Sunteți pe pagina 1din 56

Economie europeana

TRUE/FALSE

1. Este adevarata sau falsa afirmatia potrivit careia stiinta Economie mondialã o putem defini ca
stiinta care studiazã legitãtile ce se manifestã ca tendinte ale conditiilor mondiale de productie
si schimburile economice dintre economiile nationale ale statelor lumii, în vederea stabilirii
locului si rolului tãrilor si grupãrilor de tãri în economia europeana.

ANS: F

2. Va rugam sa verificati daca este adevarata sau falsa afirmatia potrivit careia economia
mondialã, poate fi definitã ca o “totalitate de economii nationale ale statelor independente si
suverane aflate în interdependinte tot mai strânse prin relatiile lor economice de schimb ce
leagã aceastã totalitate într-un ansamblu complex, eterogen, contradictoriu si totusi unitar în
existenta si dezvoltarea sa”.

ANS: T

3. Este adevarat sau fals faptul ca tari cum sunt Anglia, Franta, Olanda, Belgia, Italia, Germania,
Spania si Portugalia nu au jucat un rol în istoria economicã a colonialismului.

ANS: F

4. Asadar, la sfârsitul secolului al-XIX-lea si începutul secolului XX putem vorbi, în urma unui
proces istoric îndelungat economic putem vorbi despre formarea unei entitãti globale-
economia mondialã, în care economiile nationale constituie celula de bazã. Acesta afirmatie
este adevarata sau falsa ?

ANS: T

5. Asadar, la sfârsitul secolului al-XIX-lea si începutul secolului XX putem vorbi, în urma unui
proces istoric îndelungat economic putem vorbi despre formarea unei entitãti globale-
economia mondialã, în care economiile nationale constituie celula de bazã.Acesta afirmatie
este adevarata sau falsa ?

ANS: T

6. Verificarea progreselor înregistrate este făcută de subcomitetele mixte pentru problemele


vamale din cadrul Acordurilor Europene.

ANS: T

7. În privinţa simplificării şi armonizării procedurilor vamale ele sunt analizate şi de Organizaţia


Mondială a Vămilor, de sub egida OMC, care nu este un forum tehnic implicat în
problematica sistemelor vamale.

ANS: F
8. În contextul economiilor moderne unde factorul timp a devenit o preocupare majoră pentru
producători, comercianţi, cumpărători, accesul rapid pe piaţă devine vital şi controlul vamal
trebuie redus şi simplificat la maximum.

ANS: F

9. Comerţul intra şi extra comunitar poate fi efectuat fără nici un fel de control sau
supraveghere, iar procedurile şi practicile vamale trebuie unificate şi aplicarea lor trebuie să
fie uniformă în cuprinsul Comunităţii.

ANS: F

10. Armonizarea intereselor comunitare cu cele naţionale nu s-a realizat în domeniul PCC, ceea
ce a impus negocieri pentru protejarea interesului comun şi ajungerea la compromisuri pentru
protejarea intereselor naţionale specifice.

ANS: F

11. Totuşi deşi activitatea de standardizare s-a intensificat apreciabil în ultimii 10 ani (după
Maastricht) principiul recunoaşterii reciproce a continuat să fie aplicat pe scară largă cu
limitele sale specifice, iar activitatea de reglementare la nivel naţional a fost în unele domenii
excesivă, în altele ori insuficientă ori ineficientă.

ANS: T

12. Armonizarea impozitelor indirecte era prevăzută în articolul 99 al tratatului de la Roma, iar
impozitele directe rămâneau atributul guvernelor naţionale, fiind un instrument esential al
politicii macroeconomice.

ANS: T

13. Cu cât creşte mobilitatea mărfurilor şi factorilor cu atât convergenţa fiscalităţii se produce în
jos, însă acest fenomen aduce prejudicii financiare şi bugetare unor state membre (lucru
inacceptabil pe termen lung).

ANS: T

14. Moneda unică creste costurile tranzacţiilor, suprimă riscurile valutare şi măreşte transparenţa
preţurilor.

ANS: F

15. Dacă un furnizor sau prestator de serviciu se deplasează într-un alt stat aceasta nu înseamnă că
el se stabileşte acolo, el este de regulă rezident în statul în care profesează şi unde are şi
cetăţenia.

ANS: T
16. Pentru a presta servicii furnizorul nu trebuie să aibă calificarea necesară pentru a desfăşura o
activitate reglementată, adică să deţină diplome sau acte doveditoare.

ANS: F

17. Directivele comunitare referitoare la dreptul de stabilire, la recunoaşterea actelor de


calificare, la armonizarea condiţiilor de educaţie şi formare profesională, la abolirea
restricţiilor asupra circulaţiei şi rezidenţei, deci la libera circulaţie a persoanelor nu se aplică şi
celor care vor să presteze servicii în alte ţări.

ANS: F

18. Prevederile legate de prestarea de servicii se aplică doar în cazul în care nu se aplică
prevederile privind dreptul de stabilire, adică în situaţia desfăşurării temporare de activităţi.

ANS: T

19. Liberalizarea la nivel comunitar a sectorului bancar şi a serviciilor financiare a fost


acompaniată de tendinţa de dereglementare şi internaţionalizare manifestată la nivel mondial,
dar nici unul din aceşti factori nu a adus stabilitate pe pieţele financiare.

ANS: T

20. Strategia privind serviciile încearcă să suplimenteze abordarea sectorială cu una orizontală,
obiectivele vizând creşterea concurenţei, reducerea preţurilor, îmbunătăţirea calităţii,
diversificarea gamei oferite, cresterea influenţei factorilor culturali şi lingvistici.

ANS: F

21. Discriminarea nu se referă doar la cetăţenie, naţionalitate, rezidenţă, plasament ci şi la maniera


discriminatorie de aplicare a unei reglementări.

ANS: T

22. Priorităţile actuale ale României sunt strâns legate de îndeplinirea unuia din criteriile de bază
stabilite la Copenhaga: crearea unei economii de piaţă funcţionale şi capacitatea de a face faţă
concurenţei şi a forţelor de piaţă din interiorul Uniunii.

ANS: T

23. Politica sociala, europeana care are impact deosebit asupra pietei unice, întrucât conditioneaza
în mare masura libera circulatie a peroanelor si serviciilor, nu a fost un domeniu abordat de
AUE.

ANS: T
24. Pentru a diminua deficitul democratic de ordin institutional au fost introduse prin articolele
189 c si 189 b noi proceduri de luare a deciziilor- cooperarea si codecizia - prin care rolul
Parlamentului European a scazut sensibil, la fel si rolul Comisiei de mediator între Consiliul
de Ministri si Parlamentul European

ANS: F

25. Curtea Europeană de Justiţie a precizat că numai produsele fabricate şi/sau comercializate
legal într-un stat membru beneficiază de principiul recunoaşterii mutuale (reconnaissance
mutuelle).

ANS: T

26. Piaţa unică nu a eliminat rolul punctelor vamale de a colecta taxele indirecte/TVA dintre
statele membre şi a permis Uniunii vamale ce stă la baza Comunităţii să devină evidentă
pentru toţi

ANS: F

27. Primul pas în edificarea unei pieţe unice reale a fost înlocuirea formalităţilor la frontierele
interne cu noi sisteme statistice, fiscale şi alte modalităţi de control, care nu necesitau control
sau documentaţie în momentul în care mărfurile traversau graniţe interne.

ANS: T

28. Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv de nationalitate în ce priveste
angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca si exista o lista de drepturi:
a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;
b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui loc de
munca;
d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza
ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;
e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui
loc de munca în statul respectiv.

ANS: T

29.Va rugam saverificati daca este adevarata sau falsa afirmatia potrivit careia economia mondialã,
poate fi definitã ca o “totalitate de economii nationale ale statelor independente si suverane
aflate în interdependinte tot mai strânse prin relatiile lor economice de schimb ce leagã aceastã
totalitate într-un ansamblu complex, eterogen, contradictoriu si totusi unitar în existenta si
dezvoltarea sa”.

ANS: T

30. Este adevarat sau fals faptul ca tari cum sunt Anglia, Franta, Olanda, Belgia, Italia, Germania,
Spania si Portugalia nu au jucat un rol în istoria economicã a colonialismului.
ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. Va rugam sa analizati afirmatiile urmatoare si sa o alegeti pe cea corecta :

a. Prin uniunea economicã se creazã un cadru institutional-juridic comunitar, din


care unele capãtã un caracter national, dat fiind faptul cã statele membre cedeazã
treptat elemente de suveranitate nationalã acestui cadru.

b. Prin uniunea economicã se creazã un cadru institutional-juridic comunitar, din


care unele capãtã un caracter supranational, dat fiind faptul cã statele membre
cedeazã treptat elemente de suveranitate nationalã acestui cadru.

c. Prin uniunea economicã se creazã un cadru institutional-juridic comunitar, din


care unele capãtã un caracter supranational, dat fiind faptul cã statele membre nu
cedeazã treptat elemente de suveranitate nationalã acestui cadru.

ANS: B

2. Structura instituţională a actualei UE a avut următoarele caracteristici:

a. a) atribuţii complexe;
b) structură centrică;
c) loialitate pentru mai multe cauze;
d) separarea puterilor;

b. a) atribuţii complexe;
b) structură policentrică;
c) loialitate pentru o cauza;
d) separarea puterilor;

c. a) atribuţii complexe;
b) structură policentrică;
c) loialitate pentru mai multe cauze;
d) separarea puterilor;

ANS: C

3. Alegeti variant corecta :


a. separarea puterilor este un principiu care precizeazã faptul cã, în exercitarea
atributiilor, puterile: legislativã, executivã si juridicã trebuie sã fie independente.
b. separarea puterilor este un principiu care precizeazã faptul cã, în exercitare
atributiilor puterile: legislativã, executivã si juridicã trebuie sã fie dependente.

ANS: A
4. Care este variant corecta potrivit careia Tratatul de la Amsterdam a avut patru obiective
principale, şi anume:

a. 1. plasarea problemelor locurilor de muncă şi


drepturilor cetăţenilor în centrul preocupărilor UE;
2. îndepărtarea ultimelor obstacole rămase în calea liberei
circulaţii a persoanelor şi întărirea securităţii cetăţenilor;
3. conferirea “Europei” o voce mai puternică în afacerile lumii;
4. redarea mai eficientă a structurii instituţionale a UE în
perspectiva lărgirii.

b. 1. plasarea problemelor locurilor de muncă şi drepturilor


cetăţenilor în centrul preocupărilor UE;
2. îndepărtarea ultimelor obstacole rămase în calea liberei
circulaţii a persoanelor şi întărirea securităţii cetăţenilor;
3. conferirea “Europei” o voce mai puternică în afacerile
europene;
4. redarea mai eficientă a structurii instituţionale a UE în
perspectiva lărgirii.

ANS: A

5. Care este varianta corecta ?

a. Criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht necesare


“calificării” ţărilor UE în etapa finală, sunt următoarele:
-Rata inflaţiei să nu depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media
ratelor inflaţiei
- Deficitul bugetar să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut (PIB);
- Datoria publică să nu depăşească 60% din PIB;
-Dobânda aferentă obligaţiunilor de stat pe termen mediu şi lung să nu
depăşească cu mai mult de două puncte procentuale media dobânzilor
corespunzătoare înregistrate în cele trei ţări cu cea mai redusă rată a inflaţiei;
- Moneda naţională să fie integrată în Sistemul Monetar European (SME)

b. Criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht necesare


“calificării” ţărilor UE în etapa finală, sunt următoarele:
-Rata inflaţiei să nu depăşească cu mai mult de 2,5 puncte procentuale media
ratelor inflaţiei
- Deficitul bugetar să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut (PIB);
- Datoria publică să nu depăşească 60% din PIB;
-Dobânda aferentă obligaţiunilor de stat pe termen mediu şi lung să nu
depăşească cu mai mult de două puncte procentuale media dobânzilor
corespunzătoare înregistrate în cele trei ţări cu cea mai redusă rată a inflaţiei;
- Moneda naţională să fie integrată în Sistemul Monetar European (SME)

ANS: A
6.Analizati afirmatiile de mai jos si alegeti variant corecta :
Ra
a. Tratatul de la Nisa este perceput ca având două merite importante:
-simpla sa existenţă şi faptul că mai există obstacole în calea extinderii;
-deschide o mai cuprinzătoare dezbatere post-Nisa despre cum va arăta UE în
viitor.

b. Tratatul de la Nisa este perceput ca având două merite importante:


-simpla sa existenţă şi faptul că nu mai există obstacole în calea extinderii;
-deschide o mai cuprinzătoare dezbatere post-Nisa despre cum arăta UE în
present.

c.
Tratatul de la Nisa este perceput ca având două merite importante:
-simpla sa existenţă şi faptul că nu mai există obstacole în calea extinderii;
-deschide o mai cuprinzătoare dezbatere post-Nisa despre cum va arăta UE în
viitor.

ANS: C

7. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

a. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusă în Cartea Albă, care
au avut o importanţă pentru asigurarea succesului programului pieţei unice.
- accentul pe latura cererii,
- existenþa unui orar clar pentru adoptarea diferitelor mãsuri,
- accentul pus pe înlãturarea barierelor si activitatea de reglementare si nu pe
costurile financiare,
- natura tehnicã si tonul sobru al Cãrtii Albe.

b. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusã în Cartea Albã, care
au avut o importantã pentru asigurarea succesului programului pietei unice.
- accentul pe latura ofertei,
- existenþa unui orar clar pentru adoptarea diferitelor mãsuri,
- accentul pus pe înlãturarea barierelor si activitatea de reglementare si pe
costurile financiare,
- natura tehnicã si tonul sobru al Cãrtii Albe.

c. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusã în Cartea Albã, care
au avut o importanþã pentru asigurarea succesului programului pietei unice.
- accentul pe latura ofertei,
- existenþa unui orar clar pentru adoptarea diferitelor mãsuri,
- accentul pus pe înlãturarea barierelor si activitatea de reglementare si nu pe
costurile financiare,
- natura tehnicã si tonul sobru al Cãrtii Albe.

ANS: C
8. Programul pieţei unice a vizat 3 domenii cu impact major asupra liberei circulaţii a mărfurilor:

a. a) barierele fizice (controlul la frontiere);


b) barierele tehnice(standarde,norme);
c) impozite indirecte (TVA, accize).

b. a) barierele fizice (controlul la frontiere);


b) barierele tehnice (standarde,norme);
c) impozite directe (TVA, accize).

c. a) barierele financiare (controlul la frontiere);


b) barierele tehnice (standarde,norme);
c) impozite indirecte (TVA, accize).

ANS: A

9. Responsabilitatea ritmului nesatisfăcător de implementare a strategiei ar reveni celor 3


instituţii principale ale UE: Comisia, Consiliul şi Parlamentul. Dintre obiectivele îndeplinite
se pot menţiona uramstoarele variante dintre care numai una este corecta :

a. a) în domeniul liberei b. a) în domeniul liberei c. a) în domeniul liberei


circulaţii a ideilor; circulaţii a mărfurilor; circulaţii a mărfurilor;
b) în domeniul liberei b) în domeniul liberei b) în domeniul liberei
circulaţii a serviciilor; circulaţii a serviciilor; circulaţii a serviciilor;
c) în domeniul liberei c) în domeniul liberei c) în domeniul liberei
circulaţii a persoanelor. circulaţii a persoanelor. circulaţii a studentilor.

ANS: B

10. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

a. Atunci când nu există reglementări comunitare referitoare la producţia şi


comercializarea produselor industriale autorităţile naţionale au competenţa de a
reglementa producţia şi comercializarea acestora pe teritoriul naţional, dar un
produs fabricat şi comercializat în condiţii legale intr-un stat membru poate
circula liber pe teritoriul Comunităţii.

b. Atunci când nu există reglementări comunitare referitoare la producţia şi


comercializarea produselor industriale autorităţile naţionale un au competenţa de
a reglementa producţia şi comercializarea acestora pe teritoriul naţional, dar un
produs fabricat şi comercializat în condiţii legale intr-un stat membru poate
circula liber pe teritoriul Comunităţii.

ANS: A
11.Pentru introducerea noului cod vamal comunitar s-au adoptat două reglementări importante:

a. a) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al b. a) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al
Consiliului de Miniştri care prevede Consiliului de Miniştri care prevede
introducerea vechiului cod vamal introducerea noului cod vamal
comunitar pe baza articolelor 28, 100a comunitar pe baza articolelor 28, 100a
şi 113 din tratatul de la Maastricht; şi 113 din tratatul de la Maastricht;
b) Reglementarea nr.2454 din 1993 a b) Reglementarea nr.2454 din 1993 a
Comisiei Europene care stabileşte Comisiei Europene care stabileşte
anumite dispoziţii de aplicare a anumite dispoziţii de aplicare a
reglementării CM. reglementării CM.

ANS: B

12. Obiectivul programului Uniunea vamalã 2002 este evitarea divergenþelor operationale si
asigurarea unui control eficient la graniþele externe ale UE si metoda de realizare este
parteneriatul si cooperarea între Comisia Europeanã si statele membre. Dintre actiunile
preconizate în cadrul programului se pot mentiona uramatoarele variante :

a. a) vizitele echipelor de monitorizare


b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizãrii activitãþii.
c) îmbunãtãþirea metodelor de lucru ale administraþiilor prin utilizarea
analizelor de risc, tehnicilor de audit, computerizarea procedurilor vamale etc.
d) organizarea de seminarii cu participarea operatorilor comerciali pentru
identificarea celor mai bune practici sirezolvarea altor probleme
e) schimburi de declaranti ai administratiilor vamale
f) computerizarea procedurilor vamale.

b. a) vizitele echipelor de monitorizare


b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizãrii activitãþii.
c) îmbunãtãþirea metodelor de lucru ale administraþiilor prin utilizarea
analizelor de risc, tehnicilor de audit, computerizarea procedurilor vamale etc.
d) organizarea de seminarii cu participarea operatorilor comerciali pentru
identificarea celor mai bune practici si rezolvarea altor probleme
e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale
f) computerizarea procedurilor vamale.

ANS: B

13. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

a. Armonizarea impozitelor indirecte era b. Armonizarea impozitelor indirecte era


prevãzutã în articolul 99 al tratatului prevãzutã în articolul 99 al tratatului
de la Roma, iar impozitele directe de la Roma, iar impozitele directe
rãmâneau atributul guvernelor rãmâneau atributul guvernelor
naþionale, fiind un instrument esential naþionale, fiind un instrument esential
al politicii macroeconomice al politicii microeconomice.

ANS: A

14. Va rugam sa alegeti variant corecta ca urmare a parcurgerii urmatoarelor afirmatii :

a. În ce priveste jurisprudenþa CEJ în domeniul impozitãrii indirecte sau


interne ea s-a referit mai mult la problemele de discriminare în baza prevederilor
articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si
la comparabilitatea produselor.

b. În ce priveste jurisprudenþa CEJ în domeniul impozitãrii indirecte sau


interne ea s-a referit mai mult la problemele de nediscriminare în baza
prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la
comparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.

c. În ce priveste jurisprudenþa CEJ în domeniul impozitãrii indirecte sau


interne ea s-a referit mai mult la problemele de discriminare în baza prevederilor
articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la necomparabilitatea taxelor
si la comparabilitatea produselor

ANS: A

15. Care din cele doua afirmatii este corecta ?

a. În ce priveste jurisprudenta CEJ în domeniul impozitãrii indirecte sau interne ea s-


a referit mai mult la problemele de discriminare în baza prevederilor articolelor 95
si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la
comparabilitatea produselor.

b. În ce priveste jurisprudenþa CEJ în domeniul impozitãrii indirecte sau interne ea s-


a referit mai mult la problemele de nediscriminare în baza prevederilor articolelor
95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la
comparabilitatea produselor.

ANS: A

16. Va rugam sa alegeti variant corecta :

a. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sã un aibã calificarea necesarã pentru


a desfãsura o activitate reglementatã, adicã sã deþinã diplome sau acte
doveditoare.

b. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sã aibã calificarea necesarã pentru a


desfãsura o activitate reglementatã, adicã sã deþinã diplome sau acte doveditoare.
c. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sã aibã calificarea necesarã pentru a
desfãsura o activitate nereglementatã, adicã sã deþinã diplome sau acte
doveditoare.

ANS: B

17. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?

a. În articolul 60 serviciile erau definite ca prestaþii în schimbul unei


remuneraþii, stabilitã de comun acord între furnizor si beneficiar. Definiþia se
aplicã în mãsura în care serviciile nu sunt guvernate de libera circulaþie a
mãrfurilor, capitalului si persoanelor. Articolul 61 prevedea cã libertatea de a
presta servicii de transport va fi guvernatã de prevederile referitoare la politica
comunã a transporturilor.

b. În articolul 60 serviciile erau definite ca prestaþii în schimbul unei


remuneraþii, stabilitã de comun acord între furnizor si beneficiar. Definiþia se
aplicã în mãsura în care serviciile sunt guvernate de libera circulaþie a mãrfurilor,
capitalului si persoanelor. Articolul 61 prevedea cã libertatea de a presta servicii de
transport va fi guvernatã de prevederile referitoare la politica comunã a
transporturilor.

ANS: A

18. Alegeti varianta corecta din urmatoarele afirmatii :

a. Societãtile comerciale sau firmele (persoane juridice) trebuie tratate similar cu


persoanele fizice, mai ales dacã deþin toate calificãrile necesare pentru promovarea
intereselor lor si ale beneficiarilor.

b. Societãtile comerciale sau firmele (persoane juridice) nu trebuie tratate similar


cu persoanele fizice, mai ales dacã deþin toate calificãrile necesare pentru
promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor.

ANS: A

19. Crearea unei pieþe unice în domeniul serviciilor financiare a implicat armonizare ºi
centralizare în unele domenii ºi recunoaºtere reciprocã în altele ºi deci a avut implicaþii în
planul politicilor fiscale ºi monetare, mai ales pe linia coordonãrii sau unificãrii lor. þelul final
ar fi stabilirea unei arii financiare europene cu patru caracteristici majore. Va rugam sa le
alegeti pe cele corecte:

a. - a) piata externã a serviciilor c. -a) piata internã a serviciilor


financiare; financiare;
-b)libera circulaþie a banilor si - b) libera circulaþie a banilor;
capitalurilor financiare; - c) o monedã unicã;
- c) o monedã unicã; -d) armonizarea fiscalã si contabilã.
-d) armonizarea fiscalã si contabilã.

b. -a) piata internã a serviciilor d. -a) piata internã a serviciilor


financiare; financiare;
-b)libera circulaþie a banilor si -b)libera circulaþie a banilor si
capitalurilor financiare; capitalurilor financiare;
- c) o monedã unicã; - c) o monedã unicã;
-d) armonizarea contabilã. -d) armonizarea fiscalã si contabilã.

ANS: D

20. Care este raspunsul corect?

a. Liberalizarea puternicã a serviciilor de b. Liberalizarea puternicã a serviciilor de


transport a demarat puternic dupã transport a demarat puternic dupã
1992. La 1 ianuarie 1993 s-a liberalizat 1992. La 1 ianuarie 1993 s-a liberalizat
transportul rutier de bunuri, iar cel de transportul r feroviar de bunuri, iar cel
pasageri la 1 iunie 1999. de pasageri la 1 iunie 1999.

ANS: A

21. Alegeti varianta corecta :

a. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeană susţine industria


europeană a filmului şi a programelor de televiziune, întrucât în cadrul Acordului
General privind Comerţul cu Servicii (GATS) UE şi-a exprimat poziţia fermă de a
conserva diversitatea culturală şi lingvistică europeană şi de a promova o deplină
libertate de acţiune în sectorul audiovizualului.

b. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeană susţine industria


europeană a filmului şi a programelor de televiziune, întrucât în cadrul Acordului
General privind Comerţul cu Servicii (GATS) UE şi-a exprimat poziţia fermă de a
conserva diversitatea culturală şi lingvistică europeană şi de a nepromova o
deplină libertate de acţiune în sectorul audiovizualului.

c. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeană nu susţine industria


europeană a filmului şi a programelor de televiziune, întrucât în cadrul Acordului
General privind Comerţul cu Servicii (GATS) UE şi-a exprimat poziţia fermă de a
conserva diversitatea culturală şi lingvistică europeană şi de a promova o deplină
libertate de acţiune în sectorul audiovizualului.
ANS: A

22. Analizati si alegeti varianta corecta :

a. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere nu a încurajat activitatea


de publicitate dar a fost şi un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip pan-
european, din cauza fragmentării excesive a mass-media.

b. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a încurajat activitatea de


publicitate dar a fost şi un a fost un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip
pan-european, din cauza fragmentării excesive a mass-media.

c. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a încurajat activitatea de


publicitate dar a fost şi un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip pan-
european, din cauza fragmentării excesive a mass-media.

d. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a încurajat activitatea de


publicitate dar a fost şi o provocare pentru dezvoltarea reclamei de tip pan-
european, din cauza fragmentării excesive a mass-media.

ANS: C

23. Reglementãrile nationale care nu erau în spiritul directivei comunitare sau erau contrare
prevederilor acesteia trebuiau abrogate. Principalele caracteristici ale directivei sunt:

a. a) regula cursului de schimb unic;


b) mãsuri de regularizare a lichiditãtii bancare;
c) clauza de salvgardare specificã miscãrilor de capital pe termen lung;
d) rezerva contra fraudelor;
e) situaþia particularã la cumpãrarea unei rezidente secundare;
f) derogãri temporare;
g) principiul de liberalizare erga omnes;
h) exceptia rezultatã din conditiile de reciprocitate

b. a) regula cursului de schimb unic;


b) mãsuri de regularizare a lichiditãtii bancare;
c) clauza de salvgardare specificã miscãrilor de capital pe termen scurt;
d) rezerva contra fraudelor;
e) situaþia particularã la cumpãrarea unei rezidente secundare;
f) derogãri temporare;
g) principiul de liberalizare erga omnes;
h) exceptia rezultatã din conditiile de reciprocitate

ANS: B
24. Libera circulatie implicã abolirea oricãrei discriminãri pe motiv de nationalitate în ce priveste
angajarea fortei de muncã, remunerarea, alte conditii de muncã si existã o listã de drepturi pe
care va rugam sa le identificati :

a. a) dreptul de a accepta ofertele de muncã existente;


b) dreptul de a circula cu restrictii pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de ºedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocupãrii unui loc
de muncã;
d) dreptul de ocupare a unui loc de muncã conform prevederilor ce guverneazã
ocuparea locurilor de muncã de cãtre cetãþenii statului respectiv;
e) dreptul de a rãmâne pe teritoriul unui stat membru dupã perioada de ocupare
a unui loc de muncã în statul respectiv.

b. a) dreptul de a accepta ofertele de muncã existente;


b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de ºedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocupãrii unui loc
de muncã;
d) dreptul de ocupare a unui loc de muncã conform prevederilor ce guverneazã
ocuparea locurilor de muncã de cãtre cetãþenii statului respectiv;
e) dreptul de a rãmâne pe teritoriul unui stat membru dupã perioada de ocupare
a unui loc de muncã în statul respectiv.

c. a) dreptul de a accepta ofertele de muncã existente;


b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de ºedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocupãrii unui loc
de muncã;
d) dreptul de ocupare a unui loc de muncã conform prevederilor ce guverneazã
ocuparea locurilor de muncã de cãtre cetãþenii statului respectiv;
e) dreptul de a nu rãmâne pe teritoriul unui stat membru dupã perioada de
ocupare a unui loc de muncã în statul respectiv.

ANS: B

25. Exceptările de la libera circulaţie a lucrătorilor sunt bazate pe:

a. a) motive de politică publică, b. a) motive de politică publică, sănătate


securitate publică, sănătate publică; publică;
b) exclusivitatea serviciilor publice. b) exclusivitatea serviciilor publice.

ANS: A

26. Optiunile strategiei vizeazã crearea de conditii pentru:

a. a) Asigurarea cresterii economice pe b. a) Asigurarea cresterii economice pe


baza sporirii ratei investitiilor prin baza sporirii ratei investiþiilor prin
participarea semnificativã a capitalului participarea semnificativã a capitalului
national si prin atragerea resurselor national si prin atragerea resurselor
externe, externe,
b) Continuarea mãsurilor de b) Continuarea mãsurilor de
stabilizare macroeconomicã prin stabilizare macroeconomicã prin
asigurarea unor deficite bugetare asigurarea unor deficite bugetare
suportabile, în jurul a 3% din produsul suportabile, în jurul a 3% din produsul
intern brut, intern brut,
c) Promovarea unor politici coerente, c) Promovarea unor politici coerente,
compatibile cu mecanismele Uniunii compatibile cu mecanismele Uniunii
Europene, vizând ajustarea structuralã Europene, vizând ajustarea structuralã
a economiei,; a economiei,;
d) Crearea unui mediu de afaceri d) Crearea unui mediu de afaceri
prielnic, bazat pe un cadru legal neprielnic, bazat pe un cadru legal
coerent si stabil care sã asigure coerent si stabil care sã asigure
dezvoltarea competiþiei de piatã, dezvoltarea competitiei de piaþã,
reducerea costurilor de tranzacþie si reducerea costurilor de tranzacþie si
diminuarea poverii fiscale. diminuarea poverii fiscale.

ANS: A

27. Obiectivele Conferinţei interguvernamentale din 2004 au fost :

a.  simplificarea tratatelor prin c.  simplificarea tratatelor prin


divizarea lor în părţi divizarea lor în părţi
constituţionale şi părţi constituţionale şi părţi
constituţionale; nonconstituţionale;
 statutul juridic al Cartei Drepturilor  statutul juridic al Cartei Drepturilor
Fundamentale; Fundamentale;
 acordul asupra viitoarei diviziuni a  acordul asupra viitoarei diviziuni a
puterilor de decizie între instituţiile puterilor de decizie între instituţiile
UE, guvernele naţionale şi UE, guvernele naţionale şi
autorităţile regionale. autorităţile regionale.

b.  simplificarea tratatelor prin d.  simplificarea tratatelor prin


divizarea lor în părţi divizarea lor în părţi
constituţionale şi părţi constituţionale şi părţi
nonconstituţionale; nonconstituţionale;
 statutul juridic al Cartei Drepturilor  statutul politic al Cartei Drepturilor
Fundamentale; Fundamentale;
 acordul asupra viitoarei indiviziuni  acordul asupra viitoarei diviziuni a
a puterilor de decizie între puterilor de decizie între instituţiile
instituţiile UE, guvernele naţionale UE, guvernele naţionale şi
şi autorităţile regionale. autorităţile regionale.

ANS: C
28. Alegeti afirmatia corecta :
a. Responsabilitatea ritmului nesatisfăcător de implementare a strategiei revene celor
3 instituţii principale ale UE: Comisia, Guvernul şi Parlamentul.
b. Responsabilitatea ritmului nesatisfăcător de implementare a strategiei ar reveni
celor 3 instituţii principale ale UE: Comisia, Consiliul şi Parlamentul.
c. Responsabilitatea ritmului nesatisfăcător de implementare a strategiei ar reveni
celor 3 instituţii principale ale UE: Comisia, Consiliul şi Prsedentia .

ANS: B

29. Dintre obiectivele îndeplinite se pot menţiona cele realizate in domeniul :

a. a) liberei circulaţii a masinilor;


b) liberei circulaţii a serviciilor;
c) liberei circulaţii a persoanelor.

b. a) liberei circulaţii a mărfurilor;


b) liberei circulaţii a rudelor ;
c) liberei circulaţii a persoanelor.

c. a) liberei circulaţii a mărfurilor;


b) liberei circulaţii a serviciilor;
c) liberei circulaţii a persoanelor.

ANS: C

30. Pentru obiectivul unu - sporirea eficienţei pieţelor - se prevăd următoarele acţiuni:

a. a) până în decembrie 2002: adoptarea propunerilor privind stadiul final de


deschidere a pieţelor gazului natural şi electricităţii, de creare a Cerului Unic
European şi măsuri pentru revitalizarea căilor ferate europene; fondurile private de
pensii, conglomeratele financiare şi serviciile financiare,abuzul pe piaţă,
intermediarii în domeniul asigurărilor, comercializarea la distanţă, aplicarea
standardelor internaţionale de contabilitate; adoptarea pachetului privind achiziţiile
publice.
b) până în iunie 2003: liberea circulaţie a serviciilor: realizarea a 150 de standarde
pentru produsele din domeniul construcţiilor şi a 450 de standarde pentru industria
constructoare de maşini, precum şi revizuirea aranjamentelor contractuale şi
financiare ale Comisiei cu organizaţiile de standardizare europene
(CEN/CENLEC); propuneri privind efectuarea licitaţiilor; adoptarea unui
regulament privind activităţile promoţionale în domeniul mărfurilor şi serviciilor.

b. a) până în decembrie 2002: adoptarea propunerilor privind stadiul final de


deschidere a pieţelor gazului natural şi electricităţii, de creare a Cerului Unic
European şi măsuri pentru revitalizarea căilor ferate europene; fondurile private de
pensii, conglomeratele financiare şi serviciile financiare, intermediarii în domeniul
asigurărilor, comercializarea la distanţă, aplicarea standardelor internaţionale de
contabilitate; adoptarea pachetului privind achiziţiile publice.
b) până în iunie 2003: liberea circulaţie a serviciilor: realizarea a 150 de standarde
pentru produsele din domeniul construcţiilor şi a 450 de standarde pentru industria
constructoare de maşini, precum şi revizuirea aranjamentelor contractuale şi
financiare ale Comisiei cu organizaţiile de standardizare europene
(CEN/CENLEC); propuneri privind efectuarea licitaţiilor; adoptarea unui
regulament privind activităţile promoţionale în domeniul mărfurilor şi serviciilor.

a.

ANS: A

31. Care este varianta corecta ?


a. Eliminarea barierelor comerciale a c. Eliminarea barierelor comerciale a
debutat cu înlăturarea taxelor debutat cu înlăturarea taxelor pe
vamale şi taxelor cu efect echivalent, valoarea adaugata şi taxelor cu
care au efecte similare asupra efect echivalent, care au efecte
comerţului. similare asupra comerţului.
b. Eliminarea barierelor comerciale a d. Eliminarea barierelor comerciale a
debutat cu înlăturarea comisioanelor debutat cu înlăturarea accizelor şi
vamale şi taxelor cu efect echivalent, taxelor cu efect echivalent, care au
care au efecte similare asupra efecte similare asupra comerţului.
comerţului.

ANS: A

32. Astfel s-a stabilit ca atunci când nu există reglementări comunitare referitoare la producţia
şi comercializarea produselor industriale autorităţile naţionale au competenţa de a reglementa
producţia şi comercializarea acestora pe teritoriul naţional, dar :
a. un produs fabricat şi comercializat în b. un produs fabricat şi comercializat în
condiţii legale intr-un stat membru condiţii legale intr-un stat membru nu
poate circula liber pe teritoriul poate circula liber pe teritoriul
Comunităţii. Comunităţii.

ANS: A

33. Pentru introducerea noului cod vamal comunitar s-au adoptat două reglementări importante:

a. 1) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al b. 1) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al
Consiliului de Miniştri; Consiliului de Miniştri si 113 din
2) Reglementarea nr.2454 din 1993 a tratatul de la Maastricht;
Comisiei Europene care stabileşte 2) Reglementarea nr.2454 din 1993 a
anumite dispoziţii de aplicare a Comisiei Europene care stabileşte
reglementării CM. anumite dispoziţii de aplicare a
reglementării CM.
ANS: B

34. Care afirmatie este corecta ?

a. Începând cu 1 ianuarie 1997 toate verificările vamale la graniţele interne, inclusiv


cele ce necesitau Documentul Administrativ Unic au fost eliminate pentru a nu
stânjeni libera circulaţie a mărfurilor în cadrul Comunităţii. Controlul s-a păstrat
doar pentru medicamente şi pentru imigrare.

b. Începând cu 1 ianuarie 1993 toate verificările vamale la graniţele interne, inclusiv


cele ce necesitau Documentul Administrativ Unic au fost eliminate pentru a nu
stânjeni libera circulaţie a mărfurilor în cadrul Comunităţii. Controlul s-a păstrat
doar pentru medicamente şi pentru imigrare.

c. Începând cu 1 ianuarie 1997 toate verificările vamale la graniţele interne, inclusiv


cele ce necesitau Documentul Administrativ Unic nu au fost eliminate pentru a nu
stânjeni libera circulaţie a mărfurilor în cadrul Comunităţii. Controlul s-a păstrat
doar pentru medicamente şi pentru imigrare.

ANS: B

35. Dintre acţiunile preconizate în cadrul programului se pot menţiona:

a. a) vizitele echipelor de monitorizare . c. a) vizitele echipelor de monitorizare .


b) combaterea fraudelor vamale, b) combaterea fraudelor vamale pe
c) îmbunătăţirea metodelor de calea informatizării activităţii.
lucru ale administraţiilor , c) îmbunătăţirea metodelor de lucru
d) organizarea de seminarii pentru ale administraţiilor ,
rezolvarea altor probleme, d) organizarea de seminarii pentru
e) schimburi de oficiali ai rezolvarea altor probleme,
administraţiilor vamale, e) schimburi de oficiali ai
f) computerizarea procedurilor administraţiilor vamale,
vamale. f) computerizarea procedurilor
vamale.

b. a) vizitele echipelor de monitorizare . d. a) vizitele echipelor de monitorizare .


b) combaterea fraudelor vamale pe b) combaterea fraudelor vamale pe
calea informatizării activităţii. calea informatizării activităţii.
c) îmbunătăţirea comunicarii , c) îmbunătăţirea metodelor de lucru
d) organizarea de seminarii pentru ale administraţiilor ,
rezolvarea altor probleme, d) organizarea de seminarii pentru
e) schimburi de oficiali ai rezolvarea altor probleme,
administraţiilor vamale, e) schimburi de oficiali ai
f) computerizarea procedurilor administraţiilor vamale,
vamale.
ANS: C

36. Alegeti varianta corecta

a. În articolul 60 serviciile erau definite c. În articolul 60 serviciile erau definite


ca prestaţii în schimbul unei ca prestaţii în schimbul unei
remuneraţii, stabilită între furnizor şi remuneraţii, stabilită de comun acord
beneficiar. Definiţia se aplică în între furnizor şi beneficiar. Definiţia se
măsura în care serviciile nu sunt aplică în măsura în care serviciile nu
guvernate de libera circulaţie a sunt guvernate de libera circulaţie a
mărfurilor, capitalului şi persoanelor. mărfurilor, capitalului şi persoanelor.

b. În articolul 60 serviciile erau definite d. În articolul 60 serviciile erau definite


ca prestaţii în schimbul unei ca prestaţii în schimbul unei
remuneraţii, stabilită de comun acord remuneraţii, stabilită de comun acord
între furnizor şi beneficiar. Definiţia se între furnizor şi beneficiar. Definiţia se
aplică în măsura în care serviciile nu aplică în măsura în care serviciile nu
sunt guvernate de libera circulaţie a sunt guvernate de libera circulaţie a
mărfurilor şi persoanelor. capitalului şi persoanelor.

ANS: C
37. Care sunt prevederile U.E. privind faptul ca :

a Societăţile comerciale b. Societăţile comerciale c. Societăţile comerciale


sau firmele (persoane sau firmele (persoane sau firmele (persoane
juridice) trebuie tratate juridice) nu trebuie juridice) trebuie tratate
similar cu persoanele tratate similar cu similar cu persoanele
fizice, mai ales dacă persoanele fizice, mai fizice, mai ales dacă nu
deţin toate calificările ales dacă deţin toate deţin toate calificările
necesare pentru calificările necesare necesare pentru
promovarea intereselor pentru promovarea promovarea intereselor
lor şi ale beneficiarilor. intereselor lor şi ale lor şi ale beneficiarilor.
beneficiarilor.

ANS: A

38. Strategia Comunităţii de liberalizare a serviciilor financiare a fost expusă în :

a. Cartea Albă din 1985 şi s-a bazat pe b. Cartea Albă din 1985 şi s-a bazat pe
completa liberalizare a mişcărilor de incompleta liberalizare a mişcărilor de
capital ca o condiţie sine qua non capital ca o condiţie sine qua non
pentru crearea unei arii financiare pentru crearea unei arii financiare
europene, urmată de armonizarea europene, urmată de armonizarea
cadrului de reglementare. cadrului de reglementare.
ANS: A
39. În privinţa sectorului bancar, armonizarea regulilor esenţiale şi recunoaşterea reciprocă s-au
combinat cu:

a. principiul controlului ţării de c. principiul controlului ţării de origine,


destinatie, căreia îi revenea căreia îi revenea responsabilitatea
responsabilitatea controlului prudenţial controlului prudenţial şi supravegherii
şi supravegherii tuturor băncilor, tuturor băncilor, principiu care se
principiu care se regăseşte în prima regăseşte în prima directivă bancară
directivă bancară din 1977. din 1997.

b. principiul controlului ţării de origine, d. principiul controlului ţării de origine,


căreia îi revenea responsabilitatea căreia îi revenea responsabilitatea
controlului prudenţial şi supravegherii controlului prudenţial şi
tuturor băncilor, principiu care se nesupravegherii tuturor băncilor,
regăseşte în prima directivă bancară principiu care se regăseşte în prima
din 1987. directivă bancară din 1967.

ANS: A

40. Crearea unei pieţe unice în domeniul serviciilor financiare a implicat armonizare şi
centralizare, ţelul final a fost stabilirea unei arii financiare europene cu patru caracteristici
majore:

a. a) piaţa internă a serviciilor; c. a) piaţa internă a serviciilor financiare;


b) libera circulaţie a banilor şi b) libera circulaţie a banilor şi
capitalurilor financiare; capitalurilor financiare;
c) o monedă unică; c) o monedă unică;
d) armonizarea fiscală şi contabilă. d) armonizarea fiscală şi contabilă.

b. a) piaţa externă a serviciilor financiare; d. a) piaţa internă a serviciilor financiare;


b) libera circulaţie a banilor şi b) libera circulaţie a banilor şi
capitalurilor financiare; marfurilor ;
c) o monedă unică; c) o monedă unică;
d) armonizarea fiscală şi contabilă. d) armonizarea fiscală şi contabilă.

ANS: C

41. "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau expuse trei obiective:

a. 1) eliminarea restricţiilor şi c. 1) eliminarea restricţiilor şi


distorsiunilor de pe piaţa natională distorsiunilor de pe piaţa unică
2) funcţionarea corespunzătoare a 2) funcţionarea corespunzătoare a
sistemelor comunitare de transport sistemelor comunitare de transport
3) integrarea obiectivelor de mediu în 3) integrarea obiectivelor de mediu în
politica transportului. politica transportului.

b. 1) eliminarea restricţiilor şi d. 1) eliminarea restricţiilor şi


distorsiunilor de pe piaţa unică distorsiunilor de pe piaţa unică
2) funcţionarea necorespunzătoare a 2) funcţionarea corespunzătoare a
sistemelor comunitare de transport sistemelor comunitare de transport
3) integrarea obiectivelor de mediu în 3) integrarea obiectivelor de
politica transportului. intarziere în politica transportului.

ANS: C

42. Mijloacele de realizare a obiectivelor sunt reprezentate de modernizarea şi lărgirea cadrului de


reglementare printr-o abordare de tip orizontal şi care priveşte şase verigi de bază ale pieţei:

a. - înlăturarea barierelor din calea c. - înlăturarea barierelor din calea


înfiinţării asociatiilor, înfiinţării firmelor,
-facilitarea vânzărilor transfrontaliere, -facilitarea vânzărilor transfrontaliere,
-distribuirea, -pretuirea,
- activitatea promoţională, - activitatea promoţională,
-vânzările , -vânzările ,
-serviceul post-vânzare. -serviceul post-vânzare.
b. - înlăturarea barierelor din calea d. - înlăturarea barierelor din calea
înfiinţării firmelor, înfiinţării firmelor,
-facilitarea vânzărilor frontaliere, -facilitarea vânzărilor transfrontaliere,
-distribuirea, -distribuirea,
- activitatea promoţională, - activitatea promoţională,
-vânzările , -vânzările ,
-serviceul post-vânzare. -serviceul post-vânzare.

ANS: D

43. Principalele caracteristici ale directivei din 24 iunie 1988 a însemnat trecerea la liberalizarea
completă şi necondiţionată a mişcărilor de capital sunt:

a. a) regula cursului de schimb divers;


b) măsuri de regularizare a lichidităţii bancare;
c) clauza de salvgardare specifică mişcărilor de capital pe termen scurt;
d) rezerva contra fraudelor;
e) situaţia particulară la cumpărarea unei rezidenţe secundare;
f) derogări temporare;
g) principiul de liberalizare erga omnes;
h) excepţia rezultată din condiţiile de reciprocitate.
b. a) regula cursului de schimb unic;
b) măsuri de regularizare a lichidităţii bancare;
c) clauza de salvgardare specifică mişcărilor de capital pe termen lung;
d) rezerva contra fraudelor;
e) situaţia particulară la cumpărarea unei rezidenţe secundare;
f) derogări temporare;
g) principiul de liberalizare erga omnes;
h) excepţia rezultată din condiţiile de reciprocitate.

c. a) regula cursului de schimb unic;


b) măsuri de regularizare a lichidităţii bancare;
c) clauza de salvgardare specifică mişcărilor de capital pe termen scurt;
d) rezerva contra fraudelor;
e) situaţia particulară la cumpărarea unei rezidenţe secundare;
f) derogări temporare;
g) principiul de liberalizare erga omnes;
h) excepţia rezultată din condiţiile de reciprocitate.

d. a) regula cursului de schimb unic;


b) măsuri de regularizare a lichidităţii bancare;
c) clauza de salvgardare specifică mişcărilor de capital pe termen scurt;
d) rezerva contra fraudelor;
e) situaţia particulară la cumpărarea unei rezidenţe secundare;
f) derogări locale;
g) principiul de liberalizare erga omnes;
h) excepţia rezultată din condiţiile de reciprocitate.

ANS: C

44. Libera circulaţie implică abolirea oricărei discriminări pe motiv de naţionalitate în ce priveşte
angajarea forţei de muncă, remunerarea, alte condiţii de muncă şi există o listă de drepturi:

a. a) dreptul de a nu accepta c. a) dreptul de a accepta ofertele de


ofertele de muncă existente; muncă existente;
b) dreptul de a circula liber pe b) dreptul de a circula liber pe
teritoriul statelor membre; teritoriul statelor membre;
c) dreptul de şedere pe c) dreptul de şedere pe
teritoriul unui stat membru în scopul teritoriul unui stat membru în scopul
ocupării unui loc de muncă; ocupării unui loc de muncă;
d) dreptul de ocupare a unui loc d) dreptul de ocupare a unui loc
de muncă conform prevederilor ce de muncă conform prevederilor ce
guvernează ocuparea locurilor de guvernează ocuparea locurilor de
muncă de către cetăţenii statului muncă de către cetăţenii statului
respectiv; respectiv;
e) dreptul de a rămâne pe e) dreptul de a rămâne pe
teritoriul unui stat membru după teritoriul unui stat membru după
perioada de ocupare a unui loc de perioada de ocupare a unui loc de
muncă în statul respectiv. muncă în statul respectiv.

b. a) dreptul de a accepta ofertele de d. a) dreptul de a accepta ofertele


muncă existente; de muncă existente;
b) dreptul de a circula liber pe b) dreptul de a circula liber pe
teritoriul statelor nemembre; teritoriul statelor membre;
c) dreptul de şedere pe c) dreptul de şedere pe
teritoriul unui stat membru în scopul teritoriul unui stat membru în scopul
ocupării unui loc de muncă; ocupării unui loc de muncă;
d) dreptul de ocupare a unui loc d) dreptul de ocupare a unui loc
de muncă conform prevederilor ce de muncă conform prevederilor ce
guvernează ocuparea locurilor de guvernează ocuparea locurilor de
muncă de către cetăţenii statului muncă de către cetăţenii statului
respectiv; respectiv;
e) dreptul de a rămâne pe e) dreptul de a rămâne pe
teritoriul unui stat membru după teritoriul unui stat membru după
perioada de ocupare a unui loc de perioada de ocupare a unui loc de
muncă în statul respectiv. muncă în statul de origine .

ANS: C

45. Exceptările de la libera circulaţie a lucrătorilor sunt bazate pe:

a. a) motive de politică b. a) motive de securitate c. a) motive de politică


publică, securitate publică, sănătate publică, securitate
publică; publică; publică, sănătate
b) exclusivitatea b) exclusivitatea publică;
serviciilor publice. serviciilor publice. b) exclusivitatea
serviciilor publice.

ANS: C

46. Principalele elemente ale Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană
pot fi sintetizate astfel:

a. 1) Programul de îndeplinire a criteriilor politice de aderare;


2) Programul de îndeplinire a criteriilor economice;
3) Programul naţional de adoptare a acquis-ului comunitar;
4) Programul de reformă administrativă;
5) Necesităţi financiare;
6) Programul de armonizare legislativă ;
7) Tabele cu obiective instituţionale ;
8) Necesităţi financiare .

b. 1) Programul de îndeplinire a criteriilor politice de aderare;


2) Programul de îndeplinire a criteriilor economice;
3) Programul naţional de adoptare a acquis-ului comunitar;
4) Programul de reformă imobiliară;
5) Necesităţi financiare;
6) Programul de armonizare legislativă ;
7) Tabele cu obiective instituţionale ;
8) Necesităţi financiare .

ANS: A

47. Guvernul a stabilit pentru urmatoarea perioadă de guvernare următoarele priorităţi:

a. • relansarea creşterii economice;


• combaterea sărăciei şi a şomajului;
• refacerea autorităţii statului şi a instituţiilor sale;
• reducerea birocraţiei, combaterea corupţiei şi a criminalităţii;
• continuarea şi accelerarea procesului de integrare în U. E. şi în NATO.

b. • relansarea creşterii economice;


• combaterea sărăciei şi a şomajului;
• refacerea autorităţii statului şi a instituţiilor sale;
• cresterea birocraţiei, combaterea corupţiei şi a criminalităţii;
• continuarea şi accelerarea procesului de integrare în U. E. şi în NATO.

ANS: A

48. În ce priveşte ramurile industriale care au câştigat în urma liberalizării comerţului cu U.E., se
evidenţiază:
-
a. - produsele din lemn cu grad redus de prelucrare,
- produsele metalurgice,
- piese şi părţi componente pentru maşini şi echipamente,
b. - produsele din lemn cu grad inalt de prelucrare,
- produsele metalurgice,
- piese şi părţi componente pentru maşini şi echipamente,

ANS: A

49. Categoriile cele mai afectate de integrarea României în Uniunea Europeană vor fi:

a. - lucrătorii din industriile în dezvoltare ,


- muncitorii agricoli,
- minerii.

b. - lucrătorii din industriile în declin ,


- muncitorii agricoli,
- minerii.

c. - lucrătorii din industriile în declin ,


- muncitorii petrolieri,
- minerii.

ANS: B

50. Principiile strategice ale dezvoltării regionale, la nivel naţional vizează:

a. a) Promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării ;


b) Promovarea unei dezvoltări armonioase spaţiale şi a reţelei de localităţi;
c) Creşterea capacităţii regiunilor la susţinerea propriului proces de
dezvoltare;
d) Promovarea principiilor dezvoltării durabile;
e) Crearea şanselor inegale în ce priveşte accesul la informare, cercetare-
dezvoltare tehnologică, educaţie şi formare continuă.

b. a) Promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării ;


b) Promovarea unei dezvoltări armonioase spaţiale şi a reţelei de localităţi;
c) Creşterea capacităţii regiunilor la susţinerea propriului proces de
dezvoltare;
d) Promovarea principiilor dezvoltării durabile;
e) Crearea şanselor egale în ce priveşte accesul la informare, cercetare-
dezvoltare tehnologică, educaţie şi formare continuă.

c. a) Promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării ;


b) Promovarea unei dezvoltări armonioase spaţiale şi a reţelei de localităţi;
c) Creşterea capacităţii regiunilor la susţinerea propriului proces de
dezvoltare;
d) Promovarea principiilor dezvoltării temporare;
e) Crearea şanselor egale în ce priveşte accesul la informare, cercetare-
dezvoltare tehnologică, educaţie şi formare continuă.

ANS: B

51. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa în Cartea Alba, care au avut o
importanta deosebita pentru asigurarea succesului programului pietei unice:

a. 1. accentul pe latura ofertei, b. 1. accentul pe latura ofertei,


2. existenta unui orar clar pentru 2. existenta unui orar clar pentru
adoptarea diferitelor masuri, adoptarea diferitelor masuri,
3. accentul pus pe înlaturarea 3. accentul pus pe punerea barierelor
barierelor si activitatea de si activitatea de reglementare si nu pe
reglementare si nu pe costurile costurile financiare.
financiare. 4.natura tehnica si tonul sobru al Cartii
4.natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe,
Albe,

ANS: A

52. Programul pietei unice a vizat 3 domenii cu impact major asupra liberei circulatii a
marfurilor:
a) barierele fizice (controlul la frontiere);
b) barierele tehnice (standarde, norme);
c) impozite indirecte (TVA, accize).

a. a) barierele fizice (controlul la frontiere);


b) barierele tehnice (standarde, norme);
c) impozite directe (TVA, accize).

b. a) barierele fizice (controlul la frontiere);


b) barierele tehnice (standarde, norme);
c) impozite indirecte (TVA, accize).

c. a) barierele fizice (controlul la frontiere);


b) barierele nontehnice (standarde, norme);
c) impozite indirecte (TVA, accize).

ANS: A
53. Curtea Europeana de Justitie a avut meritul decisiv prin precedentul creat prin faimosul Cassis
de Dijon, care a introdus principiul :

a. ca produsele fabricate sau b. ca produsele fabricate sau


comercializate într-o tara trebuie comercializate într-o tara nu trebuie
acceptate de celelalte tari membre acceptate de celelalte tari membre

ANS: A

54. Curtea a recunoscut si necesitatea :

a. admiterii unor exceptii legate de b. admiterii unor exceptii legate de


controlul fiscal, protectia sanatatii controlul fiscal, protectia sanatatii
publice, corectitudinea tranzactiilor publice, corectitudinea tranzactiilor
comerciale, protectia consumatorului. comerciale..

ANS: A

55. O piata regionala de dimensiuni sensibil mai mari decât orice piata nationala :

a. nu stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si


inovarea tehnica/tehnologica, reconversia si calificarea fortei de munca diminuând
somajul, mareste gradul de coeziune economica si sociala ca urmare a intensificarii
comertului intracomunitar si investitiilor.
b. stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si inovarea
tehnica/tehnologica, nu diminueaza somajul, mareste gradul de coeziune
economica si sociala ca urmare a intensificarii comertului intracomunitar si
investitiilor.
c. stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si inovarea
tehnica/tehnologica, reconversia si calificarea fortei de munca diminuând somajul,
mareste gradul de coeziune economica si sociala ca urmare a intensificarii
comertului intracomunitar si investitiilor.

ANS: C

56. La nivel microeconomic beneficiile desavârsirii pietei regionale comune au fost net superioare
costurilor si s-au manifestat prin :

a. - promovarea economiilor de scara, c. - promovarea economiilor de scara,


- restructurarea productiei, - rationalizarea si restructurarea
- adâncirea specializarii în productie, productiei,
- reducerea costurilor cu distributia si - adâncirea specializarii în productie,
comercializarea, - reducerea costurilor cu distributia si
- sporirea competitivitatii comercializarea,
producatorilor - sporirea competitivitatii
producatorilor
b. - promovarea economiilor de scara, d. - promovarea economiilor de scara,
- rationalizarea si restructurarea - rationalizarea si restructurarea
productiei, productiei,
- adâncirea specializarii în productie, - adâncirea specializarii în productie,
- cresterea costurilor cu distributia si - reducerea costurilor cu distributia si
comercializarea, comercializarea,
- sporirea competitivitatii - scaderea competitivitatii
producatorilor producatorilor

ANS: C

57. Una din concluziile esentiale ale raportului Comisiei din noiembrie 1996 este ca instrumentele
politicilor comune trebuiau utilizate pentru a îmbunatati functionarea :

a. pietei externe. b. pietei interne. c. pietei comune.

ANS: B

58. Costurile realizarii programului pietei unice la nivel comunitar, national, regional sau pe plan
economic, social, ecologic, desi nu au fost cuantificate exact au fost apreciate ca fiind
importante, dar oricum :

a. net inferioare beneficiilor obtinute. b. net superioare beneficiilor obtinute.

ANS: A

59. Dintre nerealizarile programului se pot mentiona:

a. - perioada scurta de aplicare ,


- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare,
- nerezolvarea problemei somajului structural,
- neînlaturarea obstacolelor existente în calea liberei circulatii ,
- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri,

b. - perioada îndelungata de aplicare ,


- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei nationale ,
- nerezolvarea problemei somajului structural,
- neînlaturarea obstacolelor existente în calea liberei circulatii ,
- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri,

c. - perioada îndelungata de aplicare ,


- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare,
- nerezolvarea problemei somajului structural,
- neînlaturarea obstacolelor existente în calea liberei circulatii ,
- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri,

d. - perioada scurta de aplicare ,


- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare,
- nerezolvarea problemei somajului structural,
- neînlaturarea obstacolelor existente în calea liberei circulatii ,
- beneficiile relativ reduse pentru corporatii ,

ANS: A

60. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres în viitorii
ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene vizând continuarea
procesului de desavârsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru obiective principale:

a. a) sporirea eficientei pietelor de capital si serviciilor ;


b) îmbunatatirea mediului de afaceri ;
c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;
d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare

b. a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ;


b) îmbunatatirea mediului de afaceri ;
c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;
d) exploatarea realizarilor pietei externe într-o lume în schimbare

c. a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ;


b) îmbunatatirea mediului de afaceri ;
c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;
d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare

d. a) scaderea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ;


b) îmbunatatirea mediului de afaceri ;
c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;
d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare

ANS: C

61. Dezvoltarea sectorului serviciilor în UE la nivelul din SUA ar presupune nu doar potentarea
liberei circulatii a serviciilor si persoanelor dar ar însemna crearea;
a. unui numar impresionant de noi locuri b. unui numar impresionant de noi locuri
de munca si practic nu ar rezolva de munca si practic ar rezolva
problema somajului structural din UE. problema somajului structural din UE.

ANS: B

62. Procesul de armonizare a cuprins următoarele etape:

a. - elaborarea unor standarde şi specificaţii tehnice neuniforme de către CEN şi


CENELEC, împreună cu instituţiile naţionale de standardizare, ;
- impunerea respectării cu rigurozitate a “exigenţelor esenţiale” de protecţie şi
satisfacere a cerinţelor consumatorilor, la care să răspundă un produs (sau
serviciu), aşa cum sunt definite în directivele UE.

b. - elaborarea unor standarde şi specificaţii tehnice uniforme de către CEN şi


CENELEC, împreună cu instituţiile naţionale de standardizare, ;
- impunerea respectării cu rigurozitate a “exigenţelor esenţiale” de protecţie şi
satisfacere a cerinţelor consumatorilor, la care să răspundă un produs (sau
serviciu), aşa cum sunt definite în directivele UE.

ANS: B

63. Ponderea deţinută de UE în comerţul mondial (cca.20%), ca şi interesele producătorilor din


SUA, Japonia, ţările nou industrializate din Asia de Sud-Est sau din ţările est-europene au
condus la concluzia că :

a. nu era posibilă o b. era posibilă o c. era posibilă o


“mondializare” a “mondializare” a “mondializare” a
normelor comunitare în normelor comunitare în normelor comunitare în
domeniul produselor domeniul produselor domeniul produselor
prelucrate , pentru care neprelucrate , pentru prelucrate , pentru care
actuala Piaţă unică a UE care actuala Piaţă unică actuala Piaţă unică a UE
să fie reprezentativă. a UE să fie să fie reprezentativă.
reprezentativă.

ANS: C

64. În prezent, în realizarea liberei circulaţii a mărfurilor, există două domenii care sunt încă
importante:
a. - achiziţiile publice b. - achiziţiile comunitare c. - achiziţiile publice
- standardele . - standardele . - statisticile

ANS: A
65. În achiziţiile publice, la nivelul UE, sunt câteva reguli care se încearcă a fi aplicate, şi anume:

a. discriminarea între potenţialii furnizori care au naţionalitatea ţărilor din UE,


o sferă de cuprindere cât mai largă a achiziţiilor publice
b. nediscriminarea între potenţialii furnizori care au naţionalitatea ţărilor din UE,
o sferă de cuprindere cât mai largă a achiziţiilor publice
c. nediscriminarea între potenţialii furnizori care au naţionalitatea ţărilor din UE,
o sferă de cuprindere cât mai restransa a achiziţiilor publice

ANS: B

66. Noþiunea de “produse comunitare” cuprinde produsele fabricate în întregime în cadrul


Uniunii Europene, astfel încât produsele sã se supunã unei transformãri potrivit condiþiilor
aplicabile :

a. regulamentului vamal intern c. regulamentului vamal extern


b. regulamentului vamal comunitar d. regulamentului vamal international

ANS: B

67. Conform articolelelor 4-7 din Reglementarea 2913/92, sunt considerate mărfuri comunitare,
produsele:

a. - obţinute pe teritoriul vamal al UE în condiţiile vizate în articolul 23, fără


contribuţia mărfurilor importate din ţări sau teritorii care nu fac parte din teritoriul
vamal al UE;
- importate din ţări sau teritorii ce nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii
Europene şi puse în liberă practică;
- obţinute, în teritoriul vamal al UE, fie plecând de la mărfuri vizate în cea de-a
doua condiţie în exclusivitate, fie plecând de la mărfuri vizate primei şi celei de-a
doua condiţii.

b. - obţinute în întregime în teritoriul vamal al UE în condiţiile vizate în articolul 23,


fără contribuţia mărfurilor importate din ţări sau teritorii care nu fac parte din
teritoriul vamal al UE;
- importate din ţări sau teritorii ce nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii
Europene şi puse în liberă practică;
- obţinute, în teritoriul vamal al UE, fie plecând de la mărfuri vizate în cea de-a
doua condiţie în exclusivitate, fie plecând de la mărfuri vizate primei şi celei de-a
doua condiţii.

ANS: B
68.Transmiterea mesajelor televizate respectã regulile Tratatului cu privire la prestarea serviciilor,
dar schimburile privind materialele, suporturile de sunet, film si alte produse utilizate pentru
transmiterea mesajelor televizate sunt supuse regulilor referitoare la :

a. circulatia b. libera circulatie c. libera circulatie d. circulatia


mãrfurilor. a mãrfurilor. a serviciilor . serviciilor

ANS: B

69. Unele dintre marile reuşite ale standardizării internaţionale fac parte din universul nostru
cotidian. Putem cita în acest sens:

a.  dimensiunile hârtiei; b.  dimensiunile hârtiei; c.  dimensiunile hârtiei;


 dimensiunea cărţilor  dimensiunea cărţilor  dimensiunea cărţilor
de citit ; de credit; de credit;
 filetajul buloanelor  filetajul buloanelor  filetajul buloanelor
şi piuliţelor. şi piuliţelor. şi cuielor.

ANS: B

70. Definitia ISO trebuie luatã în considerare împreunã cu întregul ghid ISO care aduce notiuni
suplimentare indispensabile în înþelegerea a ceea ce este o normã:
-

a. -caracterul de inaccesibilitate fatã de public a normelor


- caracterul voluntar;
- aplicare repetatã;
- obiectivele “normalizãrii” .

b. -caracterul de accesibilitate fatã de public a normelor


- caracterul involuntar;
- aplicare repetatã;
- obiectivele “normalizãrii” .

c. -caracterul de accesibilitate fatã de public a normelor


- caracterul voluntar;
- aplicare repetatã;
- obiectivele “normalizãrii” .

ANS: C
71.Procesul de formare a Regulilor de elaborare a normelor tehnice distinge patru etape principale
de elaborare:

a. a) Elaborarea programului de c. a) Elaborarea programului de


aplicare a normelor tehnice aplicare a normelor tehnice
b) Redactarea unui proiect de b) Redactarea unui proiect de
normă tehnică normă tehnică
c) Ancheta publică c) Ancheta personala
d) Publicarea normei d) Publicarea normei tehnice

b. a) Elaborarea programului de d. a) Elaborarea programului de


aplicare a normelor tehnice aplicare a normelor tehnice
b) Redactarea unui proiect de b) Redactarea unui proiect de
normă manageriala normă tehnică
c) Ancheta publică c) Ancheta publică
d) Publicarea normei tehnice d) Publicarea normei

ANS: B

72. Organismele comunitare de standardizare sunt :

a. Comitetul european de normalizare electrotehnicã (CENELEC),


Institutul european de standarde (ESI),
Comitetul european de normalizare (CEN).

b. Comitetul european de normalizare electrotehnicã (CENELEC),


Institutul european de standarde în telecomunicatii (ETSI),
Comitetul european de normalizare (CEN).

c. Comitetul european de normalizare electrotehnicã (CENELEC),


Institutul european de standarde în telecomunicatii (ETSI),
Comitetul european (CE).

ANS: B

73. Standardizarea comunitară se supune unei discipline :

a. comune, care reprezintă de fapt b. unice, care reprezintă de fapt


elementul său de originalitate şi care o elementul său de originalitate şi care o
defineşte ca o adevărată standardizare defineşte ca o adevărată standardizare
regională. regională.

ANS: A

74. CENELEC (Comitetul european de normalizare şi standarde tehnice în industria


electrotehnică) are o arie de cuprindere redusă numai la produsele electrotehnice, dar ;
a. organizarea sa şi procedurile sale sunt b. organizarea sa şi procedurile sale sunt
nu identice cu cele ale CEN. identice cu cele ale CEN.

ANS: B

75. În vederea recunoasterii reciproce a obstacolelor tehnice, Consiliul Ministerial al U.E., la


propunerea Comisiei, a adoptat si publicat Directiva 83/189 instituind o procedurã de
schimb de informatii în domeniul normelor, care obligã fiecare institut national de
standardizare sã :

a. notifice la CEN, CENELEC sau b. notifice la CEN, CENELEC sau


ETSI programul de lucru si mai ales ETSI programul de lucru si mai ales
deciziile de interes pur international în deciziile de interes pur national în
acest domeniu. acest domeniu.

ANS: B

76. Оn ceea ce priveєte gestionarea procedurii de notificare, jurisprudenюa Curюii de Justiюie


confirmг єi оntгreєte iniюiativele luate de instituюiile comunitare de a asigura ;

a. secretul t informaюiilor b. transparenюa c. transparenюa


schimbate оn acest informaюiilor informaюiilor
cadru. schimbate оn acest schimbate оn alt cadru.
cadru.

ANS: B

77. În prezent, Comisia Europeanã este autorizatã sã pregãteascã noi obiective pentru politica
vamalã si aplicarea lor în practicã.

a. in opinia expertilor comunitari, politica b. in opinia expertilor comunitari, politica


vamalã reprezintã un instrument vamalã reprezintã un instrument
multifunctional care poate deveni cu multifunctional care nu poate deveni
mult mai eficient si apt în actiunile cu mult mai eficient si apt în actiunile
sale. sale.

ANS: A

78. Uniunea vamalã a UE a fost, practic, constituitã la 1 iulie 1968, datã la care s-a definitivat -
cu un an si jumãtate înaintea calendarului iniþial stabilit - procesul de eliminare treptatã a
tuturor taxelor vamale :

a. a restricþiilor cantitative si a altor b. a restricþiilor cantitative si a altor


taxe si mãsuri cu efect echivalent, taxe si mãsuri cu efect echivalent,
realizându-se, astfel un prim pas spre realizându-se, astfel un prim pas spre
libera circulaþie a mãrfurilor între cele restrictionarea circulaþiei a mãrfurilor
sase tãri membre fondatoare ale CEE. între cele sase tãri membre fondatoare
ale CEE.

ANS: A

79. Uniunea vamalã a reprezentat, totodatã, un element esenþial al liberei circulaþii a


mãrfurilor, una din temeliile pieþei interne unice a UE, împreunã cu celelalte trei
libertãþi fundamentale:

a. -libera circulatie a b. -libera circulatie a c. -libera circulatie a


persoanelor, persoanelor, persoanelor,
-serviciilor -marfurilor -serviciilor
- capitalului. - capitalului. - marfurilor .

ANS: A

80. Obiectivele iniţiale ale uniunii vamale ale UE înscrise în Tratatul de la Roma au fost
următoarele:

a. - să contribuie la buna desfăşurare a comerţului mondial;


- să promoveze un comerţ liber şi ordonat;
- să îmbunătăţească competitivitatea UE ;
- să asigure protecţia cetăţenilorrl;
- să securizeze frontierele pieţei unice;
- să faciliteze un sistem colectare a veniturilor;
- să centralizeze statisticile de bază privind comerţul intra şi extra-UE.

b. - să contribuie la buna desfăşurare a comerţului mondial;


- să promoveze un comerţ liber şi ordonat;
- să îmbunătăţească competitivitatea UE ;
- să asigure protecţia cetăţenilor şi afacerilorl;
- să securizeze frontierele pieţei unice;
- să faciliteze un sistem colectare a veniturilor;
- să centralizeze statisticile de bază privind comerţul extra-UE.

c. - să contribuie la buna desfăşurare a comerţului mondial;


- să promoveze un comerţ liber şi ordonat;
- să îmbunătăţească competitivitatea UE ;
- să asigure protecţia cetăţenilor şi afacerilorl;
- să securizeze frontierele pieţei unice;
- să faciliteze un sistem colectare a veniturilor;
- să centralizeze statisticile de bază privind comerţul intra şi extra-UE.

d. - să contribuie la buna desfăşurare a comerţului mondial;


- să promoveze un comerţ liber şi ordonat;
- să îmbunătăţească competitivitatea UE ;
- să asigure protecţia cetăţenilor şi afacerilorl;
- să securizeze frontierele pieţei mondiale ;
- să faciliteze un sistem colectare a veniturilor;
- să centralizeze statisticile de bază privind comerţul intra şi extra-UE.

ANS: C

81. "Uniunea vamalã 2002" prevede, printre altele:

a. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectivã a procedurilor ;


- Combaterea activitatilor vamale.
- Imbunãtãþirea metodelor de lucru ale administraþiilor vamale,
- Schimburi de oficiali vamali între diferite administraþii
- Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE.

b. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectivã a procedurilor l;


- Combaterea fraudelor vamale.
- Imbunãtãþirea metodelor de lucru ale administraþiilor financiare,
- Schimburi de oficiali vamali între diferite administraþii
- Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE.

c. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectivã a procedurilor l;


- Combaterea fraudelor vamale.
- Imbunãtãþirea metodelor de lucru ale administraþiilor vamale,
- Schimburi de oficiali vamali între diferite administraþii
- Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE.

ANS: C
82. . Dezvoltarea societăţii informaţionale cu o largă participare a cetăţenilor europeni constituie
unul din obiectivele Strategiei pe 10 ani de la Lisabona, care şi-a propus să transforme UE în
cea mai dinamică şi competitivă economie a lumii până în anul :

a. 2007 b. 2010 c. 2015 d. 2020

ANS: B

83. Societatea informaţională bazată pe acumularea şi prelucrarea de informaţii, pe utilizarea


Internetului, implică o nouă politică în domeniul serviciilor şi în primul rând o viziune :

a. strategică b. vizionara c. de marketing

ANS: A

84. Strategia privind serviciile apeleaza la mijloacele de realizare a obiectivelor care priveşte
şase verigi de bază ale pieţei :

a. înlăturarea barierelor b. înlăturarea barierelor c. înlăturarea barierelor


din calea înfiinţării din calea înfiinţării din calea înfiinţării
firmelor, firmelor, firmelor,
facilitarea vânzărilor facilitarea vânzărilor facilitarea vânzărilor
transfrontaliere, transfrontaliere, transfrontaliere,
distribuirea, distribuirea, distribuirea,
activitatea activitatea activitatea
promoţională, promoţională, promoţională,
cumpararile vânzările vânzările
serviceul post-vânzare. serviceul pre-vânzare. serviceul post-vânzare.

ANS: C

85. UEM oferă sistemului bancar facilităţi pe care programul pieţei unice l-a oferit industriei, cum
ar fi:

a.  lărgirea zonei de operare în condiţii c.  lărgirea zonei de operare în condiţii


mai ineficiente; mai eficiente;
 competiţie mai puternică;  competiţie mai puternică;
 costuri mai reduse;  costuri mai mari;
 îmbunătăţirea calităţii serviciilor.  îmbunătăţirea calităţii serviciilor.
b.  lărgirea zonei de operare în condiţii d.  lărgirea zonei de operare în condiţii
mai eficiente; mai eficiente;
 competiţie mai slabă;  competiţie mai puternică;
 costuri mai reduse;  costuri mai reduse;
 îmbunătăţirea calităţii serviciilor.  îmbunătăţirea calităţii serviciilor.

ANS: D

86. În principiu, ţările membre UEM se vor adapta şocurilor, fără a provoca o majorare a ratei
şomajului, prin patru metode:

a. -a)imobilitatea forţei de muncă; c. -a)mobilitatea forţei de muncă;


-b)flexibilitatea salariilor; -b)flexibilitatea salariilor;
-c))politica monetară; -c))politica monetară;
-d)politica bugetară. -d)politica bugetară.

b. -a)mobilitatea forţei de muncă; d. -a)mobilitatea forţei de muncă;


-b)flexibilitatea salariilor; -b)flexibilitatea salariilor;
-c))politica financiara; -c))politica monetară;
-d)politica bugetară. -d)politica financiara .

ANS: C

87. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca si-a propus urmatoarele tinte:

a. 1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor ;


2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre
patronat si autoritatile nationale pe de alta parte;
4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;
5) eliminarea oricaror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

b. 1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural


(de durata);
2) promovarea unor masuri inactive pe piata fortei de munca;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre
patronat si autoritatile nationale pe de alta parte;
4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;
5) eliminarea oricaror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

c. 1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural


(de durata);
2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre
patronat si autoritatile nationale pe de alta parte;
4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;
5) eliminarea oricaror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

ANS: C

88. Va rugam sa alegeti varianta corecta :

a. Prin uniunea economicã se creazã un cadru institutional-juridic comunitar, din


care unele capãtã un caracter national, dat fiind faptul cã statele membre cedeazã
treptat elemente de suveranitate nationalã acestui cadru.

b. Prin uniunea economicã se creazã un cadru institutional-juridic comunitar, din


care unele capãtã un caracter supranational, dat fiind faptul cã statele membre
cedeazã treptat elemente de suveranitate nationalã acestui cadru.

c. Prin uniunea economicã se creazã un cadru institutional-juridic comunitar, din


care unele capãtã un caracter supranational, dat fiind faptul cã statele membre nu
cedeazã treptat elemente de suveranitate nationalã acestui cadru.

ANS: B

89. Structura instituţională a actualei UE a avut următoarele caracteristici:

a. a) atribuţii complexe;
b) structură centrică;
c) loialitate pentru mai multe cauze;
d) separarea puterilor;

b. a) atribuţii complexe;
b) structură policentrică;
c) loialitate pentru o cauza;
d) separarea puterilor;

c. a) atribuţii complexe;
b) structură policentrică;
c) loialitate pentru mai multe cauze;
d) separarea puterilor;

ANS: C
90. Alegeti variant corecta :

a. separarea puterilor este un principiu care precizeazã faptul cã, în exercitarea


atributiilor, puterile: legislativã, executivã si juridicã trebuie sã fie independente.

b. separarea puterilor este un principiu care precizeazã faptul cã, în exercitarea


atributiilor, puterile: legislativã, executivã si juridicã trebuie sã fie dependente.

ANS: A

91. Care este variant corecta potrivit careia Tratatul de la Amsterdam a avut patru obiective
principale, şi anume:

a. 1. plasarea problemelor locurilor de muncă şi drepturilor cetăţenilor în


centrul preocupărilor UE;
2. îndepărtarea ultimelor obstacole rămase în calea liberei circulaţii a
persoanelor şi întărirea securităţii cetăţenilor;
3. conferirea “Europei” o voce mai puternică în afacerile lumii;
4. redarea mai eficientă a structurii instituţionale a UE în perspectiva
lărgirii.
b. 1. plasarea problemelor locurilor de muncă şi drepturilor cetăţenilor în
centrul preocupărilor UE;
2. îndepărtarea ultimelor obstacole rămase în calea liberei circulaţii a
persoanelor şi întărirea securităţii cetăţenilor;
3. conferirea “Europei” o voce mai puternică în afacerile europene;
4. redarea mai eficientă a structurii instituţionale a UE în perspectiva
lărgirii.
ANS: A

92. Care este varianta corecta ?

a. Criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht necesare


“calificării” ţărilor UE în etapa finală, sunt următoarele:
-Rata inflaţiei să nu depăşească cu mai mult de 2,5 puncte procentuale
media ratelor inflaţiei
- Deficitul bugetar să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut (PIB);
- Datoria publică să nu depăşească 60% din PIB;
-Dobânda aferentă obligaţiunilor de stat pe termen mediu şi lung să nu
depăşească cu mai mult de două puncte procentuale media dobânzilor
corespunzătoare înregistrate în cele trei ţări cu cea mai redusă rată a inflaţiei;
- Moneda naţională să fie integrată în Sistemul Monetar European (SME)

b. Criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht necesare


“calificării” ţărilor UE în etapa finală, sunt următoarele:
-Rata inflaţiei să nu depăşească cu mai mult de 2,5 puncte procentuale
media ratelor inflaţiei
- Deficitul bugetar să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut (PIB);
- Datoria publică să nu depăşească 60% din PIB;
-Dobânda aferentă obligaţiunilor de stat pe termen mediu şi lung să nu
depăşească cu mai mult de două puncte procentuale media dobânzilor
corespunzătoare înregistrate în cele trei ţări cu cea mai redusă rată a inflaţiei;
- Moneda naţională să fie integrată în Sistemul Monetar European (SME)

ANS: A

93. Analizati afirmatiile de mai jos si alegeti variant corecta :

a. Tratatul de la Nisa este perceput ca având două merite importante:


-simpla sa existenţă şi faptul că mai există obstacole în calea extinderii;
-deschide o mai cuprinzătoare dezbatere post-Nisa despre cum va arăta UE în
viitor.

b. Tratatul de la Nisa este perceput ca având două merite importante:


-simpla sa existenţă şi faptul că nu mai există obstacole în calea extinderii;
-deschide o mai cuprinzătoare dezbatere post-Nisa despre cum arăta UE în
present.

c. Tratatul de la Nisa este perceput ca având două merite importante:


-simpla sa existenţă şi faptul că nu mai există obstacole în calea
extinderii;
-deschide o mai cuprinzătoare dezbatere post-Nisa despre cum va arăta UE
în viitor.

ANS: C

94. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

a. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusã în Cartea Albã,


care au avut o importantã pentru asigurarea succesului programului pietei unice.
- accentul pe latura cererii,
- existenþa unui orar clar pentru adoptarea diferitelor mãsuri,
- accentul pus pe înlãturarea barierelor si activitatea de reglementare si nu
pe costurile financiare,
- natura tehnicã si tonul sobru al Cãrtii Albe.

b. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusã în Cartea Albã,


care au avut o importanþã pentru asigurarea succesului programului pietei unice.
- accentul pe latura ofertei,
- existenþa unui orar clar pentru adoptarea diferitelor mãsuri,
- accentul pus pe înlãturarea barierelor si activitatea de reglementare si pe
costurile financiare,
- natura tehnicã si tonul sobru al Cãrtii Albe.

c. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusã în Cartea Albã,


care au avut o importanþã pentru asigurarea succesului programului pietei unice.
- accentul pe latura ofertei,
- existenþa unui orar clar pentru adoptarea diferitelor mãsuri,
- accentul pus pe înlãturarea barierelor si activitatea de reglementare si nu
pe costurile financiare,
- natura tehnicã si tonul sobru al Cãrtii Albe.

ANS: C

95. Programul pietei unice a vizat 3 domenii cu impact major asupra liberei circulatii a mãrfurilor:

a. a) barierele fizice (controlul la frontiere);


b) barierele tehnice(standarde,norme);
c) impozite indirecte (TVA, accize).

b. a) barierele fizice (controlul la frontiere);


b) barierele tehnice (standarde,norme);
c) impozite directe (TVA, accize).

c. a) barierele financiare (controlul la frontiere);


b) barierele tehnice (standarde,norme);
c) impozite indirecte (TVA, accize).

ANS: A

96. Responsabilitatea ritmului nesatisfãcãtor de implementare a strategiei ar reveni celor 3


instituþii principale ale UE: Comisia, Consiliul si Parlamentul. Dintre obiectivele îndeplinite
se pot mentiona uramstoarele variante dintre care numai una este corecta :
a. a) în domeniul liberei circulatii a ideilor;
b) în domeniul liberei circulatii a serviciilor;
c) în domeniul liberei circulatii a persoanelor.

b. a) în domeniul liberei circulatii a mãrfurilor;


b) în domeniul liberei circulatii a serviciilor;
c) în domeniul liberei circulatii a persoanelor.

c. a) în domeniul liberei circulatii a mãrfurilor;


b) în domeniul liberei circulatii a serviciilor;
c) în domeniul liberei circulatii a studentilor.

ANS: B

97. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

a. Atunci când nu există reglementări comunitare referitoare la producţia şi


comercializarea produselor industriale autorităţile naţionale au competenţa de a
reglementa producţia şi comercializarea acestora pe teritoriul naţional, dar un
produs fabricat şi comercializat în condiţii legale intr-un stat membru poate
circula liber pe teritoriul Comunităţii.
b. Atunci când nu există reglementări comunitare referitoare la producţia şi
comercializarea produselor industriale autorităţile naţionale un au competenţa de
a reglementa producţia şi comercializarea acestora pe teritoriul naţional, dar un
produs fabricat şi comercializat în condiţii legale intr-un stat membru poate
circula liber pe teritoriul Comunităţii.

ANS: A

98. Pentru introducerea noului cod vamal comunitar s-au adoptat două reglementări importante:

a. a) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al b. a) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al
Consiliului de Miniştri care prevede Consiliului de Miniştri care prevede
introducerea vechiului cod vamal introducerea noului cod vamal
comunitar pe baza articolelor 28, 100a comunitar pe baza articolelor 28, 100a
şi 113 din tratatul de la Maastricht; şi 113 din tratatul de la Maastricht;
b) Reglementarea nr.2454 din 1993 a b) Reglementarea nr.2454 din 1993 a
Comisiei Europene care stabileşte Comisiei Europene care stabileşte
anumite dispoziţii de aplicare a anumite dispoziţii de aplicare a
reglementării CM. reglementării CM.

ANS: B

99. Obiectivul programului Uniunea vamalã 2002 este evitarea divergenþelor operationale si
asigurarea unui control eficient la granitele externe ale UE si metoda de realizare este
parteneriatul si cooperarea între Comisia Europeanã si statele membre. Dintre actiunile
preconizate în cadrul programului se pot mentiona uramatoarele variante :

a. a) vizitele echipelor de monitorizare


b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizãrii activitãtii.
c) îmbunãtãþirea metodelor de lucru ale administratiilor prin utilizarea
analizelor de risc, tehnicilor de audit, computerizarea procedurilor vamale etc.
d) organizarea de seminarii cu participarea operatorilor comerciali pentru
identificarea celor mai bune practici si rezolvarea altor probleme
e) schimburi de declaranti ai administraþiilor vamale
f) computerizarea procedurilor vamale.

b. a) vizitele echipelor de monitorizare


b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizãrii activitãtii.
c) îmbunãtãtirea metodelor de lucru ale administraþiilor prin utilizarea
analizelor de risc, tehnicilor de audit, computerizarea procedurilor vamale etc.
d) organizarea de seminarii cu participarea operatorilor comerciali pentru
identificarea celor mai bune practici si rezolvarea altor probleme
e) schimburi de oficiali ai administraþiilor vamale
f) computerizarea procedurilor vamale.

ANS: B
100. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

a. Armonizarea impozitelor indirecte era b. Armonizarea impozitelor indirecte era


prevгzutг оn articolul 99 al tratatului prevгzutг оn articolul 99 al tratatului
de la Roma, iar impozitele directe de la Roma, iar impozitele directe
rгmвneau atributul guvernelor rгmвneau atributul guvernelor
naюionale, fiind un instrument esential naюionale, fiind un instrument esential
al politicii macroeconomice. al politicii microeconomice.

ANS: A

101.
Va rugam sa alegeti variant corecta ca urmare a parcurgerii urmatoarelor afirmatii :

a. În ce priveste jurisprudenþa CEJ în domeniul impozitãrii indirecte sau


interne ea s-a referit mai mult la problemele de discriminare în baza
prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la
comparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.

b. În ce privesdte jurisprudenþa CEJ în domeniul impozitãrii indirecte sau


interne ea s-a referit mai mult la problemele de nediscriminare în baza
prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la
comparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.

c. În ce priveste jurisprudenþa CEJ în domeniul impozitãrii indirecte sau


interne ea s-a referit mai mult la problemele de discriminare în baza
prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la
necomparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.

ANS: A

102. Care din cele doua afirmatii este corecta ?

a. În ce priveste jurisprudenþa CEJ în domeniul impozitãrii indirecte sau interne ea


s-a referit mai mult la problemele de discriminare în baza prevederilor articolelor
95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la
comparabilitatea produselor.

b. În ce priveste jurisprudenþa CEJ în domeniul impozitãrii indirecte sau interne ea


s-a referit mai mult la problemele de nediscriminare în baza prevederilor
articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la
comparabilitatea produselor.

ANS: A
103. Va rugam sa alegeti variant corecta :

a. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sã un aibã calificarea


necesarã pentru a desfãsura o activitate reglementatã, adicã sã detinã
diplome sau acte doveditoare.

b. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sã aibã calificarea necesarã


pentru a desfãsura o activitate reglementatã, adicã sã detinã diplome sau
acte doveditoare.

c. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sã aibã calificarea necesarã


pentru a desfãsura o activitate nereglementatã, adicã sã detinã diplome
sau acte doveditoare.

ANS: B

COMPLETION

1. Prin uniunea economicã se creazã cele patru libertãti :


-libera circulatie a ……………………….
- libera circulatie a serviciilor
- libera circulatie a persoanelor
- libera circulatie a capitalului.

ANS: mãrfurilor

2. Prin uniunea economicã se creazã cele patru libertãti :


- libera circulatie a mãrfurilor
- libera circulatie a ………………………….
- libera circulatie a persoanelor
- libera circulatie a capitalului.

ANS: serviciilor

3. Prin uniunea economicã se creazã cele patru libertãti :


-libera circulatie a mãrfurilor
- libera circulatie a serviciilor
- libera circulatie a ………………………..
- libera circulatie a capitalului.

ANS: persoanelor

4.Prin uniunea economicã se creazã cele patru libertãti :


- libera circulatie a mãrfurilor
- libera circulatie a serviciilor
- libera circulatie a persoanelor
- libera circulatie a ……………………………

ANS: capitalului
5. Denumirea noii formatiuni de Comunitatea Economicã Europeanã este cunscutã si sub
denumirea de …………………………….

ANS: Piata Comuna

6. Edificiul construit de Tratatul de la Roma şi completat de Actul Unic European (1987) au


angajat Comunitatea către o politică economică şi monetară foarte ambiţioasă ce şi-a propus
ca scop final ……………………………….

ANS: moneda unică

7. Consiliile europene “la vârf” decizând organizarea la 15 decembrie 1990 a două Conferinţe
interguvernamentale, una consacrată elaborării “Tratatului de Uniune politică”, iar alta
elaborării “Tratatului de Uniune economic
şi ……………………………………….”.

ANS: monetară

8. Conceptul de Uniune Economică şi Monetară (UEM) se reduce la înfiinţarea şi utilizarea de


către membrii săi a unei monede ………………………, care să înlocuiască monedele
naţionale.

ANS: unice

9. Proiectul de Uniune Europeană prevedea regruparea celor trei tratate comunitare şi activităţile
din domeniul cooperării politice, sistemul monetar european şi a altor politici noi într-o
arhitectură constituţională unică cu caracter …………………………………………….

ANS: federal

10. Natura si efectele tratatului asupra UE trebuie evidenþiate prin prisma prevederilor , care o
considerã ca fiind “o nouã etapã în procesul de creare a unei uniuni mai strânse între
popoarele Europei, în care hotãrârile sunt luate cât mai aproape posibil de
………………………….”.

ANS: cetãteni

11. Strategia Pietei Interne se axeazã pe patru obiective principale:

a) sporirea …………pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);


b) îmbunãtãþirea mediului de afaceri (business);
c) îmbunãtãtirea calitãtii vietii cetãtenilor (citizens);
d) exploatarea realizãrilor pieþei interne într-o lume în schimbare (external)

ANS: eficientei
12. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres în viitorii
ani si cele strategice vitale pentru acþiunea politicã a institutiilor europene vizând continuarea
procesului de desãvârsire a pietei interne. Strategia se axeazã pe patru obiective principale:
a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);
b) îmbunãtãtirea mediului de afaceri (business);
c) îmbunãtãtirea …………. vietii cetãtenilor (citizens);
d) exploatarea realizãrilor pietei interne într-o lume în schimbare (external)

ANS: calitãtii

13. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres în viitorii
ani si cele strategice vitale pentru actiunea politicã a institutiilor europene vizând continuarea
procesului de desãvârsire a pietei interne. Strategia se axeazã pe patru obiective principale:
a) sporirea eficienþei pietelor de capital, produselor si serviciilor (market pietei );
b) îmbunãtãtirea mediului de afaceri (business);
c) îmbunãtãtirea calitãþii vietii cetãtenilor (citizens);
d) exploatarea realizãrilor ……….. interne într-o lume în schimbare (external)

ANS: pietei

14. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres în viitorii
ani si cele strategice vitale pentru acþiunea politicã a institutiilor europene vizând continuarea
procesului de desãvârsire a pieþei interne. Strategia se axeazã pe patru obiective principale:
a) sporirea ………pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);
b) îmbunãtãtirea mediului de afaceri (business);
c) îmbunãtãþirea calitãþii vietii cetãþenilor (citizens);
d) exploatarea realizãrilor pietei interne într-o lume în schimbare (external)

ANS: eficientei

15. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres în viitorii ani
si cele strategice vitale pentru actiunea politicã a institutiilor europene vizând continuarea
procesului de desãvârsire a pietei interne. Strategia se axeazã pe patru obiective principale:
a) sporirea eficienfei pieþelor de capital, produselor si serviciilor (markets);
b) îmbunãtãtirea ……………. de afaceri (business);
c) îmbunãtãtirea calitãtii vieþii cetãtenilor (citizens);
d) exploatarea realizãrilor pietei interne într-o lume în schimbare (external)

ANS: mediului

16. În raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau
expuse trei obiective:
1) eliminarea restricþiilor si distorsiunilor de pe piata ………………..
2) funcþionarea corespunzãtoare a sistemelor comunitare de transport
3) integrarea obiectivelor de mediu în politica transportului.

ANS: unicã
17. În raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau
expuse trei obiective:
1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unicã
2) funcþionarea corespunzãtoare a sistemelor comunitare de transport
3) integrarea obiectivelor de ………… în politica transportului.

ANS: mediu

18. În raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau
expuse trei obiective:
1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unicã
2) functionarea corespunzãtoare a sistemelor comunitare de …….. .....
3) integrarea obiectivelor de mediu în politica transportului.

ANS: transport

19. În raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau
expuse trei obiective:
1) …………….. restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unicã
2) functionarea corespunzãtoare a sistemelor comunitare de transport
3) integrarea obiectivelor de mediu în politica transportului.

ANS: eliminarea

20. În domeniul publicităţii s-a observat un trend evident către standardizarea campaniilor
publicitare pentru promovarea produselor de ………. şi a celor pentru tineri.

ANS: lux

21. În domeniul publicităţii s-a observat un trend evident către standardizarea campaniilor
publicitare pentru promovarea produselor de lux şi a celor pentru …………………..

ANS: tineri

22. Directiva referitoare la televiziunea fără frontiere avea prevederi referitoare la publicitate,
restrângând volumul reclamelor la ………….. şi interzicând reclamele la ţigări.

ANS: alcool

23. Directiva referitoare la televiziunea fără frontiere avea prevederi referitoare la publicitate,
restrângând volumul reclamelor la alcool şi interzicând reclamele la……………….

ANS: ţigări

24. O directivã importantã este cea privind dreptul la rezidenþã al studentilor, dar ei trebuie sã
aibã resurse ……… suficiente pentru ei si familia lor, sã urmeze un curs acreditat si sã aibã
asigurare de sãnãtate.

ANS: financiare
25. O directivă importantă este cea privind dreptul la rezidenţă al studenţilor, dar ei trebuie
să aibă resurse financiare suficiente pentru ei şi familia lor, să urmeze un curs acreditat şi să
aibă …………………… de sănătate.

ANS: asigurare

26. Directivele comunitare privesc următoarele profesii:


- ……………………………
- asistentele medicale generaliste,
- stomatologii,
- chirurgii veterinari,
- moaşele,
- farmacistii,
- arhitecţii,
- avocaţii.

ANS: medicii

27. Directivele comunitare privesc următoarele profesii:


- medicii,
- ………… medicale generaliste,
- stomatologii,
- chirurgii veterinari,
- moaşele,
- farmacistii,
- arhitecţii,
- avocaţii.

ANS: asistentele

28. Directivele comunitare privesc următoarele profesii:


- medicii,
- asistentele medicale generaliste,
- ………………………………..
- chirurgii veterinari,
- moaşele,
- farmacistii,
- arhitecţii,
- avocaţii.

ANS: stomatologii

29. Directivele comunitare privesc următoarele profesii:


- medicii,
- asistentele medicale generaliste,
- stomatologii,
- chirurgii veterinari,
- ……………………….
- farmacistii,
- arhitecţii,
- avocaţii.

ANS: moaşele

30. Directivele comunitare privesc următoarele profesii:


- medicii,
- asistentele medicale generaliste,
- stomatologii,
- chirurgii veterinari,
- moaşele,
- ………………………………………
- arhitecţii,
- avocaţii.

ANS: farmacistii

31. Directivele comunitare privesc următoarele profesii:


- medicii,
- asistentele medicale generaliste,
- stomatologii,
- chirurgii veterinari,
- moaşele,
- farmacistii,
- …………………………………
- avocaţii.

ANS: arhitecţii

32. Strategia Europeanã de Ocupare a Forþei de Muncã, adoptatã la Luxemburg si reluatã la


Barcelona, care este o componentã esentialã a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv
atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de muncã si solutionarea somajului structural
(cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu
obiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmãtoarele þinte:
1) solutionarea problemei ………………….. în rândul tinerilor si a somajului
structural (de duratã);
2) promovarea unor mãsuri active pe piaþa fortei de muncã;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajaþi pe de o parte si intre patronat
si autoritãtile nationale pe de altã parte;
4) întãrirea legãturilor între sistemul educational (învãþãmânt) si piata muncii;
5) eliminarea oricãror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

ANS: somajului
33. Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă, adoptată la Luxemburg şi reluată la
Barcelona, care este o componentă esenţială a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv
atingerea unui grad ridicat de ocupare a forţei de muncă şi soluţionarea şomajului structural
(cronic), precum şi corelarea strategiilor şi politicilor existente la nivel comunitar cu
obiectivele acestei strategii. Strategia şi-a propus următoarele ţinte:
1) soluţionarea problemei şomajului în rândul tinerilor şi a şomajului structural (de
durată);
2) promovarea unor măsuri active pe piaţa forţei de muncă;
3) dezvoltarea unui ………………….. între patronat şi angajaţi pe de o parte şi intre
patronat şi autorităţile naţionale pe de altă parte;
4) întărirea legăturilor între sistemul educaţional (învăţământ) şi piaţa muncii;
5) eliminarea oricăror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

ANS: parteneriat

34. Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă, adoptată la Luxemburg şi reluată la


Barcelona, care este o componentă esenţială a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv
atingerea unui grad ridicat de ocupare a forţei de muncă şi soluţionarea şomajului structural
(cronic), precum şi corelarea strategiilor şi politicilor existente la nivel comunitar cu
obiectivele acestei strategii. Strategia şi-a propus următoarele ţinte:
1) soluţionarea problemei şomajului în rândul tinerilor şi a şomajului structural (de
durată);
2) promovarea unor măsuri active pe piaţa forţei de muncă;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat şi angajaţi pe de o parte şi intre patronat
şi autorităţile naţionale pe de altă parte;
4) întărirea legăturilor între sistemul educaţional (învăţământ) şi piaţa
…………………….;
5) eliminarea oricăror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

ANS: muncii

35. Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă, adoptată la Luxemburg şi reluată la


Barcelona, care este o componentă esenţială a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv
atingerea unui grad ridicat de ocupare a forţei de muncă şi soluţionarea şomajului structural
(cronic), precum şi corelarea strategiilor şi politicilor existente la nivel comunitar cu
obiectivele acestei strategii. Strategia şi-a propus următoarele ţinte:
1) soluţionarea problemei şomajului în rândul tinerilor şi a şomajului structural (de
durată);
2) promovarea unor măsuri active pe piaţa forţei de muncă;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat şi angajaţi pe de o parte şi intre patronat
şi autorităţile naţionale pe de altă parte;
4) întărirea legăturilor între sistemul educaţional (învăţământ) şi piaţa muncii;
5) eliminarea oricăror forme de ………………………;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

ANS: discriminare
36. Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă, adoptată la Luxemburg şi reluată la
Barcelona, care este o componentă esenţială a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv
atingerea unui grad ridicat de ocupare a forţei de muncă şi soluţionarea şomajului structural
(cronic), precum şi corelarea strategiilor şi politicilor existente la nivel comunitar cu
obiectivele acestei strategii. Strategia şi-a propus următoarele ţinte:
1) soluţionarea problemei şomajului în rândul tinerilor şi a şomajului structural (de
durată);
2) promovarea unor măsuri active pe piaţa forţei de muncă;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat şi angajaţi pe de o parte şi intre patronat
şi autorităţile naţionale pe de altă parte;
4) întărirea legăturilor între sistemul educaţional (învăţământ) şi piaţa muncii;
5) eliminarea oricăror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri ……………….

ANS: stimulativ

37. Cele 5 direcţii strategice vizate de Fondul Social European sunt:


 dezvoltarea şi promovarea politicilor active pe ……… forţei de muncă;
 combaterea şi prevenirea şomajului;
 prevenirea şomajului de lungă durată;
 facilitarea integrării pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată;
 integrarea profesională a tinerilor şi a persoanelor care revin pe piaţa muncii

ANS: piaţa

38. Cele 5 direcţii strategice vizate de Fondul Social European sunt:


 dezvoltarea şi promovarea politicilor active pe piaţa forţei de muncă;
 combaterea şi prevenirea ………..
 prevenirea şomajului de lungă durată;
 facilitarea integrării pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată;
 integrarea profesională a tinerilor şi a persoanelor care revin pe piaţa muncii

ANS: şomajului

39. Cele 5 direcţii strategice vizate de Fondul Social European sunt:


 dezvoltarea şi promovarea politicilor active pe piaţa forţei de muncă;
 combaterea şi prevenirea şomajului;
 prevenirea şomajului de ………. durată;
 facilitarea integrării pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată;
 integrarea profesională a tinerilor şi a persoanelor care revin pe piaţa muncii

ANS: lungă

40. Cele 5 direcţii strategice vizate de Fondul Social European sunt:


 dezvoltarea şi promovarea politicilor active pe piaţa forţei de muncă;
 combaterea şi prevenirea şomajului;
 prevenirea şomajului de lungă durată;
 facilitarea ………….. pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată;
 integrarea profesională a tinerilor şi a persoanelor care revin pe piaţa muncii
ANS: integrării

41. Cele 5 direcţii strategice vizate de Fondul Social European sunt:


 dezvoltarea şi promovarea politicilor active pe piaţa forţei de muncă;
 combaterea şi prevenirea şomajului;
 prevenirea şomajului de lungă durată;
 facilitarea integrării pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată;
 integrarea …………… a tinerilor şi a persoanelor care revin pe piaţa muncii

ANS: profesională

42. Din punctul de vedere al economiei funcţionale de piaţă România se situează în .......
plutonului ţărilor candidate, alături de Bulgaria, dar întrebarea logică este cum am ajuns aici şi
cine este responsabil?

ANS: coada

43. Integrarea pieţei serviciilor a depins destul de pregnant de mai mulţi factori, printre care în
primul rând libera circulaţie a bunurilor, în al doilea rând libera circulaţie a unor factori de
producţie, cum sunt forţa de muncă şi capitalurile, dar şi de armonizarea politicilor sociale
(extrem de dificil de realizat) mai ales pe principalele ei componente din
domeniul ....................................

ANS: forţei de muncă

44. O arie financiară europeană are 4 caracteristici:


- piaţa internă a serviciilor .....................
- libera circulaţie a banilor şi capitalurilor financiare
- monedă unică
- armonizarea fiscală şi contabilă.

ANS: financiare

45. O arie financiară europeană are 4 caracteristici:


- piaţa internă a serviciilor financiare
- libera circulaţie a banilor şi capitalurilor financiare
- monedă ..............................
- armonizarea fiscală şi contabilă.

ANS: unica

46. O arie financiară europeană are 4 caracteristici:


- piaţa internă a serviciilor financiare
- libera circulaţie a banilor şi capitalurilor financiare
- monedă unică
- armonizarea fiscală şi .........................

ANS: contabila
47. Măsurile reglementatorii, îndeosebi cu caracter prudenţial şi preventiv, vizând controlul şi
supravegherea activităţilor bancare s-au referit la :

a)necesitatea creeării rezervelor de către băncile comerciale la banca centrală;


b) plafoanele pentru creditele acordate şi depozitele deschise;
c) controlul cantitativ al creditului şi la nivelul garanţiilor;
d) monitorizarea identităţii acţionarilor;
e) împiedicarea .................................. banilor murdari etc.

ANS: spălării

48. Transportul rutier este cel mai dezvoltat, eficient şi flexibil subsector, dar este şi excesiv
de fragmentat şi supus pe latura cererii unei presiuni puternice exercitată de firmele de
expediţie şi de companiile industriale, care afectează nivelul ................................. şi
profiturilor şi se răsfrânge negativ asupra protecţiei sociale şi siguranţei circulaţiei.

ANS: preţurilor

49. Intermodalitatea este vazută drept principal mijloc de a crea alternative viabile şi
competitive la transportul rutier confruntat cu dificultăţi importante legate de infrastructură şi
impact ........................................

ANS: ecologic

50. Reţeaua de transport transeuropeanăse bazeazăpe un număr de proiecte, unele finalizate,


altele în curs de realizare şi ea urmăreşte decongestionarea traficului rutier, eliminarea
întârzierilor în transportul feroviar, absorbirea fluxurilor crescânde de trafic provocate de
lărgirea UE, îmbunătăţirea accesului la zonele extracontinentale, dezvoltarea si modernizarea
reţelelor .......................

ANS: secundare

51. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:


 dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca;
 combaterea si prevenirea somajului;
 prevenirea somajului de lunga durata;
 facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata;
 integrarea profesionala a ...........si a persoanelor care revin pe piata muncii

ANS: tinerilor

52. Politica de industrializare forţată a avut ca efecte:


 reducerea disparităţilor în dezvoltarea economică a judeţelor;
 dezvoltarea unor industrii prelucrătoare, unele de nivel tehnologic mediu şi înalt, în
judeţele cele mai slab dezvoltate (Buzău, Bistriţa-Năsăud, Ialomiţa, Olt, Sălaj,
Vaslui);
 migraţia intensă a forţei de muncă spre judeţele cu ritmul cel mai înalt de
industrializare şi spre judeţele şi ariile industrializate (Braşov, Bucureşti, Sibiu);
 exploatarea .................. a resurselor naturale, asociată, în numeroase zone, cu
degradarea mediului înconjurător (Alba, Baia Mare, Sibiu, Olt, Tulcea);

ANS: .intensivă

53. Pentru atingerea obiectivelor menţionate au fost elaborate şi puse în funcţiune o serie de
programe concrete, cum sunt:
1) Programul pentru IMM-uri (şi instrumente de finanţare)
2) Programul PHARE-Tacis JOP pentru sprijinirea societăţilor mixte
3) Programul pentru transferul tehnologic şi managementul calităţii
4) Programul pentru dezvoltarea exporturilor
5) Programul pentru dezvoltarea resurselor umane
6) Programul PHARE TEMPUS
7) Programul PHARE Parteneriat
8) Programul european Leonardo da Vinci
9) Programul de cooperare inter-regională europeană
ECOS-OUVERTURE
10) Programul CREDO de cooperare transfrontalieră Est-Est
11) Centrele Euro Info
12) Programul PHARE pentru democraţie
13) Programul PHARE pentru societatea .....................
14) Programul PHARE LIEN

ANS: civila

54. Pentru atingerea obiectivelor menţionate au fost elaborate şi puse în funcţiune o serie de
programe concrete, cum sunt:
1) Programul pentru IMM-uri (şi instrumente de finanţare)
2) Programul PHARE-Tacis JOP pentru sprijinirea societăţilor mixte
3) Programul pentru transferul tehnologic şi managementul calităţii
4) Programul pentru dezvoltarea exporturilor
5) Programul pentru dezvoltarea resurselor umane
6) Programul PHARE TEMPUS
7) Programul PHARE Parteneriat
8) Programul european Leonardo da Vinci
9) Programul de cooperare inter-regională europeană
ECOS-OUVERTURE
10) Programul CREDO de cooperare transfrontalieră Est-Est
11) Centrele Euro Info
12) Programul PHARE pentru ............................
13) Programul PHARE pentru societatea civilă
14) Programul PHARE LIEN

ANS: democratie
55.Pentru atingerea obiectivelor menţionate au fost elaborate şi puse în funcţiune o serie de
programe concrete, cum sunt:
1) Programul pentru IMM-uri (şi instrumente de finanţare)
2) Programul PHARE-Tacis JOP pentru sprijinirea societăţilor mixte
3) Programul pentru transferul tehnologic şi managementul ..................
4) Programul pentru dezvoltarea exporturilor
5) Programul pentru dezvoltarea resurselor umane
6) Programul PHARE TEMPUS
7) Programul PHARE Parteneriat
8) Programul european Leonardo da Vinci
9) Programul de cooperare inter-regională europeană
ECOS-OUVERTURE
10) Programul CREDO de cooperare transfrontalieră Est-Est
11) Centrele Euro Info
12) Programul PHARE pentru democraţie
13) Programul PHARE pentru societatea civilă
14) Programul PHARE LIEN

ANS: calitatii