Sunteți pe pagina 1din 14

Academia de Studii Economice, Facultatea de Finante Asigurari Banci si Burse de Valori

Finantarea Proiectelor de Mediu


-Padurile-

Profesor indrumator : Florina Bran


Student: Lepadatu Florina, grupa 1532, seria B, FABBV

Bucuresti, 2010

Bucuresti, 2010
RESPECTĂ , PENTRU A FI RESPECTAT
Principiul primordial al protectiei generale

CUPRINS
2
I.Fondul pentru mediu.......................................................................4
II.Padurile…………………………………….…………………...4
III. Situatia padurilor din Romania……………………...….…..6
IV.Fondul Forestier…………………………………….…..…….6
V.ROMSILVA………………………………………………….....9
VI.Administratia Fondului de Mediu………………………......14
VII.Bibliografie…………………………………………………...16

I. Fondul pentru mediu


Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor
pentru protecţia mediului, în conformitate cu normele în vigoare privind protecţia mediu. Fondul pentru mediu
este gestionat de către Administraţia Fondului pentru Mediu, instituţie publică aflată în coordonarea
3
Ministerului Mediului şi Dezvoltarii Durabile. Fondul pentru mediu se utilizează pentru susţinerea şi realizarea
proiectelor prioritare pentru protecţia mediului.
Promovarea principiilor europene "Poluatorul plăteşte" şi "Responsabilitatea producătorului" constituie
o prioritate în funcţionarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, aceasta fiind preocupată de promovarea şi
crearea unui cadru legal care să permită colectarea resurselor financiare pentru finanţarea proiectelor prioritare
pentru protecţia mediului. Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a mediului, protejarea lui – ca necesitate a
supravieţuirii şi progresului – reprezintă o problemă de interes major şi certă actualitate pentru evoluţia socială.
În acest sens, se impune păstrarea calităţii mediului, diminuarea efectelor negative ale activităţii umane cu
implicaţii asupra acestuia.
Unul dintre proiectele eligibile il reprezinta reconstructia ecologica si gospodarirea durabila a padurilor
si impadurirea terenurilor degradate in zonele deficitare in paduri, stabilite in conditiile legii

Padurile
II.
,, Pădurea este înainte de toate o fiinţă colectivă, cea mai grandioasă din câte există,
înfiorată de viaţă proprie, închegată la rându-i de milioane de vieţi individuale, cât se poate
de diverse-contopite într-o fizică armonică şi într-un duh unitar, care impresionează
copleşitor şi într-un fel unic spiritul omenesc.”
Din cele mai vechi timpuri, pădurea a jucat un rol esenţial în viaţa planetei, în evoluţia şi dezvoltarea
societăţii omeneşti. Rolul şi importanţa pădurilor au fost, însă, diferit percepute în timp şi spaţiu, în strânsă
legătură cu dezvoltarea inegală a societăţii omeneşti în diferitele regiuni geografice. Dacă, iniţial, pădurea a
fost apreciată ca adăpost, refugiu şi sursă de hrană, atât pentru oameni, cât şi pentru animale, preţuită pentru
cantitatea de fructe şi de iarbă produsă sau pentru cantitatea şi calitatea vânatului adăpostit, în timp, pădurile au
reprezentat un obstacol în calea dezvoltării agriculturii şi creşterii animalelor, dar şi sursa nevoii de material
lemnos, fiind decimate, corespunzător gradului de dezvoltare a acestor noi ramuri
.
Padurile, care in antichitate si evul mediu acopereau aproape intreaga suprafata a României (exceptând
sud-estul tarii), au facut loc treptat terenurilor agricole. In zilele noastre padurile ocupa 26,2% (6.366.000 ha)
din suprafata tarii, constând in paduri de fag (in jur de 2 milioane ha), de stejar (1,1 milioane ha), paduri de
conifere (1,9 milioane ha). Se mai intâlnesc si alte specii precum carpen, plop, frasin, tei.
Padurile indeplinesc numeroase functii sociale, economice si de mediu interrelationate.Ele asigura
locuri de munca, venituri si materii prime pentru industrie si pentru energia din surse regenerabile. De
asemenea, protejeaza solul, asezarile umane si infrastructurile, regularizeaza resursele de apa dulce si conserva
biodiversitatea.Din punct de vedere al climei, padurile actioneaza ca niste „puturi” care absorb dioxidul de
carbon (CO2), principalul gaz cu efect de sera, pe intreaga lor perioada de crestere, dar devin surse de CO2
atunci cand sunt taiate, arse sau distruse de furtuni si de daunatori.De asemenea, padurile regleaza conditiile
climatice locale si regionale

In contextul european, padurile din Romania, prin compozitia speciilor de arbori si a altor plante ca si
a miilor de specii de animale care traiesc in aceste zone, constituie o valoare relativ bine conservata. Cu toate
acestea, interventiile umane de multe ori drastice produc impacte negative asupra padurilor noastre. Sub
influenta exploatarii forestiere si in lipsa unor proiecte eficiente de conservare, padurile sunt in continua
degradare si fragmentare.
Tara noastră se află printre primele afectate de schimbarea vremii, manifestările urmând a fi vizibile
încă din anii 2015-2025. Zonele centrale şi de nord ale continentului vor simţi schimbări accentuate abia prin
anii ‘80 ai sec. În România, în regiunile afectate de deşertificare, pamântul se va usca din cauza lipsei apei.
Pericolul ca solul din aceste zone să devină arid este foarte mare, mai ales că se manifestă deja tendinţe în acest
4
sens.Este nevoie de sisteme de irigaţii în toate zonele cu pericol de deşertificare, dar, mai ales, trebuie
împădurite aceste regiuni.La nivel de ţară, situaţia este deja cunoscută: avem 7 milioane ha cu risc de
deşertificare, dispuse, în afara Olteniei, în Banat, estul Munteniei şi Dobrogea - cu prelungire în sudul
Moldovei.Cele mai mari probleme au apărut în zona comunelor Sadova, Dăbuleni, Mîrşani şi Desa, unde
condiţiile pedoclimatice din judeţul Dolj şi fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de către vânt)
îngreunează lupta oamenilor cu deşertificarea solului. Este vorba, în primul rând, de arealul cuprins între
Calafat - Poiana Mare - Sadova - Bechet - Dăbuleni şi fluviul Dunărea, ce are o suprafaţă de 104.600 ha.
Prezenţa unor soluri nisipoase, ce nu reţin apa, imprimă, cel puţin părţii sudice a Doljului, caracterul de zonă
semiaridă, cu accente de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare (dispariţia covorului
vegetal).De aceea, în aceste condiţii, scutul de protecţie al pădurilor este indispensabil. Scăderea dramatică a
suprafeţelor împădurite este un factor favorizant al deşertificării, ştiindu-se faptul că pădurile aduc ploaia.
În ultimii 40 de ani, proporţia suprafeţelor de păduri s-a redus aproape la jumătate. Dacă în 1970
pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, în acest moment ele nu depăşesc 7% din întreaga întindere a
Doljului, în condiţiile în care, la nivel naţional, media este 29-31%, în Europa - 37%, iar în Austria se
înregistrează, oficial, … excedent forestier. Această reducere a suprafeţelor pădurilor este cauzată de tăierile
abuzive. Acum, nici măcar o puternică pătură ierbacee nu poate opri deşertificarea.
Costurile de împădurire a unui hectar pot ajunge până la 30.000 lei.În general, un hectar de teren
forestier degradat poate fi achiziţionat cu sume cuprinse între 1.500 şi 8.000 lei, în funcţie de zonă.Numai în
judeţul Dolj, la o suprafaţă afectată de 104.600 de hectare, cu o medie de împădurire de 5.000 de hectare pe an,
rezultă că ar fi nevoie de 20 de ani pentru împădurirea întregii suprafeţe afectate.Calculele nu dau mari
speranţe, dar ele există, iar pentru realizarea lor trebuie - oare, pentru a câta dată? - să ne întoarcem faţa spre
cea care ne-a salvat de-atâtea ori, în milenii de existenţă – PĂDUREA!?
Managementul padurilor este din ce în ce mai dezechilibrat, interesele economice primând în fata unui
management rational care sa ia în consideratie si interesele legate de conservarea biodiversitatii.

III. Situatia Padurilor din Romania


Situatia padurilor din Romania, departe de a fi considerate favorabila este, totusi, destu de buna.
Astfel, in ceea ce priveste productivitatea, ne sitaum pe locul II, dupa Elvetia. Actualitatea ultimelor decenii
adduce din nou in atentie padurea si mai ales pericolele care o ameninta. Astfel, dupa o perioada relative
stabile, instalata dupa 1948, aplicarea Legii 18/1991 privind fondul funciar trec in proprietati private
suprafetele de paduri chiar si in zonele unde functiile de protectie sunt foarte importante, cum ar fi nordul
Olteniei,. Situatia economica precara, dorinta de castig imediat, cunoasterea insuficienta si lipsa de respect
asupra padurii au constituit factori care au determinat noii proprietari sa prefere atingerea unor obiective
imediate in fata unor perspective puse sub semnul incertitudinii. Toate acestea ne atentioneaza ca padurea
este un “templu” al vietii, care asiura existent celor mai variate specii si mentine echilibrul in mediul
inconjurator. Este, in acelasi timp “o carte deschisa” din care omul, societatea, trebuie sa invete respectul
pentru viata si cum sa actioneze in spiritual ei in toate activitatile pe care le deprinde.

IV. Fondul Forestier

5
Fondul forestier al României cuprinde 6,37 milioane ha (cam un sfert din suprafata tarii) din care 6,23
mil. ha sunt acoperite cu paduri, ceea ce reprezinta 26,7% din suprafata tarii. La începuturile istorice, padurile
acopereau 80% din suprafata tarii, dar nevoia de terenuri agricole, terenuri pentru constructii sau alte interese
economice au redus în mod constant suprafata lor, aducînd raportul sub media europeana, de 33%.
Suprafaţa totală a fondului forestier naţional 6,4 mil. ha
- din care proprietate publică a statului 4,2 mil. ha (65,6%)
Terenuri acoperite cu pădure 6,2 mil. ha
- din care proprietate publică a statului 4,1 mil. ha (66,1%)
Compoziţia pădurilor României
• răşinoase 29,9 %
• fag 31,5 %
• stejar 18,0 %
• diverse alte specii tari
15,7 %
• diverse specii moi 4,9 %

Fondul forestier pe picior =1.350 mil mc


• 39% răşinoase
• 37% fag
• 13% stejar
• 11% alte foioase)
Volumul mediu de masă lemnoasă la hectar= 217 mc
Creşterea medie anuală la hectar =5,6 mc

Repartiţia pădurilor pe zone geografice:


• munte (30% din teritoriu) cu păduri de
răşinoase şi fag 66 %

• deal (37% din teritoriu) cu păduri de stejar şi


fag 24 %

• câmpie (33% din teritoriu) cu păduri de şleauri şi de


luncă 10 %

Suprafaţa pădurilor pe locuitor= 0,27 ha


Principalele tipuri de paduri din România sunt urmatoarele:
• arborete de Quercus pubescens, Q. frainetto oi Q. cerris în zona de câmpie din sudul ţării, cu climă caldă
şi precipitaţii scăzute;

6
• arborete de plop şi salcie din Delta şi Lunca Dunării şi din luncile râurilor interioare;

• arborete de şleau compuse în principal din specii de Quercus, Carpinus, Fraxinus şi Tilia;

• arborete de Q. petraea, în zona colinară cu precipitaţii abundente;

• arborete de amestec cu Fagus sylvatica şi răşinoase în zona de munte;

• arborete de Picea sp., Abies sp., Pinus sp. şi Larix decidua în zonele de munte.

Structura proprietăţii fondului forestier naţional


Anul TOTALmii ha Proprietate publică Proprietate privată

Stat Unităţi adm. teritoriale


mii ha % mii ha % mii ha %
2000 6366,7 5873,3 92,2 137,7 2,2 355,7 5,6
2001 6366,7 5483,5 86,1 384,0 6,0 499,2 7,9
2002 6373,5 4694,9 73,7 702,5 11,0 976,1 15,3
2003 6384,7 4443,7 69,6 756,7 11,9 1184,3 18,5
2004 6382,2 4127,7 66,3 806,1 12,6 1348,4 21,1
În conformitate cu prevederile Codului silvic (Legea nr.26/1996), fondul forestier domeniu public al statului
este administrat de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.
În raport cu natura funcţiilor social - economice, pădurile României se structurează astfel:
- funcţii speciale de protecţie: 52,1 %;
- funcţii de producţie şi protecţie: 47,9 %.

În ultimii ani, fondul forestier naţional s-a diminuat foarte mult datorită necesităţilor populaţiei.
Deseori defrişările se fac fără discernământ, pentru a face loc păşunatului sau agriculturii.
Seriile de inundaţii cu care s-a confruntat România în ultimul deceniu sunt un semnal de alarmă
atât pentru autorităţi, cât mai ales pentru cetăţeni de a lua măsuri pentru protejarea pădurilor şi
reîmpăduriri.
7
Astfel, proprietarii care aleg să-şi împădurească terenurile vor fi scutiţi de taxe şi impozite, iar,
începând cu anul plantării, timp de 15 ani, deţinătorii de terenuri vor beneficia, ca fermieri, de
un sprijin de 215 euro pe an pe hectar din partea Uniunii Europene şi de 110 euro, dacă sunt
persoane fizice.

IV. ROMSILVA

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva funcţionează sub autoritatea Ministerul Agriculturii şi


Dezvoltării Rurale. Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva are ca scop gospodarirea durabilă şi unitară, în
conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic, a fondului forestier
proprietate publică a statului, în vederea creşterii contribuţiei pădurilor la îmbunătaţirea condiţiilor de mediu şi
la asigurarea economiei naţionale cu lemn, cu alte produse ale pădurii şi cu servicii specifice silvice, precum şi
coordonarea şi implementarea programului naţional de ameliorare genetică a cabalinelor, promovarea pe plan
naţional şi internaţional, a exemplarelor de cabaline valoroase din hergheliile Regiei Naţionale a Pădurilor -
Romsilva, prin organizarea de competiţii sportive, târguri şi expoziţii, precum şi cercetare-dezvoltare pentru
creşterea animalelor de blană. Marea majoritate a ecosistemelor naturale se găsesc în păduri şi sunt gospodărite
de Regia Naţională a Pădurilor- Romsilva.
Regia Naţională a Pădurilor are un program de identificare si preluare a suprafeţelor de teren care pot fi
împădurite. Numai în primele 4 luni ale anului 2009, reprezentanţii Romsilva au reuşit să identifice nenumărate
terenuri inapte folosinţelor agricole, urmând a fi împădurite şi administrate prin fondul naţional al pădurilor.
"Principalul nostru obiectiv este de a identifica terenurile inapte pentru agricultură astfel încât fiecare hectar să-
şi găsească locul într-o formă de administrare, indiferent că este vorba de un ocol de stat sau de ocol privat", a
precizat Florian Munteanu, directorul Romsilva.
Anual, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva realizează lucrări de regenerare pe o suprafaţă de peste
18.200 hectare în fondul forestier de stat aflat în administrarea sa. Creşterea suprafeţei ocupate de păduri şi
împădurirea terenurilor agricole afectate de diverse fenomene de degradare reprezintă priorităţi ale politicii
silvice în România. Crearea de noi păduri are o importanţă tot mai mare, protecţia mediului şi conservarea
biodiversităţii devenind obiective prioritare.
Puieţii necesari lucrărilor de regenerare sunt obţinuţi în pepinierele regiei, anual plantându-se peste 80
milioane puieţi forestieri apţi, cu însuşiri genetice superioare . Recoltarea materialului de reproducere propriu-
zis se face din plantajele şi rezervaţiile de seminţe înscrise în Catalogul naţional al surselor pentru materiale
forestiere de reproducere din România. Romsilva administrează 58.000 de hectare arborete în rezervaţii de
seminţe şi peste 700 de hectare în plantaje.
Prin subunităţile sale, Regia Naţională a Pădurilor oferă spre valorificare şi o importantă cantitate de
puieţi ornamentali, de diferite mărimi, într-un divers sortiment de specii.
8
Regenerarea pădurilor este una din activităţile prioritare ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva.
Extinderea suprafeţei pădurilor se face prin: regenerarea tuturor suprafeţelor de pădure de pe care s-a recoltat
masă lemnoasă, urmare aplicării tăierilor de produse principale, împădurirea terenurilor fără vegetaţie
forestieră, care nu au alte folosinţe atribuite prin amenajament, reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de
fenomene de degradate, aflate în administrarea regiei, precum şi a celor din afara fondului forestier.
Regia Naţională a Pădurilor -Romsilva a preluat în anul 2002 de la Agenţia Domeniilor Statului o
suprafaţă de 6.500 ha de terenuri degradate, în vederea împăduririi în perioada 2002-2004, iar în anul 2003
încă 8.132 ha care urmează a fi împădurite în perioada următoare.

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva împreună cu Fondul Prototip de Carbon al Băncii Mondiale a
iniţiat în anul 2001 un proiect prin care se propune împădurirea a cca. 6.033 ha terenuri degradate în perioada
2002-2005 şi tranzacţionarea reducerilor de emisii de CO2 reduse în spiritul Protocolului de la Kyoto.

Validarea suprafeţelor împădurite, a creşterilor şi a cantităţilor de carbon sechestrate se va face anual,


de către silvicultorii români, urmând ca la un interval de cinci ani să fie verificate şi validate de un organism
independent. Regia Naţională a Pădurilor -Romsilva sprijină sub raport tehnic şi cu material biologic
activitatea de regenerare a pădurilor din sectorul privat, precum şi de împădurire a unor terenuri degradate,
inapte pentru folosinţe agricole.
Materialul săditor necesar lucrărilor de regenerare, este produs în pepinierele regiei, anual plantându-se
peste 80 milioane puieţi forestieri apţi, cu însuşiri genetice superioare . Recoltarea materialului de reproducere
propriu-zis se face din plantajele şi rezervaţiile de seminţe înscrise în Catalogul naţional al surselor pentru
materiale forestiere de reproducere din România. Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva gospodăreşte şi
administrează 58.000 ha arborete rezervaţii de seminţe şi peste 700 ha plantaje.

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate oferi spre valorificare prin subunităţile sale şi o
importantă cantitate de puieţi ornamentali, de diferite mărimi, într-un sortiment divers de specii. Pentru
aplicarea strategiei Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva , în activitatea de producere şi valorificare a
puieţilor de arbori şi arbuşti ornamentali, Direcţia tehnică din cadrul regiei, prin Serviciul de regenerarea
pădurilor, în ultimii doi ani, a acţionat şi acţionează şi în prezent în următoarele direcţii:
- extinderea suprafeţelor din pepinierele silvice existente destinate să producă puieţi ornamentali;

9
- diversificarea producţiei de puieţi ornamentali (forme şi varietăţi din cât mai multe specii); - producerea de
puieţi ornamentali atât în câmp cât şi cu rădăcini protejate în recipienţi din lemn sau material plastic; -
asigurarea continuităţii producţiei de puieţi, în scopul valorificării acestora, cu vârste şi înălţimi diferite;
- documentarea şi specializarea personalului silvic cu atribuţii în activitatea de producere a puieţilor
ornamentali (schimburi de experienţă la unităţile silvice cu tradiţie în acest domeniu).
Integritatea naturală a ecosistemelor forestiere este indicată şi de prezenţa unei game complete a faunei
de pădure europene. Specii de mult dispărute în alte părţi ale Europei pot fi întâlnite în fondurile de vânătoare
gospodărite de RNP - Romsilva, în populaţii viabile şi valoroase.

Fondurile de vânătoare ce au o mărime minimă de 5.000 ha la câmpie, 7.000 ha la deal şi 10.000 ha la munte,
sunt de multe ori grupate în complexe cinegetice cu suprafeţe mari, pentru un management integrat şi durabil al
speciilor de interes cinegetic.

Protecţia pădurilor este una din activităţile importante ale Regiei Naţionale a Pădurilor, implicând atât
aspecte practice ale prevenirii şi combaterii dăunătorilor cât şi aspecte de cercetare ştiinţifică aplicativă, care
concură la găsirea soluţiilor optime de menţinere a unei stări fitosanitare corespunzătoare în fondul forestier
naţional. Datorită competenţei şi profesionalismului personalului silvic de specialitate, pădurile româneşti se
află pe unul din primele locuri din Europa în ceea ce priveşte starea de sănătate

România este o ţară cu o mare biodiversitate şi cu un procent ridicat de ecosisteme naturale intacte.
Aici se găseşte cea mai mare suprafaţă de pădure naturală din Europa şi pe teritoriul ei sunt numeroase culoare
de migraţie. Nivelul ridicat al diversităţii ecosistemelor şi localizarea geografică se reflectă în bogata
diversitate floristică şi faunistică, reprezentată de peste 3500 specii de plante şi mai multde30.000de specii de
animale.
Dupa integrarea in Uniunea Europeana, Romania va beneficia in perioada 2007-2013 de finantari
europene de aproximativ 30 de miliarde de euro, alocate prin intermediul fondului european de dezvoltare
regionala, fondului social european, fondului de coeziune si fondului european pentru agricultura si dezvoltare
rurala. Scopul este sprijinirea regiunilor mai putin dezvoltate si reducerea decalajelor existente intre Uniunea
Europeana si Romania.
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, împreună cu organele
abilitate, au în vedere implementarea unei serii de proiecte cu scopul de a încuraja deţinătorii de terenuri să
planteze puieţi. Măsura pentru împădurirea terenurilor agricole are rolul de a atrage pentru România circa 223
de milioane de euro În acest sens, au fost dezvoltate o serie măsuri de sprijin la nivel european, şi anume:
pentru un hectar de pădure împădurit sunt acordate în totalitate cheltuielile pentru plata puieţilor, pentru
lucrarea de împădurire propriu-zisă, pentru îngrijirea plantaţiilor pe o perioadă de 5-6 ani.

Structura pădurilor pe grupe funcţionale

10
Distribuţia pădurilor pe clase de vârsta indică un deficit de arborete exploatabile şi preexploatabile ca
efect al exploatărilor din trecut, cu mult peste posibilitatea prevăzută de amenajamentele silvice. Repartizarea
pădurilor pe clase de vârstă:

Suprafaţa şi structura fondului


forestier naţional, mii ha:

1. Fondul forestier
gestionat de organele
silvice de stat.
2. Fondul forestier proprietate publică de stat gestionat de alte ministere şi departamente.
3. Fondul forestier proprietate publică a primăriilor.
4. Fondul forestier proprietate privată.

11
Principalele formaţiuni forestiere, mii ha:
1. cvercinete – 140,6 mii ha;
2. salcâmete – 124,0 mii ha;
3. frăsinete – 16,6 mii ha;
4. cărpinete – 9,4 mii ha;
5. plopişuri – 5,7 mii ha;
6. alte foioase – 45,5 mii ha;
7. răşinoase – 7,7 mii ha.

Modalitatea practică de gestionare a fondului forestier se reglementează prin amenajamentele silvice.


Acestea constituie baza a cadastrului forestier şi a titlului de proprietate a statului şi stabilesc, în raport cu
obiectivele ecologice şi social-economice, ţelurile de gospodărire şi măsurile necesare pentru realizarea lor.
Amenajamentele silvice se elaborează, de către Institutul de Cercetari şi Amenajări Silvice şi alte
unităţi atestate, pe ocoale silvice şi unităţi de producţie, pe perioade de 10 ani şi sunt aprobate de autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură.

IV. AFM
.

Administraţia Fondului de Mediu (AFM) alocă fonduri de investiţii pentru refacerea pădurilor dobrogene. Trei
comune din judeţul Tulcea s-au asociat cu Consiliul Judeţean Tulcea şi au obţinut de la AFM o finanţare de
3.367.724 lei pentru refacerea a trei foste zone silvice din nordul Dobrogei care au fost defrişate în ultimul
secol, urmând exemplul comunei Luncaviţa, campioana naţională a împăduririlor

Cu această sumă de bani, la care se va aduga o cofinanţare a consiliilor locale şi a Consiliului Judeţean
Tulcea, vor fi împădurite, anul acesta, peste 200 de hectare de teren degradat, în localităţile Mahmudia,
Turcoaia şi Beidaud. Luncaviţa va realiza, la rândul ei, împăduriri pe 100 de hectare de teren. Statisticile arată
că, în ultima sută de ani, pe suprafaţa actualului judeţ Tulcea au fost defrişate aproximativ 100.000 de hectare
de pădure de fag, stejar şi tei. Astfel, o bună parte din versanţii Munţilor Măcin şi majoritatea dealurilor din
Podişul Dobrogei au pierdut nu doar vegetaţia silvică, ci şi solul fertil. Despădurirea terenurilor a făcut ca pe
teritoriul judeţului Tulcea deşertul să se extindă de la an la an.
La Turcoaia, AFM investeşte pentru refacerea pădurii pe 80 de hectare într-o zonă situată în apropierea
celor două cariere de piatră din această localitate. Alte peste 50 de hectare vor fi împădurite, anul acesta în
comuna Beidaud. Trebuie spus că toate dealurile din apropierea satului Beidaud au fost defrişate în ultimele
decenii, iar localnicii susţin că, după ce au fost tăiate pădurile seculare de stejar din respectiva zonă, seceta s-a
accentuat, iar potenţialul agricol s-a diminuat dramatic.
12
Refacerea pădurilor din zonele Mahmudia, Turcoaia şi Beidaud are ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii
aerului şi a solului. În acelaşi timp, va fi combătută deşertificarea, prin refacerea biodiversităţii.Trebuie spus că
după tăierea masivă a pădurilor din nordul Dobrogei, clima în această zonă s-a modificat semnificativ.
Precipitaţiile au scăzut, verile au devenit tot mai călduroase şi fără ploi, iar iernile înregistrează puţine ninsori,
şi acestea viscolite. Agricultura tradiţională a fost puternic afectată.
Eforturile comunităţii din Luncaviţa de a replanta pădurile care acopereau dealurile din jurul celor două
sate, Luncaviţa şi Rachelu, au fost răsplătite la concursul de împăduriri “Milioane de oameni, milioane de
copaci”. Exemplul acestei comune începe acum să fie urmat şi de alte comune tulcene, care au învăţat să
solicite fonduri pentru mediu. Aflată la prima sa participare la concurs, cu cei 114.000 de arbori plantaţi,
Primăria din Luncaviţa s-a clasat pe locul 1 pe ţară, la secţiunea rezervată primăriilor, surclasând municipalităţi
importante, inclusiv în privinţa fondurilor alocate pentru cofinanţarea împăduririlor.

Pentru asigurarea unui echilibru ecologic constant şi a unei influenţe benefice mai pronunţate asupra
regimului climatic şi hidrologic al mediului şi pentru sporirea productivităţii terenurilor agricole este necesar
de a se planta în perioada 2002-2020 încă circa 130 mii ha terenuri cu vegetaţie forestieră .

Evoluţia suprafeţei pădurilor şi prognoza pentru anul 2020

13
V. BIBLIOGRAFIE

1. Bran Florina, Ildiko Ioan – “ Ecologie Generala”, Editura ASE, 2004


2. www.afm.ro;
3. www.mmediu.ro;
4. www.green-report.ro.

14