Sunteți pe pagina 1din 5

Ecuaţii de tip parabolic

Considerăm o bară omogenă rectilinie, de lungime l situată pe segmentul OA al axei Ox. Fie
M(x) un punct al barei şi z(x,t) temperatura în punctul M. În ipoteza că între suprafaţa barei şi
mediul înconjurător nu există schimburi de temperatură, z(x,t) verifică ecuaţia

(1)
1
= , ≥ 0,
a fiind o constantă pozitivă ce depinde de natura materialului din care este alcătuită bara şi avem

= ,

unde k este coeficientul de conductibilitate termică, c caldura specifică şi densitatea.


Se cere soluţia ecuaţiei (1) dacă temperatura la momentul iniţial este dată in fiecare punct şi este
(2)
( , 0) = ( )
cu f continuă pe [ , ]. Dacă capetele barei sunt menţinute le temperatura zero avem condiţiile la
limită
(3)
(0, ) = 0; ( , ) = 0.
Pentru determinarea soluţiei vom utiliza metoda separării variabilelor, deci vom căuta soluţii de
forma
(4)
( , ) = ( ) ∙ ( ).
Punând condiţia ca (4) să verifice ecuaţia (1), rezultă
1
"( ) ( ) = ( ) ∙ ′( ),
sau, separând variabilele,
"( ) 1 ′( )
= = , = .
( ) ( )
Rezultă de aici că funcţiile X(x) şi T(t) sunt soluţii ale ecuaţiei diferenţiale
(5)
"( ) − ( )=0
′( ) ( ) = 0.

Prima din aceste ecuaţii admite soluţii nebanale care să se anuleze pentru x=0 şi x=l numai
pentru < 0.
Fie = − .
Ecuaţia
"( ) + ( )=0
este o ecuaţie diferenţială cu coeficienţi constanţi şi care admite soluţiile
(6)
( )= , = , = 1,2, …
Din ecuaţia a doua
′()
=
( )
avem
(7)

( )= .
de unde
(8)
( , )= .
Prin suprapunere, rezultă soluţia
(9)

( )
( , )=

care satisface condiţiile la limită date.


Din condiţia iniţială avem:

( )=

o serie Fourier. Presupunem că funcţia ( ) indeplineşte condiţia pentru a fi dezvoltată o serie


Fourier de sinuşi
2
= ( ) sin

Rezultă soluţia ecuaţiei (1) cu condiţiile (2) şi (3)


(10)

2 ( )
( , )= ( ( ) sin )

Ecuaţia căldurii într-o bară nemărginită

Considerăm o bară rectilinie situată pe axa şi ecuaţia:


1) =
Să se determine soluţia ecuaţiei dacă distribuţia temperaturii la momentul = 0 este
2) ( , 0) = ( ), ∈ ℝ,
cu continuă mărginită şi absolut integrabilă pe ℝ.
Vom încerca să determinăm soluţia prin metoda separării variabilelor, deci de forma:
3) ( , ) = ( ) ( )
Impunând condiţia ca 3) să verifice 1) avem
1
( ) ( )= ( ). ( )
sau, separând variabilele
( ) 1 ( )
= = , = .,
( ) ( )
de unde ecuaţiile diferenţiale:
( )− ( )= 0
4)
( )− ( )=0
În absenţa condiţiilor la limită vom integra ecuaţia a doua care are soluţia
5) ( ) = ,C=const
Avem următoarele situaţii:
I. > 0. Când timpul ( ) creşte putând depăşi orice valoare deci şi ( , ), ceea
ce este inacceptabil din punct de vedere fizic.
II. = 0. ( ) = . deci temperatura în fiecare punct al barei nu depinde de
timp, deci caz inacceptabil.
III. < 0 Fie = − , > 0. Rezultă
6) ( ) =
iar din ecuaţia lui ( ) care este o ecuţie diferenţială cu coeficienţi constanţi rezultă soluţia:
7) ( ) = cos + sin
Din 6) şi 7) pentru fiecare valoare a lui avem soluţia:
8) ( , , ) = ( ( ) cos + ( ) sin )
Condiţiile la limită lipsesc, deci toate valorilor lui sunt îndreptăţite. În general nu putem
determina pe , ( ), ( ) numai din condiţia iniţială.
Vom determina soluţia problemei de forma:
9) ( , ) = ∫ ( , , )
care înlocuieşte seria în cazul când avem valori proprii şi funcţii proprii.
Mai întâi ne asigurăm că 9) este soluţie a ecuaţiei date:
Avem:
( , , )
=

( , , )
=

care înlocuite în 1) ne dau


( , , ) 1 ( , , )
− =0

deoarece 8) este soluţie a ecuaţiei 1).


Vom determina acum soluţia care satisface condiţia iniţială dată.
Avem:

( , 0) = ( ) = ( , 0, )

deci conform 8)
10) ( ) = ∫ [ ( ) cos + ( ) sin ]
În ipoteza că ( ) poate fi reprezentată printr-o integrală Fourier de forma
1
( )= ( ) ( − )

sau
1
( )= ( ) + ( )

Rezultă:
( )= ∫ ( )
11)
( )= ∫ ( )
deci
12) ( , , ) = ∫ ( ) ( − )
şi
13) ( , ) = ∫ ∫ ( ) ( − )

Schimbăm ordinea de integrare:


1
( , )= ( ) ( − )

Integrala lui Poisson ne dă:


( )
14) ∫ ( − ) = , > 0,
deci soluţia problemei este
( )
15) ( , ) = ∫ ( ) , > 0.

Exemplu
O bară de lungime este menţinută în capătul = 0 la temperatura | = 0 iar la capătul
= radiază căldura în mediul înconjurător aşa încât ′ ( , ) = −ℎ ( , ) iar la momentul
= 0 avem ( , 0) = ( ). Să se determine distribuţia temperaturii în bară.
1
=
C.I. ( , 0) = ( )
(0, ) = 0
C.L.
= −ℎ ( , )
Utilizăm metoda soluţiei particulare şi anume
( , , )=
Cu condiţiile cos = −ℎ ⟹ = = cu rădăcinile ecuaţiei

1 ∫ ( ) sin
= − ⟹ ( , )= ⟹ =
∫ ( ) sin ( )