Sunteți pe pagina 1din 6

CURSUL 1

PRINCIPIILE ECONOMIEI

Raritate Este data de natura limitata a resurselor societatii.


Asa cum o familie nu poate oferi fiecarui membru tot ceea ce el îsi doreste, nici o societate (ca
întreg) nu poate oferi fiecarui individ cel mai înalt standard de viata la care el poate sa aspire.
Economia Studiaza alegerile pe care le fac oamenii si actiunile pe care ei le întreprind
pentru a da cea mai buna utilizare resurselor rare, urmarind satisfacerea intereselor lor.
Principiile economiei se grupeaza dupa urmatoarele intrebari:
 Cum decid indivizii?
 Cum interactioneaza indivizii în cadrul societatii?
 Cum functioneaza economia ca un întreg?
Principiul 1: Indivizii se confrunta cu renuntari
(„Nu exista prânz gratuit”)
Un student trebuie sa decida cum sa isi împarta timpul de studiu între diferite materii.
O familie trebuie sa decida cum imparte venitul pe categorii de cheltuieli.
Cu cât o societate aloca mai multe resurse pentru sanatate, cu atât mai putine resurse pot fi alocate
pentru investitii in educatie.
Eficienta Capacitatea unei societati de a obtine cât mai mult posibil din resursele rare de care
dispune.
Echitate Capacitatea unei societati de a distribui prosperitatea economica, într-un mod
echitabil, între membrii ei.
Unele politici, cum sunt cele care se refera la asistenta sociala sau la ajutorul de somaj, încearca sa
ajute pe acei membri ai societatii care au performante economice mai mici si/sau nu se pot descurca
singuri. Alte politici, cum sunt cele care se refera la impozitarea venitului, cer membrilor societatii care au
succes financiar sa contribuie mai mult decât alti membri ai societatii la sustinerea guvernului. Desi aceste
politici au calitatea de a realiza o echitate mai mare, ele au un cost sub forma reducerii eficientei.
Cunoasterea faptului ca indivizii se confrunta cu renuntari sau compromisuri nu este suficienta
pentru a sti ce decizii adopta sau ar trebui sa adopte indivizii. Totusi, daca oamenii iau în considerare
renuntarile pe care le presupun deciziile lor de-a lungul vietii, creste probabilitatea de a lua decizii bune
(analizarea compromisurilor = analizarea optiunilor disponibile).
Principiul 2: Costul unui lucru este dat de valoarea altui lucru la care se renunta pentru a-l
obtine

1
Adoptarea deciziilor necesita compararea costurilor si a beneficiilor actiunilor în desfasurare.
Totodata, costul unei actiuni ar putea sa nu fie atât de evident cum pare la o prima vedere.
Cost de oportunitate Valoarea renuntarilor ca urmare a deciziei de a folosi resursele
disponibile într-un mod si nu în altul.
Principiul 3: Indivizii rationali decid pe baza analizei marginale
În viata de zi cu zi, deciziile ocolesc situatiile extreme.
Schimbari marginale Mici ajustari ale unui plan în curs de desfasurare.
Indivizii si firmele pot adopta decizii mai bune pe baza analizei marginale. Un decident rational se
angajeaza într-o actiune daca si numai daca beneficiul marginal generat de actiunea respectiva este mai
mare decât costul ei marginal.
Principiul 4: Indivizii raspund la stimulente
Deoarece oamenii decid comparând costurile si beneficiile deciziilor lor, comportamentul
indivizilor se poate schimba atunci când se modifica beneficiile sau costurile. Altfel spus, indivizii raspund
la stimulente.
Politicile publice afecteaza costurile si beneficiile pe care le implica actiunile indivizilor si, de
aceea, ele influenteaza comportamentul oamenilor. De exemplu, impunerea unei taxe asupra benzinei
încurajeaza oamenii sa foloseasca masini cu un consum mai mic de benzina. Atunci când decidentii în
politica publica ignora sau nu reusesc sa înteleaga modul în care politicile lor afecteaza stimulentele, ei
obtin rezultate departe de cele dorite.
Atunci când decide cât de sigur sa circule, indivizii rationali compara beneficiul marginal
generat de siguranta si costul marginal al sigurantei. În acest fel se explica de ce oamenii circula cu viteza
mai mica atunci când soselele sunt acoperite cu gheata sau zapada, decât atunci când soselele sunt curate.
Centura de siguranta reduce costurile accidentelor pentru soferi, deoarece purtarea ei reduce
probabilitatea decesului sau a vatamarilor grave în urma unui accident. Prin urmare, centura de siguranta
reduce beneficiul generat de conducerea autoturismului cu viteza mica si cu atentie ridicata. În consecinta,
rezultatul final este cresterea numarului de accidente, o scadere mica a numarului de soferi decedati si o
cretere a numarului de pietoni si biciclisti accidentati.
Concluzie:
Pentru analizarea oricarei politici publice trebuie luate în considerare nu numai efectele ei directe,
dar si efectele ei indirecte, care sunt generate de alterarea stimulentelor. Daca o decizie de politica publica
afecteaza stimulentele, oamenii îsi schimba comportamentul.
Principiul 5: În urma schimbului, fiecare participant la schimb poate sa fie mai bine situat
Examplul 1: Concurenta între firmele din Ungaria si firmele din România
Este adevarat, multe firme din Ungaria ofera produse alimentare similare cu cele oferite de firmele

2
din România. Dar, comertul dintre România si Ungaria nu este o întrecere sportiva în care o echipa pierde
si alta câstiga. Dimpotriva, comertul între doua tari face ca fiecare tara sa câstige.
Examplul 2: Cum afecteaza liberul schimb propria voastra familie?
Când un membru al familiei tale cauta un loc de munca, el intra în competitie cu membrii altor
familii care, la rândul lor, cauta un loc de munca. De asemenea, familiile intra în competitie si atunci când
merg la cumparaturi – fiecare familie vrea sa cumpere cele mai bune produse si servicii, cu cele mai mici
preturi posibile.
Daca s-ar izola, o familie ar trebui sa consume doar ceea ce produce singura (de la
îmbracaminte, pâna la locuinta si spectacole de divertisment sau filme).
Orice familie are mai mult de câtigat folosindu-si abilitatea de a schimba cu alti membri ai
societatii bunuri si servicii. Schimbul permite fiecarui individ sa se specializeze în activitatea pe care o
poate desfasura cel mai bine. Intrând în relatii de schimb, oamenii pot cumpara o varietate mai mare de
bunuri si servicii cu costuri mai mici.
Concluzii:
⇒ Tarile, ca si familiile, câstiga atunci când îsi folosesc abilitatea de a intra în relatii de schimb;
⇒ Schimbul permite tarilor sa se specializeze în activitatile pe care le desfasoara cel mai bine si le
permite sa consume o varietate mai mare de bunuri si servicii;
⇒ Maghiarii, ca si italienii sau coreenii sunt, pentru români, atât concurenti, cât si parteneri în
economia mondiala.
Principiul 6: Economia de piata asigura o alocare eficienta a resurselor
Economia României functiona inainte de anul 1990, pe baza premisei ca planificarea centralizata
la nivelul guvernului poate sa ghideze activitatea economica. Planificatorii centrali decideau ce bunuri si
servicii sa se produca, în ce cantitati si cine sa le consume. Teoria din spatele centralizarii sustinea ca doar
guvernul poate organiza activitatea economica în asa fel încât sa promoveze bunastarea economica la
nivelul întregii tari.
Astazi, Romania a abandonat acest sistem si încearca sa promoveze economia bazata pe legile
pietei.
Economie de piata O economie care aloca resursele prin deciziile descentralizate ale
firmelor si gospodariilor, care interactioneaza pe piete pentru a dobândi bunuri si servicii.
Într-o economie de piata, indivizii sunt preocupati în primul rând de propria bunastare si nimeni nu
urmareste bunastarea economica a societatii ca întreg. Cu toate acestea, desi procesul de decizie privind
alocarea resurselor este descentralizat si desi interesul personal este dominant, economiile bazate pe piata au
obtinut un succes remarcabil în organizarea activitatii economice în asa fel încât aceasta sa promoveze
bunastarea economica generala.

3
Cum de este posibil?
Preturile sunt instrumentul cu care „mâna invizibila” conduce activitatea economica. Preturile
reflecta atât valoarea pe care societatea o atribuie unui bun, cât si costul producerii lui. Deoarece
gospodariile si firmele folosesc preturile atunci când decid ce sa cumpere si ce sa vânda, ele tin seama, în
mod implicit, si de valoarea beneficiilor si costurilor sociale ale actiunilor lor.
Preturile ghideaza decidentii individuali spre atingerea unor rezultate care, în multe cazuri,
maximizeaza bunastarea la nivelul întregii societati.
Principiul 7: Guvernul poate îmbunatati rezultatele pietei
Interventia guvernului în economie este justificata de doua argumente: promovarea eficientei si
promovarea echitatii. De aceea, cele mai multe politici guvernamentale urmaresc fie sa mareasca „prajitura
economica”, fie sa schimbe modul în care ea se împarte în societate.
Uneori, din diferite motive, mâna invizibila nu functioneaza – piata esueaza în alocarea eficienta a
resurselor.
Esec al pietei O situatie în care piata esueaza în alocarea eficienta a resurselor.
Externalitate Impactul actiunilor unui individ asupra bunastarii altui individ din vecinatate.
Putere de piata Abilitatea unui singur agent economic (sau a unui grup mic) de a influenta
substantial preturile pietei.
Afirmatia conform careia, guvernul poate, uneori, sa îmbunatateasca rezultatele pietei nu
presupune si faptul ca guvernul reuseste întotdeauna acest lucru. Politicile macroeconomice sunt rezultatul
unor procese politice, care sunt departe de a fi perfecte, sunt promovate anumite politici, uneori, doar cu
scopul de a îmbogati anumite grupuri de persoane. In alte situatii, sunt promovate politici cu bune intentii,
dar cei care le promoveaza nu detin suficiente informatii, astfel încât sa genereze rezultatele dorite.
Principiul 8: Standardul de viata depinde de capacitatea unei tari de a produce bunuri si
servicii
Atât diferentele între standardele de viata dintre tari, cât si schimbarile în standardele de viata
sunt explicate de diferentele de productivitate care exista în diferite tari.
Productivitate Cantitatea de bunuri si servicii rezultata din fiecare ora de munca a unui
lucrator.
Implicatii pentru politicile publice:
Cum afecteaza politicile publice abilitatea de a produce bunuri si servicii? Pentru a creste
standardele de viata, decidentii în politicile publice trebuie sa creasca productivitatea în economie, prin
asigurarea posibilitatii ca lucratorii sa dobândeasca un nivel ridicat de educatie si prin asigurarea accesului
întreprinzatorilor la resursele necesare si la cele mai bune tehnologii disponibile.
Dar, deficitul bugetului guvernamental – cheltuieli ale guvernului mai mari decât veniturile

4
acestuia – are un impact nefavorabil asupra productivitatii în economie. Atunci când guvernul trebuie sa-si
finanteze deficitul, se împrumuta pe pietele financiare, în acelasi mod în care se împrumuta o firma pentru
a-si extinde activitatea sau un invidid, pentru a-si finanta studiile. Atunci când guvernul se împrumuta,
reduce cantitatea de fonduri disponibile pentru indivizi si pentru firme.
Deficitul bugetar reduce investitiile în capital fizic. Cum investitii mai mici astazi înseamna o
productivitate mai mica în viitor, deficitul bugetar împiedica ridicarea standardului de viata la nivelul
unei societati.
Principiul 9: Preturile cresc atunci când autoritatile emit prea multi bani
Inflatie O crestere a nivelului general al preturilor în economie.
Nivelul înalt al inflatiei este asociat cu cresterea rapida a cantitatii de bani
(România, în anii 1992-1993), iar un nivel mai scazut al inflatiei este asociat cu o crestere mai
mica a cantitatii de bani (România în prezent).
Principiul 10: Pe termen scurt, societatea are de ales între inflatie si somaj
Daca inflatia poate fi explicata atât de usor, de ce decidentii în politica economica reusesc atât de
greu sa scada inflatia?
Reducerea inflatiei este însotita adesea de o crestere temporara a somajului.
Curba Phillips O reprezentare grafica a compromisului pe termen scurt între inflatie si
somaj.
De ce exista acest compromis pe termen scurt?
În economie nu toate preturile se ajusteaza imediat la scaderea cantitatii de bani (pe termen scurt,
preturile sunt rigide). Atunci când autoritatile micsoreaza cantitatea de bani din economie, volumul
cheltuielilor efectuate de indivizi scade. Cheltuielile mai mici, împreuna cu preturile care se mentin la
un nivel înalt, diminueaza volumul de vânzari al firmelor. Scaderea vânzarilor determina firmele sa
concedieze lucratori. Prin urmare, reducerea cantitatii de bani creste temporar somajul – pâna în momentul
în care preturile se ajusteaza la aceasta schimbare.
Daca inflatia poate fi explicata atât de usor, de ce decidentii în politica economica reusesc atât de
greu sa scada inflatia?

5
6