Sunteți pe pagina 1din 2

Şcoala Superioară Comercială "Nicolae Kretzulescu"-

Bucureşti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea
Varianta 19

Subiectul I (40 de puncte)


(Ion Barbu, "Copacul")

1. Antonime: crispate # destinse, relaxate; strălucit # tern, opac; înfăşoară # desfăşoară,


desface; îmbelşugat # sărăcăcios, sterp;
2. Virgula din primul vers marchează stilistic o enumeraţie. Cea de-a doua virgulă este
o respiraţie în interiorul versului şi o licenţă poetică, întrucât desparte subiectul multiplu de
predicat. Cele două puncte atrag atenţia asupra explicaţiei sub forma descrierii prin
imagini vizuale. Virgula din finalul celui de-al treilea vers desparte regenta de
subordonată şi marchează un accent ideatic de natură concesivă. Punctele de suspensie
din finalul strofei sugerează o stare meditativă, o permanentizare a ideii în viziunea
eului liric.
3. Sens conotativ cu substantivele "neguri" şi "nouri": *În neguri de trecut, Ştefan cel Mare
trăieşte prin faptele de vitejie. *Mă copleşesc nouri de melancolie.
4. Câmpul lexical al cuvântului "creangă": "frunze", "un rod", "copacul"
5. Imagini artistice ale copacului: "mii de crengi crispate", "casca lui de frunze", "rod
îmbelşugat"
6. Figură de stil: Personificarea copacului, căruia i se atribuie trăsături umane:
"hipnotizat", "ar vrea/ Să sfarăme", "să bea"
7. Lirism obiectiv: Pronumele şi verbele la persoana a III-a singular: "ar vrea ", "să bea",
"nu-i goneşte","lui", "îl înfăşoară".
8. Poezia "Copacul" de Ion Barbu este un sonet, poezie cu formă fixă în care ultimele
două strofe sunt terţete. Secvenţa lirică începe cu o conjuncţie adversativă, care
aşază în relaţii de opoziţie ipostaza anterioară a copacului cu aceea din finalul
poeziei. Toamna, definită prin epitetul augmentativ în inversiune "augusta toamnă",
înfăşoară copacul în culorile apusului de soare, iar copacul se pleacă recunoscător
sub greutatea roadelor, ocrotite de "casca lui de frunze". Echilibrul universal este
asigurat de legile nescrise ale existenţei, epitetul în inversiune "obşteasca armonie"
asigurând lumii împăcarea cu sine şi gratitudinea pentru "rod îmbelşugat: "În toamna
lui, copacul se-nclină către glie".
9. Titlul format din substantivul comun, articulat "Copacul" metaforizează poetul, artistul, omul
creator de frumos, care, asemenea copacului, rezistă tuturor vicisitudinilor vremii şi
reuşeşte să aibă "rod îmbelşugat". Poezia redă, prin imaginarul artistic specific
barbilian, soarta oarecum blestemată a artistului care, aflat în toamna vieţii, a creat
roade bogate, acestea putând fi opera artistică.
10. Descrierea - ca mod de expunere în creaţiile lirice:
* imagini artistice: vizuale ("Sub casca lui de frunze un rod îmbelşugat");
* figuri de stil: personificarea (vezi pct.6), epitete în inversiune: "limpedea lumină",
"umeda perdea", "obşteasca armonie".

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Text argumentativ despre familie: "La toate popoarele civilizate viaţa de familie
este baza ordinii sociale şi de stat." (Valeriu Branişte)

Sunt perfect de acord cu afirmaţia lui Valeriu Branişte, aceea că "La toate
popoarele civilizate viaţa de familie este baza ordinii sociale şi de stat".
Ca prim argument, menţionez faptul că educaţia primară a copilului este
făcută de părinţii acestuia, care trebuie să imprime în mentalitatea micuţului normele
de conduită valabile în societate şi să îi insufle concepţia de bun cetăţean. Dacă
acestea nu sunt înfăptuite până la o anumită vârstă, de regulă până la 7 ani, copilul
nu va mai recepta cu uşurinţă faptele şi atitudinile din jur şi va avea o gândire
confuză sau săracă.
În al doilea rând, este cunoscut şi demonstrat ştiinţific faptul că majoritatea

1
Şcoala Superioară Comercială "Nicolae Kretzulescu"-
Bucureşti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea
infractorilor şi a delincvenţilor juvenili provin din familii dezbinate sau cu grave
probleme comportamentale, cum ar fi consumul abuziv de alcool şi de substanţe
ilegale (droguri), violenţă fizică şi verbală, boli psihice etc. De aceea, statul încearcă
să îndepărteze copii abuzaţi din căminul lor şi să îi plaseze în grija unor asistenţi
maternali sau chiar să fie propuşi spre adopţie, dacă părinţii lor decad din drepturi.
Aceste măsuri sunt considerate şanse reale pentru micuţii năpăstuiţi să se integreze
în societate şi să fie ţinuţi departe de ilegalităţi.
În concluzie, viaţa de familie armonioasă oferă societăţii cetăţeni cu simţ civic
şi comportament social adecvat.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Evoluţia unui personaj de inspiraţie istorică, prin referire la o operă epică


sau dramatică:
* Alexandru Lăpuşneanul" - nuvela istorică "Alexandru Lăpuşneanul" de
Costache Negruzzi
* Răzvan - drama istorică romantică "Răzvan şi Vidra" de Bogdan Petriceicu
Hasdeu
(Alina Neacşu)

S-ar putea să vă placă și