ANATOMIE

CURS ____ din_________

CRANIUL
Craniul prezinta 2 componente:
- Neurocraniul;
- Viscerocraniul.

ENDOBAZA

- Fata interna a bazei craniului;

- Este impartita in 3 etaje numite fose craniene
 Fosa anterioara;
 Fosa mijlocie;
 Fosa posterioara.

Fosa anterioara

Limite:
- Limita antero-laterala este data de scuama osului frontal;
- Limita posterioara (in spate) este data de o linie conventionala care uneste marginile
posterioare ale:
 Aripilor mici ale osului sfenoid;
 Procesele clinoide anterioare si
 Tuberculul seii
- Limita inferioara
Inferior avem:
 Partile orbitale ale osului frontal;
 Lama ciuruita a etmoidului;
 Aripile mici ale sfenoidului;
 Fata superioara a corpului sfenoidului pana la tuberculul seii.

Suprafete si elemente osoase

a) Partile orbitale ale osului frontal prezinta:

- Impresiuni digitiforme;
- Eminente mamilare;
- Santuri vasculare.
b) Pe scuama osului prezinta creasta frontal – pe ea se insera coasa creierului.
c) Lama ciuruita a osului etnoid prezinta 25-30 orificii prin care trec filetele nervilor olfactivi si
ramuri din artera etnoidala anterioara.
Aceasta lama este impartita in doua de catre crista galli, o proeminenta pe care se ataseaza
coasa creierului si care delimiteaza posterior paura oarba. Cele doua zone ale lamei ciuruite vin
in raport cu bulbii olfactivi.
d) Aripile mici ale osului sfenoid prezinta posterior santurile sinusurilor sfenoparietale ale durei
mater si procesele clinoide anterioare pe care se insera cortul cerebelului.
e) Fata superioara a corpului sfenoidului prezinta:
 Jugum sfenoidale;
 Limbul sfenoidal;
 Santul chiasmatic;
 Tuberculul seii.

1
Orificiile si comunicarile fosei craniene anterioare

a) Gaura oarba – daca este penetrabila contine o vena emisara de la mucoasa nazala numita
vena etmoido-frontala si mai contine o prelungire a durei mater;
b) Orificiile si canalele etmoidale anterioare si posterioare contin manunchiurile vasculo-nervoase,
etmoidale anterioare si respective posterioare;
c) Canalele optice contin fiecare nervul optic si artera aftalmica;
d) Orificiile carotico-clinoidiene se formeaza prin sudarea proceselor clinoide anterioare cu cele
medii si sunt strabatute de artera carotida interna si plexul nervos pericarotic intern.

Fosa craniana mijlocie

Limite:
- Anterior:
 O linie conventional care uneste marginile posterioare ale aripilor mici ale osului sfenoid;
 Procesele clinoide anterioare;
 Tuberculul seii.
- Posterior;
 O linie conventional care uneste marginile superioare ale stancilor temporalului si
marginea superioara a dorsului seii.

Suprafete si elemente osoase

a) Fata superioara a corpului sfenoidului prezinta:

- Saua turceasca in care se afla fosa hipofizara ce contine glanda hipofiza.
- Lateral, de o parte si de alta, prezinta procesele clinoide medii.
b) Fetele laterale ale corpului sfenoidului prezinta santul carotic care are forma literei “S” si contine
artera carotida interna ce strabate la acest nivel sinusul cavernos. Marginea inferioara a
santului se prelungeste posterior cu lingura sfenoidala.
c) Fetele cerebrale ale aripilor mari ale osului sfenoid prezinta:
1. Gaura ovala ce contine:
 Nervul mandibular;
 Artera meningee accesorie
 Nervul pietros mic.
2. Gaura rotunda contine nervul maxilar
3. Gaura spinoasa contine:
 Artera meningee medie
 Vena meningee medie
 Ramura meningeala a nervului mandibular (numita si nerv spinos)
4. Canalul Vesale contine o vena emisara de la sinusul sfenoidal
5. Canalul Arnold contine nervul pietros mic
d) Fetele anterioare ale stancilor oaselor temporal prezinta urmatoarele elemente:
1. Impresiunea trigeminala care contine ganglionul trigeminal Gasser, posterior de acesta se
afla tuberculul retrogaserian Princeteau;
2. Eminent arcuata este localizata postero-lateral si contine in profunzime canalul semicircular
superior;
3. Tegmen tympani este o suprafata situate antero-lateral de aminenta arcuata;
4. Hiatusul si santul nervului pietros mare. Prin hiatus trec nervul pietros mare si ramura
pietroasa din artera meningee medie;
5. Hiatusul si santul nervului pietros mic

Orificiile si comunicarile fosei craniene mijlocii

Gaura rupta este impartita in doua zone:

- Zona mediala
- Zona laterala

2
 Zona mediala este acoperita de un cartilaj superior de care se afla artera carotida interna
Zona laterala:
Fisura orbital superioara face comunicarea cu orbita; prin ea trec urmatoarele elemente:
- Nervul oculo-motor, abducens;
- Nervul nazociliar si radacina simpatico a ganglionului ciliar;
- Venele oftalmice superioara si inferioara;
- Nervii frontal, lacrimal si trohlear
- Ramura anastomotica intre un ram recurrent al arterei laclimale si artera meningee medie.

Fosa craniana posterioara

Limite:
- Anterioara este data de o linie conventionala care uneste marginile superioare ale stancilor
temporalelor si marginea superioara a dosului seii;
- Posterioara este data de scuama osului occipital;
- Inferioara – fetele posterioare ale stancilor temporalului si osul occipital.

Suprafete si elemente osoase

Pe scuama osului occipital observam:

- Protuberanta occipitala interna;
- Creasta occipitala interna;
- Santurile sinusurilor transverse.
Pe partile laterale sau condilare ale osului occipital avem:
- Tuberculul jugular;
- Orificiul intern al canalului hipoglosului, prin care trec: nervul hipoglos, vene comitante si ramura
meningee din artera faringiana ascendenta;
- Clivusul pe care se afla bulbul rahidian, puntea, artera bazilara si partile terminale ale arterelor
vertebrale.
Fetele posterioare ale stancilor temporalelor prezinta:
- Sant pentru nervul abducens;
- Porul acustic intern care continua cu meatul acustic intern;
- Fosa subarcuata;
- Foseta ungheala;
- Santul sinusului sigmoid.
Fetele interne ale partilor mastoidiene ale oaselor temporal prezinta santul sigmoid la nivelul caruia
se observa gaura mastoidiana la nivelul caruia trece o vena emisara de la sinusul sigmoid si o ramura
meningeala din artera occipital.

Orificiile si comunicarile fosei craniene posterioare

Gaura jugulara este impartita de ligamentul pietro-occipital in 2 parti:

1. Partea antero-mediala subdivizata de o banda fibroasa in 2 compartimente:
- Anterior – contine nervul gloso-faringian si sinusul pietros interior;
- Posterior – contine nervii vag si accesor, artera meningee posterioara si un ram meningeal din
artera occipitala.
2. Partea postero-laterala, la nivelul caruia sinusul sigmoid se continua cu vena jugulara interna,
contine:
- Jonctiunea dintre maduva cervicala si bulbul rahidian ;
- Radacinile spinale ale nervilor accesori;
- Arterele vertebrale impreuna cu plexurile simpatico periarteriale;
- Arterele spinale posterioare;
- Artera spinala anterioara;
- Tonsilele cerebeloase;
- Meningele;
- Prima denticulatie a ligamentului dintat;
- Ligamentul dintelui axisului;

3
 - Membrane tectoria.
ANATOMIE
CURS ___ din 23.04.2010

FOSE

Fosa temporala are urmatoarele limite:

Limita superioara – este data de linia temporala superioara;
Limita inferioara – este data de:
- Creasta supramastoidiana a osului temporal;
- Marginea superioara a arcadei zigomatice;
- Planul orizontal care trece prin creasta infratemporala de la nivelul aripii mari a sfenoidului si
arcada zigomatica.
Limita posterioara – este reprezentata de linia temporala inferioara
Limita anterioara – este data de procesul zigomatic al frontalului – fata temporala a osului
zigomatic.
Planul temporal este format din 5 oase care participa la constituirea fosei:
1. Scuama osului temporal;
2. Partea inferioara a osului parietal;
3. Fata temporala a osului frontal;
4. Fata temporala a aripii mari a osului sfenoid;
5. Fata temporala a osului zigomatic.

SUTURILE

1. Sutura scuamoasa – care este situata intre scuama osului temporal si osul parietal;
2. Sutura coronala este situata intre osul parietal si scuama frontalului;
3. Sutura sfeno-parietala situata intre osul parietal si aripa mare a osului sfenoid;
4. Sutura sfeno-scuamoasa situata intre scuama temporalului si aripa mare a osului sfenoid;
5. Sutura zigomatico-sfenoidala situata intre fata temporal a osului zigomatic si aripa mare a
osului sfenoid.
Comunicarile fosei temporale
1. Cu fosa infratemporala prin spatial dintre arcada zigomatica si fata temporala a aripii mari a
osului sfenoid. Acest spatiu contine muschiul temporal (*cel mai puternic muschi masticator)
2. Comunica cu orbita prin gaura zigomatico-temporala a osului zigomatic si prin canalul
zigomaticului. Prin acest orificiu intra in fosa nervul zigomatico-temporal
3. Regiunea zigomatica prin gaura zigomatico-temporala si prin canalul zigomaticului.
Continutul fosei temporale
- Muschiul temporal si fascia temporal;
- Vasele temporal profunde;
- Nervii temporali profunzi.
Fosa infratemporala - Peretii
1. Peretele superior este format din:
a) Fata infratemporala a aripei mari a osului sfenoid;
b) Partea precondiliana a scuamei temporalului;
c) Planul orizontal ce trece prin creasta infratemporala si arcada zigomatica.
2. Peretele anterior este format din:
 Fata infratemporala a corpului osului maxilar ce prezinta tuberozitatea maxilara, santul
nervului maxilar si foramina alveolaria.
3. Peretele medial este format din:
 Lama laterala a procesului pterigoid si radacina sa externa;
 Fisura pterigo-maxilara.
4. Peretele lateral este format din:
 Fata medial a ramurei mandibulare a colului mandibulei si a procesului condilar
 Fata mediala a arcadei zigomatice.

4
 5. Peretele posterior este un plan frontal ce trece prin articulatia temporo-mandibulara a
ramului mandibulei.
6. Peretele inferior este un plan orizontal tangent la marginea inferioara a corpului mandibulei.
Comunicarile fosei infratemporale cu:
1. Fosa temporala – prin spatiul dintre arcada zigomatica si creasta infratemporala;
2. Orbita – prin fisura orbitala inferioara;
3. Fosa craniana mijlocie – prin gaurile ovala si spinoasa;
4. Regiunea maseterina – prin spatiul dintre incizura mandibulei si arcada zigomatica;
5. Fosa pterigopalatina – prin fisura pterigomaxilara prin care trece artera maxilara.
Continutul fosei infratemporale:
Muschii pterigoidieni lateral si medial, nervul mandibular, artera maxilara si plexul venos
pterigoidian.
Fosa pterigopalatina – are o forma de piramida patrulatera cu baza situate superior.
- Peretii:
1. Peretele superior sau baza – este format din radacina anterioara a aripei mari a osului sfenoid;
2. Peretele anterior – alcatuit din marginea posterioara a fetei infrtemporale a corpului osului
maxilar si din procesul orbital al osului palatinal. Pe aceasta fata se face comunicarea cu orbita
prin fisura orbital inferioara.
3. Peretele medial – format din lama vertical a osului palatin. In partea superioara se afla gaura
sfeno-palatinala ce-si stabileste o comunicare cu cavitatea nazala si contine artera sfeno-
palatinala si nervii nazali postero-superiori.
4. Peretele posterior – format din marginea anterioara a procesului pterigoid. Pe acest perete se
afla gaura rotunda si orificiul anterior al canalului pterigoidian.
5. Peretele lateral – este un perete virtual format din fisura pterigomaxilara care stabileste o
comunicare cu fosa infratemporala. Varful fosei se afla la nivelul canalului palatin mare. Aceasta
se deschide prin gaura palatina mare la nivelul palatului dur. Prin canalul palatin mare coboara
vasele palatine descendente si nervul palatin mare.
Comunicarile fosei pterigopalatinale
1. Cu cavitatea nazala prin gaura sfenopalatina prin care trec artera sfenopalatina si nervii nazali
postero-superiori.
2. Cu fosa craniana mijlocie prin gaura rotunda de la nivelul peretelui posterior al fosei
pterigopalatine si trec pe aici nervul maxilar si vene emisare.
3. Cu gaura rupta prin canalul pterigoidian ce contine artera si nervul pterigoidian.
4. Cu palatal dur prin canalul palatin mare ce contine vasele palatine descendente si nervul palatin
mare si canalele palatine mici ce contin vasele si nervii palatine mici.
5. Cu orbita prin fisura orbital inferioara
6. Cu fosa infratemporala prin fisura pterigomaxilara prin care trec artera maxilara si plexul nervos
pterigoidian.
Continutul fosei pterigopalatine
- Nervul maxilar;
- Artera maxilara;
- Ganglionul pterigopalatin.

MUSCHII MASTICATORI

I. Muschiul temporal
- Este cel mai puternic;
- Este cel care ridica mandibula
- Are forma de evantai
- Se gaseste in fosa temporala
- Se insera pe intreaga suprafata osoasa a fosei temporale si pe fascia temporala
Fasciculele musculare converg si se insera pe procesul coronoidian al mandibulei. Dupa
directia fibrelor dar si dupa inervatie fibrele muschiului temporal formeaza 3 fascicule cu actiuni
diferite:
1. Fasciculul anterior – format din fibre aproape verticale inervat de nervul temporal anterior si este
ridicator al mandibulei;

5
2. Fasciculul mijlociu are fibre putin oblice inspre postero-superior. Este inervat de nervul temporal
mijlociu. Prin contractie trage mandibula in sus si inapoi.
3. Fasciculul posterior – este aproape orizontal si este inervat de nervul temporal posterior prin
contractie trage mandibula inapoi.
II. Muschiul maseter
- Are forma de patrulater;
- Este gros;
- Situat pe fata laterala a ramului mandibulei
Dupa orientarea fasciculelor se disting 2 portiuni:
1. Portiunea superficiala se insera in cele 2/3 anterioare ale arcadei zigomatice pe marginea
inferioara a arcadei. Fibrele musculare sunt orientate in jos si inapoi si se insera pe unghiul
mandibulei.
2. A II-a portiune – portiunea profunta, care se insera pe marginea inferioara sip e fata profunda a
arcadei zigomatice in cele 2/3 posterioare ale acesteia. Aceste fascicule sunt vertical si se
insera pe fata lateral a mandibulei.
- Fasciculul jugal este interpus intre muschiul jugular si muschiul maseter. O extremitate se
insera pe arcada zigomatica, cealalta extremitate, pe procesul coronoidal al mandibulei la fel cu
muschiul temporal.
- Fasciculul articular – format din fibre foarte scurte, cele mai posterioare intinse de la arcada
zigomatica si capsula articulara.
Muschiul maseter este inserat de nervul maseterin. Actiunea muschiului este de ridicator al
mandibulei si usor propulsor.
III. Muschiul pterigoidian median
- Este un muschi puternic;
- Are forma patrulatera;
- Este asemanator cu muschiul maseter dar situat pe fata mediana a ramurei mandibulei;
- Se insera in aria fosei pterigoida.
Fibrele musculare sunt orientate postero-inferior si laterat. Se insera pe fata medial a
gonionului, varful mandibulei.
- Inervatia este asigurata de nervul mandibular;
- Este ridicator al mandibulei;
- In contractie bilaterala e precursor al mandibulei iar unilateral trage mandibula spre medial;
- La nivelul gonionului se continua cu o aponevroza ce ajunge pe muschiul maseter.
IV. Muschiul pterigoidian lateral
- Este scurt si gros;
- Situate lateral si deasupra muschiului pterigoidian medial.
Dupa insertia fibrelor este divizat in 2 fascicule:
1. Fasciculul superior se insera pe fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului iar cealalta
extramitatese insera pe capsula si discul ATM.
2. Fasciculul inferior se insera pe fata lateral a procesului pterigoidian iar cealalta extramitate in
foseta procesului condilian al mandibulei. Fasciculul superior este usor descendent in timp ce
fasciculul inferior este ascendant. Ambele fascicule sunt orientate dinspre median spre lateral si
anterior spre posterior.
- Este inervat de o ramura a nervului mandibular;
- Actiunea muschiului este de propulsie si coborare in contractie bilaterala iar in contractie
unilaterala trage mandibula inspre medial de partea de contractie.

6
 MANDIBULA

- Corpul mandibulei;
- Are forma de potcoava cu concavitatea posterioara;
- Prezinta 2 fete si 2 margini.
Fata externa
- Pe fata externa se observa urmatoarele elemente anatomice:
1. Simfiza mentala este o creasta verticala rezultata din fuziunea celor 2 structuri care formau
mandibula primitive;
2. Al II-lea element este protuberanta mentala care este situata inferior de simfiza mentala;
3. Al III-lea element – tuberculii mentali – sunt doua proeminente situate lateral de
protuberanta mentala pe care se insera muschiul transvers mental;
4. Gaura mentala prin care trece manunchiul vasculo-nervos mental – este situata pe
verticala. Prin acest orificiu se patrunde in canalul mental care este orientat spre postero-
supero-lateral;
5. Al V-lea element este foseta mentala situata lateral de simfiza mentala. La nivelul ei are
originea muschiul mental;
6. Linia oblica incepe lateral si superior de tuberculul mental si se continua cu marginea
anterioara a ramurei mandibulei. Pe linia oblica se ataseaza fibre ale muschilor coboratori al
buzei inferioare si muschiul coborator al unghiului gurii. Superior de linia oblica, in dreptul
molarilor au originea fibrele inferioare ale muschiului buccinator;
7. In apropierea marginii inferioare sau pe buza externa a acestuia au inervatii fibre ale
muschiului platisma;
8. Juga alveolaris.

Baza mandibulei

1. Marginea inferioara prezinta anterior fosa digastrica unde se insera pantecele inferior al
muschiului digastric;
2. Partea posterioara prezinta o incizura determinata de artera faciala;
3. Partea alveolara sau marginea superioara contine 16 alveole dentare separate prin septuri
interalveolare. Alveolele molarilor prezinta septuri interradiculare;
4. Fata interna este concava postero-inferior si se descriu urmatoarele elemente:
a) Linia milohioidiana – are directie postero-superioara si se termina pe fata interna sau se
continua cu creasta temporala. La nivelul ei se ataseaza fibre ale muschiului milohioidian
constrictor superior al faringelui, fibre ale rafeului pterigo-mandibular si fibre retro-molare ale
muschiului buccinator;
b) Fosa sublinguala este situata superior de linia milohioidiana si vine in raport cu glanda
sublinguala;
c) Fosa submandibulara este situata inferior de linia milohioidiana si vine in raport cu glanda
submandibulara;
d) Torusul mandibulei este o proeminenta longitudinala situata in dreptul radacinilor ultimilor
molari;
e) Spinele mentale – sunt in numar de 4, dispuse 2 superior si 2 inferior. Pe cele superioare
are originea muschiul genioglos, iar pe cele inferioare, muschii geniohioidieni;
f) Santul milohioidian coboara vertical pe ramul mandibulei pana in partea poster-inferioara a
liniei hioidiene. Santul milohioidian contine manunchiul vasculo-nervos milohioidian;
g) Foseta digastrica – unde se insera pantecele anterior al muschiului digastric.