Sunteți pe pagina 1din 37

Marketing international

grile

MULTIPLE CHOICE

1. Marketingul este o funcţie a managementului?

a. da b. nu
ANS: A

2. 2Vânzarea constituie scopul marketingului?

a. da b. nu
ANS: A

3. În comerţul internaţional participă naţiuni motivate de ce anume?

a. profit b. avantajul comparativ al cantităţii, calităţii,


preţului, livrării, garanţiei, ser-viciilor
postvânzare
ANS: B

4. în sfera afacerilor internaţionale sunt circumscrise marketingul internaţional

a. comerţul internaţional, finanţele c. comerţul internaţional, finanţele inter-


inter-naţionale, naţionale, managementul internaţional.

b. managementul internaţional.

ANS: C

5. O firmă care vinde în străinătate este angajată în

a. marketing internaţional, c. atât în marketing internaţional, cât şi în


comerţ internaţional

b. în comerţ internaţional.

ANS: C

6. marketingul internaţional este posibil fără comerţ internaţional?

a. da b. nu
ANS: A

7.
In mk.internat. expeditorii şi transportatorii de marfă se află în poziţia de
a. vânzător c. de vânzător cât şi în cea de cumpărăto

b. cumpărător.

ANS: C

8.
Marketingul reprezintă organizarea iniţială a ideilor, având drept rezultat

a. un produs care se poate vinde. c. modelarea gusturilor consumatorilor

b. cercetarea pietei

ANS: A

9.
Identificarea consumatorilor este un proces al marketingului?

a. da b. nu
ANS: A

10.
calitatea resurselor umane prezinta interes pentru activitatea de mk i.?

a. nu, se ocupa dep. de personal b. da, calitatea lor reflectă capacitatea


firmei de a presta un marketing extern
eficient către public.

ANS: B

11.
11Preferinţa pentru un produs se studiaza de catre cine?

a. mk.internat b. comert internat

ANS: A

12.
Firmele „orientate spre piaţă” identifică regulat

a. noi pieţe, aflând informaţii de la c. piete si produse


public despre ceea ce doreşte şi apoi
se străduiesc să producă bunurile sau
serviciile solicitate

b. noi produse

ANS: A
13.
Firma „orientată spre produs” creează

a. o cerere artificială prin b. o cerere reala prin reclamă, în


reclamă, în speranţa că vor speranţa că vor satisface o
satisface o „necesitate” pe „necesitate” pe termen lung
termen lung

ANS: A

14.
La sfârşitul anilor ’80, managerii de marketing s-au referit la firme cu
strategii de „împingere (push)”si de „atragere (pull)”. Acum pe piata se patrunde cu

a. cu strategii de „împingere (push)” c. push si pull

b. atragere (pull)
ANS: C

15.
Specialistul în marketing internaţional trebuie să modeleze
a variabilele controlabile
b cele necontrolabile ale mediului în care se va lansa
c. variabilele controlabile, cele necontrolabile
rc

a. variabilele controlabile c. variabilele controlabile, cele


necontrolabile

b. cele necontrolabile ale mediului în care se va lansa

ANS: C

16.
Elementele pe care specialistul le poate controla sunt cele din

a. interiorul firmei c. nteriorul firmei si exteriorul firmei

b. exteriorul firmei

ANS: A

17.
specialistul în marketing internaţional are de a face cu

a. cel puţin două niveluri de c. nici unul, toate sunt cunoscute prin
incertitudine, cercetarea pietei

b. cel puţin două niveluri de incertitudine,

ANS: A

18.
Elementele controlabile de marketing pot fi modificate

a. pe termen lung, în vederea adaptării b. pe termen scurt, în vederea adaptării


lor la schimbarea condiţiilor pieţei lor la schimbarea condiţiilor pieţei
sau a obiectivelor firmei sau a obiectivelor firmei
ANS: A

19.
Numărul firmelor existente şi al acordurilor privind împărţirea pieţelor de
către unele dintre acestea pot avea un impact

a. intern asupra cotei de piaţă c. intern şi extern asupra cotei de


a altor firme piaţă a altor firme.

b. extern asupra cotei de piaţă a altor firme

ANS: C

20.
Posibilităţi create de programele de ajutor extern pentru ţările în curs de
dezvoltare favorizează apariţia de noi pieţe?

a. da b. nu
ANS: B

21.
În general, firmele parcurg cateva stadii de evoluţie ale marketingului
internaţional:

a. 3 c. 5
b. 4
ANS: C

22.
Marketingul multiregional se practică când firma

a. tranzacţionează produsele c. elaboreaza strategii comune la


în multe ţări ale lumii nivelul întregii lumi, care este văzută ca
o singură piaţă

b. se implică în activităţi de export în mod current


ANS: A

23.
Firma internaţională are la dispoziţie o serie de alternative atunci când
încearcă să-şi îmbunătăţească performanţele de marketing:

a. poate să-şi adapteze c. poate lua decizii legate de


produsele existente sau să modalităţile de pătrundere pe pieţele
dezvolte noi produse; internaţionale.

b. se poate decide să adopte d. toate


o strategie combinată de tipul noi
produse pentru noi pieţe;

ANS: D

24.

Trecerea de la licenţe la investiţii străine directe presupune

a. cheltuieli mult mai mari b. cheltuieli mult mai mici

ANS: A

25.
Penetrarea pieţei înseamnă

a. vânzarea mai multor c. Integrarea în aval de piaţă


produse către clienţii existenţi pe
piaţa internă

b. identificarea noilor seg-mente care nu sunt servite încă în mod


adecvat pe piaţa internă sau a segmentelor de pe pieţele aflate în
vecinătate.

ANS: A

26.
Îmbunătăţirea performanţelor de marketing se face şi prin

a. creşterea profitabilităţii c. investitia în oameni

b. investitia pe piaţă d. investitia în oameni

ANS: A

27.
Micromediul – conţine factori care afectează

a. direct capacitatea şi ac- b. indirect capacitatea şi ac-


tivitatea de marketing a firmei pe tivitatea de marketing a firmei pe
pieţele internaţionale pieţele internaţionale

ANS: A

28.
Macromediul este for-mat din factori care influenţează activitatea de
marketing internaţional a fir-mei prin acţiuni asupra

a. supramediului acesteia c. toate

b. micromediului acesteia

ANS: B

29.
Care sunt componentele care acţionează direct asupra activităţii de
marketing internaţional a firmei?

a. schimburile comerciale c. integrarea economică


internaţionale; internaţională

b. politicile comerciale; d. integrarea economică


internaţională

ANS: D

30.
Protecţionism regional care este cu atât mai accentuat cu cât gradul de
integrare este

a. mai mare b. mai mic

ANS: A

31.
Măsurile protecţioniste şi de stimulare a exportului vor trebui

a. pastrate, pt. protectie interna b. eliminate, astfel încât pe ansamblul


comerţului internaţional să domine
liberalismul.
ANS: B

32.
Avantajul absolut presupune
a. că o ţară trage foloase din b. că o ţară trage un folos din
comerţul internaţional nu numai comerţul internaţional de îndată ce
când importă o marfă în importă o marfă pe care ar fi în stare să
producţia căreia se găseşte în o producă ea însăşi, dar în condiţii
inferioritate absolută faţă de inferioare în comparaţie cu străinătatea,
străinătate, dar chiar atunci când adică cu costuri mai mari
importă o marfă în producţia
căreia este superioară
străinătăţii, dar totuşi mai puţin
superioară decât în producţia
altor mărfuri

ANS: B

33.
33 Avantajul comparativ presupune

a. că o ţară trage foloase din b. că o ţară trage foloase din


comerţul internaţional nu numai comerţul internaţional nu numai când
când importă o marfă în importă o marfă în producţia căreia se
producţia căreia se găseşte în găseşte în inferioritate absolută faţă de
inferioritate absolută faţă de străinătate, dar chiar atunci când
străinătate, dar chiar atunci când importă o marfă în producţia căreia este
importă o marfă în producţia superioară străinătăţii, dar totuşi mai
căreia este superioară puţin superioară decât în producţia altor
străinătăţii, dar totuşi mai puţin mărfuri
superioară decât în producţia
altor mărfuri

ANS: A

34.
Tarifele vamale sunt

a. limite cantitative asupra b. taxe impuse de guvern asupra


bunurilor importate într-o ţară produselor impor-tate din alte ţări, la
cantitate sau la valoare

ANS: B

35.
Efectele Tarifelor vamale sunt de:

a. mărire a presiunii inflaţioniste c. restricţionare a surselor de


şi controlului guvernului; aprovizionare ale producătorului,
alegerilor consumatorilor, a
competiţiei
b. slăbire a poziţiilor balanţei de d. restricţionare a surselor de
plăţi, modelelor de ofertă şi ce-rere, aprovizionare ale producătorului,
înţelegerilor internaţionale; alegerilor consumatorilor, a
competiţiei

ANS: D

36.
Restricţii valutare la export apar in

a. toate ramurile de activitate c. în domeniul industriei textile, oţelului,


confecţiilor şi automobilelor.

b. numai in agricultura si industrie

ANS: C

37.
Boicotul guvernamental reprezintă

a. blocarea valutei, rate de b. o restricţie absolută asupra


schimb diferenţiate şi aprobarea aprovizionărilor şi importului
guvernamentală a asigurării anumitor bunuri din diferite ţări
schimbului extern

ANS: B

38.
Barierele monetare – semnifică

a. o restricţie absolută asupra b. blocarea valutei, rate de


aprovizionărilor şi importului schimb diferenţiate şi aprobarea
anumitor bunuri din diferite ţări guvernamentală a asigurării
schimbului extern

ANS: B

39.
Blocarea valutei

a. este o metodă de a controla b. poate sista toate importurile


impor-turile agreate de guvern şi cele sau doar cele peste un anumit nivel
neagreate şi poate refuza dreptul importatorului
de a schimba mo-neda naţională cu
moneda vânzătorului.
ANS: B

40.
Aprobarea guvernamentală a schimbului extern –

a. se face pentru moneda locală ce b. poate sista toate importurile


se va schimba pe cea străină sau doar cele peste un anumit nivel
şi poate refuza dreptul importatorului
de a schimba mo-neda naţională cu
moneda vânzătorului.

ANS: A

41.
Standardele sunt

a. bariere tarifare destinate b. bariere netarifare destinate


protejării sănătăţii, siguranţei şi protejării sănătăţii, siguranţei şi
calităţii produsului. calităţii produsului.

ANS: B

42.
Zone de liber schimb (de comerţ liber) apar

a. cand se stabilesc taxe vamale c. când se elimină taxele vamale


mici între participanţi şi taxe vamale interne
comune faţă de terţi;

b. când se elimină taxele vamale interne

ANS: B

43.
CEFTA Acordul Central European pentru Liber Schimb este

a. Zona de liber schimb c. Piaţa internă

b. Convenţie vamală şi comercială d. Convenţie economică

ANS: A

44.
Piaţa comună este

a. MERCOSUR Piaţa Comuna a c. ASEAN Asociaţia Naţiunilor din


Ţărilor din Sud Asia de Sud-Est pentru Comerţ Liber
b. OPEC Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol

ANS: A

45.
Localizarea, mărimea şi structura pieţei,

a. pot împiedica intrarea bunurilor b. nu pot împiedica intrarea


internaţionale bunurilor internaţionale

ANS: A

46.
Nivelul de dezvoltare economică a ţării influenţează rezultatele marketingului
internaţional practicat de firmă

a. da b. nu
ANS: A

47.
Potrivit legii lui Engels, pe măsură ce venitul unei familii creşte,

a. ponderea cheltuielilor pentru c. ponderea cheltuielilor cu alte


procurarea hranei scade, destinaţii şi cea a economiilor creşte

b. cea a cheltuielilor gospodăreşti d. toate


rămâne relativ constantă,

ANS: D

48.
Mărimea populaţiei şi tendinţele sale si structura pe grupe de vârstă a
populaţiei se cerceteaza la

a. Factorii economici care c. Mediul demographic


influenţează direct activitatea firmei

b. Situaţia cererii

ANS: C

49.
balanţa de plăţi externe se cerceteaza la

a. Mediul monetar şi financiar c. Situaţia cererii

b. Factorii economici care d. Mediul demografic


influenţează direct activitatea firmei
ANS: A

50.
In noile ţări industrializate

a. venitul mediu pe cap de locuitor peste c. exista sectoare puternic


630 $ internaţionalizate

b. exista o orientare puternică spre ţările vestice

ANS: C

51.
51 Cel mai important factor care stabileşte dacă produsul (bun sau ser-viciu)
se potriveşte unei anumite pieţe, este înţelegerea corectă şi profundă a

a. politicii tarii c. economiei tarii

b. culturii regiunii ţintă

ANS: B

52.
Limba este componenta principală a culturii unui popor, cea mai mare parte a
elementelor culturale regăsindu-se în limbajul nonverbal

a. da b. nu
ANS: B

53.
Ţinuta este o reprezentare fizică a stimei faţă de propria persoană şi faţă de
partenerul de afaceri.Dar un bărbat nebărbierit, îmbrăcat comod şi cu o atitudine
nonşalantă poate in-dica un artist avangardist în
a Franţa,

a. Franţa, c. Australia

b. China

ANS: A

54.
Estetica se referă la aspectele dintr-o cultură care reflectă

a. frumu-seţea, bunul gust, b. comunicare, în special în


exprimate în arte (muzică, teatru, publicitate, etichetare, ambalare,
dans, pictură, scul-ptură), aprecierea vânzări personale şi cercetări de
culorilor şi a formelor. marketing.

ANS: A

55.
Pinul, bambusul, prunul sunt simboluri positive in

a. India c. Japona

b. Olanda

ANS: C

56.
Steaua în şase colţuri şi elemente din Coran sunt simboluri positive in
Orientul Mijlociu?

a. da b. nu
ANS: B

57.
57 verde, roşu, galben, portocaliu sunt culori pozitive in

a. India c. Orientul Mijlociu

b. China

ANS: A

58.
Tradiţiile trebuie supravegheate în cazurile în care par să indice restrângerea
diferenţelor culturale între pieţe. Pe primul plan se plasează
a modalităţile de folosire a produselor care pot sta la baza conceperii
bunurilor şi a deciziil
a. modalităţile de folosire a b. obiceiurile de consum care
produselor care pot sta la baza determină adaptarea mărimii
conceperii bunurilor şi a deciziilor ambalajelor şi a etichetelor
promoţionale

ANS: B

59.
59 Programarea corectă a intrării pe o piaţă poate fi dictată de credinţele
religioase sau de sărbători?
rb

a. nu b. da
ANS: B

60.
Analiza mediului politic trebuie să cuprindă o serie de factori:

a. tipul guvernului din ţara gazdă, c. stabilitatea sa de-a lungul timpului,


atitudinea sa faţă de afacerile
internaţionale

b. filosofia sa, d. toate

ANS: D

61.
Cu cât o ţară aparţine mai multor organizaţii internaţionale, cu atât acceptă
mai multe reglementări, iar comportamentul său este mai dependent faţă de
reglementările acestora.

a. da b. nu
ANS: A

62.
In cadrul Sistemelor legale internaţionale cel mai utilizat este

a. Codul civil, derivat din legea c. Codul islamic, bazat pe interpretarea


romană; Coranului;

b. Codul comun, derivat din legea d. Codul socialist, derivat din sistemul
britanică; socialist

ANS: A

63.
63 Mediul legal al marketingului are cateva dimensiuni:

a. legile internaţionale; c. legile interne ale fiecărei pieţe

b. legile regionale; d. ale fiecărei pieţe


d
ANS: D

64.
Drepturile de proprietate intelectuală se referă la:

a. Patente c. Mărci comerciale si Secrete


comerciale

b. Drepturi de autor d. toate


ANS: D

65.
Reglementarea practicilor competitive sunt legate de Standardizarea produselor ISO 9000?

a. da b. nu
ANS: B

66.
Reglementarea practicilor anticorupţie sunt drepturi de proprietate
intelectuală?

a. da b. nu
ANS: B

67.
Cercetările de marketing asigură informaţiile necesare pentru pune-rea la
punct a:

a. strategiei de pătrundere pe o c. planurilor şi propunerilor de


piaţă externă; marketing internaţional.

b. mixului de marketing d. toate


internaţional;

ANS: D

68.
Intr-o cercetare de mk. culegerea datelor precede

a. prelucrarea, analiza şi b. identificarea surselor de date


interpretarea datelor;

ANS: A

69.
Structura pieţei se referă la mărimea pieţei, stadiul ei de dezvol-tare,
numărul de competitori şi părţile lor de piaţă şi canalele prin care este abordată
piaţa?

a. nu b. da
ANS: B

70.
Definirea caracteristicii cercetate se realizeaza in faza
a. definirea problemei şi c. identificarea surselor de date;
elaborarea obiectivelor de cercetare;

b. stabilirea coordonatelor d. culegerea datelor


cercetării;

ANS: B

71.
Există trei tipuri de informaţii pe care trebuie să le asigure cercetătorul:

a. statistice, matematice, semantice b. statistice, calitative, de observare

ANS: B

72.
Pentru a obţine informaţii relevante despre pieţele străine, o firmă trebuie să
elaboreze diferite studii de marketing.In care P din cei 4 se studiaza Produse noi,
Scoaterea produselor vechi, Modificări :

a. promo c. plasare

b. prêt d. produs

ANS: D

73.
Piaţa naţională a unui produs sau grupă de mărfuri se referă la

a. schimburile dintre parteneri din c. schimburile de pe pieţele


ţări diferite pe tot globul pământesc. naţionale şi cele internaţionale ale
produsului

b. tranzacţiile cu produse în interiorul graniţelor unei ţări.

ANS: B

74.
Capacitatea efectivă a pieţei externe (Cpc), inseamna

a. volumul tran-zacţiilor de c. ponderea ce revine firmei din


vânzare-cumpărare ale unei mărfi piaţa globală (a ramurii, din piaţa
realizate într-o perioadă determinată naţională a ţării gazdă, din piaţa
de timp, în perimetrul geografic al internaţională
respectivei pieţe.

b. volumul maxim al tranzacţiilor ce pot fi realizate în perimetrul


geografic al respec-tivei pieţe cu o anumită marfă, într-o perioadă
determinată de timp.

ANS: A

75.
75 Capacitatea potenţială a unei pieţe externe inseamna

a. volumul tran-zacţiilor de c. ponderea ce revine firmei din


vânzare-cumpărare ale unei mărfi piaţa globală (a ramurii, din piaţa
realizate într-o perioadă determinată naţională a ţării gazdă, din piaţa
de timp, în perimetrul geografic al internaţională
respectivei pieţe.

b. volumul maxim al tranzacţiilor ce pot fi realizate în perimetrul


geografic al respec-tivei pieţe cu o anumită marfă, într-o perioadă
determinată de timp.

ANS: B

76.
Raportându-se la tranzacţiile externe, firma îşi poate calcula cota de piaţă
care exprimă

a. volumul tran-zacţiilor de c. ponderea ce revine firmei din piaţa


vânzare-cumpărare ale unei mărfi globală (a ramurii, din piaţa naţională
realizate într-o perioadă determinată a ţării gazdă, din piaţa internaţională
de timp, în perimetrul geografic al
respectivei pieţe.

b. volumul maxim al tranzacţiilor ce pot fi realizate în perimetrul


geografic al respec-tivei pieţe cu o anumită marfă, într-o perioadă
determinată de timp.

ANS: C

77.
Participanţii la tranzacţiile internaţionale sunt:statele (ţările) sau grupele de
ţări, la nivel microeconomic si firmele, organizaţiile, instituţiile, indivizii, la nivel
macroeconomic

a. da b. nu
ANS: B

78.
Firmele operează pe pieţe de monopol, unde există nume-roşi furnizori de
produse uşor diferite, iar fluxurile de informaţii sunt imperfecte. Piaţa maşinilor
unelte şi articolelor de îmbrăcăminte fără marcă comercială se încadrează în aceste
pieţe.
a. da b. nu
ANS: B

79.
79Firmele care au produse şi servicii cu mărci comerciale de succes ori cele
care s-au diferenţiat de concurenţi în ochii clienţilor operează pe pieţe ...., unde
există furnizori care oferă produse ce diferă semnificativ şi care se confruntă cu
anumite bariere de intrare, precum şi cu fluxuri imperfecte de informaţii. Aici intră
detergenţii, combustibilii, petrolul, tutunul, produse ambalate de consum

a. monopol c. oligopol

b. monopoliste d. concurenta pura

ANS: C

80.
Mecanismul de selecţie a pieţelor externe-ţintă are un caracter secvenţial şi
se referă la:

a. selectarea unui număr de pieţe c. segmentarea pieţei selectate în


externe potenţiale; vederea formulării alternativelor de
implementare.

b. electarea uneia dintre pieţele d. toate


preselecţionate;

ANS: D

81.
Criteriile de accesibilitate au rolul

a. de a evalua gradul de c. de a evalua condiţiile concrete


atractivitate a unei pieţe externe din de plasament spaţial, economico-
perspectiva capacităţii de absorbţie a politic, sociocultural al diferitelor
ofertei suplimen-tare. Cu ajutorul lor pieţe externe receptoare, în raport cu
se determină volumul pieţei cea de emisie
produsului sau serviciu-lui pe fiecare
piaţă naţională luată în consideraţie.

b. de a evalua gradul de deschidere a fiecărei pieţe naţionale-ţintă faţă de


produsele străine, evaluând posibilită-ţile şi limitele de acces ale unui
partener străin pe fiecare piaţă naţională luată în considerare. Aceste criterii
se bazează pe reglementări juridice, vamale, fiscale, componentele
psihologice ale actului de cumpărare, perceperea apelativului made in.
ANS: C
82.
Criteriile de potenţialitate evaluează

a. gradul de atractivitate a unei c. condiţiile concrete de


pieţe externe din perspectiva plasament spaţial, economico-politic,
capacităţii de absorbţie a ofertei sociocultural al diferitelor pieţe
suplimen-tare. Cu ajutorul lor se externe receptoare, în raport cu cea de emisie
determină volumul pieţei produsului
sau serviciu-lui pe fiecare piaţă
naţională luată în consideraţie.

b. gradul de deschidere a fiecărei pieţe naţionale-ţintă faţă de produsele


străine, evaluând posibilită-ţile şi limitele de acces ale unui partener străin
pe fiecare piaţă naţională luată în considerare. Aceste criterii se bazează pe
reglementări juridice, vamale, fiscale, componentele psihologice ale actului
de cumpărare, perceperea apelativului made in.

ANS: A

83.
Criteriile de permeabilitate evaluează

a. gradul de atractivitate a unei c. condiţiile concrete de


pieţe externe din perspectiva plasament spaţial, economico-politic,
capacităţii de absorbţie a ofertei sociocultural al diferitelor pieţe
suplimen-tare. Cu ajutorul lor se externe receptoare, în raport cu cea
determină volumul pieţei produsului de emisie
sau serviciu-lui pe fiecare piaţă
naţională luată în consideraţie.

b. gradul de deschidere a fiecărei pieţe naţionale-ţintă faţă de produsele


străine, evaluând posibilită-ţile şi limitele de acces ale unui partener străin
pe fiecare piaţă naţională luată în considerare. Aceste criterii se bazează pe
reglementări juridice, vamale, fiscale, componentele psihologice ale actului
de cumpărare, perceperea apelativului made in.

ANS: B

84.
84 Criteriile de securitate privesc

a. riscurile la care se supune b. condiţiile concrete de


firma pe o piaţă străină plasament spaţial, economico-politic,
sociocultural al diferitelor pieţe
externe receptoare, în raport cu cea
de emisie
ANS: A

85.
85 Criteriile de oportunitate sau de anterioritate privesc

a. gradul de deschidere a fiecărei c. riscurile la care se supune


pieţe naţionale-ţintă faţă de firma pe o piaţă străină
produsele străine, evaluând
posibilită-ţile şi limitele de acces ale
unui partener străin pe fiecare piaţă
naţională luată în considerare

b. existenţa unor experienţe d. riscurile la care se supune


anterioare a decidentului, pozitive firma pe o piaţă străină
sau negative, referi-toare la relaţii de
afaceri pe o anumită piaţă externă

ANS: B

86.
Prima etapă în procesul selectării pieţelor externe care oferă condi-ţiile
optime efectuării tranzacţiilor este evaluarea generală a pieţelor pe baza unei
segmentări brute adica

a. macrosegmentare b. microsegmentare

ANS: A

87.
Etapa a doua în procesul selectării pieţelor externe este cea de
macrosegmentare, când sunt identificate segmentele de consumatori în cadrul ţării
sau grupului de ţări selecţionate în faza anterioară

a. da b. nu
ANS: B

88.
Etapa a treia în procesul selectării pieţelor externe este cea de agregare,
când se delimitează segmente transnaţionale bazate prioritar pe criterii de conţinut

a. da b. nu
ANS: A

89.
În segmentarea pieţelor internaţionale se utilizează o mare varietate de
criterii. Ele pot fi utilizate independent sau în combinaţii. Criteriile careau ce mai
mare relevanţă şi aplicabilitate internaţională sunt cele
a. economice, c. geografice

b. culturale, d. toate

ANS: D

90.
Criteriul cultural este utilizat in segmentare pentru a clasifica ţările în funcţie
de PNB pe locuitor astfel
- ţări cu venit ridicat (PNB/loc >4000$);
- ţări cu venit mediu (PNB/loc = 800$-4000$);
- ţări cu venit scăzut (PNB/loc <800$).

a. da b. nu
ANS: B

91.
91 Criteriul economic in segmentare realizează gruparea pe regiuni, ca:
Europa de Vest, America Latină, Extremul Orient, Orientul Mijlociu, Africa, Europa
de Est.

a. da b. nu
ANS: B

92.
Criteriul de comportament este utilizat în segmentarea pieţelor
internaţionale, urmărindu-se rata de folosinţă a produsului, motivaţia
consumatorului şi procesul de adoptare.

a. da b. nu
ANS: B

93.
93 O altă segmentare după criterii multiple este segmentarea portofo-liului,
care presupune împărţirea ţărilor în funcţie de trei criterii:
 potenţialul ţării
 avantaje competitive
 risc.

a. da b. nu
ANS: A

94.
Analiza pe grupuri (în ciorchine) serveşte la identificarea pieţelor

a. diferite cultural b. similare.


ANS: B

95.
O altă abordare este segmentarea interpieţe sau interţări. În acest caz,
grupurile

a. diferite de consumatori din b. asemănătoare de consumatori


diferite ţări formează segmente de din diferite ţări formează segmente
piaţă. de piaţă.

ANS: B

96.
Conceptul de segmentare interpieţe este relevant la scară mondială, însă el
funcţionează cu mare eficienţă în special la nivel de

a. tara c. regiune

b. continent

ANS: C

97.
O segmentare este eficientă dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:

a. mărimea fiecărui segment c. segmentul ales trebuie să fie


trebuie să fie măsurabilă; accesibil consumatorilor, adică este
necesar să existe canale de
distribuţie pe piaţă, medii disponibile
pentru promovare, tipul de vânzări
propus să fie acceptat

b. segmentul ales trebuie să d. toate


poată aduce venituri adecvate, adică
să fie suficient de mare pentru a fi
profitabil;

ANS: D

98.
Ce reprezintă un plan pe termen lung destinat atingerii unui scop sau obiectiv
si arată direcţia pe care o va urma firma pentru fructificarea oportunităţilor pieţei,
prin modul în care vor fi alocate resursele?

a. politica firmei c. tactica

b. strategia
ANS: B

99.
Strategia de marketing internaţional este o strategie funcţională, ce derivă
din

a. strategia generală a c. strategia guvernamentala


concurentilor

b. strategia generală a firmei

ANS: B

100.
Punerea în aplicare a strategiilor de marketing internaţional se face prin

a. strategiile operaţionale b. strategii functionale

ANS: A

101.
strategiile operaţionale se referă la

a. activitatea de marketing, c. la mixul de marketing

b. la pieţe d. toate

ANS: D

102.
Managerii firmei, prin procesul de planificare, definesc în detaliu obiectivele
strategice curente şi viitoare şi modul cum vor fi atinse. Pentru aceasta, este
nevoie de:

a. evaluarea oportunităţilor de c. prognozarea schimbărilor din


piaţă prezente şi viitoare, mediul extern ce vor afecta atingerea
obiectivelor firmei

b. estimarea capacităţilor actuale d. toate


(mediul intern) şi de perspectivă,

ANS: D

103.
Strategiile de tip S.O. (puncte forte-oportunităţi) – sunt

a. defensive c. diversificare
b. agresive d. reorientare

ANS: B

104.
Strategiile de tip S.T. (puncte forte-ameninţări) – sunt

a. defensive c. diversificare

b. agresive d. reorientare

ANS: C

105.
Strategiile de tip W.O. (puncte slabe-oportunităţi) – sunt

a. defensive c. diversificare

b. agresive d. reorientare

ANS: D

106.
Strategiile de tip W.T. (puncte slabe-ameninţări) – sunt

a. defensive c. diversificare

b. agresive d. reorientare

ANS: A

107.
Combinarea elementelor interne ale firmei cu cele ale mediului extern duce la alternative
strategice

a. generale care fundamentează b. concurentiale care


strategia de marketing fundamentează strategia de
marketing

ANS: A

108.
În cadrul strategiilor competitive de marketing pe care firma trebuie să le
utilizeze pentru adaptarea la condiţiile pieţei, se disting 1, 2 3..categorii:

a. strategii ale dezvoltării de c. strategii concurenţiale


bază;
b. strategii de creştere a d. toate
activităţii;

ANS: D

109.
Conceptul de pătrundere pe piaţă se referă la uşurinţa sau la dificultatea cu
care o firmă poate deveni membră a unui grup de firme concurente prin realizarea
unui substituent apropiat pentru produsele pe care le oferă acestea?

a. da b. nu
ANS: A

110.
În cadrul strategiilor competitive de marketing pe care firma trebuie să le
utilizeze pentru adaptarea la condiţiile pieţei, se disting cateva categorii:

a. strategii ale dezvoltării de c. strategii concurenţiale


bază;

b. strategii de creştere a d. toate


activităţii;

ANS: D

111.
111Strategia de concentrare pe piata e de

a. patrundere b. pozitionare

ANS: A

112.
strategie de diversificare pe piaţă e de

a. patrundere b. pozitionare

ANS: A

113.
113 Intrarea directă pe piaţa externă vizată se face prin

a. importatorul distribuitor c. exportul indirect

b. societate mixă de producţie şi comercializare

ANS: A
114.
Ce este piggy-back pentru export?

a. Intrare indirectă pe piaţa b. Intrarea prin asociere cu un


externă vizată partener local sau cu un terţ pe piaţa
externă vizată

ANS: B

115.
franciza pentru export este

a. Intrare indirectă pe piaţa b. Intrarea prin asociere cu un


externă vizată partener local sau cu un terţ pe piaţa
externă vizată

ANS: B

116.
Care sunt obiectivele politicii de produs în marketingul internaţional?

a. vânzarea produsului pe pieţele c. elaborarea de noi produse


internaţionale fără nici o modifi-care; pentru pieţele străine;

b. modificarea produselor potrivit d. toate


specificului diferitelor ţări şi/sau
regiuni;
ANS: D

117.
. Care sunt componentele unui produs destinat pieţei externe?

a. elemente corporale c. elementele calitate-preţ

b. acorporale d. cororale si acorporale

ANS: D

118.
formele service-ului pe piaţa externă sunt tehnic si comercial?

a. da b. nu
ANS: A

119.
. mărcile de produs sunt
a. ale producătorului b. însemne ale distribuitorului

ANS: A

120.
mărcile premium: sunt însemne promovate de

a. distribuitor c. de ambii

b. producator

ANS: A

121. ce este standardizarea


a. efectuarea unor modificări ale b. oferirea aceluiaşi produs pe toate pieţe-
produsului, în vederea satisfacerii unor le externe,
cerinţe specifice.

ANS: B

122. ce este adaptarea


a. ansamblul infor-maţiilor transmise c. implică efectuarea unor modificări ale
de producător sau distribuitor produsului, în vederea satisfacerii unor
consumatorului poten-ţial, pentru a întări cerinţe specifice
emoţional sau raţional argumentaţia ce
stă la baza deciziei de cumpărare;

b. vânzarea produsului pe pieţele internaţionale fără nici o modifi-care;

ANS: C

123. economia de scară în producţie este un avantaj in adaptare


a. da b. nu
ANS: B

124. lipsa de flexibilitate faţă de condiţiile specifice ale pieţei este un avantaj in
adaptare
a. da b. nu
ANS: B

125. ce sunt adaptările obligatorii


a. Ele privesc obiceiurile de b. Ele privesc securita-tea în utilizare,
consum;deprinderile de cumpărare; sănătatea consumatorului, protecţia
caracteristici ale mediului fizic mediului ambiant
ANS: B

126. ce sunt adaptările indispensabile


a. sunt cerute de nevoia de a ţine cont de b. sunt cerute de legile şi reglementările
piaţa naţională şi de aşteptările clientelei normative impuse pe piaţa externă ţintă
din fiecare ţară în care exportă tuturor exportatorilor
ANS: A

127. Caracteristicile simbolice ale produsului ce sunt


a. se refera la natura produselor ce solicită b. se refera la modul în care sunt
service;nivelul de calificare al forţei de percepute simbolurile pe piaţa
muncă locale; externă;felul în care este percepută, de
către purtătorii cererii, imaginea
produselor naţionale sau a celor
importate.

ANS: B

128. "Introducerea" este faza în care produsul apare pe piaţă si este acceptat?
a. da b. nu
ANS: B

129. "Creşterea" reprezintă perioada în care produsul începe să ce?


a. să se vândă din ce în ce mai mult pe c. produsul apare pe piaţă, dar nu este
piaţă încă acceptat.

b. desfacerea produsului conti-nuă, dar d. produsului atinge şi rămâne la un nivel


într-un ritm de creştere foarte mic, caracterizat prin volumul cererii de
înlocuire
ANS: A

130. Garanţia este o promisiune din partea distribuitorului?


a. un pachet de servicii c. dobândirea de către utilizator a
complementare produsu-lui referitoare la tuturor informaţiilor de care are nevoie,
reparaţii, întreţinere, instrucţiuni,
instalări, livrări şi furni-zări de piese de
schimb, pentru utilizarea deplină în
consum a produsului achiziţionat.

b. o promisiune din partea producătorului d. activităţi care facilitează actul de


că produsul va funcţiona aşa cum este achiziţionare de către cumpărător,
prevăzut nefiind dependent de actul achiziţiei,
având mai mult rol promoţional.

ANS: B

131. Service-ul reprezintă un pachet de servicii complementare produsului?


a. da b. nu
ANS: A

132. toate produsele sau serviciile sunt şi mărci?


a. da b. nu
ANS: B

133. Mărcile populare ce sunt?


a. sunt cele pe care le caută lumea din b. sunt însemne ce nu angajează res-
foarte multe locuri şi pe care le cumpără ponsabilitatea nimănui, deşi sunt folosite
indiferent de straturile societăţii de distribuitori pentru identifi-carea
tipului de produs oferit la un preţ mai
mic;

ANS: A

134. Politica de marcă în marketingul internaţional dezvolta ce strategii?


a. strategia mărcilor naţionale c. strategia mărcilor globale
b. strategia mărcilor multinaţionale d. toate
ANS: D

135. Designul însumează toate datele referitoare la?


a. protecţie, transport, c. culoare şi formă,
b. informare, publicitate
ANS: C

136. Contrafacerea se referă la?


a. faptul că o altă companie utilizează c. toate
avantajul concurenţial al firmei în cauză
pentru a furniza consumatorilor produse
la preţuri mai scăzute.
b. Copierea unui aspect sau altul al unei mărci care se bucură deja de succes
ANS: C

137. Alternativele strategice privitoare la dimensiunile gamei de produse iau forma de ?


a. strategiei diferenţierii calitative c. strategiei de selecţie
b.  strategia de asimilare a produselor noi pentru segmentele de consumatori
potenţiali;

ANS: C

138. Alternativele strategice privitoare la nivelul calitativ al produ-selor îmbracă forma


a. strategiei stabilităţii sortimentale, c. strategiei stabilităţii calitative ca
ce presupune fie păstrarea proporţiilor formă de consolidare a unei poziţii de
cantitative între produse, fie modificarea piaţă clar conturate
acestor proporţii în favoarea articolelor cu o
cerere mai mare
b. strategiei diversificării sortimentale, ce duce la sporirea varian-telor de produse în
cadrul gamei.

ANS: C

139. Alternativele strategice privitoare la gradul de înnoire al produselor pot fi


a. strategia perfecţionării produselor c. strategiei diferenţierii calitative
aflate în gama pentru export
b.  strategiei stabilităţii sortimentale, ce presupune fie păstrarea
proporţiilor cantitative între produse, fie modificarea acestor proporţii în favoarea
articolelor cu o cerere mai mare;

ANS: A

140. Distribuţia internaţională reprezintă activităţile ce se desfăşoară şi relaţiile ce se


stabilesc între…
a. parteneri situaţi pe pieţe diferite în b. parteneri situaţi pe pieţe asemanatoare
vederea punerii mărfii la dispoziţia în vederea punerii mărfii la dispoziţia
consumatorilor sau utilizatorilor consumatorilor sau utilizatorilor studiului.
studiului.
ANS: A

141. Reţeaua de distribuţie (canalele de distribuţie) are rolul de a face legătura dintre…
a. producător şi consumator sau utilizator b. producător şi furnizorul final
final
ANS: A

142. Folosirea intermediarilor la vânzarea produselor reprezintă o metodă activa de


distribuţie?
a. da b. nu
ANS: B

143. În marketingul internaţional reţeaua de distribuţie are două niveluri?


a. da b. nu
ANS: A

144. ce sunt comercianţii – merchant middlemen?


a. cumpără bunurile de la producător şi au b. nu deţin titlul bunurilor pe care le
o independenţă mai mare decât alti comercializează şi operează pe bază
distribuitorii. de comision.
ANS: A

145. ce sunt agentii?


a. disteribuitori care nu deţin titlul bunurilor b. Distribuitorii care cumpără bunurile de la
pe care le comercializează şi operează producător şi au o independenţă mai
pe bază de comision. mare decât altii
ANS: A

146. Intermediarii indirecţi sunt din aceeaşi ţară cu cumparatorul?


a. da b. nu
ANS: A

147. Distribuitorii integraţi apar la firmele care au mărci necunoscute?


a. da b. nu
ANS: B

148. jobberii de export sau intermediarii sunt angrosişti de export?


a. da b. nu
ANS: A

149. ce este firma de management pentru export?


a. funcţionează ca departament de b. o firmă ce prestează un serviciu de
marketing indepen-dent, având costuri vânzare pentru producător.
scăzute, responsabilitatea directă
revenindu-i firmei mamă.
ANS: A

150. Ce sunt grupurile de vânzare?


a. formate prin cooperarea mai multor c. intermediari care realizează servicii de
producători care încearcă să-şi vândă agent de schimb la preţuri reduse.
produsele în străinătate prin încheie-rea
unor acorduri.
b. caută şi achiziţionează mărfuri la d. sunt intermediari unici specializaţi în
cerinţa firmelor principale. Ele nu tranzacţii obscure sau dificile.
prestează servicii de vânzare;

ANS: A

151. ce sunt dealerii?


a. sunt intermediari ce vând bunuri industriale, c. achiziţionează bunuri direct de la
bunuri de consum durabile direct producă-tor. Ei vând angrosiştilor sau
consumatorilor, fiind ultima verigă din detailiştilor şi consumatorilor industriali.
lanţul dis-tribuţiei.
b. sunt intermediari care au drepturi d. realizează activităţi de achiziţionare,
exclusive de vânzare într-o anumită ţară vânzare, transport, depozitare, finanţare,
şi lucrează în strânsă cooperare cu obţinere de infor-maţii, planificarea
producătorii producţiei, gestionarea riscului şi chiar
consultanţă în management.

ANS: A

152. ce fac jobberii de import ?


a. realizează activităţi de achiziţionare, b. achiziţionează bunuri direct de la
vânzare, transport, depozitare, finanţare, producă-tor. Ei vând angrosiştilor sau
obţinere de infor-maţii, planificarea detailiştilor şi consumatorilor industriali
producţiei, gestionarea riscului şi chiar
consultanţă în management.

ANS: B

153. cine sunt compradorii ?


a. realizează afaceri într-o ţară străină sub c. sunt intermediari unici specializaţi în
un acord contractual exclusiv cu firma- tranzacţii obscure sau dificile.
mamă.
b. sunt agenţii conducători din ţările Orientului În-depărtat, fiind folosiţi întrucât
cunosc obiceiurile şi limba ţării importa-toare.
ANS: B

154. ce este Sucursala proprie?


a. este subsidiara societăţii exporta-toare b. are capital propriu şi este constituită de
sau importatoare, nu are personalitate societatea mamă în străinătate potrivit
juridică, depinzând de socie-tatea mamă legislaţiei ţării de rezidenţă
care elaborează strategia întregii
activităţi.
ANS: A

155. ce este filiala?


a.  subsidiara societăţii b. are capital propriu şi este constituită de
exporta-toare sau importatoare, nu are societatea mamă în străinătate potrivit
personalitate juridică, depinzând de legislaţiei ţării de rezidenţă.
socie-tatea mamă care elaborează
strategia întregii activităţi.

ANS: B

156. care sunt dimensiunile canalului de distributie?


a. Lungimea si latimea c. lungimea si adancimea
b. latimea si adancimea d. lungime,latime, adancime
ANS: D

157. Distribuţia fizică sau logistica se referă la ce?


a. dotările fizicesi psihice necesare pentru c. dotările producatorului necesare pentru a
a deplasa un produs de la producător la deplasa un produs de la producător la
utilizatorul final utilizatorul final
b. dotările fizice necesare pentru a deplasa un produs de la producător la utilizatorul
final
ANS: B

158. Ce este timpul de tranzit?


a. timpul dintre momentul comenzii şi cel al b. perioada de timp necesară pentru
livrării produsului la utilizatorul final. modul de transport selectat în scopul
deplasării bunurilor de la punctul de
expediţie la destinaţia dorită (săptămâni,
ore, secunde);

ANS: B

159. Amploarea distribuţiei este determinată de gradul de acoperire a unei pieţe externe
ţintă?
a. da b. nu
ANS: A

160. distribuţia selectivă ce face?


a. o selecţie în rândul segmente-lor de c. presupune o prezenţă masivă a pro-
potenţiali cumpărători, în raport cu dusului pe piaţa ţintă în toate tipurile de
particularităţile cererii, solvabi-litatea reţea comercială (de la super-market la
celor ce achiziţionează marfa, mărimea magazin specializat) şi este
cumpărăturii recomandată în cazul produselor de
cerere curentă, neproblematice
b.  se orientează spre un singur segment de consumatori potenţiali, ceea
ce permite şi un grad de control mai riguros asupra instrumentelor mixului de
marketing (în primul rând, preţul şi service-ul).

ANS: A

161. ce face distributia extensiva?


a. presupune o prezenţă masivă a pro- b. o selecţie în rândul segmente-lor de
dusului pe piaţa ţintă în toate tipurile de potenţiali cumpărători, în raport cu
reţea comercială (de la super-market la particularităţile cererii, solvabi-litatea
magazin specializat) şi este celor ce achiziţionează marfa, mărimea
recomandată în cazul produselor de cumpărăturii
cerere curentă, neproblematice
ANS: A

162. 144 O politică de preţuri neadecvată la cerere, competiţie, costuri poate duce la
diferenţe substanţiale ale preţului aceluiaşi produs în diferite ţări?
a. da b. nu
ANS: A

163. Politica internaţională de preţ face parte din politica contractuală a mediului
internaţional?
a. da b. nu
ANS: A

164. ce sunt obiectivele axate pe profit ?


a. maximizarea cifrei de afa-ceri şi o cât c. obţinerea de avantaje competitive
mai puternică prezenţă pe piaţă
b. rentabilizarea investiţiilor externe
ANS: B

165. ce sunt obiectivele axate pe concurenţă


a. stabilirea preţurilor c. pătrunderea pe noi pieţe sau noi
segmente de piaţă
b. luarea caimacului pieţei
ANS: A

166. Metodele practicate pentru calcularea preţurilor în funcţie de costuri ...


a. iau în calcul cheltuielile efectuate cu c. trebuie să fie competitive, având
realizarea şi desface-rea produselor. caracter pur concurenţial sau urmărind
menţinerea şi sporirea cotei de piaţă
b. se bazează pe presiunea şi influenţa d. apar din eforturile făcute pentru
cererii prin cunoaşterea elasticităţii stabilirea anumitor niveluri de preţuri
cererii în funcţie de preţ pentru întreaga piaţă. Aceste eforturi se
fac în cadrul unor aranjamente de
cooperare între firmele concurente, de
către guverne sau prin acorduri
internaţionale
ANS: A

167. ce este preţul maxim acceptabil ?


a. stabileşte preţul de concordanţă cu b. se bazează pe principiul valorii perce-
varia-ţia conjuncturală, astfel încât să se pute de cumpărători, care reprezintă
surprindă momentul optim conjunctu-ral utilitatea produsului recunoscută pe piaţă.
între cerere şi ofertă.
ANS: B

168. Flexibilitatea preţurilor în raport cu clienţii apare când


a. pot fi ridi-cate la începutul sezonului c. pot proveni din:
şi reduse apoi treptat. natura produselor

b. apare când se practică preţuri cu marje d. intensitatea cererii este diferită şi astfel
de profit mai scăzute pentru partenerii se stabilesc preţuri mai ridicate unde
tradiţio-nali cu achiziţii mari şi mai cererea creşte
ridicate pentru parteneri marginali
ANS: B

169. Dumpingul apare când


a. când sunt produse simple, fără deosebiri b. apare când se practică preţuri
sensibile ale parametrilor tehnico- determinate pe baza cos-turilor variabile,
funcţio-nali (piese de schimb, construcţii păstrate în limite ce permit menţinerea
metalice, roţi dinţate etc) competitivităţii
ANS: B

170. care sunt metodele de determinare a preţurilor pentru promovarea unui ansamblu
de produse?
a. Stabilirea de preţuri b. sunt urmarea unor aran-jamente de preţ
dimensionate proporţional cu care poartă diverse denumiri: înţelegeri,
costurile de producţie, atunci când carteluri, comu-nităţi de profit,
modificarea costurilor unui produs licenţierea patentelor, asociaţii
schimbă costurile altor produse. comerciale, preţ obişnuit, aranjamente
informale interfirme
ANS: A

171. Preţurile administrate apar cand


a. Acestea iau în calcul cheltuielile c. se reduce forţa com-petitivă a
efectuate cu realizarea şi desface-rea preţurilor şi se elimina concurenţa prin
produselor. Ele se folosesc în cadrul produselor preţ.
prelucrate şi, în special, la maşini, utilaje,
exporturi complexe
b. i se bazează pe presiunea şi influenţa cererii prin cunoaşterea elasticităţii cererii
în funcţie de preţ
ANS: C

172. Înţelegerea pentru licenţierea brevetelor


a. reprezintă un tip de combinaţie b. iau naştere când mai multe firme
internaţională obişnuit în ramurile care produc măr-furi similare se înţeleg
industriale, unde inovaţia tehnologică să controleze piaţa pentru tipul de bun
este importantă. pe care îl produc.

ANS: A

173. ce fac cartelurile?


a. culeg informaţii despre preţuri şi b. iau naştere când mai multe firme care
tranzac-ţii la nivelul unei ramuri produc măr-furi similare se înţeleg să
industriale. Astfel, scopul este de a controleze piaţa pentru tipul de bun pe care
proteja şi a menţine structura pieţelor în îl produc
limite acceptabile pentru membrii lor
ANS: B

174. ce sunt preţurile de transfer ?


a. sunt cele utilizate pentru schimbul între b. Scopul final este de a reduce forţa
produ-sele provenite de la diferite filiale com-petitivă a preţurilor şi de a elimina
ale unei societăţi multinaţionale, care au concurenţa prin preţ.
sediul în mai multe ţări. Sunt preţuri de
calcul, controlabile şi permit rezolvarea
problemei diferenţei între preţurile
bazate pe costuri şi preţu-rile pieţei.
ANS: A

175. În tranzacţiile internaţionale se folosesc cateva metode de plată.care sunt?


a. plata în avans c. încasare documentară
b. scrisoare de credit d. toate
ANS: D

176. care sunt strategiile de preţ în funcţie de marketingul internaţional al firmei?


a. Strategia preţului standardizat c. Strategia preţului scăzut sau de
penetrare
b. preţul înalt sau pentru smântânirea pieţei
ANS: A

177. Strategia preţului înalt sau de luare a caimacului este carac-terizată de următoarele
aspecte
a. este folosită pentru selectarea unor b. cererea este sensibilă la preţ şi permite
segmente de piaţă limitate, ai căror obţinerea unor volume mai mari ale
consumatori vor plăti preţuri mai ridicate vânzărilor, chiar în faza de introducere a
pentru produsul interesat; produsului pe piaţă
ANS: A

178. Strategia preţului scăzut sau de …?


a. sau de luare a caimacului b. sau de penetrare
ANS: B

179. care sunt strategiile de preţ concurenţiale?


a. Strategiile de preţ defensive c. Strategia preţului scăzut
b. strategii destabilirea preţului pentru valorificarea avantajului de piaţă

ANS: A

180. Comunicarea în marketingul internaţional înseamnă transmite-rea unui mesaj


receptorului prin care firma furnizoare sau prestatoare de servicii urmăreşte să ..?
a. spună fiecăruia de ce trebuie să b. spună fiecăruia de ce trebuie să se
achiziţioneze sau să manipuleze gandeasca la produsul sau serviciul oferit
produsul sau serviciul oferit
ANS: A

181. ce sunt elementele de atracţie emoţională intr-un mesaj?


a. cele care pot determina apariţia unor c. care scot în evidenţă, în funcţie de
sentimente pozitive sau negative, contextul cultural, norme şi
stimulatoare sau inhibitoare ale comportamente acceptate sau bla-mate
procesului de achiziţie de societate
b. cele care măresc încrederea con-sumatorilor că produsul va avea caracteristicile
aşteptate
ANS: A

182. Obiectivele comunicării internaţionale urmăresc ce?


a. găsirea nişelor de piaţă pentru b. creşterea exporturilor şi a cotei de piaţă
evitarea concurenţei.
ANS: B

183. Reclama în marketingul internaţional este un mesaj plătit de o firmă pentru a fi


transmis prin mass-media?
a. da b. nu
ANS: A

184. reclama produsului poate fi distinsa dupa criteriul "conţinutul reclamei" ?


a. da b. nu
ANS: A

185. Reglementările în sfera reclamei se concentrează asupra caror domenii?


a. produse c. cuvinte şi expresii
b. mesaje d. toate
ANS: D

186. Reclama standardizată se impune atunci când...


a. apare maturizarea pieţei, care impune b. A. când creşte ponderea
produselor noi o reclamă adaptată consumatorilor globali cu nevoi şi dorinţe
pentru a învinge scepticismul similare.
consumatorilor

ANS: B

187. Ce reprezintă Vânzările personale în marketingul internaţional ?


a. procesul de informare şi convingere a c. toate
clienţilor de a cumpăra produse, prin
comunicaţii personale, într-o situaţie de
schimb
b. reprezintă unul dintre cele mai puternice mijloace de promovare în arena
internaţională, îmbi-nând practic toate tehnicile de comunicare ale firmei
internaţionale
ANS: A

188. Promovarea vânzărilor în marketingul internaţional este un termen generic referitor la ce?
a. la formele de promovare care nu b. la procesul de informare şi convingere a
cad sub inci-denţa celorlalte elemente clienţilor de a cumpăra produse, prin
ale mixului promoţional (reclamă, comunicaţii personale, într-o situaţie de
vânzările per-sonale, publicitate, relaţii schimb
publice, sponsorizare), şi anume:
concursuri, cupoane, eşantioane, pliante,
cadouri, poştă directă, marketing direct,
Internet etc..

ANS: A

189. Tehnicile de promovare a vânzărilor pot fi orientate spre distribuitor ?


a. da b. nu
ANS: A

190. Relaţiile publice internaţionale reprezintă „o funcţie a conduce-rii cu ajutorul căreia


firma caută să obţină ce?
a. înţelegerea, simpatia şi sprijinul acelora b. înţelegerea, simpatia şi sprijinul acelora
cu care nu au avut relaţii în prezent sau in cu care au relaţii în prezent sau vor avea
trecut în viitor
ANS: B

191. Mijloacele de comunicare în cadrul mixului de relaţii publice in-ternaţionale utilizate


frecvent sunt?
a. mijloacele de comunicare în masă b. mijloacele de comunicare în masă
clasice speciale
ANS: A
192. cum se mai numeste "Comunicarea directă" ?
a. marketingul direct b. sponsorizare
ANS: A

193. Marketingul prin televiziune se desfăşoară prin două forme.care?


a. Publicitatea cu răspuns direct, posturile b. Posturile TV pentru achiziţii la domiciliu,
TV pentru achiziţii la domiciliu Internet
ANS: A

194. Comunicarea internaţională se realizează în cadrul unor strategii care orientează


instrumentele, mijloacele şi resursele folosite.Dupa criteriul "Obiectivele
comunicării" acestea sunt...
a. comunicare standardizată; c. comunicare orientată spre produs;
comunicare adaptată sau comunicare orientată spre firmă;
diferenţiată; comunicare orientată spre persoane
comunicare concentrată.

b. comunicare directă; comunicare d. cu forţe proprii;


indirectă. prin instituţii, agenţii, societăţi
specializate
ANS: C