Sunteți pe pagina 1din 12

Programele şcolare pentru clasele a XI-a – a XII-a au fost aprobate cu Ordin al Ministrului educaţiei

naţionale nr. 4805 din 05.10.2000 şi modificate prin Ordin al Ministrului educaţiei şi cercetării nr.
3915 din 31.05.2001.

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasele a XI-a – a XII-a


NOTĂ DE PREZENTARE

Programa de Limba şi literatura română pentru clasele a X-a – a XII-a fost elaborată în cadrul unei
paradigme a disciplinei pentru această etapă de şcolarizare, avându-se în vedere următoarele:
1. Reorientarea studiului limbii şi literaturii române în liceu printr-o proiectare curriculară modernă
Programa de limba şi literatura română pentru clasele a X-a – a XII-a pune accent pe latura
formativă a învăţării, având ca scop formarea unor elevi capabili să se raporteze la cultură autonom,
reflexiv, critic şi creativ.
Ţinând seama de valorile caracteristice unei societăţi deschise, pluraliste, actuala programă oferă
posibilităţi de opţiune în privinţa textelor de studiat, a modalităţilor de studiu adecvate.
2. Stabilirea competenţelor generale ale disciplinei la nivel liceal, plecând de la Finalităţile
nivelurilor de învăţământ şi obiectivele ciclurilor curriculare
Actuala programă propune ca finalitate a studiului limbii şi literaturii române cultivarea plăcerii de a
citi, a sensibilităţii estetice, dezvoltarea abilităţii de a recepta şi de a produce o gamă variată de texte,
însuşirea şi practicarea diverselor strategii de comunicare.
3. Proiectarea conţinuturilor învăţării în funcţie de paradigma adoptată.
Conţinuturile sunt proiectate în corelaţie cu un set de competenţe specifice pentru fiecare clasă.
Conţinuturile disciplinei au fost gândite în raport cu o dominantă pentru fiecare an de studiu.
4. Conturarea unui parcurs didactic coerent şi echilibrat, capabil să armonizeze complexitatea
obiectului de studiu cu modalităţile didactice de abordare a acestuia.
Programa propune o îmbinare a formării în vederea folosirii instrumentelor de lucru cu textul şi a
studiului descriptiv al literaturii române.
5. Stimularea aportului creativ al specialiştilor (profesori, autori de manuale şi de auxiliare şcolare)
şi al elevilor la studierea disciplinei.
Programa pune la îndemâna profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii lor la catedră,
lăsând o marjă considerabilă de libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat, ci şi a integrării
conţinuturilor şi a proiectării parcursului didactic. În acest fel, profesorii (autorii de manuale ş.a.) pot găsi
modalităţile optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul limbii şi al literaturii române la
condiţiile particulare ale clasei şi ale individualităţii elevilor.

Limba şi literatura română – clasele a XI-a – a XII-a 2


COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea


mesajelor în diferite situaţii de comunicare

2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte


literare şi nonliterare

3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar
sau nonliterar

VALORI ŞI ATITUDINI

• Cultivarea plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii

• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura textelor

• Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operei literare

• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române

Limba şi literatura română – clasele a XI-a – a XII-a 3


Clasa a XI-a
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI1

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite


situaţii de comunicare
Competenţe specifice Conţinuturi
1.1. Redactarea unor compoziţii referitoare la - Analiză, comentariu, paralelă, eseu
texte poetice şi dramatice - Tehnici de redactare
1.2. Folosirea adecvată a mijloacelor de - Monolog, dezbatere
exprimare orală în monolog şi în dezbatere, - Elemente verbale, nonverbale şi paraverbale
pornind de la texte poetice, dramatice şi de
doctrină literară
1.3. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în studiul - Norme ortografice, ortoepice şi de
şi interpretarea textelor poetice şi dramatice punctuaţie
- Unităţi morfosintactice şi lexico-semantice
1.4. Identificarea expresivităţii şi a subiectivităţii - Funcţiile limbajului, cu accent pe funcţia
în limbajul comun şi în limbajul poetic expresivă (poetică) a limbajului
- ∗Mărci ale prezenţei vorbitorului în
limbajul comun şi în textul poetic; funcţia
emotivă a limbajului; *exprimarea
afectivităţii (emotivităţii) vorbitorului prin
mijloace fonetice, lexico-semantice,
gramaticale, sintactice
1.5. Identificarea sensurilor cuvintelor în - Sens denotativ, sensuri conotative
limbajul comun şi în limbajul poetic
2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi nonliterare
Competenţe specifice Conţinuturi
2.1. Recunoaşterea şi analiza principalelor - Construcţia subiectului în textul dramatic;
componente de ordin structural şi de limbaj compoziţia textului dramatic; modalităţi de
specifice textului dramatic caracterizare a personajelor dramatice;
registre stilistice, limbajul personajelor,
notaţiile autorului
2.2. Identificarea şi analiza elementelor de - Titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de
compoziţie în textul poetic simetrie, elemente de recurenţă (motiv
poetic, laitmotiv)
2.3. Identificarea instanţelor comunicării în - „Măşti“ şi „roluri“ ale eului liric
textul poetic
2.4. Analiza şi compararea diferitelor tipuri de - Lirism subiectiv, lirism obiectiv
lirism
2.5. Analiza limbajului poetic sub aspectul - Figuri sintactice sau de construcţie; figuri
particularităţilor stilistice semantice (tropi); figuri de sunet şi elemente
de prozodie
2.6. Aplicarea conceptelor operaţionale în - cf. cap. “Concepte operaţionale”
studiul textelor dramatice, poetice şi de doctrină
literară

1
Conţinuturile marcate cu asterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână.
Limba şi literatura română – clasele a XI-a – a XII-a 4
3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau non-literar
Competenţe specifice Conţinuturi
3.1. Identificarea structurilor argumentative în - Structuri şi tehnici argumentative în texte
diverse situaţii de comunicare în vederea literare şi nonliterare, scrise sau orale
sesizării logicii şi coerenţei mesajului (consolidare)
3.2. Exprimarea unor judecăţi de valoare prin - tehnici de argumentare
mijloace lingvistice adecvate - *Verbe evaluative; adverbe de mod/
predicative ca indici ai subiectivităţii
evaluative; cuvinte cu rol argumentativ;
structuri / tipare sintactice în argumentare
3.3. Încadrarea unui text dramatic sau a unei - Dramă, comedie; poezie ∗premodernă,
poezii într-o anumită tipologie pe baza romantică, simbolistă, modernistă,
identificării caracteristicilor acestora tradiţionalistă, avangardistă, neomodernistă,
postmodernistă
3.4. Identificarea şi compararea particularităţilor - Epoci culturale şi ideologii literare: Dacia
unor epoci culturale şi ideologii literare în literară, Junimea; modernism, tradiţionalism
vederea caracterizării acestora şi *avangardă în perioada interbelică;
*postmodernism
- *Ideologiile literare în contextul epocilor
respective

SUGESTII METODOLOGICE

Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. Literatură, II. Limbă şi comunicare şi III.
Concepte operaţionale.
În domeniul Literatură, în clasa a XI-a, se vor studia: Dramaturgia (Structura textului
dramatic, Limbajul dramaturgiei, Specii dramatice, ∗Estomparea graniţelor dintre speciile
dramatice tradiţionale), Poezia (Structura textului poetic, Limbajul poeziei, Repere ale evoluţiei
poeziei româneşti) şi Epoci şi ideologii literare.
În acest context se vor parcurge minimum 25 de texte pentru filierele unde limba şi literatura
română se studiază 3 ore pe săptămână, respectiv 29 de texte pentru filierele unde această disciplină se
studiază 4 ore pe săptămână. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră
potrivite cerinţelor formulate. Se sugerează aplicarea de teste iniţiale în vederea stabilirii nivelului de
cunoştinţe ale colectivelor de elevi, astfel încât profesorii să poată decide selectarea celor mai adecvate
texte pentru studiu.
În alegerea textelor se va ţine seama, de asemenea, de următoarele criterii generale: accesibilitate
în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare;
varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu
timpul disponibil.
Programa oferă sugestii, cu titlu de exemplificare, menite să ajute opţiunile profesorilor.
Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege (şi) alţi autori sau alte
texte, care nu figurează în aceste liste. Din lista autorilor canonici se va studia obligatoriu, în clasa a XI-a,
cel puţin câte un text aparţinând următorilor autori: I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, George Bacovia,
Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Titu Maiorescu şi E. Lovinescu.
Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi
suplimentare în corelaţie cu textele studiate. Pentru ilustrare pot fi recomandate şi scrieri din literatura
universală în traducere românească.

LISTE MINIMALE ŞI ALTE RECOMANDĂRI


I. LITERATURĂ
1. DRAMATURGIA

1.1. Structura textului dramatic


- construcţia subiectului dramatic
- compoziţia textului dramatic

Limba şi literatura română – clasele a XI-a – a XII-a 5


- personajele
Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic:
- particularităţi ale construcţiei dialogului dramatic; limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare
(registre stilistice în vorbirea personajelor); rolul elementelor nonverbale (gestică, mimică, mişcare scenică
etc.) şi paraverbale în textul şi în spectacolul dramatic; oralitate în dialogul dramatic;
- notaţiile autorului
- *limbaje scenice
1.2. Specii dramatice. Repere istorice
- comedia - 1 text
- drama - 1 text
Sugestii de autori:
Comedie: V. Alecsandri, I.L.Caragiale, T. Muşatescu, Al. Chiriţescu, Teodor Mazilu ş.a.
Dramă: B.P.Hasdeu, Al. Davila, I.L.Caragiale, B. Delavrancea, Camil Petrescu ş.a.
1.3. ∗ Estomparea graniţelor dintre speciile dramatice tradiţionale - 1 text care să pună în evidenţă
estomparea caracteristicilor de gen tradiţionale
Sugestii pentru alegerea textelor:
Gh. Ciprian (“Omul cu mârţoaga”); Lucian Blaga (“Meşterul Manole”); Eugen Ionescu (“Scaunele”,
“Cântăreaţa cheală”); Marin Sorescu (“Iona”); Radu Stanca (“Hora domniţelor”); Matei Vişniec (din
volumele apărute la Editura Cartea Românească) etc.

2. POEZIA

2.1. Structura textului poetic


- comunicarea în textul poetic (eul liric etc.)
- lirism obiectiv şi lirism subiectiv
- elementele de compoziţie în textul poetic (recurenţe, simetrii, opoziţii etc.)
- nivelele textului poetic (fonetic, lexical etc.)
Limbajul poeziei
- caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.)
- imaginarul poetic
- figuri de stil
- elemente de prozodie

2.2. Repere ale evoluţiei poeziei româneşti


- ∗poezia premodernă - cel puţin 1 text
- Sugestii de autori: poeţii Văcăreşti, Constantin Conachi, Anton Pann ş.a.
- poezia paşoptistă; romanticii şi poezia populară - cel puţin 1 text
- Sugestii de autori: Ion Heliade Rădulescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu ş.a.
- Mihai Eminescu - cel puţin 4 texte
- prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului - cel puţin 1 text
- Sugestii de autori: George Coşbuc, Octavian Goga
- simbolismul - cel puţin 2 texte
- Sugestii de autori: Al. Macedonski, Ştefan Petică, D. Anghel, Ion Minulescu; „dincolo de simbolism“:
G. Bacovia
- modernismul - cel puţin 5 texte
- Sugestii de autori: Ion Barbu, Lucian Blaga, T. Arghezi, Adrian Maniu, Al. Philippide ş.a.
- tradiţionalismul - cel puţin 1 text
- Sugestii de autori: Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruş ş.a.
- avangarda - cel puţin 1 text
- Sugestii de autori: Tristan Tzara, Geo Bogza, Ion Vinea, Ilarie Voronca; continuităţi postbelice: Gellu
Naum
- neomodernismul - cel puţin 3 texte
Sugestii de autori:

Limba şi literatura română – clasele a XI-a – a XII-a 6


- Cercul de la Sibiu ( Şt. Augustin Doinaş, Radu Stanca), poeţii de la „Albatros“ şi „Kalende“ (Ion
Caraion, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru), Emil Botta ş.a.
- generaţia ′ 60: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Ileana Mălăncioiu,
A.E.Baconski ş.a.
- generaţia ′ 70: M. Dinescu, Emil Brumaru; debuturi târzii: Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, ş.a.
- postmodernismul - cel puţin 1 text
Sugestii de autori: Mircea Cărtărescu, Alexandru Muşina, Cristian Popescu ş.a.

3. EPOCI ŞI IDEOLOGII LITERARE

Se recomandă studierea unor texte de istorie, critică sau teorie literară, a unor scrieri de doctrină
literară (manifeste poetice, arte poetice etc.) care să servească la integrarea în contexte mai largi (curente şi
epoci literare sau culturale etc.) a operelor studiate. Este, de asemenea, recomandabil ca aceste
contextualizări să facă trimitere şi la scrieri în proză şi dramatice studiate anterior. Textele din această
secţiune pot fi grupate separat sau inserate în relaţie cu scrierile literare propuse pentru studiu în
clasa a XI-a (de exemplu: Dacia literară, în corelaţie cu poezia paşoptistă).

- Dacia literară - cel puţin 1 text


- Sugestii pentru alegerea textelor: M. Kogălniceanu (“Introducţie” la Dacia literară)

- Junimea - cel puţin 1 text


- Sugestii pentru alegerea textelor: Titu Maiorescu (“O cercetare critică asupra poeziei române de la
1867”, “În contra direcţiei de astăzi în cultura română”, “Eminescu şi poeziile lui”, “Comediile d-lui
Caragiale”) etc.
- Modernism, tradiţionalism şi *avangardă în perioada interbelică - cel puţin 2 texte
- Sugestii pentru alegerea textelor:
Modernism: E. Lovinescu (“Istoria literaturii române contemporane”); Vladimir Streinu (“Versificaţia
modernă”); Hugo Friedrich (“Structura liricii moderne”) etc.
Tradiţionalism: Lucian Blaga (“Revolta fondului nostru nelatin”); Nechifor Crainic (“Sensul tradiţiei”,
“Puncte cardinale în haos”) etc.
*Avangardism: manifeste avangardiste - Ion Vinea (“Manifest către tinerime”), Tristan Tzara, Geo
Bogza etc.
- ∗postmodernismul - cel puţin 1 text
Sugestii pentru alegerea textelor: “Caiete critice”, nr. 1-2, 1986; Mircea Cărtărescu (“Postmodernismul
românesc”); antologia “Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice” (Gh. Crăciun).

II. *Probleme de limbă şi comunicare


Aceste conţinuturi se vor studia în corelaţie cu textele literare parcurse, ele având un caracter
preponderent aplicativ. Autorii de manuale şi profesorii vor planifica dispunerea acestor conţinuturi de-a
lungul întregului an şcolar. În realizarea acestor conţinuturi profesorii vor putea actualiza cunoştinţe de
gramatică tradiţională.
Subiectivitatea vorbitorului - componentă a limbajului comun şi a textului poetic (Se va studia
numai la profilurile care au prevăzute 4 ore pe săptămână):
1. Mărci ale prezenţei vorbitorului în limbajul comun şi în textul poetic: pronumele de persoana
I singular; pronumele de persoana I plural (pluralul auctorial, pluralul solidarităţii, pluralul autorităţii);
pronumele de persoana a II-a singular (ca marcă a autoadresării); dativul etic; indici ai spaţiului şi ai
timpului ordonaţi prin raportare la vorbitor (de ex. acum, atunci, aici, acolo, acesta, acela etc.); dispariţia
mărcilor personale din diverse tipuri de texte (impersonalizarea exprimării în textul ştiinţific, juridic,
poetic etc.)
2. Subiectivitatea vorbitorului: exprimarea afectivităţii. Funcţia emotivă a limbajului.
Mărci lingvistice de realizare:
(a) fonetice: accentul, intonaţia, pauza afectivă, lungiri de sunete;
(b) lexico-semantice: sens denotativ / sensuri conotative (consolidare de cunoştinţe); sinonime
stilistice (lexicale şi frazeologice); valoarea afectivă a unor derivate lexicale (diminutive,
augmentative etc.);
(c) gramaticale: substantivul - valori stilistice afective ale numărului, genului, cazului vocativ,
personificarea prin vocativ (de ex. “codrule, codruţule”, “gorunule din margine de codru” etc.);

Limba şi literatura română – clasele a XI-a – a XII-a 7


adjectivul - construcţii adjectivale afective în limba vorbită ( de ex. scumpul de tine etc.),
superlative stilistice; verbul - modurile şi timpurile verbale cultivate în poezie;
(d) sintactice: topica afectivă (antepunerea adjectivelor, inversiuni şi dislocări sintactice etc.)
3. Exprimarea unei evaluări subiective (apreciere, judecată de valoare)
Mijloace lingvistice de realizare:
(a) verbe evaluative: verbe de opinie (a crede, a considera etc.), verbe de judecată (a decide, a
hotărî etc.), verbe dicendi (a zice, a spune etc.);
(b) adverbe de mod / predicative ca indici ai subiectivităţii evaluative (probabilitate: posibil,
probabil etc.; certitudine: desigur, fără îndoială etc.; necesitate: obligatoriu, indispensabil etc.);
(c) cuvinte cu rol argumentativ (adverbe, conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale folosite pentru
exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, conclusiv, final etc.);
(d) structuri / tipare sintactice în argumentare: construcţii explicative, apozitive şi incidente,
cumul enumerativ, paralelism sintactic, subordonate antepuse şi reluate etc.
III. CONCEPTE OPERAŢIONALE

• În domeniul Literatură:
1.1. Dramaturgie - accepţii ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral; conflict dramatic;
replică, dialog, monolog; indicaţii scenice;
1.2. Specii dramatice: comedia, drama - caracteristici, tipologie; categorii estetice: comicul, tragicul.
Expresivitate în textul dramatic: registre stilistice în vorbirea personajelor, elemente verbale, nonverbale şi
paraverbale în textul şi în spectacolul dramatic; oralitate în dialogul dramatic;
*1.3. Estomparea graniţelor dintre speciile dramatice tradiţionale: teatrul absurd, teatrul parabolic;
2.1. Poezie - accepţii ale termenului; tipologie: poezie lirică, epică etc.); eul liric (raportul autor - eu liric);
lirica eului, lirism subiectiv, lirism obiectiv; limbaj poetic: expresivitate, ambiguitate, sugestie; imaginar
poetic; elemente de compoziţie în textul poetic: titlu, incipit, secvenţe poetice, relaţii de opoziţie, relaţii de
simetrie, elemente de recurenţă (motiv poetic, leit motiv);
2.2. poezie romantică, simbolistă, modernistă, tradiţionalistă, avangardistă (concept, curente de avangardă,
dadaism, suprarealism); Expresivitate poetică: conceptul de figură de stil; clasificarea figurilor: figuri
sintactice şi de construcţie (enumeraţia, repetiţia, paralelismul sintactic, refrenul; simetria, antiteza;
*interogaţia retorică, *exclamaţia retorică, *invocaţia retorică), figuri semantice (epitetul, *tipuri de
epitete; comparaţia, *tipuri de comparaţii; metafora, *tipuri de metafore; *oximoronul; sinestezia;
simbolul), figuri de sunet (aliteraţia, *eufonia; ritmul, *tipuri de ritm; rima, *tipuri de rime; versul alb;
vers; măsură metrică; strofă).
3. curent literar, generaţie literară; doctrină estetică, manifest literar, artă poetică;
• *În domeniul Limbă şi comunicare.
Subiectivitatea vorbitorului - componentă a limbajului comun şi a textului poetic:
1. Mărci ale prezenţei vorbitorului în limbajul comun şi în textul poetic;
2. Funcţia emotivă a limbajului. Mărci ale afectivităţii vorbitorului:
(a) sinonime stilistice; funcţia stilistică a unor derivate lexicale;
(b) valori stilistice ale unor categorii gramaticale ale substantivului, adjectivului, superlative
stilistice; modurile şi timpurile verbale cultivate în poezie;
(c) topica afectivă (antepunerea adjectivelor, inversiuni sintactice etc.);
3. Mărci ale evaluării subiective a vorbitorului:
(a) verbe evaluative (de opinie, de judecată, dicendi);
(b) adverbe de mod / predicative ca indici ai subiectivităţii evaluative;
(c) cuvinte cu rol argumentativ (adverbe, conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale folosite pentru
exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, conclusiv, final etc.);
(d) structuri / tipare sintactice în argumentare (construcţii explicative, apozitive şi incidente,
cumul enumerativ, paralelism sintactic, subordonate antepuse şi reluate).

Limba şi literatura română – clasele a XI-a – a XII-a 8


Clasa a XII-a

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI1

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite


situaţii de comunicare
Competenţe specifice Conţinuturi
1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în studiul - norme ortografice, ortoepice şi de
şi interpretarea textelor literare punctuaţie;
- unităţi morfosintactice şi lexico-
semantice;
- limbajul literaturii, limbajul criticii
literare, alte tipuri de limbaj
1.2. Redactarea unor tipuri diverse de compuneri - rezumat, comentariu, analiză şi sinteză, eseu,
pornind de la diferite texte literare şi non- paralelă
literare
1.3. Expunerea orală a unor opinii / comentarii - interviul, tehnica întrebărilor şi a
pe marginea diferitelor texte literare şi non- răspunsurilor, tehnica răspunsului pregătit
literare
2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi nonliterare
Competenţe specifice Conţinuturi
2.1. Folosirea unor tehnici variate pentru analiza - temă, motiv, structura şi semnificaţiile
în detaliu a unor texte literare diverse textelor poetice, narative, dramatice; tehnici
de analiză
2.2. Evidenţierea unor posibilităţi diferite de - perspectivă istorică şi perspectiva
interpretare a aceluiaşi text în funcţie de mai actualităţii, relaţia textelor cu ideologiile literare
multe perspective de lectură şi artele poetice; perspectivă structurală;
perspectivă tematică
2.3. Realizarea de conexiuni diverse între două - texte înrudite tematic, structural sau stilistic;
sau mai multe texte literare *contextul istoric în care au apărut textele
respective; *raportarea la culturile şi
literaturile europene
2.4. Integrarea unei opere literare într-un anumit - opera integrală a scriitorului; elemente de
context artă poetică; şcoli, grupări, curente literare;
condiţionări istorice, psihologice şi biografice
care influenţează producerea şi receptarea;
*forme de intertextualitate; *fenomene culturale
evolutive, naţionale şi universale

3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau non-literar
Competenţe specifice Conţinuturi
3.1. Construirea unei argumentaţii scrise/ orale - tehnici de argumentare; argumentarea
pe o temă dată judecăţilor de valoare; formularea de
contraargumente
3.2. Compararea şi evaluarea unor puncte de - sintetizarea şi parafrazarea opiniilor
vedere diferite exprimate în legătură cu un exprimate în texte de critică literară;
anumit text literar sau cu un fenomen literar/ interpretarea textului critic; puncte de vedere
cultural deosebite în texte de critică literară, exprimate în
legătură cu un subiect literar/ cultural;
3.3. Argumentarea unei opţiuni personale în - polemici literare, dezbateri, confruntări de
confruntarea cu puncte de vedere divergente idei.

SUGESTII METODOLOGICE
1
Conţinuturile marcate cu aterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână.
Limba şi literatura română – clasele a XI-a – a XII-a 9
În domeniul Literatură, în clasa a XII-a, se propun următoarele module de conţinuturi ale
învăţării: Studiul aprofundat al literaturii şi Dezbateri, sistematizări. Se urmăreşte, în principal,
abilitarea elevilor pentru examenul de bacalaureat. În acest sens, programa propune studiul unui număr
redus de texte, cu accent pe aprofundarea tehnicilor de analiză, de interpretare şi de discutare a literaturii.
Programa lasă o marjă largă de opţiune profesorilor şi autorilor de manuale pentru a putea îmbogăţi şi
sintetiza parcursul didactic al predării - învăţării literaturii în liceu. Activităţile didactice vor fi orientate
prioritar spre consolidarea capacităţilor elevilor de exprimare scrisă şi orală pe teme din domeniul
literaturii române.
În programă se specifică, pentru domeniul Literatură, doar numărul minim de texte (9-11,
pentru clasa a XII-a) şi tipurile de texte recomandate. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele
pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate. Pentru alegerea textelor se recomandă testarea prealabilă
a claselor la care acestea urmează să fie studiate.
În alegerea textelor se va ţine seama, de asemenea, de următoarele criterii generale: accesibilitate
în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare;
varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu
timpul disponibil.
Programa oferă sugestii, cu titlu de exemplificare, menite să ajute opţiunile profesorilor.
Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege (şi) alţi autori sau alte texte,
care nu figurează în aceste liste. Se va studia obligatoriu, pe parcursul clasei a XII-a, cel puţin câte un text
aparţinând următorilor autori: Mihai Eminescu, G. Călinescu, Marin Preda.
Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi suplimentare în
corelaţie cu textele studiate. Pentru ilustrare se pot recomanda şi scrieri din literatura universală în
traducere românească.

LISTE MINIMALE ŞI ALTE RECOMANDĂRI

Literatură
1. Studiul aprofundat al literaturii

A. Se recomandă consolidarea şi dezvoltarea abilităţilor elevilor de a analiza, interpreta şi evalua operele


literare cu accent pe:
- utilizarea tehnicilor de analiză literară şi stilistică, a conceptelor operaţionale din domeniul studiului
literaturii;
- sesizarea caracteristicilor tipologice (gen, specie etc.) ale operelor literare studiate în raport cu
individualitatea acestora;
- situarea operei literare în diverse contexte, în raport cu:
- biografia şi personalitatea autorului;
- alte scrieri ale autorului respectiv;
- trăsăturile epocii în care a fost produsă (orientări şi doctrine estetice, dominante
ideologice şi de mentalităţi, fenomene istorice etc.);
- *alte texte (diverse tipuri de intertextualitate);
- ipostaze ale receptării (receptarea operei de către contemporaneitate şi de către
posteritate, receptare specializată din perspectiva criticii şi a istoriei literare etc.);
- capacitatea de a compara judecăţile critice;
- capacitatea de a formula şi de a argumenta judecăţi de valoare.
Se vor studia în acest scop:
- integral, cel puţin două romane la alegere, din epoci diferite;
- integral, cel puţin o piesă de teatru la alegere. Se va alege, de preferinţă, o piesă care să
ilustreze tendinţe ale teatrului modern (Lucian Blaga, Marin Sorescu, Eugen Ionescu, Matei
Vişniec ş.a.);
- cel puţin două grupaje lirice, la alegere, a câte trei – patru poezii fiecare; grupajele pot fi
organizate tematic, pe autor sau pe epocă literară sau pe baza altor criterii (structural, tipologic,
stilistic etc.). În alcătuirea grupajelor lirice se vor folosi criterii diferite.
În sprijinul construirii competenţelor propuse se recomandă, de asemenea, să se facă recurs la texte
suplimentare (texte de critică şi istorie şi teorie literară, eseuri, texte din literatura universală).

B. Modalităţi didactice recomandate

Limba şi literatura română – clasele a XI-a – a XII-a 10


În studiul textelor selectate se recomandă folosirea, în special, a unor modalităţi didactice care să implice o
participare activă a elevilor, în scopul pregătirii lor pentru examenul de bacalaureat:
- studiul de caz
- eseul structurat şi nestructurat
- paralela
- sinteza
- dezbaterea
- proiectul
- dosarul de lectură
- dosarul critic
- dosarul bibliografic
- expunerea orală de tip argumentativ
Exemple:
- dosarul critic al unei opere; interpretări multiple (istoria receptării unei opere, lectura din
perspectivă istorică şi lectura din perspectiva actualităţii: „modernizări“ sau „actualizări“ ale unor opere
literare din trecut)
- Sugestii pentru alegerea autorilor: Mihai Eminescu, I.L.Caragiale, Ion Creangă, George Bacovia,
Tudor Arghezi, Camil Petrescu ş.a.
- „arte poetice“ în relaţie cu opera unui autor
- Sugestii pentru alegerea autorilor şi a textelor: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion
Barbu, Camil Petrescu, G. Călinescu, manifeste literare avangardiste etc.
- scriitorul şi lumea sa; operă şi context cultural-istoric
- Sugestii pentru alegerea autorilor: Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L.Caragiale, Marin Preda ş.a.
- succesul unor specii literare într-un anumit context cultural-istoric
- Sugestii: moda nuvelei sentimentale în perioada paşoptistă, romanul în perioada interbelică,
romanul politic în anii 1960 - 1970, memoriile după 1989 etc.

2. Dezbateri, sistematizări

- fundamentele literaturii române (originea şi evoluţia limbii române, racordări ale culturii române la
cultura europeană: Umanismul, Iluminismul);
- tendinţe de autodefinire în cultura română: „literatură naţională“ şi „literatură populară“ (epoca
paşoptistă), „specific naţional“ (G. Ibrăileanu ş.a.); „matrice stilistică“, „spaţiu mioritic“ (Lucian Blaga);
„autohtonism“, „dacism“, „ortodoxism“, „sincronism“, „modernism“, „europenism“, „protocronism“ etc.;
dezbateri contemporane pe această temă: „noi şi ceilalţi“, „complexe culturale“ etc.
- *critica literară; funcţiile şi speciile criticii (studiul critic, monografia, eseul critic, cronica
literară, polemici critice etc. - Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, E. Lovinescu, George
Călinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Ion Negoiţescu, Eugen Simion,
Nicolae Manolescu ş.a.
Temele pentru dezbateri/ sistematizări menţionate sunt obligatorii (cu excepţia ultimei, care este
obligatorie numai la specializările cu 4 ore pe săptămână).
Se va recomanda, pentru aceste teme, lectura unor texte sau fragmente de texte, necesare ca puncte de
plecare pentru realizarea dezbaterilor şi sistematizărilor. Aceste texte, selectate de către autorii de manuale
sau de către profesori, vor fi citite de elevi înaintea dezbaterilor. Se vor alcătui, în acest scop, fişe de
lectură, valorificându-se şi alte forme ale tehnicilor de muncă intelectuală (referate, portofolii etc.). Se
recomandă, de asemenea, ca dezbaterile şi sistematizările să aducă în discuţie şi texte studiate anterior.

II. Practici discursive

Aceste conţinuturi se vor realiza în corelaţie cu textele literare parcurse. Autorii de manuale şi profesorii
vor planifica dispunerea acestor conţinuturi de-a lungul întregului an şcolar, ele având un caracter
aplicativ.

Se recomandă actualizarea, consolidarea şi îmbogăţirea, prin exerciţii, a următoarelor conţinuturi ale


învăţării, în vederea perfecţionării competenţelor de comunicare orală şi scrisă, cu accent pe strategiile de
tip argumentativ:
1. Tehnici de construire a dialogului în: conversaţie, interviu, dezbatere, colocviu, polemică verbală etc.

Limba şi literatura română – clasele a XI-a – a XII-a 11


2. Tehnici de construire a monologului oral şi scris în: expunere, eseu structurat şi nestructurat, paralelă,
sinteză etc.)
3. Exerciţii de redactare a unor texte în diferite stiluri funcţionale (cerere, scrisoare, proces-verbal,
curriculum vitae, *memoriu de activitate, *recenzie etc.)
*3.1. În cadrul “Practicilor discursive”, la specializările care au prevăzute 4 ore pe săptămână, se vor
avea în vedere şi următoarele conţinuturi, realizate sub formă aplicativă:
Interferenţe stilistice: naraţiunea, descrierea şi argumentarea în diverse stiluri funcţionale. Se vor alege
cel puţin 2 texte narative, 2 texte descriptive, 3 texte argumentative dintre tipurile enumerate:
- naraţiunea în texte de tip: istoriografic, jurnalistic (ştirea, reportajul); juridic-administrativ
(declaraţia, memoriul de activitate), epistolar;
- Se vor studia cel puţin 2 texte dintre tipurile enumerate.
- descrierea în texte de tip: ştiinţific (descrierea unui experiment), literar, jurnalistic (anunţul,
reclama publicitară);
- Se vor studia cel puţin 2 texte dintre tipurile enumerate.
- argumentarea în texte de tip: ştiinţific (studiul critic, eseul filozofic), oratoric (discurs politic,
pledoaria juridică), jurnalistic (cronica de spectacol) şi literare (eseu structurat, eseu nestructurat,
recenzia, referatul, sinteza, paralela).
Se vor studia cel puţin 3 texte dintre tipurile enumerate.

Limba şi literatura română – clasele a XI-a – a XII-a 12