Sunteți pe pagina 1din 77

Asigurări şi reasigurări

silabus pentru Învăţământ la Distanţă

I. Informaţii generale

Societăţile comerciale şi persoanele fizice se confruntă cu o serie de riscuri, iar


în momentul apariţiei acestora se înregistrează daune. Cea mai cunoscută
tehnică de eliminare a riscurilor cu care se confruntă acest tip de societăţi o
reprezintă asigurările comerciale, prin care riscurile sunt transferate către
asigurători. Înainte de a lua această decizie managerul riscului din cadrul
soceităţilor comerciale trebuie să parcurgă procedeul de managementul
riscului prin care să identifice cea mai bună soluţie sau set de soluţii de
eliminare/transfer/reţinere a riscurilor în funcţie de specificul activităţii
fiecărei firme şi de istoricul daunelor înregistrate de acetea.
Asigurarea autovehiculelor aparţinând unităţilor comerciale este o asigurarea
deosebit de importantă, deoarece autovehiculele sunt cele mai expuse
riscurilor de avarii. Se va urmări modalitatea de cuprindere în asigurare a
acestora, riscurile asigurate şi excluderile.
Asigurarea RCA destinată autovehiculelor entităţilor comerciale prezintă
modalităţi distincte de tarifare în funcţie de tipul autovehiculului, de numărul
de persoane ce pot fi transportate cu autocarele proprii. Cartea Verde prezintă
importanţă ridicată mai ales în situaţia în care autovehiculele firmelor se
deplasează în afara ţării. Soluţionarea daunelor din afara României trebuie
efectuată în mod corespunzător pentru a evita apariţia unor neplăceri sau chiar
refuzul asiguratului de a plăti echivalentul daunelor înregistrate.
Procedura de soluţionare a daunelor înregistrate la poliţele de asigurare de tip
Casco şi RCA Carte Verde este deosebit de importantă. Trebuie obţinută
adeverinţă de la poliţie, iar ulterior se deschide dosarul de daună. Asigurătorii
despăgubesc daunele parţiale şi cele totale, însă în anumite situaţii din
despăgubirea finală se pot reţine anumite sume. Dosarul de daună poate fi
soluţionat şi în regie proprie prin respectarea diferitelor proceduri cerute de
asiguratori.
Clădirile cu persoanelor juridice pot fi asigurate împotriva unei game variate
de riscuri. În funcţie de opţiunea clienţilor se pot ataşa şi clauze suplimentare.
Deasemenea poate fi asigurat şi conţinutul acestora luând în considerare
particularităţile aferente. Trebuie acordată o atenţie sporită situaţiilor când
răspunderea asigurătorilor nu operează, pentru a nu se ajunge în situaţii
delicate.
Asigurarea clădirilor poate fi realizată la valoarea reală determinată ca valoare
de nou din care se va scădea uzura. În anumite situaţii se poate opta şi pentru
valoarea de piaţă. Asigurările de clădiri se pot încheia şi cu franşiză.
Conţinutul se poate asigura la nivel de stoc maxim asigurat sau stoc ajustabil
periodic.
Despăgubirea la asigurările de bunuri ţine cont de nivelul sumei asigurate. În
momentul înregistrării unei daune se înştiinţează asigurătorii, organele de
poliţie, pompierii iar dosarul de daună se va lichida doar după primirea
eventualelor rapoarte. După plata unei despăgubiri suma asigurată se va reduce
cu cuantumul acesteia, iar pentru a se evita principiul despăgubirii
proporţionale în eventualitatea unei noi daune, asiguratul va putea plăti o
primă suplimentară pentru reîntregirea sumei asigurate.
Societăţile comerciale încheie asigurări de accidente atât pentru anagajaţii
proprii dar şi pentru turiştii care vin în cadrul hotelului. Suma asigurată este
defalcată în sumă asigurată pentru deces din accident şi sumă asigurată pentru
invaliditate ca urmare a accidentelor. În funcţie de preferinţele asiguraţilor la
produsul de bază se pot ataşa şi clauze suplimentare.
În cazul asigurărilor de accidente indemnizaţia urmează a se plăti doar după ce
se stabileşte gradul de invaliditate final de către organele specializate.
Cuantumul indemnizaţiei este strict proporţional cu ponderea organelor
afectate de accident în total sumă asigurată pentru invaliditate din accident. În
caz de deces indemnizaţia cuvenită beneficiarilor poliţei de asigurare este
reprezentată de suma asigurată pentru deces din accident.
Asigurarea de răspundere civilă este un produs specializat în funcţie de
domeniul de activitate al soceităţii în cauză.. Riscurile asigurate sunt cele ce
decurg din desfăşurarea activităţii de bază dar şi cheltuile de judecată la care
este obligat asiguratul.
Despăgubirea în cazul asigurărilor de răspundere civilă are loc în primul rând
ca urmare a unui prejudiciu produs de asigurat terţei persoane. Cuantumul
despăgubirii este determinat fie de comun acord cu părţile împlicate, fie prin
proces – ulterior societatea de asigurări va despăgubi daunele respective
inclusiv cheltuielile de judecată.
Asigurarea de locuinţe aferente persoanelor fizice este o asigurare prin care
sunt acoperite riscurile aferente proprietăţilor şi conţinutului acestora,
proprietăţi aflate în proprietate şi destinaţie de folosinţă privată.
• Date de identificare a cursului
Date de contact ale titularului Date de identificare curs şi contact
de curs: tutori:

Nume: Gavriletea Marius Asigurări şi reasigurări


Birou: str. Horea nr.7 etaj.2
Telefon: 0264 599170 Anul III, Semestrul II
Fax: 0264 590110 Obligatoriu
E-mail: Tutor: Conf. Univ.dr.Marius Gavriletea
dan.gavriletea@tbs.ubbcluj.ro Dan.gavriletea@tbs.ubbcluj.ro
Consultaţii:

• Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite


Pentru a putea parcurge acest curs, masteranzii trebuie să deţină cunoştinţe
solide aferente domeniului asigurărilor comerciale. Suplimentar trebuie să fi
studiat pe parcursul facultăţii disciplina Evaluarea Afacerilor, pentru a se putea
determina în mod corect diferitele categorii de sume asigurate.
În situaţia în care diferiţi masteranzi nu deprin cunoştinţe suficiente referitoare
la aceste discipline se pot studia opţional următoarele resurse bibliografice;
- Ciurel Violeta - Asigurări şi reasigurări. Ed. All Beck Bucureşti 2000
- Constantinescu Dan – Asigurări şi reasigurări, Ed. Bren Bucureşti 1999
- Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002

• Descrierea cursului
Cursul de Asigurări şi reasigurări reprezintă o disciplină actuală în cadrul
disciplinelor din cadrul Facultăţii de Business. Activitatea persoanelor juridice
şi fizice este supusă în permanenţă diferitor categorii de riscuri.
În momentul producerii riscului, acesta va genera o daună care în mod
inevitabil va avea un efect financiar asupra societăţii comerciale. Daunele pot
fi daune aferente persoanelor, bunurilor şi terţelor persoane. Pentru a putea
elimina efectele nedorite ale apariţiei unor riscuri specialiştii în managementul
riscului au elaborat un set de produse de asigurare ca soluţie de finanţare a
riscului.
Pe parcursul acestui curs vor fi dezbătute produsele de asigurare de bază
necesare în activitatea zilnică de gestionare a riscurilor: asigurarea
autovehiculelor, asigurarea clădiri şi conţinut, asigurarea de accidente,
asigurarea de răspundere civilă.
În cadrul acestor produse de asigurare se vor analiza modalitatea de tarifare,
riscurile asigurate, excluderile, modalitatea de despăgubire.

• Organizarea temelor în cadrul cursului


Pe parcursul acestui semestru se vor parcurge patru teme mari:
- ASIGURAREA AUTOVEHICULELOR APARŢINÂND SOCIETĂŢILOR
COMERCIALE
- ASIGURAREA CLĂDIRILOR ŞI A CONŢINUTULUI ACESTORA
- ASIGURĂRI DE PERSOANE
- ASIGURĂRI DE RĂSPUNDERE CIVILĂ
În cadrul primei teme se vor identifica riscurile care planează asupra
autovehiculelor. Se vor analiza riscurile asigurate, modul de stablire a primelor
de asigurare, situaţiile în care nu operează asigurarea şi particularităţile
despăgubirii. Se vor folosi exemple de pe piaţa autohtonă a asigurărilor pentru
a se înţelege corect modul de funcţionare al acestei asigurări. Produsele cele
mai importante sunt asigurarea de tip casco şi cea de tip RCA.

Pe parcursul celei de-a doua teme se va trece la analizare propriu zisă a


modalităţilor cum pot fi asigurate clădirile şi conţinutul acestora. Pe piaţa
asigurărilor există produse care acoperă diferite riscuri, se poate opta pentru
poliţa de asigurare care corespunde cel mai bine nevoilor lor. Produsele de
asigurare pot fi achiziţionate separat pentru clădirea propriu zisă şi separat
pentru conţinutul acestora. Ambele tipuri de asigurări diferă în funcţie de
materialele de construcţie ale hotelurilor dar şi în funcţie de tipul de stocuri,
mobilier şi dotări interioare.

Tema a III a se referă la produsele de asigurare de persoane care domină piaţa


asigurărilor. Produsele sunt diferenţiate şi vor fi analizate produsele de
asigurare, modalitatea de stabilire a primelor de asigurare, clauze ataşabile
acestor produse în funcţie de specificul clienţilor. Deasemenea în cadrul
acestei entităţi se va discuta despre beneficiile acordate personalului de către
conducerea societăţilor comerciale, beneficii referitoare la anumite asigurări de
viaţă şi de pensii.

Tema IV presupune analizarea produselor de asigurare de răspundere civilă


destinate societăţilor comerciale. Datorită activităţii specifice pe care o
desfăşoară, fiecare societate este supusă unor riscuri care trebuie tratate în mod
diferit. Se vor observa modalităţile de stabilire a primelor de asigurare în
funcţie de complexitatea facilităţilor oferite de societăţile comerciale.
Activităţile de conducere în orice firmă prezintă diferite riscuri care la
diferenţiază faţă de alte domenii – asigurăţorii oferind un produs special
managerilor, asigurarea de răspundere civilă a managerului. Va fi analizat
acest produs, componentele sale de bază şi modalitatea de funcţionare a
despăgubirii în momentul apariţiei daunelor.

• Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs


Cursul va presupune existenţa unor metode de predare moderne prin care se
urmăreşte ca studentul să înţeleagă fenomenenle dezbătute. Parte teoretică se
va desfăşura folosind tehnica prelegerii urmănd ca studenţii să primească în
permanenţă bibliografia aferentă. Ulterior se vor reanaliza fenomenele
dezbătute sub forma de dezbatere colectivă, folosindu-se exemple practice pe
care le oferă piaţă autohtonă şi cea internaţională. Se vor organiza grupuri de
studenţi pentru a se elabora un proiect în grup referitor la strategia de asigurare
în cadrul unei societăţi comerciale, aleasă de aceştia. Elaborarea acestui
proiect este obligatorie de fiecare student, se va susţine în cadrul seminariilor
şi va avea o pondere de 30% în nota finală de examen.

• Materiale bibliografice obligatorii

1. Ciurel Violeta - Asigurări şi reasigurări. Ed. All Beck Bucureşti 2000


2. Constantinescu Dan – Asigurări şi reasigurări, Ed. Bren Bucureşti 1999
3. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
4. Gavriletea Marius – Societăţi captive de Asigurări, Ed. Dacia 2004
5. Heins R., Williams A. – Risk Management and Insurance, Mc. Graw Hill,
New York 1985
6. Pritchett T., Schmit J. – Risk Management and Insurance, West Publishing
US, 1996
7.Rejda G. – Principles of Risk Management and Insurance, Pearson
Education NY 2002

Scopul acestor cărţi este de a elimina eventualele neclarităţi, de a oferi


posibilitatea de a aprofunda şi de a oferi informaţii suplimentare faţă de ceea
ce este predat în cadrul cursului. Aceste cărti pot fi găsite la Biblioteca
Centrală Universitară, Biblioteca Business şi Biblioteca FSEGA.

• Materiale şi instrumente necesare pentru curs


Cursul se va desfăşura în cadrul Facultăţii de Business folosind infrastructura
aferentă acestei entităţi. Se va permite accesul studenţilor în laboratoareale de
informatică, pentru a avea acces la internet. Prin accesul la internet se vor
putea observat site-uri specializate de managementul riscului, modalitaţile de
organizare a acestei activităţi şi soluţii concrete propuse de specialiştii in
domeniu în diferite speţe.
De asemenea se va pune la dispoziţie adresa de email a tutorelui şi se va purta
o corspondenţă în situaţia în care anumite aspecte pot fi dezbătute prin în acest
fel.
• Calendar al cursului
Unitatea 1: Elementele asigurării
Unitatea 2: Asigurarea de tip casco.
Unitatea 3: Asigurarea Carte Verde - RCA
Unitatea 4: Modalitatea de despăgubire folosită în cadrul asigurărilor auto
Unitatea 5: Asigurarea clădirilor
Unitatea 6: Modalitatea de stabilire a sumelor asigurate în cazul asigurărilor de
bunuri şi conţinutului acestora
Unitatea 7: Soluţionarea daunelor la asigurarea de bunuri
Unitatea 8: Asigurarea bunurilor casabile
Unitatea 9: Asigurarea de accidente
Unitatea 10: Despăgubirile la asigurările de accidente
Unitatea 11: Asigurarea de răspundere civilă generală
Unitatea 12: Asigurarea de răspundere civilă a societăţilor comerciale
Unitatea 13: Despăsgubirea la asigurările de răspundere civilă
Unitatea 14: Asigurarea de răspundere civilă a managerilor

Calendar de desfăşurare a cursului:


- Fiecare unitate prezentată anterior va fi dezbătută în ora aferentă
numărului unităţii
- Întrebările aferente fiecărei unităţi se vor rezolva împreună cu diferite
studii de caz în ultima oră eferentă fiecărei unităţi
- Proeictul ce trebuie susţinut va fi prezentat la sfărşitul unităţii 13,
respectiv 14.
- Fiecare grup de studenţi va stabili de comun acord cu titularul de
disciplină data când se va susţine proiectul. În caz de neechilibru în
ceea ce priveşte numărul de cerinţe pentru anumite date, se va proceda
la tragere la sorţi astfel încât numărul de proiecte de prezentat în
fiecare săptămână să fie constant
- Examenul se va desfăşura la sediul Facultăţii de Business, în funcţie de
programare ce va fi realizată de secretariat

• Politica de evaluare şi notare


Studenţii vor obţine nota finală astfel:
- 30% din notă o reprezintă proiectul de grup care trebuie prezentat
obligatoriu de toţi membrii echipei. Dacă un student nu participă la
elaborarea în echipă a proiectului, sau nu este prezent la susţinere
pierde procentul aferent din notă. Astfel nota maximă pe care o va
putea obţine este 7.
- Pentru a se evita situaţii nedorite pe parcursul primei întălniri se va
stabili de comun acord cu studenţii data efectivă de susţinere a
proiectului, iar dacă persoanele nu sunt prezente problema se va
soluţiona prin email.
- În situaţia în care un student nu depune proiectul la termenul stabilit, şi
nu există motive întemeiate (ex: adeverinţă de la locul de muncă,
adeverinţă medicală etc.) proiectul respectiv nu se mai primeşte. Pentru
cazurile respective proiectul se va susţine într-o data ulterioară ce va fi
anunţată.
- 30% din notă o va reprezenta modul în care studenţii vor rezolva
problemele ce vor fi expuse în sala de curs, şi de a răspunde
întrebărilor
- Studenţii care nu vor avea acest procent, pot recupera procentajul
respectiv la examenul scris, pentru fiecare 10% lipsă vor trebui să
răspundă în plus la una din cele trei întrebări adresate la examen, astfel:
pentru 10% din nota finală - 1 întrebare; pentru 20% din nota finală –
2 întrebări; pentru 30% din nota finală – toate cele 3 întrebări.
- Diferenţa de 40% din nota finală se obţine tot la examen prin
răspunsuri la întrebări şi/sau rezolvarea unui studiu de caz.

• Elemente de deontologie academică


Acest curs se predă la nivel de învăţământ la distanţă prin urmare aşteptările
profesorilor referitoare la cercetare sunt la un nivel mai ridicat, studenţii având
timp la dispoziţie. Studenţii vor pune accent pe calitatea proiectelor de
cercetare şi pe modul profesionist de prezentare a acestora. Proiectele se vor
prezenta în cadrul întâlnirilor săptămânale şi vor fi antrenaţi în discuţie şi
celelelte persoane prezente în sală. Deasemenea se doreşte evitarea plagiatului,
acesta fiind motiv de respingere a lucrărilor predate, aproiectelor susţinute.
Fiecare informaţie trebuie să fie prezentată în raport cu sursa sa şi prin directă
trimitere la aceasta.
La finalul proiectelor se va menţiona scriptic faptul că autorul nu a plagiat şi
nu a folosit rezultatele cercetării unei alte persoane, prin acest fel dorind să
responsabilizăm fiecare student.

• Studenţi cu dizabilităţi
În situaţia în care există studenţi cu dizabilităţi motorii sau intelectuale
tutorele/titularul disciplinei îşi va oferi disponibilitatea de a ajuta persoanele în
cauză prin soluţii suplimentare. În aceste cazuri se va acorda numărul personal
de telefon pentru a putea fi contactat dacă situaţia cere acest lucru. La dorinţa
exprimată a acestor persoane, ele vor fi încadrate în grupurile de realizare a
proiectelor, fără a fi necesară prezenţa acestora la facultate.

• Strategii de studiu recomandate


Studentul poate parcurge acest material într-un interval de timp de la 6-8 ore.
Timpul destinat cercetării propriu zise în cadrul proiectelor depinde de modul
în care grupul îşi repartizează sarcinile şi de dorinţa proprie de a realiza o
cercetare de calitate. În situaţia în care cercetarea implică şi deplasare pe teren
la diferite entităţi comercial, trebuie avut în vedere disponibilitatea orară a
acelei instituţii astfel încât să nu fie afectate orele de muncă, sarcinile de
servici ale angajaţilor, sau să nu se creeze stări de disconfort. După culegerea
informaţiilor de pe teren este necasară întânirea echipei pentru a se putea
centraliza datele obţinute, air ulterior realizarea efectivă a proiectului de grup.
II. Suportul de curs propriu-zis

• Unitatea 1.
Elementele asigurării

• Scopul şi obiectivele
Pe parcursul acestei unităţi se vor deprinde noţiunile de bază şi termenii de
specialitate folosiţi în domeniul asigurărilor
• Schema logică a modului
Risc – Suma asigurată – Despăgubire – Prima de asigurare – Perioada de
asigurare – Caracterul asigurărilor

• Conţinutul informaţional detaliat


Indiferent de tipul de asigurare încheiată există anumite elemente generale care
sunt identice: subiectele asigurării, obiectul, interesul în asigurare, riscurile
asigurate şi cele excluse, suma asigurată, prima de asigurare, dauna,
despăgubirea, perioada de asigurare.
Subiectele asigurării sunt factorii implicaţi direct sau indirect în încheierea
poliţelor de asigurare. Aceştia sunt: asigurătorul, asiguratul, contractantul,
beneficiarul.
Asigurătorul este persoana juridică constituită conform legii care are ca obiect
unic de activitate încheierea de contracte de asigurare. Acesta în schimbul
încasării primelor de asigurare se obligă la plata daunelor cauzate de riscurile
asigurate.
Asiguratul este persoana fizică sau juridică care prin efectul legii sau liber
consimţământ încheie contractele de asigurare, conform condiţiilor impuse de
asigurător.
Contractantul asigurării este persoana care încheie poliţa de asigurare şi
plăteşte prima aferentă. Spre exemplu un părinte încheie o asigurare de
accidente în numele copilului. În acest caz părintele este contractantul, iar
copilul este asiguratul. Deobicei, asiguratul şi contractantul sunt aceeaşi
persoană.
Beneficiarul asigurării este persoana fizică sau juridică îndreptăţită prin
contractul de asigurare să încaseze despăgubirea sau suma asigurată la
momentul producerii evenimentului asigurat. Cel mai elocvent exemplu în
care beneficiarul diferă de asigurat este dat de asigurările de răspundere civilă
(partea prejudiciată de asigurat va încasa contravaloarea daunei) şi de
asigurările de viaţă (în cazul decesului asiguratului suma asigurată va fi plătită
unei persoane menţionată în contract, sau moştenitorilor legali).

Obiectele asigurării, aşa cum s-a specificat în cadrul paragrafului privind


clasificarea asigurărilor sunt persoanele, bunurile şi răspunderea civilă.
Interesul în asigurare
Pentru a putea fi cuprinse în asigurare bunurile, persoanele, răspunderea civilă
trebuie să existe un interes al asiguratului faţă de acestea. Este foarte important
ca acest interes să poată fi evaluat în termeni monetari şi sa aibă caracter
economic (pentru persoane juridice).
În cazul asigurărilor de bunuri interesul apare ca o măsură de protejare a
propriilor bunuri şi/sau active.
În cazul asigurărilor de persoane interesul se referă la decese, accidente de
muncă, invalidităţi permanente şi temporare, supravieţuirea peste o anumită
vârstă. Interesul apare ca o măsură de asigurare a unui venit, persoanelor
specificate în contract în cazul în care apare decesul asiguratului; sau ca
măsură de a obţine anumite venituri compensatorii pentru perioadele de
spitalizare ca urmare a unor accidente de muncă; sau de a obţine anumite rente
viagere în cazul unor invalidităţi permanente din accidente.
În cazul asigurărilor de răspundere civilă interesul se referă la evitarea
diminuării resurselor financiare ale asiguratului în cazul în care acesta produce
anumite daune terţelor persoane fizice şi juridice.
Aşadar, societăţile de asigurare prin diferite tehnici de marketing vor trebui să
îi detertmine pe potenţialii asiguraţi să conştientizeze interesul lor pentru
protecţiile oferite prin asigurare. Dacă avem de-aface cu asigurări prin efectul
legii (obligatorii) interesul este impus de către stat.

Suma asigurată
Aceasta exprimă nivelul maxim de răspundere al asigurătorului pentru riscurile
asumate. Suma asigurată este înscrisă în fiecare poliţă, şi este stabilită de
reprezentantul asiguratului în cadrul operaţiunii denumită evaluare de
asigurare. Este foarte important ca această valoare să fie cât mai aproape de
valoarea reală a bunului asigurat.
În cazul în care suma asigurată este mai mică decât valoarea reală
(subasigurare), în cazul apariţiei unor daune asiguratul nu va primi valoarea
reală, ci doar o parte. Astfel asigurarea nu în va oferi întreaga protecţie de care
acesta are nevoie. Când suma asigurată este mai mare decât valoarea reală
(supraasigurare), asiguratul nu mai are interesul de a păstra bunul în condiţii
optime deoarece în varianta în care se va întâmpla evenimentul asigurat el ar
urma să primească o valoare superioară. Deci încheierea asigurării la o valoare
superioară valorii reale nu este posibilă din punctul de vedere al asigurătorului.
Dacă prin absurd se încheie o asemenea asigurare şi are loc evenimentul
asigurat prin care se distruge în totalitate bunul asigurat, asiguratul va primi
valoarea înscrisă în poliţă. Societatea de asigurare observând că s-a efectuat o
supraasigurare, pentru care este răspunzătoare persoana care a efectuat
evaluarea, va recupera prin regres valoarea supraasigurată de la vinovat.
Spre ex. valoarea unui autoturism cu vechimea de 3 ani este de 10.000 euro,
dar datorită greşelii de calcul a reprezentantului asigurătorului acesta este
cuprins în asigurare la o sumă asigurată de 10.500 euro. Presupunem că după 3
luni autoturismul este avariat în proporţie de 100%. Prin întocmirea dosarului
de daună, ocazie cu care se verifică veridicitatea evaluării autoturismului, se
observă supraevaluarea acestuia. Asiguratul va primi 10.500 euro, iar
societatea de asigurare va recupera de la angajatul său diferenţa supraasigurată
– 500 euro. Mai există şi varianta în care se va explica asiguratului greşala de
evaluare, urmând ca acesta să primească primele de asigurare plătite în plus
pentru diferenţa din supraevaluare, alături de suma reală asigurată. Dacă acesta
nu acceptă varianta propusă de asigurător, se va reveni la situaţia penalizatoare
susmenţionată.
Suma asigurată poate fi globală pentru toate bunurile asiguratului (la poliţele
de asigurare a conţinutului) sau poate fi individualizată, întocmindu-se o anexă
în acest sens.
La asigurările de persoane suma asigurată este defalcată pentru deces din
accidente şi pentru invaliditate permanentă accidente. În cazul invalidităţii
permanente din accident asiguratul primeşte un procent din suma asigurată
pentru invaliditate, procent corespunzător părţii vătămate a corpului uman.
Presupunem că s-a încheiat o asigurare de accidente cu suma asigurată pentru
invaliditate din accidente de 10.000 lei, iar asiguratul a suferit o ruptură a
braţului care va determina o invaliditate permanentă. Medicul agreat de
asigurat stabileşte un procent al invalidităţii de 20%, deci asiguratul va primi
sub formă de despăgubire 2.000 lei.
În cazul asigurărilor de răspundere civilă suma asigurată este dată de valoarea
cerută de potenţialul asigurat în cadrul cererii chestionar, şi acceptată de
asigurător. Pentru ca valoarea acestei sume să fie adecvată este necesară o
analiză a daunelor anterioare provocate terţilor, a activităţii desfăşurate etc.
Suma asigurată poate fi împărţită pe mai multe evenimente, în acest caz
folosindu-se termenul de suma asigurată per eveniment, sau poate fi privită ca
o valoare maximă, necondiţionată de numărul evenimentelor – sumă asigurată
agregat. Dacă sunt asigurate mai multe evenimente cu o anume sumă asigurată
per eveniment, iar în cazul apariţiei unei daune se depăşeşte această valoare,
diferenţa neacoperită de asigurător va fi suportată de asigurat din propriile
resurse.
Model concret de stabilire a sumelor asigurate pentru toate cele trei categorii
de asigurări (bunuri, persoane şi răspundere civilă) va fi analizat separat în
capitolele următoare.
Prima de asigurare
Prima de asigurare reprezintă suma de bani pe care asiguratul o plăteşte
asigurătorului în schimbul promisiunii acestuia de a acoperi daunele produse
de anumite riscuri. Aceasta poate fi stabilită în baza contractului de asigurare
sau prin efectul legii.
Prima de asigurare se determină prin înmulţirea sumei asigurate cu cota de
primă, astfel:
P =S . A. ×C. p.

unde P – prima de asigurare


S.A. – suma asigurată
C.p. – cota de primă
Cota de primă reprezintă prima de asigurare stabilită pentru 100 u.m. şi se
stabileşte de către asigurător pe baza calculelor actuariale. Cotaţia ia în
considerare expunerea la riscuri, daunele per ansamblu a sectorului de
activitate respectiv, factorii care agreavează sau ameliorează situaţia stadard.
Deasemenea cota de primă trebuie să includă atât cheltuielile asigurătorului
referitoare la administrarea poliţelor respective, cât şi profitul. Cheltuielile
asigurătorului pentru un anume tip de poliţă includ comisionul agentului de
asigurare, cheltuielile de administrare, tipărire a poliţelor etc.
Astfel dacă avem o clădire cu suma asigurată 150.000 euro şi cotaţia de primă
de 0,4% prima de asigurare este:
P = S . A. ×C . p. =150 .000 ×0, 4% = 600 euro
În cazul asigurărilor cu plată în rate, primele de asigurare:
- pot fi încasate la scadenţă de către reprezentanţii asigurătorului prin
deplasare la domiciliul/sediul clientului – prime cherabile
- grija plăţii primelor la scadenţă aparţine în întregime asiguratului,
care se va deplasa la sediile asigurătorului – prime portabile
În România majoritatea asigurătorilor practică primul tip de prime, specificând
în cadrul poliţelor de asigurare faptul că obligaţia plăţii la scadenţă revine în
întregime asiguratului, asigurătorul nefiind obligat să amintească acestuia data
şi prima scadentă. Cu toate acestea asigurătorii îşi anuntă clienţii cu privire la
obligaţiile lor.
Aceasta din cel puţin două motive:
- prin încasarea primei scadente reprezentantul asigurătorului
încasează comisionul de asigurare aferent ratei respective
- în condiţiile concurenţei de pe piaţa asigurărilor, clienţii sunt
fidelizaţi prin scutirea de timp necesar deplasării la sediul
asigurătorului
Totuşi există şi un număr de asiguraţi care din diferite motive preferă să vină
ei înşişi la sediul asigurătorului pentru a plăti primele de asigurare.
La încheierea unui an de asigurare la reînnoirea poliţei asigurătorii pot acorda
reduceri de primă clienţilor care nu au înregistrat daune – clauza bonus. Astfel
după un an de asigurare fără daune la asigurările auto se acordă 15% reducere,
după doi ani 25%, după trei ani 35%, iar din anul patru şi următorii 40%
reducere.
În sens contrar, când se înregistrează daune la o poliţă de asigurare, în funcţie
de valoarea acestora se pot majora primele de asigurare la reînnoirea
contratului cu diferite procente – clauza malus.

Dauna
Dauna reflectă prejudiciul produs asiguratului de producerea evenimentului
asigurat. Aceasta are o anumită valoare, prin care se cuantifică prejudiciul.
La asigurările de bunuri poate fi vorba despre dauna totală – când bunul
respectiv este distrus în întregime sau este furat, sau despre daună parţială –
dacă bunul asigurat este distrus într-o anume proporţie.
La anumite tipuri de asigurări (ex. auto) dacă procentul daunei depăşeşte 80%
asiguratul consideră că s-a înregistrat o daună totală, plătind asiguratului suma
asigurată menţionată în poliţa de asigurare. Aceasta datorită faptului că prin
celelalte cheltuieli ocazionate de aducerea bunului la starea de folosinţă
dinaintea producerii evenimentului asigurat (cheltuieli cu manopera, cheltuieli
de transport etc.) se poate depăşi valoarea de plătit ca sumă asigurată. Deci
asigurătorul este mai avantajat dacă va plăti suma asigurată.
În strânsă legătură cu noţiunea de daună se foloseşte şi termenul de avarie
comună. Avaria comună este specifică asigurărilor maritime şi apare în situaţia
când datorită unei avarii la nava transportatoare, pentru a se evita scufundarea
aceteia, se aruncă peste bord anumite mărfuri mai grele sau situate în zona
avariată. Valoarea acestor mărfuri este suportată de către toţi proprietarii de
mărfuri transportate cu acel vas, dar şi de către armatorii şi proprietarul
vasului.

Despăgubirea
Despăgubirea de asigurare reprezintă suma pe care asiguratul este îndreptăţit
să o primească de la asigurător, pentru daunele cauzate de apariţia riscurilor
asigurate. Niciodată despăgubirea nu poate depăşi nivelul sumei asigurate, dar
nici nivelul daunei deci:
Dp ≤S .A. şi Dp ≤ D

unde Dp – despăgubirea
S.A. – suma asigurată
D - dauna
Nivelul despăgubirii depinde în primul rând de raportul dintre suma asigurată a
bunului şi valoarea sa reală. Avem astfel două principii care se aplică
diferenţiat de fiecare societate de asigurări: acoperirea proporţională şi
acoperirea prim risc.
În cazul acoperirii proporţionale dacă bunul a fost subasigurat orice daună
(totală şi/sau parţială) va fi despăgubită proporţional cu raportul dintre suma
asigurată şi valoarea reală a bunului, astfel:
S . A.
Dp = D ×
V .R.
unde Dp – despăgubirea
D – dauna
S.A. – suma asigurată
V.R. – valoarea reală
Spre ex: valoarea reală a unui depozit este de 220.000 euro, dar din
considerente financiare proprietarul acestuia l-a asigurat pentru o sumă de
150.000 euro. După a anumită perioadă s-a înregistrat o daună de 10.000 euro.
Despăgubirea acordată de societatea de asigurare este:
S . A. 150 .000
Dp = D × =10 .000 × = 6.818 euro
V .R. 220 .000
Se poate menţiona, astfel că asiguratul a fost asigurat în proporţie de 68%.
În cazul acoperirii prim risc asigurătorul va plăti întreaga valoare a daunei
până la concurenţa sumei asigurate. Dacă asigurarea a fost încheiată pentru o
valoare mai mică decât valoarea reală şi se înregistrează o daună totală,
asiguratul va suporta diferenţa neasigurată.
Revenind la exemplul de mai sus, proprietarul depozitului va primi 150.000
euro, iar diferenţa de 70.000 euro o va suporta singur.
Asigurătorii din majoritatea ţărilor dezvoltate cu experienţă în domeniul
asigurărilor practică sistemul de acoperire proporţională. În România, sistemul
de acoperire proporţională se practică în special pentru persoanele juridice, dar
unele societăţi îl practică şi pentru asigurarea clădirilor persoanelor fizice.
În al doilea rând nivelul despăgubirii depinde şi de valoarea franşizei.
Franşiza reprezintă partea din fiecare daună care este suportată de asigurat.
Aceasta poate fi privită şi ca o măsură de păstrare a interesului asiguratului de
a-şi păstra bunul în condiţii optime, dar şi ca o măsură de evitare a plăţii de
despăgubiri mici care vor împiedica acordarea de bonusuri la reînnoirea
contractelor.
Franşiza poate fi exprimată în sumă absolută (ex: 100 euro din valoarea
daunei), în procente (2% din valoarea daunei) sau în zile (primele 2 zile de
convalescenţă nu sunt plătite, sau primele 10 zile în care se înregistrează
pierderi de profit ca urmare a avariilor accidentale etc.).
În funcţie de specificul asigurătorului şi al poliţei încheiate se foloseşte în
practică noţiunea de franşiză deductibilă şi franşiză nedeductibilă. Franşiza
deductibilă se suportă de asigurat indiferent de nivelul pagubei, iar franşiza
nedeductibilă (sau atinsă) se suportă de asigurat doar dacă nivelul daunei este
mai mic decât valoarea franşizei.
Presupunem următoarea situaţie franşiza este de 200 euro, iar valoarea daunei
este de este în primul caz de 150 euro şi în al doilea caz de 320 euro.
Pentru o franşiza deductibilă avem:
- în primul caz asiguratul suportă dauna de 150 euro în întregime,
deoarece valoarea daunei este mai mică decât franşiza
- în al doilea caz asiguratul suportă franşiza de 200 euro, iar
despagubirea oerită de asigurător este de 120 euro
Pentru o franşiză nedeductibilă (atinsă) avem:
- în primul caz asiguratul suportă dauna de 150 euro în întregime,
deoarece valoarea daunei este mai mică decât franşiza
- în al doilea caz asiguratul nu suportă nici o franşiză, iar
despăgubirea oferită de asigurător este egală cu valoarea daunei –
320 euro, deoarece dauna este mai mare decât franşiza
Deasemenea în practica asigurărilor există şi alte tipuri de franşize, care sunt
diferite combinaţii între diferitele tipuri susmenţionate.
Tipurile de acoperire proporţională şi prim risc se referă doar la asigurările de
bunuri, deoarece la asigurările de persoane şi răspundere civilă sumele
asigurate sunt alese de asigurat în funcţie de nevoile sale.
Un aspect foarte important legat de despăgubiri se referă la reîntregirea sumei
asigurate în cazul unor daune parţiale. Astfel, prin plata despăgubirilor după
fiecare daună parţială nielul sumei asigurate se reduce cu cuantumul daunei
(despăgubirii acordate dacă asigurarea este încheiată fără franşiză),
obţinânduse suma asigurată redusă (S.A.R.).
S.A.R. = S.A. – D.
Unde S.A.R. – suma asigurată redusă
S.A. – suma asigurată
D – dauna
În continuare bunul este subasigurat, iar oricare altă daună se va despăgubi
proporţional cu raportul dintre suma asigurată redusă şi suma asigurată iniţială
astfel:
S . A.R.
Dp ' = D ×
S . A.
unde Dp’ – despăgubirea la o daună ulterioară
D – dauna
S.A.R. – suma asigurată redusă
S.A. – suma asigurată
Pentru a se evita această situaţie asigurătorii propun asiguratului reîntregirea
sumei asigurate, prin plata unei prime suplimentare.
Reîntregirea sumei asigurate se determină în funcţie de valoarea daunei, cota
iniţială de primă şi de numărul de luni rămase până la expirarea asigurării,
astfel:
n
P ' = D × Cp ×
12
unde: P’ – prima suplimentară de asigurare
D - valoarea daunei
Cp – cota de primă
n – număr de luni rămase din asigurare

Exemplu:
Un autoturism are încheiată o asigurare facultativă de avarii şi furt pentru o
sumă asigurată de 12.500 euro. Cota de primă cu care s-a încheiat asigurarea
este de 6.5%. După 3 luni de la încheierea asigurării asiguratul înregistrează o
daună de 600 euro, iar după alte 2 luni are loc o nouă daună de 500 euro. Să se
determine despăgubirile acordate şi primele suplimentare pentru reîntregirea
sumei asigurate, în variantele:
a) în care asiguratul plăteşte prima suplimentară pentru reîntregirea
sumei asigurate după prima daună şi
b) asiguratul refuză plata primei suplimentare pentru reîntregirea
sumei asigurate după prima daună
Situaţia a):

Despăgubirea este egală cu valoarea daunei D1 = 600euro


Asiguratul plăteşte o primă suplimentară de:
n 9
P ' = D × Cp × = 600 × 6.5% × = 29 .25 euro prin care suma asigurată
12 12
iniţială de 12.500 euro rămâne nemodificată.
Despăgubirea pentru cea de-a doua daună este egală cu valoarea daunei

D2 = 5 0 0euro, deoarece s-a achitat prima suplimentară de 29.25 euro.


Asiguratul plăteşte o nouă primă suplimentară (P’’) de
n 7
P ' ' = D × Cp × = 500 × 6.5% × = 18 .95 euro prin care suma asigurată
12 12
iniţială de 12.500 euro rămâne nemodificată.
Situaţia b):

Prima despăgubire este egală cu valoarea daunei D1 = 600euro. Clientul


refuză plata primei suplimentare, deci asigurarea va continua la o sumă
asigurată redusă (S.A.R.):
S.A.R. = S.A. – D.= 12.500 – 600 = 11.900 euro
Dauna a doua de 500 euro va fi despăgubită proporţional astfel:
S . A.R. 11 .900
Dp ' = D × = 500 × = 476 euro
S . A. 12 .500

Perioada de asigurare
Perioada de asigurare reprezintă timpul pentru care asigurarea este valabilă. La
majoritatea asigurările facultative perioada de asigurare este de 1 an din
momentul încheierii contractului de asigurare (spre ex: de la 12.04.2002 –
11.04.2003).
Există situaţii în care asigurările se pot încheia şi pentru perioade subanuale
(1,2,3 luni). La asigurările pentru răspundere civilă pentru daune provocate
terţilor în afara României (asigurare carte verde) perioadele de asigurare sunt
fixate de către Biroul Asigurătorilor Auto din România (B.A.A.R.) pentru 15,
20 zile, 1 lună sau multiplii, până la 12 luni. Asigurările de sănătate pentru
călătorii în afara României se încheie de societăţile de asigurare pentru
numărul exact de zile ale călătoriei.
În cazul asigurărilor obligatorii perioada de asigurare începe automat la 1
ianuarie a fiecărui an, şi expiră la 31 decembrie. Există excepţia de la această
regulă doar în situaţia în care bunul care face obiectul asigurării obligatorii
este achiziţionat în timpul anului. Asigurarea începe din ziua următoare
încheierii contratului de vănzare cumpărare şi expiră la 31 decembrie, noul
asigurat plătind doar partea de prime aferentă până la sfârşitul anului. Similar
pentru vânzător asigurarea expiră la momentul vânzării bunului, iar dacă prima
a fost plătită până la 31 decembrie, va primi înapoi de la asigurător partea de
prime pentru lunile neconsumate de asigurare.
Deasemenea asigurările de viaţă au o perioadă de asigurare determinată la
încheierea contractului de asigurare (5, 10, 25 ani). Oricum această perioadă
poate să fie mai scurtă decât cea stabilită iniţial fie datorită decesului
asiguratului, fie datorită rezilierii contractului.
În anumite situaţii perioada de asigurare este nedeterminată - spre exemplu la
asigurarea Cargo se specifică doar data la care marfa transportată este
expediată, neexistând nici o precizare cu privire la termenul de sosire.

Utilizarea de întrebări.
- Care sunt principiile de despăgubire la asigurarea de bunuri?
- Explicaţi dezavantajele subasigurării
- Explicaţi modalitatea de determinare a sumelor asigurate

• Sumar
În unitatea de faţă s-au cunoscut elementele de asigurare care vor fi folosite la
produsele de asigurare. Deosebit de important este modul de stabilire a sumei
asigurate, deoarece de modul în care aceasta diferă de valoarea reală se va face
şi despăgubirea în momentul apariţiei unei daune.
• Sarcini şi teme ce vor fi notate
- se va puncta modul în care se va răspunde la întrebările susmenţionate
- se va puncta rezolvarea studiilor de caz

• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea 2.
Asigurarea de tip casco aferentă autovehiculelor.

• Scopul şi obiectivele
Asigurarea autovehiculelor aparţinând persoanelor fizice şi/sau juridice este o
asigurarea deosebit de importantă, deoarece autovehiculele sunt cele mai
expuse riscurilor de avarii. Se va urmări modalitatea de cuprindere în asigurare
a acestora, riscurile asigurate şi excluderile.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


În prima unitate s-au cunoscut elementele de asigurare care vor fi folosite la
produsele de asigurare. Deosebit de important este modul de stabilire a sumei
asigurate, deoarece de modul în care aceasta diferă de valoarea reală se va face
şi despăgubirea în momentul apariţiei unei daune.
• Schema logică a modului
Asigurarea autovehiculelor – stabilirea sumei asigurate - riscuri asigurate -
excluderi
• Conţinutul informaţional detaliat
Asigurătorul – asigură autovehicule, vehiculele pentru transporturi terestre de
bunuri sau persoane, acţionate pe principiul motorului, precum şi alte
asemenea, construite şi echipate pentru diverse destinaţii speciale.
Asigurarea se încheie numai pentru riscurile prevăzute în condiţiile fiecărui
asigurător, cu franşizele, excluderile, extinderile, clauzele speciale prevăzute
expres în aceasta şi în suplimentele de asigurare.

Riscuri Asigurate
Asigurătorii acordă despăgubiri în limita sumei asigurate pentru:
- pagubele provocate autovehiculului de ciocniri, loviri, răsturnări, zgârieri,
căderi (inclusiv cu prilejul transbordării), căderea unor corpuri pe autovehicul;
- furtul autovehiculului sau al unor părţi componente ori piese ale acestuia,
precum şi pentru pagubele provocate acestuia ca urmare a furtului sau tentativei
de furt;
- pagubele produse autovehiculului de incendiu, explozie, afumare, pătare,
carbonizare sau diverse distrugeri, ca urmare a incendiului;
- pagubele produse autovehiculului de inundaţii, furtună, uragan, cutremur,
prăbuşire sau alunecare de teren, ploaie torenţială, grindină, trăsnet, greutatea
stratului de zăpadă sau gheaţă, avalanşă de zăpadă, acţiunea mecanică a apelor
curgătoare sau a obiectelor purtate de ape;
- pagubele produse dotărilor suplimentare montate la autovehicul, declarate de
Asigurat în cererea-chestionar, a căror valoare este inclusă în suma asigurată a
autovehiculului, numai dacă aceste pagube au rezultat ca urmare a producerii
riscurilor prevăzute mai sus, însuşi autovehiculului;
- pagubele produse autovehiculului ca urmare a măsurilor luate pentru salvarea
lui;
- cheltuielile efectuate în vederea transportului autovehiculului avariat la atelierul
de reparaţii care poate efectua reparaţia, cel mai apropiat de locul accidentului,
sau la locul de adăpostire al autovehiculului, dacă acesta nu poate fi deplasat prin
forţă proprie;

Alte Extinderi de riscuri:


- poliţa de asigurare acoperă şi cazurile în care autovehiculul este condus de
către orice persoană angajată a hotelului dar şi altă persoană decât asiguratul;
- poliţa de asigurare se extinde în afara teritoriului României, cu plata sau fără
plata unor prime suplimentare, în baza unui supliment de asigurare, pe
aceeaşi perioadă şi cu aceeaşi valabilitate teritorială pentru care
asiguratul încheie la asigurător o asigurare de răspundere civilă a
autovehiculelor

Excluderi din asigurare


Nu sunt cuprinse în asigurare şi, deci nu se acordă despăgubiri pentru:
- pagubele cauzate autovehiculului de întreţinerea necorespunzătoare sau de o
utilizare improprie destinaţiei acestuia, cele cauzate prin întrebuinţare,
funcţionare, uzare, ori ca urmare a defectelor de fabricaţie ale materialului sau
pieselor (inclusiv asamblarea greşită), influenţei temperaturii asupra motorului
autovehiculului (de exemplu ca urmare a îngheţării apei din instalaţia de răcire),
precum şi cele produse motorului, cutiei de viteze sau diferenţialului ca urmare a
lipsei sau insuficientei ungeri ori a supraîncălzirii;
- pagubele produse anvelopelor ori camerelor prin tăiere, înţepare, explozie, cu
excepţia cazurilor când aceste pagube au rezultat ca urmare a producerii unor
riscuri asigurate însuşi autovehiculului;
- pagubele produse prin acţiunea curentului electric asupra oricăror componente
ale instalaţiei electrice;
- pagubele produse dotărilor suplimentare montate la autovehicul, dacă nu au fost
declarate de asigurat în cererea-chestionar şi valoarea acestora nu a fost inclusă în
suma asigurată a autovehiculului ori, nu au fost plătite prime suplimentare pentru
acestea în baza unor suplimente de asigurare;
- pagubele de orice fel produse autovehiculului ca urmare a pătrunderii cu
acesta în locuri inundate;
- partea din daună care s-a mărit ca urmare a neluării măsurilor pentru
limitarea acesteia;
- pagubele produse acelor părţi componente ale autovehiculului ce erau avariate
la încheierea asigurării şi sunt menţionate în raportul de inspecţie al acestuia, care
nu au fost remediate şi constatate până la data producerii riscului asigurat;
- pagubele produse oricărui subansamblu sau părţi componente ale
autovehiculului prin nerespectarea normelor privind încărcarea şi amararea
mărfii pe timpul transportului;
- pagubele produse autovehiculului în timpul sau ca urmare a transportării,
tractării, remorcării acestuia; utilizării sale la concursuri, întreceri sau
antrenamente;
- pagubele produse autovehiculului, în cazurile în care accidentul a fost produs cu
intenţie; autovehiculul nu avea certificat de înmatriculare valabil ; în momentul
accidentului, autovehiculul era condus sau acţionat de o persoană fără permis de
conducere valabil pentru categoria respectivă de autovehicule, ori după ce
permisul de conducere i-a fost retras
- accidentul a fost produs în timpul conducerii autovehiculului sub influenţa
băuturilor alcoolice, precum şi în timpul comiterii unor fapte incriminate de
dispoziţiile legale privind circulaţia pe drumurile publice ca infracţiuni, chiar
dacă aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri, sau în timpul comiterii
altor infracţiuni;
- accidentul a fost produs în timpul cât autorul infracţiunii încerca să se sustragă
de la urmărire.
- furtul sau tentativa de furt, dacă la poliţie nu s-a înregistrat o reclamaţie în
acest sens
- situaţia în care asiguratul nu depune la asigurător la avizarea furtului
autovehiculului originalele certificatului de înmatriculare şi a cărţii de
identitate a autovehiculului, emise înainte de producerea furtului; toate
rândurile de chei originale ale autovehiculului, precum şi toate telecomenzile
aferente, care au fost declarate de către asigurat la încheierea asigurării.

Utilizarea de întrebări.
- precizaţi modalitatea de stabilirea a sumei asigurate la autovehicole
- care sunt avantajele asigurării fără franşiză
- enumeraţi situaţii de excludere, când nu operează asigurare

• Sumar
Asigurarea tip casco a autovehicolelor reprezintă o metodă prin care aceştia îşi
protejează această categorie de active. Este important ca asiguratul să accepte
suma asigurată evaluată de asigurător, şi trebuie acordată deosebită atenţie
riscurilor asigurate şi excluderilor din asigurare. Partea din daune poate fi
acoperită parţial şi de către asigurat prin introducerea unei franşize, ceea ce va
genera plata unei prime de asigurare mai mici.
• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea III.
Asigurarea Carte Verde - RCA

• Sumar
Întreaga gamă de autovehicule sunt obligate conform legislaţiei din România
să deţină asigurare obligatorie RCA, dar şi Carte Verde în situaţia când
părăsesc temporar România.

• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi se vor deprinde noţiunile aferente acestor 2 produse de
asigurare, modalitatea de funcţionare a acestora şi cum se interferează acest
produs cu asigurarea de tip casco.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Asigurarea tip casco a autovehicolelor reprezintă o metodă prin care aceştia îşi
protejează această categorie de active. Este important ca asiguratul să accepte
suma asigurată evaluată de asigurător, şi trebuie acordată deosebită atenţie
riscurilor asigurate şi excluderilor din asigurare. Partea din daune poate fi
acoperită parţial şi de către asigurat prin introducerea unei franşize, ceea ce va
genera plata unei prime de asigurare mai mici.

• Schema logică a modului


Asigurare obligatorie – RCA – Carte Verde

• Conţinutul informaţional detaliat

Asigurătorii, asigură în baza legislaţiei în vigoare persoanele juridice, care deţin


autovehicule, pentru cazurile de răspundere civilă faţă de terţe persoane păgubite
prin accidente de autovehicule produse în Romnia dar şi în afara teritoriului
României. Astfel asigurătorul, se angajează ca la producerea riscurilor asigurate
să despăgubească terţele persoane păgubite prin accidente de autovehicule.
Societatea de asigurare acordă despăgubiri pentru:
- sumele pe care Asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de despăgubire şi
cheltuieli de judecată pentru prejudiciile de care este răspunzător faţă de terţe
persoane păgubite ca urmare a vătămării corporale sau decesului, precum şi a
avarierii ori distrugerii unor bunuri printr-un accident produs cu autovehiculul
asigurat;
- cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, dacă a fost obligat la
despăgubire: cheltuielile pentru onorariul de avocat, taxele judiciare şi
cheltuielile de expertiză, dovedite cu acte.
- Despăgubirile se acordă pentru pagubele produse ca urmare a avarierii ori
distrugerii bunurilor care se aflau în afara autovehiculului asigurat care a produs
accidentul şi a vătămării corporale sau decesului terţelor persoane.

Asigurătorii nu acordă despăgubiri pentru:


- amenzile de orice fel, cheltuielile la care ar fi obligat entitatea hotelieră în
procesul penal, precum şi cheltuielile de executare a hotărârilor privind plata
despăgubirilor;
- sumele pe care asiguratul ar avea să le plătească drept despăgubiri
conducătorului autovehiculului care a produs accidentul;
- sumele pe care conducătorul autovehiculului care a produs accidentul ar avea
să le plătească asiguratului;
- cheltuielile făcute în procesul penal de Asigurat sau de conducătorul
autovehiculului, răspunzători de producerea pagubei, chiar dacă odată cu
acţiunea penală s-a soluţionat şi latura civilă;
- partea din despăgubire care depăşeşte limitele şi condiţiile stabilite prin legea
de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin
accidente de autovehicule în vigoare la data accidentului în ţara producerii
acestuia;
- cazurile care nu intră sub incidenţa legii de asigurare obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule în
vigoare la data accidentului în ţara în care acesta s-a produs;
- pagubele cauzate ca urmare a unor concursuri (inclusiv curse), raliuri, probe
pentru curse şi teste de anduranţă;
- pagubele produse de instalaţii, echipamente sau utilaje de construcţii care nu
se află pe drumuri publice;
- pagubele produse de vehicule ce nu sunt destinate să circule pe drumurile
publice.
Deasemenea societăţile de asigurare nu sunt răspunzătoare faţă de asiguraţi,
pentru nici o daună, pierdere de profit, beneficii nerealizate, ratarea unor ocazii
de afaceri ca urmare a producerii evenimentului asigurat.

În caz de pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, se acordă


despăgubiri în strictă conformitate cu legislaţia din ţara unde s-a produs
evenimentul asigurat. Despăgubirile se acordă în condiţiile şi în limitele stabilite
prin legea de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse
prin accidente de autovehicule în vigoare la data accidentului în ţara în care
acesta s-a produs.

Asigurarea intră în vigoare şi expiră la datele prevăzute în documentele naţionale


RCA şi internaţionale Carte Verde eliberate în baza poliţei de asigurare.
Răspunderea la Carte Verde începe din momentul ieşirii autovehiculului de pe
teritoriul României şi încetează în momentul reintrării acestuia pe teritoriul
României, dar nu mai târziu de ora 24,00 a ultimei zile de valabilitate înscrise în
documentele Carte Verde eliberate în baza poliţei de asigurare.
Asigurarea RCA este valabilă doar în România iar Carte Verde este valabilă în
afara teritoriului României, numai în ţările membre ale Convenţiei Interbirouri-
Carte Verde ale căror iniţiale prevăzute în documentul internaţional Carte Verde
sunt nebarate.
Asiguratul este obligat:
- să verifice corectitudinea datelor înscrise de către Asigurător în poliţă şi în
documentele internaţionale de asigurare Carte Verde.
- să nu facă nici o modificare şi nici să altereze în vreun mod poliţa sau
documentele internaţionale de asigurare Carte Verde.
În caz de producere a riscului asigurat, Asiguratul este obligat:
- să ia, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubelor;
- să înştiinţeze imediat organele poliţiei sau alte organe de cercetare, cele mai
apropiate de locul producerii accidentului, cerând întocmirea de acte cu privire
la cauzele şi împrejurările producerii accidentului şi la pagubele provocate;
- să înştiinţeze neîntârziat Biroul Asigurătorilor de Autovehicule prevăzut pe
verso-ul documentului internaţional Carte Verde, din ţara în care s-a produs
accidentul;
- să înştiinţeze asigurătorul despre producerea accidentului, împrejurările în care
acesta a intervenit, despre natura pagubelor produse terţilor şi estimarea mărimii
acestora, să pună la dispoziţia asigurătorului declaraţia conducătorului
autovehiculului asigurat şi a eventualilor martori cât şi orice alte acte primite în
legătură cu accidentul (de la poliţie, pompieri, procuratură, judecătorii etc. din
ţara în care s-a produs accidentul);
În caz de neîndeplinire a obligaţiilor susmenţionate asigurătorul are dreptul să
refuze plata despăgubirii.
Constatarea producerii evenimentelor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea şi
plata despăgubirilor la asigurarea de răspundere civilă auto şi Carte Verde se fac
potrivit modului de lucru stabilit prin Convenţia Interbirouri Carte Verde, sumele
datorate terţilor stabilindu-se de către Birourile Naţionale ale Asigurătorilor de
Autovehicule din ţările respective în condiţiile şi în limitele stabilite prin legea de
asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente
de autovehicule în vigoare la data accidentului în ţara în care acesta s-a produs.
În cazul în care, potrivit legislaţiei locale, Birourile Asigurătorilor de
Autovehicule nu pot plăti despăgubirile datorate terţelor persoane păgubite decât
pe cale judecătorească, asigurătorul va da instrucţiuni asiguratului referitor la
susţinerea procesului civil şi va achita daunele prevăzute în hotărârea
judecătorească, precum şi cheltuielile ocazionate de acesta, prevăzute de
Convenţia Internaţională Carte Verde, inclusiv onorariul avocatului.
Despăgubirile cuvenite terţelor persoane păgubite, inclusiv cheltuielile
ocazionate în străinătate de lucrările privind constatarea, evaluarea şi stabilirea
pagubelor, se plătesc de către asigurător potrivit modului de lucru stabilit prin
Convenţia Interbirouri Carte Verde, în valuta în care se solicită plata
despăgubirii.

Utilizarea de întrebări.
- Menţionaţi asemănările între Cartea Verde şi RCA
- Explicaţi tarifarea la asigurarea RCA
- Care sunt particularităţile despăgubirii la asigurarea Carte Verde?

• Sumar
Asigurarea RCA destinată autovehiculelor prezintă modalităţi distincte de
tarifare în funcţie de tipul autocehiculului, de numărul de persoane ce pot fi
transportate cu autocarele proprii. Cartea Verde prezintă importanţă ridicată
mai ales în situaţia în care autovehiculele aparţinând persoanelor fizice şi
juridice se deplasează în afara ţarii. Soluţionarea daunelor din afara României
trebuie efectuată în mod corespunzător pentru a evita apariţia unor neplăceri
sau chiar refuzul asiguratului de a plăti echivalentul daunelor înregistrate.

• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea IV.
Modalitatea de despăgubire folosită în cadrul asigurărilor auto

• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi se vor dobândi cunoştinţele de soluţionare a dosarelor
de daună în cazul asigurărilor auto. Deosebit de importantă este cunoaşterea
paşilor de urmărit, astfel încât asigurătorul să despăgubească la timp apariţia
unei daune.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Asigurarea RCA destinată autovehiculelor prezintă modalităţi distincte de
tarifare în funcţie de tipul autocehiculului, de numărul de persoane ce pot fi
transportate cu autocarele proprii. Cartea Verde prezintă importanţă ridicată
mai ales în situaţia în care autovehiculele se deplasează în afara ţării.
Soluţionarea daunelor din afara României trebuie efectuată în mod
corespunzător pentru a evita apariţia unor neplăceri sau chiar refuzul
asiguratului de a plăti echivalentul daunelor înregistrate.

• Schema logică a modului


Asigurare Casco – Asigurare Carte Verde – Avarie/Furt – Proces verbal de
constatare de la poliţie – Deschidere dosar de daună – Soluţionare dosar de
daună – Despăgubire

• Conţinutul informaţional detaliat

Constatarea şi evaluarea pagubelor produse în ţară, se face de către inspectorii


de daune ai asigurătorului împreună cu asiguratul. În afara ţării constatarea şi
evaluarea pagubelor se efectuează prin corespondenţii societăţilor de asigurare
din ţara în care s-a produs riscul asigurat, menţionaţi în lista societăţilor
corespondente din străinătate, care sunt incluşi în poliţa de asigurare.
În cazul în care s-a produs un risc asigurat în afara teritoriului României, dacă
asiguratul nu a avizat corespondentul din ţara în care s-au produs acestea, la
întoarcerea în ţară, constatarea pagubelor şi plata despăgubirii se va efectua de
către asigurător, numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- cauzele, împrejurările şi persoana responsabilă de producerea riscului
asigurat să rezulte din actele emise de organele în drept din ţara unde s-a
produs riscul asigurat (poliţie sau alte organe competente); în cazul în care
vinovat de producerea accidentului este conducătorul unui alt autovehicul,
asiguratul va depune la asigurător o fotocopie a documentului de asigurare de
răspundere civilă auto a celui vinovat, valabilă la data accidentului, din care să
reiasă seria şi numărul acestuia, precum şi numele societăţii asigurătoare
emitente;
- să se poată constata părţile avariate şi întinderea pagubelor.
Evaluarea pagubelor şi plata despăgubirilor se face în baza procesului-verbal
de constatare, întocmit de către inspectorul de daune, prin examinarea
autovehiculului, precum şi a documentaţiei complete solicitate de asigurător,
privind cauzele şi împrejurările în care s-a produs riscul asigurat.
În cazurile în care, cu ocazia efectuării lucrărilor de reparaţie, se constată şi
alte pagube produse ca urmare a riscului asigurat, ce nu au putut fi constatate
iniţial, reconstatarea se va face numai la cererea scrisă a asiguratului. În lipsa
reconstatării, se vor despăgubi numai daunele consemnate în procesul-verbal
de constatare.
În cazul riscurilor asigurate produse în România, reparaţiile se efectuează la
atelierele de specialitate din ţară.
Dacă riscurile asigurate sunt produse în afara teritoriului României, se pot
efectua în străinătate, numai reparaţiile strict necesare continuării călătoriei
(reparaţii provizorii), reparaţiile definitive urmând a fi efectuate în România.
Dacă reparaţia provizorie, astfel cum se arată mai sus, nu poate fi efectuată,
societatea de asigurare despăgubeşte în limita sumei asigurate şi cheltuielile de
transport al autovehiculului până la atelierul sau domiciliul asiguratului din
România. Alte reparaţii decât cele prevăzute mai sus, făcute fără acordul scris
al Asigurătorului, nu se despăgubesc.
Despăgubirea nu poate depăşi suma asigurată, cuantumul pagubei şi valoarea
reală a autovehiculului la data producerii riscului asigurat. Astfel:
- prin suma la care s-a făcut asigurarea se înţelege suma asigurată înscrisă în
poliţă
- cuantumul pagubei reprezintă costul total al reparaţiilor, înlocuirii pieselor
avariate stabilite prin procesul verbal de constatare a pagubelor, inclusiv
costurile materialelor şi manoperei rezultate din actele de reparaţie, în cazul
avariilor parţiale, se adaugă eventualele cheltuieli de transport al
autovehiculului avariat. În cazurile în care, datorită gradului de avariere a
autovehiculului, este evident că a fost necesară tractarea sau transportarea sa,
dar asiguratul nu poate dovedi cu acte cheltuielile de transport, se va despăgubi
contravaloarea transportului la jumătate din tariful A.C.R.;
- valoarea reală a autovehiculului la data producerii riscului asigurat este egală
cu valoarea din nou la acea dată din care se scade uzura.
În cazul pagubelor produse aparaturii audio/video montată suplimentar pe
autovehicul, despăgubirea se acordă în limita valorii acestei aparaturi, înscrisă
în cererea-chestionar completată la încheierea asigurării sau într-un supliment
de asigurare.
La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia în considerare numai
înlocuirea părţilor componente sau a pieselor care au fost avariate, chiar dacă
cu prilejul reparaţiei a fost înlocuit întregul ansamblu sau subansamblu. Astfel,
prin părţi componente sau piese care se consideră necesar a fi înlocuite se
înţeleg numai acelea a căror reparare sau folosire, chiar reparate, nu mai este
posibilă din punct de vedere tehnic datorită gradului de avariere a acestora ori,
cu toate că repararea este posibilă, costul reparaţiei depăşeşte valoarea din nou
a părţii componente sau a piesei respective la data producerii riscului asigurat.
Soceitatea de asigurare acceptă revopsirea integrală a caroseriei numai atunci
când părţile avariate ale acesteia, în unul şi acelaşi risc, reprezintă mai mult de
50% din totalul suprafeţei exterioare a caroseriei. În celelalte situaţii se acordă
numai revopsirea părţilor avariate consemnate în procesul verbal de constatare.
În momentul efectuării reparaţiilor ca urmare a pagubelor produse din riscuri
asigurate, poate apare situaţia când asiguratul a efectuat unele operaţiuni
suplimentare sau înlocuiri faţă de avariile constatate şi menţionate în procesul
verbal, costurile acestora vor fi suportate de asigurat.
În caz de furt al autovehiculului, despăgubirile se acordă după 60 - 90 de zile
de la data înştiinţării societăţiide asigurări, cu condiţia ca poliţia să confirme în
scris că acesta nu a fost găsit. În caz de furt al pieselor şi/sau părţilor
componente, despăgubirea se acordă mai repede de terrmenul susmenţionat 60
de zile, doar dacă poliţia a confirmării furtului (şi a faptului că acestea nu au
fost găsite). Dacă, înainte de plata despăgubirii, autovehiculul (respectiv
părţile componente sau piesele acestuia) a fost găsit, despăgubirile se acordă
numai pentru eventualele pagube produse ca urmare a furtului;
În cazul avariilor autovehiculului, despăgubirile se acordă într-un termen
stabilit de 5-10-15 zile lucrătoare de la data când asiguratul a depus la
asigurător toate documentele solicitate de acesta.
Despăgubirile se plătesc în moneda naţională în cazul daunelor parţiale, când
reparaţiile se execută în România, indiferent de valuta în care a fost stabilită
suma asigurată şi s-au plătit prima/ratele de primă de asigurare, iar în cazul
reparaţiilor în străinătate, prin aplicarea cursului de schimb B.N.R. de la data
facturării, indiferent de valuta în care a fost stabilită suma asigurată, dacă
primele/ratele de primă de asigurare au fost plătite în lei.
În situaţia când dauna este totală, dacă asigurarea este încheiată în lei, iar
primele/ratele de primă de asigurare au fost plătite în lei, ori dacă asigurarea
este incheiată în valută, iar primele/ratele de primă de asigurare au fost plătite
în lei, prin transformarea sumei asigurate, din valută în lei, la cursul de schimb
B.N.R. de la data efectuării plăţii despăgubirii.
În cazul procurării direct de către asigurat/păgubit, din străinătate, a unor părti
componente sau piese necesare pentru înlocuirea celor avariate, cuantumul
despăgubirii acestora este egal cu valoarea facturii de cumpărare, inclusiv
cheltuielile de transport şi taxele vamale dovedite cu acte. Nu se pot depăşi
preţurile unitare de la reprezentanţa din România.
La cererea scrisă a Asiguratului, reparaţia se poate face şi în regie proprie dacă
nivelul reparaţiilor se stabileşte pe baza evaluării făcute de inspectorul de
daune şi a documentelor justificative depuse de către client, privind plăţile
efectiv făcute. În cazul în care, până la plata despăgubirii, asiguratul va depune
chitanţe sau facturi pentru piesele de schimb achiziţionate, aceste documente
vor fi acceptate la plată.
Din cuantumul despăgubirii înregistrate, asigurătorul scade:
- franşizele înscrise în poliţa de asigurare;
- în caz de daună totală, contravaloarea pieselor rămase neavariate ale
autovehiculului, care rămâne în proprietatea asiguratului, cu excepţia situaţiei
când Asigurătorul plăteşte despăgubiri integrale şi îşi exercită dreptul de opţiune
în a prelua autovehiculul;
- contravaloarea primelor datorate până la sfârşitul perioadei de asigurare, iar
în cazul autovehiculelor comercializate în sistem leasing sau rate, când
asigurarea este încheiată pe toată durata contractului de leasing/vânzare în rate,
contravaloarea primelor datorate până la sfârşitul anului de asigurare în care s-
a produs dauna.
Dauna totală reprezintă furtul total al autovehiculului, fie avarierea acestuia
astfel încât costul reparaţiilor estimate pe bază de deviz antecalcul, însumate
cu eventualele costuri de transport ale autovehiculului şi ale măsurilor de
limitare a pagubelor, sunt egale sau depăşesc suma asigurată.
La cererea asiguratului, societatea de asigurări poate să acorde un avans pentru
despăgubiri de până la 50% din valoarea estimată a pieselor ce trebuie
înlocuite, stabilită pe bază de deviz antecalcul întocmit, conform cu procesul
verbal de constatare, de o unitate reparatoare autorizată.
După fiecare daună plătită, suma asigurată se reduce cu suma plătită drept
despăgubire, asiguratul fiind obligat să plătească prima pentru reîntregirea sumei
asigurate. În caz contrar, pentru următoarele daune despăgubirile se vor reduce
corespunzător raportului dintre suma asigurată rămasă după plata despăgubirii şi
suma asigurată înscrisă în poliţă.
Dacă poliţele sunt cesionate în favoarea unei bănci sau unei alte părţi,
despăgubirea nu va putea fi plătită până când unitatea în favoarea căreia este
cesionată poliţa nu îşi va da acordul de plată, indicând dacă despăgubirea se va
achita asiguratului sau celui în favoarea căruia este cesionată poliţa.

Utilizarea de întrebări.
- precizaţi modul de despăgubire în caz de furt
- care sunt situaţiile când se efectuează reparaţia autovehiculului în afara
ţării?
- Cum poate fi soluţionată o avarie în regie proprie?

• Sumar
Procedura de soluţionare a daunelor înregistrate la poliţele de asigurare de tip
Casco şi RCA Carte Verde este deosebit de importantă. Trebuie obţinută
adeverinţă de la poliţie, iar ulterior se deschide dosarul de daună. Asigurătorii
despăgubesc daunele parţiale şi cele totale, însă în anumite situaţii din
despăgubirea finală se pot reţine anumite sume. Dosarul de daună poate fi
soluţionat şi în regie proprie prin respectarea diferitelor proceduri cerute de
asiguratori.

• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea V.
Asigurarea clădirilor persoanelor juridice şi fizice

• Scopul şi obiectivele
Clădirile cu destinaţie de locuinţă sau pentru activităţi aferente persoanelor
juridice reprezintă modalitatea prin care entităţile coemrciale îşi desfăşoară
activitatea de bază, sau persoanele fizice locuiesc. Prin asigurare aceste clădiri
cu bunurile aferente pot fi protejate împotriva unei game variate de riscuri, în
această unitate vor fi dezbătute modalităţile prin care sunt acceptate în
asigurare anumite riscuri.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Procedura de soluţionare a daunelor înregistrate la poliţele de asigurare de tip
Casco şi RCA Carte Verde este deosebit de importantă. Trebuie obţinută
adeverinţă de la poliţie, iar ulterior se deschide dosarul de daună. Asigurătorii
despăgubesc daunele parţiale şi cele totale, însă în anumite situaţii din
despăgubirea finală se pot reţine anumite sume. Dosarul de daună poate fi
soluţionat şi în regie proprie prin respectarea diferitelor proceduri cerute de
asiguratori.
• Schema logică a modului
Pensiune, hotel – măsuri de protecţie împotriva anumitor riscuri – asigurare
clădire – asigurare conţinut – riscuri asigurate – excluderi din asigurare

• Conţinutul informaţional detaliat


Asigurătorii, asigură clădirile, bunurile situate la adresa menţionată în
poliţele de asigurare precum şi anumite cheltuieli auxiliare în funcţie de
opţiunea asiguratului, menţionată în poliţa de asigurare:
- clădirile şi alte construcţii destinate activităţilor comerciale sau pentru
locuit care se asigură în integralitatea lor constructivă (fundaţie, soclu, pereţi,
planşee, acoperiş, pardoseli, ferestre, uşi, scări). Împreună cu clădirile sunt
asigurate şi conductele de alimentare cu apă pentru instalaţiile sanitare şi
încălzire din interiorul construcţiei, conductele de canalizare interioare,
obiectele sanitare, conductoarele instalaţiei de iluminat şi prize îngropate sub
tencuială, tavanele false şi corpurile de iluminat.
Instalaţiile fixe ce asigură funcţionalitatea generală a clădirilor /construcţiilor
(centrală termică, instalaţie de climatizare, ascensoare, paratrăsnet) se
consideră asigurate numai dacă valoarea acestora este cuprinsă în suma
asigurată şi dacă au fost menţionate în poliţa de asigurare.
În categoria diferite construcţii cu menţionarea în poliţă se pot asigura:
împrejmuiri, garaje.
- conţinut: utilaje funcţionale, echipamente, agregate, instalaţii tehnologice,
motoare, transformatoare, unelte, mobilier, aparatură de comandă control,
cuptoare, climatizoare, birotică, instalaţii de telecomunicaţii, radio-TV,
mijloace şi instalaţii de detectare şi stingere a incendiilor sau antifurt,
conducte tehnologice şi cabluri electrice ce deservesc maşini, utilaje,
motoare şi alte asemenea; alte mijloace fixe şi obiecte de inventar;
Pot fi asigurate mijloacele circulante: mărfuri în depozite, materii prime şi
materiale, semifabricate, ambalaje.
În categoria asigurărilor de conţinut pot fi incluse şi bunuri care prin natura
lor se găsesc, temporar sau permanent, în afara hotelului sub cerul liber, în
măsura în care sunt concepute anume pentru aceasta (maşini şi utilaje de
lucrat şi amenajat în curţile hotelurilor şi pentru care s-au luat măsuri de
protecţie, inclusiv contra furtului, corespunzătoare felului lor.
În plus pot fi asigurate prin exprimarea opţiunii proprietarilor de hoteluri şi
pensiuni:
- cheltuieli de proiectare;
- cheltuieli de curăţare a locului ca urmare a producerii riscurilor asigurate;
- cheltuieli legate de intervenţia pompierilor pentru stingerea incendiilor

Pentru clădirile şi conţinutul asigurat, asigurătorii emit poliţe de asigurare, în


baza cărora se angajează ca la producerea riscurilor asigurate să
despăgubească pe titularul hotelului, pensiunii cu condiţia ca societatea de
asigurare să fi încasat primele de asigurare stabilite în aceasta.

În funcţie de opţiunea managerului de hotel sunt acoperite următoarele


riscuri:
- incendiu, inclusiv pagube materiale directe produse bunurilor asigurate de
incendiu prin:
- carbonizare totală sau parţială şi topire cu şi fără flacără;
- pagube produse de incendiu instalaţiilor electrice, de apă, canalizare sau
încălzire centrală aferente clădirilor;
- trăsnet, respectiv descărcare electrică atmosferică directă asupra
clădirii/construcţiei asigurate sau adăpostind bunurile asigurate sau direct
asupra bunurilor asigurate aflate sub cerul liber;
- explozie
- căderea aparatelor de zbor;
- cutremur de pământ;
- inundaţii, furtună, uragan, vijelie, efectele directe ale ploii torenţiale,
grindină-efectele directe;
- furtul prin efracţie şi/sau acte de tâlhărie
- vandalism prin efracţie sau tâlhărie
- prăbuşire şi/sau alunecare de teren produse din cauze naturale;
- greve, tulburări civile şi acţiuni ale unor grupuri rău voitoare;

În baza unor clauze speciale, cu plata primelor de asigurare suplimentare se


poate asigura inundaţia provocată ca urmare a spargerii conductelor de apă şi
a refulării conductelor de canalizare, daune provocate elementelor asigurate
ale clădirii/anexelor prin vandalism fără efracţie, furtul elementelor clădirii
prin efracţie sau acte de tâlhărie, bunurile casabile din alcătuirea clădirii,
bunurile mobile, pierderi din întreruperea activităţii ca urmare a riscurilor
asigurate, scurgerea accidentală a apei din sprinklerele.
În caz de furt al bunurilor din categoria bunurilor asigurate se acordă
despăgubiri pentru pagube produse direct de:
- furtul prin efracţie al bunurilor înscrise în poliţa de asigurare aflate la
adresa menţionată în poliţă
- furtul prin acte de tâlhărie al bunurilor înscrise în poliţa de asigurare
- furtul prin întrebuinţarea cheilor originale, dacă acestea au fost obţinute
prin acte de tâlhărie sau obţinute prin furt prin efracţie;
- pagube produse clădirii în care se găsesc bunurile asigurate prin spargerea
sau deteriorarea cu prilejul furtului sau tentativei de furt prin efracţie, a
pereţilor, acoperişurilor, tavanelor, uşilor, ferestrelor şi duşumelelor la clădiri
sau la alte construcţii aparţinând hotelului/pensiunii, precum şi a mobilierului
şi încuietorilor;
Proprietarii de hoteluri şi pensiuni trebuie să fie atenţi şi la excluderile
aferente asigurărilor de clădiri şi conţinut.
Nu sunt cuprinse în asigurare şi deci nu se despăgubesc pagubele produse
de/sau provenind din: război, război civil, revoluţie, rebeliune, insurecţie,
dictatură militară, confiscare, expropriere, naţionalizare, sechestrare,
explozie atomică, radiaţii sau infestări radioactive, poluare sau contaminare
din orice cauză, uzură, fermentaţie, distrugeri provocate de ciuperci, insecte,
rozătoare, oxidare, coroziune, daune la instalaţii electrice şi electronice,
aparatură şi circuite încorporate, cauzate de acţiunea normală a curentului
electric, descărcări electrice sau alte fenomene electrice, inclusiv scurtcircuit,
survenite din orice alt motiv, dacă acestea nu au fost urmate de incendiu;
cheltuieli legate de îmbunătăţirea, sporirea valorii bunurilor în comparaţie cu
starea acestora dinaintea producerii evenimentului asigurat; inundaţia de la
apa de conductă sau prin refularea apei de canalizare atât din instalaţiile
interioare din clădire cât şi exterioare, infiltraţia apei (prin care se înţelege
pătrunderea în clădiri, din sol sau prin acoperişuri, terase sau pereţi),
prăbuşirea sau avarierea clădirilor ca urmare a erorilor de proiectare şi/sau
greşelilor de execuţie, a defectelor de material, a proastei întreţineri, a
vechimii sau a stării lor de degradare, fără legătură cu vreunul din riscurile
asigurate.

Deasemenea nu se asigură bani, hârtii de valoare, bijuterii, titluri de valoare,


obiecte de artă.
În caz de furt nu sunt cuprinse în asigurare şi nu se acordă despăgubiri în
următoarele situaţii (împrejurări) precum şi dacă furtul a fost favorizat de:
- însuşirea ilegală, frauda, falsificarea sau alte acte comise intenţionat de
oricare membru din conducerea persoanei juridice asigurate;
- furt simplu, furt prin înşelătorie, furt prin întrebuinţare de chei, fie potrivite,
fie originale
- furtul maşinilor, instalaţiilor, echipamentelor, inclusiv al componentelor
acestora, lăsate în exteriorul clădirilor, neîngrădite, neîncuiate şi nepăzite.
Utilizarea de întrebări.
- precizaţi 10 riscuri asigurate în asigurarea clădirilor
- menţionaţi situaţia când nu se despăgubeşte riscul de furt
- care sunt măsurile de protecţie ce trebuie luate pentru a se cuprinde în
asigurare şi riscul de furt?
• Sumar
Clădirile pot fi asigurate împotriva unei game variate de riscuri. În funcţie de
opţiunea clienţilor se pot ataşa şi clauze suplimentare. Deasemenea poate fi
asigurat şi conţinutul acestora luând în considerare particularităţile acestuia.
Trebuie acordată o atenţie sporită situaţiilor când răspunderea asigurătorilor nu
operează, pentru a nu se ajunge în situaţii delicate.

• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea VI.
Modalitatea de stabilire a sumelor asigurate în cazul asigurării clădirilor şi
a asigurării conţinutului acestora

• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi se va urmări înţelegerea de către studenţ a modului de
determinare a sumei asigurate la asigurarea hotelurilor. Este important ca
valoarea reală să fie egală cu suma asigurată astfel încât să nu existe diferenţe
la despăgubiri.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Clădirile cu destinaţie de hotel şi pensiune pot fi asigurate împotriva unei
game variate de riscuri. În funcţie de opţiunea clienţilor se pot ataşa şi clauze
suplimentare. Deasemenea poate fi asigurat şi conţinutul clădirilor luând în
considerare particularităţile acestuia. Trebuie acordată o atenţie sporită
situaţiilor când răspunderea asigurătorilor nu operează, pentru a nu se ajunge
în situaţii delicate.

• Schema logică a modului


Stabilire suma asigurată la clădire – stabilire sumă asigurată la conţinut –
franşize

• Conţinutul informaţional detaliat


Clădirile pot fi asigurate la:
- valoarea de înlocuire (din nou), reprezentând costul construirii, producerii
din nou a hotelului, sau a bunurilor respective rezultat din devize, facturi,
contracte sau alte documente de procurare;
- valoarea rămasă, reprezentând valoarea din nou mai puţin uzura, calculată
potrivit cotei de valoare rămasă (pentru clădiri) sau de uzură (pentru
conţinut)
Pentru mijloace circulante se ia în calcul preţul de cost, de producţie ori
preţul de achiziţie sau preţul de vânzare cu amănuntul, respectiv la:
- valoarea maximă a stocului existent la un moment dat;
- valoarea stocurilor existente la data încheierii asigurării, ajustabilă periodic
(lunar, trimestrial) pe baza declaraţiilor scrise ale asiguratului şi cu plata
corespunzătoare a diferenţelor de primă.

Asigurările pot fi încheiate prin stabilirea sumelor asigurate în lei sau în


valută. Unele societăţi de asigurare pot include în poliţa de asigurare
franşize: care reprezintă partea din valoarea daunei stabilită ca sumă fixă ori
procent din suma asigurată sau din daună, suportată de asigurat la fiecare
eveniment.
Franşiza se stabileşte şi se consemnează în poliţă în aceeaşi valută ca şi suma
asigurată.
Cuprinderea riscului de furt pentru conţinut şi plata despăgubirilor se face
numai în condiţiile în care, pentru bunurile asigurate, sunt îndeplinite
următoarele măsuri de protecţie şi securitate:
- uşile exterioare ale clădirii (încăperilor) în care se află bunurile asigurate să
fie încuiate cu cu chei, lacăte interioare sigure;
- sisteme de alarmă montate şi operaţionale în locurile de pătrundere în
încăperea în care se află bunurile respective
- în cazurile în care nu există montate sisteme de alarmă, geamurile prin care
se poate pătrunde în clădire, inclusiv cele de la uşi să fie protejate cu grilaje
de fier;
Acceptarea în asigurare fără existenţa mijloacelor de securitate şi protecţie se
face doar în condiţiile existenţei pazei permanente.

În situaţia în care cu ocazia furtului sunt distruse şi încuietorile, uşa metalică


sau zidul şi sunt sustrase bunurile aflate în spaţiile protejate suplimentar,
societatea de asigurări va plăti despăgubiri şi pentru acestea, în limita sumei
asigurate.
Utilizarea de întrebări.
- Explicaţi franşiza în asigurarea clădirilor
- Care sunt variantele de asigurare a stocurilor?
- Cum se poate determina suma asigurată la clădire?

• Sumar
Asigurarea clădirilor poate fi realizată la valoarea reală determinată ca valoare
de nou din care se va scădea uzura. În anumite situaţii se poate opta şi pentru
valoarea de piaţă. Asigurările de clădiri se pot încheia şi cu franşiză.
Conţinutul clădirilor aferente persoanleor juridice se poate face la nivel de stoc
maxim asigurat sau stoc ajustabil periodic.

• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea VII.
Soluţionarea daunelor la asigurarea de bunuri aferente clădirilor

• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi se va cunoaşte modalitatea de despăgubire în situaţia
apariţiei riscurilor asigurate. Se va pune accentul pe măsurile de urmat de
asigurat şi pe situaţiile practice astfel încăt asiguratul să beneficieze de
despăgubire.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Asigurarea clădirilor poate fi realizată la valoarea reală determinată ca valoare
de nou din care se va scădea uzura. În anumite situaţii se poate opta şi pentru
valoarea de piaţă. Asigurările de clădiri se pot încheia şi cu franşiză.
Conţinutul clădirilor persoanelor juridice se poate face la nivel de stoc maxim
asigurat sau stoc ajustabil periodic.

• Schema logică a modului


Asigurarea hotelurilor – apariţia daunei – înştiinţarea asiguratorului şi în cazuri
speciale înştiinţarea pompierilor şi/sau poliţiei – deschidere dosar de daună –
evaluarea pagubelor - despăgubire

• Conţinutul informaţional detaliat


În cazul producerii riscurilor asigurate, constatarea pagubelor se face de către
inspectorii de daune ai asigurătorilor împreună cu asiguratul.
După efectuarea lucrărilor de constatare şi completarea procesului verbal se
stabileşte cuantumul despăgubirii în funcţie de felul daunei, respectiv daună
totală sau daună parţială, precum şi în funcţie de suma la care s-a făcut
asigurarea, respectiv la valoarea din nou sau la valoarea rămasă.
Dauna totală reprezintă distrugerea în întregime a bunurilor asigurate sau
dispariţia, fără resturi care se mai pot întrebuinţa sau valorifica, sau
distrugerea în aşa mod încât, deşi au rămas resturi ce se mai pot întrebuinţa
sau valorifica, refacerea pe cale de reparaţie nu mai este posibilă sau
rentabilă din punctul de vedere al costului, sau costul reparaţiei este egal ori
depăşeşte suma asigurată din poliţă, cu excepţia cazurilor de subevaluare.
Daună parţială reprezintă distrugerea, avarierea ori deprecierea unor părţi ale
bunurilor asigurate astfel încât acestea pot fi refăcute şi readuse la starea
anterioară producerii riscului asigurat.
Nivelul despăgubirii reprezintă pentru hoteluri asigurate la:
a)valoarea din nou:
-în caz de daună totală, suma asigurată din poliţă;
- în caz de daună parţială, în limita sumei asigurate din poliţă, costul la data
daunei al reparaţiilor, refacerii, restaurării, înlocuirii părţilor avariate
b)valoarea rămasă:
-în caz de daună totală, suma asigurată din poliţă;
- în caz de daună parţială, costul la data daunei al reparaţiilor, refacerii la care
se aplică cota de valoare rămasă
Costul la data daunei al reparaţiilor reprezintă suma cheltuielilor necesare
refacerii clădirilor avariate, cuprinzând cheltuielile cu materiale, manoperă,
transport materiale. Nu se despăgubesc îmbunătăţirile, măririle de dimensiuni
sau reparaţiile unor avarii existente înaintea producerii riscului asigurat.
Reparaţiile clădirilor avariate sau distruse pot fi făcute prin unităţi
specializate pe bază de devize de lucrări, devize care vor fi verificate de către
inspectorii de daune, comparând datele consemnate în procesul verbal de
constatare a daunelor.
Preţurile pentru materiale sunt de pe piaţa locală rezultând din facturi, bonuri
sau alte documente de aprovizionare, iar pentru ora de manoperă cele uzuale
pe piaţa locală.
La utilaje şi echipamente, instalaţii, mobilier, alte mijloace fixe şi obiecte de
inventar:
a)pentru bunuri asigurate la valoarea din nou :
-în caz de daună totală, suma asigurată din poliţă;
-în caz de daună parţială, în limita sumei asigurate din poliţă şi a devizului de
reparaţii, costul la data daunei al reparaţiilor
b)pentru bunuri asigurate la valoarea rămasă :
-în caz de daună totală, suma asigurată din poliţă;
-în caz de daună parţială, în limita sumei asigurate din poliţă şi a devizului de
reparaţii, costul la data daunei al reparaţiilor necesare pentru readucerea
bunului avariat sau distrus la starea anterioară producerii riscului asigurat din
care se scade valoarea uzurii.
Coeficientul de uzură este dat de raportul dintre valoarea rămasă şi valoarea
din nou a bunului avariat sau distrus sau, după caz, a unui bun asemănător
având caracteristici similare. La avarierea unui subansamblu se ia în
considerare numai înlocuirea părţilor componente sau a pieselor care au fost
avariate.
Costul reparaţiei bunurilor reprezintă cheltuielile necesare pentru refacerea
bunurilor avariate, cuprinzând cheltuielile cu materiale, manoperă şi
demontare-montare a elementelor avariate.
În cazul apariţiei unei avarii parţiale a bunurilor în urma producerii
evenimentului asigurat, se inventariază, stabilesc cantităţile de resturi
recuperabile rezultate, ţinând seama de unitatea de măsură a fiecărui produs
şi de pierderile rezultate.
În caz de furt - despăgubirile se acordă numai dacă de la data înştiinţării
asigurătorului au trecut numărul de zile necesare efectuării cercetărilor şi
dacă poliţia confirmă în scris furtul prin efracţie sau actele de tâlhărie şi cu
precizarea că bunurile furate nu au fost găsite în această perioadă;
Dacă bunurile au fost găsite, asiguratul va restitui despăgubirea încasată sau
diferenţa dintre aceasta şi costul reparaţiilor ori înlocuirii părţilor
componente sau pieselor găsite avariate ori incomplete.
Pentru pagubele materiale produse prin efracţie şi/sau acte de tâlhărie,
vandalism şi terorism, despăgubirile se plătesc numai în condiţiile
confirmării, în scris, a acestor acte de către poliţie sau alte organe de
cercetare.
În caz de incendiu şi/sau explozie despăgubirile se acordă în baza procesului-
verbal de incendiu sau de cercetare, după caz, întocmit de unitatea
depompieri care a intervenit la lichidarea urmărilor riscului asigurat produs.
Despăgubirile se vor plăti în valuta în care s-a plătit prima de asigurare, dar
în toate cazurile facturile în lei se plătesc în lei.
La cererea asiguratului, reparaţiile se pot face şi în regie proprie valoarea
materialelor şi a pieselor înlocuitoare, conform unor oferte scrise, să fie cea
practicată de furnizorii locali, inclusiv T.V.A.; în cazul în care reparaţiile se
execută cu echipe specializate, valoarea manoperei se va negocia, dar nu va
putea depăşi pe cea practicată de unităţile specializate în lucrări de
construcţii. La plata despăgubirii asiguratul va prezenta chitanţe sau facturi
pentru bunurile înlocuitoare achiziţionate, aceste documente vor fi acceptate
la plată.
În cazurile în care la data producerii riscului asigurat suma asigurată este
inferioară valorii bunurilor, despăgubirea se reduce corespunzător raportului
dintre suma asigurată prevăzută în poliţă şi valoarea bunului la data
producerii evenimentului asigurat.
Despăgubirea nu poate depăşi suma la care s-a făcut asigurarea, nivelul
prejudiciului şi nici valoarea bunului. Din nivelul despăgubirii se va scădea
franşiza stabilită în poliţă, valoarea resturilor recuperabile, primele de
asigurare neachitate şi datorate până la sfârşitul perioadei de asigurare.
Dacă poliţele sunt cesionate în favoarea unei bănci sau a unei alte părţi,
despăgubirea nu va putea fi plătită până când unitatea în favoarea căreia este
cesionată poliţa, nu îşi va da în scris acordul de plată, indicând dacă
despăgubirea se va achita asiguratului sau celui în favoarea căruia este
cesionată poliţa.
După plata fiecărei daune, suma asigurată se micşorează cu suma cuvenită
drept de despăgubire, asigurarea continuând pentru suma rămasă.
Suma asigurată poate fi reîntregită prin emiterea unui supliment de
asigurare, în schimbul unei prime adiţionale care se reţine din despăgubirea
cuvenită. În cazul în care asiguratul nu acceptă reîntregirea sumei asigurate,
pentru următoarele daune despăgubirile se reduc corespunzător raportului
dintre suma asigurată rămasă după plata despăgubirii şi suma asigurată
reîntregită.

Utilizarea de întrebări.
- Precizaţi care sunt opţiunile de realizare a despăgubirii la asigurarea
bunurilor
- Cum poate fi realizată despăgubirea în regie proprie?
- Precizaţi modalităţile de evitare a despăgubirii proporţionale

• Sumar
Despăgubirea la asigurările de bunuri ţine cont de nivelul sumei asigurate a
hotelurilor. În momentul înregistrării unei daune se înştiinţează asigurătorii,
organele de poliţie, pompierii iar dosarul de daună se va lichida doar după
primirea eventualelor rapoarte. După plata unei despăgubiri suma asigurată se
va reduce cu cuantumul acesteia, iar pentru a se evita principiul despăgubirii
proporţionale în eventualitatea unei noi daune, asiguratul va putea plăti o
primă suplimentară pentru reîntregirea sumei asigurate.

• Bibliografie modul
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea VIII.
Asigurarea bunurilor casabile din cadrul locuinţelor persoanelor fizice

• Scopul şi obiectivele
Pe lângă asigurarea bunurilor-conţinut, există o categorie de bunuri care sunt
analizate separat – bunurile casabile. Aceste bunuri fac obiectul unor asigurări
speciale, cu riscuri asigurate suplimentare faţă de poliţele de asigurarea
tradiţionale.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Despăgubirea la asigurările de bunuri ţine cont de nivelul sumei asigurate. În
momentul înregistrării unei daune se înştiinţează asigurătorii, organele de
poliţie, pompierii iar dosarul de daună se va lichida doar după primirea
eventualelor rapoarte. După plata unei despăgubiri suma asigurată se va reduce
cu cuantumul acesteia, iar pentru a se evita principiul despăgubirii
proporţionale în eventualitatea unei noi daune, asiguratul va putea plăti o
primă suplimentară pentru reîntregirea sumei asigurate.

• Schema logică a modului


Asigurări de bunuri – bunuri casabile – riscuri speciale asigurate

• Conţinutul informaţional detaliat


Socităţile de asigurare asigură bunurile casabile - geamuri şi oglinzi, corpuri de
iluminat şi lămpi (candelabre, lustre, plafoniere, veioze), reclame luminoase,
panouri solare, placări cu marmură, gresie, faianţă, sculpturi, basoreliefuri şi alte
obiecte de artă din sticlă, marmură. Deasemenea pot fi cuprinse în asigurare şi
ramele, cadrele, suporturile în care se găsesc încastrate bunurile casabile
asigurate, cu condiţia cuprinderii valorii acestora în suma asigurată.
Ca excludere nu pot fi asigurate următoarele bunuri: geamurile, oglinzile sau
orice alte bunuri casabile, care la încheierea asigurării sunt sparte, crăpate, cu
ştirbituri, exfolieri ale straturilor de acoperire sau alte asemenea defecte.
Riscurile asigurate sunt incendiu, trăsnet, explozie, cădere de corpuri pe clădirea
în care se găsesc bunurile casabile sau direct pe aceste bunuri, cutremur de
pământ, inundaţie, furtună, uragan, grindină, ploaie trorenţială, prăbuşire sau
alunecare de teren, greutatea zăpezii sau gheţii, avalanşe de zăpadă, urmările
spargerii conductelor, izbirea de către vehicule; variaţii de temperatură;
accidente de orice fel, lucrări de montare-demontare, mutare a bunurilor
asigurate precum şi montare iniţială greşită; furt prin efracţie şi acte de tâlhărie.
În limita sumelor asigurate, se acordă despăgubiri şi pentru refacerea
inscripţiilor, picturilor, gravurilor sau altor ornamentaţii, precum a literelor
aplicate pe geamuri, oglinzi sau alte bunuri casabile, numai dacă deterioararea
sau distrugerea acestora s-a produs concomitent cu spargerea sau crăparea
bunurilor respective.
În caz de furt se acordă despăgubiri pentru pagube produse direct de:
- furtul prin efracţie al bunurilor înscrise în poliţa de asigurare şi aflate la adresa
menţionată în poliţă;
- furtul prin acte de tâlhărie al bunurilor înscrise în poliţa de asigurare, dacă
acesta s-a săvârşit la adresa menţionată în poliţă, prin acte de violenţă sau
ameninţări, în condiţiile prevăzute de Codul Penal, asupra Asiguratului sau a
uneia sau mai multor persoane aflate în serviciul Asiguratului;

Utilizarea de întrebări.
- Care categorie de bunuri sunt incluse la bunuri casabile?
- Menţionaţi dierenţele dintre asigurarea bunurilor casabile şi bunurile
generale

• Sumar
Bunurile casabile fac obiectul unor asigurări speciale. Aceste bunuri sunt
asigurate împotriva unor riscuri specifice, prin urmare şi cotele de primă sunt
diferite faţă de asigurarea generală a bunurilor. Şi în cadrul procesului de
despăgubire trebuie ţinut cont de particularitatea acestor bunuri.
• Bibliografie
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea IX.
Asigurarea de accidente a angajaţilor

• Scopul şi obiectivele
Pe parcursul acestei unităţi se vor înţelege caracteristicile asigurărilor de
accidente destinate propriilor angajaţi. Se va pune accentul pe modul de
formare a sumei asigurate şi pe riscurile generale asigurate.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Pe parcursul unităţilor anterioare s-a făcut referire la asigurările pentru
autovehicule, clădiri şi conţinut aparţinând persoanelor fizice şi juridice. Este
important ca fiecare asigurare să fie încheiată la o sumă asigurată egală cu
valoarea reală.

• Schema logică a modului


Asigurări de accidente – suma asigurată globală – suma asigurată pentru deces
din accident – suma asigurată pentru invaliditate permanentă din accident

• Conţinutul informaţional detaliat


Asigurătorii cuprind în poliţele de asigurare riscurile de deces şi invaliditate
permanentă, ca urmare a unui accident suferit de personalul angajat.
În categoria accidentelor cuprinse în asigurare sunt menţionate evenimente
subite, provenite din afara şi fără voinţa Asiguratului: explozia,
prăbuşirea/alunecarea de teren, lovirea, trăsnetul, electrocutarea, arsura,
degerarea, înecul, intoxicarea subită, otrăvirea, asfixierea subită, infecţia
accidentală, înţeparea, tăierea, căderea, alunecarea, atacul din partea altei
persoane sau a unui animal, cele produse ca urmare a circulaţiei mijloacelor de
transport sau folosirea maşinilor, aparatelor, instrumentelor, sculelor sau
armelor, urmările imediate (deces sau invaliditate permanentă) ale efortului
fizic excesiv, impus de forţa majoră.
Invaliditatea permanentă cuprinsă în asigurare reprezintă prejudicierea
corporală permanentă ca urmare a unui accident.
Există anumite riscuri care nu sunt cuprinse în asigurare:
- urmările bolilor, inclusiv profesionale sau infecţioase, ale afecţiunilor psihice
sau ale bolilor transmisibile prin atacul animalelor, cu excepţia turbării;
- urmările iradierii puternice, prin raze laser sau maser ori prin raze ultraviolete
produse artificial;
- sinuciderea sau tentativa de sinucidere;
- invaliditatea permanentă şi decesul asiguratului ca urmare a consumul de
alcool sau de droguri, abuzul ori utilizarea de medicamente fără prescripţie
medicală; comiterea de asigurat, a unor fapte penale, război, revoluţie poluare
sau contaminare din orice cauză.
Sumele asigurate sunt cele declarate de asigurat şi agreate de asigurător pentru
fiecare persoană în parte şi sunt menţionate în poliţa de asigurare.
Asigurarea se încheie pentru persoane cu vârsta cuprinsă între anumite
intervale de ani, care la intrarea în asigurare nu au un grad de invaliditate
permanentă mai mare de 50%, asiguratul va numi beneficiarul asigurării în caz
de deces. În cazurile în care nu s-a făcut această desemnare, suma asigurată se
plăteşte moştenitorilor legali.

Utilizarea de întrebări.
- precizaţi care este compoziţia sumei asigurate la asigurările de
accidente
- menţionaţi clauzele care pot fi ataşate la asigurarea de accidente
- care sunt situaţiile când asigurarea de accidente nu este valabilă?

• Sumar
Societăţile comerciale încheie asigurări de accidente atât pentru anagajaţii
proprii. Suma asigurată este defalcată în sumă asigurată pentru deces din
accident şi sumă asigurată pentru invaliditate ca urmare a accidentelor. În
funcţie de preferinţele proprietarilor de hoteluri la produsul de bază se pot
ataşa şi clauze suplimentare.

• Bibliografie
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea X.
Despăgubirile la asigurările de accidente

• Scopul şi obiectivele
În momentul apariţiei unui accident persoana vătămată sau reprezentanţii
persoanei decedate vor aviza societatea de asigurare, iar împreună cu
inspectorul de daune urmează să întocmească un dosar de daună. Pe parcursul
acestei unităţi se va urmări modalitatea de realizare a despăgubirii la
asigurările de accidente.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Unităţile comerciale încheie asigurări de accidente atât pentru anagajaţii
proprii dar iar conform clauzelor speciale pot fi asiguraţi şi membrii familei
angajatului respectiv. Suma asigurată este defalcată în sumă asigurată pentru
deces din accident şi sumă asigurată pentru invaliditate ca urmare a
accidentelor. În funcţie de preferinţele managerilor de hoteluri la produsul de
bază se pot ataşa şi clauze suplimentare.

• Schema logică a modului


Asigurare de accidente – eveniment asigurat – invaliditate ca urmare a
accidentului – deces din accident

• Conţinutul informaţional detaliat


În momentul producerii unui risc asigurat, asigurătorul plăteşte asiguratului,
beneficiarului, drept despăgubire, o indemnizaţie:
- suma asigurată, în caz de deces sau de invaliditate permanentă totală a
asiguratului. Dacă invaliditatea permanentă este parţială se plăteste o parte din
suma asigurată pentru invaliditate permanentă, corespunzătoare gradului de
invaliditate permanentă stabilit de medic;
Gradul de invaliditate permanentă va fi stabilit de medic, folosind criteriilor de
evaluare a gradelor de invaliditate permanentă, elaborate de Institutul Naţional
de Medicină Legală.
Dacă pe baza primei examinări medicale nu se poate stabili gradul definitiv de
invaliditate permanentă, gradul definitiv de invaliditate permanentă se
stabileşte după o a doua examinare.
Există anumite situaţii când înainte de accident angajaţii sau turiştii asiguraţi
aveau deja o invaliditate permanentă din orice cauză, din gradul total de
invaliditate permanentă rezultat se scade cel existent anterior, diferenţa
reprezentând gradul de invaliditate permanentă din accident care se ia în
consideraţie la stabilirea indemnizaţiei.
Plata indemnizaţiei se face numai dacă invaliditatea permanentă, decesul au
fost provocate de un accident produs în perioada valabilităţii poliţei.
În cazurile de invaliditate permanentă evidente, stabilirea gradului de
invaliditate şi plata indemnizaţiei se fac fără a se aştepta terminarea
tratamentului.
Totalul sumelor plătite pentru cazuri de invaliditate permanentă nu poate să
depăşească suma asigurată pentru acest risc.
Pentru soluţionarea cererii de indemnizare, în caz de producere a unui risc
asigurat, sunt necesare următoarele documente:
- procesul verbal de constatare a accidentului suferit, eliberat de organul
autorizat de investigare sau cercetare
- adeverinţa de salariat, în cazul asigurărilor încheiate de către agenţii
economici pentru angajaţii proprii;
- actul de identitate;
- documentele medicale privind tratamentele efectuate;
- reţete, chitanţe fiscale, note de plată (originale) privind cheltuieli cu
medicamente şi tratament;
- pentru accidente soldate cu decesul Asiguratului: certificatul de deces; actul
de identitate al beneficiarului.
Indemnizaţia cuvenită, ca urmare a producerii unui risc asigurat, se plăteşte în
caz de invaliditate permanentă asiguratului; în caz de deces al asiguratului,
beneficiarilor desemnaţi sau, în lipsa unei asemenea desemnări, moştenitorilor
legali, în calitate de beneficiari.
Din valoarea indemnizaţiei cuvenite în caz de daună, Asigurătorul reţine
primele datorate de Asigurat pentru întreaga perioadă asigurată.

Utilizarea de întrebări.
- precizaţi actele necesare soluţionării cererilor de indemnizaţie
- menţionaţi persoanele îndreptăţite să încaseze indemnizaţia de la asigurător
• Sumar
În cazul asigurărilor de accidente indemnizaţia urmează a se plăti doar după ce
se stabileşte gradul de invaliditate final de către organele specializate.
Cuantumul indemnizaţiei este strict proporţional cu ponderea organelor
afectate de accident în total sumă asigurată pentru invaliditate din accident. În
caz de deces indemnizaţia cuvenită beneficiarilor poliţei de asigurare este
reprezentată de suma asigurată pentru deces din accident.

• Bibliografie
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
4. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
Unitatea XI.
Asigurarea de răspundere civilă

• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi studenţii vor înţelege modalitatea cum societăţile
comerciale pot să îşi asigure riscurile ce decurg din specificul activităţii lor.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


În cazul asigurărilor de accidente indemnizaţia urmează a se plăti doar după ce
se stabileşte gradul de invaliditate final de către organele specializate.
Cuantumul indemnizaţiei este strict proporţional cu ponderea organelor
afectate de accident în total sumă asigurată pentru invaliditate din accident. În
caz de deces indemnizaţia cuvenită beneficiarilor poliţei de asigurare este
reprezentată de suma asigurată pentru deces din accident.

• Schema logică a modului


Desfăşurarea activităţii comerciale – asigurare de răspundere civilă – prima de
asigurare în funcţie de natura activităţii

• Conţinutul informaţional detaliat


Asigurătorii acoperă prejudiciile provocate de societatea comercială clienţilor
săi ca urmare a unor fapte săvîrşite din culpa sa (neglijenţă, imprudenţă,
omisiune), prin care devine răspunzător în baza dispoziţiilor legale în vigoare
referitoare la activitatea prestată.
Asiguraţii sunt societăţile comerciale autorizate să desfăşoare activitate în
domeniul autorizării de funcţionare a firmei.
Asigurătorii acordă despăgubiri pentru:
- sumele pe care unitatea respectivă este obligată să le plătească cu titlu de
daune pentru prejudicii, provocate din culpa sa clienţilor (persoane fizice sau
juridice) care apelează la serviciile sale, datorate vătămărilor corporale şi/sau
pagubelor (avariere,distrugere, pierdere) la bunuri aprţinând clienţilor, cu
condiţia ca acestea să fi fost lăsate în paza reprezentanţilor asiguratului în
spaţiile special amenajate (deţinute de acesta);
- cheltuielile de judecată făcute de reclamant pentru îndeplinirea formalităţilor
legale în vederea obligării asiguratului la plata despăgubirilor
- cheltuielile de judecată făcute de Asigurat în procesul civil, dacă a fost
obligat la desdăunare;
Acoperirea se referă la activitatea prestată în unitatea menţionată în poliţă şi la
clienţii aflaţi în incinta acesteia, cu extindere la consumatorii care au comandat
şi consumat produsele preparate de Asigurat. se Societăţile de asigurare nu
acordă despăgubiri pentru:
- orice răspundere a asiguratului care excede răspunderea civilă legală;
- pretenţii de despăgubire pentru bunurile lăsate şi uitate de clienţii asiguratului
în alte locuri decît cele aflate în paza acestuia;
- pierderi financiare datorate retragerii de la vînzare a produselor
necorespunzătoare calitativ şi/sau a celor care nu sunt solicitate sau sunt
refuzate de clienţi;
- pretenţii de despăgubire rezultate din nemulţumirile sau lipsa de apreciere a
clienţilor faţă de reţetele folosite la prepararea meniului şi specificul culinar al
asiguratului şi care nu corespunde gustului consumatorilor.
Asigurarea încetează automat prin retragerea sau suspendarea autorizaţiei de
funcţionare a unităţii.

Utilizarea de întrebări.
- menţionaţi riscurile asigurate prin asigurarea de răspundere civilă generală
- care sunt excluderile aplicabile acestui produs?
- ce se înţelege prin culpa societăţilor comerciale?

• Sumar
Asigurarea de răspundere civilă generală a societăţilor comerciale este un
produs tipizat de răspundere civilă care se adaptează în funcţie de domeniul de
activitate a firmei în cauză. Riscurile asigurate sunt cele ce decurg din
desfăşurarea activităţii curente, dar şi cheltuile de judecată la care este obligat
asiguratul.

• Bibliografie
1. Ciurel Violeta - Asigurări şi reasigurări. Ed. All Beck Bucureşti 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurări şi reasigurări, Ed. Bren Bucureşti 1999
3. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
4. Gavriletea Marius – Societăţi captive de Asigurări, Ed. Dacia 2004
5. Heins R., Williams A. – Risk Management and Insurance, Mc. Graw Hill,
New York 1985
6. Pritchett T., Schmit J. – Risk Management and Insurance, West Publishing
US, 1996
7.Rejda G. – Principles of Risk Management and Insurance, Pearson
Education NY 2002
Unitatea XII.
Asigurarea de răspundere civilă a unităţilor hoteliere

• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi masteranzii vor înţelege modalitatea cum unităţile
hoteliere pot să îşi asigure riscurile ce decurg din specificul activităţii lor.
Asigurarea se va încheia în funcţie de categoria hotelului şi de facilităţile pe
care acesta le deţine.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Asigurarea de răspundere civilă a unităţilor de alimentaţie publică este un
produs tipizat de răspundere civilă care se ataşează asigurărilor de răspundere
civilă. Riscurile asigurate sunt cele ce decurg din desfăşurarea activităţii de
alimentaţie, restaurant dar şi cheltuile de judecată la care este obligat
asiguratul.

• Schema logică a modului


Desfăşurarea activităţii hoteliere – asigurare de răspundere civilă – prima de
asigurare în funcţie de categoria hotelului, facilităţi suplimentare acordate -
locaţii

• Conţinutul informaţional detaliat


Acoperirea acordată de asigurători prin acest produs se referă numai la
prejudiciile provocate clienţilor de către angajaţii hotelului în desfăsurarea
obiectului de activitate specific. Societăţile comercial care se pot asigura sunt
acele entităţi, indiferent de forma de proprietate, care sunt organizate într-una
din structurile de primire turistice: hoteluri, moteluri, campinguri, sate de
vacanţă, cabane, pensiuni şi care deţin licenţe şi brevete turistice pentru
desfăşurarea activităţilor specifice de cazare şi alimentaţie pentru turism,
tratament, agreement.
Societăţile de asigurare acoperă prejudiciile provocate de angajaţii hotelurilor
clienţilor ca urmare a unor fapte săvîrşite din culpa sa, neglijenţă, imprudenţă,
omisiune şi care au legătură cu activitatea hotelieră desfăşurată de Asigurat:
baruri, cofetării, cafenele, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri, piscine,
saune, baze balneare şi de tratament, terenuri de sport, parcuri, gradini, garaje
şi spaţii de parcare care sunt în proprietatea unităţii hoteliere.
Asigurătorii acordă despăgubiri pentru:
- sumele pe care unitatea hotelieră este obligată să le plătească cu titlul daune
pentru prejudicii provocate din culpa sa clienţilor săi care apelează la serviciile
sale, datorate vătămărilor corporale şi pagube la bunurile lor
- cheltuielile de judecată făcute de reclamant pentru îndeplinirea formalităţilor
legale în vederea obligării hotelului asigurat la plata despăgubirilor
- sumele cheltuite în vederea reconstituirii, refacerii sau înlocuirii
documentelor lăsate de clienţi în grija hotelului : buletine de identitate,
paşapoarte, certificate de naştere etc, numai dacă acestea s-au pierdut, distrus
sau deteriorat din vina prepuşilor hotelului
Acoperirea asigurării se referă la activitatea prestată la adresele menţionate în
poliţă şi la clienţii aflaţi în incita acesteia.
Societăţile de asigurare nu acordă despăgubiri pentru:
- orice răspundere a asigurătorului care excede raspunderea asumată;
- pretenţii de despăgubire pentru bunuri de valoare lăsate în alte locuri
decât casetele de valori puse la dispoziţie
- prejudicii datorate neexecutării sau executării necorespunzătoare a
obligaţiilor contractuale, calitatea serviciilor, preţ
- prejudicii cauzate de furt comis de prepuşii asiguratului.
Asigurarea de răspundere civilă îşi încetează valabilitatea prin retragerea sau
suspendarea licenţelor sau brevetelor.

Utilizarea de întrebări.
- precizaţi situaţiile când asigurarea de răspunderea civilă a hotelurilor
îşi încetează valabilitatea
- enumeraţi riscurile asigurate în cazul acestui produs
- care sunt excluderile la asigurarea de răspundere civilă a hotelurilor?
• Sumar
Asigurarea de răspundere civilă a hotelurilor este un produs aflat la dispoziţia
acestor societăţi prin care riscurile aferente activităţii hoteliere sunt transferate
către o societate de asigurare. Sunt acoperite prejudiciile cauzate de angajaţii
hotelului terţilor turişti, însă cu îndeplinirea anumitor cerinţe.

1. Ciurel Violeta - Asigurări şi reasigurări. Ed. All Beck Bucureşti 2000


2. Constantinescu Dan – Asigurări şi reasigurări, Ed. Bren Bucureşti 1999
3. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
4. Gavriletea Marius – Societăţi captive de Asigurări, Ed. Dacia 2004
5. Heins R., Williams A. – Risk Management and Insurance, Mc. Graw Hill,
New York 1985
6. Pritchett T., Schmit J. – Risk Management and Insurance, West Publishing
US, 1996
Unitatea XIII.
Despăsgubirea la asigurările de răspundere civilă

• Scopul şi obiectivele
Asigurările de răspundere civilă destinate societăţilor comerciale necesită o
abordare specifică în ceea ce priveşte mecanismul de despăgubire. Pentru a se
despăgubi plângerile clienţilor trebuie îndeplinite anumite condiţii care vor fi
însuşite pe parcursul acestei unităţi.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Asigurarea de răspundere civilă este un produs tipizat de răspundere civilă care
se elaborează în funcţie de obiectul de activitate al firmelor. Riscurile asigurate
sunt cele ce decurg din desfăşurarea activităţii curente dar şi cheltuile de
judecată la care este obligat asiguratul.
Asigurarea de răspundere civilă a hotelurilor este un produs aflat la dispoziţia
acestor societăţi prin care riscurile aferente activităţii hoteliere sunt transferate
către o societate de asigurare. Sunt acoperite prejudiciile cauzate de angajaţii
hotelului terţilor turişti, însă cu îndeplinirea anumitor cerinţe.

• Schema logică a modului


Asigurarea de răspundere civilă – hotel/restaurant – prejudiciu – plângere din
partea clientului – dosar de daună – eventual proces - despăgubire

• Conţinutul informaţional detaliat


Constatarea, evaluarea şi plata despăgubirilor se fac de către inspectorii de daune
ai asigurătorilor împreună cu asiguratul.
În cazul vătămărilor corporale despăgubirile vor consta, în acoperirea
cheltuielilor necesare restabilirii sau ameliorării stării de sănătate, efectuate de
persoana prejudiciată, precum şi în acoperirea pierderilor de venit net suferite de
persoana prejudiciată pe această perioadă.
În situaţia decesului despăgubirile vor acoperi următoarele cheltuieli:
- cheltuielile de înmormântare,
- cheltuielile de transport al cadavrului
- eventuale venituri nete nerealizate şi eventuale alte cheltuieli făcute în
perioada de la data producerii accidentului şi până la data decesului,
dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului;
În cazul pagubelor produse la bunuri, despăgubirile reprezintă costul procurării,
reparaţiei, refacerii ori restaurării bunurilor avariate sau costul procurării unui
bun asemănător. Despăgubirile astfel stabilite nu pot depăşi valoarea bunurilor la
momentul producerii evenimentului asigurat.
Cuantumul despăgubirilor se stabileşte fie pe baza înţelegerii dintre părţi, fie prin
hotărâre judecătorească definitivă. Înţelegerea se poate face între societatea de
alimentaţie publica/hotel asigurat şi persoanele păgubite, cu acordul
Asigurătorului.
După fiecare daună, limita răspunderii se reduce de la data producerii
evenimentului asigurat, cu suma cuvenită drept despăgubire, asigurarea
continuînd pentru limita rămasă.
Limita răspunderii poate fi reîntregită prin emiterea unui supliment de asigurare,
în schimbul unei prime adiţionale.
Prin plata despăgubirii, rezultat fie al înţelegerii dintre părţi, fie al hotărârii
judecătoreşti, în limita acestei sume, se stinge orice pretenţie a persoanelor
care au suferit prejudicii materiale prin accident, faţă de restaurantul/hotelul
asigurat şi, orice pretenţie a asiguratului faţă de societatea de asigurări.

Utilizarea de întrebări.
- descrieţi modalitatea de soluţionare a daunelor la răspunderea civilă a
hotelurilor?
- Care sunt asemănările la despăgubirea aferentă răspunderii civile faţă
de asigurările de bunuri?
- Menţionaţi cum evoluează sumă asigurată în raport cu despăgubirile
plătite?
• Sumar
Despăgubirea în cazul asigurărilr de răspundere civilă are loc în primul rând ca
urmare a unui prejudiciu produs de asigurat terţei persoane. Cuantumul
despăgubirii este determinat fie de comun acord cu părţile împlicate, fie prin
proces – ulterior societatea de asigurări va despăgubi daunele respective
inclusiv cheltuielile de judecată.

• Bibliografie
1. Ciurel Violeta - Asigurări şi reasigurări. Ed. All Beck Bucureşti 2000
2. Constantinescu Dan – Asigurări şi reasigurări, Ed. Bren Bucureşti 1999
3. Gavriletea Marius – Asigurări şi reasigurări, Ed. Presa Univ. Clujeană 2002
4. Gavriletea Marius – Societăţi captive de Asigurări, Ed. Dacia 2004
5. Pritchett T., Schmit J. – Risk Management and Insurance, West Publishing
US, 1996
Unitatea XIV.
Asigurarea de raspundere civilă a managerilor

• Scopul şi obiectivele
În cadrul acestei unităţi se va observa importanţa încheierii unei asemenea
asigurări de către manageri. Pe lângă răspunderea faţă de activitatea sa , se va
urmări modul în care acesta este asigurat pentru invaliditate şi deces din
accident, şi chiar pierdere de profit de către hotel ca urmare a spitalizării sale.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


În cadrul unităţilor anterioare s-au deprins noţiunile reeritoare la asigurarea de
răspundere civilă şi modul în care sunt despăgubiţi clienţii în urma
prejudiciilor cauzate.

• Schema logică a modului


Manager – culpă – prejudicii – despăgubire

• Conţinutul informaţional detaliat


Asigurătorii despăgubesc terţele persoane pentru prejudiciul de care
persoanele aflate în poziţii de conducere, din structura organizatorică răspund
de producerea riscurilor:
- pierderile financiare suferite de persoanele prejudiciate;
- cheltuielile făcute de Manageri în procesul civil dacă a fost obligat la
desdăunare;
- cheltuielile de judecată făcute de cel prejudiciat pentru îndeplinirea
formalităţilor legale în vederea obligării asiguratului la plata despăgubirilor.
Deasemenea trebuie înţeleasă fapta culpabila care este actiunea comisivă sau
omisiva, decizie, act, declaratie, raportare falsa, eronata, neconforma sau
nelegala, savirsita din imprudenta sau neglijenta impotriva careia exista sau ar
fi posibil sa se depuna o cerere de despagubire. Pierderile financiare sunt
pierderile băneşti reclamate şi justificate de prejudiciaţi precum şi costurile,
taxele si cheltuielile aferente sau efectuate in legatura cu acestea.
Poliţele de asigurare se încheie, cu valabilitate numai pe teritoriul Romaniei,
sunt acoperite numai faptele culpabile comise de manageri, in executarea
atributiilor de manager, in timpul perioadei de valabilitate a poliţei, şi dacă
persoana pagubita îşi formulează pretenţiile de despăgubire până la data
expirării poliţei.
Pentru a se acorda despăgubiri este necesar îndeplinirea cumulativă a
următoarelor cerinţe:
- să existe un prejudiciu cauzat unei terţe persoane printr-o faptă
culpabilă a unei persoane, în executarea atribuţiilor specifice poziţiei
de conducere şi a cărei răspundere este acoperită prin asigurare;
- între fapta culpabilă si prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate;
- prejudiciul să fie cunatificabil, adică să aibă un caracter cert, actual, să
fie personal şi direct.
Societatea de asigurare poate ataşa la acest produs şi clauze de deces şi
invaliditate ale managerului ca urmare a apariţiei unui accident. Aceste clauze
sunt asemănătoare cu cele dezbătute în unităţile anterioare şi nu necesită
prezentare lor.

Utilizarea de întrebări.
- care sunt riscurile asigurate în asigurarea de răspundere civilă a
managerilor ?
- Menţionaţi condiţiile cumulative ce trebuie îndeplinite pentru a se
acorda despăgubiri

• Sumar
Asigurarea de răspundere civilă a managerilor de hotel vine în întâmpinarea
nevoilor acestora de a elimina o serie de riscuri. Acest produs este foarte
întălnit în ţările cu industrie hotelieră dezvoltată, şi se observă importanţa lui
în momentul unei greşeli de management când managerul este răspunzător
pentru acţiunile sale.
III. Anexe
• Bibliografia completă a cursului
1. Ciurel Violeta – Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici
internationale. Ed. All Beck 2000
2. Constantinescu Dan – Sisteme informationale in asigurari, Ed. Bren
Bucuresti 1998
3. Constantinescu Dan – Management financiar in asigurari, Ed. Semne
Bucuresti 1999
4. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica Bucuresti 1998
5. Constantinescu Dan – Asigurari si reasigurari, Ed. Bren Bucuresti 1999
6. Didier Arnaud – The Language of Insurance, Ed. ARS Longa 1997
7. Gavriletea Marius – Managementul centralizat al riscului. Tribuna Econ.
19/2000
8. Gavriletea Marius – Probleme actuale ale managerilor din ASIA. Finante
Banci Asigurari nr. 10/1999
9. Gavriletea Marius – Identificarea riscului. Tribuna Economica nr. 21/2000
10. Gavriletea Marius – Piata alternativa a asigurarilor. Finante Banci
Asigurari nr.10/99
11. Gavriletea Marius – Societatile captive de asigurari. Finante Banci
Asigurari nr.7,8/00
12.Heins R., Williams A. – Risk Management and Insurance, Mc. Graw Hill,
New York 1985
13. Hoffmann Mark - Terrorism Reinsurance bills vary widely – Business
Insurance, 05.11.2001
14. Oxford Student’s Dictionary, ed. II
15. Oxford Dictionary of Finance
16.Pritchett T., Schmit J. – Risk Management and Insurance, West Publishing
US, 1996
17.Rejda G. – Principles of Risk Management and Insurance, Pearson
Education NY 2002
18. Williams A., Heins R. – Risk Management and Insurance, Mc. Graw Hill,
N.Y.1985
www.csa-isc.ro
www.1asig.ro

• Scurtă biografie a titularului de curs

1. Date personale:

Nume: GAVRILETEA
Prenume: MARIUS DAN

2. Studii:

a) Studii de doctorat
1998 – 2002 Diplomă de Doctor în domeniul Finanţe, ca urmare a susţinerii
tezei de doctorat la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca în data de
27.09.2002 şi în baza Ordinului MEC nr. 3896 din 24.04.2003

b) Studii de masterat
1998-1999 Specializarea: Strategii Financiare în Afaceri

c) Studii universitare
1994-1998 Specializarea: Finanţe Asigurări

3. Poziţii didactice:

12.02.2008 – prezent - conferenţiar


23.02.2004 – 12.02.2008 lector
25.02.2002 – 23.02.2004 asistent universitar
1.11.1998 – 25.02.2002 doctorand cu frecvenţă

4. Realizări profesional-ştiinţifice:

a) ACTIVITATEA DIDACTICĂ
- Pe parcursul activităţii mele didactice am predat cursuri şi am susţinut
activitate de seminar desfăşurate în cadrul Facultăţii de Business şi
Facultăţii de Ştiinţe Economice la următoarele discipline:
o Asigurări şi Reasigurări;
o Controlul şi Finanţarea Riscului;
o Evaluarea Intreprinderilor;
o Analiză Financiară şi Economică;
Pe lângă cursurile de bază în domeniul Asigurărilor şi Reasigurărilor;
Evaluarea intreprinderii şi Analiză Financiară şi Economică de la anii III şi IV,
am pregătit şi predat în ultimii doi ani cursul Controlul şi Finanţarea Riscului,
care este o noutate în mediul economic românesc şi la care masteranzii au
manifestat interes deosebit.

- Monografie şi cărţi didactice: total 4, toate în ultimii 5 ani

• Gavriletea M., „Societăţi Captive de Asigurări”, Editura Dacia, Cluj-


Napoca, 2004.
(ISBN 973-35-1854-9). - monografie
• Gavriletea M. - „Asigurări şi Reasigurări”. Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj Napoaca 2002 (ISBN 973-610-148-7)
• Gavriletea M. – “Evaluarea intreprinderii” - Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj Napoca 2003 (ISBN 973-610-174-6)
• Gavriletea M.– “Diagnosticul şi Evaluarea Intreprinderii”, Editura
Alma Mater Cluj Napoca 2006 (ISBN 973-7898-29-X)

b) ACTIVITATEA DE CERCETARE

Activitatea de cercetare s-a materializat în 12 granturi (10 granturi în


ultimii 5 ani), din care 3 granturi în calitate de director de proiect şi 9
participări ca membru în alte proiecte de cercetare/granturi.

• 5 granturi CNCSIS (4 de tip A şi 1 de tip AT) – membru


• 3 granturi PNCDI – membru

c) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ

(a) Domenii de interes şi rezultatele obţinute în aceste domenii

Domeniile de interes se situează la intersecţia dintre:


• Asigurări şi reasigurări;
• Managementul riscului;
• Controlul şi finanţarea riscului;
• Evaluarea intreprinderilor, analiza financiară şi economică.

(b) Articole/ studii publicate în reviste de specialitate de circulaţie


internaţională recunoscute şi în reviste din ţară recunoscute de către
CNCSIS: total 55, din care 27 în ultimii 5 ani; Din cele 57 articole, 2
articol indexat ISI si 7 articole sunt publicate în reviste cotate baze de
date internaţionale (Ulrich’s International Periodicals Directory,
Cabell’s Directory, Gale Thomson) (ambele în ultimii 5 ani) şi 47 în
reviste recunoscute de către CNCSIS: 14 la categoria B (12 în ultimii 5
ani), 13 la categoria C (2 în ultimii 5 ani ) şi 20 la categoria D (11 în
ultimii 5 ani ).