Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

‘’ION IONESCU DE LA BRAD’’ IASI


FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARA
DISCIPLINA: EPIDEMIOLOGIE

~ LEPTOSPIROZA~

Brazilia 2005-2008

Topa
Cosmin&Lupoaie Ionut

A
nul III : Grupa 776 B
INTRODUCERE:

Leptospiroza este o zoonoza produsa de membrii genului


Leptospira. Leptospirele patogene sunt identice din punct de
vedere morfologic, fiind bacterii Gram negative subtiri,
helicoidale, mobile, cu una sau ambele extremitati indoite ,,in
carlig’’.

Fig.1:Leptospire in”carlig”;

In tarile dezvoltate, membrii genului produc pierderi


economice majore industriei de crestere intensiva a bovinelor si
porcinelor, constituind de asemenea un important factor de risc
profesional pentru cei care muncesc in aceste industrii.
Leptospirele persista in rinichii si tractusul genital al
animalelor purtatoare si sunt excretate in urina si secretiile
genitale. Supravietuirea in afara gazdei este favorizata de conditii
de umiditate si caldura. Transmiterea se realizeaza prin contactul
direct sau indirect cu animalul purtator.

1.2 ETIOLOGIE:

Leptospirele sunt microorganisme Gram negative subtiri, helicoidale,


mobile, cu una sau ambele extremitati indoite ,,in carlig``.Intr-un mediu lichid
adecvat se rotesc constant in jurul axei lungi.Lungimea variaza intre 10 si 20 µm,
iar diametrul intre 0,1-0,15µm, cu o lungime a spirei de aproximativ
0,5µm.Leptospirozele sunt mobile si se cultiva in conditii de aeroebioza la
temperatura de 28-30ºC.Cu ajutorul reactiei de aglutinare-liza si a testului de
saturare a anticorpilor, s-a stabilit ca leptospirele poseda atat atigene de tip cat si de
grup.

In conditii nefavorabile de nutritie, leptospirele pot fi mult alungite, in timp


ce in prezenta unor concentratii mari de sare, in culturile batrane sau in tesuturi pot
lua forme cocoide de aproximativ 1,5-2µm.Se multiplica prin diviziune liniara.

Componentele celulare majore sunt: un invelis extern, care inconjoara un


perete celular sau un complex de peptidoglicani si doi endoflageli polari (cate unul
la fiecare capat, cu origine subterminala).

1.3 MANIFESTARI CLINICE SI LEZIUNI

1.3.1 MANIFESTARI CLINICE:


Marea majoritatea a infectiilor leptospirice ale animalelor sunt subclinice.
Exista doua grupe de animale cu mare probabilitatate de a face o infectie
clinica:

• Animalul tanar;
• Female mature sexual, in lactatie si / gestante.

In cazurile in care infectia leptospirica accidental determina o afectiune


clinica la animale, exista o paralele stransa cu acele aspect observate in
formele severe de boala la om.Forma severa a bolii se caracterizeaza prin
icter, hematurie, hemoglobinurie, semne de afectare renala si meningita, iar
infectiile pot fi fatale, cum ar fi cea cu icterohemoragia.In plus, cainii
infectati cu anumite serovaruri, cel mai notabil fiind canicola, pot dezvolta o
afectiune renala cronica cu poilurie masiva si polidipsie. Postinfectie
problemele legate de oboseala pot avea consecinte serioase asupra
animalelor de performanta cum ar fi cainii de vanatoare ogarii, caii de curse
si competitie.

Infectia acuta cu a vacilor adulte da nastere asa numitului ``sindrom al


picaturii de lapte`` sau al ``pungii flaste`` la vacile in lactatie, in special la
inceputul acesteia, caracterizat printr-o scadere brusca a productiei de lapte.
Ugerul apare falsc, ca si cum vaca ar fi fost déjà mulsa-nu tumefiat si
dureros, ca in majoritatea formelor de mastita-si sunt afectate toate cele
patru sferturi. Laptele este adesea vascos si galben, asemanator colostrului,
poate contine cheaguri si poate avea chiar o nuanta sanguinolenta.

1.3.2 LEZIUNI:
Modificarile lezionale, difera in funstie de varsta, sex, stare fiziologica
(monta, gestatie, parturitie) si de gravitatea si forma de evolutie a bolii.

In formele acute su subacute se intalnesc leziuni de tip septicemic,


exprimate prin hemoragii punctiforme pe seroase si pe mucoase, ca si in tesutul
conjunctiv subcutanat. In forma icterica leziunea cea mai caracteristica este icterul
mai mult sau mai putin pronuntat al pielii si al tesutului conjunctiv subcutanat, al
seroaselor si al mucoaselor.

Frecvent se observa degenerescenta hepatica si miocardica, uneori


splenomegalie si inflamatia limfoganglionilor. Rinichii sunt mariti in volum, de
culoare rosiatica sau galbuie si cu hemoragii punctiforme discrete, prezente atat
sub capsula, cat si pe suprafata de sectiune.

Ficatul este marit in volum, de culoare rosie galbuie, cu aspect lutos si cu


friabilitate marita. Leziunile cutanate. Sunt reprezentate de zone puternic
hiperemiate si infiltrate serohemoragic.

In forma cronica, leziunile sunt discrete de cele mai multe ori decelabile
numai histopatologic. Rinichiul prezinta fie focare de nefrita interstitiala, fie focare
de necroza, cu aspect neregulat, localizate in corticala si confera organului un
aspect patat, denivelat. La vier, ca leziune macroscopica destul de caracteristica se
semnaleaza orhita si prezenta de focare discrete de scleroza testiculara.

La femele gestante, care au avortat, in afara leziunilor hepatorenale se mai


deceleaza si leziuni uterine: endometrita cataral hemoragica, metrita nodulara in
focare, sau chiar necrotica, edeme, hematoame utero-placentare.

1.4 EPIDEMIOLOGIE:
Exista diferente in distributia pe glob a unor specii de Leptospira; L
interrogans, L. borgpetersenii si L. kirschneriae au o distributie globala, in timp ce
L. moguchii si L. santarosai sunt intalnite in principal in America de Nord si de
Sud, iar L. weilii in china si estul Asiei.

Epidemiologia leptospirei este potential foarte complicata intrucat. Teoretic,


orice specie animala poate fi infectata de orice serovar patogen. Din fericire, numai
o mica parte din serovaruri sunt endemice intr-o anumita regiune sau tara.

Importanta relativa a acestor infectii accidentale este determinata de


oportunitatile furnizate de factorii sociali, de control si de mediu predominanti
pentru contactul si transmiterea leptospirelor de la alte speii de gazda tinta. Omul
este intotdeauna o gazda accidentala.

Principalele infectii cu Leptospira de importanta globala si gazdele lor de


mentinere sunt:

– serovarurule icterohaemorrhagiae si copenhageni- mentinute de


sobolanul auriu
– serovarul canicola-mentinut de caini
– serovarul pomina tipul kennewicki- mentinut de porci in majoritatea
regiunilor globului
– serovarul hardjo- mentinut de bovine in toata lumea
– sovarul bratislava- reprezinta asociatia animal domestic-leptospirire cea
mai recent descrisa si mai putin inteleasa.
1.5 DIAGNOSTIC:

In absenta unor aspecte clinice caracteristice, diagnosticul definitiv al


leptospirozei este dependent de confirmarea de laborator. Diagnosticul poate fi
necesar nu numai pentru confirmarea leptospirozei ca fiind responsabila de
afectiunea clinica, ci si din alte motive, incluzand:

– evaluarea starii de infectie si sau a starii de imune a populatiei, in vederea


aplcarii unor programe de combatere sau eradicare la nivel local, regional
sau national;
– studii epidemiologice;
– evaluarea starii de infectivitate a unui animal individual, pentru a stabili
daca acesta este corespunzator pentru export sau pentru a fi introdus intr-
o populatieneinfectata.

Procedurile diagnostice ale leptospirozei se impart in doua grupe. Prima


consta in teste pentru evidentierea leptospirelor in fluidele organismului si in
tesuturile recoltate prin biopsie sau post-mortem, iar a doua include teste pentru
detectarea anticorpilor.

1.6 PROFILAXIE SI COMBATERE:

TRATAMENT:

Tratamentul cainilor este similar celui la om. Puseele de boala la animalele


producatoare de ferma sunt probleme ale intregului efectiv, mai degraba decat a
cazurilor individuale, de unde rezulta importanta abordarii tratamentului in
contextul necesitatii de a combate infectii in populatii.

Utilizarea tratamentului antibiotic in cazurile de agalaxie produsa de


L.hardjo la bovine este o chestiune de evaluare clinica, tinand seama de starea de
gestatie a animalului si de alti factori legati de efectiv.

Animalele afectate se vindeca fara tratament; totusi, daca animalul este


gestant, pot aparea infectia fetala si pierderea consecutive a fatului, si in asemenea
circumstante trebuie administrate antibiotic: streptomicina si penicilina.

MASURI DE PROFILAXIE SI COMBATERE:

Strategii pentru combaterea infectiilor:

Metodele utilizate la animale trebuie sa reduca la minim contactul cu


animalele purtatoare, prin masuri cum ar fi evitarea surselor de adapare
contaminate si asigurarea adaposturilor separate. Trebuie efectuata
vaccinarea, daca este necesar si daca exista vaccinuri disponibile.

In dezvoltatrea strategiilor pentru combaterea leptospirozei in cazul


infectiilor la gazdele de intretinere, pentru a mentine o populatie
neinfectata, este importanta reducerea la minimum a factorilor de risc
major implicati in introducerea infectiei intr-o populatie sanatoasa.De
exemplu:

• dezvoltarea unei politici populationale inchisa, evitand astfel


cumpararea animalelor infectate;
• mentinerea pe teren a numai o singura specie gazda, reducand astfel
riscul de contact cu alta gazda de intretinere, cum ar fi oile in cazul
infectiei cu L. Hardjo la bovine;
• evitarea contactului cu alte animale din aceeasi specie;
• eviatrea transmiterei indirecte de exemplu prin impiedicarea
accesului la un curs de apa care are in amonte alte gazde animale
sau o sursa comunitara de adapare.

Fig.2:Leptospire helicoidale ; Fig.3:Leptospire tip “carlig”;


Fig.4:Harta lumii prezentand continentele afectate de Leptospiroza
in perioda 2005-2008;
Evolutia Leptospirozei in anul 2005 in Brazilia

Location Ia Fe Mar Apr Mai Iun Iul Au Se Oct No De


n b g p v c

Acre 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sergipe 2 2 4 1 0 0 4 0 0 0 0 0

Amazonas 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0

Bahia 0 0 0 0 16 0 0 0 0 0 0 0

Ceara 0 0 0 0 4 4 0 0 0 0 0 0

Espirito 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1
Santo

Maranhao 0 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0 1

Mato 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0
Grosso Do
Sul

Minas 4 28 43 27 20 41 19 54 13 31 9 22
Gerais 2

Paraiba 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0

Parana 0 2 4 5 4 5 6 4 2 4 0 3

Pernambu 0 0 0 0 1 0 2 0 0 0 0 0
co

Piaui 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0

Rio De 5 8 15 6 13 9 8 4 5 7 7 7
Jaineiro

Rio 2 4 9 1 2 2 3 1 7 3 0 0
Grande Do
Sul
Santa 0 0 0 1 1 1 2 0 0 3 5 5
Catarina

Sao Paulo 0 1 0 0 1 1 2 1 3 0 0 1
Fig.5:Harta cu principalele orase afectate de Leptospiroza
in anul 2005;

Evolutia Leptospirozei in anul 2006 in Brazilia

Location Ia Fe Ma Apr Mai Iun Iul Au Se Oct No De


n b r g p v c

Acre 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sergipe 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Amazonas 1 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahia 3 2 2 4 0 0 0 1 1 1 1 0

Ceara 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Espirito 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
Santo

Maranhao 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Mato 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Grosso Do
Sul

Minas 4 48 35 8 13 13 7 12 13 8 12 7
Gerais 7

Paraiba 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Parana 6 2 2 0 2 4 1 6 8 2 0 0

Pernambu 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0
co

Piaui 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rio De 6 7 7 3 5 10 7 2 10 8 0 1
Jaineiro

Rio 3 0 0 0 8 1 2 14 0 0 0 0
Grande Do
Sul

Santa 5 0 0 0 2 3 0 0 5 5 0 0
Catarina

Sao Paulo 0 0 0 0 2 1 1 0 0 0 0 0
Fig.6:Harta cu principalele orase afectate de Leptospiroza
in anul 2006;

Evolutia Leptospirozei in anul 2007 in Brazilia

Location Ia Fe Mar Apr Mai Iun Iul Au Sep Oct No Dec


n b g v

Acre 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sergipe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Amazonas 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahia 0 2 3 2 1 2 2 4 5 2 4 0

Ceara 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0

Espirito 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Santo

Maranhao 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Mato 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Grosso Do
Sul

Minas 3 0 2 5 12 24 7 1 13 2 4 28
Gerais

Paraiba 0 0 0 0 0 0 9 0 0 0 0 0

Parana 0 2 0 2 0 3 1 1 0 2 1 0
Pernambu 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
co

Piaui 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Rio De 1 3 3 0 0 1 0 1 2 0 0 0
Jaineiro

Rio Grande 0 0 0 0 0 1 0 6 3 4 2 0
Do Sul

Santa 1 0 0 4 0 4 0 0 1 0 0 0
Catarina

Sao Paulo 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0
Fig.6:Harta principalelor orase afectate de Leptospiroza
in anul 2007 ;

Evolutia Leptospirozei in anul 2008 in Brazilia


Location Ia Fe Mar Apr Mai Iun Iul Au Sep Oct Nov Dec
n b g

Acre 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sergipe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Amazonas 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahia 2 0 2 4 8 6 0 0 4 0 6 6

Ceara 2 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0

Espirito 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Santo

Maranhao 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Mato 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Grosso Do
Sul

Minas 3 0 0 0 6 3 6 1 1 9 10 8
Gerais

Paraiba 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Parana 1 0 0 0 2 0 0 0 4 4 2 0

Pernambu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
co

Piaui 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Rio De 0 2 0 2 0 2 0 0 1 0 1 4
Jaineiro

Rio Grande 1 1 2 2 2 3 1 1 1 3 1 1
Do Sul

Santa 0 2 0 0 1 1 1 10 0 1 0 0
Catarina

Sao Paulo 0 1 3 1 0 0 1 0 1 0 1 0
Fig.8:Ha
rta cu

principalele orase afectate de Leptospiroza


in anul 2008;
CONCLUZII:

•In anul 2005 in Brazilia au fost depistate 603 focare de Leptospiroza.Orasul cu


cele mai multe cazuri a fost Minas Gerais cu 357 de focare;
•In anul 2006 focarele de Leptospiroza au fost in numar de 398 cu 205 mai
putine focare decat in anul precedent.Si in 2006 orasul fruntas este Minas Gerais
urmat de RioDe Jaineiro;
•In anul 2007 numarul focarelor s-a redus considerabil ajungand la 197;
•In 2008 numarul focarelor a fost apropiat de numarul focarelor din 2007,fiind in
numar de 159 cu 38 mai putine;
•Deci masurile de profilaxie si combatere a Leptosipirozei luate de catre
autoritatile braziliene au fost eficiente,in 4 ani reducand numarul focarelor de la
603 la 159;
BIBLIOGRAFIE

• S.R Palmer, Lord Soulsby, D.I.H. Simpson(2009)-ZOONOZE,


Ed.Stiintelor Medicale,Bucuresti;
• Tudor Perianu-Boli infectioase ale animalelor; Bacterioze vol.1.Ed.
Venus,IASI 2004;
• http://www.oie.int/wahis/public.php?page=disease_status_detail;
• http://www.sanatatea.com/art/infectioase/1892-situatia-epidemiologica-a-
cazurilor-de-leptospiroze-2008.html;