Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
10.2.2 Excepţii
Pachet pedagogic
Oferta
OFERTA
Firmele care produc un bun bine definit sau o serie de bunuri strâns înrudite
formează o industrie.
Teorie economică generală ● Microeconomie
Tabelul 10.1
Pux
5 6 7 8 9
Q
Firma „a” 0 2 4 6 8
Firma „b” 7 8 9 10 11
Oferta
7 10 13 16 19
industriei
Pux
11 /
10 /
9/ a b c
8/ • • •
7/ • • •
6/ • • •
5 •/ •
0
/ / / / / / / / / / / / / / /
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 Qx
Figura 10.1 Oferta individuală (a, b) şi a industriei (c)
1
Termenul liber sintetizează influenţa agregată a tuturor împrejurărilor - altele decât preţul - care
influenţează oferta şi denumite factorii (condiţiile) ofertei.
Teorie economică generală ● Microeconomie
Pux
10 /
Extinderea ofertei
0’
9 /
8 /
Pux
7 /
6 /
Pux
5 /
4 /
Contracţia ofertei
0
3 /
0 / / / / / / / / / / / / / / / /
3 5 7 8 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 Qx
Pux 0’
C
B 9/
8/
7/
6/
5/
4/
3/
2/
A 1●/ ●E
D
/ / / / / / / / / /
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Q
0
10.2.2 Excepţii
O2’
O2
O1’
O1
Principalul factor, sub incidenţa căruia oferta creşte sau scade (preţul
unitar dat), este costul marginal şi unitar al bunurilor produse. Între ofertă
(variabila dependentă) şi costul marginal şi mediu (variabila independentă)
este o relaţie negativă: diminuarea costului atrage după sine creşterea cantităţii
oferite la acelaşi preţ unitar. Situaţia este inversă când costul mediu şi marginal
cresc. Implicit, toate împrejurările care influenţează nivelul şi dinamica costului
marginal şi unitar vor influenţa cantitatea oferită. Din rândul acestora se
detaşează nivelul productivităţii medii şi marginale (la un preţ dat, cantitatea
oferită fiind în relaţie pozitivă cu productivitatea), evoluţia preţurilor factorilor
de producţie, calitatea acestora etc.
Sub incidenţa unor factori economici, sociali şi psihologici, s-a produs un şoc
asupra ofertei (preţul neschimbat) ceea ce conduce la creşterea respectiv scăderea cantităţii
oferite la 12 (respectiv 8). Grafic, aceasta se exprimă prin deplasarea spre dreapta a
diagramei ofertei în planul xoy (cazul a când cantitatea oferită la preţul Pox dat, creşte devenind
12) sau spre stânga (cazul b) când la preţul Pox neschimbat, cantitatea oferită scade la 8).
Comentariu: se consideră o ofertă iniţială OO' căreia îi corespunde oferta de
10 la preţul Pox.
Cmg
P4
CTM
P3 N
CVM
M
P2
P1
0 Q1 Q2 Q3 Qx
Figura 10.6 Preţul – CVM – Cmg
La preţul P1 < Cmg firma nu produce şi nu se manifestă ca agent al ofertei. La preţul P2
= CVM = Cmg încasările firmei sunt 0P2MQ1, egale cu totalul costurilor variabile. O firmă care
era prezentă în ramură şi nu producea (pierderile ei erau egale cu costurile fixe) consideră
oportun să înceapă producţia pentru că îşi recuperează costurile variabile. O firmă din afara
industriei cu Cmg = CVM = P2 nu va pătrunde în ramură pentru că va înregistra pierderi egale cu
CF. La preţul P3 = CTM = Cmg încasările firmei sunt 0 P3 N Q2 egale cu costul total (CTM · Q2)
ceea ce asigură acoperirea costului total (obţine profit normal când CTM este full) fiind
interesată în continuarea activităţii. La P4 = Cmg, iar P4 > CTM, firma realizează o producţie Q3
care-i asigură şi profit suplimentar (pur).
Concluzie: pentru decizia de producţie şi ofertă a firmei existente în industrie se
compară preţul cu Cmg şi CVM urmărindu-se ca prin încasări să se acopere costurile
variabile; costurile fixe sunt, în principal, „costuri trecute” care s-au făcut anterior (pentru
achiziţia capitalului fix, licenţelor şi tehnologiei, pentru prospectarea pieţei şi obţinerea
autorizaţiilor, pentru achiziţionarea (închirierea) terenurilor şi spaţiilor de producţie şi
comercializare ş.a.m.d.).
Când:
a) P > CTm (full) B firma produce; recuperează costurile; obţine profit
normal şi profit pur
b) P = CTM (full) B firma produce; recuperează costurile; obţine profit
normal
c) P = CVM = Cmg B firma produce; nu recuperează costurile fixe (dar ele
sunt suportate şi dacă ar înceta activitatea)
d) P < CVM B firma îşi încetează activitatea; iese din industrie; înregistrează
pierderi egale cu costurile fixe; ele ar fi mai mari dacă ar
P < Cmg produce
Teorie economică generală ● Microeconomie
Un alt factor al ofertei este preţul altor bunuri. În practică se pot ivi mai
multe situaţii.
Caseta 10.3 Introducerea unei taxe indirecte (pe vânzări: acciză, TVA)
Figura 10.7 ilustrează efectele introducerii unei taxe indirecte asupra bunului “x”
pe o piaţa competitivă. Faţă de situaţia iniţială de echilibru (Qe, Pe) oferta se reduce
(taxa măreşte costurile) şi devine q1, preţul creşte, devine P1, iar cererea se contractă:
taxa este diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul care revine producătorului (P1 – P2).
Proporţia în care taxa indirectă este suportată de către cumpărători, respectiv de către
producători (vânzători), depinde de elasticitatea cererii şi a ofertei, (inclusiv de factorul
timp prin prisma influenţei sale asupra elasticităţii).
01’
Px 0’
P1
0
Pe Eo
P2
0
0 q1 Qe Qx
Figura 10.7 Introducerea unei taxe
- Când Eo/p > Ec/p B taxa este suportată mai ales de către cumpărători,
- Când Ec/p > Eo/p B taxa este suportată mai ales de către producători
(vânzători);
Cu aproximaţie, proporţia suportării taxei de către cumpărători, respectiv
producători se determină după relaţiile:
- În sarcina cumpărătorilor = Eo / p
Eo / p − Ec / p
- În sarcina producătorilor = − Ec / p
Eo / p − Ec / p
Când cererea este elastică, iar oferta inelastică, în urma creşterii taxei, cantitatea se
reduce substanţial, iar preţul creşte puţin când cererea este inelastică, iar oferta elastică, în
urma taxei, preţul creşte substanţial, iar cantitatea se reduce puţin.
Aplicaţie: Funcţiile iniţiale ale cererii (Qc) şi ofertei (Qo) în funcţie de preţ (P) pentru
bunul x pe o piaţă concurenţială sunt: Qc = 90 – 5P; Qo = 10P – 15 B Qe = 55; Pe = 7
Guvernul decide includerea unei taxe (acciză în suma fixă) de 2 u.m. pentru fiecare
unitate vândută (ca diferenţă între P1 – P2, în care P1 este sumă plătită de cumpărători, iar P2
cea care revine efectiv vânzătorului (producătorului). Noile funcţii ale cererii şi ofertei sunt
Qc = 90 – 5P1; Q0 = 10P2 – 15 în care P2 = P1 – 2 B P1 8,33; P2 = 6,33; qc1 = q01 = 48,3
B taxa totală = 48,3 x 2 = 96,6 u.m.
E0/p = 1,272 Ec/p = - 0.641
În sarcina cumpărătorilor = 1,272 B aproximativ 2 părţi din taxă
1,242 − 0,641
În sarcina producătorului = 0,641 B aproximativ 1 parte din taxă
1,272 − 0,641
Sacrificiul cumpărătorilor = 96,6 · 2 = 64,4
3
Sacrificiul producătorilor = 96,6 · 1 = 32,2
3
Teorie economică generală ● Microeconomie
Keox/Px =
Qox (1)
P1x − Pox
Pox
sau
Δ%Ox
Keox/Px = (2)
Δ%Px
în care:
Qx = oferta iniţială (o) şi cea modificată (1)
Px = preţul unitar, iniţial (o) şi cel modificat (1)
Keox/px = coeficientul de elasticitate a ofertei în funcţie de preţ
Δ%QX = variaţia procentuală a cantităţii oferite
Δ%PX = variaţia procentuală a preţului unitar
Oferta
Exemplu: dacă preţul unitar (Px) este 1000 u.m. oferta lunară este
de 500 t; dacă preţul creşte la 1200 u.m. oferta lunară devine 700 t. În acest caz:
700 − 500
500 200 1000
Keo/P = = ⋅ =2
1200 − 1000 500 200
1000
Keo/P având valoarea 2 semnifică faptul că oferta se modifică în acelaşi
sens cu preţul, dar de doua ori mai intens. Aceasta înseamnă, cu alte cuvinte, că
fiecărui procent de modificare a preţului îi corespund două procente de
modificare în acelaşi sens a ofertei.
b) costul stocării: când acesta este mic, oferta este de regulă elastică şi
inelastică, atunci când costul stocării este ridicat;
Oferta
Q1x − Q ox
Q ox Δ %Q x
Keox/Cx = − =−
C1x − C ox Δ %C x
Cox
Teorie economică generală ● Microeconomie
2
R. C. Lipsey. K. A. Chrystal, Economia pozitivă, Editura Economică, Bucureşti, 1999,
p. 108.
Oferta
Comentariu: din întâlnirea curbei cererii CC’ cu cea a ofertei OO', rezultă
echilibrul pieţei bunului x, realizat în Eo, definit prin preţul de echilibru Pco şi
cantitatea de echilibru, QcQ. La orice preţ, superior sau inferior preţului de echilibru,
pe piaţă apare, după caz, exces de ofertă sau exces de cerere.
Tabelul 10.2
Preţul Cantitatea
Situaţia variabilei
de echilibru de echilibru
Cererea Oferta PE OE
Creşte Constantă Creşte Creşte
Creşte Scade Creşte Depinde
Creşte Creşte Depinde Creşte
Scade Constantă Scade Scade
Scade Scade Depinde Scade
Scade Creşte Scade Depinde
Constantă Constantă Constantă Constantă
Constantă Scade Creşte Scade
Constantă Creşte Scade Creşte
PACHET PEDAGOGIC
CUVINTE-CHEIE
ÎNTREBĂRI
APLICAŢII
2. Firma x realizează Keo/p = 2. Iniţial, la preţul unitar de 200 u.m. (şi CTM contabil
= 150), oferta săptămânală a firmei a fost de 200 tone. Preţul creşte cu 25%
(iar CTM cu 90%). Care va fi oferta în t1 (ceteris paribus)? Cum va evolua
profitul?
4. Bunul A este un bun principal, iar bunul Y secundar. În viitor, preţurile la bunul A vor
creşte. Oferta din bunul Y (preţul său constant) va:
a) creşte;
b) scădea;
c) rămâne neschimbat.
7. Oferta industriei pentru bunul „x", bun de consum alimentar, în raport cu producţia
lui (importul este nul) este:
a) mai mare;
b) mai mică;
c) egală;
d) poate fi >0;
e) informaţiile sunt insuficiente pentru a opta între a), b), c), d).
Argumentaţi răspunsul corect.
9. În anul 2005, în ciuda condiţiilor climaterice vitrege, oferta de pepeni verzi a fost
excepţională, în toate zonele în care se cultivă şi se comercializează. Veniturile
producătorilor de pepeni, de regulă, au scăzut, mulţi dintre ei nu şi-au acoperit nici
costurile.
Argumentaţi cum a fost posibil acest lucru .
Dacă aveţi posibilitatea efectuaţi un studiu de caz într-o fermă.
10. Producţia de ciment din ţara „x" se realizează în cadrul a 15 fabrici, aparţinând
celor trei mari companii transnaţionale, care realizează o înţelegere confidenţială
care poartă caracteristicile de cartel. Keo/p = 1,4; Keo/cost = 1,5. Producţia firmelor
se desfăşoară în plaja randamentelor de scară crescătoare (Keq/consumul de factori
= 1,9). Argumentaţi dacă, pentru mărirea profiturilor, pentru membrii cartelului,
este mai convenabil:
a) să mărească producţia şi să menţină preţul;
b) să mărească preţul şi să menţină producţia;
c) să reducă producţia şi să majoreze preţul.
Pornind de la o situaţie iniţială pe care o alegeţi, simulaţi rezultatul fiecăreia
dintre variantele a), b), c).
11. Elasticitatea cererii în funcţia de preţ pentru cafea este 0,9, iar a ofertei este de 1,1.
Ministerul de Finanţe propune, iar guvernul acceptă perceperea unei accize
suplimentare asupra vânzărilor de cafea de 2 u.m./Kg. În urma adoptării acestei
măsuri, vânzările zilnice de cafea în oraşul A devin 1200 kg. Acciza pe care o
încasează zilnic bugetul din oraşul A de 1200 x 2 = 2400 u.m. este suportată, în
principal, de:
a) cumpărători;
b) vânzători (producători);
c) fie de a), fie de b), dar proporţia este indeterminată;
Demonstraţi prin calcule soluţia pentru care optaţi.
13. Cererea zilnică a pieţei pentru benzină este definită prin funcţia:
Cx = 200 – 3Px , iar oferta 60p – 10. Guvernul decide să perceapă o acciză
suplimentară fixă de 0,4 u.m./filtru
Să se determine:
a) noul preţ al benzinei;
b) cererea şi oferta zilnică de benzină, după majorarea accizei;
c) mărimea accizelor (încasărilor) pe care le obţine zilnic bugetul;
d) sacrificiul zilnic al cumpărătorilor şi vânzătorilor, ocazionat de mărirea taxelor
pe benzină.