ECoNOMjE.

A, -ar

UntlorcelOra:,.
,tr,:,:/irL' Edl-'i
Capitolul
17
pialanuncii

problemeprincipale l.
ceurmeazia ti dezbitute
1 iahnlco_e.:_
. Cererea ofelta
$i de muncl
. C.lractcristicile
spccificealc aJ jtirii ot(net
njj.' e!olui:: ' LonttnutulpieteimLlncil lt cereriide mu|lcd
' )egmentareapie{ei nuncii
' .1.pcctepri\ inJ pidtJmun(.iidin Rom;nia
r i t: RorJt:.:

s: f!rjr:::,: )
Concepte-cheie
.
Pialamuncii
. . Costul marginal
Cererea de munci al muncii
.Ol'eftade munce ' Valoareaprodu.uluimarginal:rl muncii
. . rtata muncii
Echilibrulpie,teinuncii la nirel macrocconomir
.Populaiiatorald ' fra[a munciila ni,"e]microeconotDic
\- L : : :: . rrataneagri
' PopulatiaaptddemuncA a tnuncii
. Criza locurilor
' Populaliaocupati de rnuncl

3.
_Formule
de calcul,reprezentiri grafice,
scheme
. \,rloarea
produsulur
marginal
al muncri
\rp FM=p,'rx p,

, *,"::1,!l:9usuluifizicmarginal
;'
, 1I al muncii;
produsutlrric margi n airl
l mu n iri:
r pr<tut.je r drru
Jrc al nrodrrsrrlui.
. Echilibrul dintre valoareaprodusuluimarginalgi costul
marginalal muncii

Salariul L
2.
Cre$tereavenitului marginal 3.
.{.
380 EBS

Scidereavenituluimarginal 5. O
pre

Nr. de lucritori 6.
7. Pe

4.
Intreblri de control gi de aprofundare mun@

Cum tebuie interpretateafirmalia ci cerereaqi oferta de muncdau caracterderivat.l

Pe
De ce sepresupunece cerereagi oferta de munce,pe temen scut, suntconstante? 10. Ml

Cum pot purtAtodi cererii de munci se cunoascAoferta existentd? Cum rcupesc l t.

purtitorii oferteide munci secunoasce
cererea?

Ce rol atribuif migratieiintemafionale

a populagiei
pentrurealizarea
echilibnrlurrntem
intre cercrea$i ofeda de munci?

Cum explicati segmentarea

pielei muncii Sice importanl6prezintdaceasta?

Ce au comun$i prin ce sedeosebesc

intre ele corelaliile dezvoltare_populalie l. in cdutap
9i cerere_
ofertade munce? pentruc5:
a) nu ac
Careestesensulfluxurilorcereriigi oferteide muncefald de sensulfluxurilorcereriiqi b) sunti
ofertei de produse$i servicii?Ce semnificatiepmctici are cunoa$terca
acestorsensuri? c) sunto
d) dacda
Explica{i stareapielei muncii din Romaria in prezent. e) trebui

Realizali un scenariu pentru imbunAtelireasitualiei pietei muncii din Romania pe 2. Ofertade

temen scurt$i pe termenlung. a) numa
b) num;
. Explicalidecepiatamunciinu esteo piafAcu concurentA
pefedi. c) numS
 269

trdeticu adevirat (A) saufals

@), argumentandrispunsul.
taranele casnicesunrotenade munca. F
{le-r demuncdseformeazinumaipe DI
,feF.3ademunci nu depinde
de cererea
principiileeconomieidepia$.
de bunuri. nT
determinl creqterea otbrtei de muncape mesurdce I !
5]j.*rrrJb"u*t"
rO ft1]rapoateoblne profitul I !
maxirnlr

#fi
i;x,.
xms;
ffi:::iilfrls***in::rfu
[ae-a demunci depindedeproductivrtatea
! T

marginalia muncii.
in tehnologie
audreptconsecinta
pepialamuncii
D!
H;:.f.t
51--e1
::flf;llte
cereriide munci in condi{iilenenlnerii
n!
saureduceriioferteide
*X"::il'ffri.torirea
graduluide ocuparc
a fo4ei d" ;"";1; nn
k E:len scurt,cererea ofertade
$i
n
muncasuntpmcticinvariabile.
u',0"1'"
,=,iXJ.f;xl'"li':ffiffi::,if,::il:,''o 0"..,d
n
innuenfei
terodeti cu A sau F,
argumentandu_
nT
,nrEiur
uman
sepret;til["'i#;#,:xTJl$.fiil:"," investiriei
in
l T

Teste-gril5qi probleme
Ei'fr.ea unui loc de munci,
cei ce vor Isa se angajezeca salariati
!E .a: au mobititatereduse
E rcept5 nicioschimbare a loculuide muncd;
@r tmpoht!anavetismului, ca modalitt tte de realizarea unei activitdfi
ri comozl: salariate:
,4t acceptese facenaveta,trebuie
se_9ischimbe
a:t'ure sd pirAseascimediul economico_social domiciliul;
in caresunfinteprati.
!E d€muncl seexprimeprin:
reDirui populatieiaptede munci;
demunce
$iinceutarea
unuilocdemrmci;
Hill ["*H[?1*te
270 ECONoMIE.
Aptcalii aapitolullT

d) populaliaapti de munc4 indiferentdace lucreazdsau cautdun loc de muncA,in !. CetereaI

condiliide salariat; 1) efoa
e) numArullocurilorde muncaneocupateexistentela un momentdat. 2) nive
3) situ
3. in cadrulpieleimunciidefinitela nivelmacroeconomic: 4) ma
a) areloc intahireacereriicu ofertademunci in temeni reali; )) evo
b) seformeazdconditiilegenerale de angajare
a salariafilor; A!egel
c) sedimensioneazi preciscerereacavolum$i structuri; a) 1,2
d) sedelimiteaziofertapominddela programulde munci al firmei; b) 2,3
e) se stabile$tenumdrulde ore suplimentarc pe care accepti si le realizezefiecare c ) 1,2
salariat. d) 1,2
e) 1.2
4. Cdndsalariulpracticatpe piala muncii esteinferior nivelului sdude echilibru,in mod
normal: 9. Ofertaa
a) ofertade muncdcrefte; l) niv
b) olertade muncAestedeficitariin rapoftcu cerereademuncd; 2) po!
c) ofertademuncerimaneneschimbati; 3) sta
d) in modcenofenade munc6estemaimaredecalcererea; 4) sal
e) cererea$i ofertademuncaseegalizeaze la cel mai marevolumde tranzactii. 5) po
Alege
5. DacApe piatamuncii existdun singursindicatcapabilsdimpuni producitorilorun nivel a) l ,l
al salariuluimaimaredecatcel cares-arfi formatpe o pialeperfectconcureniiali,situafia b) l ,;
poartanumelede: c) 3'l
a) monopol; d) r,:
oJ monopson; e) l,:
c) monopolbilateral;
d) oligopol; 10.DacAc
e) oligopson. a) of(
b) ce
6. Dacaefectulde venit predominiasupraefectuluide substitufie,elasticitatea
oferteide c) ce
muncAin raport cu salariuleste: d) ofi
a.) negatlvd; e) nit
b) pozitivd;
c) zero; ll. Carc I
d) egalicu l: corect
e) infinite. a) n!
,ra
7. Din ofertade muncanu l'acparte: b)nl
a) cei ap,tide munc6; c) nt
b) tunclionariipublici; su
c) qomerii; d) trt
d) cadreledidacticedin invifimantulparticular; e) nr
e) studenlii.
:<':r Ull7
271
r ( erereade muncd depindede:
I efofiurile de investilii;
i, niveiul qi evolu{iaproductivr'talinruncD;
: , situaliaecollomici a firmelor:
: , mdrimeasalariului;
: ' evolutiacereriipe piala produselordc buna calitale.
:-.('getivariantacorectd:
1.2;
1.3;
1 . 2 ,3 ;
t . 2 .3 , 4 ;
1.2

r!'fta de muncedcpindedc:
nivelulsalaiului;
- populafiaapti Sievolufjaei;
r standardul deviafdal lucrdto lor;
:, salariul realmediu;
:. posibilitdqilede promovare prol'esionala.
li3geti variantacorec6:
. 1 .3 ;
- I 2' , 1
: i. ,1;
-t)11.
:, 1.2,3,4,5.

Jrae cerereapentrubunurilerealizatecu ajutorult'actorului

muncAva cre$te,atunci:
r, ofertade muncl cre$te;
: cererea demuncAseva reduce;
: cererea demuncdva spori:
:, ot-erta
de muncdseva reduce;
: nrclul rAspunsde maisusnu estecorecl.

i.e dintre urmatoarelefonne posibile de exprimarea cererii pe piata muncli este

:.taactd?
: numdmltotal de locuri de muncece se satisfacp n remunerarea salarial5,dintr_o
nia, ramurA,finnd;
l numdrullocurilorde muncardmaseneocupate la un mome[tdat;
numdrultuturcrlocurilorde muncaexistenteintr-o economie, indiferent{iacbacesrea
suntocupatesaunu;
a numArul$omedk)r;
numdrulcelorcareau depuscereride angajarela oficiiledeplasarea foftei dc muncd.
 12.O persoanicasnicA la 42 de ani esteinclusein categoria:
a) qomeri;
b) populalieocupatdi
c) fo4d de mrmci;
d) populalieaptede munce;
e) toatevariantelesuntcorccte.

13. Popllatiatotale a unei ldri estede 22,5 mil. de persoane.populaliain ai.aralimitelor

pentruvarstade muncAe$e de l0 mil. de.persoan., popr,tuq,u'in
J,in.taoe mrmci, dar
persoanetecasni"., .ri."gii ,, , d3 i.,ii.o"p"..oan",
llSo^,1-0,,3,:1.9:
ry:oane,.
1arpoputalra
ocupati, Afla{i"r._i,
l0 mil. depersoane. numirul ,omedlor.
14. Secunoscurmitoareledatedespreo firmi depe piala
muncii:
Numer Produsulfizicmarginal
delucratod Producfia
lobE Valoarea
produsului
al muncii marginal
almuncii
0
1 20
2 37
3
4
5
6 c1
1 :t l
a) Completali
tabelul.
cunoscAnd capretulde \dtvareunilarestede 50 u.m.
b) uerermDaTt
graircniveluloptimal angajirilor,qtiind cd salariulplitit de firme estede I

15.Stareageneraha economieiinfluenleaza (
investit'ain capitalulumanin sensulcd:
a) in recesi'ne, in general,
semanifesta
o r*airF a"i"a"""-
capitaluluman; u io"".,r in
"lr"iiui"ia"
b) in perioadade boom economic,costul de oportunitate d
al continudrii studiilor are in
generalo tendinli crescetoare;
c) in recesiune,o marc parte dintre cei care nu gisesc
o slujbi au tendinta de a se
into^arcein sistemutde invetImant,manife.tana"ls" jJ"ratJlor ft. R
,, cescurqali;
d) in "fe"tui a
laz-1.gedeclin economic,costul legat a" r"uO" d"o*e""
probabjlilatea dea cd$ligaun \ enitmaj ,_" si ,"turiu
"ontlouar"u-.tuai"il-or"
.rulii
e). rn penoadade boomexistator mai.muti tineri care ";rJ;r;, bl
doresc sd intrepe pralamuncii
pentnra incercasi contribuiela suplimentareaveniturilor
modesteaeiarinlitor lor.
c)
16. Evidenliali caredintre afirmatiile urmatoaresuntcorccte:
a) investilia in capitalulumanesteinfluentati de varstA; dl
b) investi,tiain capitalul uman depindeexclusiv de aniicipdrile
unei peNoan€legatede
posibilitatea oblineriiunui veoitmaimarcin viitor: et
@, :c,:iul17

c) pe fondul amplificirii mobiliti[ii socioprofesionale, investiliain educauereprezmn

una.dintre componentele esenfia]e ale investi.tiei
irl capitaluluman;
,.
d) eficienlainvestilieiin capitalulumansemanitestd indiosebipe termenscun:
e) niciunraspunsnu estecorect.

-. Il1vestitia
in capitaluluman:
a) poatefi ilcutd deun individ;
b) poateli ticutd deo organizatie;
c) poatefi specificicerinqelor
unui anumitloc demunce;
ol poareaveaun calactergeneral;
c) toateceledemai sus.

!. AdaptareaprofesionalA a celorcarese confrunticu dilicultdliprivind integrarea pe ptala

munciireprezinta:
a.) o mdsurdpasiviprin careoameniisuntajutalisI facefa{i problemelor
apArute;
b) o reacliepredilecranticipative
privinde;oluiiautterloaraa pielelrnuncii,
c) o masuria cereipondetetrebuiesAcunoascio cregtere substanliald in vuror;
d) rellectdala-numita,.invdlare.le menpnere--;
e.J propuneo mutarede accentspreinvelareainovatoare.

c. Evidenliaticaredintreafima[iile urmetoare suntcorecte:

a) pe termenJung,deciziade a investiin capitalulumanpoatecontribui
la rcducerea
difercnlie lor ve turilor;
b) oeiterea valorii nete prczentea unei investiriiin capitaluluman
nLrdepindede
factorultimp;
c) costulde opoftunitate al angajadiimediatdup6absolvirealiceuluiestereprezentatde
sporuldevenitscontata seobfinein urmaintegrdriipepia{amunciidupaparcurgcrea
uneianumitelbrmede invdlAmant superior;
d) investiliain capitalulumanincludedoarinvestiliairl educatie;
e) niciunrespuns nu estecorect.

:rl. Rentade abilitateexprimi:

a) sporulde venituriscontata seoblinein urmaunorcursurideperfecfionare
derulatein
cadruluneifirme:
b) totalitateaca$tigurilorscontatea se obtine de o persoana in urmaparcurgcrii
unei
treptedeinvdlemantsuperior;
c) veniturilesuplimentarescontatea se obfine de o persoandca rezultat
al creEterii
cheltuielilordestinate
educalieilbrmale;
d) veniturilesuplimentare scontatea se obtine ca urmarea existenreiunor aptitudini
specialecareseref'ereqi la caracteristicile
ge[eticealeunui individ;
e) toateceledemai sus.
274 ECONOMIE.
Aplicalii :apfiot

21.Rigidit5lilesfuctwalecaregenereaze problemepepialamunciisunt: t-. o

a) intrarea tar,/ie pepialamuncii:
a tinerilor P
b) gradulredusde mobilitate a fo4ei de munce: al
c) numirul maxedepersoane carebeneficiui depensionare
anticipat6; b
d) disparite!regionale in gradulde ocuparc; CJ
e) toaterdspunsurile anterioare
suntcorccte. d
,.1
22.Putemspuneci cererea de munci este:
a) elasticape termenscurt,inelastice
petermenlung; :i . D
pe termenscurt,elasticipe termenlung;
b) inelastica at
c) cu elasticitate
unitareatatpetermenscurt,cat9i pe temen lung: b
d) pedectelasticape temen scurt,perfectinelasticipe termenlung; ct
e) perfectinelasticipe temen scult,perfectelasticipe termenlung. dl

23. Pepialamuncii,cerereade fo4i de munci scademai mult decatcreqteofertade fo4Ade

munc5.Salariulqi num 1rlde lucretoriaIlgajalila nivelulde echilibru:
a) cresc;
b) scad;
c) creltesi, respectiv,
scade; at
d) scadeSi,respectiv,cregte: ol
e) riman constante. !l
d)
24. Curbaofertei individualede fo4i de munceestecotit6, indicandfaptul cA: e,
a) daci salariulesteridicat, atunciefectulde substitulieestedominant;
b) dacesalariulesteridicat,atunciefectuldevenitestedominant; l'r. \l
c) ef-ectele
de substitu[ie;i devenitau acelaSi sens; rn
d) efectulde substitutiedevinemai importantpe termenlung; 3t
e) efectulde venit devinemai importantpe temen lung. bl
ai
25. Efechl de substituliepe piatamunciistimuleaze
o persoani: dt
a) sAmunceascA maipulin;
b) sesubstituietimpuldemunci cu timp liber;
c) si munceasca maimult: _ :; \l
d) si accelereze
ritmul demuncA;
e) sApre,tuiascd
timpulliber. br
al
26. Dacd efectul de venit este mai putemic decat efectul de substitutie, atunci oferta d,
individualA
de munca:
a) esteperfectelastici;
b) estepefect inelastice;
r.F n.nf; ncor r i!;
-:: Ec
^l 3Cl
d) are pant5pozitiv5; al
e) esteqescdtoarc. bl
c,
 lapilolul
17 275

:7. O persoani cde tocmai a absolvit t'acultatea$i nu $i-a gisit illcd un loc de munca face
f.rne drn unnaloarea calegoriede sornaj:
aJ voluntar;
b) liic{ional;
c) stmctural;
d) tehnologic;
e) de discolltinLilate.

-r. Dcplasarcacurbci ofertei de muncdspredrcaptaare loc atunci cend:

a) popuialiaactivd scade;
b) muncacstc inlocuiti cu capital;
c) popula!iaocupatecre$te:
d) tot mai nulte l'emei caslice dorcsc sa lucreze. intrand in categoriapopulaliei active
disponibile;
cl cr e) lc\nlumrrlinrestitiilorin eco n o rn ie .

:9. Atunci cand cerereapentrubunurile oblinute intr-o anumit6ramLLriecolonicd devinemai

clastica:
a) cerereade muncedin ramwa respectivadevinenrai elastici;
b) cerereade muncddin ramurarespcctivddevinemai inelasticd;
c) cerereade munci va aveapantepozilivS:
d) ofertade muncedevineperlect inelastici;
e) lilmele vor fi stirnulatcsAacordecreste salatiale.

Atunci cendcerereapentru bunurile obfinuteintr-o anumiti ramuli econornicddevinemai

inelasticS:
a) cerereade muncddin ramurarespedivadevinemai elastice;
b) ccrereade mlmcAdin ramurarespectivddevine mai inelasdce;
c) cerereade muncdva aveapantapozitiva;
d) ofeda de muncl devineperfcct inelasdcA;
.) niciuna dintre cele de nrai sus.

.. \u replezirxirigiditatea pieleimuncii:
a) dirnensiuneatemporali;
b) dimeNiuneaspaliale(terito ald):
i) dimen\runea slrurtural-profc.londla:
'ri.: d) capacitateade adaptare petemen scurt;
c) capacitatea de a sc stoca.

I Echilibrulpielei muncii se rcalizeazipentruun salariude 167 uniteli monetareDaca

acliunilesi[dicatuluidetermina salariulLi]a 175unitAlimonetare,
cre$terca atunci:
a) cre;tenumirul de lucrabri caredorescsaseangajeze;
b) scadenumdrulde locuridemuncaof'critedeinheprinzdtori;
c) numlrul lucratorilorangajaliestcmai nic co parativcu situaliainiliala;
 ECONOIE.Aplicalii Sdrl

d) pe pia{amuncii apareun surplusde oferti de muncd;

e) seintemphtoateceledemai sus.

33.Monopsonul pe piatamunciiarecaefect:
a) atingerea niveluluideechilibrual salariului$i un excesde cerere;
b) atingerea niveluluide echilibrual ocuperii!i un deficital niveluluide salarizare;
c) restrictionareaateta niveluluisalarizdrii,cdtgi a niveluluiocupirii;
d) blocarea piefei
lirnc(iontuii muncii qi o creqterebruscda salariilor;
e) liberalizarea fortsi demunci inhe sectoarele
circula.tiei economieinationale.

34.Monopolulpe pia.tamunciiareca efect:

a) atingereaniveluluide echilibrual salariului$i un excesde cerere;
b) atingereaniveluluide echilibrual ocupariiti un deficital niveluluide salarizare:
c) rest clionareaatata niveluluisalarizdrii,c6tqi a niveluluiocupirii;
d) aparitiauneicretteriartificialea ofertei
de fo4Ade munce;
e) liberalizarea forteidemunci intresectoarele
circulatriei economieinalionale.

35.Nu reprezintAconsecinlaa existenieimonopoluluibilateralpepialamuncii;

a) atingereaniveluluisalariuluide echilibru;
b) atingereaniveluluide echilibrual ocuparii1b4eidemunc[;
c) restdctionareanivelului ocupirii fod,eide munci;
d) apariliaunornegocieriintrepatonate$i sindicate; gomajului
e) existenfa

6.
Texte de comentat

,,Practic,toate lirile din Europa CentralS9i de Est dispun de sistemesolide de

qcolarizare $i pregltireprofesionald, adeseacu o moqtenirebogati in domeniulinva-
lAmantului,premergAtoare pedoadeicomuniste.
Cadreledidacticesi eleviidin acestetdri au licut adesea dovadapfegetiriilor deosebite,
in generalin domeniuldisciplinelorfundamentale. S-arputeaaflma, prin urnare, ci
reforma qcolarizdrii 9i a pregdtirii profesionale nu constituie o prioritate deosebitE,
intrucat multe alte probleme soliciti atenlia oamenilorpolitici caxe gestioneMe
fondurilesi, in consecintf,, restucturarea in acestdomeniupoatefi temporizatd-
Atunci,de ce o astfelde atitudinedeneglijarear constituio gresealimajore?Pentruci,
cel pu{inprin elaborarea teorieicapitaluluiumanin anii '60 (Becker,1964),economi$tii
$i-audat seamacAnivelurile inalte ale educaliei9i invalimentului suntfactori hotdratori
Dentrusuccesele uneiFri in domeniuleconomic.AcestI'apta fostconfirmat,mairecent,
de douastudii (Banca Mondiale1991,1994).
Ultimul dintreacestea a analizatfactoriideterminanti ai succesului qi a
<rtigrilorasiatici>r
constatatnivelul lor inalt de $colarizare, incepand de la inveldmartul de baze $i pand ]a
cercetarea$tiintificd, acestaconstituindunul dintre facto i de bazi careii deosebettede
semenii1or.Dar, dincolode competitivitatea economici,mai existe9i un alt motiv care
 Capitolul
18
$omairl
l.
Concepte-cheie

' $omaj . Structura$omajului

. Tipurilede tomaj (porrivitclasificirilor) . Dwatatomajului
. gomajulkeynesian . Ratalomajului
. NRU . Indemnizalia de $omaj
. NAIRU . Impozitulncgativ
. Nivelul $omajului . Flexibilitatea
fo4ei de munce
. Intensitatea$oma.jului . Responsabilitateasociala

2.
f,'ormulede calcul,reprezentiri grafice,scheme
' Ratagomajului= ru. $omeri/popula{ie
ocuparex 100
. Ratagomajului= ru..lomeri/populafie
acdvex 100
. Gradde ocuparea 1b4eide munca: populalieocupati/ populatieactivex 100

-t.
intrebiri de control gi de aprofundare

Ce este$omajul'l
in cecondiliio persoane
poateil consideratd
,omeri?
in ceconstdnafuraeconomicda $omajului$i caracterul
sducomplex?
Caresuntformelegomajului?
Caresuntindicato i iomajului?
in ce constefuncia de protectie$i ceaactivea indemniza,tiei
de $omaj?
Ce esteimpozitulnegativ?
Ce suntpoliticileactiveqi pasivede ocuparea fo4ei demuncd?
Cumseexplicl formarea$omajuluiin tenneniianalizeieconomice
corecte?
 EC0NotiflE. CapitolullS

6. Sedau
4,
Teste-grildgi probleme
l . Caredintrefacto i urmAtodinfluenteaze
mdrimeaqomajului?
a.)cre$terea demognficA;
b) dezvoltarea economicd;
c) progresul tehnic;
d) ofertade locuride munci;
e) inflalia. Apreciali!
cre9tefll a!
2. $omajulesteinterpretat ca:
a) fenomende dezechilibru al pie{eimLurcrr; 7. Laopq
b) fenomeninerental dezvoltiriiunorsectoare activa.i
prioritarealeeconomlel;
c) rezultatal crizeieconomice; a) pol
d) efect al inflafiei; b) nut
c) rao
e) modemizare a pieleimuncii.
d) grd
3. ,,Re1etakelnesisti"pdvinddiminuarea qomajului,
potrivitconditiilorcamctezatede criza 8. La ni\1
din 1929-1933, sereferdla: 7.500s
a) cre$tereaofertei globale;
valoar€
b) creltereacereriiglobale;
c) stimularea interesuluisalariatului
prin cre$terca
salaxiului;
d) reducerea inflatiei; 9. in pre
e) ofertade locwi de munci. Europ

4. in condifiilecrizeiactuale,$omajulestecauzatde unadintresitualiileunnatoare:
a) reducerea consumului;
b) cre$terca consumului pestenivelulvenitului;
c) emigraliafo4ei de munce; Europ
d) costulfidicat al creAriiunui loc de muncd;
angaja
e) delocalizarea unorsectoare de activitatesauindustrii.

5. Mobilitateafo4ei de munceconstituieo tdsdturAcaracte.istic5

pentru: micro
a) efortul de gasirea unor noi locuri de munci;
;omer
b) flexibilizareafo4ei de munce;
c) politicade combatere a gomajului; ln1
d) fo4a demunci actualA; etrop(
e) iniliativelecomunealeUniuniiEuropene. promo
 243
rf-Ac4 18
Ll _15:
S.dauumatoareledateprivindevoluliapieleimuncii'intr-oFra'inp€doada

T1
Iz
T3
Ta
T5

reprezintapopula!ie
7. La o oopulalie de 2l de milioane de loctlitoridin careI ! -2 milioane
' sdsecalcule/e:
il^;, ;; ;;"1;!; ocupatd estedee l milioane'
a) Populatiainactlva;
b) numdrul$omelilor;
c) rata$omalulul;
dt eraduldeocupare a foneidemunc''
de
te de crrza nivelul unei cu o populalie totali de 24 milioanede locuitori'^PlB/loc este
8. La ldri estede goi sd secalculeze
7.500$. populatiaactina s.:00 toiJilri iar ratagoma.lului
".t"
\ruto*"uno.t-cr"utaaepopulafiaocupatia acesteildn'

ale crizei econonice globale' "Comisia

';;i:,{*;**,;:ux;::i,r;*x:":::",,1::';!:;:l';
9. in prezent, ca umare a electelor dramatice

nilial va fi tle 100 de milioanede euro'

;!:ii;ii::i::::y.
t;,,
:,r :,i|
:,;
::;n,],!ki
:i.,H!:i-;,
;,1' ; ";
dorescsatWinleze o nica ntreprn)Je: sugerul

:T;;k!#:'
--,x':
T;;;;;":;i';;;;:';'l'!;'isai' ui";i';ifi
mai mici tle 25.000de euro tr esi iistinat
deimptumuturi
n uE serefetdta acontarea
ni'tointieprinderilor cu mai puli/t de zece
"."g"j"ii
i"p,""1,,a"!, il
i!::.:::1,
)",!tiJ,"!i:r'::::!rr'y::,i,i;f";i:;";;:,y;
sunt
'#";::: ir,:il::;i:;:::: ilv"vli*-ii'"p"'defit,e nou-i'fintate
.^,;;,";:
int'"p'ini"ii l'ii''' ii' o t'ni^u iint'" nle "unt infiinlate de
microintreprinderi
'ou

prioritili-cheie-aleprelei-fo4eide munca
InterpretaliefofturileUE pnvind celetrei
de munca' creareade locuri de mrmcSsi
euroDene:mentinereaniu"totut o"of,a'ii io4ei
Dro;ovareamobiltafi
 Capitolul
19
.\_::. Piala
monetari
Ea_-:_
:ra_i::

-
t.
hi. problemeprincipale
ce urmeazi a li dezbitute
al monedei
pentrucalcutut
economjc,
ca
l::*J:tlfi:ti, instrumenr
ralionat
de
Rationamentul teoremeiregresjeimornetarecu scopul
rnooululrn caremooedaa aparut. explicdriioriginii banilor a
si
Necesitat€aapliceriiteorieigenerale
a cererii9i ofeneiin domeniulmonedei
Cerereade baniqJpreEulbanilor
{puter
raniqiractorii cJai.ei;;;;;ilii"";:.T"t
;:l3frH:"n";]T],,Hffi a"
"".",ii
cat de lichid trebuiesr fie un activDentrua puteafi considerat
Slstructurileei. Agregatele moneda?Masamonetara
monetare
monetarein cadrul sistemuluimultibancar.
:::"".jt^-"::j]"t
masamonetarS: Relaia bMd monerara_
multiplicatorulbanilor
I oe cont Si procesulde ajustare
monerar a echilibrului
TeoriapreferinreipentrulichiditatejReralia
ratadobenzii-cerereadebani
.:l"ga con(inur.insrrumente
1"111:1
etectelor
poliliciimonelare.
potenla ti funcfii.Mecanismete
u" ouo.,n,","u
poliLrerr
monelare
rn planuleconr_rmiei
: Oli":r.t*t. politicii monetarelegate reale
d de
9i ratadobdnzii.
l- porrtrcr
monerarc
dinno'oanru Analiza
9iu
"ti"ulrt?t1ii"ff:,"J"
)
Cuvinte-cheie
Piafi monetard ( ostoponunal tlerinerii
Monedd debani
Mohllprecautional al cererii<lebani
Puterede cumperarea banilor Mobrlspeculati\ al cereriidebani
Bancalde emisiune.comerciala ) ()fertade bani
brstembancar_ financiar
Ratadobanzii
Banci de depozit
Multiplicatormonetar
MoneddscripturalA
Multiplicatorulbanilorde cont
Masi monetare
Ratarezervelor obligatorii
Lichiditate
Lontracliea oferteide bani
Disponibilitifi bAne$ti propriu_
Teoriacantitativea banilor
ztse
Politicemonetard
 Disponibilitilisemimonetare
Open-maxket
Agregatelemonetare {Mr, Mt. Mr) Politici a banilorieftini
6azamonebra
Politici a banilorscumpi
Numerar
Transmisie a efectelortoliticii rnonetare
Cererede bani

3.
Formule de calcul,reprezentiri grafice,
scheme
l. Formulede calculfi reprezentiri grafice

. Folosindu-vide datele
oficialealeunort,,4ri
(de exemplu,Romania Frfila), completafi
jos elementele $i in
componente
ur"ug,"gut"roi.rnoi",tlre
existente
in
";:i$;!t:T3j:,;xr

. Putereade cumpirare
a banilor
PCB: ID,
undePCB esteputereade cumpirare
a banilor, iar p estenivelul preflrrilor.
. Mutiplicatorulmonetar

n = M / BM = (N + D) / (N + R) = (n + 1) (n
/ + r),
mde:
ponderea pe careo derinepopulagia
,,^-^*l
{ raportuj din depozitelesale bancarein numerar
numerar/depozite);
/ = cotadoriti de rezervea bencilor
in totalul depozirelor(raportulrezerveldepozite).
r Oferta totall de bad
estedati de relalia
lr4 n BM. undeBM esteba,/amonehra.
nlE. Aplicatii Capitolull9
287

1)' Pe bazagraficelorde mai jos, explicalimodificareapozilj€ide echilibrupe pla{a

modificareapreluluibanilor'mai intAiin condi'tiileexpansiuniimasei
monetard:gi
monetare(graficulA) li apoiin conditiilecreqteriicereriidebani(graficulB)
2) ArdtalicarJsuntcei mai importanlif'actoricear puteaexplicaasemenea.modific[ri
:j anatLali implicafijlepe careexpansiunea maseimonetare$i a ceredice bani le
poateavea isupra ratei dobinzii, prin luareain considenrea atat a orizontului
temporalscult,cAt9i a tetmenuluilung.
4) Ce grafic corespundeintr-o mai mare mAsurdevolu{iilor proprii sistemelor
monetarecontempotane? De ce?

PCB (valoareabanilor) PCB (valoar€abanilor)

[pletatiin
xstenteirl

PCBer
PCBeo

PCBeI

Mr Mr cantitatea de bani
Mo cantitaleade bani

CraficA: Modificareaoferteidebani GraficB: Modificateacereriidebani

4.
intrebiri de control $i de aprofundare

De cebaniifacposibilcalcululeconomic?

unadinhecelemai mariinventii
De ce economiitiispun,in general,c6banii reprezinta
colectivealeoamenilor?

DarmonedafiduciarS?
Ce semnificimoneda-marli?

in virnrteaceror argumentespunemce preFl banilor esteputereade cumpararea

banilorsi nu ratadobanzii?Darce fel de prelesteratadobinzii'l

Erolicati mecanismulformdrii cererii de moneda'ca funclie de venit, in rapofi cu

nivilul prelurilorgi cu ratadobanzii,potrivitteorieipreferinleipentrulichiditate'
 Toatefuncliilebanilor sunt formeparticularesauconsecinte ale unei singurefunclii.
Identiflcati funclia respectivA$i argumentaliafirmatiaanterioari.

Definiti agregatul monetar $i realizati tipologia agregatelormonetaxepe exemplul

Romaniei.

. Explicaticum se r€alizeMA cum se modificeechilibrulpie,teibanilor,prin luareain

9i
considerarea anticipdrilorpubliculuicu privirela reducerea
valoriibanilor.
. Descrieli mecanismulprin care un sistem multibancarpoate multiDlicamoleda
scripluralA.
Caresunripote/ele
mulliplicarii
banilordeconl:
. Explicali cum poatefi determinatAmasamonetari prin intermediula doudraporturi:
- raportuldintrereTervele bancarein toraluldepo.,itetor
(R/D);
- raportul dinte numeraruldelinut de populatiegi depozitelebancare(N/D).

. Explicali de ce in cadrul conceptieike)mesisteinhe masa monetad vjteza de

$i 10.in
circulaliea banilor existi o relaliei[versi, iar in cadrulconceptieimonetariste
intre reali
aceleaqivariabile existdo relatiedirecte.

. Analizatl teoria cantitativi a banilor in vaxiantasa dinamicd evidentiati elementele

$i
distinctiveale acesteiafali de teoria cantitativda banilor in variantasastaticd

. Explicali mecanismulde transmisiea efectelorpoliticii monetare axitali caresuntcele

$i
doueetapeprin careschimbirilein ofertamonetard antreneaziefectesuccesive panAla
nivelul cererii agregate.

. Enumeraliinstrumentelepoliticii monetare analizajiJecomparativpnn pnsma

9i
practicilormonetare
din Romania.

. in Romania,in ultimii ani,a fostpromovatipoliticabanilorscumpisaupoliticabanilor

ieffini?Argumentaticu darestatistice. 14.Masa
bani.
RispundeJicu adevirat (A) saufals (F), argumentandu-virispunsul. 15.Incl
F criteriul
l. Aparilia banilor nu a permis eliminareacompletea dublei coincidenfea
nevoilor. tr tr 16.Antici
valorii
2. in absengaunei unitili de mAsurAcaxdinalespecifice tuturor schimburilor,
! ! 17.Bancacl
calcululeconomicesteimposibil.
nominal
3. Potrivit teoremeiregresieimonetarc,monedanu est€o marfi, ci un bun stabilit
prin lege sprea fi utilizat ca intermediaral tuturor schimburilor. nn 18.Orice m
constan
 -aodoul 19 289

I Prerul.banilor
reprczinla
doh;ndapecarcdehilorul
consimle
s_oplaleasca
celui fl f-l
careoa Danrcu imDrumur r_J L_J

Cererea
nominaldde baniestedirectpropo4ionald
cu nivelulpreturilor.
nn
PretuJbanilordecurgedin raporturexistentintrestocurde banidin
economiesi [r r---.1
cantltatea
debanipe careoameniialegsdo dcdne. L-l Ll

Prel'erintele
de timp indicaevaruarea
unui bunprezentintr-omesurdmai mare I r r-
decAtacela$ibundisponibilla un momentdatin viitor. Ll L--l

Potrivit teoriei prcfe nlei pentu lichiditate,oamenii cheltuiesc

banii mai i-l f-l
repedela ratenominalealedobanziimai rllrcr.

- Cererea
de baniesteun flux, iar venitulmonetaresteun stoc.
nn
ln cazulin carcvitezade circulaliea baniloresteconstante pIB
reallcre$te,atuncinivelulprelurilor
of'ertade bani.
$i in te.meni
\a creSte;iel dacagu!emulnu ra majora nn
Kelnesittii sustincA relatia dintre oferta de bani cercreaagregatn
ii este
putemicefi previzibilA. tr [
: Vonetari$tiisuslinci o politicediscretionard, fie ea fiscali saumonetari,va
aveaun efect destabilizator asupraeconomiei.Stabilitatea
prefurilorpoatefi realizatdnumaiprin impulereaunor
pe termenlung a
tintemonetare.
nn
: Rezultatuluneimodificeria oferteinominaledebani esteacela
cd economiase
deplaseaze cdtreurl nou echilibru,in cadrulciruia preturilenomiruf" ." lnoai_ !T
lrcdpropo4ionalcu ofertade bani, in vremece variabilele."ut" qi pr"Gl.
relativerdmenneschimbate.

:. \4asamonetaredintr-oeconomieesteegald
cu sumadelinerilorindividualede
banl, ! !

Includerea instrumentelor
monetarein agregatelemonetareia in considerare
criredullichiditatii. ! !
\nli(iparea..c6deriipuleriide cumparare
\ arofltoanrlorIn prezent,
a bantlL,r
tindesa determinescaderea
Itr
- Bancacenhald poate
controla oferta reale de bani mult mai u|or decatoferta
nominalede bani. IT
! Orice masd monetardeste la fel de bun5 ca oricarealta,cu
condiliasAfie
constantA. n J
 19inocondiliile
rateirezeryei
O",O'"rffi
20 Bancacenrala LJ U

g"mt;.$m*f#:eltkruii*:tm*y
Doatefi\a ^t-i^ , ,

tr.a"" ,*"n
oo
,"un, olerta de bani
estedetermiDati,intr-o
marem6surd,de cererea
p p
" *ff"""'fr;*::ni:1i;r",',i".x1'r:l#;prtu,
reducerea
vorumurui
decash
rc ! !

s.
fr pi probleme
r. Niverur
pren'irorr, ou,...u
o.ttt*gtil,
"'*'.'
i] #:Hl"1f:'i:T;',r"1'"lHLl-"
(,, vanazApropo(ioD;l:

""iJ#fii,l',iij,iJT,lJi!ii';
' i-:*rn$::Tffi#;:ffi:".#ffi",ffirnrecesiun
dccepareade depozite

;t;;ffil.i:ffi',ffi
", gi aco

*i..l;:ffi
*1ffi:#ll;li"tlr.,:$*;r,
", ffiffiffixiliiiilJl!,L_"."'*",ru
. pdn,cerere
L de bati seinleleee:

m*:r
il*i1;,'"1*tfl"'*lffi
"rg inaiuidr.,are
de alri transfonnadepozitere 9.
:, ll^y",".t":.""-"ot
e, niciunuldintrerispunsurile ra vederei.Ddepozire
dematsus.

" ve,ituritor.
cererea
debani:
litrir:n;:il::'f.ff;;;:,''
"1T*llli:":l,"ri
"*"'';;" (

10. I
rE. Aplic€{j

d) scadedin motivedetranzaclie speculatie;

!! Si
e) crc$tedin motivede specularre.

trn 5. O scddere
a.cererii,
de.bani.in condilri
"'
cacterisparibus.vaaveacaelecl:
:!i:lT
i] ;i""#ilHl:t i:t:ffi;ii,,,;H
c) scidereaprefuluibadlor si cr "l*ui,:l^,l
bLrnurilor;
aj *aa"i""p."i".ir#;;;i;:1:$l:l* ryeprilor
rI e) nlciunefect.
la aceeagr
cantitatedemonedapepiafd;

lf l 6. Atunci candcrestercaofertei nominale

de monedi un areniciun efect asupra\,rrnifului
nomrnal,unadintreafirmariireumtoare
estein moanecesar aJevaiatai""
a) nivelulgeneralal preturilorcre$te;
b) venihrlrealsereduce;
c) ratadobanziicreqte;
d) cheltuielileguvemamentale crcsc;
e) vitezaderotaliea monedeisereduce.
T Daci seanticipe'a scdderea puteri decumparare
a) scade- a baniror,cerercademoneda:
,',
deoarecebaniivaloreaTa mai muli in prezenra."a,-f" !1fa.,
b) scade,deoarece oameniitind s maipulinibaniin prezenl:
cl cre$le.din morived".o."ululii"htltuiusca
o, scade. dm molirede precaulie
E. $i lranlactionale.
er cre$le.drnmotivede rranzaclie.

8. Caredintreurmdtoarele afi.matiisuntlncorecte?
a) cererea de banipentrunevoin( *je legati de venit;
tr) existd o cererc de bani o"#.p:":.i:,"T""
neprevdzute
ca urmarea incertitudinir' cu
privirelaincasarea;i;ff i"""ffilt
lor .
c) cerereade bfii pentru nevoi n
afectatade costulde oportunitate
al
pdsterii stoculuide buntt,, "ot"t-ut" "ste
d) existi o.cerere de bani penrru
nevoi neprevdzute, ca urmare a chertuieliror
nea$teptate;
e) toateceledemai sus.

9. Potrivitteorieicantitativeclasicea
constanti
atunci ro.o nloa,l,Xlll.ol',lT:t"##l#t'' sepresupun
cand-a." a rdmane
a, y - vltezadecirculatje a banilor
b) P - nivelutpreluriloi;
to'"'i sauprodusul
nalional
brutreal;
i] fu,1l"o*tt
e ) a gi b .
10. MasamonehrarcprezinLila un
;il"' i}:i,lli r#1,
m
20"
"din
marimea
ma;; Jlli.';fi,IlT:* ;;ilxff
 ca^rlconstituirii
unordepozite bancarede 100mld.u.m.?
aI masamonetara cregle
cu I00 mlalu.m..
a) masamonetariscadecu 100mld. u.m.:
b) numerarulscadecu 10oZ;
c, numerarulcre$tecu lo%i
d) baniide contcresccu 10y".
1l. in cazulteorieicantitativea banilorin varianti
dinamici,modificaxea maseimonetare
detemini modificarea:
a) pe termenscurt,ih relalie directa,atat a.pre{urilor,
cet gi a produciei totale;
DJ pe termenlung, numai a producliei totale;
c, pelermensctrrl-jnrelaliedirecu.numaia prefurilor;
o) petermen lunts.in relalieinversproponion;la. numaia preflrrilor;
e, pe te.menscurt,in relaie direct propo4ionali,
a produclie;';;ta;.
12. in perioada.T6 - Tr putereade u banilorse rcduce ct\ 2[yo,iar yitezade
c]rculaliea banilorcreqtede doui ".o.pal1:
on. Volumul Or*.,f"r-".*._i* c;;$tecu 100%,
bunurilordestinateautoconsumului este25%. in aceste-conai6i,
;:f#T.-" masa
a) scadeq20yo:
b) scadecu 50%;
c) cre$tecu 100%;
d) crc$tecu 25%;
e) nu semodificd.

13. in ecualiaM = k x p x y, fbctorutk: al

I ot
a) reprezintiprocentuldin venitulnominal(pNB li
nominal)pe careindiviziidecidsil cl
pisheze subforme de bani;
_ d)
b) esre.inversul
vile/eide rola!iea banilor;
ct scade ahmcicindratelenominale aledobdnzii
cresc;
d) toatecelede mai sus;
e) niciunuldinre raspunsurilede maisus. a)
tO b)
pe principiut rezeruelorfraclionare,raporhrl
lii::.:lyl
$t oepunenesre l-m::,bazat dintre rezerve
J00o-iar raDonuldintrenumerar depuneri
condirii. Sr este+01". in ucerri oJ
muhiplicarorul
depuneriloresre:
a) 0:
b) 1; 20. Se
c) 0,5;
lixati
d) 1,5;
deput
e) 2.
a) ac
15. Dilerenla b) pa
esenliale
dintremonede )i semimoneda (cvasibani)
aJ monedapoatefi cheltuitiimediat.Iir6nicio esle: cn
transformare, in timp
. ce semimoneda <t) loi
presupunea$teptiri, transformiri qi posibilepieraeri
de vjoare; nl(
(XOMlE.Apljca{ii
Capilolul
19 293

b) semimonedainclude toate depozitelein conturi bancarc,in timp ce moneda

includenumarnumerarul:
c) vitezade circulatiea monedeiestemai ridicatdcomparativcu ceaa semimonedei;
d) semimoneda circulain economiein mdsurain carepubliculnebancar areincredere
in solvabilitateabdncilor, in timp ce moneda(numerarul)circulA daca are
acoperc;
I monetare e) semimoneda estecompusddin toateactivelecepot fi transformate
in monedi_

le; 1 6 . Reducerearateirczervelorobligatoriia bincilor aredreptrezultat:

a) cregterca
oferteide moneddti reducerea creditelorbancare:
b) cre$terea
ofefteide moneddgi a creditelorbancarc;
c) reducereaoferteidemonediiire reducerea qeditelorbancare;
d) scadereaoferteide moneddti creltereacreditelorbancare;
e) reducereaoferteide monede$i a crcditelorbancare.
vitezade
cu 100%, l',7.Ecualiacantitativd
a banilorpermitesAseafirmece,atuncicandstoculmonetarcrc$te:
li{ii, masa a) valoareatranzacliilorscade,astfelincat$i vitezadecirculaliea banilorscadc;
b) in modnecesar, prelurilebunurilorcresc;
c) valoareatnnzacliilorcre$teti/sauvitezaderotaliea banilorscade;
d) in modnecesar, valoareatranzacfiilorcre$te;
e) in modn€cesar, volumultranzacliilorcre$te.

1 8 . BancaNationaldcontoleaza:
a) bazamonetariprin operaliunide piald d eschlsd.
(open-market');
b) bazamonetareprin cotarczervelorpenhu conturilede depozit;
lecidsil c) multiplicareamonetarA prin operafiunide openmarket;
d) multiplicareamonetare prin cerin.tele
derezervein conturilede depozit:
e) nicio vafianti dintreceledemai susnu estecorecte.
l9 Daci seurmeregte cregterea oferteidemo[ede,atuncibancacentralA
hebuie:
a) sdachizilionezetitluri guvemamentale;
b) sdreduci ratadobAnziila refinanqareabincilor comerciale;
: rezerve c) sareduca co|arezervelor obligdlont
tr aceste d) toatealtemativele demai sus:
e) niciunadintrealtemativele demai sus.
20. Se presupuneexistenlaunui sistembancarin care cota rezewelorobligaronteste
fixatd la nivelul de 100%. Daci o bancdcomercialApdmestedin strainitateo
depunere de l0 000unitalimonetare,
arunci:
a) activelebencilorcomercialecresccu 10.000unititi monetare:
b.; pasivelebancilorcomercidle
cresccu 10.000uniratimonerare:
c) cleditelebancaresuntegalecu zeroj
rDoneda d) toatealtemativele demai sus:
e) niciunadintreahemali\ eledemdi1us.
 294

21. CJe$terea
maseimon€tareseregisesteintegral
a) cerereade monedain termeir in crertereapreturilor daca:
reatrsereduce;
ur cerereade monediin termeni
realiramaneconshnla:
c) cerereade monedein lermenircalt
scade;
o, masamoDetare in lermenirealicrerte;
q ma5amonelatre in termenirealisereduce.

" #i,':ffix#dHj:rl?'."jff:i crcasca

cantitatea
demoneda
in circuratie
prin
a) vinde litlurj de stat;
oJ cumpdri titluri de stat:
c) cumlar,i bunuri $i servicii;
o, vtnde bunuri ,i servicij;
e) nu facenimic din cele de ma
a"""na"."upi"iJu!i}i;';?,;"t o** cd potiticadeopen-m'trket
se referela
21. seanticipeaza accelerareain afiei.atunci:
^Daca
a, cererea de baniin termenirealicre'te;
Dt mtanominalaa dobdnziisereduce;
c, vtte,,a
decirc!laliea banilorcregre;
ct toatealtemativele de mai sus:
e) niciunadin altemativelede maisus.
24. Secunoscumdtoarele corelalii
- 3i':'je,i""ri intrr
_ cerereade hani hFninrn^r_:r..j :llj,:atorii.mgnetad $i variabilete
; il;r#"#':1il;"J,nH:: independente:
d::fr
,frli'*in::il"::r
*ln#njl"It*i'li;.iT#1#l{:1"ii'-.,oou,,"o
.r"* ,;:'ff i -
s";, d;;-;;;ff;:;"-:,T;;:" ff ::i!,il:i
;'ilffi h:,t,
"f
", il"s;j1|"1ffi;1ivetul mreidobdnzii
careasiguriechilibrulpieleimonetare
in cazul
gffi
3idjlllTi:,i:*,t",1';: :Tqin;:Ht'lt,;,josi.
aota-ii
o 3J*i*i,l;i*T;.?;H#:':l'"""i "*"lu""r,]i,ffi
l"[.-o..r,
g":y.{,:**".*j$*i,*T;"f
:[',ffi ;;;,
:tixffi.i6f
" ::';:iT#fi
i;',T*ii;':i*{jhHr'::T;x,,.::$:*::}?""
,"t.o!"
a"*','".* di;; ri ffifi".:r.;:il;f,::"f:";:T:.J.f
.;;:ffifl;d;;
i"i:$:Tfi
l,ffiX"mn:f,l;::*m:n#,';;;:1:'lil"u
a :apilolull9 295

,,10070acoperire"inseanmdun rapot rezeffeldepozite egalcu L O astfelde schemia

lbst propusd in SUA pentru a imbunet[d controlul Sistemului Federal de Rezerve
asupraofefteide bani.
a) Adtali de ceo astl'elde soluliear puteaimbunitAlicontrolulmonetar.
bl Cumar aratain acestcazbilanturilebancilor?
ci in acestcazbincile ar fi maipiofitabile?
:6 . Presupunem ci ofertanominaldde banieste20 mil. lei, cI nivelulgeneralal prefurilor
este2.000lei, venitulreal estede 100.000lei $i cd sectorulprivat dorestese pastreze
107odin venitulsiu realcarezervemonetard (stocuride numerar).
a) Careestestoculrealde banidetinutde sectorulprivat?
b) Daceofeftanominaldde banicregtede la 20 la 40 mil. Lei, iar nivelulpre,tunlornu
semodilicd,careestestoculreal de bani delinutde scctorulprivat?Ce seintimple
cu coeficientul
k din ecuatiaCambridge?
privatgi ce consecinfe
c) Ce seintampli cu cheltuialasectorului areevoluliaacesteia?
Bf,ncilecomercialedintr-oeconomiehotirisc sdpistreze5olodin depozitesubfo1mede
rczervede bani cash.PopulaliahotdrA$tesa pdstrezeo cantitatede bancnote!i monede
in circulalieegaldcu un sfert din depozitelede la banc5.Stoculde bani cu putere
ddicati din economieestede 12mil. u.nr.
a) Determinatimlrimea multiplicatorului monetar.
b) Careestemdrimeastoculuide bani,daca$i publicul$i bencilepestreMdcantitatea
doriti debanicash?
c) Presupunem atuncica bdnciledecidsi pistrezenumai4olodin depozitelelor, ca
banicash.Deteminatimirimeamultiplicatorului monetar;
tr
d) Careesteacummdrimeastoculuimonetarde echilibru?
Presupunem acum ce bencilehotdrascdin nou si pisteze 5yodin depozitesub
ri formdde bani cash,dar cd populaliacre$tecantitateapestmtade bani cashla 30%
din depozitelesalebancare.Careesteacummdrimeamultiplicatorului monetar?
0 Careesteacummarimeastoculuimonetardc cchilibru?
Caresuntconcluziilecesepot desprinde analizandrezultatele
obtinute?
t8 Rdspundeliumdtoarelorintebiri $i analizalisitualiilespecifice:
a) ceestebazamonetara'l
iE b) ce seintamplacu bazamonetariatuncicaodBancaNationalAachizilioneazA bonuri
deteza[ prin operaliunide open-market, caeterisn pdribus'l
lj,! c) Deteminati modificirile in oferta de bani, atulci cind Banca Nationald
achizilioneazibonuride tezaurevaluatela 1.000u.m.,iar gospodiriileigi sporesc
sumelepdstrate in conturilecurentecu L000u.m.
19. Presupunem cd ofertanominalade bani estede 400 u.m.,nivelul generalal preturilor
estel, outputulrealla nivelulocupdrjideplineestede2.000u.m.,iar k este0,20.De ce,
atuncicendol'ertanominali de bani este800 u.m.,nivelulgeneralal prelurilorcre$tela
2? Cometrtatiaceasfisituatiedin punctulde vedereal oportunitdliiadoptAriide decizii
depoliticdmooetard.
a6 ECONOMIE.
Aplicalii

30. Oferili soluliileurmAtoarelor

cerinte:
a) se se calculezeinflalia anuali in cazul in care oferta de bani cre$tecu 60%anual,
vitezaderotafiea monedeiscadecu 1%,iar PIB-ulin teimenirealicre$tecu 3ol0.
b) sa presupunem ce valoareatotalA a tranzacliilorintr-o economieest€de 200.000
u.m., iar ofertade bani estede 20.000u.m. Si se calculezeviteza de rota,tiea
banilor.
c) sA se calculezeofertade bani in cazulin care PIB-ul este200.000mld. lei, iar
vitezade rotatie a banilor este4;
d) de ce estemai dificil pentrubancacentralds5 contuolezecerercareali de baai decdt
cerereanominaude bani?

rateidobanziidetermin5:
31.Cr€$terea
a) creitercacostuluide oportunitatepentu cercreade moneda;
b) reducereacostuluide oportunitatepentrucerereade monedi;
c) qe$tereamasermonetarc;
d) creStereaprodusului inlembrul.
e) cregtereainvestiliilor.

32. Cerereade monedapentrumotivul tranzacfionaleste Lr = 50+ 0,5x Y , undeY estevenitul

agregat.Cerereade moneddpenhumotivul speculativeste Lr:50 l25xr, under este
rata dobanzii. Daca oferta de moneddeste de 325 u.m., iar venitul agegat este de 500
u.m.,atunciratadobanziieste:
a) llYo;
b) t5%;
c) 20%;
d) 2s%t
e) 3O%.

33. Bincile comercialeau capacitateade a creamonedS:

a) tiperind numera4
b) acofdandcredite;
c) schimbendnumeraruldin casieriein rezewela bancacentrala;
d) cumpdrandtitluriguvemamentale;
e) acceptanddepozite.

34.Dacdbancacenhaldreduceratarez€rvelorobligatorii,atunci:
a) publicul nebancarcumpirArnai multe titluri de stat;
b) bencileacordemai putine qedite;
c) bancilecreeaz[mai mul{i bani;
d) formareacapitalului estedescurajati;
e) pr€turilesereduc.

35. Atunci candveniturile consumatorilorcrcscin fazade expansiune,cerereade bani:

a) cre$tedin motiveletranzacfional$i precautional;
b) scadedin motilul speculativ;
i Aplicalii 19
Capilolul 297

c) creftedin motivulspeculativ:
anual, d) scadedin motivul tranzacfional,
'
3 %. e) scadedin motivulprecaulional.
t00.000
rtatie a 36.Caredintremesurileurmdtoare estespecificduneipoliticimotretareexpansioniste?
a) cre$terearatei dobdnziila refinanlareabencilorcomercialede cAtrebancacentrale;
lei, iar b) creltereacoteirezerveiobligatoriialebincilor comerciale;
c) cre$tereacheltuielilorguvemamentale:
u decat d) cumperueade titlud guvemamentale de cetrebancacentrali;
e) reducereaimpozitarii.

37. Ce.ereade bal1ieste:

a) direct legatade produsulintem brut $i rata dobanzii;
t) Airectlegatade produsulintem brut 9i inversde mta dobanzii;
cj inverslegatade produsulintem brut !i direct de mta dobanzii;
d) inverslegatide produsulintembrut $i ratadobanzii;
e) in scdderein fazade expansiunea ciclului economic-
venitul 38. Efecteleunui excesal cererii de monedi faii de oferti sunt:
I r este a) creltereamtei dobanziiti cre$tereacusului obligaliunilor;
de 500 b) cre$terearatei dobdnzii5i reducereacursului obligafiuniii
c) reducerearatei dobenzii!i cre$ereacusului obligaliunilor;
d) reducerealatei dobAnziigi reducereacursului obliga{iunilor;
e) mentinereaconstantda ratei dobanziiti a cursului obligaliunilor'

39.Multiplicatorulcredituluiesteinfluenlatdirectde:
a) niveluldepozitelor;
b) vitezade rotaliea capitalului;
c) producfiadebunurigi servicii;
d) cotarezervelorobligatorii:
e) dumtaderotaliea capitalului.

debanipenaumotiwl tranzaclional
40. Cererea depindede:
a) producqia de btmuri6i servicii;
b) depozitele bancare;
c) ratadobenzii;
d) cursulde schimb;
e) salariilenominale.
.fl. Crest€reacheltuielilorguvemamentaleare un efect inflaionist mai mare daci este
finanFte prin:
a) venzarede titluri guvemamentale
cdtrepopulalie;
b) vdnzarede titluri guvemamentalecitre societelilecomercialeprivatedin sectorul
nebancar;
c) vanzaredetitluri guvemamentale
cdtrebancilecomerciale;
 Aplicalii
ECoNOMIE 19
Capitolul
298
c) l'0
d) cdtrebancacentrale;
vanzarede titluri guvemamentale 1,
d)
e) cle$tercaimpozit?ini. e) 1,
42. DacabancacenralacumperA titlurj de slat'atunci:
48.Viteza
a) in!estiliilesunldescurajatei masaiT
bj au toc intori de capital din striinatate,iar cursulde schimbseapreciazd; a) t-
ci au loc ieqiri de capitalin striindtate,iar cursulde schimbseapreciazd;
b) 1
d) ofertade bani cre$te,iar rateledobanziisereduc; c) 2l
e) oferta de bani sereduce,iar rateledobanziicresc d) 2
43. Viteza de rota,tiea banilor se accelereMd dacd:
e) 2
a) cantiBlea bunurilor supuse tran/acliilor se reduce, ceilalli
factori rimanand
constanfi; 49.DacaI
b) preturilecresc,ceilati factori rAmanAnd constanl; a) !

masamonetari creite, ceilalli factori rimanand constanli; b) s

ci
d) prelurile crescin aceeaqimdsud ca $i masamonetara,in condiliile in carecantitatea c)(
d) j
bunurilor supusetranzacliilorrdmAneconstantt;
e) prelurile crescin mdsurain care se reducecantitateabunurilor supusetranzactiilor' e)
in condiliile in caremasamonetari rSmaneconstanta'
50.Pe P
44. Ratadobanziisereducedacd: de ir
a) nevoilede finantaredin economiecrescl fond
q€!te;
b) oferta de monedi sereduce,iar cerereade monedd a)
cj ofertade monedi creste,iar cercrcade monedi setedlrce; b)
d) deficitul tlezorenel cre9te; c)
e) bancacenfaleemitemai pulindmoned6' d)
e)
45. Ratadobanziicre$tedacS:
a) disponibilitulile temporar€din economlecresc; 5 1 .l n I
b) ofertade moneddsereduce,iar cererea de monedecrelte; fon
cj oferta de monedi cre$te,iar cerereade monede sereduce; a)
d) excedentultrezorcrieideqte; b)
e) bancacentraldemitemai multd monedi c)
dt
46. in cadrulpielei monetareau loc tranzac,tiip vind: e)
a) emitereade titluri de proprietate;
b) cumpararea si venzareade acliuni: 51.Pr
c1 cumpararea de obligaliuni:
9i ',dnzarea o
d) finantarea9i refinantarea; fc
ej cumpirareaii vdnzareabunurilor in rate' a
monetarece se D
A'l.Dacd rata dobinzii este l0%, atunci valoarca prezentda unei unite! c
obline pestedoi ani este: d
a) 0,826;
b) 0,910;
-.nul19

rl 1 , 0 0 8;
J) 1 , 1 0 1;
.) 1,211.

esteconstantiDacdprodusulinternbrut crestecu 57o'iat

-. Vitezade circulaliea monedei
nrasamonetare,cu 20,75yo,atunciratailflatiej este:
a ) l 5 %;
b) 15,75%;
91 20,75Yo:
d) 25,15%;
e) 26,'797o.
putereade cumpirarca monedci:
de 25olo'
-- Daceprelurilecunosco crcsteregencralizatd
rl scadecu 20%';
b) scadecu 25olo;
r) creftecu 33,33%;
d) nu semodificd;
e) scadecu ll0o/o
excesde cercrede lbndui
r Pepialamonetari,la o ratdanualda dobinzii de 15%'existdun
un exccsde ofertddc
de imorumut.in timp ce la o rata anualAa dobanziide 25% apare
pepralamonetardesle:
iondu.id" i*p^,ttui Raladoban/iideechllibru
a) maimicade 15%:
b) intre15%fi 25%;
c) maimarede25Yol
d) inroldeauna egalacu ralainllaliei:
e) zero.
mai rapid fata de ofertade
:1.in situaliain cale cerercade fonduri de imprumutcrctte
lbnduriie imprrjmut'ratadobdnziide cchjlibrupe pialamonetara:
a) cre9rc;
b) scade;
c) Idmeneconstanta;
d) estezero;
c) esteintotdeauna egalAcu ratajnflatici

jl. Pe piala monetardcererea9i oiina dc lbnduri de imprumut sunt C-=10-20d' si

dobanzii$i mirimea
O.:5+:0d', unde d' reprezintdrata dobdnzii La echilibru'rata
lbndurilordeimprumut(in mii mld lei) slLnt:
a) 15%Sirespectiv 8;
b) 15Yo$i respectivl0;
c) l0% !i respectiv8;
d) l0% $i respcctiv10:
c) 25% l0
$irespectjv
 H
53.BancacentralA:
1 reprezinte institutia unici de-emisiune,
biletelorde banca- bancnotelor prmonedel .detinandmonopolul prmerii in circulalie a
- esrerecunoscuta divizionare:
2. drepr..Oanca a Uan.iio.:j
J. arerolul de a asigurastabiliti 59.r
areamonetar69i de a vegheala compatibilitatea
cu expansmnea monetaxi; acesteia
4. acorddqedite pe termenscurt gi lung populafei;
5. conlucrcazicu Trezore.ia. I
acoiCanai_r,l'n';;i binejusrificate,credrtele
a )( t.2 .J.4 .5
): b ) (2 .1 .4 .5c,:) ( t.1.5r :d, ( I.4.5) : e) ( t.2.J.5,) . solicitate.

54. Bancilecomercrale contribuiela expanstunea

I
monetafa:
a) dperindbari;
b) acordandcredite; 60.(
c) utilizandu-girezervelede nur !
"- "*'""t* o"ntru a satisfacecererilede retrageri; i
<l) vanzandtitiuri d" ,o'1
eJ ahdgenddepozite. I
(
55. Daci scade cursul titlurilor de valoare,
cererea de monedd determinata de moti.vrl €
speculafiei:
a) cre$te;
b) scade; 6 t. (
c) remaneconstantij f

c, nu sepoateprecizaevolutia acesteia, a
informaliile fiind insuficiente; b
e) e)a-dfalse.
c
56. Daceoferta monetari esteconstantd, d
creqtereacererii de monedddetermine e
L reducerea maseimonetare din economre;
2- reducerearatei dobdnzii;
J. cre$terea rateidobanzii; 62. C
4. crcftereamaseimonetare c
din economie; a
5. menlinerea constantia mtei dobanzii.
a) (1,3,s);b (2,4);c) (3,5);d) (3,a);e) (a,5) b
c
57. Atunci candrata rezerveloroblisatorii d
se rcdoce(caeterisparibr.r), estede a$teptat e
a) masamonetarisAscadd; ca:
b) ratadobdD_/ii la creditesacreasca;
c, totumulcreditelor 63. C
acordale sacreasca;
dJ multiplicalorul monedeide cont sA ia
sereduci; d
eJ canhtateade monedi scripturali creati
in sisiemulbancarsi scadi. a
58. in operafiunile b
de opcn-market. ratadob6nziil
al setormeazi L berpe p ia c
[ii; d
b) estefixatede bancacentrala;
c) est€fixatadebdncilecomercialc;
E. Aplicalii

d) esteaceeagicu rala rcsconfului:

ula{ie a e, esteaceeaFicu coeticientulreze^.ei
obligato.ii.
59.Ce decizieva lua bancacenfmlddaca
va apreciacd i seoferapreamultehartii
rcesteia sprerescontare/ de valoare
a.r va mlcgoramtarezervelorobrigatorii
arebencirorcomerciale la bancacentmta;
bJ va erDitemonede;
itate. cJ va cre$teratarcscontului;
dJ va mic$orarafadobanzii;
eJ va restricfiona creditul.
60.Cat a fostratarczerveioblieatorii-dac5
la o trazdmonetaride l0 mld. u.m.s-acreat,
sistemulbancar,monedlde-contin vatoare prin
de 50 mld. u.m ?
a) tl%o;
b) t5%:
c) 2O%:
d) 50%l
uivui e) 25%.

61.Cerereanominaldde bani este2.500

mld. u.m., iar vitezade rotaliea banilor
monetaxdallatain circulalieesteegaldcu: 5. Masa
a) 500miliardeu.m.;
b) 1.500miliardeu.m.;
c) 2.500miliardeu.m.;
d) 5.000miliardeu.m.;
e) I2.500miliardeu.m

62.O_l'erta
de_moned6 )i r itezade rotaljea monedeicresccu l0on.respecri\l"o,rarplBreal
cresle
cu 50o.ln aceste conditrr.
niretutpelurrtor:
a) cre$tecu 5,802;
b) cre$tecu 8,5%;
c.) scadecu 5%;
d) scadecu 1,2%;
e) crettecu 1,2%.

63.Cerereademoneddin functiede mobilul

tranzactional
!i al prudenleiesteLt : i 0 + 0,5y,
rar ceain tuncFede mobilulsoecuta_tiei.=
f_, So_ f:i i. giii"i-"" a'" o'on"oa
de l0-0^u.m.derennrnali
ratadobdnzirpennuun de echilibrude"i"ii
100u.m.: "rt"
a) 5%., 'enrt
b) 3%;
c) 8%:
d) 12%:
e) l0%o.

l
 302

64. O politici monetard rcstrictivd(a banilorscumpi)va

a) stimulareainvestitiilorj determina:
o, crcStereasalariilor;
c) scederea rateidobanzii;
dJ scddereacursuluiobligaliunilor;
el crearea de noi locuridemunc6.

65. Caredintre urmatoarelefi.rnctii

ale.uneibancicomercialeesteconsiderati
at consrituirea,dedepozile penru_economiile firncfie activd?
D, erectuarea populafiei;
deplali, pebazaor ienri
r",d" i sair
:urI acordarea
f 1l,*."".p""rri,"i
de imprumuturi"..1;l:';l.,X""latr
solicitanlilor;
e, ettberarea
cardurilor
dedebitpenhucienFisai.
66. Daci indicelede crerterea pIB
r fost de 1-80%,iar mta de cre$tere
monetarca tost de 50"7",*uu
ua*"1 6r"111t111.a.
vrlEzaoerotalies-amodificatcu: a masei
u) u io"7q"'
".".*tlu
oJ a crescut cu l20o%;
c, a crescutcu 260010;
oJ a crescutcu 160010;
e, a crescutcu 20oln_

67. Bazamonetareesteagregatul
monetar:
ar carecuprindenumaimoneda d o"o-"uuidepozitele
ravedere;
f1 ir"'"u","1,'".t;filffi;rtH#Tfr3.11:::1"
c, consliruit
doardindepozitelela lermen alebancilor
comercialei
o) rn carcseincludnumalalteacli
er cecuprinde
aJJ;;ffil;:;:;H::,?:::"1:Iff
1""lij1""1,1l*",
68.AgregatulmonetarMl define$te:
a, numerarulaflatin circulalie;
oJ numemrulaflal iDposesia agenlilornonfinanciari;
., aflat in circutalieqi .oraur;ontJio;
:IHr-t bancareta vedere,operabileprin

:d] ynerar,r] allat ii circulatie Sidepozitelebancareobligatorii;

e,) numerarulqi creditelebancare.

69-Masamonetare estede 150nrld.u.m

numerarsehanslbnnaio o"rori,". ;^d]1-11]l numerarulreprezintal0%. Unmiliarddin
sunt satisfacuteconii;i;';r;' *"rvelor bancareoblisatoriifiind de
f* 20%.Daci
monetar, volumul
"'"att"u"o.out"
qi;;ul;;,|;,il"r'1fi:Tf#,il'*t:\:",.*'"' de
b) 5; l5a;
c) 3: 155:
E Aplicalii 13
CaDitolul

d) 8 ;1 4 0 ;
e) niciun respunscorect.

70. Caresuntefectelepe termenscufl ale urlei cre$terianticipatea maseimonetare?

a) determinao cre$terea nivelului pregrilor, insoliti de crettereacantitilii produsede
ofertanti;
b) conducela creqtereanivelului prelurilor, hsand nemodificati cantitateaprodusd;
radivA? c) genereazA inflafie fi o cregterenepropo4ionalea prcturilol
d) nu influenteazdasuFa cuplului cantitate-pre.t inifial;
e) determini crettereaproductiei,les.andtremodificatoivelul prelurilor.

71. Banii pistlali de menaje$i filme cu scopulde a achizifionabunu.i gi servicii reprezinti:

a) cererede bani pentrutranzcfii;
b) cererede bani pentrumotiwl precautiei;
I a masel c) cererede bani pentrumotivul speculativ;
d) cereretotali de bani;
e) vileza de rotatiea monedei.

72. DaceBNR doregtesdscad6ratadobenzii,atunciar trebui:

a) si restdngtrmasamonetar4
b) si impuni restriclii privind acordareade credite;
c) si creascdoferta de bani;
d) si scadAofertade bani;
bdere; e) toatedspunswile sunt corecte.

73. Dacdseurmireite crc$tereaofertei de monedi, atunci bancacentralStrebure

a) si achizitionezetitluri guvemamentale;
b) si qeasci rata dobenziila refinanlareabincilor comerciale;
c) sdcreasca colarezervelor obligatonii
d) toatevariantel€de mai sus;
e) niciuna dintre variantelede mat sus.

74. Promovareaunor politici monetaregi fiscal€expa$ioniste d€termind:

Sile pnn a) 6e$tereaofertei agregate;
: b) reducereaproducliei realepe termenscut;
c) crestercacer€rii agregate:
d) reducereanivelului mediu al preprilor;
e) creqterearatei Somajului.
tiard din
l/o. Dacd oferteimonelare
75.Cre$terea delermha:
hul de a) creqtereacererii agregate;
b) scidereacererii agregate;
c) sctrdereacererii agegateli creltereaofertei ag€gate;
d) creqtereaof€rtei agregate;
e) scid€reaof€rtei agregate.
 ECOi{0MlE.
ADlicati

suntde 500u.m.,iar qediteleacordate

76.in sistemulbancar,depozitele suntde400u.m.Ca
urmarea procesuluidemultiplicarea banilor,masamonetardseva modificacu:
a) 500u.m.;
b) 2.000u.m.j
c) 1.600u.m.;
d) 2.500u.m.;
e) 1.800u.m.

77.Cre$terea
cantitilii debanidetermini,pe termenlung:
a) creqtereaprelurilot
b) cre$tereaproduc,tieide echilibru;
c) cresterearatei dobanziide echilibru:
d) cre$terca$omajului;
e) scadercaprelurilor.

78. intr-un sistem bancar in care cota rczeFelor obligatorii este l00olo, multiplicatorul
monedeiscripturaleeste:
a) 0;
b) 1;
c) 10;
d) 100;
e) 1000.

79.in perioadaT0-Tr, putereade cumpdraiea banilor se reducecu 207o,iar viteza de

circula{iea banilorcregtede doueori. Volumulbunuriloreconomicecre$tecu 1000%, iar
pondereabunurilor destinaleautoconsumuluieste25o%.in acesteconditii, masamonetari:
a) scadecu 20%;
b) scadecu 50%;
c) cre$tecu 100%;
d) creqtecu 25%;
e) rirndneneschimbata.

6.
Texte de comentat

. ,,Elementulcentralin problemaeconomici a banilor estevaloareade schimb obiectivaa

banilor,in modpopularnumitaputerede cumparare. Acestaeste,in modnecesar, punctul
de pomire a tuturordisculiilor;[...] Prin aceastanu trebuiesd se in1€leagA faptul ce
valoarea subiectivi este mai putin importanti in teoria monetari decat in alta parte.
EstimSrilesubiective ale indivizilor sunt fundamenteleevaludrii economicea banilor.
intocmaiprecumin cuul celorlaltebunuri. [...] in teoria valorii bunurilornu este
necesare acordarea treunei atentiiasupravalorii de schimbobiective.in aceastd teorie,
 Capitolul20
ffitc
l.
Problemeprincip.k c. rrDerzl r fi dezl'itute
. lmDortantaintermedieriifindciae iD c'drul uri ecooomtt
. Caracteristicileinstmmenrelcr fuirc
. Structurafi funcfionarea pigelr fnar;c in cadru!sigerDuluifinaociar
. Principiul capitalizani9i pre4rl in*rudor tuciae
. Echilibrul de pe piala titlu.ild d. qldi

L
Co.ccFc{hcie
. Surplusde fonduri . Pi4 Fina.a
. Deficit de fonduri . Pi--l- secuodara
. Intermedierefinanciari ' Criuitzare
. I[temediari financian . Cctqc d€ sduri de credit
. InsFumentefinanciare . ofuri d. fodlri de imprumut
. Sistemfinanciar . oEnr d. dduri d€ credit
. Pie{ehnanciare . Cqdr d. fodtri de imPmmut

3.
Forrnule de cdcl lrf.lzartfui gnficrr scheme

( 1) c=d vxv
C reuezinti cuponul anual d d' ib &
credii emis pentm o periedi ial-i' c a
fixa a dobanzii d, qi valoar€aEfu' f

(2) P=i
P reDrezinta Prelulde Pia[..cald 'fr
orincipiul,riiapitalizarii.al rni ril&qt-
ce olaiestecuponuiC ardocic-l a-t#
a d;banzii ested

fr5Yrl Pk!€i uoui anumit titlu dc credit

 310 jCONOM|E.
Apticalii
Prinsubstituirea
formulei(1) in (2) seobtrine
relatia:

P = :! xV

4.
intrebiri decontrolqi de aprofundare
.De ce a apirut necesitateaactivitd.tiide intermedierefinanciari?
' cum se defineste!i ce importantaare concepturde tichiditate in crasificarea
rnsfumentelorfi nanciarc?
. Ce diferenteexisti intretermenii
,,investilie..
$i ,,plasament,.?
. Ce institutiifuncfioneazein cadrulsistemuluifinanciar?
. Sepoate identifica o legitu1i inhe capacitateaunui
activ de a generavenihui in viitor gi
prelul sducurent?Argumentalirdspunsul!
. Cum semodifici echitibrulpieleititlurilordecredit
in condiliileuneirecesiuni?
. ExistI o leg5tureintre prelul titlurilor de credit
$i anticipatiile inflalioniste?Argumentali
dspunsul.

5.
Teste_griliri probleme
l. Intermedierea financiadasiguri:
a) distribuirea echitabile a veniturilor in societateprin transferuri de fondun nenmbur-
sabile de la agenfii economici ce inregisteazi surplusuri de fondrri cdtre cer ce
au
nevoiede finanlare;
b) atragereasurplusudlor de fonduri ale unor participanti la tranzaclii utilizarea
$i lor
pentrufinantareadeficitelor de fonduri ale altor paxticipanfila hanza;di;
c) condiliile necesareca orice agent economicse nu investeascimai mult
decat a
economisit.

2. Ce afirmalie estecorectA?
a) instrumentelefinanciaresuntactivepentu creditori gi pasivepentrudebiton;
b) inshrmentele financiarcsuntactivepentrudebitoriqi fasiveienhr creditori;
c) instrumentelefinanciaresunt activeatatpentrucreditori, cat pentrupenfu debitori.
ai
3. Lichiditateaunui instumentfinanciarexorime:
a) depende4a dintreprelulcurental acesiuia
$i capacitatea
lui de a generavenituriin viitor;
b) capacitateaacestuiade a fi o altemativede finanlarepentrupaiiicipanrii la tra.nzaclli
ce
inregistrea,/a
uDsurplusde londuri;
c) capacitateaacestuiade a puteafi schimbatcontraunui bun sauserviciu netinanciar
sau
contraunui alt instrumentfinanciar.
IO IE.Apticalii Capitolul20 311
4. Celemai lichideinsfumentehnanciaresunr:
a) participaliilela capitalulsocialal {xiet:!ilor comerciale:
b) titlurilede credit:
c) mijloacele deplarasaubanripropnu-asr.
5. Ce afimatie nu estecorcctit,
a) in cadrulpiefeisecundare a capjElulur!e u-anzaclioneazaactiunilesautitludle de oedit
emtseantedor;
b) in.cadrulpie{eiprimarea capiralulurse Fanzaclioneaza emisiunilenoi de acliuni sau
titluri de credit:
clasificarea c) bursade vaiorigi piataex!-abu6ie.asunrilrnitutii alepieleiprimarea capitalului.
6. in cazulmanifesteriiunei erparsiunieclrnomice. pe piaraunui anumittitlu de credit,de
reguld:
a) curbacereriise deplaseaz.4 la drrapta curbaoGnei se deplaseazila stAnga, iar prequl
in viitorgi
titlului decreditcreste:
b) curbacereriisedeplaseazila dreapracurbaof'eneise deplaseaze la &eapta,iar pretul
?
titlului de creditcre$tel
r8umentali c) curbacererii se deplaseazala dreapra-curba ofenei se deplaseazela dreapa, rar pregur
titlului de uedit sereduce.
7. Atunci candseanticipeaze o ratemai marea inflatiei.pe pialaunui anumittitlu de credit,
dercsulA:
a) curbacererii se deplaseazd sprestinga_curbaofenei se deplaseazd spredrcapta,l,!t
prefultitlului cre$te;
trerambur- b) curbacereriise deplaseazd sprestatga_curbaoferteise deplaseazd spredrcapta,lzr
cei ce au prefultitlului scade;
c) curbacererii se deplaseMdspredreapra-curbaoferteise deplaseMespredreapta,lat
lizarealor pretultitlului scade.
8. un terenagricoladuceproprietaruluisauo rentaanualade r50 de m ioanede rei. Daca
I decat a
ratadobanziiestede 30or,pentrucepretar trebuisdsetranzaclioneze
terenulrespectiv?
9. O fi1mi imobiliarea investitin construcgia unei clddiri cu zeceapartamente de lu\ 15
miliardeu.m. Dupdrealizarea invesririei.
firma constateci inchiriereaunui apanament se
poatelacepentrucel mult 350 de milioaneu_m.pe an. Dacdrata dobanziiestede
25%,
calculafiprelulteoreticmaximcepoatefi obtinutpentrucl5dire.
bitori.
10.Un investitorachizilioneazd pentrusumade 10.000u.m.o obligatiunepe 20 de arf, cu o
ratea dobanzii de l0%. Dacdratadobinziipepral6devine l2o,,atuncjinvestitorul:
D viitor; a) cagtigain pdmul an 1.200u.m.:
[zactlr ce b) inregistreaze o pierderede capiralde I.666,7u.m.;
c) nici nu pierde,nici nu cagtiga,
deoarece valoareavenituluianualobtinutnu semodificd.
nciar sau
I l. Atunciqandratadobdnziiscadede la 12%la I l%, posesonjl uneiobligalimide 15.000u.m.
pe 20 de ani va inregistra:
a) o pierdercde 1.500u.m.;
312 ECONOMIE.
Aplicalii

b) l'u1caftigde capitalde 1.363,6u.m.; l-

c) o pierderede capitalde L161,6u.m.

t2 . in categoriapielelorfinanciaresepot include:
1) pialamuncii;
2) pialamonetaxd;
3) piatavalutard;
4) piafaresu$elor;
5) pialade capital.
Alegelivariantacorecte:
a) (2,3,s);
b)(1,3,s);
c) (4,5);
d)(r,a);
e) (1,4,5)

1 3 . Instrumentele financiarecu lichiditatepe.fectdsunt:

a) actiunile;
b) obligaliunile;
c) numerarul;
d) titlurile de credit:
e) toatecelemenlionate.

14. Titlurilede creditgenereazd

venituriviitoaresublbrma:
a) dobanzilor;
b) profiturilor;
c) rentelor:
d) salariilor;
e) a-dcorecte.

t5 . Atuncicandratadepialaa dobanziicre$te,cumevolueMepreturiletitlu lor?

a) rdmerlconstante;
b) sereduc;
c) cresc;
d) depinddeconjunctwaeconomicd;
e) nu sepoateprecizasensulevolutiei.

1 6 . Dace se anticipeazdo mte mare a inflaliei, plasamentele

in titluri de credit, fafd de
investiliilein activefinanciare:
a) dcvinmai atractive;
b) aducveniturimaimari;
c) nu mai aducvenituri;
d) devinmaipuqinatractive;
e) a-dfalse.
loillE. Aplic€lii Capitol!|20
313
17. DacAbanca centraldpromo\eazi o politica monetarA
expansionisti,atunci este de
a$reptat:
a) scaderea
cursurilortirlurilor:
b) un pesimismridicatalJucdtorilorla bursa:
c) cre$terea
cursurilortitlurilor:
d) cre$terea
rateidobanzii:
e ) a +b .
18. Atuncicdndcererea de tjtlunfinanciarecretlemdimultdecatol.efla:
a) ratadobanziicre$te;
b) cursuriletitlurilorfinanciarecresc:
c) cuNuriletitlurilorfinanciarescad:
d) economiatnverseaza o perioaddde hiperinflalie;
e) niciunadintrevarianteledemai 5us.
Iq. Stabilirea
unuiimpo,,it dsupra tratuactrrlor
burstere
conduce
la:
at cre$terea
cereriidelilluri ljnancidrc:
b) oprimism dinpanea Juc6rorilor la bursa;
c) cre)lerea
\alurillranzactllur la bursa;
dl scedereacereritdetitlurjfindnciar(;
e) cre$terea
generalizatia preturilor.
20. in perioadelede expansiune economicd searteaptdl
a) reducereacercriide titluri;
b) reducereaofefieide titluri;
c) reducereacusului dacaofertade titluri esteconstantd:
d) cre$terea
oferteidetitluri;
e) pesimismsporitdin parreaj ucatorilorIa bursa.
21. Pestetrei ani sepoateoblineo sumadel50unitdli
monetare.
Ratadobanziiestedel0o%.
Valoareaprezentd a acesteisumeesle:
a) 123,6.,
b) 112,69;
c) 136,36;
d) 205;16:
e) 165.
22. O investitienecesitdcosturiinilialede 100milioane
unitai monetare.Veniturileanuale
estimatesuntVt = 60 mil. unitatj,ronerare.V: = 70 mil.
fali de unirai monetare.
gtiind ci rata
dobinzii anualeeste20% Si cd in\e5u a seamonizeaza
completin cei doi ani, valoarea
prezentd a veniturilorviitoareestedc:
a) 48,6;
b) 90,2;
c) 108,3;
d) 98,6;
e) l()5,4.
 ECON0illE.
Aplicalii Capitol

23. Secontracteaza vdnzareaa 6.000de acfiuni Ia un pret de 32 lei/ac,tiune,cu scadenlipeste 28. O

trei luni. La scadenlA,prelul la vedereeste40 lei/acliune,ceeace inseamni: ant
a) un ca$tigde 48 mii lei penfu cumptudtor; ob
b) un cagtigde 24 mii lei pentruvanzator; a)
c) un cigtigde48 mii lei pentruvanzdtor; b)
d) o pierderede 24 mii lei penhu cumpiritor;
e) o pierderede 48 mii lei pentu cumparitor. d)

24. Se contracteazivdnzareaa 12.000de ac,tiunila un prel de 64 lei,/acliune,cu scadenli

pestedoudluni- La scadenF,prelul la vedereeste48 lei/acfiune,ceeace inseamna: 29. O
a) un ca$tigde 48 mii lei pentrucumparitor; trir
b) un c66tigde 84 mii lei pentruvanzdtor; es
c) o pierderede 192mii lei pentrucumptuetol a)
d) o pierderede 192mii lei penhuvanzdtor; b)
e) o pierderede 84 mii lei pentruvanzator. c)
d)
25. Un individ cumpnrn1.000de acliunila cursulde 10.000u.m./ac!iune. La hnele anului e)
lncaseaze dividendede 2.000u.m./acfiune9i apoivinde acliunilecu 8.000u.m./actiune.
Careestevaloareac4tigului asiguat de tranzacfiaresp€ctiva? 30. Cr
a) 20 mil. u.m.; ob
b) 2 mil. u.m.; a)
c) 4 mil. u.m.; b)
d) 0 u.m.; c)
e) 10mil. u.m.. a)
e)
26. Valoareanominalda unei obliga{iunieste100.000u.m. Cat a fost lata dobdnziidacdla
a incasatun cuponin valoarede 12.000u.m.?
scadenlideinitorul obliga,tiunii
31. t r l
a) 2%t
a)
b) lzyo.
b)
c) l0Yo;
d) 20%t
o,
e) l2O%.
e)
27. Detinelio sumede 10mil. u.m. 9i dorili sdo plasalifie ln obligatiuni,fie intr-undepozit
la banci, pe durataunui an in ambelecazuri. DacArata dobanziipracticati de benci este 32. Ul
1yo, at\tnci care va fi valoareacuponului incasat la scadentd,cunoscendcd nu exista D
oportunitdtide arbitraj? ob
a) 500.000u.rn.; a)
b) 800.000u.m.; o)
c) 700.000u.m.; c)
d) nu sepoatepreciza; o)
e) 7 mil. u.m. e)
;&licalii Capitol!|20 315

I pesle 28. O obligaliune aduceposcscl d E d .L .aEH io cndiriile in cale mta

anuali a dobdnziieste,!n\ hd - d. &inzii ar fi de 25yo-
obligatiuneaar putease6e rirbl b d -c'rl&
a) l44lei;
b) 160lei;
c) 192lei:
d) 240lei:
e) 180lei.
identA
29. O obliga{iune aduce un it- fr I-B r_6- la o rdri a dobdnzii
trimestrialede l5%. Cursrlotfrfrbrdr_.i &tEF4a modeardde 80%
- -
este:
a) 200.000u.m.:
b) 150.000 u.m.:
cl 195.000u.m.:
d) 100.000u.m.;
|nului e) 37.500u.m.:
4une.
30. Cuponul anual al unei ohai- c l-- r.rr- Cr ci se modifici pretul
obligafiuniiatuncicendrsrffi.LF--.rr*& - h 1F,..la2V/o..
a) creqtecu 10Yo;
b) scadecu 10olo:
c) scad€cu 150%;
d) scadecu 50olo:
e) rdmaneacelasi.
bc5 la
3 I . Din punct d€ vedereemr-- c rQ1-
a) oferedeinAlorului arcgt&ff--rd lrt- Fimiul 6rmei:
b) reprezinti un imprumu FEI-,
c) nu poatefi decatnomiEira,blcb* b red. crdpdretorului;
d) aduceun venitdin c€itrc.r-F-ar.FF e--t-!'-
e) niciun rispuns corect
rpozlt
i este 32. Un agent economiccnmFii o L fu r-i d. ciDci milioane lei.
siistd DupAun an, agentul ecc b|qd
-li L &c & u milioo lei qi vinde
obligafiuneala un cursde p-r ti Lrraa l-;i agooll economic:
a) caftigeun milionlei; -
b) pierdeun milion lei;
c) nici nu cAgtigi,nici nu fadq
d) pierdedoui milioane lei
e) Dierdedouemilioaoelei-
3rG ECONOiIIE.
Aplicalii capito

33. Pepiala financiad secundar5,cerercade acfiuni X cre$temai mult decatoferta de aclimi d

X. In condilii d€ echilibru pe piala actiunii X, cursul gi cantitatea de acliuni
tanzaclionat5:
a) scade$i,respectiv, cregte; 39. C
b) cresc; g
c) scad; a
d) cre$teSi,respectiv,scade; b
e) scade$i, respectiv,rimane constantd. c

34. Pepiata financiad secundarS, cercreade acliuni X cregtein aceea$ipropo4ie cu oferta de

e
acfiuni X. in condilii de echilibru pe piafa actiunii X, cursul 9i cantitateade ac,tiuni
tranzaclionatS: 40. T
a) cresc;
a)
b) scadegi,respectiv, cre$te;
bj
c) scadeli, rcspectiv,rdmaneconstante; c)
d) scad;
d
e) dmaneconstant$i,respectiv, creste. e)
35. intle drepturilepe carele conferaacfuneaposesomlui acesteianu seinclude:
41.O
a) dreptulde a participala adunareagenerale a aqionarilor;
m
b) dreptulde vot in adunareagenerala;
c) dreptulde a primi dividende;
d) dreptulde a incasadobanzi;
e) drepnrlde a obline o paftedin capitalulsocietitii in cazulin careaceastaestelichidatd.

36. Caredintre afirmaliile urmdtoareestefalse?

a) actiuneaesteun titlu de proprietate,in timp ca obligatiuneaesteun titlu de credit;
b) venitul acfiunii estedividendul,in timp ce venitul obligaliunii estedobanda; ;
c) acfiuneaaduceun venit fix, in timp ce venitul obligatiunii estevariabil; (
d) gradulde risc estemai ridicat pentruacfiuni decatpentruobligaliuni; a
e) actiuneaexisti atat timp cat societatearespectivi funclioneazd,in timp ce existenla r
obligaliunii estelimitatd la termenulde scadenti. a
F
37. Pepialafinanciarlprimari:
a) setranzactioneaze emisiuninoi detitluri;
p
b) sehanzac{ioneaze titluri emiseanterior:
f
c) tranzacliile sederuleMdla bursej
c
d) ffanzactiileau loc,ln general,direct,intre cumpedtori qi vanzdtori,lfud intermedia4
p
e) posesoriititlurilor sepot manifestain calitatede vanzito .
D

38. Pepialafinanciarasecundare: o
a) setranzactioneazi emisiuninoi detitluri;
b) setranzactioneazd titluri emiseanterior; a
c) titlurile sevand$i secumpfudla valoarealor nominali;
lE. Aplicatii Capitolul20 317

Lleacfiuni d) cursultitlurilor esreir

b ac-tiuni e) cu$ul titlurilor nu se'rlrd

39. Caredintre uimAtoarelee* r hl Firl .. taT-E &linarodlui de actiuni intr-o

societatecomerciale?
a) dreptulde a fi inforrDi b LlEo-Ge 6rnri:
b) dreptulde a vota h cff td.rF..i(.:
c) drepnrlde aalegecoosiH&-31..;f
-
d) dreptulde a obtineo coaitra-..f-a h li*ild€a acssteia:
! ofefia de e) dreptulde a paaicipab g-hi -E
ab acliuni
40. Tranzacliilela bursade v.lai L d- f-"!ire ke!'e:
a) cumpedtorii castigein .HG-.
b) vanzatoriicaftigein d.t--.ra_.--
c) una dintre pi4ile uao4ii c{f f H c'r.:"r-
d) cursultitlurilor arc o todit.L-|_
e) cursultitlurilor areo 6d+-&

41. O obligatiune pldte$tetm 4 ft d I * & 1@ u-a Calculali cu cat se

modificepretul oblig4iurn & h l5'. la l0o/'-
-i5a-5*

b lichidatA.
6
TcrtGr
dit; ,.Oriceactiv (fizic, findi rr rfl {- Fr-f €talild ecooomiciar€ o
valoare de pia(i rranhf. Fd qri; gi cr- inlre mul$mea de
cumpiratori $i cea de r- - r|E F tL taa.* Gzrhara anticipatiilor
agenliloreconomiciFivii 4tiipatii care,din
motive obiective$i subierric- qq-
rr-d.EF-- H t4lla -tir'- cu rzloarearealda
E existenta -
actil,nlui tranzaclioDal--(L 9E - - h+. E- **,ftttr@e. .fitut tele intre-
prirulerilor, analizasi g.''-t Eicii tutd€$i- 1996'p' 32)

,,O tdsiturd caracterisii r r* --ta-Eb a @ coie.t esle aceeaca

participanlii sunt angaj4i d -- cb & qcuiql & a ob.tineProfit,
fie penhuclienlii lot, ftfld-IEGrLhipose in joc ti vitezei
-.
cu care circuli inform4iilc, c ;i d cr gmir{le de profit care nu
imediar; presupundscuri suplitffi { h rrqa- mrh & maximum cateva
minute. Din acestmotiv, c- .d - |qE - .i cfici€4a pieFi impune o
condilie de lipsi 8 rrblr{f. i - - i-tfc & abirraj obfinereaunui
profit prin cumpirareati rQ--- rit ibtt sauechivalent€- sunt
absente."(M. Burde, c. t'||h.,tu* Paryflh'n europeand'Edit.'Ia
All Beck,Bucuregti,2m2, F tt
 itolul

l.
a fi dezbitute
Problemeprincipaleceurmeazi
( ic lu l lL ln g ' c ic lutln e d iu lt t t c lu l K irc it n
D l \e r itlatcaciclurilorc!onomlc e
pe tcmrenInediua dcli\ ilalii ccnnomrcc
i-t'i..ai *"0," .t"'trltci ciclice
(conjuncturaleI
Poiilicilealrticiclice

ConcePte-cheie

Recesiune
. sczoniere
Fluctua.tii Depresiune
. Fluctualiiaccidentale Politicianticiclicebazatepe cerere
. Fluctualiiciclice Politicianticiclicebazatepe orena
. Ciclulecolomic(scui.medlu lungl Stabilizatod',automa!" al cerenr
. Expansiune agregate
. Crizaeconomic?r (cjclicA.
neclcLrca'
e)
structural
J.
grafice'scheme
Formule de calcul,r€prezentiri
Nivelul crltrc

Cre,slerca
Producpet

incetinneaProduct'e1

Fazelc ciclului scurt (Kitchin)

 4.
intrebiri ile control qi de aprofundare
tr
ale activitqii economice?
Carc suntprincipalelefolme de fluchElii
l
sezonieresi accidentale'
Comparalifluctuatiil€ ciclice cu cele i
a activitdlii economlce' (
, Caractedzaliciclicitateaca formi normalEde €volutie
I
ciclice'
, Comparaticrizele economicestructuralecu cele I
I
. Caracterizalifazeleciclului Kondra ev
std la baza
creqtereacererii de bunuri.-de consuDl
-' Aritati mecanismeleprin care
a economiei'ca fazda ciclului afacerilor'
";;;;t*ii;; -tambiu
. Caracterizatifazeleciclului afacerilor(Juglar'mediu)'
privind evolu{iaondulatodepe termen
. Surprindeli$i caracterizaliprincipaleleexplicalii
lung a economtel.
privind cauzeleeYolutieiciclice pe
. Analizati cdtic principaleleexplicali de tip endogen
temen mediu.
procesului investilional genereaza
ExDlica mecanismeleprin care tmpulsionarea
depA$ieafazei de rec€siune'
fundamentaP.ryllozofia cererii agregate?
Care sunt iNtrumentele politicii anticiclice
raport cu fazaciclului decenal'
ilJi"ati ,too,rf a" folosire a acestorairl
. in ce constaupoliticile anticiclicebazatepe oferti?
paradignei $i instrumentele politicilor anticiclice bazat€pe c€rero
' Comparatl filozofia
cu celebazatePeoferti'
Alegeli unul dinhe acegtiaqi areta!
. Ce sunt stabilizatorii automatia1cererii agr€gate?
ciclului afacerilor'
Jt- po"l" tutU- a atenuareaundelor
careparcurgeo recesi$e ptofunda' o
. Discutati urmdtoareaafimafie: ,intr-o economie
nominale'he reale)agraveazarecesiunea"'
eventualareducercunitot-a o 'u'u"ttit 1fi"
. bvestiliile sunl.iD acela$ilimp' o.cheltuiatd' dar Simijloculprincipalpentrucreltereasl
*" pi<li'i"it economicAnalizalimodul
ameliorarea calitativl a capacrt'rlrr "'"itiJtului instabilitaleintr-oeconomre
ainvesiiliilor
iposiaza poate provoca
ilt#lc'eisti.ild
."gtufl ptin tecanismul pi4ei'
"*"tu.i" privind clile posibil€ de urmat intr-o
. Evatuali apreciereaprofesorulut.AnghelRugina
economieconftuntata cu dezecrullDre'
::r l olu1l 6 261

5.
Teste-grili ti probleme
in condiliile de expansiuoeintensi qi prelungiti, nivelul de t.ai al lnajoiHtii populaliei $i
econornia.in ansamblu,au in geDeralcvolulii pozitive. Experientaterilor dezvoltatea pus
in evidenff,l'aptul ci, in asemencaimprejuriri. statul. alli agenti econonici in spccial
institufiile llnanciare-bancare;i de crcdit folosesc o serie de instrumenteeconomice
riiscalitatca,rata dobAnzii, condiliile de acordarea credjtelor, volumul masei moneFre
:.a.) pcntru a frAnacre$tereacererii agregateqi ritmul cregteriicconomice.Pe care dinlre
crplicaliile urmitoare Leconsidemli corectepcntru a surprindc motivul principal unnhrit
irin incetinircacrc$teriieconomice?
:rl prelungircadurateide utilizare a unor resurselimitate:
b) prevcnircaagravirii unor dezechilibre;
.) mentinereaconsuDluluiin limitele consideratenormale.
.\rgun1entalirlspursul considcratcorcct.
: In teo.ia kelnesiani, dcp5sireafazei de recesiunese poate realiza prin stimularcacererii
agregate,prh parghji economice.Pe care dinlre mesurileunnitoare le consideralicorccte
pentrudep5;irearecesiuniiin spiritul doctrineikeynesiene?
!) nenlinerea liscaliti.tii in parametrineschimbali:
bl creitereafiscalitdlii, pentru ca astfcl adrninistraliilecentrale$i locale obtin venituri lnai
mari carepemit cre$tereacheltuielilorbugctare$i controlul inflaliei;
c) diminuarealiscalit5lii.
Argumcntatirespunsul.
r ii condilii de expansjuneeconomici, in rnod norrnal,are o evolulie ascendenh:
d) rata;omajului;
b1 indicelepre{urilor;
c) ratafalimentelor.

- in perioadade recesilme.cunoastc,in mod normal.o tendinli de stagnaresaureducerel

a) rirtaocuparii populatieiactivc;
b) rata dobanzii;
c) ratirfalimentelor.
r (la instrument al politicii monetare9i dc crcdit, rata dobdnzii poale inlluenla lalorabil
invcstitiile $i pe aceastibazdconjuncturacconomica,atunci cend:
a) cre$te;
b) scade;
Jr csten(ulri In rrpon cu inrcstiriilc .
tllare dintre unnitoarclc afirmalii sunt corectepentru a evidenlia relalia di|tre dinamica
creqteriieconomicc5i dinanricapre{ulilor in pefioadapostbelica?
a) in condiqiide recesiuneprclurile se reduc,deoarecespore$teeficien.taeconornicd;
b) in condi{ii dc rccesiune preturiie scad. pentru cd scade eficienla econonrica:i \e
promovcazi mdsuriantiinllalionisle;
c) indil'ercnt dc starea conjulcturii economice,preFlrile au tendinla dc cre;tere: mai
rapidd in condi{iile de expansiune si mai lenti cand se rcduce ritmul cregle i
economrcc-
 Capilol
Soluliade fo[d pe[tru cao economiesedepA$easci fazade recesiune este: 13.Cic
a) cre$tereacere i pe orice cei, pentru a impulsionamirirea ofertei prin utilizarea la un a)1
nivel superiora factorilordeproducfieexistenti; b)!
b) ralionalizareaconsumuluipentrua diminuacererea!care sd ducd la eliminareadin c)!
campulacliuniieconomice a intreprinzitorilormaiputinefici€nli; I
c) imbunitiirea calitativA qi ameliorareaeficientei factorilor de produclie prin investilii d) r
noi 5i demodemizare.
14.incu
8 . Daci economiase afli in faza de recesiune,9i rata dobanziia atins nivelul ..trapeide
rcali
lichiditate",din perspectiva politiciloranticiclicebazatepe cerereserecomandd:
a)l
a) reducerea rateidobanzii;
b)(
b) creqterea cheltuielilorpublice;
c)l
c) reducerca cheltuielilorpublice;
d)r
d) reducerea fi scalit6lii.

9. Din peGpectiva politicilorbMatepe oferte,in condifi derecesiune serecomanda: 15.F tuc

a) cre$tereainterventieistatului pdn utiljzarca inteligentAa politicii cheltuielilor publice:
b) rcducerea reglementdrilorprivind exercitarea libereiinitiative:
'E ")
- b) s
s

c) accentuarca reglementdrilor privind exercitarealiberei iniliative, penrnr a prevenr c) a

accentuarea unor dezechilibregeneratede actiunileagen{iloreconomicibazatepe d) s
interesulDenonal. o s

I 0.,,Paradoxul economisirii": 16.in fa

a) reflectdefectele,contrarecelordorite,pe carele rcsimtcei carci$i mAresceconomiile a) n
in conditiiderecesiune; b) c
b) reflecti efectele,contmrecelordorite,pe catele resimtcei carei$i mdrcscinvestiliile c
in co[diii derccesiunei d)
^c) c
c) reflectarezultatelestraniice se oblin in condilii de recesiune
de pe urma actiunilor e) n
celorcareeconomisesc $i alecelorcare inveslesc.
17.Pe p
11.Din punctuldevedereal monetari$tilor, ciclicitateaestedeterminata de: a)n
a) insuficienlacererii carc franeazeoferta $i cre$tereaproducliei; b)8
b) altemanlaunorstArideoptimismaleagentiloreconomicicu celedepesimism; c)n
c) cregteribru$teale ofertei mo[etarc; l.d) n
d) capacitatea agenliloreconomicide a anticiparalionalevolutiileviitoaxeale sistemului e)e
economic:
e) ciclulpolitic. 16. ln ca
a)e
12.Cicluluiscwt (Kitchin)ii estespecific(i): b)c
a) altemanla fazelor de expansiunegi incetinire a activitEtii economice,delimitate de c)i
declansarea crizeieconomice: d) c
hi o mi$careondulatoriepe parcursula circa 40 de luni; e) r
un mod tehnic de producliesupusresfuchrarii:
oJ faptul cI faza de expansirmeesteinsotitd de cregterea
prcductiei qi a stocudlor. 19.in ca
a) c
p calrr Capitolul
16 263

ll. Cliclullung(secundar):
la un a) are ca principaldcauzdevolulia ciclic[ a cercetdrii$tiintifice gi inovirii tehnologice;
b) se mai numeqteqi ciclu Juglarsaual afacerilor;
r din c) sc delimiteazf,prin perioadade tranzilie de la vechiul rnod tehnic de produclie la ccl
nuu,mdrCala de OCII/il\ltUclurali:
s !- tlt dl sc d(.lil,rari pe o drrrclide,/eceani.

iI. lncurajarea
cereriipentrubunuridc consum;i investifionalc
in condiqiide rer:esiune
se
:r dc realizeazA
prin:
a) cretterearatcidobdnzii;
b) diminuarea cheltuielilorpublicc;
c) reduccrca fiscaliteii;
d) majorarea fi scalitiqii.

1:. Fluctualiile ciclice se caracterizeaziprin faptul cd:

!) at iunt d(lcnninalede ld(tori alcarL,ri:
' bj se repetdcu o unumitAregulaitate;
c) apar cu predilec.tieintr-o anumitdperioadda anLrlui;
oJ se datorcaziunor lacto sociali;
/;\ suntcel mai desintdlnite in activitateaeconomicd.

I6. in fazadeboomeconomicprclungitpoliticamonetard
qi de creditrccomanda:
rr i lc a) reducerca rateidobenzii;
b) creftereacheltuiclilorguvemanentale;
i r lr le r c) cre$terearateidobanzii;
d) cre$tereaiscalititii:
1l lor e) reducerea rateirezervelorobligato l.

L7. Pe parcuNulunei rccesiuni:

a) investi!iilc cresc:
b) gradul de ocuparecrcgte;
c) impozitelecresc;
d) rata $omajuluicregte;
IU IU I e) economiaproducela nivel potential.

18.in cazulunei expansiunieconomiceprelungitese recomanda:

a) expanslLlnea monetara;
b) cregterearatelor dobanzii;
c) reducerealiscalilitii;
d) cre$tcreacheltuielilol bugetare;
e) nirirea deficitului bugetar.

I9- In cazulunei recesiuniecolomice prelungitese rccoolandd:

a) controlul mai riguros al maseiDlonetare:
 2U
____
ECONOM|E.
Apticatii
b) reducerearatelordobanzii:
c) marireaimpozitelorj
d) reducereachelruielilorbugeriue;
e) scadereaachiziliilorde sta.

20.L recesiunede tipJuglar.

dereguta. cunosc
a) gradulde oclparea lo4ei di munca; o conbacrie:
b) gadul de folosire
a capitalului
fi^;
ct lnVesti[iile;
d) rata$omajului;
e) ntmul oe$teriieconomice.

21.in cadrulactualeifazea ciclului

proouclre,spreun noo .*,"'n o" are loc tranzitia spre un nou mod tehnic
wictlvttale
u5.119^Tiev
economicA de
u, i"a"aUufir*"u.,urro,.-, caracterjzat prin:
b) dezindustrializare;
c) te4iarizareaeconomiilor;
c, se trecela Noua Economiebi
zati pe noile tehnologiiinformatice
(NTIC); gi de comunicalii
e) sedeclao$eazt trecereala NouaEconomiepriviti
caviitorul vielii economico_sociale.
22.CicluluiscunI Kjrchin,ri esre
specrtic(a):
a) airemantafazerorde expaniiune
qechngarea 9i incetinirea activiteriloreconomice, derimitatede
.. crizeieconomice;
oJ o mrtcarcondulatorie peparcursula circa40 de luni;
ct un mod-tehricde producliesupus
resm.rcturarii;
e;te
:i :T'H;:,itrJ"";:pansiune insolitd
a"l'"et","up,oau"1i"i
siastocurilor;
23 adecvali ir cazul uneiexpansiuniprelungite
::ltj:1^lone1.ard
aJ ma3oraxea impozjtelor: constein:
b) reducerea cheltuiehJorbuserare:
c) controjuldeficituluibugeiar;
a, emrstrme fionetarasupljmentara
e) cregterearatelordobanzii

24 adecvatd in cazulunerexpansiuni
:\olrti:i
aJ fllscala. prehmgiteconstein:
majoraxea impozitelor;
D, cre$terea cheltuielilorbugetare:
c1 man-rea deficituluibugetar;
oJ emrsrune monetare suplimentari:
e, cre$terea ratelordobanzii
 Sunt stabilizatoriautomalila cconomle:
r) impozitelc progresrve;
r I ratarczervelorobligatorii :
.) ratadobalzilor.aclive$i paslve:
Jl mta $omajulul:
:l cursulde schimb-

6.
Texte de comentat

..De lbaftc mult ti p s-a relnarcat cd economia nu evolucaz: liniar, unifunn, ci lrln
lc avansudsucccsive,pdn pcrioadede avent fi reflux. Acestmecanismde tluctualii. care s 3
numit ciclu economic. poate fi schematizatin mai multe taze: cxpanstunea.pauza,
reiluxulii reluarea1..-].Dupaultimul .azboimondial.,,crizcle' periodiccdin economie
au dispirut. Ele au ticut loc simplclor incetjniri ale activitatii intre doui perioadedc
cxpansiule. f)c asemel1ea, prelurile doar rareori au scdzut.Ele cresc mai rapid sar'L
nai
l ll
incet, in raport cu ritnul activit5lii cconomice, dar ele cresc aproape intotdeauna."
(Nlichel Didier. -E oaonie. Les rigles duier, Paris, 1989,pp. 1'17-148,149)

..Ultimul patrar al unui secol dc glndie economicd a fost marcat de disputa dmtre
1. <monetafism)gi <tiscalisnr>,care i-a imp64it pe econoDi$ti a\ia cunl n-arr nrai fost ei
despartitidc la anul 1930.De o partc se alld cei careau lbst dc acordcu Milton Friednran
ci cel mai putemic lactor carc influcnleMa activiiatea economicaeste reprezenlatde
modificirile stoculuide bani; ci analizeaziprocesuldc deteminarc a venitului cu ajutorul
Lrneiversiunia teorieicantitativea banilor. Dc pafteacealalfi se alld discipolii lui Kclnes.
care tin seamade ideea ci elementelcdeteminante ale nivelului activitatii eculomicc in
orice nome t sunt lb{elc care afectcMl conponentelecererii globale Si care cred ce
modificirile in volumul chcltuielilor pot al'ectanivelul venitului real, indcpeldellt de
cantitateade bani. Primii neagapubrea politicii llscale, in timp ce ultimii suslin ci atiil
politica monetard,cat $i cea fiscali sunt capabilesd cxcrcite el'ectcsubstantialcasupra
venitulr.ti 5i producliei." (Nlark Blaug, Teo ,i econonlicti in relrospectirA' Fdilta
Didacticdqi PedagogicA, RA, Bucure$ti.1992.p '725)

' ..Atat adeplii teoriei cercrii, cit;i cci ai olertci sunt de acotd ci veriturilc realemai mari.
i sotile $i de sansemai Dari de ocupare(a lb4ei de mu[cd), depirldde rate adecvatcde
investitii. Paftizanii (economici bazatepc oleni)) insistecA modul de a realiza investitii
majoratecste de a intensiiicastimulentul,de a economisi 1.. ]. Din pcrspectlva
keldesiana,o tendinli cronicd spreo cerereinsuficientd,crcati de etbrturi perslslentede
a economisi mai mult dccat clorescinvestitorii sir cheltLliascit,ar putea sit preiudicieze
fie cunoscut
| ...] stareade increderel...l, ob-tinindu-seun rcTultatstraniucare a ajuns s;i