Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

sfinþii pãrinþi de la sinodul i ecumenic

Sãptãmâna 16 - 22.v.2010
Al 225-lea cuvânt

cuvânt spre folos

" N`dejdea mea este Tat`l, sc`parea mea este Fiul,
acoper`m#ntul meu este Duhul Sf#nt,
Treime Sf#nt`, slav` }ie. "
nr. 225 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a vIi-a dupã paºti

a Sfinþilor Pãrinþi de la Sinodul I Ecumenic

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist ioan (XVII, 1-13)
Rug`ciunea lui Iisus
1. Acestea a vorbit Iisus [i, ridic#nd ochii
S`i la cer, a zis: P`rinte, a venit ceasul!
Preasl`ve[te pe Fiul T`u, ca [i Fiul s` Te
preasl`veasc`.
2. Precum I-ai dat st`p#nire peste tot
trupul, ca s` dea via]` ve[nic` tuturor
acelora pe care Tu i-ai dat Lui.
3. {i aceasta este via]a ve[nic`: S` Te
cunoasc` pe Tine, singurul Dumnezeu
adev`rat, [i pe Iisus Hristos pe Care L-ai
trimis.
4. Eu Te-am preasl`vit pe Tine pe p`m#nt;
lucrul pe care Mi l-ai dat s`-l fac, l-am
s`v#r[it.
5. {i acum, preasl`ve[te-M` Tu, P`rinte,
la Tine |nsu]i, cu slava pe care am avut-o
la Tine, mai \nainte de a fi lumea.
6. Ar`tat-am numele T`u oamenilor pe
care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai T`i erau
[i Mie Mi i-ai dat [i cuv#ntul T`u l-au
p`zit.
7. Acum au cunoscut c` toate c#te Mi-ai
dat sunt de la Tine;
8. Pentru c` cuvintele pe care Mi le-ai dat
le-am dat lor, iar ei le-au primit [i au
cunoscut cu adev`rat c` de la Tine am
ie[it, [i au crezut c` Tu M-ai trimis.
9. Eu pentru ace[tia M` rog; nu pentru
lume M` rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai
dat, c` ai T`i sunt.
10. {i toate ale Mele sunt ale Tale, [i ale
Tale sunt ale Mele [i M-am preasl`vit
\ntru ei.
11. {i Eu nu mai sunt \n lume, iar ei \n
lume sunt [i Eu vin la Tine. P`rinte Sfinte,
p`ze[te-i \n numele T`u, \n care Mi i-ai
dat, ca s` fie una precum suntem [i Noi.
12. C#nd eram cu ei \n lume, Eu \i p`zeam
\n numele T`u, pe cei ce Mi i-ai dat; [i i-am
p`zit [i n-a pierit nici unul dintre ei, dec#t
fiul pierz`rii, ca s` se \mplineasc`
Scriptura.
13. Iar acum, vin la Tine [i acestea le
gr`iesc \n lume, ca s` fie deplin` bucuria
Mea \n ei.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 225

SÃPTÃMÂNA 16 - 22.v.2010
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` Cuv. Teodor cel Sfin]it; Sf. Mucenici: Isaachie, 08.00-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Simeon [i Petru din Vlaherna Pr. Cristian Deheleanu
Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Luni Sf. Apostol Andronic [i so]ia sa Iunia;

Cuv. Nectarie [i Teofan

Mar]i Sf. Mucenici: Teodot cel din Ancira,

Petru [i Dionisie; Sf. Hristina [i cele 7
fecioare \mpreun` cu ea
Miercuri Sf. Sfin]it Mucenic Patrichie;
Sf. Muceni]` Chiriachi; Cuv. Memnon;
(Dezlegare la pe[te) 18.00-20.00 - Acatist [i catehez` Pr. Ionel Durlea

Joi Sf. Mucenic Talaleu; Cuv. Talasie [i

Cuv. Marcu Pustnicul 18.00-20.00 - Vecernia Pr. Ionel Durlea

Vineri †) Sfin]ii Mari |mp`ra]i, \ntocmai cu 08.00-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Apostolii, Constantin [i mama sa Elena; Pr. Cristian Deheleanu
Odovania Praznicului |n`l]`rii Domnului; Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
(Dezlegare la pe[te)
S#mb`t` Sf. Mucenici Vasilisc [i Marcel; 08.00-12.00 - Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Sf. Muceni]` Sofia; Sfin]ii P`rin]i de la [i Parastas pentru cei adormi]i
Sinodul al II-lea Ecumenic;
(S#mb`ta mor]ilor - Mo[ii de var`) 18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt Pr. Cristian Deheleanu
de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

despre rugãciunea lui iisus

Frati crestini, pe langa acest mod de
rugaciune despre care am vorbit pana
acum, mai este un fel de rugaciune de
chemare a numelui Domnului, numita
rugaciunea lui Iisus, rugaciunea mintii sau
rugaciunea inimii. Este o rugaciune scurta,
plina de putere, care vine de la Mantuitorul
Hristos si de la Sfintii Apostoli, cuprinsa in
aceste cuvinte : " Doamne, Iisuse Hristoase,
Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine
pacatosul !"
Aceasta rugaciune scurta o putem
spune oriunde si oricand, stand sau mer-
gand - si in viata, moderna, in aceasta graba
a vietii, cand n-avem timp de rugaciune
indelunga -, in camera noastra in fata
icoanelor si a candelei aprinse. Putem
spune aceasta rugaciune in orice loc si in
orice timp din viata noastra si in scoala si in
magazin si in fabrici si in ateliere, o putem
rosti in taina inimii noastre. Si Iisus
P`rintele Sofian Boghiu
Hristos, Care-i prezent in viata noastra
intotdeauna, ne asculta aceasta rugaciune,
care este inchinata numelui Lui plin de pu
tere.
La multi dintre dumneavoastra
aceasta rugaciune va este cunoscuta.
Cunosc persoane multe, tineret mai, ales,
dar si mai in varsta, care o spun si sunt
avansati in rugaciune. M-am bucurat foarte
mult, ori de cate ori am auzit despre aseme-
nea persoane.
Noi avem temeiul in cuvintele
Mantuitorului, Care zice : Orice veti cere de
la Tatal in Numele Meu, voi face, ca sa se
mareasca Tatal intru Fiul. Si iarasi : De veti
cere ceva in numele Meu, Eu voi face.
Aceasta rugaciune se numeste
rugaciunea lui Iisus, pentru ca in miezul ei
este numele Domnului nostru Iisus Hristos,
nume plin de putere, asa cum am mai spus.
Rugaciunea inimii se mai numeste si
nr. 225 Cuvânt spre folos
rugaciunea mintii. A mintii, pentru ca in
prima ei faza se rosteste cu mintea, si a
inimii pentru ca dupa multa vreme de ros-
tire a rugaciunii acesteia, atenta rugaciune
cu mintea, coboara in inima. Ea este de obi-
cei rugaciunea care este la indemana oricui,
si se poate rosti in doua feluri : asa cum vor-
bim, mai ales cand lucram ceva sau cand
mergem, si in ritmul respiratiei, cand stam
pe un scaunel avand capul putin aplecat
spre stanga si cu doua degete de la mana
dreapta tinute usor peste haina, deasupra
locului inimii, pe partea stanga si asa rostim
rugaciunea aceasta : tare, soptit sau incet.
Rugaciunea lui Iisus, de chemare a
numelui Domnului, se cere a fi rostita
neincetat, ziua si noaptea si in orice loc si in
orice lucrare ne-am afla. Practic insa, mai
ales pentru incepatori, este greu a fi rostita
neincetat. Si de aceea. ea poate fi rostita
alternativ cu cele sapte Laude ale Bisericii,
din care este bine sa nu lipseasca
Rugaciunile diminetii si Rugaciunile de
seara, Paraclisul si Acatistul Maicii
Domnului si, de asemenea, Acatistul
Mantuitorului, care este legat de numele
Domnului, cu toate atributele aduse
Mantuitorului Hristos in cadrul rugaciunii
obstesti.
Mai ales pentru personalul manas-
tiresc, este bine ca rugaciunea mintii sa fie
rostita de patru-cinci ori pe zi, cate cincis-
prezece minute de fiecare data. Dar fra
indoiala, aceasta rugaciunea poate fi rostita
si de laici, de oricare dintre dumneavoastra,
dupa ravna fiecaruia, macar de trei ori din
cele 24 de ore, de cate cincisprezece minute
macar de fiecare data. Aceasta rugaciune
cere sa fie rostita des, ca sa se poata infige
in inima noastra, in centrul fiintei noastre.
Si inca un lucru trebuie sa mai avem
in vedere, si anume : cand rostim rugaci-
unea. sa fim atenti ca, fiecare cuvant al
rugaciunnii sa cada pe locul de deasupra
inimii, cu doua degete deasupra inimii de
carne, deasupra inimii fiziologice. Acest loc
pagina 4
al inimii, gasit de Sfintii Parinti, marii ruga-
tori ai rugaciunii acesteia, este centrul
duhovnicesc al fiintei noastre omenesti, si
este deasupra inimii carnale.
Aceasta sfanta rugaciune se cuvine sa
fie facuta cu binecuvantarea si sub
supravegherea duhovnicului, care de obicei
o si practica. Ea are menirea sa ne ajute a
ne curati mintea si inima de gandurile si de
poftele netrebnice; lucru ce nu se poate
infaptui decat cu chemarea numelui
Domnului, chemarea deasa a acestui nume,
care, ca un foc ceresc, arde asemenea necu-
ratiile noastre interioare.
Scopul ultim al acestei sfinte rugaciu-
mi este de a cobora mintea in inima, de a
unifica aceste doua centre ale fiintei omen-
esti, mintea si inima. De a realiza un acord
desavarsit intre inima si minte. Caci de obi-
cei omul gandeste ceva, dar simte altceva.
Vorbeste de bine pe cel ce sta in fata lui, iar
in mintea, in inima lui, in adancurile lui, il
huleste.
Cand unim aceste centre, mintea si
inima, omul devine o unitate duhovniceasca,
si atunci el este intreg, asa cum l-a facut
Dumnezeu, om cu adevarat deplin. Prin
rugaciunea lui Iisus se realizeaza idealul
sfant al vietii noastre omenesti. Pana sa
atingem insa acest ultim scop, de innobi-
lare, de sfintire a noastra launtrica, de
unificare a fiintei noastre omenesti sfasiate
de patimi, avem nevoie de o severa lucrare
de despatimire, de o lupta cu noi insine -
care nu este deloc usoara -, pentru izgo-
nirea raului din minte si din inima, pentru
adunarea mintii care se risipeste in timpul
rugaciunii, cum am mai spus.
Daca nu am fi ajutati de sus in aceste
eforturi, lupta noastra cu noi insine ar fi
aproape zadarnica. Dar, spre mangaierea si
intarirea noastrii, avem in ajutor experien-
ta si sfaturile Sfintilor Parinti - aflate in car-
tile lor si in Vietile Sfintilor, in literatura
aceasta a sfintilor parinti, rugatori mai ales
- si in tainele Sfintei Biserici, indeosebi
pagina 5 Cuvânt spre folos
Taina Spovedaniei si, cu dezlegarea,
duhovnicului, primirea Sfintei
Impartasanii.
Dar pe langa toate acestea avem aju-
torul nemijlocit al Mantuitorului nostru
Iisus Hristos, prin chemarea sfantului Sau
nume, rostind cat mai des pe drumurile
vietii noastre rugaciunea. pe care am spus-
o: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacato-
sul !"
Si chiar daca marea bucurie a cobo-
rarii mintii in inima intarzie, caci aceasta se
produce numai cu ajutorul lui Dumnezeu si
cand vrea Dumnezeu si harul Sau din noi
insine, stradania noastra sincera si stator-
nica de chemare deasa a numelui Domnului
este de mare folos.
Astfel prin ea, prin aceasta rugaciune
slabanoaga asa cum ni se pare ca este ea,
dobandim simtul prezentei lui Dumnezeu in
viata noastra. Simtim ca nu suntem singuri,
numai cu oamenii, simtim ca El este de fata.
Simtim ajutorul Lui real in viata noastra in
rabdarea ispitelor si a necazurilor. Simtim
ca ne intareste in credinta, ca ne sporeste
dragostea fata de Dumnezeu si de
aproapele, ne lumineaza mintea sa
intelegem, sa adancim, sa cugetam la
Sfintele Scripturi. Ne ajuta sa intelegem ca
bucuriile ceresti sunt infinit mai mari si mai
nr. 225
frumoase decat bucuriile pamantesti. Ne
ajuta si ne intareste sa implinim cu fapta
voia lui Dumnezeu in viata noastra.
Toate aceste binefaceri ceresti sunt
ca o arvuna pentru intrarea noastra in
legatura cu Hristos, cu harul lui Dumnezeu,
gustand cate putin, inca fiind in aceasta
viata, din bucuriile si starea fericita de din-
colo, pe cat ne este cu putinta noua oame-
nilor.
Sa ne ajute Bunul Dumnezeu sa
atingem si acest sfant ideal, de unire a
mintii cu inima, de fapt unirea noastra cu
Dumnezeu. Atunci lupta cu noi insine se
usureaza, sfanta rugaciune se rosteste
neincetat in inima ziua si noaptea, dupa
cuvantul din Cantarea cantarilor, care
spune : Eu dorm, dar inima mea vegheaza.
Bucuriile duhovnicesti intrec orice bucurii
pamantesti. Dragostea de Dumnezeu, a
sfintei Sale porunci, este cu adevarat mare,
cu greu de talmacit in cuvinte omenesti !
Pana atunci insa sa rostim cu smere-
nie, cu staruinta si cu dragoste, cu timp si
fara timp, cu incredere in Dumnezeu si cu
dor, aceasta sfanta rugaciune : " Doamne
Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluieste-ma pe mine pacatosul !". Amin.
Extras din
Ne vorbe[te P`rintele Sofian,
Editura M`n`stirii Sih`stria

Predicã la Duminica Sfinþilor Pãrinþi de la Sinodul I Ecumenic

( Despre p`strarea dreptei credin]e )
P`rintele Ilie Cleopa
Trei s\nt care m`rturisesc \n cer: pr`znuie[te primul Sinod Ecumenic al lumii
Tat`l, Cuv\ntul [i Duhul Sf\nt cre[tine, care a avut loc \n anul 325 \n ora[ul
[i Ace[ti trei Una s\nt! Niceea, pentru a condamna erezia, adic`
(I Ioan 5, 7) \nv`]area gre[it`, eretic` a lui Arie. Sinodul
Iubi]i credincio[i, s-a organizat de Sf\ntul |mp`rat Constantin
Ast`zi, \n Duminica a 7-a dup` cel Mare cu mama sa Elena, la cererea
Sfintele Pa[ti, Biserica Ortodox` Sfin]ilor P`rin]i de atunci, fiind primul
pagina 6 Cuvânt spre folos
\mp`rat cre[tin din lume (306-337).
Ce este un sinod ecumenic? Este
adunarea tuturor marilor ierarhi ortodoc[i -
episcopi, mitropoli]i [i patriarhi din toat`
lumea, cu scopul de a discuta unele
\nv`]`turi de credin]` cre[tin` neclare \nc`,
[i de a le fixa \n legi fixe, neschimbabile,
numite dogme. De asemenea, un sinod ecu-
menic judec` [i condamn` toate abaterile de
credin]`, str`ine de \nv`]`tura Sfintei
Evanghelii [i a Sfin]ilor P`rin]i [i exclude
din Biseric`, adic` d` anatema, pe to]i
ereticii care sf\[ie unitatea de credin]` a
Bisericii, simbolizat` prin c`ma[a de in a
Domnului, f`cut` dintr-o sigur` bucat`, cum
zice \n Sf\nta Evanghelie: C`ma[a era f`r`
cus`tur`, de sus ]esut` \n \ntregime (Ioan
19, 23). Prin cuv\ntul "sinod" \n]elegem
adunare, consiliu; prin cuv\ntul "erezie"
\n]elegem p`rerea sau \nv`]`tura particu-
lar` a cuiva despre Dumnezeu, \mpotriva
\nv`]`turii adev`rate a Bisericii lui Hristos.
De ce a avut loc Sinodul I Ecumenic? Care
a fost pricina care i-a silit pe Sfin]ii P`rin]i
s` se adune la un loc [i s` apere dreapta
credin]`? Pricina a fost apari]ia unui mare
eretic, anume Arie, care \nv`]a pe cre[tini o
credin]` nou`, zic\nd c` Fiul lui Dumnezeu
nu ar fi de o fiin]` cu Tat`l [i c` a "fost un
timp c\nd Fiul nu era". El numea pe Iisus
Hristos "creatur` superioar`", "cea dint\i
dintre creaturi". Acest eretic era un preot
din Alexandria Egiptului, foarte m\ndru [i
neascult`tor, \ns` bun predicator, care a
tr`it \n secolele III-IV. Erezia lui s-a
r`sp\ndit \n c\]iva ani at\t de mult \nc\t
rupsese Biserica \n dou` [i amenin]a s` se
r`sp\ndeasc` \n tot imperiul roman de
r`s`rit [i de apus.
Sfin]ii P`rin]i, nemaiput\nd r`bda
hulele lui Arie \mpotriva M\ntuitorului [i a
Preasfintei Treimi, au cerut ajutorul drept
credinciosului \mp`rat Constantin cel Mare,
ca s` contribuie cu puterea sa imperial` la
lini[tirea Bisericii lui Hristos [i con-
damnarea \nv`]`turii hulitoare a lui Arie [i
nr. 225
a discipolilor s`i. Inspirat de Duhul Sf\nt,
marele \mp`rat cre[tin a hot`r\t s` orga-
nizeze primul Sinod Ecumenic la Niceea \n
anul 325 pe cheltuiala imperiului, fiind invi-
ta]i to]i marii ierarhi ai Bisericii cre[tine din
R`s`rit [i din Apus. Astfel au luat parte 318
Sfin]i P`rin]i la care s-a ad`ugat [i o dele-
ga]ie a Papei Silvestru I al Romei, pentru c`
p\n` \n anul 1054, Biserica cre[tin` era una,
nedesp`r]it` \n dou` - cea Ortodox` de
R`s`rit [i cea Romano-Catolic` de Apus. De
aceea [i sinoadele p\n` la dezbinarea
Bisericii se numesc "ecumenice", adic` gen-
erale, pentru c` au luat parte la ele [i ier-
arhi din partea Bisericii Romei.
Sinodul de la Niceea a fost deschis
chiar de Sfin]ii |mp`ra]i Constantin [i
Elena [i a durat toat` vara. |n timpul sin-
odului, la care a fost de fa]` [i ereticul Arie
cu ai lui, Sfin]ii P`rin]i s-au ostenit mult s`
\ntoarc` pe eretici la ortodoxie, dar ei n-au
vrut s` asculte. Ba s-a \nt\mplat ca \n timpul
discu]iilor, Sf\ntul Ierarh Nicolae s`-i dea o
palm` lui Arie c`ci nu putea r`bda hulele
lui. Atunci Sf\ntul Constantin cel Mare a
poruncit s` i se ia omoforul [i Evanghelia [i
s` fie aruncat \n temni]` pentru c` a
\ndr`znit s` loveasc`. Noaptea \ns` i s-a
ar`tat M\ntuitorul \n temni]` [i i-a dat din
nou Evanghelia \n m\ini, iar Maica
Domnului i-a pus omoforul pe piept.
Diminea]`, auzind \mp`ratul acestea, l-a
adus pe Sf\ntul Nicolae iar`[i la sinod [i \[i
cereau iertare to]i de la el, v`z\nd r\vna [i
r`bdarea lui pentru credin]`.
La fel [i Sf\ntul Ierarh Spiridon,
c`ut\nd s` l`mureasc` pe Arie despre taina
Preasfintei Treimi [i cum c` toate cele trei
persoane s\nt de o fiin]` [i de aceea[i cinste,
a luat o c`r`mid` ars` [i, f`c\nd semnul sfin-
tei cruci, c\nd a str\ns c`r`mida, focul care a
ars-o s-a ridicat \n sus, apa a curs pe p`m\nt
[i lutul a r`mas \n m\na lui. C`r`mida era
simbolul Preasfintei Treimi. Focul \nchipuia
pe Tat`l, lutul pe Fiul \ntrupat [i apa pe
Duhul Sf\nt, M\ng\ietorul care a fost trimis
pagina 7 Cuvânt spre folos
\n lume.
|n timpul sinodului cei 318 Sfin]i
P`rin]i au dat anatem` pe ereticul Arie [i
\nv`]`turile sale hulitoare de Dumnezeu.
P`rin]ii au dogmatisit c` cele trei persoane
ale Preasfintei Treimi: Tat`l, Fiul [i Duhul
Sf\nt, s\nt de o fiin]` [i nedesp`r]ite. Tot la
acest sf\nt sinod s-a \ntocmit partea \nt\i a
Crezului, primele [apte articole despre
Tat`l [i Fiul. Ultimile cinci articole despre
Sf\ntul Duh aveau s` se \ntocmeasc` la
Sinodul II Ecumenic din anul 381. Crezul
cuprinde pe scurt dogmele credin]ei orto-
doxe, [i se roste[te zilnic \n biserici [i prin
casele cre[tinilor ca o m`rturisire a dreptei
credin]e apostolice.
De[i Arie a fost surghiunit \n sudul
Dun`rii el nu a vrut s` asculte de Biseric`,
ci mai mult c`uta s` semene \ntre cre[tini
\nv`]`tura sa hulitoare. De aceea a fost greu
pedepsit de Dumnezeu, \nc\t i s-au v`rsat
m`runtaiele [i a murit cumplit, spre ve[nic`
os\nd` \n gheena iadului.
Iubi]i credincio[i,
Cu toate c` ereticul Arie, cel mai
mare eretic din lumea cre[tin`, ca [i eresul
s`u, au disp`rut, de-a lungul secolelor
Biserica lui Hristos a fost lovit` mereu de
noi secte [i erezii, unele mai periculoase
dec\t altele. Cea mai grea dezbinare a
Bisericii cre[tine a fost \n anul 1054 c\nd a
avut loc marea schism` (ruptur`) \ntre
R`s`rit [i Apus, lu\nd astfel na[tere dou`
Biserici separate: cea Ortodox` cu centru la
Constantinopol [i cea Romano-Catolic` cu
centru la Vatican (Roma). La r\ndul ei
Biserica Catolic` a mai fost lovit` de \nc`
dou` eresuri [i sciziuni. Este vorba de ere-
sul lui Luther, al doilea Arie, [i de Calvin din
secolul al XVI-lea, urma]i dup` aproape un
secol de schisma anglican` din secolul al
XVII-lea.
Primul eres a cuprins aproape inte-
gral ]`rile din nordul Europei, a[a numitele
]`ri protestante; iar religia anglican` s-a
r`sp\ndit \n Anglia, America de Nord [i
nr. 225
Australia, form\nd Biserica anglican`.
Vede]i cum a reu[it satana s` rup`
c`ma[a lui Hristos, adic` s` dezbine [i s`
sf\[ie unitatea Bisericii \ntemeiat` de El?
Noi to]i m`rturisim "o credin]`, un Domn,
un botez", \ns` datorit` m\ndriei [i
\ncep`torilor de eresuri, care au schimbat
\nv`]`tura de credin]` ortodox`, apostolic`,
cu dogme noi dup` mintea lor, precum [i din
cauza p`catelor noastre ale tuturor, au
ap`rut \n ultimele secole mai multe Biserici
cre[tine - dou` apostolice - cea Ortodox` [i
cea Catolic` [i trei f`r` succesiune apos-
tolic`: protestant`, reformat` [i anglican`.
Dar dezbin`rile religioase nu s-au oprit aici.
|ncep\nd din secolele XVIII [i mai ales XIX,
au ap`rut \n America [i \n apusul Europei
noi grup`ri religioase rupte din trupul
Bisericii apostolice, numite "secte".
Ast`zi, \n lume se afl` p\n` la o mie de
secte [i grup`ri religioase cre[tine, unele
mai fanatice, mai periculoase dec\t altele,
cum ar fi "martorii lui Iehova", "templul
satanei", cu a[a numita "liturghie neagr`", \n
care se ador` diavolul \n locul lui
Dumnezeu. Ei caut` s`-[i fac` noi membri
\n r\ndul credincio[ilor interesa]i, a celor
certa]i cu disciplina Bisericii lui Hristos, a
celor s`raci, c`rora le promit ajutoare mate-
riale [i mai ales a tinerilor, pe care \i pot
corupe mai u[or.
S` lu`m deci aminte la noi [i la
familile noastre ortodoxe. |nmul]irea
sectelor este un semn v`zut apocaliptic,
care preveste[te sf\r[itul veacurilor.
Prima datorie a fiilor Bisericii
Ortodoxe este aceea de a cunoa[te c\t mai
bine Sf\nta Scriptur`, Sf\nta Tradi]ie,
Catehismul [i operele principale ale
Sfin]ilor P`rin]i. A doua datorie, dac` nu
cea dint\i, este s` tr`im cu mare credin]` \n
Dumnezeu [i s` ducem cu r\vn` [i evlavie
via]a noastr` religioas` de familie, \n
des`v\r[it` moralitate. Sectele cer teorie, ne
atac` cu texte din Sf\nta Scriptur`. Noi s` le
r`spundem, nu cu vorbe, nu cu at\t cu texte
nr. 225 Cuvânt spre folos
din Biblie, c\t mai ales cu via]a moral` smer-
it`, curat`, sf\nt`. Vorbele nu pot \nlocui
faptele. |n fa]a unor cre[tini corec]i,
milostivi [i evlavio[i, ei se ru[ineaz` [i tac.
A treia mare datorie ce ne revine este
s` ne cre[tem copiii \n fric` de Dumnezeu,
cu mare grij` [i aten]ie. C`ci dac` nu-i
educ`m noi cum trebuie sau \i smintim cu
via]a noastr`, a p`rin]ilor, \i pierdem
suflete[te pe fii, nu ne mai apar]in [i foarte
u[or \i pot am`gi sectele, patimile, be]ia,
desfr\ul [i necredin]a. Un t\n`r o dat` c`zut,
greu mai poate fi salvat, tras de la sect`.
Copiii, ca [i p`rin]ii, trebuie s` [tie de mici
Tat`l nostru, Crezul [i Psalmul 50, [i s`
\nve]e cuno[tin]ele religioase principale din
Catehismul ortodox. Cine nu [tie pe de rost
m`car aceste trei rug`ciuni nu poate fi
\mp`rt`[it cu Sfintele Taine.
Alt` mare datorie a cre[tinilor
ortodoc[i este s` fie oameni de rug`ciune c`
f`r` ea nu putem face nimic. S` nu lipseasc`
\n s`rb`tori nimeni de la Sf\nta Liturghie [i
de la predic`, afar` de mare nevoie.
Rug`ciunea cu credin]`, cu post [i lacrimi
este via]a noastr`, p\inea noastr`
duhovniceasc`, m\ntuirea noastr`. Apoi tre-
buie s` tr`iasc` \n dragoste cu to]i oamenii,
mai ales cu cei din familie [i s` fac` dup`
putere milostenie, care "acoper` mul]ime de
p`cate".
O alt` datorie principal` este ca
fiecare s` aib` un duhovnic bun, \n]elept, la
care s`-[i m`rturiseasc` p`catele \n cele
patru posturi, s`-i cear` sfaturi pentru
toate [i s`-l asculte ca pe |nsu[i Hristos.
Cre[tinii no[tri nu trebuie s` mearg` la
adun`rile sectante, nici s`-i primeasc` \n
cas`, [i nici s` discute cu ei, dac` nu vor s`
cad` \n cursele lor. Cine face aceasta nu va
fi am`git niciodat` de diavol, nici de patimi,
CUV@NT SPRE FOLOS
s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
pagina 8
nici de cursele oamenilor r`i.
Iubi]i credincio[i,
Ast`zi este Duminica Sfin]ilor P`rin]i
de la Sinodul I Ecumenic, care au ap`rat
dreapta credin]`, au dat anatema pe eretici
[i au formulat Crezul ortodox. S` r`m\nem
credincio[i Evangheliei lui Hristos [i
Bisericii Ortodoxe, ai c`rei fii s\ntem. Ea
ne-a n`scut prin baia Botezului, ea ne-a
crescut [i \nv`]at calea m\ntuirii. S` cinstim
Biserica Ortodox` care ne-a n`scut. S` cin-
stim pe to]i sfin]ii [i icoanele lor ca cei ce
s\nt "prietenii Domnului" [i se roag` pentru
noi la cer. S` tr`im \n dragoste unii cu al]ii,
singura cale care mai poate salva lumea de
la pierzare. S` cre[tem copiii \n iubire de
Dumnezeu, c` de ei depinde cel mai mult
m\ntuirea noastr` [i s` p`str`m cu sfin]enie
dreapta credin]` ortodox`, f`r` de care nu
ne putem m\ntui oric\te fapte bune am avea.
|nchei cu o scurt` istorioar`.
Un p`rinte cu via]` sf\nt` a intrat
noaptea s` se roage \n biseric` [i prin min-
une dumnezeiasc` a v`zut altarul deschis,
iar l\ng` sf\nta mas` [edea un prunc lumi-
nat cu c`ma[a rupt`. {i l-a \ntrebat cuvio-
sul: "Copile, cine e[ti tu?" Iar el a r`spuns:
"Eu s\nt Hristos, M\ntuitorul lumii!" "Dar
cine ]i-a rupt c`ma[a?" \ntreab` sihastrul.
Iar Domnul i-a r`spuns: "Mi-a rupt-o Arie,
ereticul!" [i S-a f`cut nev`zut.
Oricine propov`duie[te alt`
Evanghelie dec\t cea vestit` de Hristos, de
Apostoli [i de Biseric`, sf\[ie c`ma[a
Domnului [i-[i agonise[te os\nd` ve[nic`,
f`r` iertare.
S` c`dem deci \n genunchi [i s`
sl`vim cu evlavie [i dreapt` credin]` pe
Tat`l, pe Fiul [i pe Sf\ntul Duh, Treimea cea
de o fiin]` [i nedesp`r]it`. Amin.
Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro