Ec Cu Derivate REZOLVARI

Edited by Foxit Reader
Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2010

Software Company,2005-2006
ecuatii For Evaluation Only.
MULTIPLE CHOICE
B 1. --
Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2
Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este
a. c.
b. d.
A 2. --
A Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este
a. c.
b. d.
1
For Evaluation Only.
A 3. --
a. c.
b. d.
A 4. --
a. c.
b. d.
5. --
A Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2
a. c.
b. d.
2
6. --
A
Se da ecuatia diferentiala
Sa se identifice intre ecuatiile cu derivatele partiale de mai jos acea ecuatie care admite ecuatia
de mai sus ca ecuatie a caracteristicilor:
a.
b.
c.
d.
7. --
A Ecuatia caracteristicilor asociata unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 pe un
domeniu este
. Atunci daca pe D ecuatia de mai sus este de tip
a. hiperbolic c. eliptic
b. parabolic d. nu putem decide tipul ecuatiei
3
8. --
B Ecuatia caracteristicilor asociata unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 pe un
domeniu este
b. parabolic d. nu putem decide tipul ecuatiei
9. --
C
Ecuatia caracteristicilor asociata unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 pe un
domeniu este
b. parabolic d. criteriul nu decide tipul ecuatiei
10. --
A
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe un domeniu . Ecuatia
caracteristicilor asociata acestei ecuatii este
sinx⋅ y' 2 − 2 cosx⋅ y'− sinx = 0
. Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip
b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus
4
11. --
A
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe . Ecuatia caracteristicilor
asociata acestei ecuatii este
. Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip
12. --
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe cu ecuatia caracteristicilor

C asociata acestei ecuatii
y' 2 − cos x ⋅ y'+ 3 = 0
Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip
13. --
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe cu ecuatia caracteristicilor

C asociata acestei ecuatii
y' 2 − 2cos x ⋅ y'+ 4 = 0
Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip
5
14. --
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe un domeniu cu ecuatie

A
a caracteristicilor asociata
. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca , cu

functii reale si distincte in fiecare punct .
Atunci pe D ecuatia de mai sus este de tip
15. --

B caracteristicilor asociata acestei ecuatii este
. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca cu functie reala in

fiecare punct .
6
16. --

C
caracteristicilor asociata acestei ecuatii este
. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca , cu

functii complex conjugate asa ca in fiecare punct , nu
este reala.
17. --
D Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

acestei ecuatii
. cu .
Sa se identifice mai jos schimbarea de variabile potrivita pentru reducerea la forma canonica a
ecuatiei cu derivate partiale
a. c.
b. d.
7
18. --
Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

C acestei ecuatii
. cu .
a. c.
b. d.
19. --
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

C acestei ecuatii
. cu .
ecuatiei cu derivate partiale.
a. c.
b. d.
8
20. --
A Forma canonica a unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 de tip hiperbolic este
a.
b.
c.
d.
21. --
Forma canonica a unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 de tip parabolic este
B
a.
b.
c.
d.
9
22. --
D Forma canonica a unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 de tip eliptic este
a.
b.
c.
d.
23. --
A
Forma canonica a unei ecuatii liniare si omogene in raport cu derivatele de ordinul al doilea cu
coeficienti constanti de tip hiperbolic. este
a.
24.
C Forma canonica a unei ecuatii liniare si omogene in raport cu derivatele de ordinu
coeficienti constanti de tip parabolic. este
10
25. --
D Forma canonica a unei ecuatii liniare si omogene in raport cu derivatele de ordinul al doilea cu
coeficienti constanti de tip eliptic. este
a. c.
b. d.
26. --
A Forma canonica a ecuatiei
este
a. c.
b. d.
11
27. --
Forma canonica a ecuatiei

D
este
a. c.
b. d.
28. --

C
este
a. c.
b. d.
12
29. --
D Forma canonica a ecuatiei
este
a. c.
b. d.
30. --
A Se considera o ecuatie liniara si omogena de ordinul al doilea cu coeficienti constanti a carei
forma canonica este
Atunci ecuatia este de tip
31. --
B Se considera o ecuatie liniara si omogena de ordinul al doilea cu coeficienti constanti a carei

forma canonica este
13
32. --
C Se considera o ecuatie liniara si omogena de ordinul al doilea cu coeficienti constanti a carei

forma canonica este
14
E 33. --
Forma canonica a unei ecuatii liniare si omogene in raport cu derivatele de ordinul al doilea cu
coeficienti constanti . este
De aici rezulta ca
a.
unde f este functie de clasa .
b.
unde f,g sunt functii de clasa .
c.
d.
e. Niciuna din variantele de mai sus
15
34. --
C Ecuatia
unde c>0 este o constanta , reprezinta
a. ecuatia propagarii caldurii
b. problema Dirichlet pentru disc
c. ecuatia coardei vibrante in absenta fortelor perturbatoare
d. ecuatia neomogena a coardei vibrante
35. --
C Ecuatia
reprezinta o forma particulara a
a. ecuatiei propagarii caldurii
b. problemei Dirichlet pentru disc
c. ecuatiei coardei vibrante in absenta fortelor perturbatoare
d. ecuatiei neomemogene a coardei vibrante
16
36. --
A
Se considera ecuatia
pentru si .
O conditie de tipul pentru orice reprezinta
a. O conditie la limita c. Niciuna din variantele de mai sus
b. O conditie initiala
37. --
B
Se considera ecuatia
pentru si .
O conditie de tipul , pentru reprezinta
a. O conditie la limita c. Niciuna din variantele de mai sus
b. O conditie initiala
38. --
A Forma canonica a ecuatiei coardei vibrante fara forte perturbatoare este
a. c.
b. d.
17
39. --
A Pentru ecuatia coardei vibrante fara forte perturbatoare conditiile
sunt
a. conditii initiale c. conditii necesare
b. conditii la limita d. niciuna din variantele de mai sus
40. --
Consideram ecuatia coardei vibrante fara forte perturbatoare cu conditiile initiale

A
si conditiile la limita
si incercam sa o rezolvam cu metoda separarii variabilelor. La primul pas cautam o solutie

particulara a ecuatiei initiale de forma
a. c.
b. d.
18
41. --
C Consideram urmatoarea ecuatie
(8)
a>0. Aceasta este
a. ecuatia omogena a coardei vibrante c. ecuatia propagarii caldurii
b. ecuatia neomogena a coardei vibrante d. ecuatia lui Laplace
42. --
B Consideram urmatoarea ecuatie
(9)
a>0. Aceasta este o ecuatie de tip
b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus.
19
43. --
A Consideram ecuatia propagarii caldurii
cu conditia initiala
si conditiile pe frontiera

a. c.
b. d.
44. --
D Consideram urmatoarea ecuatie
(11)
Aceasta este
a. ecuatia omogena a coardei vibrante c. ecuatia caldurii
b. ecuatia neomogena a coardei vibrante d. ecuatia lui Laplace
20
45. --
C
Consideram urmatoarea ecuatie
(12)
Aceasta este o ecuatie de tip
b. parabolic d. nicuna din variantele de mai sus
46. --
A Pentru rezolvarea problemei Dirichlet pentru disc
a. se trece la coordonate polare dupa care se aplica metoda separarii variabilelor
b. se aplica metoda separarii variabilelor dupa care se trece la coordonate polare
c. se reduce problema Dirichlet la forma canonica utilizandu-se metoda

caracteristicilor
d. niciuna din variantele de mai sus
47.
1. Pentru a aduce la forma canonica urmatoarea ecuatie:
B
Folosim schimbarea de variabila :
a. ξ=y+x; η =2x c. ξ=y+x; η =x

b. ξ=y-x; η =2x d. ξ=y+x; η =2xy
21
TRUE/FALSE
A 1. --
Ecuatia caracteristicilor asociata unei ecuatii liniare si omogene in raport cu derivatele de

ordinul al doilea cu coeficienti constanti are forma
unde a,b,c sunt niste numere reale constante.
F 2. Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2
22
Ecuatii cu derivate partiale For Evaluation Only.
MULTIPLE CHOICE
1. Să se rezolve problema Cauchy pentru ecuaŃia:

A ∂ 2u ∂ 2u
− =0
∂t 2 ∂x 2
cu condiŃiile iniŃiale:
∂u
u t =0 = x 2 , t =0 = 0
∂t
a. u ( x, t ) = t 2 + x 2
b. u ( x, t ) = t 2 − x 2
1
c. u ( x, t ) = ϕ ( x − t ) + ϕ ( x + t )  , ϕ ( ⋅) - funcŃie arbitrară.
2
1
d. u ( x, t ) = ϕ ( x − t ) − ϕ ( x + t )  , ϕ ( ⋅) - funcŃie arbitrară.
2
2. DeterminaŃi soluŃia ecuaŃiei:
B ∂ 2u ∂ 2u
 2 −4 2 =0
 ∂t ∂x

u = 0, ∂u = x
 t = 0 ∂t
t =0
1
a. u ( x, t ) = ϕ ( x − 2t ) + ϕ ( x + 2t )  , ϕ ( ⋅) - funcŃie arbitrară.
4
b. u ( x, t ) = xt
c. u ( x, t ) = ϕ ( x 2 + t 2 ) , ϕ ( ⋅) - funcŃie arbitrară.
d. u ( x, t ) = t 2 + x 2
π
3. DeterminaŃi forma unei coarde la momentul t = dacă mişcarea ei este definită de ecuaŃia:
2a
C ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u
− a şi de condiŃiile iniŃiale u t =0 = sin x, t =0 = 1.
∂t 2 ∂x 2 ∂t
a. u ( x, t ) = sin ax cos t + t
b. u ( x, t ) = sin x cos t + t
π
c. u ( x, t ) =
2a
1
d. u ( x, t ) = sin x cos at
2a
1
∂ 2u ∂ 2u
D  2 − 2 =0
 ∂t ∂x

u = x, ∂u = − x
t =0 t =0
 ∂t
a. u ( x, t ) = t (1 − x )
b. u ( x, t ) = x ( t − 1)
c. u ( x, t ) = tx
d. u ( x, t ) = x (1 − t )

A ∂ 2u 2 ∂ u
2
 2 −a =0
 ∂t ∂x 2

u = 0, ∂u = cos x
 t =0 ∂t
t =0
1
a. u ( x, t ) = cos x sin at
a
1
b. u ( x, t ) = sin x cos at
a
1
c. u ( x, t ) = sin x cos x
a
1
d. u ( x, t ) = cos at sin x
a
6. Să se găsească forma unei coarde la momentul t = π dacă mişcarea sa este definită de ecuaŃia:
B ∂ 2u ∂ 2u
 2 − 2 =0
 ∂t ∂x

u = sin x, ∂u = cos x
 t =0 ∂t
t =0
a. u = cos x
b. u = − sin x
c. u = − cos x
d. u = sin x
2
7. Să se aducă la forma canonică indicând transformările de variabile:
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u ∂u
A + 2 − 3 + 2 + 6 = 0.
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂x ∂y
∂ u 1 ∂u
2
a. + =0 , ξ = x+ y , η = 3x − y
∂ξ∂η 2 ∂ξ
∂ 2u 1 ∂u
b. − =0 , ξ = x+ y , η = 3x − y
∂ξ∂η 2 ∂ξ
∂ 2u 1 ∂u
c. + =0 , ξ = x− y , η = 3x + y
∂ξ∂η 2 ∂ξ
∂ 2u 1 ∂u
d. − =0 , ξ = x+ y , η = 3x + y
∂ξ∂η 2 ∂ξ
8. Să se aducă la forma canonică şi să se indice transformările de variabile efectuate:
B ∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u ∂u
+4 +5 2 + +2 = 0
∂x 2
∂x∂y ∂y ∂x ∂y
∂ u ∂ u ∂u
2 2
a. + + = 0 , ξ = 2x + y , η = −x
∂ξ 2 ∂η 2 ∂η
∂ 2u ∂ 2u ∂u
b. + + = 0 , ξ = 2x − y , η=x
∂ξ 2 ∂η 2 ∂η
∂ 2u ∂ 2u ∂u
c. − + = 0 , ξ = 2x − y , η=x
∂ξ 2 ∂η 2 ∂η
∂ 2u ∂ 2u ∂u
d. + − = 0 , ξ = 2x − y , η=x
∂ξ 2 ∂η 2 ∂η
C ∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u ∂u
− 2 + 2 +α +β + cu = 0.
∂x 2
∂x∂y ∂y ∂x ∂y
∂ 2u ∂u ∂u
a. − (α + β ) +β + cu = 0 , ξ = x− y , η=y
∂η 2
∂ξ ∂η
∂ 2u ∂u ∂u
b. + (α − β ) −β + cu = 0 , ξ = x+ y , η=y
∂η 2
∂ξ ∂η
∂ 2u ∂u ∂u
c. + (α + β ) +β + cu = 0 , ξ = x+ y , η=y
∂η 2
∂ξ ∂η
∂ 2u ∂u ∂u
d. + (α + β ) +β + cu = 0 , ξ = x+ y , η=y
∂η 2
∂ξ ∂η
3
10. Să se aducă la forma canonică şi să se indice transformările de variabile efectuate
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u
D ∂x 2
− 2 cos x
∂x∂y
− ( 3 + sin 2
x ) ∂y 2
−y
∂y
=0
∂ 2u η − ξ  ∂u ∂u 
a. +  −  = 0 , ξ = 2 x + sin x + y , η = 2 x - sin x - y
∂ξ∂η 16  ∂ξ ∂η 
∂ 2u η − ξ  ∂u ∂u 
b. +  + =0, ξ = 2 x + sin x + y , η = 2 x - sin x - y
∂ξ∂η 16  ∂ξ ∂η 
∂ 2u η − ξ  ∂u ∂u 
c. +  − =0, ξ = 2 x − sin x + y , η = 2 x - sin x - y
∂ξ∂η 16  ∂ξ ∂η 
∂ 2u η − ξ  ∂u ∂u 
d. +  − =0, ξ = 2 x + sin x + y , η = 2 x - sin x - y
∂ξ∂η 32  ∂ξ ∂η 
11. Să se aducă la forma canonică şi să se indice transformările de variabile efectuate

A ∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u
y 2
+ 2 xy + 2x +y = 0.
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂y
∂ 2 u ∂ 2u 1 ∂u 1 ∂u
a. + 2+ ⋅ + ⋅ = 0 , ξ = x2 − y 2 , η = x2
∂ξ 2
∂η ξ − η ∂ξ 2η ∂η
∂ u ∂ 2u
2
1 ∂u 1 ∂u
b. − 2+ ⋅ + ⋅ = 0 , ξ = x2 − y2 , η = x2
∂ξ 2
∂η ξ − η ∂ξ 2η ∂η
∂ u ∂ 2u
2
1 ∂u 1 ∂u
c. + 2− ⋅ + ⋅ = 0 , ξ = x2 + y 2 , η = x2
∂ξ 2
∂η ξ − η ∂ξ 2η ∂η
∂ 2u ∂ 2 u 1 ∂u 1 ∂u
d. + 2+ ⋅ + ⋅ = 0 , ξ = x2 + y2 , η = x2
∂ξ 2
∂η ξ + η ∂ξ η ∂η
B ∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u
tg 2 x − 2 y tgx + y + tg 3 x = 0.
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂x
∂ 2u ξ ∂u
a. − ⋅ = 0 , ξ = y sin x , η = y
∂η 2 η ∂ξ
∂ 2u 2ξ ∂u
b. − ⋅ = 0 , ξ = y sin x , η = y
∂η 2 η 2 ∂ξ
∂ 2u ξ ∂u
c. + ⋅ = 0 , ξ = y sin x , η = − y
∂η 2 η ∂ξ
∂ 2u ξ ∂u
d. + ⋅ = 0 , ξ = y sin x , η = − y
∂η 2 η ∂ξ
4
C ∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u 1 ∂u
+ 2sin x − cos 2
x + cos x + sin 2 x = 0.
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂x 2 ∂y
∂u 1
2
ξ + η ∂u
a. − cos = 0 , ξ = x − y + cos x , η = x − y − cos x
∂ξ∂η 2 2 ∂η
∂ 2u 1 ξ + η ∂u
b. − cos = 0 , ξ = x − y + cos x , η = x − y − cos x
∂ξ∂η 2 2 ∂η
∂ 2u 1 ξ + η ∂u
c. + cos = 0 , ξ = x + y + cos x , η = x − y − cos x
∂ξ∂η 2 2 ∂η
∂ 2u 1 ξ − η ∂u
d. + cos = 0 , ξ = x + y + cos x , η = x − y − cos x
∂ξ∂η 2 2 ∂η
∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u ∂u
D x 2
+ 2 xy − 3y − 2 x + 4 y + 16 x 4u = 0.
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂x ∂y
∂u2
1 ∂u 1 ∂u x
a. + ⋅ − +u = 0 , ξ = x− y , η =
∂ξ∂η 4η ∂ξ 2ξ ∂η y
∂ 2u 1 ∂u 1 ∂u x
b. + ⋅ − +u = 0 , ξ = x+ y , η =
∂ξ∂η 4η ∂ξ 2ξ ∂η y
∂ 2u 1 ∂u 1 ∂u x
c. − ⋅ + + u = 0 , ξ = xy , η =
∂ξ∂η 4η ∂ξ ξ ∂η y
∂u2
1 ∂u 1 ∂u x3
d. + ⋅ − + u = 0 , ξ = xy , η =
∂ξ∂η 4η ∂ξ ξ ∂η y
∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u ∂u
A (1 + x2 ) ∂x 2
+ (1 + y ) ∂y 2
+x +y
∂x ∂y
= 0.
a.
∂ 2u ∂ 2u
+
∂ξ 2 ∂η 2
( ) (
= 0 , ξ = ln x + 1 + x 2 , η = ln y + 1 + y 2 )
b.
∂ 2u ∂ 2u
−
∂ξ 2 ∂η 2
( ) (
= 0 , ξ = ln x + 1 + x 2 , η = ln y + 1 + y 2 )
c.
∂ 2u ∂ 2u
∂ξ 2 ( ) (
+ 2 = 0 , ξ = ln x + 1 + x 2 , η = ln 3 y + 1 + 9 y 2
∂η
)
∂ u ∂ 2u
( ) ( )
2
d. − 2 = 0 , ξ = ln 2 x + 1 + 4 x 2 , η = ln y + 1 + y 2
∂ξ 2
∂η
5
∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
sin 2 x − 2 y sin x + y = 0.
B ∂x 2 ∂x∂y ∂y 2
∂ 2u 2ξ ∂u x
a. − 2 ⋅ = 0 , ξ = y ln , η = y
∂η ξ + η ∂ξ
2 2
2
∂u2
2ξ ∂u x
b. − 2 ⋅ = 0 , ξ = ytg , η = y
∂η ξ + η ∂ξ
2 2
2
∂u2
2ξ ∂u x
c. + 2 ⋅ = 0 , ξ = tg , η = y
∂η ξ + η ∂ξ
2 2
y
∂u2
2ξ ∂u y
d. − 2 ⋅ = 0 , ξ = xtg , η = − y
∂η ξ + η ∂ξ
2 2
2
∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u
C cth x 2 − 2 y cthx
2
+y + 2y = 0.
∂x ∂x∂y ∂x 2
∂y
∂ 2u 1  ∂u ∂u 
a. + 2 
ξ −η  = 0 , ξ = y chx , η = shx
∂η 1 − η  ∂ξ
2
∂η 
∂ 2u 1  ∂u ∂u 
b. + 2 
ξ −η =0 , ξ = y shx , η = chx
∂η 1 + η  ∂ξ
2
∂η 
∂ 2u 1  ∂u ∂u 
c. + 2 
ξ +η =0 , ξ = y chx , η = shx
∂η 1 + η  ∂ξ
2
∂η 
∂ 2u 1  ∂u ∂u 
d. − 2 
η +ξ =0, ξ = y chx , η = yshx
∂η 1 + η  ∂ξ
2
∂η 
6
18. Să se stabilească tipul ecuaŃiei în funcŃie de x şi apoi să se aducă la forma canonică, precizând
transformarea făcută:
A ∂ 2u ∂ 2 u
y 2 + 2 = 0.
∂x ∂y
a. ecuaŃia este de tip eliptic dacă y > 0 ,iar, forma canonică este:
∂ 2u ∂ 2u 1 ∂u 2 32
+ + = 0 , ξ = x , η = y ( y > 0)
∂ξ 2 ∂η 2 3η ∂η 3
b. ecuaŃia este de tip hiperbolic dacă y > 0 , iar forma canonică este:
∂ 2u ∂ 2u 1 ∂u 2 32
− + = 0 , ξ = x , η = y ( y > 0)
∂ξ 2 ∂η 2 3η ∂η 3
c. ecuaŃia este de tip hiperbolic pentru y < 0 , iar forma canonică este:
 2 3
∂ 2u 1  ∂u ∂u   ξ = x − ( − y ) 2
3
+  + =0 ,  y<0
∂ξ∂η 6 (η − ξ )  ∂ξ ∂η  η = x + 2 ( − y ) 2
3
 3
d. ecuaŃia este de tip eliptic pentru y < 0 , iar forma canonică este:
 2 3
∂u ∂u
2 2
1  ∂u ∂u  ξ = x − ( − y ) 2
3
+  + =0 ,  y<0
∂ξ 2 ∂η 2 6 (η − ξ )  ∂ξ ∂η  2
η = x + ( − y ) 2
3
 3
19. Să se stabilească tipul ecuaŃiei în funcŃie de x şi apoi să se aducă la forma canonică, precizând
transformarea făcută:
B
∂ 2u ∂ 2u ∂u
+ y +α = 0 , unde α = constant
∂x 2
∂y 2
∂y
a. ecuaŃia este de tip eliptic dacă y < 0 , iar forma canonică este:
∂ 2u ∂ 2u 2α − 1 ∂u
+ + = 0 , ξ = x , η = 2 − y , ( y < 0)
∂ξ 2 ∂η 2 η ∂η
b. ecuaŃia este de tip hiperbolic dacă y < 0 , iar forma canonică este:
1
α − 
2 ∂u − ∂u  = 0 , ξ = x − 2 − y ( y < 0 )
∂u2 
−   
∂ξ∂η ξ − η  ∂ξ ∂η  η = x + 2 − y
c. ecuaŃia este de tip hiperbolic dacă y < 0 , iar forma canonică este:
∂ 2u ∂ 2u 2α − 1 ∂u
− + = 0 , ξ = x , η = 2 − y , ( y < 0)
∂ξ 2 ∂η 2 η ∂η
d. ecuaŃia este de tip eliptic dacă y > 0 , iar forma canonică este:
1
α − 
2 ∂u − ∂u  = 0 , ξ = x − 2 − y ( y < 0 )
∂u ∂u
2 2 
+ −   
∂ξ 2 ∂η 2 ξ − η  ∂ξ ∂η  η = x + 2 − y
7
20. Să se stabilească tipul ecuaŃiei în funcŃie de x şi y, apoi să se aducă la forma canonică,
precizând transformarea făcută:
C ∂ 2u ∂ 2u
y 2 +x 2 =0
∂x ∂y
a. ecuaŃia este de tip hiperbolic dacă x < 0 , y < 0, iar, forma canonică este:
 3 3
∂ u 1 1  ∂u ∂u  ξ = ( − x ) − y
2 2 2
+  η − ξ  = 0 , 
∂ξ∂η 3 η 2 − ξ 2  ∂ξ ∂η  3 3
η = ( − x ) 2 + y 2

b. ecuaŃia este de tip eliptic dacă x < 0 , y < 0, iar forma canonică este:
 3
∂ 2u ∂ 2u 1 ∂u 1 ∂u ξ = ( − x ) 2
+ + + =0 , 
∂ξ 2 ∂η 2 3ξ ∂ξ 3η ∂η 3
η = ( − y ) 2

c. ecuaŃia este de tip eliptic dacă x > 0 , y > 0, iar, forma canonică este:
 3
∂ u ∂ u 1 ∂u 1 ∂u
2 2
ξ = ( )2
− x
+ + + = 0 , 
∂ξ 2 ∂η 2 3ξ ∂ξ 3η ∂η 3
η = ( − y ) 2

d. ecuaŃia este de tip hiperbolic dacă x > 0 , y > 0, iar, forma canonică este:
 3 3
∂ u 1 1  ∂u
2
∂u  ξ = ( )
− x 2 − y 2
+ 2 
η −ξ =0 , 
∂ξ∂η 3 η − ξ  ∂ξ
2
∂η  3 3
η = ( − x ) 2 + y 2

8
D ∂ 2u ∂ 2u
x 2 + y 2 =0
∂x ∂y
a. ecuaŃia este de tip eliptic pe interiorul cercului x 2 + y 2 = 1 , iar, forma canonică
este:
∂ 2 u ∂ 2u y x2 + y 2 − 1
+ = 0 , ξ = , η =
∂ξ 2 ∂η 2 x −1 x −1
b. ecuaŃia este de tip hiperbolic pe exteriorul cercului x 2 + y 2 = 1 , iar forma canonică
este:
∂ 2u ∂ 2u y x2 + y 2 − 1
− =0 , ξ = , η=
∂ξ 2 ∂η 2 x −1 x −1
c. ecuaŃia este de tip hiperbolic pe interiorul cercului x 2 + y 2 = 1 , iar forma canonică
este:
∂ 2u ∂ 2u y 1 − x2 − y 2
− = 0 , ξ = , η =
∂ξ 2 ∂η 2 x −1 x −1
d. ecuaŃia este de tip eliptic pe exteriorul cercului x 2 + y 2 = 1, iar forma canonică
este:
∂ 2 u ∂ 2u y 1 − x2 − y 2
+ = 0 , ξ = , η =
∂ξ 2 ∂η 2 x −1 x −1

A ∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u ∂u
(
1 − x2)∂x 2
− 2 xy
∂x∂y
− (
1 + y )
∂y 2
− 2x − 2 y
∂x ∂y
=0
a. pentru 1 − x 2 + y 2 > 0 ecuaŃia este de tip hiperbolic, iar, forma canonică este:
∂ 2 u ∂ 2u y 1 − x2 + y 2
− = 0 , ξ = , η =
∂ξ 2 ∂η 2 1+ x 1+ x
b. pentru 1 − x + y < 0 ecuaŃia este de tip hiperbolic, iar, forma canonică este:
2 2
∂ 2 u ∂ 2u y x2 − y 2 − 1
− = 0 , ξ = , η =
∂ξ 2 ∂η 2 1+ x 1+ x
c. pentru 1 − x 2 + y 2 > 0 ecuaŃia este de tip eliptic, iar, forma canonică este:
∂ 2u ∂ 2u y 1 − x2 + y2
+ = 0 , ξ = , η =
∂ξ 2 ∂η 2 1+ x 1+ x
d. pentru 1 − x + y < 0 ecuaŃia este de tip eliptic, iar, forma canonică este:
2 2
∂ 2u ∂ 2u y x2 − y2 −1
+ =0 , ξ= , η=
∂ξ 2 ∂η 2 1+ x 1+ x
9
23. Să se rezolve ecuaŃii diferenŃiale cu derivate parŃiale de ordinul doi:
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u
− 2sin x − cos 2
x − cos x =0
B ∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂y
a. u ( x, y ) = ϕ ( x + y + cos x ) +ψ ( x − y − cos x )
b. u ( x, y ) = ϕ ( x + y − cos x ) +ψ ( x − y + cos x )
c. u ( x, y ) = ϕ ( x + y − sin x ) +ψ ( x − y + sin x )
d. u ( x, y ) = ϕ ( x − y − sin x ) +ψ ( x − y + sin x )

∂ 2u ∂ 2u 1  ∂u ∂u 
C a. x 2 −y 2 +  − =0 , ( x > 0, y > 0 ) .
∂x ∂y 2  ∂x ∂y 
b. u ( x, y ) = ϕ ( ) ( − x + − y ) x < 0, y < 0
− x − − y +ψ
c. u ( x, y ) = ϕ ( x − y ) +ψ ( x + y ) x, y > 0
d. u ( x, y ) = ϕ ( − x − y ) +ψ ( − x + y ) x < 0, y > 0

∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u
D x2 − y − 2y =0
∂x 2
∂y 2
∂y
x  x2 
a. u ( x , y ) = ϕ ( x, y ) + ψ 
y  y2 
x  y
b. u ( x, y ) = ϕ ( x ⋅ y ) + xyψ  
y x
x  y
c. u ( x , y ) = ϕ ( x, y ) + ψ 
y x
x  y
d. u ( x, y ) = ϕ ( x, y ) + ψ  
y x
∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u ∂u
x2 − 2 xy + y +x +y =0
A ∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂x ∂y
a. u ( x, y ) = ϕ ( x ⋅ y ) ln y +ψ ( x ⋅ y )
b. u ( x, y ) = ϕ ( x, y ) ln y +ψ ( x ⋅ y )
 x
c. u ( x, y ) = ϕ ( x ⋅ y ) ln y +ψ  
 y
y
d. u ( x, y ) = ϕ ( x, y ) ln +ψ ( x ⋅ y )
x
10
∂  2 ∂u  2 ∂ u
2
B  x  = x
∂x  ∂x  ∂y 2
x
ϕ ( x ⋅ y ) +ψ  
a. u ( x, y ) =
y  
x
ϕ ( x − y ) +ψ ( x + y )
b. u ( x, y ) =
x
ϕ ( x − y ) +ψ ( x + y )
c. u ( x, y ) =
y
x
ϕ ( x ⋅ y ) +ψ  
d. u ( x, y ) =
y  
y
∂ 2u ∂u ∂u
( x − y) − + =0
C ∂x∂y ∂x ∂y
X ( x)Y ( y)
a. u ( x, y ) = , unde X ( x ) şi Y ( y ) sunt funcŃii arbitrare
x2 + y2
X ( x) ⋅Y ( y )
b. u ( x, y ) = , unde X ( x ) şi Y ( y ) sunt funcŃii arbitrare
x⋅ y
X ( x) − Y ( y)
c. u ( x, y ) = , unde X ( x ) şi Y ( y ) sunt funcŃii arbitrare
x− y
X ( x) + Y ( y)
d. u ( x, y ) = , unde X ( x ) şi Y ( y ) sunt funcŃii arbitrare
x+ y
∂ 2u ∂u ∂u
D + y + x + xyu = 0
∂x∂y ∂x ∂y
x2 + y 2
−  x 
a. u ( x, y ) = e 2
ϕ   +ψ ( y ) 
  y 
x2 + y2
b. u ( x, y ) = e 2
ϕ ( x + y ) + ψ ( x − y ) 
x +y
2 2
−
c. u ( x, y ) = e 2
ϕ ( x + y ) + ψ ( x − y ) 
x +y
2 2
−
d. u ( x, y ) = e 2
ϕ ( x ) + ψ ( y ) 
11
30. Utizând schimbarea de variabile independente :
y z
ξ= , η = , ζ = z− y
A x x
să se rezolve ecuaŃii diferenŃiale cu derivate parŃiale de ordinul doi:
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u
x 2 2 + 2 xy + y 2 2 + 2 yz + z 2 2 + 2 zx =0
∂x ∂x∂y ∂y ∂y∂z ∂z ∂z∂x
 y z y z
a. u ( x, y , z ) = ( z − y ) ϕ  ,  + ψ  ,  , unde ϕ ( ⋅, ⋅) şi ψ ( ⋅, ⋅)
 x x  x x
y z y z
b. u ( x, y , z ) = ( z + y ) ϕ  ,  + ψ  ,  , unde ϕ ( ⋅, ⋅) şi ψ ( ⋅, ⋅)
 x x  x x
y z y z
c. u ( x, y , z ) = ( z − y ) ϕ  ,  + ( x − y )ψ  ,  , unde ϕ ( ⋅, ⋅) şi ψ ( ⋅, ⋅ )
 x x  x x
y z y z
d. u ( x, y, z ) = xyϕ  ,  + ψ  ,  , unde ϕ ( ⋅, ⋅) şi ψ ( ⋅, ⋅)
 x x  x x
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u
B
∂t 2
= a11 2 + 2a12
∂x ∂x∂y
+ a22 2
∂y
(a a = a122 )
11 22
a. ( ) (
u ( x, y, t ) = ϕ x + a12t , y + a22t + ψ x − a12t , y − a22t )
unde ϕ şi ψ sunt funcŃii arbitrare.
b. ( ) (
c. ( ) (
d. ( ) (
u ( x, y, t ) = ϕ x + a11t , y − a22t +ψ x − a11t , y − a22t )
12
C ∂ 4u ∂ 4u ∂ 4u
− 2 + =0
∂x 4 ∂x 2 ∂y 2 ∂y 4
a. u ( x, y ) = yf1 ( x ) + xf 2 ( y ) + f3 ( x − y ) + f 4 ( x + y ) ,
unde f k ( ⋅) ( k = 1, 4 ) sunt funcŃii arbitrare

b. u ( x, y ) = xf1 ( x ) + yf 2 ( y ) + f3 ( x − y ) + f 4 ( x + y ) ,
c. u ( x, y ) = ( x − y ) f1 ( x + y ) + ( x + y ) f 2 ( x − y ) + f3 ( x − y ) + f 4 ( x + y )
d. u ( x, y ) = xf1 ( x ) + yf 2 ( y ) + ( x + y ) f3 ( x − y ) + ( x − y ) f 4 ( x + y )
33. Să se rezolve ecuaŃia de tip hiperbolic:
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u
+ 2 − 3 =0, u y =0 = 3x 2 , =0
D ∂x 2 ∂x∂y ∂y 2 ∂y y =0
a. u ( x, y ) = x 2 − 3 y 2
b. u ( x, y ) = 3x 2 − y 2
c. u ( x, y ) = x 2 + 3 y 2
d. u ( x, y ) = 3x 2 + y 2
13
∂ 2u ∂ 2u ∂u ∂u ∂u
A (1 + x )
2
∂x 2
− (1 + y 2
) ∂y 2
+x −y
∂x ∂y
=0 , u y = 0 = ϕ0 ( x ) ,
∂y
= ϕ1 ( x )
y =0
1   α 2 − 1   β 2 − 1  1 β 1  z 2 − 1 
u ( x, y ) = ϕ0   ϕ0  ϕ1 
2   2α   2 β   2 ∫α z  2 z 
a.  −  dz
(
unde, α = x + 1 + x 2 )( y + 1+ y2 , ) β=
x + 1 + x2
y + 1 + y2
1   α 2 + 1   β 2 + 1  1 β 1  z 2 − 1 
u ( x, y ) = ϕ0   ϕ0  ϕ1 
2   2α   2 β   2 ∫α z  2 z 
b.  −  dz
(
unde, α = x + 1 + x 2 )( y + 1+ y2 , ) β=
x + 1 + x2
y + 1 + y2
1   α 2 − 1   β 2 − 1  1 β 1  z 2 − 1 
u ( x, y ) = ϕ0   ϕ0  ϕ1 
2   2α   2 β   2 ∫α z  2 z 
c.  −  dz
(
unde, α = x − 1 + x 2 )( y + 1+ y2 , ) β=
x − 1 + x2
y + 1+ y2
1   α 2 + 1   β 2 + 1  1 β 1  z 2 − 1 
u ( x, y ) = ϕ0   ϕ0  ϕ1 
2   2α   2 β   2 ∫α z  2 z 
d.  −  dz
(
unde, α = x − 1 + x 2 )( y + 1+ y2 , ) β=
x − 1 + x2
y + 1+ y2
B ∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u ∂u
+ 2 cos x − sin 2
x − sin x =0, u y =sin x = ϕ0 ( x ) , = ϕ1 ( x )
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂y ∂y y =sin x
x + sin x + y
1 1
u ( x, y ) = ϕ0 ( x + sin x + y ) + ϕ0 ( x − sin x − y )  + ϕ1 ( z ) dz
2 x −sin∫x − y
a.
2
x −sin x + y
1 1
u ( x, y ) = ϕ0 ( x − sin x + y ) + ϕ0 ( x + sin x − y )  + ϕ1 ( z ) dz
2 x +sin∫x − y
b.
2
x − cos x + y
1 1
u ( x, y ) = ϕ0 ( x − cos x + y ) + ϕ0 ( x + cos x − y )  + ϕ1 ( z ) dz
2 x + cos∫ x − y
c.
2
x + cos x + y
1 1
u ( x, y ) = ϕ0 ( x + cos x + y ) + ϕ0 ( x + cos x − y )  + ϕ1 ( z ) dz
2 x + cos∫ x − y
d.
2
14
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u ∂u ∂u
+ 4 − 5 + − = 0, u y =0 = f ( x ) , = F ( x)
∂x 2 ∂x∂y ∂y 2 ∂x ∂y ∂y
C y =0
 x − 5y z
x− y
x−
y
5 z

5  
a. u ( x, y ) = f ( x − y ) + e  ∫ e f ( z ) dz − ∫ e F ( z ) dz 
6 6 ′ 6
6
 x − y x− y

 x+ y x+
y

5 − x +6 y  5 6z 5 z

b. u ( x, y ) = f ( x + y ) + e  ∫ e f ′ ( z ) dz − ∫ e F ( z ) dz 
6
6
 x − y x− y

 x− y x−
y

5 − x +6 y  5 6z 5 z

c. u ( x, y ) = f ( x + y ) + e  ∫ e f ′ ( z ) dz − ∫ e F ( z ) dz 
6
6
 x + y x+ y

 x− y x−
y

5 x +6 y  5 − 6z 5
−
z

d. u ( x, y ) = f ( x + y ) + e  ∫ e f ′ ( z ) dz − ∫ e F ( z ) dz  6
6
 x + y x+ y


∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u
x2 − 2 xy − 3 y =0, u y =1 = ϕ0 ( x ) , = ϕ1 ( x )
D ∂x 2 ∂x∂y ∂y 2 ∂y y =1
x x
( ) x 3
( )
y 7 7 y
3 1 3 −
−
a. u ( x, y ) = ϕ 0 x y + yϕ 0   + y x ∫ ϕ 0 x y x dx − x y ∫ ϕ1 ( x ) x dx
4 4
4 4  y  16 x4 y
4 x4 y
b. ( ) ( )
15
grele_ecuatii For Evaluation Only.
MULTIPLE CHOICE
A 1. --
Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

acestei ecuatii
. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca , . Se

integreaza aceste ecuatii si se gaseste . Daca
ecuatia cu derivate partiale este de tip hiperbolic pe D atunci schimbarea de variabile pentru
reducerea la forma canonica a ecuatiei este
a.
b. Avem si schimbarea de variabile potrivita este
c. Avem ca functiile si sunt complex conjugate si schimbarea
de variabile potrivita este
d. niciuna din variantele de mai sus
1
2. --
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

D acestei ecuatii
. cu .
a. c.
b. d.
3. --
B Pentru a reduce la forma canonica o ecuatie cu derivate partiale se utilizeaza schimbarea de

variabile . Notam Atunci este adevarat ca
a. c.
b. d.
2
4. --
Pentru a reduce la forma canonica o ecuatie cu derivate partiale se utilizeaza schimbarea de

B variabile . Notam Atunci este adevarat ca
a. c.
b. d.
5. --

B variabile . Notam Atunci
contine (cu + sau - in fata) termenul
a. c.
b. d.
3
6. --

B variabile . Notam Atunci
contine (cu + sau - in fata) termenul
a. c.
b. d.
7. --

D
este
a.
4
8. --
Se considera o ecuatie liniara si omogena de ordinul al doilea cu coeficienti constanti a carei

A forma canonica este
De aici rezulta ca
a.
unde f este o functie ce admite primitive cel putin local.
b.
unde f,g sunt functii ce admit primitive cel putin local.
c.
d.
unde f este functie ce admite primitive cel putin local.
5
9. --

D forma canonica este
De aici rezulta ca
a.
b.
c.
d.
6
10. --

A forma canonica este
De aici rezulta ca
a.
unde f este o functie ce admite primitive cel putin local.
b.
c.
d.
7
11. --

forma canonica este
B
De aici rezulta ca
a.
b.
c.
d.
8
12. --
Solutiile generale ale ecuatiei caracteristicilor asociate ecuatiei

A
unde c este o constanta , sunt
a.
unde
14. --
Pentru rezolvarea ecuatiei coardei vibrante fara forte perturbatoare, cu constanta c=1 se aduce
D ecuatia la forma canonica si apoi se rezolva ecuatia care rezulta. Se obtine
a.
b.
c.
d.
10
15. --
Se aplica metoda separarii variabilelor ecuatiei cu derivate partiale

C
(1)
Se cauta o solutie de forma
. Rezulta atunci ca
X,T satisfac ecuatia
a. c.
b. d.
11
16. --
Consideram urmatoarea ecuatie
(10)
cu conditia initiala
si conditiile pe frontiera

. Rezulta atunci ca exista un numar constant k asa ca X,T satisfac ecuatia
a. c.
b. d.
12
Ecuatii For Evaluation Only.
TRUE/FALSE
1. Pentru a aduce la forma canonica urmatoarea ecuatie :
Folosim schimbarea de variabila ξ =3y-x ; η =x+y.
Folosim schimbarea de variabila ξ=y-x; η =2x.
Folosim schimbarea de variabila ξ=2x-y; η =3x.

F
Folosim schimbarea de variabile ξ=x+2y; η =2x-y.
F 5. Pentru a aduce la forma canonica urmatoarea ecuatie:
Folosim schimbarea de variabile ξ=2x-y; η =3x.
1
Folosim schimbarea de variabile ξ=x+y; η =x.

F
Folosim schimbarea de variabile ξ=2x-3y; η=3x-y.
A 8. Pentru a aduce la forma canonica urmatoarea ecuatie:
Folosim schimbarea de variabile ξ=x+3y; η =x.
F 9. Pentru a aduce la forma canonica urmatoarea ecuatie:
Folosim schimbarea de variabile ξ=2x-3y; η =x-y.
Folosim schimbarea de variabile ξ=2x-3y; η =x-y.
2
Folosim schimbarea de variabile ξ=-x+y; η =-x+2y.

Ec Cu Derivate REZOLVARI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ec Cu Derivate REZOLVARI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Edited by Foxit Reader

Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2010

Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2

Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2

A Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2

Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2

Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

. Atunci daca pe D ecuatia de mai sus este de tip

b. parabolic d. nu putem decide tipul ecuatiei

. Atunci daca pe D ecuatia de mai sus este de tip

b. parabolic d. nu putem decide tipul ecuatiei

. Atunci daca pe D ecuatia de mai sus este de tip

b. parabolic d. criteriul nu decide tipul ecuatiei

caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

sinx⋅ y' 2 − 2 cosx⋅ y'− sinx = 0

. Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

. Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe cu ecuatia caracteristicilor

y' 2 − cos x ⋅ y'+ 3 = 0

Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe cu ecuatia caracteristicilor

y' 2 − 2cos x ⋅ y'+ 4 = 0

Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe un domeniu cu ecuatie

. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca , cu

Atunci pe D ecuatia de mai sus este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe un domeniu . Ecuatia

. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca cu functie reala in

Atunci pe D ecuatia de mai sus este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe un domeniu . Ecuatia

. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca , cu

Atunci pe D ecuatia de mai sus este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

D Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

Forma canonica a ecuatiei

Forma canonica a ecuatiei

D Forma canonica a ecuatiei

Atunci ecuatia este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

B Se considera o ecuatie liniara si omogena de ordinul al doilea cu coeficienti constanti a carei

Atunci ecuatia este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

C Se considera o ecuatie liniara si omogena de ordinul al doilea cu coeficienti constanti a carei

Atunci ecuatia este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

unde f este functie de clasa .

unde f,g sunt functii de clasa .

unde f este functie de clasa .

unde f,g sunt functii de clasa .

e. Niciuna din variantele de mai sus

unde c>0 este o constanta , reprezinta

a. ecuatia propagarii caldurii