Sunteți pe pagina 1din 81

Criptografie şi securitate

— an3 s1 2010 —

verner
A Criptografie şi securitate – 6 / 12 subiecte
RSA Criptografie şi securitate – 4 / 12 subiecte
ELG Criptografie şi securitate – 2 / 12 subiecte
B Subiecte de la sesiunea de iarna 2010 – 143 subiecte
D Grila Liviu – Forum Smartgen
E Tema RSA – 4 subiecte
F Tema El-Gamal – 4 subiecte
G Regulile de criptare – alfabetic

pag. 1
pag. 2
Alice alege numărul prim p=13 şi rădăcina primitivă modulo13, g=2
şi cheia secretă a=7. Alice foloseşte semnătura digitală El-Gamal
pentru a semna documentul ……????…. pentru care h(x)=8, unde h
B 110 este o hash-funcţie cunoscută public. Alege k=5 şi obţine semnătura d
(r, s), unde ………????……….., iar ..... este inversul lui 5 modulo12.
Avem:
d. (r, s) = (5, 11)
Alice alege numerele prime p=5, q=11 şi exponentul de criptare
e=27. Semnătura RSA pentru documentul m=24 emis de Alice este
s  24d mod 55 , unde d este exponentul de decriptare corespun-
zător lui e. Avem: b
B 8 c
a. s=13 ?
b. s=19
c. s=43
d. s=31
Alice alege numerele prime p=5, q=11 şi exponentul de criptare
e=27. Semnătura RSA pentru documentul m=15 emis de Alice este
s  md mod 55 , unde d este exponentul de decriptare corespunză-
tor lui e. Avem: ?
B 72 a
a. s = 20 c
b. s = 13
c. s = 41
d. s = 31
Codificaţi textul clar CRIPTOGRAFIE folosind sistemul de crip-
tare VIGENERE cu cheia secretă GRUPA. Solutia este.......
B 4 c
c. IICETUXLPFOV
Codificaţi textul clar IMPAR folosind sistemul de criptare
VIGENERE cu cheia secretă VARF. Solutia este.......
B 111 a
a. DMGFM

pag. 3
pag. 4
Codificaţi textul clar INCAS folosind sistemul de criptare
VIGENERE cu cheia secretă GARA. Solutia este.......
B 76
R : ONTAY
Codificaţi textul clar UMBRA folosind sistemul de criptare
VIGENERE cu cheia secretă CARD. Solutia este..........

a. WMSUG
B 27 ?
b. WMSUC
c. KMSUC
d. WMSUQ
R: XMSUC
Codificaţi textul clar USCAT folosind sistemul de criptare
VIGENERE cu cheia secretă LABIL. Solutia este...........
B 109 c
c. FSDIE
Codificaţi textul clar ZIMBRU folosind sistemul VIGENERE şi a-
vând cuvântul cheie BILA.

a. ARYBSC ?
B 79
b. AQXCSB d
c. AQXBSC
d. AQYBSC
R: WQYBSC
Concepte de bază ce apar în criptografie :

K este o multime numită spaţiul cheilor . Un element al lui K este nu-


D 7 mit cheie. Fiecare element e din K determină în mod unic o bijecţie
de la M (spaţiul mesajelor) la C (spaţiul textelor cifrate), notată Ee,
numită:
R: funcţie (transformare) de criptare

pag. 5
pag. 6
Concepte de bază ce apar în criptografie :

Pentru fiecare element d din spaţiul cheilor K, Dd este o bijecţie de la


D 8
C (spaţiul textelor cifrate), la M (spaţiul mesajelor), numită:

R: funcţie (transformare) de decriptare


Concepte de bază ce apar în criptografie:

A este o multime finită, numită alfabetul de definiţie.


D 5 M reprezintă spaţiul mesajelor şi contine şiruri de simboluri dintr-un
alfabet de definiţie.
Elementele din M se numesc:
R: mesaje în clar
Concepte de bază ce apar în criptografie:

Multimea C contine şiruri de simboluri dintr-un alfabet de definiţie


D 6 care poate diferi de alfabetul lui M (spaţiul mesajelor). Un element
din C este numit text cifrat. Multimea C se numeste:

R: spaţiul textelor cifrate


Concepte de bază ce apar în criptografie:

Multimea {Ee |e din K } a functiilor de criptare şi o multime cores-

D 9 punzatoare in dD dK a functiilor de decriptare, cu proprieta-


tea ca pentru fiecare e din K exista o cheie unica din K astfel incat
= 1d e D E , formează:
R: scheme de criptare

pag. 7
pag. 8
Consideraţi alfabetul latin din care eliminaţi litera de frecvenţă redu-
să W. Folosind sistemul de codificare POLYBIOS, codificaţi textul
B 5 clar UNIVERSITATE. Alegeţi varianta corectă din cele de mai jos. b

b. EACD BDEB AEDC DDBD DEAA DEAE


Consideraţi alfabetul latin din care eliminaţi litera de frecvenţă redu-
să Q. Folosind sistemul de codificare POLYBIOS, decodificaţi textul
criptat AEEC ACCB AACC AADC AE. Alegeţi varianta corectă
B 19 d
din cele de mai jos.

d. EXCLAMASE
Consideraţi alfabetul latin din care eliminaţi litera de frecvenţă redu-
să Q. Folosind sistemul de codificare POLYBIOS, codificaţi textul
B 25 clar STIRPIRE. Alegeţi varianta corectă din cele de mai jos. b

b. DCDD BDDB DABD DBAE


Consideraţi alfabetul latin din care eliminaţi litera de frecvenţă redu-
să Y. Folosind sistemul de codificare POLYBIOS, codificaţi textul
B 53 clar ZIRCONIU. Alegeţi varianta corectă din cele de mai jos.

EE.BD.DC.AC.CE.CD.BD.EA
Consideraţi alfabetul latin din care eliminaţi litera de frecvenţă redu-
să W. Folosind sistemul de codificare POLYBIOS, codificaţi textul
B 105 clar EXCLAMARE. Alegeţi varianta corectă din cele de mai jos. a

a. AEEC ACCB AACC AADC AE


Consideraţi alfabetul latin din care eliminaţi litera de frecvenţă redu-
să W. Folosind sistemul de codificare POLYBIOS, decodificaţi tex-
tul criptat AEEC ACCB AACC AADC AE. Alegeţi varianta corec-
B 106 b
tă din cele de mai jos.

b. EXCLAMARE

pag. 9
pag. 10
Consideraţi cifrul de permutare al lui HILL. Pentru numărul întreg
fixat d = 2 şi cheia de criptare
B 15 7 2 b
M , codificarea textului clar LESA este……...
2 3
b. HIWK
Consideraţi cifrul de permutare al lui HILL. Pentru numărul întreg
fixat d = 2 şi cheia de criptare
B 26 5 2 b
M  , decodificaţi textul criptat YXEN:
 2 3 
b. AZUR
Consideraţi cifrul de permutare al lui HILL. Pentru numărul întreg
fixat d = 2 şi cheia de criptare
B 28 3 2 b
M , decodificaţi textul criptat GEEM.
7 7
b. CASE
Consideraţi cifrul de permutare al lui HILL. Pentru numărul întreg
fixat d = 2 şi cheia de criptare
B 30 3 2
M   , codificarea textului clar CLAR este……..
 3 5 
R: NHZH

pag. 11
pag. 12
Consideraţi cifrul de permutare al lui HILL. Pentru numărul întreg
fixat d = 2 şi cheia de criptare
B 33 6 7 a
M  , codificarea textului clar GUMA este:
 1 3 
a. EYUG
Consideraţi cifrul de permutare al lui HILL. Pentru numărul întreg
fixat d=1 şi cheia de criptare
B 85 3 2 d
M , codificarea textului clar LIRA este:
7 7
d. LAZI
Consideraţi cifrul de permutare al lui HILL. Pentru numărul întreg
fixat d=2 şi cheia de criptare
B 86 3 2 d
M , codificarea textului clar LIRA este:
7 7
d. LAZI
Consideraţi cifrul de permutare al lui HILL. Pentru numărul întreg
fixat d=2 şi cheia de criptare
B 102 5 3 d
M  codificarea textului clar ZARE este:
 5 4 
d. VXBP

pag. 13
pag. 14
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CBC al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=1101 1101 1010 1001, folosind cheia de criptare
B 6 1 2 3 4
. Blocul initial este IV=1100.
4 1 2 3
R: 1000 1010 0000 1100
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare OFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=1011 1101 0011 0101 folosind cheia de criptare
B 7 1 2 3 4 c
  . Blocul initial este IV=1001
 2 3 1 4 
c. 1000 1000 1010 0110
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CBC al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1010 0101 1000 0001, folosind cheia de criptare
B 10 1 2 3 4 a
. Blocul iniţial este IV=1111.
2 4 1 3
a. 1100 0110 1011 0011
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1111 0101 1010 1101, folosind cheia de criptare
B 12 1 2 3 4  a
 
 3 2 1 4 
a. 1111 0101 1010 0111

pag. 15
pag. 16
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 0001 1000 1101 1011, folosind cheia de criptare
B 17 1 2 3 4 d
  . Blocul iniţial este IV = 1101.
 4 1 2 3 
d. 1111 0111 0110 1000
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CBC al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1011 1101 0011 0101, folosind cheia de criptare
B 34 1 2 3 4 c
  . Blocul iniţial este IV=1001.
 2 3 1 4 
c. 0100 0011 0000 1001
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CBC al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1011 0001 0100 1010, folosind cheia de criptare
B 36 1 2 3 4 a
  . Blocul iniţial este IV = 1010.
 2 3 4 1 
a. 0010 0110 0100 1101
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare OFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1011 0001 0100 1010, folosind cheia de criptare
B 37 1 2 3 4 d
  . Blocul iniţial este IV = 1010.
 2 3 4 1 
d. 1110 1011 0001 0000

pag. 17
pag. 18
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1011 0001 0100 1010, folosind cheia de criptare
B 38 1 2 3 4 b
  . Blocul iniţial este IV = 1010.
 2 3 4 1 
b. 1110 1100 1101 0001
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1011 1101 0011 0101, folosind cheia de criptare
B 39 1 2 3 4 c
  . Blocul iniţial este IV = 1001.
 2 3 1 4 
c. 1000 1111 1100 1111
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1010 1001 0010 0101, folosind cheia de criptare
B 40 1 2 3 4  b
 
 3 1 4 2 
b. 1100 0110 1000 0011
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1011 0001 0100 1010, folosind cheia de criptare
B 41 1 2 3 4 c
 
 2 3 4 1 
c. 0111 0010 1000 0101

pag. 19
pag. 20
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1111 0000 1100 0011, folosind cheia de criptare
B 42 1 2 3 4 b
 
 4 3 2 1 
b. 1111 0000 0011 1100
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x= 1010 1010 1010 0101, folosind cheia de criptare
B 44 1 2 3 4  b
  .
 3 2 4 1 
b. 1001 1001 1001 0110
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CBC al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1111 0000 1100 0011, folosind cheia de criptare
B 45 1 2 3 4 d
  . Blocul iniţial este IV = 1000.
 4 3 2 1 
d. 1110 0111 1101 0111
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CBC al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1010 1010 1010 0101, folosind cheia de criptare
B 46 1 2 3 4  a
  . Blocul iniţial este IV = 1100.
 3 2 4 1 
a. 1100 1100 1100 0011

pag. 21
pag. 22
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 0010 0111 1011 0101, folosind cheia de criptare
B 47 1 2 3 4 b
 
 2 4 1 3 
b. 0001 1101 0111 1100
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CBC al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 0010 0111 1011 0101, folosind cheia de criptare
B 49 1 2 3 4 d
  . Blocul initial este IV=1110
 2 4 1 3 
d. 1010 1110 1100 0110
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare OFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 0010 0111 1011 0101, folosind cheia de criptare
B 50 1 2 3 4 a
  . Blocul initial este IV=1110
 2 4 1 3 
a. 1001 0000 0110 1011
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 0010 0111 1011 0101, folosind cheia de criptare
B 51 1 2 3 4 c
  . Blocul initial este IV=1110
 2 4 1 3 
c. 1001 0001 1111 1010

pag. 23
pag. 24
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=1011 0001 0100 1010, folosind cheia de criptare
B 52 1 2 3 4 a
 
 2 1 3 4 
a. 0111 0001 1000 0110
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare OFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1010 1010 1010 0101, folosind cheia de criptare
B 54 1 2 3 4  d
  . Blocul iniţial este IV = 1100.
 3 2 4 1 
d. 1111 1100 0110 0000
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1010 1010 1010 0101, folosind cheia de criptare
B 55 1 2 3 4  c
  . Blocul iniţial este IV=1100
 3 2 4 1 
c. 1111 0101 1100 0000
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=1111 0101 1010 1101, folosind cheia de criptare
B 56 1 2 3 4 c
 
 2 3 4 1 
c. 1111 1010 0101 1011

pag. 25
pag. 26
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare OFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1111 0000 1100 0011, folosind cheia de criptare
B 57 1 2 3 4 c
  . Blocul iniţial este IV = 1000.
 4 3 2 1 
c. 1110 1000 1101 1011
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1111 0000 1100 0011, folosind cheia de criptare
B 58 1 2 3 4 a
  . Blocul iniţial este IV=1000
 4 3 2 1 
a. 1110 0111 0010 0111
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=1110 1001 0111 0110, folosind cheia de criptare
B 61 1 2 3 4  d
 
1 3 4 2 
d. 1101 1010 0111 0101
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CBC al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=1110 1001 0111 0110, folosind cheia de criptare
B 62 1 2 3 4  a
  . Blocul initial este IV=1010.
1 3 4 2 
a. 0001 1000 1111 1010

pag. 27
pag. 28
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare OFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=1110 1001 0111 0110, folosind cheia de criptare
B 63 1 2 3 4  b
  . Blocul initial este IV=1010.
1 3 4 2 
b. 0010 0000 1101 1010
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1100 1101 1001 1110, folosind cheia de criptare
B 64 1 2 3 4 
  . Blocul iniţial este IV = .......
 3 4 2 1 
R: 0011 0111 0101 1011
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=1110 1001 0111 0110, folosind cheia de criptare
B 65 1 2 3 4  c
  . Blocul initial este IV=1010.
1 3 4 2 
c. 0010 1101 1100 1111
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x= 1100 1101 1001 1110, folosind cheia de criptare
B 69 1 2 3 4  c
 
 3 4 2 1 
c. 0011 0111 0101 1011

pag. 29
pag. 30
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1111 0000 1001 0110, folosind cheia de criptare
B 75 1 2 3 4 c
. Blocul iniţial este IV=0010
3 2 1 4
c. 0111 1101 1110 1000
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare OFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=1001 1100 0100 0001, folosind cheia de criptare
B 77 1 2 3 4 b
şi blocul iniţial IV=0011
3 1 4 2
b. 0011 0000 0001 0010
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=0001 1000 1101 1011, folosind cheia de criptare
B 78 1 2 3 4 d
şi blocul iniţial: IV=1101
4 1 2 3
d. 1111 0111 0110 1000
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=0001 1000 0110 10011, folosind cheia de criptare
B 81 1 2 3 4
şi blocul iniţial IV=0110
3 2 4 1
R : 1101 1111 1001 1010

pag. 31
pag. 32
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CBC al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1111 0000 1001 0100, folosind cheia de criptare
B 94 1 2 3 4 
  . Blocul iniţial este IV=0010
 3 2 1 4 
R : 0111 1101 0100 0000
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare OFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1011 1101 0011 0101, folosind cheia de criptare
B 97 1 2 3 4 d
. Blocul iniţial este IV = 1001.
2 3 1 4
d. 1000 1000 1010 0110
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia,codificaţi secvenţa de text clar
x= 1100 1101 1001 1110, folosind cheia de criptare
1 2 3 4 c,
B 104
. d
3 4 2 1
c. 0011 0111 0101 1011
d. 0011 0111 0101 1011
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CBC al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1010 0101 1000 0001, folosind cheia de criptare
B 116 1 2 3 4
. Blocul iniţial este IV = 1111.
2 4 1 3
R: 1100 0110 1011 0011

pag. 33
pag. 34
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1001 1101 1000 1111, folosind cheia de criptare
B 135 1 2 3 4 d

2 3 1 4
d. 0011 1011 0010 1111
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CBC al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1010 0101 1000 0001, folosind cheia de criptare
B 66 1 2 3 4 a
. Blocul iniţial este IV = 1111.
2 4 1 3
a. 1100 0110 1011 0011
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de
utilizare OFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=1001 1100 0100 0001, folosind cheia de criptare
B 73  1 2 3 4 b
  şi blocul iniţial IV=0011
 3 1 4 2 
b. 0011 0000 0001 0010
Considerăm d exponentul de decriptare, e exponentul de criptare şi p
şi q două numere prime impare. Pentru p=3, q=5 şi e=7, să se deter-
E 1
mine d (exponentul de decriptare).
R: d = 7
Considerăm d exponentul de decriptare, e exponentul de criptare şi p
şi q două numere prime impare. Pentru p=7, q=5 şi d=11, să se deter-
E 2
mine e (exponentul de criptare).
R: e = 11

pag. 35
pag. 36
Considerăm d exponentul de decriptare, e exponentul de criptare şi p
şi q doua numere prime impare. Pentru p=5, q=11 şi e=3 , să se
B 112
determine d (exponentul de decriptare).
R: d=13
Considerăm d exponentul de decriptare, e exponentul de criptare şi p
şi q doua numere prime impare. Pentru p=5, q=7 şi e=5 , să se
B 113
determine d (exponentul de decriptare).
R: d=5
Considerăm e exponentul de criptare, p şi q două numere prime im-
pare şi n=pq. (n,e) = (15, 4) -> cheie publică. Fiind dat n=15, e=4 şi
D 37
textul clar m=11, determinaţi textul codificat c .
R: c = 1
Considerăm modul de utilizare CBC al cifrului bloc DES care aplică
permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar
 1 2 3 4
A 9 x = 1011 0001 0100 1010 folosind cheia   şi
 2 3 4 1 
blocul iniţial IV = 1010
R: 0010 0110 0100 1101
Considerăm modul de utilizare CFB al cifrului bloc DES care aplică
permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar
1 2 3 4
x = 1011 0001 0100 1010 folosind cheia şi
A 11 2 3 4 1 ?
blocul iniţial IV = 1010
R: 1101 0101 1101 0010
1110 1100 1101 0001

pag. 37
pag. 38
Considerăm modul de utilizare ECB al cifrului bloc DES care aplică
permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar
1 2 3 4
A 8 x = 1011 0001 0100 1010 folosind cheia
2 3 4 1

R: 0111 0010 1000 0101


Considerăm modul de utilizare OFB al cifrului bloc DES care aplică
permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar
1 2 3 4
A 10 x = 1011 0001 0100 1010 folosind cheia şi
2 3 4 1
blocul iniţial IV = 1010
R: 1110 1011 0001 0000
Considerăm sistemul de criptare RSA construit cu numerele prime
p=3; q=5. Dacă exponentul de criptare este e=4 şi se doreşte codifi-
RSA 12C 1
carea textului clar m =11, determinaţi textul criptat c.
R: c = 1
Considerăm un schimb de mesaje în care se foloseşte sistemul de
criptare AFIN a cărei funcţie de criptare este definită prin
ek x 5 x 3 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din
B 9 mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea d
textului în clar. Pentru schimbul de mesaje se doreşte criptarea cu-
vântului VULPE. Aceasta este:
d. EZGAX
Considerăm un schimb de mesaje în care se foloseşte sistemul de
criptare AFIN a cărei funcţie de criptare este definită prin
ek x 5 x 7 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din
B 80 mulţimea tuturor cheilor de criptare K , iar x reprezintă codificarea c
textului în clar. Pentru schimbul de mesaje se doreşte criptarea cu-
vântului INGER. Aceasta este:
c. VULBO

pag. 39
pag. 40
Considerăm un schimb de mesaje în care se foloseşte sistemul de
criptare AFIN a cărei funcţie de criptare este definită prin
ek  x   3x  5 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din
B 88 mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea c
textului în clar. Pentru schimbul de mesaje se doreşte criptarea cu-
vântului GRUPA. Aceasta este:
c. XENYF
Considerăm un schimb de mesaje în care se foloseşte sistemul de
criptare AFIN a cărei funcţie de criptare este definită prin

B 91
ek  x   3x  1mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din a
mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea
textului în clar. Decriptaţi textul LRKNIBAN.
a. MODELARE
Considerăm un schimb de mesaje în care se foloseşte sistemul de
criptare AFIN a cărei funcţie de criptare este definită prin

B 92
ek  x   3x  3 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din b
mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea
textului în clar. Decriptaţi textul FTSIRDCP.
b. SOFTWARE
Considerăm un schimb de mesaje în care se foloseşte sistemul de
criptare AFIN a cărei funcţie de criptare este definită prin

B 95
ek  x   3x  5 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din c
mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea
textului în clar. Decriptaţi textul FMXVEDKP.
c. ALGORITM

pag. 41
pag. 42
Considerăm un schimb de mesaje în care se foloseşte sistemul de
criptare AFIN a cărei funcţie de criptare este definită prin

B 98
ek  x   3x  7 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din d
mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea
textului în clar. Decriptaţi textul ZTJMFPUT.
d. GESTIUNE
Considerăm un schimb de mesaje în care se foloseşte sistemul de
criptare AFIN a cărei funcţie de criptare este definită prin
ek  x   7 x  3 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din
B 99 mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea a
textului în clar. Pentru schimbul de mesaje se doreşte criptarea cu-
vântului AMURG. Aceasta este:
a. DJNST
Considerăm un schimb de mesaje în care se foloseşte sistemul de
criptare AFIN a cărei funcţie de criptare este definită prin
ek x 3x 7 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din
B 107 mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea a
textului în clar. Pentru schimbul de mesaje se doreşte criptarea cu-
vântului PAINE. Aceasta este:
a. AHFUT
Criptaţi un text clar la alegere folosind sistemul de criptare HILL cu
3 2
A 2 matricea (Ex: Text clar: CURS)
3 5
R: OABU
Dacă criptanalistul dispune de un text criptat y, el poate căuta un text
clar a.i. e k(x)=y. Ce modalităţi de apărare pot fi:
B 67
R : corect gradul de complexitate al sistemului

pag. 43
pag. 44
Dacă d este exponentul de decriptare al unui cifru RSA construit cu
numerele prime p=5 şi q=17 şi având exponentul de criptare e=3,
B 16 c
atunci
c. d = 43
Dacă N este numărul tuturor cheilor cifrului DES, atunci:
B 108 b
b. N  256
Dacă r este numărul rundelor cifrului DES ca cifru Feistel, atunci

a. r = 13
B 114 d?
b. r = 18
c. r=5
d. r = 16
Decodificaţi textul criptat EUJKHI, codificat cu sistemul de criptare
B 117 VIGENERE, cu cheie secretă CUI. Solutia este....... a
a. CABINA
Decodificaţi textul criptat EUVKHI, codificat cu sistemul de criptare
B 119 VIGENERE, cu cheie secretă CUI. Solutia este....... d
d. CANINA
Decodificaţi textul criptat VUJGFI, codificat cu sistemul de criptare
B 122 VIGENERE, cu cheie secretă CUI. Solutia este....... c
c. TABELA
Decodificaţi textul criptat VUJNIC, codificat cu sistemul de criptare
B 126 VIGENERE, cu cheie secretă CUI. Solutia este....... b
b. TABLOU
3 2
Determinaţi inversa matricei (modulo 26)
3 5
A 1
15 20 
R: 17 9 

pag. 45
pag. 46
5 2
Determinaţi inversa matricei (modulo 26)  2 3 
B 127
 5 14 
R: 14 17 
Din alfabet se scoate o literă mai putin folosită, şi anume litera Q.
Folosind POLYBIOS, decodificaţi textul criptat
B 93 c
DCDDBDDBDABDDBAE. Care este textul în clar?
c. STIRPIRE
El-Gamal
B 43 a=3, b=4, m=11 -> (2, 4) ?
R:
El-Gamal

p = 23
q=7
B 96 a = 6 7
b=3
B->A
(B,C)=(21,11)
R: m=7
El-Gamal p=13, a=7, g=2, se cerea codarea unui text (x)
B 129 ?
R: Am calculat cheia publică a = 7 şi era un singur răspuns cu
această valoare cred că e corect

pag. 47
pag. 48
Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p=1 şi rădăcinii
primitive modulo11 g=2. Cheia secretă a lui Alice este a=4 şi a lui
Bob b=7. Alice primeşte de la Bob textul criptat (3,7). Decodificând
se obţine mesajul clar :
B 130
a. 9
b. 10
c. 7
d. 6
Fie cifrul El-Gamal asociat numărului prim p=11 şi rădăcinii primiti-
ve modulo7, g=5. Cheia secretă a lui Alice este a=4, iar cea a lui Bob
ELG 12B este b=7. Alice primeşte de la Bob textul criptat (3,7) pe care îl deco-
difică şi găseşte mesajul clar ………....
R: x = m(textul clar) = 10
Fie cifrul El-Gamal asociat numărului prim p=11 şi rădăcinii primiti-
ve modulo11 g=2. Cheia secretă a lui Alice este a=4 şi a lui Bob b=7.
B 83 Alice primeşte de la Bob textul criptat (3,7). Decodificând se obţine b
mesajul clar:
b. 10
Fie cifrul El-Gamal asociat numărului prim p=11 şi rădăcinii primiti-
ve modulo11 g=2. Cheia secretă a lui Alice este a=3, iar cea a lui
Bob b=4. Dacă Bob criptează mesajul în clar m=9 pentru a fi trans-
mis lui Alice obţine (B,C). Avem:
B 124 a
A. (B,C) = (7,2)
B. (B,C) = (5,3)
C. (B,C) = (9,6)
a. nici un raspuns corect
Fie cifrul El-Gamal asociat numărului prim p=23 şi rădăcinii primiti-
ve modulo23, g=7. Cheia secretă a lui Alice este a=6, iar cea a lui
B 2 Bob b=3. Bob cripteaza textul clar m=7 şi obţine (B,C). Avem: c

c. (B, C)=(21, 11)


pag. 49
pag. 50
Fie cifrul El-Gamal asociat numărului prim p=7 şi rădăcinii primiti-
ve, modulo7, g=5. Cheia secretă a lui Alice este a=3, iar cea a lui
Bob este b=4. Dacă Bob codifică textul clar x=11 şi îl transmite lui
ELG 12A ?
Alice, atunci aceasta primeşte codificarea …………....

R: c = (c1,c2) = (2,4)
Fie cifrul RSA construit cu numerele prime p, q şi fie n = pq. Dacă e
B 123 este exponentul de criptare, atunci: a
a. gcd(e, (p - 1)(q - 1)) = 1
Fie cifrul RSA construit cu numerele prime p,q şi fie n = pq. Dacă
n=pq, e este exponentul de criptare şi d este exponentul de decripta-
B 118 re, iar m  , 0  m  n , atunci: c

c. m p  q mod n  m
Fie d =11 exponentul de decriptare al sistemului de criptare RSA con-
struit cu numerele prime p=7; q=11. Determinaţi exponentul de crip-
RSA 12B
tare e.
R: E=11
Fie d exponentul de decriptare al cifrului RSA construit cu numerele
prime p = 3 şi q = 5. Dacă exponentul de criptare este e = 7, atunci
B 60 b
b. d = 7
Fie e=4 exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu nume-
rele prime p=3 şi q=5. Determinaţi codificarea c a textului clar m=11.
B 101 d
d. c=1
Fie f transformarea afină f 7,12  7 x  12 mod 26 . Atunci
B 29 1
f  a y  b . Să se afle a şi b .
R : a’=15, b’=3
Fie m = 4 x 5 x 7 = 140, a aparţine a N, 0<=a<140 a.i. a mod4 = 3,
B 35 a mod9 = 5 şi a mod7 =3 b
Avem:
b. a = 59

pag. 51
pag. 52
Fie m = 4 x 9 x 5 = 180, a aparţine a N, 0<=a<180 a.i. a mod4 = 2,
B 100 a mod9 = 3, a mod5 = 1 c
Avem:
c. a = 66
Fie p = 17 şi g = 3 o radacină primitivă a modulo17.
B 89 Dacă a  d log 3 14 atunci: c
c. a=5
Fie p >2 un număr prim, g o radacină primitivă modulo p şi
A, B 1, 2,..., p  1 avem:

B 68 a. (dloggA+dloggB)modp=dlogg((AB)modp) ?
b. dloggA+dloggB mod p-1 = dlogg( AB mod p-1
c. (dloggA+dloggB)mod(p-1) = dlogg((AB)modp)
d. (dloggA+dloggB)modp= dlogg((AB)mod(p-1))
Fie S={0,1,2,…,25} şi n numărul functiilor de criptare afină fa,b:S-
S,fa,b(x)(ax+b)mod26 unde a,b apartin S şi gcd(a, 26) = 1. Avem:

B 84 a. n=312 ?
b. n=676
c. n=100
d. n=250
Fie sistemul de criptare bloc DES, modul ECB. Să se afle codarea
secvenţei în clar: 1001 1101 1000 1111, în baza cheii
B 87 1 2 3 4
 
 2 3 1 4 
R: 0011 1011 0010 1111

pag. 53
pag. 54
Fie sistemul de criptare bloc DES, modul ECB. Să se afle codarea
secvenţei în clar: 0001 1000 11101 1011, în baza cheii
B 103  1 2 3 4 
  şi y=1101
 4 1 2 3 
R: 1111 0111 0110 1000
Fie transformarea afină ek(x) = (7x+3)(mod 26). Să se codifice cu-
B 31 vântul AMURG.
R: c = DJNST
Fie un cifru RSA cu cheia publica (n,e)=(35,5) şi cheia secretă d=5.
B 3 Dacă textul cifrat este c=3, atunci textul în clar m=? c
c. m = 33
Folosind criptarea VIGENERE, să se afle care din urmatoarele vari-
ante reprezintă criptarea textului clar INCAS, pe baza cheii GARA.
B 133 c
c. ONTAY
Folosind protocolul Diffie – Hellman, Alice şi Bob aleg p=7 şi pe
g=3 ca rădăcina primitivă modulo7. Dacă cheia secretă a lui Alice
B 13 este a=4, cheia secretă a lui Bob este b=2, iar k este cheia secretă co- b
mună, atunci
b. k = 2
Folosind protocolul Diffie – Hellman, Alice şi Bob aleg p=7 şi pe
g=3 ca rădăcina primitivă modulo7. Dacă cheia secretă a lui Alice
B 14 este a=7, cheia secretă a lui Bob este b=4, iar k este cheia secretă
comuna, atunci:
R: k=5
Folosind sistemul ADITIV FLUID BINAR de criptare să se codifice
B 32 x=101011, având cheia k=1010 c
c. 000001
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie k=8, codifi-
B 74 carea textului clar CORIDA este.......... b
b. KYPXAA

pag. 55
pag. 56
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie pentru k=10,
decodificarea textului criptat BBNHYY este.......
B 132 a
d. RAMURA
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie pentru k=11,
decodificarea textului criptat RIILTGG este…...
B 11 c
c. GRADINA
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie pentru k=11,
codificarea textului clar GRADINA este ........
B 70 a
a. RIILTGG
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie pentru k=11,
decodificarea textului criptat CCHHSW este.......
B 143 a
a. RAFALE
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie pentru k=7,
B 82 codificarea textului clar STRIGAT este……. a
a. ZSJRXXQ
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie pentru k=7,
codificarea textului clar GRADINA este ........
B 136 c
c. NEEHPCC
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie pentru k=8,
decodificarea textului criptat ZZEEPP este.......
B 137 b
b. RAFALA
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie pentru k=9,
decodificarea textului criptat AAVZMM este.......
B 138 a
a. RAVENA

pag. 57
pag. 58
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie, pentru k=7,
decodificarea textului criptat ZSJRXXQ este:
B 90 c
c. STRIGAT
Folosind un sistem ADITIV FLUID BINAR de criptare se cere crip-
tarea secvenţei de text clar
A 6
x = 101101, cunoscând cheia fluidă z = 1101.
R: 011010
Folosind un sistem ADITIV FLUID BINAR de criptare se cere crip-
tarea secvenţei de text clar x = 101101, cunoscând cheia fluidă
B 139 d
z=1101.
d. 011010
Folosind un sistem de criptre asincron cu auto-cheie, pentru k = 11,
codificaţi /decodificaţi textul clar SPIRU HARET.
A 7
R: DSARLSSJNG
B 48 Hellman a=7, b=4, k=5
În sistemul de criptare Vigenere, să consideram cuvântul cheie
GRUPA. Criptăm cu această cheie textul clar CRIPTOGRAFIE şi se
A 5
obţine textul criptat ...
R: IICETUXLPFOV
p=3
e=4
B 23 q = 5
m = 11
R: C = 1
p=3
q=5
B 24
e=7
R: d = 7
p=7
q = 11
B 20
d = 11
R: e = 11

pag. 59
pag. 60
Pentru codificarea unui text clar se foloseşte un sistem de criptare cu
cheie publica. Dacă criptanalistul dispune de un text criptat y, atunci
acesta poate cauta un text clar x astfel incat e k (x) = y. Ce modalitate
B 115 a
de aparare considerati a fi posibila în acest caz?

a. gradul de complexitate al sistemului


RSA
p,q prime n=pq

B 59 a. m^e+d mod n = m ?
b. m^ed mod n=m (am pus b. ,dar nu sunt sigura)
c. m^p+q mod n=m
d. m^pq mod n =m
RSA
Considerăm d exponentul de decriptare, e exponentul de criptare şi p
B 121 şi q doua numere prime impare. Pentru p=3, q=5 şi e=7 , să se
determine d (exponentul de decriptare).
d=7
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1100 1101 1001 1110, folosind cheia de criptare
B 22 1 2 3 4 
 
 3 4 2 1 
R: 0011 0111 0101 1011
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x = 1111 0101 1010 1101, folosind cheia de criptare
B 21 1 2 3 4 
 
 3 2 1 4 
R: 1111 0101 1010 0111

pag. 61
pag. 62
Se consideră p = 11 (p – număr prim), α = 2 (a – rădăcina primitivă).
3 – Cheia secretă a lui Alice
4 – Cheia secretă a lui Bob
D 38
m = 9 – textul clar de criptat de catre Bob pentru a-l trimite lui Alice.
Care este codificarea textului clar?
R: (y1 , y2) = (5 ,4)
Se consideră p = 11 , α = 2.
3 – Cheia secretă a lui Alice
4 – Cheia secretă a lui Bob
D 40
Alice primeşte de la Bob (y1,y2) = (5,3)
Să se determine textul clar x.
R: X=9
Se consideră p = 11, α = 2.
4 – Cheia secretă a lui Alice
D 41 7 – Cheia secretă a lui Bob
Să se determine textul clar x pentru (y1,y2) = (3,7).
R: X=10
Se consideră p=7 (p – număr prim) α=5 , α є
3 – Cheia secretă a lui Alice
4 – Cheia secretă a lui Bob
D 39
m=11 – textul clar de criptat de către Bob pentru a-l trimite lui Alice.
Care este codificarea textului clar?
R: M=10
Se consideră secvenţa binara de text criptat 111001. Folosind intr-un
sistem aditiv fluid binar de criptare cheia fluidă secretă 1001, se cere
B 18 a
decriptarea secvenţei.
a. 011111
Se dă secvenţa binară de text clar 101011. Codificaţi aceasta secven-
ţa folosind cheia fluidă 1010, folosind un sistem aditiv fluid binar de
B 120 d
criptare.
d. 000001
Se dă secvenţa binară de text clar 110100. Codificaţi aceasta secven-
ţă folosind cheia fluidă 1011, folosind un sistem ADITIV FLUID
B 71 b
BINAR de criptare.
b. 011010
pag. 63
pag. 64
Sistemul de criptare McEliece se bazeaza pe...
B 131 c
c. teoria algebrica a codurilor (decodificarea unui cod linear
este o problema NP-completa)
Sistemul Aditiv Fluid Binar
x = 111001 cheia fluidă
B 134
z = 1001
R: 011111
Sistemul de criptare El-Gamal se bazeaza pe.....
B 1 a
a. dificultatea calculului logaritmului discret
intr-un corp finit
Sistemul de criptare Merkle — Hellman se bazeaza pe........
B 128 d
d. problema{0,1} a rucsacului
Sistemul de criptare RSA se bazeaza pe:
B 125 b
b. dificultatea descompunerii în factori primi
a numerelor mari (de sute de cifre)
Un utilizator al cifrului RSA are ca cheie publica (n, e) = (35, 5) şi ca
cheie secretă d = 5. Dacă primeşte textul cifrat c = 3 atunci textul în
B 140 c
clar m corespunzator este:
c. m=33
Un utilizator al cifrului RSA are ca cheie publica (n,e)=(35,5) şi ca
cheie secretă d = 5. Dacă primeşte textul cifrat c = 33 atunci textul în
B 141 a
clar m corespunzator este:
a. m=3
VIGENERE text IMPAR cheie VARF
B 142
R: DMGFM

pag. 65
pag. 66
Regulile de criptare
kristyn
* ADITIV FLUID BINAR

Textul clar: x  x1 x2 ... xn


Cheia fluidă: z  z1 z2 ... z p
G 1
Textul criptat: y  y1 y2 ... yn
(Dacă z e mai scurt decât x, se repetă până se termină cifrele lui x)

yi  xi  zi

pag. 67
pag. 68
* AFIN

A B C D E F G H I J K L MN O P Q R S T U V X Y Z W
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
K  a, b a, b  Z 26 , cmmdc a, 26  1
Funcţia de criptare: ek  x   ax  b mod 26  y
d k  x   a 1 y  a 1 26  b  mod 26
G 2
Funcţia de decriptare:
Textul clar: x  x1 x2 ... xn
Textul criptat: y  y1 y2 ... yn
Se criptează (decriptează) înlocuind pe rând cifrele cuvântului de
criptat (decriptat) în formula corespunzatoare apoi inlocuinde-se
cifrele obţinute cu litere.
* ASINCRON CU AUTO CHEIE

Se consideră alfabetul :
A B C D E F G H I J K L MN O P Q R S T U V X Y Z W
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Textul clar este x  x1 x2 ... xn
Cheia fluidă este z1  k , zi  yi 1 , i  2
G 3 Textul criptat este y  y1 y2 ... yn
Pentru criptare: ez  x   x  z mod 26
Pentru decriptare: d z  y   y  z mod 26
y1  x1  z1 , z2  y1
y2  x2  z2 , z3  y2 ( y1 devine cheie pentru y2 )
y3  x3  z3 , z4  y3 ( y2 devine cheie pentru y3 ) ………

pag. 69
pag. 70
* CBC

Text clar: x   1 2 ... n


1 2 3 4
   ek
 2 3 4 1 
Cheia

Bloc iniţial  0  IV
G 4 Se împarte textul clar în blocuri de 4 (rangul permutării)
Şi se aplică formula :
 i  ek   i 1   i  , i 1
Deci: 1  ek   0  1  ( 1 devine apoi cheie pt. aflarea 2 )
 2  e k  1   2 
Funcţia ek este permutarea, se face adunarea intre  şi  apoi re-
zultatul se permută.
* CFB

Text clar:   1 2 ... n


1 2 3 4
   ek
 2 3 4 1 
Cheia:

Bloc iniţial:  0  IV
G 5 Text criptat: y  1  2 ... n
 i  ek   i 1   i   i   i  , i  1
Deci: 1   0 permutat ( 1 este blocul iniţial permutat, apoi per-
mutăm 1 care devine  2 )
1  1  1   2  1 permutat  2   2   2 
…………….

pag. 71
pag. 72
* ECB

Textul clar: x   1 2 ... n


1 2 3 4
   ek
 2 3 4 1 
Cheia: (sau alta permutare)
G 6
Textul criptat: y  1  2 ...  n

Criptarea:  i  ek  i  , i 1
Se împarte textul clar în grupe de câte 4 (4 este rangul permutării)
Şi se aplică permutarea pe fiecare grup separat.
* EL GAMAL

Avem un număr prim, p şi o rădăcină primitivă g.


Alice alege o cheie privată "a" din intervalul {1, 2, 3, ..., p-2}.
Si Bob alege o cheie secretă "b" din acelasi interval.

Fiecare îşi calculează cheia publică, pe care o transmit unul altuia


împreună cu mesajul criptat.
A  g a mod p 
G 7
Cheia publică a lui Alice, A, este:

Cheia publică a lui Bob, B, este: B  g b mod p 


Când fiecare dintre ei primeşte cheia publică a celuilalt, îşi
calculează amâdoi cheia comună.
Alice o calculează astfel: K  B a mod p 
Bob o calculează astfel: K  Ab mod p 

pag. 73
pag. 74
Evident, cele două chei sunt identice.
Având cheia comună, fiecare poate encripta şi trimite mesaje.

Mesajul "m" se encriptează de Alice sau Bob sub forma:


c  K m mod p 

Decriptarea se face astfel:

m  c  A mod p 
p 1 b
- Bob îl decriptează cu formula:

m  c  B  mod p 
p 1 a
- Alice îl decriptează cu formula:
* HILL

Cuvântul de criptat (notat cu w) se imparte în blocuri de lungime d


(rangul matricei), ultimul bloc se complecteaza eventual pana ajunge
la dimensiunea d
G 8 d : w  1 2 .....  n , i  d
Textul criptat va fi
x  1 2 ...  n ,  i  eM  i    i  M mod 26 , 1  i  n 

1
Pentru decriptare se inmulteste cu inversa ( M ):

pag. 75
pag. 76
* OFB

Text clar: x   1 2 ... n


Bloc iniţial:  0  IV
1 2 3 4
G 9    ek
 2 3 4 1 
Cheia:

Text criptat:  i   i   i  i  ek  i 1 
1 se afla prin permutarea lui 0; 2 prin permutarea lui  1 …….
Textul criptat (  ) se afla prin adunarea   corespunzatoare.
* POLYBIOS

Considerăm alfabetul latin, din care eliminăm o literă de frecventă


cât mai redusă; fie aceasta W. Cele 25 litere ramase le aşezăm într-un
pătrat 5X5 (numit careu Polybios) ca mai jos. În operaţia de criptare
fiecare character va fi reprezentat printr-o pereche
 x, y   x, y  A, B, C , D, E
G 10 care dau linia, respectiv coloana pe care se afla.

|A B C D E
_________________
A| A B C D E
B| F G H I J
C| K L M N O
D| P Q R S T
E| U V X Y Z

pag. 77
pag. 78

* RSA

RSA este un algoritm de criptare pe blocuri. Aceasta înseamnă că


atât textul clar cât şi cel cifrat sunt numere între 0 şi n-1, cu un n ales.
Un mesaj de dimensiune mai mare decât log n este împărţit în
segmente de lungime corespunzătoare, numite blocuri, care sunt
cifrate rând pe rând. De asemenea, ca algoritm criptografic cu chei
publice, funcţionează pe baza unei perechi de chei legate matematic
G 11 între ele: o cheie publică, cunoscută de toată lumea, şi una secretă,
necunoscută decât de deţinătorul acesteia.

Generarea cheilor:
Perechea de chei se generează după următorii paşi:
1. Se generează două numere prime, de preferat mari, p şi q;
2. Se calculează n  pq şi    p  1q  1
3. Se alege un întreg aleator e, 1  e   astfel încât cmmdc
e,    1 . Perechea (n, e) este cheia publică.
4. Folosind algoritmul lui Euclid extins, se calculează întregul d,
unicul cu proprietatea că: de  1 mod (n, d) constituie cheia se-
cretă.
Decizia cu privire la care dintre e şi d este cheia publică şi care este
cea secretă este, din punct de vedere matematic, arbitrară, oricare
dintre cele două numere poate juca oricare dintre roluri. În practică
însă, pentru a mări viteza de criptare, şi întrucât dintre cele două
numere e este cel ales arbitrar, e este cheia publică iar valoarea sa
este aleasă un număr mic, de regulă 3, 17 sau 65537 (216+1). Aceasta
conduce la un număr minim de înmulţiri, deci la o performanţă
sporită, deoarece toate aceste numere au doar două cifre 1 în
reprezentarea lor binară.

Criptarea şi decriptarea:
Presupunând că mesajul clar este sub forma unui număr m, mai mic
decât n, atunci mesajul cifrat, notat cu c este:

pag. 79
pag. 80

c  me mod n 
unde e este cheia publică a destinatarului mesajului. Pentru a decripta
mesajul, destinatarul îşi foloseşte cheia să secretă d, care are proprie-
tatea foarte importantă că:

de  1mod 
Astfel, mesajul clar este recuperat calculând: m  c d mod n 
* VIGENERE

Se consideră cele 26 de litere ale alfabetului :


A B C D E F G H I J K L MN O P Q R S T U V X Y Z W
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 01 11 21 31 41 51 61 71 81 92 02 12 22 32 42 5
Fie a  a0 a1a2 ...an codificarea textului clar care trebuie transmis şi
cheia de codificare este un cuvânt K având codificarea
G 12 k0 k1k2 ...k p 1
Textul criptat va fi
ek a   x  x0 x1 x2 ...xn
Unde: xi  ai  ki mod 26
(se face transcrierea numerică a textului clar, sub ea se aşează trans-
crierea numerică a cheii care se repetă de câte ori este nevoie ca sa
fie cât textul clar, şi se adună în (mod26)).

pag. 81