Muntele Mic

La circa 22 km de Caransebeş, spre est,

pitoreasca şosea DJ 608A, ce trece prin satele
Zerveşti, Turnu-Ruieni şi Borlova, ajunge la staţia
de teleferic din Valea Craiu (altitudine 773 m), de
unde un mijloc de transport pe cablu, tip telescaun,
cu o lungime de 3492 m (cel mai lung traseu din
ţară) şi o diferenţă de nivel de 799 m, permite o
urcare rapidă pe Muntele Mic. De aici, accesul în
staţiune poate fi făcut şi pe un drum pietruit de circa
13 km.

Trebuie menţionate, se văd de pe drum, lacul de acumulare şi poiana narciselor

de la Zerveşti (unde are loc anual, în luna mai, o frumoasă serbare
câmpenească) şi ruinele turnului de la Ruieni, Turnul lui Ovid, care, în Evul
Mediu, constituia o fortificaţie de apărare şi un punct de supraveghere, în acelaşi
timp. Stoica de Haţeg credea că pe aici a trecut, în drumul său spre exil,
nefericitul poet latin Ovidiu, care, încântat de frumuseţea acestor meleaguri, ar fi
exclamat “Cara mihi sedes” (locuinţa mea iubită), de unde ar fi venit numele
oraşului Caransebeş. Tot la Turnu-Ruieni se află statuia fostului ministru al
energiei electrice Trandafir Cocârlă, născut în această comună, care a avut un
rol deosebit de important în dezvoltarea acestei zone. O atracţie turistică
deosebită o reprezintă nedeile şi rugile din această zonă care corespund cu
hramurile bisericilor. Astfel în satul Borlova ruga ţine trei zile, începând cu ziua
de 15 august "Adormirea Maicii Domnului", în satul Zlagna ruga este pe 8
noiembrie "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", iar pe 29 iunie este rugă în
localitatea Zerveşti, la sărbătoarea "Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel".

Unitatea geografică a Munţilor Ţarcu, din care face parte şi Masivul Muntele Mic,
ocupă regiunea de nord-vest a Carpaţilor Meridionali. Limitele Munţilor Ţarcu
sunt Valea Timişului şi a Bistrei, Valea Râului Rece (Hideg) şi Râului Şes,
continuat de Râul Mare. Relieful existent în acest ţinut este în general muntos,
dar printr-o trecere treptată de la câmpie la piscurile înalte. Creştetul uşor
bombat al Masivului Muntele Mic, care atinge altitudinea de 1806 m, face foarte
uşoară ascensiunea pe acest munte. Pentru amatorii de peisaje alpin-stâncoase,
Masivul Ţarcu şi traseul până la Vârful Ţarcu (2190 m) oferă peisaje splendide,
panoramice, greu de uitat de către orice excursionist. În văile glaciare, prin
retragerea gheţarilor, de multe ori se întâlnesc lacuri glaciare, care completează
peisajul pitoresc al acestor locuri.

Staţiunea Muntele Mic se află la altitudinea de 1525 m şi de aici, în patru ore, se

poate ajunge pe Căleanu sau Ţarcu (unde există o importantă staţie
meteorologică), în circa trei ore, se ajunge pe Cuntu (există şi aici o staţie
meteorologică) şi în patru ore, în staţiunea Poiana Mărului, care se află la
altitudinea de 680 m. Un rol important al acestor staţiuni îl joacă altitudinea, aerul
curat cu influenţele mediteraneene ale climei, flora şi fauna, izvoarele reci şi
priveliştile superbe. Prin poziţia şi altitudinea lor, Munţii Ţarcu, şi în special
Muntele Mic, îndeplinesc un rol de baraj în calea circulaţiei maselor de aer ce
pătrund atât în nord şi nord-est (mase de aer rece aducătoare de precipitaţii, în
special zăpadă, în anotimpul de iarnă), cât şi cele de sud-est (mase de aer uscat
şi cald).

În turism, în general, o importantă deosebită o are

starea vremii, care poate “alunga” sau atrage
potenţialii turişti. Din acest punct de vedere, zona
Muntele Mic este privilegiată, fiind una din zonele
din ţară unde zăpada ţine chiar şi 6 luni pe an.
Precipitaţiile masive venite din nord-vest, precum şi
temperaturile scăzute, înregistrate pe timp de iarnă,
fac posibilă practicarea sporturilor de iarnă, din luna
noiembrie, până în luna mai. Grosimea stratului de
zăpadă, iarna, este în medie de 1 metru. Pârtiile de schi au pante, atât pentru
începători, cât şi pentru avansaţi.
Zona este bogată din punct de vedere al vegetaţiei, predominante fiind pădurile
de fag, molid şi amestecate. Pădurile reprezintă locul de odihnă şi drumeţie
preferate de majoritatea turiştilor veniţi aici. Pe traseele turistice străbătute în
golurile alpine de către turişti, se pot admira păşunile pe care cresc plante cu flori
cum sunt genţienele (care colorează peisajul cu un albastru-mov specific acestei
specii de flori), smîrdarul, care pe lângă calitatea sa de plantă medicinală, oferă
turiştilor un peisaj magnific prin culoarea sa roşu puternic. Cele mai numeroase
specii faunistice sunt legate de pădure. Aici trăiesc ursul, lupul, căprioara,
mistreţul, veveriţa, cocoşul de munte, capra neagră (zona masivului Ţarcu). Cele
mai atractive specii sunt cele care alcătuiesc fondul de vânătoare, bogat
reprezentat în aceasta zonă. Amatorii de vânătoare din ţară şi străinătate sunt
interesaţi de această zonă, dar nu există o bază materială suficient de dezvoltată
pentru organizarea de vânători. Atât apele curgătoare, cât şi lacurile glaciare şi
artificiale, reprezintă o atracţie pentru aceasta zonă. În râurile repezi,
predominant, găsim păstrăvul indigen. Lacurile nou construite, odată cu
amenajarea hidroelectrică Bistra - Poiana Mărului, constituie o alternativă pentru
turiştii dornici de pescuit sau practicarea sporturilor nautice.
Începuturile oficiale ale activităţii de turism în zona masivului Muntele Mic,
datează din anul 1936. În manuscrisul editat de Asociaţia Funcţionarilor
Municipiului Timişoara “Muntele Mic”(AMIC), deviza staţiunii Muntele Mic era
“cea mai înaltă staţiune bănăţeană de recreaţie şi sporturi de iarnă”. Manuscrisul
a fost editat cu ocazia inaugurării, pe data de 12 iulie 1936, a construcţiilor de pe
Muntele Mic, executate sub patronajul municipiului Timişoara. Apropierea acestei
zone de centrele urbane bănăţene, precum şi altitudinea, a stârnit interesul
pentru turism, schi şi recreaţie în zona alpină.
Răsfoind în cartea de aur a Cabanei Militare, puteţi găsi următoarea înregistrare:
"Particularităţile primei excursii organizate de clubul sportiv "Electrica" Timişoara,
încântaţi de priveliştea admirabilă în care s-au delectat şi de terenul destinat prin
formaţia sa pentru sportul de schi, vor căuta să facă propagandă în interesul
dezvoltării turismului în această regiune. Pr. Cornel Mikloşi, Margareta Vasilescu,
Francisc Schmidt, Bubi Schmidt, Simion Caraseanfu, Ludovic Till, Ana Till, Iosif
Vesco".
Aceasta reprezintă prima intenţie de dezvoltare a turismului, atunci când singura
construcţie pe Muntele Mic era Cabana Militară.
Acţiunile întreprinse de funcţionarii timişoreni şi membrii Clubului Turistic
Bănăţean din Caransebeş au pus bazele staţiunii montane cu profil principal de
sporturi de iarnă pe Muntele Mic şi al staţiunii climaterice Poiana Mărului. În acea
vreme, conform studierii manuscrisului editat de această asociaţie, pe munte
existau următoarele “case de adăpost”:
- castelul Batalionului 11 Vânători de Munte, ridicat în anul 1930, din iniţiativa
generalului Savu şi colonelului Ion Dumitrache, având încăperi pentru
aproximativ 100 de oaspeţi;
- cabana Rotary, construită, în 1933, de familia Prochaska şi clubul Rotary din
Timişoara, având 35 de locuri;
- casa “Cuibul nostru” a Comunităţii de Avere din Caransebeş, cu 10 paturi;
- cabana “Brădişor”, existentă şi astăzi, cu 20 de locuri;
- casa de recreaţie “Bela Vista”, cu 50 de locuri, astăzi inexistentă, dar pe atunci
cea mai modernă unitate de cazare.
Confortul turiştilor era afectat de lipsa curentului electric, utilitate ce a fost
disponibilă prin construirea Uzinei Electrice Muntele Mic. Proiectată de Uzina
Electrică Comunală Timişoara şi executată de atelierele Tramvaielor Comunale
Timişoara, uzina avea o putere de 15 kw, asigurând necesarul de energie al
staţiunii. Trebuie menţionat că această uzină a fost prima uzină construită pe un
singur fir, după concepţia profesorului universitar timişorean Corneliu Mikloşi. Un
alt aspect, care arată dezvoltarea staţiunii în acea vreme, este construirea unei
linii telefonice private. Aceasta s-a realizat prin autorizarea Direcţiei Generale P.
T. T. nr. 279118/1934 şi astfel Muntele Mic a fost racordat la linia telefonică a
firmei forestiere "Mundus şi Borlovan - Armeniş" printr-un cablu lung de 4913 m;
telefonul s-a pus în funcţiune pe 11 octombrie 1935, iar în 1937 s-a vorbit la
telefon direct cu Londra. Transportul până în staţiune se realiza cu ajutorul cailor
închiriaţi din localitatea Borlova. Accesibil era traseul Borlova - Fântâna Voinei -
Complex Muntele Mic. Pe lângă unităţile de primire a turiştilor şi realizărilor de
infrastructură, tot în acea perioadă s-a realizat şi construirea schitului Sf. Ilie şi a
Crucii de pe Cleanţul Găinii. Bisericuţa s-a construit în stil maramureşean, din
bârne de brad, fiind acoperită cu şindrilă şi este proprietatea Episcopiei
Caransebeş. Pe lângă slujbele obişnuite, turiştii pot participa la hramul acestui
schit, care este o adevărată sărbătoare organizata o dată pe an pe data de 20
iulie.
În iulie 1936, este inaugurat Monumentul eroilor bănăţeni din lupta pentru
reîntregire, Crucea de pe Muntele Mic. Crucea a fost confecţionată din 8 tulpini
de brad, oferite gratuit de Comunitatea de Avere Caransebeş, alese din pădurea
de protecţie din apropiere, care au fost trase la locul de montaj cu ajutorul a 10
perechi de cai. Grupate câte două, aceste tulpini au format corpul principal al
crucii, înaltă de 25 m, fixată prin ancorare la sol pe o platformă metalică,
încastrată în stâncă, la cota de 1670 m. Pe cruce au fost montate 4 proiectoare
puternice şi o sirenă, alimentate cu energie de la o microhidrocentrală electrică.
Pe timp senin, crucea era vizibila noaptea din anumite puncte ale Timişoarei, dar
mai ales din cupola de sub crucea Catedralei.
După cel de-al II-lea Război Mondial, investiţiile în turismul acestei zone au
început în anul 1962 prin realizarea teleschiului nr. I, acesta fiind primul mijloc de
transport pe cablu din zonă. El avea o lungime de aproximativ 600 m, cu o
diferenţă de nivel de 83 m şi două pârtii, una pe partea stângă a teleschiului,
pentru avansaţi, iar una pe partea dreaptă, pe un traseu de aproximativ 1,7 km
pe Valea Soarelui, respectiv partea de S-E a Muntelui Mic (actualmente printr-un
proiect PHARE traseul a fost mărit cu 400 m, iar instalaţia a fost complet refăcută
şi modernizată). În anul 1973 este începută construcţia drumului din Valea Craiu
până sus, în staţiune, proiectat de un colectiv condus de ing. Mihai Stănescu. În
anul 1976, s-a dat în funcţiune şi Telefericul Muntele Mic cu cel mai lung traseu
din ţară. Acesta a făcut mai uşor accesul în staţiune şi a dus la creşterea
numărului de turişti. Perioada de vârf a turismului pe Muntele Mic au constituit-o
anii '80, prin utilizarea în scop turistic a cabanelor Sebeş, Ţarcu, Cuntu,
Libertatea, precum şi construirea teleschiului II în anul 1986, cu o lungime de 800
m. Un important mijloc de cazare, dar acum nefuncţionabil este hotelul Sebeş din
Complexul turistic Muntele Mic. Deschis pe data de 1 ianuarie 1988 dispunea de
304 locuri de cazare în camere de 2 locuri pe 9 nivele. În vremea aceea
reprezenta cea mai modernă unitate de cazare dotată cu restaurant şi bar. În
primii ani a funcţionat la capacitatea maximă, dar începând din anul 1993 a
început regresul datorat pe de-o parte lipsei unui management necorespunzător
şi pe de altă parte lipsei turiştilor. În prezent se află în proprietatea firmei
Goodbless din Caransebeş, firmă cu capital total privat. Trecerea din
proprietatea statului în proprietatea acestei firme s-a făcut fără a exista o
strategie de repunere în funcţiune a hotelului. Lipsa fondurilor şi proasta
administrare au dus la încetarea lucrărilor de renovare în anul 1998. De atunci şi
până în prezent hotelul nu a mai funcţionat. Investiţia necesară renovării şi dotării
acestui hotel este foarte mare, proprietarul neavând posibilitatea acestei
investiţii. Au fost investitori care au dorit o asociere sau chiar cumpărarea acestui
imobil, dar proprietarul nu a fost de acord. Aceasta este practic o mare problemă
a Complexului turistic deoarece neintegrarea acestui hotel în circuitul turistic
frânează dezvoltarea turismului. O strategie de reabilitare a hotelului Sebeş este
renovarea succesivă a câte unui etaj pe an. Aceasta nu necesită fonduri
extraordinar de mari, dar din păcate nu se află şi în viziunea proprietarului.
Acesta şi-a atras multe critici de la ceilalţi agenţi economici prestatori de servicii
turistice din zonă, dar din păcate deocamdată hotelul rămâne în această stare de
degradare.
Reabilitarea drumului Caransebeş - Borlova - Muntele Mic este un obiectiv vital
în dezvoltarea turistică a zonei Muntele Mic. Necesitatea unui "drum de
automobile" formează obiectivul unei dezbateri de peste şapte decenii. Accesul
pe timp de vară în Complexul turistic Muntele Mic reprezintă o adevărată
aventură pentru cei care se încumetă să urce cu autoturismele pe traseul
Borlova - Valea Craiului - Muntele Mic şi nu dispun de un autoturism de teren.
Cei 13 km de drum reprezintă o piedică serioasă în dezvoltarea turismului de
vară. Investiţia în reabilitarea drumului este mare de ordinul zecilor de miliarde
de lei, fiind elaborat un proiect în acest sens de către firma Hidroconstrucţia S.A.
Orice investitor care doreşte să investească în zonă este stopat de inexistenţa
unei căi de acces posibilă pentru orice tip de autoturism. Începând cu anul 2005
s-a promis reabilitarea drumului în cadrul unui nou proiect.
Deşi anii '90 au fost ani de regres pentru turismul
din zonă, odată cu noua orientare a societăţii
româneşti, se speră sporirea interesului pentru
această zonă, atât din partea autorităţilor, prin
facilităţi şi ajutoare financiare, cât şi din partea
potenţialilor turişti, prin manifestarea interesului
pentru recreare şi practicarea sporturilor de iarnă.
După 1996, pe versantul sud-vestic al muntelui, în
liziera superioară a pădurii de brazi, s-au construit
mai multe cabane, printre care Cabana Bistra,
Cabana Cerbul şi Cabanele Iepuraşului. În 2001, a demarat acţiunea de refacere
a crucii monument de la Muntele Mic şi de reabilitare turistică a zonei. Această
acţiune, sprijinită de mai mulţi prieteni ai munţilor (printre care Cornel Hamat şi
Cristian Mâţu – ca iniţiatori), a fost încununată de succes în 2003 şi 2004 când o
nouă cruce realizată din metal şi iluminată feeric a luat locul vechii construcţii. Pe
traseul turistic Caransebeş - Borlova - telescaun Valea Craiului, pe partea
dreaptă a şoselei, la intersecţia râurilor Cuntu şi Craiu, la aproximativ 22 Km faţă
de Caransebeş se află Pensiunea turistică "Cuntu". Spaţiul destinat acestei
amenajări turistice se află la marginea pădurii Borlovei, împrejmuit de culmi înalte
şi cele doua râuri, având o întindere de 13000 mp. Are o capacitate de cazare de
10 locuri (5 camere), un restaurant, piscină, teren tenis şi păstrăvărie. Pensiunea
este destinată, atât cazării turiştilor ocazionali şi grupurilor organizate, cât şi
sportivilor, în special a motocicliştilor aduşi de EnduRoMania.

În ultimii ani, EnduRoMania (rezultatul cooperării dintre landul german NordRhein

Westfalia şi Banat, materializată, începând din 1995, prin dezvoltarea turismului
activ în această regiune) şi mai nou Promotour (asociaţia de promovare turistică
a zonei Ţarcu - Muntele Mic, fondată la sfârşitul anului 2000 prin asocierea a
şase comune din zona Ţarcu - Muntele Mic Armeniş, Bolvaşniţa, Slatina Timiş,
Teregova, Turnu Ruieni şi Zăvoi, cu municipiul Caransebeş şi Fundaţia
EnduRoMania), ambele avându-l ca iniţiator pe inimosul Sergio Morariu, ajutat
de Carol Varga şi echipa lor, au adus în zonă numeroşi turişti străini. Iniţiativele
concrete ale asociaţiilor, care au avut succes până acum, sunt cele legate de
promovarea activităţilor apropiate de natură, adică a turismului activ şi sportiv, ca
mijloace remarcabile de dezvoltare economică şi ca oportunitate de îmbunătăţire
considerabilă a nivelului de trai al localnicilor. Cu excepţia lucrărilor la sistemul
hidroenergetic şi a câtorva exploatări forestiere, natura este neatinsă şi permite
practicarea ecoturismului, iar populaţia locală, prietenoasă, este foarte interesată
şi capabilă să dezvolte produsele turistice. Ţarcu - Muntele Mic este unul dintre
cele mai întinse masive muntoase din Carpaţi – suprafaţa zonei cuprinde în jur
de 1320 kmp şi are 10 vârfuri cu altitudinea peste 2000 m. Regiunea cunoaşte o
veche tradiţie turistica şi este potrivită, în special, pentru drumeţia de vară şi de
iarnă, drumeţiile călare sau cu căruţa şi teleaga, bivuac, “nordic walking”,
“camera hunting”, observarea animalelor, cicloturism, enduroturism, excursii
etnografice, ture cu maşini de teren sau cu tractorul, zboruri cu parapanta şi
organizarea de “teambuilding”, care au atras în zonă tot mai mulţi turişti
occidentali.
Toate aceste acţiuni, construcţia de noi cabane şi unităţi de cazare, apariţia unor
investitori serioşi care iubesc Muntele şi spiritul lui, ca şi promisa reabilitare a
drumului de acces pe Muntele Mic, ne determină să afirmăm cu tărie că în viitorul
apropiat, turismul în zonă va avea o dezvoltare rapidă şi aprinderea pe 14
septembrie 2004 a luminilor noii cruci a simbolizat şi renaşterea acestuia.

• acasa »
• cazare la muntele mic

Hotel Dor de Munte - Contact : 0741-089.089 ; www.dordemunte.ro

Hotel Felix - Contact : 0740-100.217; www.muntele-mic.ro

Hotel Muntele Mic - Contact : 0744-394.072

Pensiunea Nordica - Contact : 0744-661.812

Cabana Bistra - Contact : 0745-975.272, 0724-361.580

Cabana Cerbu - Contact : 0723-668.385, 0355 505.100

Cabana Genova - Contact : 0745-910.878

0745-255.508

Cabana Izvernaru - Conatct : 0746-049.039

Cabana Iepurasu - Contact : 0722-220.496

Cabana Mustetea - Contact : 0721-426.128

Cabana Sebesu - Contact : 0740-499.692

Cabana Mironica - Contact : 0744-559.786