63

64

65

66

67

68

1 din 11
69

70

71

72

74

75

76

2 din 11
77

78

79

Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de repartitie:

 0 x ∈ [05)
1

f ( x) =  ( x − 5) x ∈ [5,15]
7  50
 0 x > 15
În cazul surplusului de stoc se va percepe o penalizare unitara de 73 u.m iar in cazul deicitului de stoc intervin
cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 127 u.m.Atunci stocul optim este:
a)13 b)14 c)11 d)12
Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de repetitie:
1
 x ∈ [0,10]
f ( x) = 10
21  0 x > 10
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 35 u.m iar in cazul deicitului de stoc intervin
cheltuieli de aprovizionare in valoare de 165 u.m.Atunci stocul optim ca parte intreaga din valoarea calculate
este:
a)6 b)7 c)8 d)9
Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de repartitie:
f(x)={x/50 x∈[0,10]0 x>10
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 75 u.m. iar in cazul defictului de stoc intervin
cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 325 u.m. Atunci stocul optim exprimat ca parte intreaga
30 superioara din valoarea calculata este:
a)6
b)7
c)8
d)9

3 din 11
 Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de repartitie:
f(x)={0 x∈[0,3)2/55(x-3) x∈[3,8]
0 x>8
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 75 u.m. iar in cazul defictului de stoc intervin
cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 325 u.m. Atunci stocul optim exprimat ca parte intreaga
31
superioara din valoarea calculata este:
a)8
b)10
c)9
d)1
Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de repartitie

f(x)= 0, x E [0,3); 2/55(x-3), x E [3,8]; 0, x>8

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 45 u.m. iar in cazul deficitului de stoc intervin
54 cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 355 u.m. Atunci stocul optim, exprimat ca parte
intreaga superioara din valoarea calculate este
a)8
b)10
c)9
d)11
Cererea unui produs este o variabila aleatoare desemnata prin
( 5 6 7 8 9 10 )
(0,15 0,21 0,18 0,16 0,13 0,17)

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 35 u.m. iar in cazul deficitului de stoc intervin
53
cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 65 u.m. Atunci stocul optim este
a) 6
b) 9
c) 7
d) 8
Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp este data prin tabelul:

Cant solicitata 1 2 3 4 5 6 7 8
Frecventa de
4 3 5 3 6 4 5 2
aparitie
18

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 63 u.m., iar in cazul deficitului de stoc intervin
cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 147 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare exprimate
ca parte intreaga din valoarea finala calculata sunt de:
a)157 b)78 c)41 d)116
Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp este data prin tabelul:

Cant solicitata 5 8 11 17 25 31 44 47
Frecventa de aparitie 3 8 5 9 4 7 7 5

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 205 u.m., iar in cazul deficitului de stoc intervin
43
cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 311 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare exprimate
ca parte intreaga din valoarea finala calculata sunt de:
a)1846
b)3290
c)1645
d)1443

4 din 11
 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp este data prin tabelul
Cantitate solicitata 1 2 3 4 5 6 7 8
Frecv 4 3 5 3 6 4 5 2
În cazul surplusului se percepe o penalizare unitara de 63 um in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli
suplimentare in val de 147 u.m
49
Stocul optim este
a)7
b)4
c)6
d)5
Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp este data prin tabelul
Cantitate solicitata 1 2 3 4 5 6 7 8
Frecv 4 3 5 3 6 4 5 2
Cheltuielile toatale de stocare exprimate ca parte intreaga din valoarea finala calculate sunt
50
a)157
b)78
c)41
d)116
Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp este data prin tabelul
Cantitate solicitata 5 8 11 17 25 31 44 47
Frecv 3 8 5 9 4 7 7 5
În cazul surplusului se percepe o penalizare unitara de 205 um in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli
suplimentare in val de 311 u.m
51
Stocul optim este
a)17
b)31
c)24
d)25
Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp este data prin tabelul

Cantitate solicitata 1 2 3 4 5 6 7 8
Frecventa de aparitie 4 3 5 3 6 4 5 2

55 În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 63 u.m. iar in cazul deficitului de stoc intervin
cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 147 u.m. Atunci stocul optim este
a)7
b)4
c)6
d)5
Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul:

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cant. Solicitata 11 10 12 11 13 10 11 12 13 12
16
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 114 u.m., iar in cazul deficitului de stoc intervin
cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 206 u.m. Atunci stocul optim este:
b
a)10 b)11 c)12 d)13

Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
11 10 12 11 13 10 11 12 13 12
23
În cazul surplusului de stoc se percepe o enalizarea unitara de 114 u.m., iar in cazul deficitului de stoc intervin
cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 206 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare sunt de:
a)121 b)79,80 c)60,50 d)41,20

5 din 11
 Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul:
Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cantitate 11 10 12 13 10 11 12 13 12
25 solicitata
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 114 u.m iar in cazul deficitului de stoc intervin
cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 206 u.m. Atunvi stocul optim este:
a)10 b)11 c)12 d)13
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitarade 47 u.m iar in cazul deficitului de stoc intervin
cheltuieli suplimentare de aprovizionare in valoare de 133 u.m. Atunci stocul optim este:
a)5
29
b)7
c)6
d)8
Intrun model de asteptare (M/M/1): (FIFO/ ∞/ ∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parmetru 2, iar servirea este varibila aleatoare repartizata Poisson de prametru 5
Atunci:
46
P0 = 3/5
Po = 2/5
p0 = 1/5
Intrun model de asteptare (M/M/1): (FIFO/ ∞/ ∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parmetru 2, iar servirea este varibila aleatoare repartizata Poisson de prametru 5
Atunci:
47
P4 = 162/625
P4 = 162/3125
P4 = 81/3125
Intrun model de asteptare (M/M/1): (FIFO/4/ ∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parmetru 10, iar servirea este varibila aleatoare repartizata Poisson de prametru 15
Atunci:
44
P3 = 6/211
P3 = 24/311
P3 = 24/311
Intrun model de asteptare (M/M/1): (FIFO/4/ ∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parmetru 10, iar servirea este varibila aleatoare repartizata Poisson de prametru 15
Atunci:
48
a)nf = 2/3
b)nf = 3/4
c)nf = 4/3
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile aleatoare rrepartizate Poisson de
parametrul 2,iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 5.Atunci:
8 3 2 1
a) p0 = b) p0 = c) p0 =
5 5 5
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parametru 10, iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci p0
17
2 1 1
a) p0 = b) p0 = c) p0 = c
3 5 3
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile aleatoare rrepartizate Poisson de
parametrul 4,iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 12 .Atunci:
11 1 1 9
a) n = b) n = c) n =
2 3 2
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parametru 2, iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametru 5. Atunci p0 este:
13
3 2 1
a) p0 = b) p0 = c) p0 = a
5 5 5

6 din 11
 Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/ ∝ ) sosirile sunt variabile aleatoare rrepartizate Poisson de
parametrul 4,iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 12 .Atunci:
9 9 27 9
a) p2 = b) p2 = c) p2 =
121 121 242
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/INFINIT) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parametru 2, iar servirea aste variabila aleatoate repoartizata Poisson de parametru 5. Atunci
59 P0=625/1031
P0=625/3093
P0=125/1031
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/INFINIT) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parametru 2, iar servirea aste variabila aleatoate repartizata Poisson de parametru 5. Atunci
80 P0=625/1031
P0=625/3093
P0=125/1031
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/INFINIT) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parametru 2, iar servirea aste variabila aleatoate repartizata Poisson de parametru 5. Atunci
81 P0=625/1031
P0=625/3093
P0=125/1031
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/INFINIT/INFINIT) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate
Poisson de parametru 10, iar servirea aste variabila aleatoate repoartizata Poisson de parametru 15. Atunci
60 P0=2/3
P0=1/5
P0=1/3
Intrun model de asteptare (M/M/2): (FIFO/ ∞/ ∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parmetru 2, iar servirea este varibila aleatoare repartizata Poisson de prametru 5
Atunci:
45
P0 = 2/3
P0 = 2/5
P0 = 1/3
Într-un model de asteptare (M/M/3):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile aleatoare rrepartizate Poisson de
parametrul 2,iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 5.Atunci:
10 15 75 15
a) p0 = b) p0 = c) p0 =
28 112 112
Într-un model de asteptare (M|M|2):(FIFO|0|0) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parametru 2, iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametru 5. Atunci:
28 a)p0=2/3
b)p0=2/5
c)p0=1/3
Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/4/∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parametru 10, iar servirea este variavila aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci:
39
a)p3=6/211
b)p3=24/311
c)p3=24/211
Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/4/∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parametru 10, iar servirea este variavila aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci:
82 a)p3=6/211
b)p3=24/311
c)p3=24/211
Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parametru 10, iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci:
33
a)nƒ=2/3
b)nƒ=3/4
c)nf=4/3

7 din 11
 Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parametru 10, iar servirea este variavila aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci:
36
a)p4=16/243
b)p4=8/243
c)p4=16/729
Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile aleatoare repartizate Poisson de
parametru 2, iar servirea este variabila aleatoare repartizata Poisson de parametru 5. Atunci:
40
a)p4=162/625
b)p4=162/3125
c)p4=81/3125
Într-un model de stocare cererea totala a unui produs este de 500 relativa la o perioada de 182 zile.Pentru
stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 10 um iar la lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa
73
900 um atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculate este:
a)22 b)21 c)23 d)20
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 1500 relativa la o perioada de
182 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat
1 d
ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este:

a)182 b)179 c)180 d)181

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 700 relativa la o perioada de 90
zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte
4
intreaga superioara din valoarea calculata este:

a)23 b)25 c)24 d)26

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de
365 zile.Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pt lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca
6
parte intreaga superioara este:

a) 27 b) 28 c) 29 d) 30
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de
365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
12 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat
ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este: d
a)177 b)180 c)178 d)179
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de
365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
15 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari
exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este:
a)1 b)2 c)3 d)4 b
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 1500 relativa la o perioada de
182 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de
19 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari
exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este:
b
a)1 b)2 c)3 d)4
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de
365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
20 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci costul total de stocare exprimat ca
parte intreaga superioara din valoarea calculata este:
a)8180 b)8281 c)8181 d)8081
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 1500 relativa la o perioada de
182 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de
22 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m., atunci costul total de stocare exprimata ca
parte intreaga din valoarea calculata este:
a)9561 b)95601 c)9560 d)956.

8 din 11
 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de
365 zile.Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar la lansarea unei comenzi de
24 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m atunci timpul intre doua aprovizionari
exprimat ca parte intreaga din valoarea calculate este:
a)1 b)2 c)3 d)4
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 1500 relativa la o perioada de
182 zile .Pentru stocarea unui produs se percepe o taxa de 220 u.m iar la lansarea unei comenzi de
26 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m atunci stocul optim exprimat ca parte
imtreaga superioara din valoarea calculate este:
a)9 b)10 c)7 d)8
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 500 relativa la o perioada de 182
zile .Pentru stocarea unui produs se percepe o taxa de 10 u.m iar la lansarea unei comenzi de reaprovizionare
costa 900 u.m atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculate
27 este:

a)22 b)21 c)23 d)20

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 500 relativa la o perioada de 182
zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 900 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat
ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este:
42
a) 22
b) 21
c) 23
d) 20
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de
365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat
ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este:
52
a)177
b)180
c)178
d)179
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 5000 relativa la o perioada de
365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte
intreaga din valoarea calculata este
56
27
28
29
30
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 700 relativa la o perioada de 90
zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte
intreaga superioara din valoarea calculata este
58
23
25
24
26
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 700 relativa la o perioada de 90
zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat
ca parte intreaga superioara din valoarea calculata este
61
28
29
27
30

9 din 11
 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 700 relativa la o perioada de 90
zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci costul total de stocare exprimat ca
parte intreaga superioara din valoarea calculata este:
83
a) 9262
b) 926
c) 927
d) 9263
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 500 relativa la o perioada de
182 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare costa 900 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata
2 c
este:

a)23 b) 22 c)24 d)21

Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 1500 relativa la o perioada de
90 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare costa 400 u.m. atunci costul total de stocare exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata
3 d
este

a) 40348 b) 40250 c) 40249 d) 40349

Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 1500 relativa la o perioada de
90 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare costa 400 u.m. atunci numarul de reaprovizionari exprimat ca partea intreaga din valoarea
5
calculata este:

a)28 b)29 c)30 d)31

Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 500 relativa la o perioada de
182 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de
14 reaprovizionare costa 900 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea
calculata este:
d
a)9 b)10 c)7 d)8
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 7000 relativa la o perioada de
365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare costa 250 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea
calculata este:
41
a)1
b)2
c)3
d)4
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 7000 relativa la o perioada de
365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare costa 250 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata
este
57
19
20
15
25
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs este de 7000 relativa la o perioada de
365 zile. Pentru stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare costa 250 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea
calculata este
62 1
2
3
4

10 din 11
 Într-un model de stocare fara lipsa de stoc, cererea totala a unui produs este de 7000 relativa la o perioada de
365 zile. Pt. stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare costa 250 u.m. atunci nr de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea
calculata este:
32 a)365
b)357
c)358
d)367

Model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 1500 relativ la o perioada de 90 de zile. Pentru
stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa
400 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte integral superioara din valoarea calculata este:
34
a) 31
b) 28
c) 30
d) 29
Model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 500 relativ la o perioada de 182 de zile. Pentru
stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa
900 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte integral superioara din valoarea calculata este:
35
a) 23
b) 22
c) 34
d) 21
Model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 7000 relativ la o perioada de 365 de zile. Pentru
stocarea unui singur produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare costa
250 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte integral superioara din valoarea calculata este:
37
a) 19
b) 20
c) 15
d) 25
x=1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
p(x)=5 7 4 6 3 8 5 7 8 5

În cazul surplusului de stoc se percepe o taxa de penalizare unitara de 47 u.m. iar in cazul deficitului intervin
38 cheltuieli de aprovizionare in valoare de 133 u.m. Atunci cheltuielile de stocare sunt de:
a) 46,20
b) 26,60
c) 65,80
d) 92,40

11 din 11