- trebuie sã trãim toþi în dragoste ºi înþele-
gere unii faþã de alþii, pentru a nu întrista
Postul verii, nou prilej de cultivare a inimii pe Tatãl nostru. Ce pãrinte nu s-ar în-
Dã-ne nouã, Doamne, o inimã sãnãtoasã! trista sã-ºi vadã copiii trãind în duºmãnie
sau în ceartã unul cu celãlalt? Sã luptãm
Nu cred cã este cineva care îºi doreºte sã fie rãu, nefericit sau bolnav. Tânjim sã ne îndreptãm fiecare în parte, sã ne
toþi dupã o stare de bine, de liniºte interioarã, dar uitãm cã acestea sunt posibile doar ajutãm, sã ne sprijinim ºi sã ne respec-
dacã avem o inimã netulburatã. tãm reciproc, chemându-L mereu pe
De multe ori, poate ºi pentru faptul cã bucuri de roade. Dumnezeu sã ne binecuvânteze viaþa.
nu am simþit cum este sã ai pace în inimã, Anul acesta, primãvara a început în fe- Sã nu uitãm, dragilor, cã la temelia
nu depunem prea mult efort pentru a cãpã- bruarie. Trupul a postit, sufletul s-a rugat, întemeierii familiei stã acest sentiment
ta liniºtea sufletului. Nimic însã nu se com- inima L-a primit în ea pe Hristos, Care a dumnezeiesc, IUBIREA (ºi nu e vorba
parã cu o inimã bunã, o inimã care sã te facã transformat-o într-o inimã sãnãtoasã. Tot de iubirea de avere, de funcþie, de relaþii,
sã îi cuprinzi în ea cu aceeaºi dragoste ºi pe ceea ce trebuie sã facem este sã nu o tul- de plãcere - ºi alte asemenea lor, pentru
cei care te iubesc, dar ºi pe cei care nu te burãm din nou. Nu este lucru uºor, dar cã aceasta nu este Iubire). Iubirea este -
plac. În cele din urmã, o inimã bunã este o Duhul Sfânt ne va ajuta sã pãstrãm în noi ºi rãmâne - UN DAR, iar darul acesta nu
inimã sãnãtoasã, care face ca întreg trupul Împãrãþia lui Dumnezeu. se cumpãrã ºi nu se vinde, ci pur ºi sim-
sã fie sãnãtos; ºi, astfel, cuvintele „minte Sã nu deznãdãjduim dacã nu simþim în- plu se primeºte ºi se dãruieºte. Iar fami-
sãnãtoasã în corp sãnãtos” sã nu ni se parã cã pacea în inimã. În prag de varã, luni, 31 lia creºtinã este o cãlãtorie continuã, în
doar o figurã de stil. mai, va începe o altã perioadã în care inima care mereu avem ceva de învãþat, de
O inimã bunã îl ajutã pe om sã mute ºi poate fi cultivatã. Sã ne dorim o inimã bu- împãrtãºit, de primit ºi de dãruit. Dum-
munþii din loc, sã facã faþã cu uºurinþã ºi nã, sã cerem ajutorul lui Dumnezeu ca sã ne nezeu o conduce ºi o întãreºte, iar atâta
celor mai grele situaþii. O inimã bunã, pre- transforme ºi pe noi din Saul în Pavel, sã vreme cât ne punem sub ocrotirea Lui,
cum era inima copilãriei noastre, se cultivã postim, sã ne rugãm, sã mergem la bisericã prin împlinirea voii Lui, vom reuºi sã
precum o recoltã bogatã. Primãvara se- (cea mai potrivitã grãdinã pentru transfor- întemeiem ºi sã întreþinem familii curate
meni ºi, pânã la roadele culese în toamnã, marea inimii noastre) ºi sã avem convin- ºi puternice, pe care niciun „duºman” nu
depui efort. Mergi la grãdinã, uzi, smulgi gerea cã la final bucuria va fi deplinã. le va mai putea dãrâma.
buruienile, îngraºi pãmântul ºi la final te Adriana Popescu Pr. Marius Demeter
 Cu Dumnezeu în casã 15
Stilul de viaþã - factor de prevenire a bolilor Pe prispa casei
În medicina tradiþionalã orientalã (ºi nu pra organismului uman.
numai) existã un principiu afiºat pe fron- De cele mai multe ori oamenii vor tra-
Temeri
tispiciul oricãrei ºcoli renumite de medi- tamente farmacologice active doar ca sã nu De teamã sã nu pierd, nu pun deoparte
cinã: „Nimic nu este mai periculos decât a se îmbolnãveascã, aici fiind de fapt gre- De teamã sã nu râd, uit sã zâmbesc
lua o substanþã (farmacologic activã) timp ºeala pe care o face omul zilelor noastre. Sã nu mã-nºele nimeni, uit de milã
îndelungat, în mod repetat”. În terminolo- Existã în Noul Testament un verset peste ªi nu dau de pomanã, dar cerºesc.
gie europeanã ºi ºtiinþificã, aceasta se care, de regulã, se trece foarte uºor: „Nu cei De teamã cã voi ºti, nu-ntreb pe nimeni
cheamã „inducþie patogenezicã”. Adicã sãnãtoºi au nevoie de doctor…”, lucru care De teamã cã Te-aud, parcã surzesc
orice substanþã farmacologic activã luatã exprimã concret acest principiu al inducþiei De teamã sã nu cad, nu urc spre Tine
timp îndelungat, în mod repetat, poate ge- patogenezice. Dacã nu cei sãnãtoºi au ne- De teamã cã Te vãd, privirea-mi plec.
nera o expresie clinicã, care fie cã trezeºte voie de doctor, înseamnã cã nu cei sãnãtoºi
o suferinþã, un disconfort în bolnavul res- au nevoie de medicamente. De teamã cã m-auzi, deodatã-s gângav
pectiv, fie produce confuzii diagnostice. Profilaxia adevãratã nu se face prin De teamã cã Mã vezi, eu mã ascund
Singurele ingrediente din mediul în- substanþe patologice active, ci printr-un stil De teamã cã Mã ierþi, nu-Þi cer iertare
conjurãtor pe care omul poate sã le ia timp de viaþã corect. În America existã, de Cãci ºtiu cã nu sunt vrednic de
îndelungat în mod repetat sunt alimentele exemplu, cabinete medicale care poartã dragostea ce-mi porþi.
naturale pe care Dumnezeu le-a pus la dis- denumirea de: stil de viaþã. Acolo oamenii De teamã, mã feresc a face.
poziþia sa încã de la creaþie: plantele, sunt educaþi pentru a duce un trai mai sãnã- Din dragoste, eu mã grãbesc a sãvârºi.
pãsãrile, peºtii, ele fiind o consecinþã a fap- tos: muncã cu mãsurã, somn înainte de De teamã sã nu calc, eu nu mai umblu.
tului cã universul este o recapitulare con- miezul nopþii etc. Din dragoste, eu zbor peste pãmânt.
centratã în fiinþa umanã. În fiinþa umanã Prof. univ. dr. Pavel Chirilã Pr. Marius Demeter
gãsim mineralele din care este fãcut pã- Alimente permise
mântul, trãsãturi ale plantelor ºi mamife-
relor, în felul acesta omul cuprinzând în pâine din fãinã inte- peºte proaspãt Ciuperci aperitiv
sine întreg mediul înconjurãtor ca un gralã, fãrã afânãtori carne de vitã, viþel,
microcosmos al creaþiei. Dar când e vor- ulei presat la rece berbecuþ
ba de o substanþã farmacologicã activã,  produse din soia carne de pasãre de
fie cã e plantã, fie cã e o substanþã de sin- ecologicã þarã
tezã, atunci lucrurile se schimbã. Atât ouã zahãr brun, zahãr brut
medicina tradiþionalã, cât ºi fitoterapia apa de izvor din trestie de zahãr
descriu consecinþele nocive ale folosirii miere  sare grunjoasã,
alimentelor de componenþã chimicã asu- ciuperci neiodatã
lactate, brânzeturi  condimente natu- Într-o tavã se aºazã ciupercile spãlate
Alimente interzise cereale rale (cimbru, busuioc, ºi curãþate - cu sau fãrã codiþã, cum
supe instant culturi tratate cu în- legumele de sezon mãghiran, rozmarin, doriþi. Se pune o bucatã de ºuncã sau
ulei rafinat grãºãminte chimice zarzavaturi coriandru, fenicul, orice fel de carne doriþi, iar deasupra
zahãr laptele ºi bãuturile fructe chimen, anason etc.) brânzã, de care vã place sau de care
îndulcitori ca aspar- sterilizate cu raze aveþi prin frigider. În tavã se toarnã
tamul ºi ciclamatul gama Farmacia Domnului: mãcriºul puþinã apã ºi se dã la cuptor pânã se
topeºte brânza.
margarina alimente congelate Existã mai multe feluri de mãcriº,
 bãuturile rãcori- timp îndelungat sau care poate creºte în livezi, fâneþe, pe câmp Reþetã oferitã de domniºoara
toare chimizate decongelate ºi recon- sau în grãdini, cultivat. Toate frunzele de Ramona Pop, din Baia-Mare
laptele praf gelate de mai multe ori mãcriº au un gust acru. Gãtite, se pregã- oxalic. Nu este însã recomandat bolna-
mezelurile prepa- sare iodatã (conþi- tesc ca spanacul sau se folosesc în ciorbe, vilor de rinichi, persoanelor reumatice sau
rate industrial ne fericianurã de K însã din cauza oxalaþilor pe care îl conþin celor care au gastrite.
conservele ºi iod chimic) (care provoacã pie- Mãcriºul conþine vitamina
cafeaua solubilã vegeta din comerþ, tre la rinichi, ca ºi P, potasiu, magneziu, siliciu ºi
alimentele aditiva- delikat spanacul, de altfel), este bogat în vitamina C ºi
te cu E-uri gume de mestecat este recomandatã fier. De aceea este recoman-
apa de reþea dulciuri de cofetãrie consumarea lor dat în mod special primãvara,
alimente rezultate sticksuri, croissante crude, în salate. când organismul are nevoie
din organisme mo- carne de porc Dacã vreþi neapãrat de refacere. Este rãcoritor, di-
dificate genetic carne de pasãre din sã îl gãtiþi, înainte gestiv, depurativ, diuretic, anti-
apa de suprafaþã, comerþ de preparare se o- infecþios, uºor laxativ, este foar-
din cauza cantitã- iaurt cu fructe pãreºte, pentru a Mãcriºul mare te bun în caz de greþuri, febrã,
þilor mari de nitriþi  pâine albã cu mai elimina din (Rumex abces, hemoroizi.
alimente obþinute din afânãtori efectele acidului acetossa) Natalia Corlean
 16 Trecut ºi prezent
Bisericile Sfântului Nicolae, din ª i n c a N o u ã
Satul ªinca din Þara Fãgãraºului - sat românesc ortodox - este atestat docu-
mentar la 1294. În vremea prigoanei împotriva Ortodoxiei, românii ortodocºi
din ªinca, nefiind dispuºi la compromisuri privind credinþa strãbunã, au pãrãsit
în masã satul, în 1762. Ei s-au refugiat în pãdurile de pe Valea ªincii ºi s-au
oprit în apropierea unei mãnãstiri, unde au întemeiat un nou sat: ªinca Nouã.
ÎN PRIBEGIE, PE FIRUL APEI ÎN SUS. Cu aici Sf. Liturghie.
secole în urmã, în pãdurile de pe Valea BISERICÃ DE ZID,
ªincii erau mai multe mãnãstiri mici ºi MÃREAÞÃ ºI ÎNCÃ-
schituri integrate în salba aºezãmintelor PÃTOARE. Dupã o
duhovniceºti de la poalele Munþilor Fãgã- vreme de la înteme-
raº, care întreþineau vie credinþa ortodoxã ierea satului, popula-
ºi conºtiinþa naþionalã a românilor, fiind þia a crescut, iar bise-
adevãrate „redute” de luptã împotriva ca- ricuþa schitului era neîn-
tolicizãrii prin impunerea greco-catolicis- cãpãtoare. Întreaga obºte Pr. paroh
mului, susþinutã de autoritãþile habsbur- a satului, în frunte cu vred- Sorin Suciu
gice. Bãtrânii satului povestesc cum la pã- nicii de pomenire, preoþii Lazãr Popa
rãsirea satului fiecare familie a luat ce a ºi David Chiujdea, au hotãrât sã ridi-
putut transporta ºi au plecat pe firul apei în ce o bisericã de zid, mãreaþã ºi încã-
sus; totodatã s-a format o delegaþie de bãr- pãtoare, potrivitã pentru comunitatea
baþi care au luat clopotul bisericii, vestit care era în plinã dezvoltare. Construc-
pentru puterea de împrãºtiere a norilor de þia ei a început în 1892 ºi s-a finalizat
furtunã, ºi l-au transportat pe crestele mun- în 1894, când biserica a fost sfinþitã
þilor, pe deasupra tuturor izvoarelor ºi de mitropolitul Miron Romanul, însoþit de
apelor, pentru a-i pãstra nealteratã aceastã un sobor de preoþi din Þara Fãgãraºului.
calitate. Acest clopot instalat în turnul bise- Ea a fost închinatã Sfântului Ierarh Nico-
ricuþei de lemn se bucurã ºi azi de aceeaºi lae, ca ºi vechea bisericuþã de lemn.
faimã ºi este folosit oricând este necesar. Fundaþia este fãcutã din blocuri mari
BISERICUÞA DE LEMN A MÃNÃSTIRII - de piatrã cioplitã, adusã de enoriaºi cu
BISERICÃ PAROHIALÃ. Biserica mãnãstirii cãruþele ºi cu sãniile din carierele de la
lângã care s-au adãpostit ºincanii prigoniþi Perºani, aflate la 20 de kilometri distanþã.
pentru credinþa ortodoxã a devenit bisericã Zidurile trainice ºi bolþile sunt zidite din
parohialã, întrucât vieþuitorii mãnãstirii, cãrãmidã arsã, iar ca liant s-a folosit mor- Pr. Nistor Popa, Pr. Ioan Scurtu (în biserica
obiºnuiþi cu liniºtea sihãstriei, nu s-au aco- tarul de var. Atât cãrãmida necesarã, cât ºide lemn). Urmeazã apoi, în biserica nouã: Pr.
modat cu zarva satului ºi au plecat în alte varul s-au fabricat local, prin contribuþia ºi Lazãr Popa, Pr. David Chiujdea, Pr. Remus
locuri. Atestat la 1644, locaºul are fundaþie efortul comunitãþii. Jumãtate din lemnul ne- Mircea, Pr. Victor Dîmboiu, Pr. Alexandru
din piatrã ºi este ridicat din bârne de lemn, cesar a fost donat de familia Bârsan din ªin-Comºa, Pr. Spiridon Comºa, Pr. Laurian Fo-
îmbinate la colþuri în stilul tradiþional, cu ca Veche, una dintre cele patru familii care goroº, Pr. Gheorghe Ittu, Pr. Radu Bogdan.
ferestre lucrate dintr-o bucatã; e acoperitã au rãmas acolo acceptând catolicismul. Între anii 2001-2003, prin jertfa ºi efor-
cu ºiþã ºi are un turn de dimensiuni mici, în Biserica e ºi în prezent cea mai mare din
tul comunitãþii, biserica a fost împodobitã cu
care sunt clopotul ºi toaca. zonã, înãlþimea interioarã în cheia bolþilor
picturã bizantinã în tehnica frescã de cãtre
Dupã construirea bisericii mari, biseri- fiind de 10 metri. Forma ei este drep- pictorul Dorel Beºleagã. Tot atunci s-au refã-
cuþa de lemn a fost neglijatã ºi s-a pãrãginit. tunghiularã, cu patru bolþi identice spriji-
cut icoanele de pe catapeteasmã, s-au schim-
A fost renovatã în 1927, în 1970 s-a renovat nite pe arcuri ºi stâlpi încadraþi în pereþi. bat geamurile, mobilierul din altar ºi stranele.
acoperiºul, iar în 1996, prin osârdia preo- Altarul este pentagonal, iar accesul în bise- Beneficiind ºi de sprijinul Primãriei ªinca Nouã,
tului Radu Bogdan, s-au obþinut aprobãri ricã se face pe la baza turnului impunãtor s-a refãcut integral acoperiºul ºi faþada exte-
ºi fonduri de la Ministerul Culturii, fãcân- în care se gãsesc clopotele ºi toaca. rioarã, s-a cumpãrat un clopot nou în locul ce-
du-se o restaurare generalã. În prezent este Pomelnicul preoþilor slujitori în ªinca lui vechi, fisurat, ºi sperãm ca în acest an sã schim-
în stare bunã. În perioada caldã, începând Nouã este: Pr. Maniu, Pr. Gheorghe, Pr. David, bãm pardoseala ºi sã facem un sistem modern
cu Postul Mare, o datã pe lunã se oficiazã Pr. Gheorghe Debu, Pr. Gheorghe Flucuº, de încãlzire. Pr. paroh Sorin Suciu
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (To- Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 deriþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan Tehnoredactor: Natalia Corlean
(ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Marius Demeter (Felmer), Arhidiac. Nicolae redacþiei sau pe e-mail la
Preºedinte fondator: Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda (Victoria), apostolatfagaras@yahoo.com
Pr. protopop Ioan Ciocan Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Stanciu
Redactor ºef: Natalia Corlean (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos) ISSN 2065 - 765X
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL NOU! Acum vã puteþi abona! Detalii la tel. 0743/097245
CMYK