5~J ~~:8~

.2005

i

" -

" ~ .:

. "_ ' .. : ~,

.: .. I . -·!"'.f:tJ,

.. ;.'

, -,

,';"'IOAN:<:CHIUSOSTOM "

,::,,- :;" _ '" Al'()biC~~~e~Pt;l CO~~l'lnlillo:~~1 sf " ;; ,

:; ...

;-

",

"f

~ , ." ...

,;,

:".::. ,."

, ;

,."_ .7::

.. '~~ .... , -._ '.

~.--:~',-'-

;,

:j!._ .:1;

_,:::::'," -";;fl¥a~~:6~e"a:i~Jffu9r'~Hn~),editia, 'de::Q_~,?l)ia')'.E,855

"'c," ,,':,':,,\.:/ ';'" ,", """,' ",," :-".,.' , ",,' ',- '" "l,': \,

,'"'",', Dn;" -v-

".>.;:.: .;~'~ ..... _ 5 .. _.:-: " .

. t. ~:... .~ ~,~'.'.".1.i

',,",' '" > ",' _,_ ~'v"d?'~~",J:""- -~ .... ,':,'"iBUGBitE&TI- _"_(';''-, ,I ., '.,c,; ,,' _

.AI\; ~~ I ~ <.: I·, ~; L,i-~ :"f<' :&'.~ ~~t:~Li~~:;t ~J,;.~~l~~':r:JI-~;- ~~'~'r~ ~::-J!~·~~~{~/~c .~~~.:~".~~ ~ ,';, -; '~~ J: 1_\~/tr ;J.>( ~'.

.. ':- ," :.': , 1;/, r , ';,' rtM"' .t~/,9tafic~:,1 :2,v;",'~O,C:IZGU;";Strada B~rzeil' ,59

, ',: ::J~ /~a .;:,_:~~:,~i :\-,\:;;:!\~~;;, _~~·~~;1;::t ::,~~'~~;:~~:~i~~g",:t;-,:,:,:.:,z~>~;·~~~'~:';~,' ~Li'" '

.>. '"

.' ·'1

(f'

t.;

/jv~ COMENTARIILE

SAU

i

./

EXPUCAREA EPISTOLEI CATHA COlOSENI, I ~III THESAlONICENI

\ /

\/

A celui intru sfinti parintelui nostru

lOAN CHRISOSTOM

Al'C hiepiscopul Constan unopolet

BUCURESTI

.

Rte:lierele grafice I. v. SOCECU, strada. Be:rzei, 59

1905

B.C.U.- IASI 528930

til! 111111 111111111 f 11111 Jilil

.: ... _- -~.-. '-. -,""'-'''' . ,--,. , ..

. ~~ =-.~ ~.--.~.~~~~----~

· ,-

7443.1

COMENTARIILE

-8AU

EXPLICAREA EPISTOLEI CATHA COLOSENI

A eclu i intra Bfln~i Pitr.intBllli. aostrn IOAN CI-IRISOSTQl\tI

Arcll!el'iscopo.l ConS!ufltinopolei

OMILIA]

11 Pavel Apostol al lui Iisus Christos prin voea lui Dumuezeu, ~j Timotheiu Iratele, celor ce su nt in Colose sfin tilor si credi nciosil or irati iutru Christos, char VOUa'?l pace deja Duni~ nezcu t~1Lal vostru ~( (Ct\p. 1, VOl'S. 1 ~i 2).

Touts sfintele epistole ale lui Pavel en sunt trimise biserieilor pe cand e1 !ill'a. legat ~i intamuitat, precum e eea catra Eleseni, cea c&trii Filirnon, eea oatril. 'I'imotheiu, cea ctl1ra Filippeni, .~i preoum este~i csa de fata, caei lili aceafltaa fust trimisa pe cand el era legn.c,de oarece eeriindu-le zicea: "Rugalidu-v'a impreuna :;;i peurrn noi, ca Dumnezeu sa desehida noua usa cuvuntului, art grrlim taina lui Christos, penb:u care sunt si legat" (Cap. 4, 3), toate aeeeteepietole, zlo, }lU jn ole ceva mai m111t decat cele!alte. Epistola de Jata mi se pare ca este scrisl}

., __.. . . -

' ..

4

o;:..nLlA 1

----~-------------

.-------.~--.,

in urrna celei catri;!, Romani. Pe aeeea a scris'o mai 'nainte de a yedea pe Romani, lara pe aceasta it seris'o dupa ce deja ii vazuso ~i pe cand se g<1shi po Ia sfarsitu) predicei sale. lara aceasta se Invedereaza de aeo)o, ca in epistola catra F'ilimon (Vors, 9) unde intervinc

pen tru Onisim 'ziee : .l: Preen rn f?1 on Pn vel bu.trrt- 11n 1" 1 iara in epistola de fa\A se vede prin lre purtatcrii ei figudtDcl §i Onisim, precurn ziee : "ImpreUlltL eu Onisirn credinciosul ui in bitul frate" (Cap. 4, 9), numindu-l credin.cios,iubit si frate. Pentru care ~i

(zice e1 cu euraj in aceasta epistola : "De veti reI man~a h:tr~ cre9il1~a ill teruei ati~i . intariti, ~'~ '1 nemiscati din nsdejdea Evangheliei, care atl

I a~lzit, ceca-co s'a .p.r.D. p .. oveduit i.n. tru toatrt. ziLdlrea cea de supt cerru ... " (Cap. 1, 23), de unde

se ved.e lamurit, ca deja predicauvusese un timp indelungat. Deci aceasta epistolaeste inaintea celei catra Timothein, de oarece cand a scris'o pc aceea el seg-asla. aproape de sfar~itul calatoriei sale in aceasta Iume,

oaei zice : nOn. eu iata rna jertfesc" (II 'I'imotheiu 4, ?), pe cand fata de aeea clitra Filippeni este scrisa mal in urrna, fiindca pe atunci ee gash el Iegat pantru prima data in Roma,

91 pentru cezie on ca aeeste epistole scrise III le,gatuI'l au ceva mal mult decfi,t ceJelalte? Precum un general biruitoelu se gaseste lnmijloeul trofeilor, si d~, acolo _sorie iml?tlratu~ui, tot a~a ~i Pav~l face, caci ~tJa el ca legatunle lUI e mare lueru. Cand el sene

lui Filirnon ,;pe care l-am nascutfu legtLturile mele" (Filimon to), 0 zice aeeasta pentru ea.Y..QLsa tlU ne se&rbiJJLin..s1rilm.w.ran._JJUnca sa ne si bucuram. Aici se gasia Filimon, de vreme cepec:ir.ldTiJ:epistoh1

c.\ltr& Filimon. (Vera. 2), scrilndu-i zioea: )i 8i lui Alchip ostasului nostru celui dimpreuna(i.,..-, aiel, in

epistola catra: Coloseni zice: .I/~i ziceti lui Archip". (Coles. 4, 17). En ered oil acest Archip avea un rol oarecare in biserica Colosenilor.

Deci Apostolu1 Pavel nil vazuse pe ace$ti Co10- seni, niei pe Romani ~i nioi pe Ebrai, pe cand1e soria. Cum ea. un vllzuse pe Romani si pe Ebreimai'nainte de a 1"6 seriel se invedereaza din multe pasaje, ins·a ea.

, i

. :, ..

OM1T.l i\ I

---_ ... _"._._--_ .. - ,--." ....... -.- .. - .. -----,--~~-.~-.----,.,-----

nu vazuse pe Coloseni asculta ce spuno 01: ])~i eati n'au vazut ·fata mea in trup" ~i iurasi : llCi.i de~l sunt eli trupul departat, data cu duohul impreunf en vOL SUIltU (Col. 2, 1. 5). Astfel dod ~!.ift HI bine ca prszenta lui era .de rnuHa importanta peste tot. 10- cui, insa. chiar absent fiind, ei nu itweta. a li atrage atentiunea necontenit asupra sa, ca Hi cum ar 1i fost

, t S· "" d d 1'·· t

prezen . ~,1 can. pe .epseste pe ce ce a cnrvit, privcste

cum el se ' constituie 0;:1. prezent la j udeeata vi u 0 vatnl ui: » Ell daI'a nefiind la voi cu trupul, iudi cu duchul Hind acolo, iata am judecat eEL cum ar;i n de fata", si iarasi : nVoiu veni curnnd la voi, do va vrca Dornnul, si vain cunoaste nu cuvfuitul celor ce s'au semetit, ci puterea" (1. Corinth. 5, 8, 4, 19), ,~i ,iari\~i: liNn numai eandsunLem de :fatfl. Ia, voi, ci inca mai vftrtos candnu suntem ((

, (Galat, 4, 18).

,Yavel apostol at lui Iisus Christos prin voea lui Durnnezou". Este demn ca 8<1 spunern f,li dospre subiectul acestei epistole, dupre cum il gasirn 'fn cuprinsul ei, Care este acest subieot r Aeesti 00- loseni credeau ea prin .ingeri se apropie de Dumnezeu, pe Hlnga care mal aveausi alte multe obiceiuri Iudcice ~i etlmice, Aceste cbiceiuri .~i credinti apostolul le cornhate si le coreeteaza. Pontru aceea 1.ncepand epistola

zice : "Prin vcea lui Durnnezeu". rata Oil si aici pune particula "Prin;(. ),~i Timotheiu fratele", dee. A~a. dar ~i acesta este apostol, ~i deei era drept ca ~i pe dansul sa'I faca eunoseut lor. )) Sfin1;ilor celor din Colose", zice. Cetatea aceasta era. in Frigia, eu ap ropiere .de Laoclicia. )?i orcdinciosilor fratiIntru Christos ". (( De unde ziee, ai devenit sfint ? spune-mi. De unde te numesti credincios ? Nu . oare ea te-at sfinFt prin moartea Tui P Nu care ca crezi in Christos ? De unde ai devsnit frate? Caei nu te-ai aratat credincios niei in Iapta, nioi in verba I?l nlei in succese. . De unde ti s'au increc1it1~at, spune-rni, atJtte:'b misterii? Oare nu' prin Christos::;;i pentru Chris-

tos 7» "Char voua ~i pace dela Dumr.lezeu Ta,t!11 nostru('. De uncle e charul? De unclepacea? l,Dela

".'.' _.

'.- ;~ .. .._' .

I'.:

Dutnneseu Tatal nostru" .zioe, de~i aic! nu pune numsle lui lis us I),Aoum eu vein zicecatra cei ce-defanna pe Duchul : de 'unde vine crt . Dumnezeu €Iste nurnit 'rata! servitor? Cine a.facut. aeesto Iucruri marl? Cine te-a Iaout siinL? Cine 'credincios? Oiuate-a facut :fiu al lui Durnnezeu r Celee te-a facl1t demtide orezut, acela este' cauza care a iocreMnvat Vie toat~ acestea, Caci Doi suutem llUmi i credi . '. nil 'numai entru ,M (HW' em, ci 9i12entrU!.J1L.a.a.._tJic_G_(:UJ.lJ.,t~t _d-eQnmnezeu taine, -fe carA ujaiinge.ri~ n~l,le-au ~ti.ut In\bi 1Jam:1;e---ae nor, Insa acestea sunt 'mdderenfe" t11 Pavel

ca sa Ie i'nRire in acest mod. '

1,Mu1t;umil1l lui Dumnezeu ~i TatalDomnului nostru Iisus Christos' (Vers, 3):, 'I'oate acestea creel 0<1 le-a raportat numai la TataJ, pentru ca nu decdata sa le puna inuiute pe Dumnezeu Ouvantul. "Totdeanna pentru voi rugandu-ne(( I adiea nu numai roul~a~in~u-i, ci ~i pril! r~~gi1~iuni D~con!.enite e! isi arata iubirea sa eatra dan~ll, f;!l cri. chiar 1?1 pe acei pe cad inca nu-i v<1zuse, e1 Ii ave~~ ve$n0j_rLinjma .. J'_~.

"Auzincl credin t;a voastra cea intru Christos Iisus" (Vers, 4). Mai sus zicand "Domnului nostru ", aici explica fraza ea ~i cum pare eli ar zlco «aeesta este Dornnul nostru, iara nu servii». "Chl'istos Iisus" 1 nume care Bunt simbole ale binefaeerei Dumuezeesti,

dupre cum r-ice evanghelistul: )1011 acesta va mantul pe poporul sau de pacatele lor" (l-obth. 1,21). "Auzind credinja voastra cea intru .Ohristos Iisus, si dragostca care avcti catra tot1 sflntii". Deja pr'in aceste cuvinte 1i familhtrizaziL .E12afrodit 'este ca~e l'a pus in cnno9t~n~1i des]?re, .pr<?gresc~e lor" jar.1t epistola aceasta le-a trinils'o prin . TlChlC, caci Epafrodit

edt retinut pe langa dansul. ,,9i c1ragostea" zice, care 6 ave]t catra tot! sflntii", adica nu numai catra unul, ~i ciftrit altul nu, ei catra to~i, prin urrnare 9i catr.a, noi. .Pentru uadejdea cea gatWi voua in ceriuri" (Vers. 5). Aiei vorbeste de bunurile viitoare, f?i pentru 'ispitele ce intampinam po patnfmt, ca adiea

') Edj~i\lnea p~ care a avut'o to veders Sf. Ohdsoslorn,-nu [,,,,'en adaosul dela flnea pasaj ului ,,~i ])omnul Iisus C/tJ'istos". {Trad.). .'

, j

." ....

, "'i,~~~U~\~~~~~~~~1!:1;~i\~f?I~~~t~n~~1~~: •• ' '

·':;;·,~~rit·ispitit,i:'~sf:n~c,a-:i{ti? '~.(N,·, ti",:',hricur,}!.m::'ilC.e,·C, :i:Y~.'bit~ti~ .' '

" ,,' " .,' ," " " ' ,>"" " ",,! t",:¥.., ". ,- "-,,,,' ' ".' ,.J -- ,., " ' ','\, ,.7"""''''

, ", ig~~~;IIiari,: lig~_atii ti': iti;:;e~riurh);;\j "J? E!iithu;rUi'dejd~tV' cea: .

. <:';·g_~ti.ta~,v~ph~,~.(lp >~~fj1i_ri;; ;d'ax;e at.l.alfi:i'tirt'ai'£.'ainle: .' t~tru;,cut~nt~IJade~y,~rulll~~'~,iici: ch~i~tui;,B~t~:iu~ , > ~ep~,toriu, ca :aclica, :1vandi?~l t timp deea,nd ~:aUzi$.e.'G:U - . ,:.N"~n:tlil- adevar.~\l uI,li ·to tu)~i ... i~i. ,schi¢base~;par~r.e~'.' ii In-

,'>;tll~U cuvaatul-adevarului. Evangheliei'", ·cs:ci;'evan.. ,·:g!~eIi~. matturi.~lIte','a,'~~VArp~, ;~!~lQ.t~'a~sa; n~<e~te,Uifri~ . cll¢Oa: "[iJV"~1~~._, ~!le~.N~ ;,;:ziM'~Uvant~l pre~i~e.i,:ci o-:-aL evanghe]lel,· amintindu-li, .incontinuubinefacerils lui

.. ':I?Nfirriei6U.;, .. M~.l, .. 'ntait(liJ~p~~ ~i d~.p!t acee.~ Ii: ar9l.fi: . 't~.'?te,;~de' acest~a.,-;"C~e::.este, de fata lavol, pre:: ';,·,11m'siiru.1;oata Fu:mea" .. ' (Vers "') ,'la' tx. ··.·o><'.,'al·cl'·"·l,l·

, • ;yl J ' . . u I \ l' ., V ~ . (\I .. (1.., "

. vorbeste cu;gl'a~ii. Cu .. vahtul "de ,fata" 51 .intrebuin. teaz::l. 1U mod metaforie. «Nu a venitnumai ~i apojs'a, <dUB (evanghQlia),.cia ramaS"acatO», . Apoi fifnd;ca eei '. ,~aI .mu_n.l: se In cu~aj.a7;A. ca.nd:~tiu, pa.,an :UlUl_fi .~-o'1a'r.1l~i

···w!::-?redm~~le. lOAr religtoase, de aQeeaapoi3tplu~adaoge :

"'~J?recum ~l' In toata Iumea" 1 .adici1; pretutindene] ?'~.~te de f.at~! pt'etutind~ne. stapan~ef?~~;p.retu~:q.depese

.. g~se~te .. "t?l este ~a~a.nd.r:Qaaa ,I;llcrescandpre:.cnrn 81 intr a VOl". Ji'acand roade .. pent'rU'faptele '~une s1 .cre~cand,lnc~t pe mril~i acluJj1btfl~te;. ~L'ispri'lltre. Oaci ~l.pTintt'eplante .se intampla, a~a/c~' atunei pl~htadevin~. stufoasa., can~ . tfunchiul el est~~prijibit ~§ilntepenit hine. "Ptecllu.l si intru:voi"; . zice. Aici .BI- din. capul' .Ioeului adreseaza "laude' auditorului, ca

!~~fel 'chi,~l;~ili.f'· ~ .<.' '<1m :8' ~ rari s~;:ilUj;¢ de~~r· '~teze de credinta, "Dm ,~lUam,care>'atlJauzl ,ac1iM -«aceasta. e de ,admiraf, oaIute v'a~r allpit' ~i a~r crezut, Iilhimedia~.~dela: inceput : chiar a¥, 'trs'tat" roadele ere-

".~' dintei», i;Diu,zi,i1a in,oare, ati ,auttC:;;i: <a:ti -eunos::cut darul.Iui Dumnezeu ,'Intru ,~:adeyar." .. Nu.:lh , verbs; ;zice;:c;nlei":Sn":iiJ:~alilciune,·-ci : in' -;inse~i faptele ',·vtiastrEL'Deep·aceasta spune elprin .expreeiunea -,;fi'i"c.a?~~ ,!~a~al~< ',a~i.M,se~n·e~e .~i' T?iI~u~i1eC,e le sa~a,~:-

~*" ~~9~';:,a.e,: l~~a.t~'~~~~~~ ';prlillit ?Urant~;, e~ang~.ellell Imedlat' ~~lr~l!f:l;b~c.ut, W"charul,lm Dumn'~feU;;~'f\.,§aJlar~;

, ~ ,.. _,. .' .' I . . . I. . . :",. .

' ..

:~ ",

: _" ',"

. ·¢~ad. imediat' tluil~·l\l~iaiJr~a'~Q.hartilu:k.a~r:·'at1ttaL' ~i:Jm:" .

. ·t~:~aa~·:~e~~!~~~l::;~~:·!~e;!!~~·· cred'eci;.~&ci;~6~~~~;~~r-.

:s,f ·iii-v'~ta;t· del~~':~pafra;':"i;ubittil::'cel' ,·q_irii,pr'eank:· . sl1,lg~eu' 'Ii ql/(:tV;¢ts.7):. Aces};~·Rf,ed!cas~~'·~v.&tlfth ~iia

1 a' G 010 sep'j;' '~~V'd~la;d ~~sul'P°rj niif;e:_ii~sr'er.~dinFJ.: .creJ?tineasclL '.I9J'e·pt7aoe~a: ~i'~postolll.lv.oirid:·~: iriv8cLera

demnit~tea : Mrhat}llui, 'zice' i,-eel dinipJ:'6UI.lH ;sl uga

eu nor 1( •. ; _-. ;. .' ..•. . .'>. :' .• :' ' .

ll:eaie·· este:·:.·cr.edjncios . peri;ti'uvoi~; slujitor al lui' Christos, 'care: ni~a si' aratat· noua dl'a~

".. ..' . '.' . . .' . . . ....

gQstea' v()~E)tr~: J~ti'~"; duchut".: :(VerS.:~8).~~({Nuv~·ln-

doit·i, zice, despi'e ~iidf3jq_ea~yjj't6are,; 'vedEl~j·'lurnea tosta 'tntorcanou-se Iacredinta; Side ce savorbim ·de celo-petreoutecu al~ii ?cand' ~i ~filra,' aeestea': sunt 'su-

fleien te-cel e ee :s:aupetreoQ.t ··on :.:voi .in~i va», . '

·"Aticul1oscut darulTuivDumneseu intru adevar", adicl1 iu fapte. ,. A8a~ d3;raap'ostolula.d'evE?re~te 'doua Iuoruri : ca. evkoghelta':' se "f~cuse. eunoscuta lri' toattl. lumea, ~i 61 crezuseJ"n ea .. ~i a'ce~ti

-Ooloseui. ~i nici case poate orede mi altfel: ~raU'l\lor,ll-

ii~e" ~i ~Ufel i le-a sims Epafdt. ), Care este credincios" z1C~~ adicA'·a.devarat.· 1,Care ni-a aratat noua-dragq'St,e'a, Vcra-stra -intru Duchul (( 1 adica dragostea voaf)tra .:ceaduehovniceasci!. eiltra noi. Dara daca acesta este<:' slujitor. al lui Christos, cum de spuneti ea prin irig(3r{vJ1.a,propiaF de. Durnnezeu? 11 Calle ni-a aratat i:lrag9s~~iJ. ·VQaf:?tdt .intrn Duchul". Aceasta.este drag_gs.te.i,Ccea. sigura~i' .mitiunata. pe eand celelaIti""'iu ~lufuaL uu.rnelede.qragoste .. :Si sunt multi can .au dragos,~;~:d¥ feli'u-r·(~erdf.depe: urrnll,' rnsa.a'ceasta nu este drf1g6~t~:;t}r d~ 'aceea iut~ .se'~in·i~ice~te.

'. l)'f?UPJ' plUHe Qauze/,ca're na~_d 'prieteniaeau dragostea. Dragastea,'·cea.'urici6MiIl:- o-vom ,treee ou ve-: .. derea, c~ci;'n:iIriel'iLdJT1tre:noi,nu ~va;spune ea nu este .' din aeele .murdare~C::~::da-ra.·;de '-yoi~L vom .pune la lIlijlo-c dcagostele ·ao.~l~, .n~~u~alit·~i; :v:i.tale,~.s~urelati:ye .lajv,j~ta

• I <", ., ," , . •

-_,_...:_. '·'(1"'" ~' .. " ". ;:_.~i,.·/"<;·

I) P(l'r.tea mora(d; ;i)·asp'reil:ragQ~tel!>. c9r~orara( ~i:spjrit~l.al~~, ·'~r ca. [lea spil'~tna.l~.~!,.~E;>9iii~tult;-ip~f,§jg~r~.:;p~sll1i~.,r·e~gl'l~~~lpJ~ji n(lracuno~tlUll. De:~pre'reutatafji.a6sp[e,.etel~08iDi!,.:{VerorD.·,"':· .

• ,-" " H _.... -" ••

~ ~ ;: ;~ '. ~, .... --~-

' •• : -t , ::r'p~ "" --- . . . .' . ~ ~l' . -_.

);t· noastdl.lJragostele,vitale sunt de.e~. tea; a c~~tjga.t .~

.)d~ . oineva uri PdG. ten, care ... a fost prie .. e; .. _.n. '.~i alparmtUor

' .: :).:·.;.·.~ ..• :.'.:.'.c.~ .. '.:f.~,"·~i£'" s.1i,a luat partela . masa:;8CLUbJ,a,c .. ~. rJal,s::h estet rTf le-

. 'y: r gie~ul Si!.ll,sau aavut .vr un me ~a e., -sun. ru-

.: <::~}; moase ~i acestea ; S;:l.U c~· Bate de ~ ~a~H mese~le ell

, .'. )::t:/, e.l, _ del?l 0 astfelde:dr;;tg'.ost~ nu e, ~. nneers, C~Cl con- ,

:~'~;";;;\"jl ~me in ea oarecare .invidie ~~ gel~z~d: _Drao:ost~Je,na-:-l)

. .: .. > .. "' ..•.... ~ .• ~.~.;'.: ~: :. turale sunt.: I:)rag_ostea t~tti1lm.c;1tra::fiu, .a 'Rulul_ clit.ril

"~ Eta, a fratelui :Clltr~ Irate, a bunieului eMrA nepot,a

. . , mamei Mtrit ·(lopii;.;;i- ~e voit~ ~i a !emee~ catra barb~t,

. .:::, .. ,.".:.'.;,':'1",,:.;;[. caei $i acestea .sunt vitals .~l p<1mante:;;tl. __ ~GesLe dn~

.. ' urma se pare oa Bunt mai aprinse decat celelalte, ~l

'1\11 zio eil se pare, olici de ~ulte ori su~t In~ins,e de cele

,.;;;~ dintl1i. In'. adevar, nil., oateodats prietenu s au ara,tat

··~:.· .•.. : .... ;.l.:,~ ... ,;~ .• ,l)ft·.:. mat sineert donie fra~i~, deoat fii ~i deoat parinjii, c~te-

"" odnta eel nascut. n'a 8Jl1tat pe nascatorul sau; pe cand

poatc colee niei nu I'a cunoscut maear, I'a aJ~tat .

. ' o,;:-';ii de to~{ea~~1~r~tl~~~~~~~t:~i~:~ic:~ln~:'.?1s~e~~igre:~~ 3)

. ',P! pfi.nefjte pe celelalte, ~i are. a fa~a stralucita. J::limic

. <~}~ din cale Ja nante ti nu 0 nw te e ea du a OUlll:_:P8

T .". celelalte; . m~i 0 JC8111,_ .niel bin~facerea! mci.flatutal

t ... : -nici ti.mpul, o.L.£a,pogoarlCJfti. sus ~dill.~. ~h de ce

.\,:;~ te miri daea ea in'are trebuinta de binefacere, daca

.;~ chlar s1 caud' este ataC(ttA ea nti se da. In laturi? Cum

J ell aceasb'idrao'oste este ell mult mal mare deeit eels-

.,~,\ latta, aseulta ';e Pavel cand zice : llA~i fi pofti] e~.

· •. :· ••.• -, •.•. ' .••••. ~,'C •. :·:,',.::.;.'.:., .. ·.:,:,I.::,: ...•. ,~.I!~ ~l:ri.~~:}:~:~i;·;.~j~~~:~:;~~r;~~t:f~:;;~

.0 ,Dorint.~avand a rna slobozi si impreuna eu

Ohristos ',a,D.i mai bine cu mult mai vartos"

-.-!{'~J (Filipp. 1,2$.24). Care' muma ar vorbl ~i ar ... ale~e

.):;;J·i~ aoeasts, co.' adiea -sa treaca cu vederea pe _:opu! stu?

'::~";!I . Si iarasi asculta-l pe dansul cand ziee : ),Iara nOI, Ira-

-; ... ::.-,.-; .....•.. ;.:.· •. ·,i.;.,.t,'.,'.:, .. _.:.,r ... ~.1 1: ~~~;, rt~~~~~d n~i.~~a~!i!ea ~,waT:~:L P2~l: ;Cju ~

. »:». un p:ll'inte Cflirid.insultat de f.lll.l...£llL1l;.J.;,lJ.p.e__dra.~~ea, ce

.. -. - .. :.~.?,~.·:~;,;.',.;.:.:.;.:.::.~.i\'.. :9___2_ve~QIQ liCiQdl:\.tar r alegFgii ~ aJllt~)f]·J~l

' :. _E!n<1 ~i ~Mlor ee:llapi eazi\.,r;;l I ,Ice mEl,.' emmrm.

.·~·'.!a(;~ nu e atat de.putermc Oil. legatura dragostel dnC!lOv~l.:

_., ';.J ]~ ce~ti. Cel ee devine prieten euiva tn urma unel sure-

, •• '~;t, "R ~

.,' "':'-:::,>~_hJvU;~i ,_ ~-

}'.kik;W .1/;_' .r evli _( aicZi 'ck M~ .~a ,»/f~

"

':-.".T . I ,:.

.. .

, .', . ~ _:

.- .'.'

'rin~i'jndurate, dacaacea su[erinta;,nu "este..fr!h';'i.ma"va:' ",.,: :'.~".,; deveni .dusman; celce este::n·edeslipitdeiliialt1f,lcli:h',. oblceiu, cand obiceiul 'va content, se va stinge,:,§Lprl~~' . ,/ .. , tenia lui. F'emeeararasi, daca a, survenitvre?o (lear.ta",'

'~i~a lasat barbatul ~i" a rnp]. I egatura "-"dragostei';de' asemenea si fiulda,c~ vede ca. ,j)i'irintele8au·-tde~te timp indelungatsi nu'l poate rnostem mai curand;'se

ingr-euiaza. , ' , . •

Ei bine, nimic din acestea nu se 'petrec81inde este dragostea duehovnicoR.sGit ;. ,n.1p:1ic_di ',tEl;), un"o »imicesfe fiil1clc~, Dillje (lin el e.till O[Jaf;C. Nici tjmpu, 'rnCl ' lstan a, uiei suferin ta, nici -auzirea 'cleve'titHor, nici mania, niei insulta .'ili nimic Ill' fine TIU 8e p"0l1te furi~l\ullde este. accasta dragosts, ~i. nici .nu c.poate nirnici. Si ca sa, am ca este a9a, vii voiu spune de:-Moi'si,

ca desl 'era lapidat de cei de nn sange cuel, .. totu~a

dan sul se ruga lui Dumuezeu pentru ii, Ca1'8.tat,fi at

fi f<1cut aceasta pen tru ' fl lll" lapidator, I?t oare .nuJ 'atH.

lapidat sl el la dndul sau ? ,

Dsci, iubijilor, sa cautam cle a avaH. d ra!i!.'Os tea (lu, chovniceasw1, cAd f1ceasta estU.\l1&t!Jki\ ~i nuse .nintic..®!e. Sa nu umblam dupa dragostea aeeea care sa eapa.~a din ospete. De altfel ohiar suntern impiedicaF

de a introduce Ia ospetele noastrape : eei ce vaneaza

7e._ cL',..,.e :'r~ ",0 astfel doe dragoste, ya?i a~eulUi. e~" spune C11i'is~o~ f:l

•. 1 . ')? ' ~.ec :J~ et.-)c() {ev~mghe.l~e :_ :) C,1!1 ~ i,ae.l.vr~~ z s.al! ClIUi; nUChlel!1B: ~ I.A. l .. PI'1e;te!l1,l tal,. mel. !rat,;~l t~l, ~1,lC1 J.'udele, tl1.:1B" 'm~l vecim boga\;] ... Ot chiama S111'aCU, neputinciosii,

schiopii ~i orbii'' (Luca, 1.4, 12. 13), ~i ou drept cuvaut caci mare plata vei aves psntru aceasta, Dar TIll po~j, san lti este disgustator de a eina cuechiopii :;;1 orbiii, ~i in fine 'iti vine grsu acest Jucru '? Bine, nu

face uimic, cad nici nu este nsvoe de aceasta, Chiar

daci). nB'; Dui la masa Hlngi1 tiqe, trimite-li bcl'~

bucate deht masa ta, Cel ee 011ia1;Oft pe prieteni, .nu face

un Iueru mare, !?i plata 'si-a primit-e aiei ; pe cand eel

ee chiama pe infirm ~i pe sarac, ~Te datornio 1)e Durn-

geZeu. z-)

r~ . 8~, nu fim, '-..sllParati da?a \l\1. Juam. 'raspla}a a, iei, oj :,"l.!-dHi. p.outra, sil. fim sup:1rali daM 0 lUl\m. C~Lnd omul \' i rasplate~te, DUllJll pze.ll nil fa spJat,e'j't8,- {'j. OJ] mai ("and _'omU[ Dn, raspH1.teste,atulJci Dl1mnezeu-r'ilspHl.te~t,e. 'A~a oar sa nu cautam- dc' a face bine, celor cad SUIi.t . .lO

t.. I.. .. ·"t"'.,· ..(J~"._ ,,~ 01 .. ,

•

r,il ' _

'Stare de a ni rasplat'l, f?i nici sa facem binele 10 spe~a!J-va de. a avea 'ra~plata ,del,a dao~ii) .c~cio. astfel (\e " 'wdecatl1;,este usoara, Pe prieten daca 1 Chiem], pM· ceres.o ai pana sesra. Deaoeea 0 astfel de prietenie se::.sra.r~e~temaiinte ... de.catbanii.ag:)Oisi~i~ ~t cheltuiti

on -acel ospa], pe caQ("~ dac~ .C~leml pe, Infirm ~l.pe sarac, n.Htcel:':~.~ .. Jl\1..§_eLl?.1fr9.LI}19109-;:a._t.:1,_I!,f¥ltr.u, ,e~ Jl..i_ga ,datorflic_, pe Du!,!!!!.~zJlg, .9-ar~___§_!j..~ :;;ll1\?---Ult.a ..Dlill.O-d.a.!J" }) .Apoi caW. prostie .de a ziee M DU potl.l?edea la mas~ ell saracit. Ce apui P Bste necurat ~l ZOlOS? S.pah':i.~l ~l ada-I 1a mass tao Are haine zoloase P 9terge~1 si da-i ";haina ourata. Nu vezi cat de mare ca~tig at? Christos 'prin aceasta itt. sUi de fa~t'!, :;;i tu inca te ocupi de aceste Iuoruri mid ?Ai obiemat 1a O1asa De imI!a~ nlli!l... ~i tu t.e rn:;i 0 ezj 1e acei?tia? lfie .de !a¥i ,doua mese din care una sa alba orbi, ~ChlOPI, crungi, cu mana' san brajul beteag, desculti, imbraoaji en 0 siugunl haina, ~i..a.ce.ea flendu~oasi1, -ia.ra ~ea de a. dou~

sa alba stapamtOrI,' generali, guvernatori, tunetiouari supcriori, imbrMaF cu haine preti~:tase ~i incinsi ell cingatori aurite. Apoi pe .n:tas~ ssraoilor .sA no 8.e g~seas'la. nici vase de argmt, nrei "I'm mult, en numar atata cat

e deajuns de_a.yesel.1inima. omulJ¥. ~ara. paharele ~i celeJalte obIecte sit fie de stiela, - in timp ee pe mass bogatilor ~oate ?bieeteiE!. sa fie de argint .~i de ~ur, iara semioeroul (-~p.t')l,TJ'I()..(Ov = III forma de sermcero, m forma lunei in cresterea ei, in for.rna li~erei C), s~ ~u ~oata

fi purtat de un singur servitor, Cl deabea doi tinen sa-l poata misca, Dupa aceasta apoi vasele de parnftnt pentru apil. sa fie asezate in rand in a~a mod, c~ sa. stralnceasca mai rnult ca argintul ; fie A inca setnicercul aco~ perit peste tot ell un aooperamant fin, Fie alC~ apoi mulji servitori, imbra~ati cu hain.e nu .mai pre" JOS de

a le invitatilor, vestmmte etralueite, ZlC, purtancl nadr~gi .persiene~t!, ffUf!10~i. ,]~ vedsre, p~ntru ~i1 sunt chiar 111 flo area junetei, plini de vigurositate !}l corpo]enti,~ia_ra la eealal,~a.·masa fie numai doi servitor~ si~plu imbracati fie la unn bucatsle scumpe, Ulra la oeilalti de acelea ca~e pot stinge -foamea ~i aduce llu1taroire, Oare am Sp1l8 de3juns? Oare amandoua mesel.e 6Uut pregl'J;· lite bine, ,,?i eu precisiune? Nu cU!!lva h;pse~te .cev?,? Eu nn.crec1,caci am trecut In revls!:1 91 pe .eel c~e· maV.Ii ID.EtSll, ~i luxul vaselor ~i a a~ternllturIlor ~l a bucatelor; 1\'1 chiar ~laca' poate am treeut ceva cn ve-

..: -r,

: ....... - ,-'

._ -_',.

.,' .... ,',

". 1,'\

" 'C', ,.i;;.

' ..... ,n 'I , I

_,' . .:

-'j,

""

'.~ ~ . .'

,1':;'

UlnU ... I,1\. .L

derea, in trecerea timpului vom afla. Aide.deoi, ca. dupa

ce fiecare masa vi-s'a pus inainte sub forma ouvenita, //' sa vedem unde aveti sa vA puneti voi.~umA voiu

duce la masa unde sunt orbii ~i schiopii, pe cand dintre .• voi cei mai multi poate vor alege pe aceea unde sunt generalii, pe aceea unde este frumuseta si veselia. Vom vedea deci, ears din amaudoua are. nlai' rnulta rnultamire, si nu vom examina de lac cele viitoare, cacifn aceasta privin\A stapaneste masa mea. De ce? Pentruca aoeasta are pe Cbristos printre cei ehiematl la ospat,

iara aceea are nurnai oameni ; aceasta pe stapanul, iar& aoeea pe 'servi. Deci nu vom vorbl de acensta, ci sa vedern care din doua are mai mare multamire si mai mare placer» chiar tn present. Dar si tn' aceusta pri-

vin~<,\, mai mare multumire are mass aceasta, caei a sedea 1a ea irnpreuna cu l:mparalul, simti 0 mai mare placers, decat a sedea impreuna cu servii. 'fnsa sa trecem

eu vec1erea ~i aceasta, ~i sa examinarn faptul in sine.

A~a dar f?i eei Cll mine, oari am ales rnasa aeeasta, De gasim in cea mai mare libertate ~i veselie, vorbim Im-

p reuna f?i sun tern ascultati. V oi insa, tram ura n d si sfiindu-va, f?i rusinandu-vade eei ce sunt la masa, nu cutezati nici chiar a lntinde mana, ca !?1 cum pare eli

ati intrat intr'o scoala de educatiune, iariL nu laun ospa], a,?a va stliti de dan1?ii ca de niste stapani grozavi, «Dara, zici tu, nu se gasesc ii toemai a~a, ci se bu-

cura de mare cinste», Si eu toate acestoa en ma gasese

in mai mare cinste, ca.di la voi se vede mai muIt luzul predominand la rnasa unde sta~i, iura vorbele voastre

sunt in ~oapte C:1. a slugilor. Caci ~i sluga atunci se

pune in evidenta, caod se gaseste alaturea en stl1pallul ;

ins,1i nu are atata demnitate prin faptul acesta, pe c;U:1 umilinta, de vreme ce sade Malo unde i se arata, si atunci el sufere cea mai mare umilinta. Ceea-ce est'a umilit atunci. se pare lncl1 mai 'uUlilit, eand se pune aliHurea eu inaltirnea, !?i deci comparatiunea Inntt,isaza. atune)... pe nmiJi't ioefl: mai nmilit, ,;;i' nic<idecum \rnai !nalt.1.A.~a ~i. ~~i .cfind sla~i alat~re~L cu ~ee~a, VA. arataF

lOc<1 mal nmllltl, lara nn now NOl va. covar~;nm prIn doua Iue-ruri : .Drin libertate ~i JUin cinste, cu. care nimic· nu

r! .~~ste egal in multamire. Eli a!? prei'era sa. ma.nane p~ne 1 1) Lgoala in libertate,decat mii de feluri de manc!l;ri in

.. ~clavie. "Mai bun este'r'ospatul eu legumi spre

dragoste, ziee, ~:i spre pTiete:~ug, decat vi~elul

(V) ~ r6 ~ r ~ ,#h1t~ !::f' "- ;-i /Ib .J /;u,j d.J. ~~ h ~~«(

--------- ---- .. -------

de laesle eli vrajba". (Prov. 15, 17)- C,e~a-ee ar vorbi aceia, voi sunte~i siliti .a aplauda I?l mCl.d~cum a !espinge punandu-vl1 astfal in randul parasl~llor, b~ l~lCil

si mal ral decat dan~ii. Oecat, astfel este luX?]; 111 f<1ta,

1\1.i va stiiti f?i va P, itula:Vi,'.de unde rezn,l;a ell nu va bu- -j' curati de nici 0 cinste. Prin urmare pe~ ceLt de mult este

lipsitt1 aoea niasa ' de mul~mire.l pe atat 98 mult masa

nonstra e plina de multamire, §1 de. veselie. A • • ~ •• ,

Dar Sa examinam inca E?l lDsa~l nat.ur~ .mancarll.or.

Acolo chlar De voind eineva este ~otU~l silit ?~ a bea vin peste masura, aici inM mmem nu este silit de a man'ca ~i a bea, daea nu v:oe~te, astfel . C:1. ~colo. dela i(l ceput n eci n8~ea g~.se~te i?l se.oate mul t~\:n:~ll ea, dir: ~alitatea mancarilor ~I a bauturilor, lara elm s~turarea peste masura se naste desgustul. Garon] A oQs~ru ~ atata de mul t se. vatama 11.ri.IL.foa,me" pre e~ pr~I_l:....~a.H!,l 12estemrsm;:[ Mai user it voiu mole~l ~l '¥a, 3.00g1prm ~ b ibar deoat prin foame Astfel deci 19J1wea, esl,e lID HI are, ,', . ,l~ ··rr .... ,Tn 'p nf)"tA

mai supor-LabiHi. deqat IJJ~bui ' ; a, eMI ~~ mneva r . a 1 QllJl~Q1~lle, pe ca~d dacA. e de'rmsmi""im:buibar . i. '. r do_?a zll_e. Ou fo~me~ 'up tan u-se mcontinuu eel de pe camp, su~t totd~a12na s[nr~to~i si nu au nevoe de dootori, pe ca~dcel. 101- bUlbati nu ar putea tr:11 daca nil. a~ ?lnema. lDC?lltinnu pe doctori, ba IDCa de multe on 111Cl nu ~lll sama do

povete1e lor. . A A t It·"

Deci masa noastra are ll1taetatea pen ru mu ,cl:

mirea ::,;1. placerea CO? g~sim acolo, D~ca se pOB:te U:lln,l cinste a fi oineva necinstit, daca este placut?a fh~d lIbo: cineva sa se supuna altora, sil se sfiiasca ~l sa tr ernure, in 10c' sa aiba curaj, t?i l? ]o~ sa se multameasca c:: strictul necesar 01 sa se [mbuibeze peste masura ~l SeL se eulunde 10 dezrnerdari, ei bine, at-unci rn~sa. nAoa8tr~ este eu mult mai superioara aceleia. Dar apot ~l 111 _prlvinta ch'e1tuelelor masa. :r:oastrA est.e mai b~Da, caCl pe cand acaea este coshsltoare,. aceasta d~ lac. D.ar ee? Oare masa aceasta esLe pUl.cuta uuma: c~lo~ chle: mati, sau eil poate face plAcere m~lta 1?1 e~~Ul ce a datlo? Caei aceasta este ceea-ce nOl caut~m m ~azul de fata. Oel ce acbemat la masa sa p~ COl bc;~a~I., pc rude'1?i prieteni, s'a p:ega~~~ eu mult tlmp ma.1 na:nt~~ si a fost silit de a se mgrlJl de multe. h;l.Crun _:reblll toare nedormind noptile !?i In cursul z11e1 n~putand sta linil?tit de grijj, ei fticandu-~i in capul sAu fel de fel de

. ~ 1 , i

,

.j ,I

~ ',1

I

, I

I

'!

i

,

:-1

r

, .. '

.,.; '.'

14

OWUA I

OMIUA I

15

----------_._-------- - , .... _---_--

-----------

planuri, v~rbi~~d I?i !'if~tuin~u-se .eu bucaLarii, cu sofragiii ~l eu servitorii, ApOI SOSll1d ziua hoUirtW" l'ar putea vedea cinsva ingrijora,t mai mult chiar deetH cci ce VOt a 88 lupta in stadiu, ea nn curnva 611 ee Illta,rnp!e vr'un 11 eajuns, nu cum va sa fie eritica t, J)1J eumva Si1 '.-;li capete de acolea muW aeuzatori. Cel ce _chiama iosa, la rnasa sa s<1racii §i infirm ii, J:Gil&.__SCl1 tIt de lQ.<.J-te_ac.ft§te gmi, 61 puna masa instantaneu. :;;1 flU Se illgrii,Q'3Le eu multe zjle m:d 'naiote Dar ~i dupa eina daea vom Observa bine, vorn vedea ea accla irnediat a pierdut mul~Ilmirea dintaiu, pe c1ind aeest,a 0 are in 81, oaci ar-(~ pe Durnnezeu datQrnic, se nutreste eu sperante piaoute, ,';it in Iie-ee zi e1 intinde masa si sa ospateazn cu st&p:'l.l1u! a toate. Mancarile de sigur ca se eonsumeaza, pe dod ~L:R mul¥tmi rea. s u nSl~e_?-~,c~ .. 9_11 se consuma, ba 10 cii pe fie-ce zi el mai mult se bucurs decat ace: ce si-an

-uicarcat panteccle en vin mult, D<1ci nimi(~ nu hraneqte . S siiriLul atat de bine, aa 0 spcr;)uta pHle.llbi 1?i a.~tmLk~L 1 ee or S bune...

, a vedem apoi ~i alta lmprejurari, care se desfasura la aceste mese. La rnasa ace sa se and flnere, chitare, flaute ~i celelaltc, pe ca.nel aici nioi 0 cfi.nta.re neplacuta, ci nmnaijmnuri l?i [2§ai]JJQdii. Acolo sunt Ilwdati demonii, pe caud aiel Dumnezeu, stapa,l]ui a toate. Ai vazut cum masa aceasta este plina de char, jar aceea lfloarcata de ati1ta nerecunoatinta ~i nesimtire? Caci

i--'~PUtlemi: Daca Dumnezeu Bst'e care te hrane~te clio bunatatile sale, ~i d. eci tu Lui trebuo Sil-i,. multurnesti pentru ca Le-a hranit, apoi cum de introduei pe demoni in locul lui ~i lor li rnuJ~ume~ti? Pentruca ca.nl~61e a0p,Jea din flaut lljmjc alt. 011 sunt, decat caotari_drace:;;ti. In Ioo sa

iToi: )lMul~urnescu-!;i stapsne" sau )1 Bmccu vfmtat

esti Doarnne, eft m'ai hranit pee mine din burditatj le tale", tu, ca ~i un cane necinstit, nu-ti aduci arninte de aceasta, ci introduci pe demoni ? Dar apoi ehiar can.ii, fie c~ ar prim] ceva.,fie cit nu ar primi, totus! se gudura pc Hinga. r>tapan, pe cand tu nici ace,)sta nu 0 faci. Oanele cbiar de nu ar primj Ilimic dela s!iipan, totu~i n gudura, pc cand tu ~i dL1pa co ai prirnit incll latri asupra sa! Oanele apoi chiar de ar priml ceva dela cei strlO'dni, nici prin aceasta IDc!1 nn\;i clomole~te ur-a a.sllJPra lor, si l1ici Oil poate fi imprietenit, iaril t.u

... l ........... ~ n~ t"'tH·flr'\Y\~f. "'VI);~ ,10 'rf.do AD1~'J rlAm()n; t.rd.n~l il -intrn ...

.

~.

canii. Si e bino ca am amintit aeum de cani, en. comi)ara~iu'ne eli cei ce multumesc lui Dumnezeu numai atunci, ('and prirneso vre-o binefacere dela eI!

Rusinati-va, va rog, de caDi, cari desi rupti de fo.urre, gudura inca pe stapanul lor. Dumnezeu este care ne harazaste din darurile sale. ~i totusi cand auzi ei\. demonii uneltesc cava contra mantuiroi tale, tu la~i pe stapanul imediat ~i te apropii de dan~ii! O! nenorccitule $i mai fara mints deeat canii. «Dar au, ziei, Iemeile publice (1COp'lO'.t) oarecare sic ~i placers privite». Ce placere? sau IDC:l.i bine zis, ce necinste nu au ele? Oasa ta a devenit asa dar 10e de curvie, de nebunie f?i de spurcaci u ni, 'f?i . tu n~ .te rusin ezi .de a numi aeeasta pI;} oe.r-e? Daea erezt ca l~l este pernns de a uza de Iernei pterd ute . ~i a transf?rma. .~.a~a. ta intr'un local de ?llrvje~ tavalindu-te ca .'iiI porcn 10 I10rOlU, 61 bme, rusinea 'ilL desgustul izvorit de aici, va fi cu mnlt mai mare clecat orir:l€ placere. Daea tnsa 0 faei aceasta numai in aparenta . iats ca :::i de aici izvoraste 0 durere mare, caci

, , '( Y ~ 1 t

daoa privirea nu este 0 placere, presupunann (.3, ()

margine~tj aici, tot}lf?i pofta d~viTlC m.~·1.l mare, vap~ea ce arde III tine mai grozava inca. $1 poate VOf'?l1 a ~ti si sran?it~l ? Aceia s~ rjd~ei1 .. dela m~lsa j~soJeIJJi ~i iri~~~i ca. m~t~ nebuni ~l ~ml!:tltJ,~\,mal de ras deca!, selavii cam in tirnp ce servitoru pleaca 08 acolo sobri si eu 'mintea intreaga, ii pleaca beti. Vai l ce rusine. Aiel insa, nimio de acest fel, ci ridicaud masa ell laude ~i n:~Jvamj["i. adresal.e lui Dumnezeu, ii .se due ttCasa BCUtItl de or-ICe rusme, de once aeuzatiuue. A~tl. dar vel vedea pe aceia cil. se gasesc in interiorul lor dupa cum acestia se gasesc In exterior, ad:-Ci1 orbi, infirm} ~i sohiopi ; adeea ce fel sunt corpuriie .aces.tora,. asa sunt sufletele acslora, umflate ea de idropiea ~l schimonosite, cad a~a sste .lipsa de minte, Dupapetreoere apoi vine alabanogirea ~l. obosflal~ geuerala, CaOl. a~~ est~ bejia, ea face pe Jei sauatost ~ChlOPl ~l 8ch110ZI. Vel vedea pe aeestia spoi eli au s.ut1etele lor c,:rate, stralucite ~i impodobite, dupa cum sunt .eorpu~lle ar:elora, caci if tr;j esc in III III tar~!i re, nu cauta n.lIn~c A mal l~ ult deeM strictul necesar, 11 fHo8ofeazi1 a~a zlcand, f?l se g,tsesc in toatll lini!?tea ~i curt'lte.n!a ~uflet.~lui .... A •

. Acurn sa veclem ca.re este sfar-E}ltul atat mOl, cat $1 li.coJo. Acolo este petrecere desfranatu, ras d1'l1oe80,

... w -- - --~=,.._~................ n ..... nhA YW"I",,-'rlOt"o {,H.I Ctt;i c(\ r:;1p~

j 1_

..... '~4.'=-'~'" :t,_

----,

placerea acelor Iemei .desfranate, pe cand aici este :Iilantropie si bunAtate sllf!eteasca. Cel ce a cbiemat la masa aceia,a fost stapan.t de slava de1artt1, pe cand cestalalt a lost inspirat de filantropie ~I de bunatatea spirituala. Masa aeeea a fost data din slava desarta, din rapire si furtisag, pe cand aeeasta din filaniropie ; aceea sfars€ete, dupa cum am zis, in prostie, in nebunie si in st.upefac~ie, caei acestea sunt odraslele slavei desarte, ~ian\ aceasta in muljamiri ~i slava adresate lui Dumnezeu. Dar apoi f?i lauda oaminilor este mai mare pentru aceasta din urma masa, pe stapanul eelei dinlaiu 11 vorbescde rau, jar pc al acesteia tori, chiar ~i eei oari 1l"U s'an tndulcit din ea, j] Iauda 9i'f considera de parinte obstesc. Dupre cum se pelrece eu cei nedreptatiti, oaci sufar deopotriva si cei ce n'au fost nedrepta~iti ~i eu totii considera de dusman pe eel ce a nedrepttltit, tot, af?a 1}i cu cei ce TIn au participat Ja masa aceasta, caei ~i acestia lauda ljii admira deopotriva eu cei ce au participat pe eel ce a dat masa, Acolo predomineaza invidia, aici ingrijirea parinteasca ~i multamiri se aud din partea tuturor.

Toate acestea se petree aici, dar acolo cand .za veni Christos! acest din urllla va. 8ta. de fa~a cu mnlt Gura! inaintea lui, :;;i va auzt intreaga lume acele cu-

~- vinte rostite de el: )nsetat m'ai vazut si m 'ai a- J'

dapat, flamand ~i rri'ai hranit, gol ~i m'ai 101- /

bracat" (Mat.h. 25, 35 ~i urm.) ~i de acestea, pe cand

acela va auzi contrariul : ).sluga vicleana 81 lenesa".

(Ib i d. 26) ~i eel elalte, .;;i' iarasi : II Vai c eJ ;)1' ce dorm

in paturi de elefant, si se resfata intru asternuturile lor, ... oe101' ce beau vinul strccurat si se ung cu mirurile cele mai de frunte ... ca l?i cum at sta au socotit, ?i TIn eft cum ar fugi". (Amos 6, 4- 6).

Acestea, iu bitilor, nu vi s'au spus iara scop, ci ca sa va sehimbati parerea ~i nimie sa. nu faeeti fara fol08. «Dar ce? hi-ta cil. . eu fae ~i aceasta ~i aceea», acesta este raspunsul multora ~i multa vorba fac de aiei. Si oe trebuil1p, e, spune-mi, ca fHnd posibil de a face totul spre folos, tu sll intrebuintezi unele fari1 vre·o necesitate ~i sa cheltue~tii:n zadar, iara pe alteJe eu necesiLate? Spune-mi: daM semanand ai arunca 0 parte de s[l,-

U,\J1I.L\' I

11

-------- ----_ .. ----_-

m~l[}ta pe piatra, iar alta pe pamint bun, te-al multami oare a. spime; nu vaWrna cunimie oaam arunoat 0 parts ps piatra, lar cea-l-sltape pamant bun? De ce nu ai aruneat-o toata In pamant bun:' De ce iti micsorezi ca,~tigul?Ca.nd aduni bani nu zici aceasta ci din toate partile aduni ; cand Imprnmuti nu zici, de ce sa imprumut eu 0 parte pe cei lipsiF si cu '0 parte pe eei cu mijloace, ci totul lmprumuti acestora, pentru co, J;ltii ea ai eal?tig, iara in easul de f'a~l1, uncle atat do mare este ca~tiglll, 1lU zlci aceasta. A$~t dar nu vei tnccta a chieltul in zadar ? (Dar, ziei tu, are f3i aceasta cCi.l3tigul sau». Care? Spune-mi. «(,'e )n~ I.cu:·e~;t.G prietesugul», zici. Jnsfi. nimlc flU P9::tte. H Dl,~ rOOt) ca J)l'iotcni,\ ace}ora, c1lpiHata aeln. Q:;::pele:;il l,etrocerl ; aiel se zamislesc numai prieteniile parasitilor, Nu insulta un lueru atfi.t. ch: admirabil, voiu sa zle (:ir<lgostea:, nici nil spune C[~ radneina !.j poate fl egaHI. ell a aceleia, izvorrta din petreceri ~i ospete. Dups cum citn? u.n capac are ri'idaeina ca. aurita ~j ca petrele cele pretioase, TlU vei spune c"i. ::IT'D a. tfel rsdacina de la natura sa, ci este provcuita ;ish din cauza putregaiului, lot. a~~l faoi s'j tu, cud chifU' de s'ar naste prietenia (lin ospete, totusi nimie nn poate 11 mai rece ca astfel de prie.tenie. Col eo ellieJf.lH'ste 111 dreapta ~i in stanga pc astfcl de ospcte, ohiar d(~ ar ohicltut eitt de mult, nimic mare 1111 foJose~te, lW ca,nd eel ce chie1tuest\L..tfrtul_j__L~e sa,racilor, cl.llflr pnttn an a!l~ielt,!lit, tfllJJJ?,L.a.J11&l!..t

I mare Inern, 6wi ceea-ce se canta nu este de a da mult

~ ~,..' C I. 8,11.1, putin, ci ~a S~~ dca nu mai pu~in 9.e pro~ri~le sale pu-

~ fc).,(,(l..'1,~ terr. 8i!. He g~Ln(lHn la eel ou einci tn.lant.1 ~l la eel eu

I doi, Srt ne gJ.nliirn In, vaduva care a pus in eorvana cei

'\ cloi fileri, sil no g-alldim la vaduva de pe timpnl lui

I Elie. Nn. a zis J[lc1uv~ eea cu doi flleri, (~~i ee v_atflma.

I daca voiu opri un iller pentrn rrune 9' numai unul

II voiu pune in C01~V~'ll~t»), ci 6,a Aa c1:1.t tot ce ,weil:, iar~

I tu desi te gase~tl intr'o a~a l.mbel~ugare, totusi esti

mal sgal'cH decat aceea. .

Deci Sa 1111 neglijam, iubitilor, de mantuirea noastra, cj Sil. !'iteem milostenii, eaej nimic nn este mal ball Iucru ca ml]ostenja. Desp·re acest adeV3r ni va c"Lrata tllnpul viltor, ceea-ce de altfel ni probeaz3. I?i eel prezent. .Q;Lyje-Vuim Sn sJava lui. pumu£l~_e-}!~i si_.fa.qem ceea-ce voeste el, ca ast.:fel sa ne mvredmClm bunurllor tagaduHe noua. C&rora fie a n6 invreclniol prin charul ~i t11antrol jet Donmului nostl'll lisus Christos, carnia

/I. .

rl/, .... ./.1 ..... 14

1/..

v ....

. II /I

-~--.-----.""------~.-y~ .. ---- .. -' --"-~-""-'-' -----

18

OMltJA II

OMII,IA II

19

Ol\UL[A A II

Gu modu.l acesta si desteptarea ce li 0 face uu este greoao, t;:l lauda ce li 0 aduce nu'i lasa ca sa cad a,

Da~. ce . (~l;seamD<1 !Lea S.~1 vtl. uU1pl~~i, de cunostinta VOl . e. ell VOl V[l a ro natl de Dumop. .

. £r1u ~il~l, ~i nici e~t .prin ingeri. «Ca tre ruia sa va apropiati de e1 0 ~tJaVI; va ramasese numai a ana ea apropierea voastra s'a Iacut prin Fin} pe care el l'a tdm!s., Caei cl~?a u~ma ,a va mantul prin ingeri, nu ar fi trunis pre Fiul, nil 1 at' fi du(; rescumparare pentru

noi». })ntru toata intelegerea, zice, ei Iutelepciunea duohovnioeasoa''. «Fiindoa v'au arnagit filoso6i. voesc c~. de acUl1~ V?i 8.1 Jj~i intru toa:ta illte1epciunea dllOhg_ymceascu, lara no lU_!:l&.ea ommeas('..(j .. lara daca voiti sa <'I.flati cunostinja voei lui, daea voiti sa afintl ~ W~BlppciJJnei duchovnicA'?ti, ri bine, '~'1()easta ionstUn ru~pjdJl!}i J))ContjQlJ,~)'. P'apt111 acesta se arata de aiel, ca Pavel sa roaga intr'una, nu a oontenit si nici ca a pa~asit rugaciunea, ceea:-ce invedereaza ~i ~xpresillnea l!chn car~ L;1 am (~nzlt ... " Prin aceasta expresiune li aduce 81 oarecare infruntare, de carece inca de atunci ajnta~i fiind prin rugaciunile lui, ii totusi nu '~i au revenit in sinesi ; oaci expresiunea "cerand'( cu multa ~Uirllin~!\, de sigur aceasta probeaza ; adeca Crt «ati a flat, msa trebue a mai afla, trebne a rnai ~ti ~i restul».

J,Ua sa urnblati voi cu vreduicie Dornnului" zice. Aiei vorbeste in privinta vietei si afantelor lor

f" ~-, - ,

ceea-ce ace peste tot 10001; in totdeauna ellcag.i1_p.u,,·-

tarea cl'eJ}tiJJJllni de crediR{a. 11Spre t.oata placerea". Ce va sa zica aceasta ? Mai departs explica fraza prin expresiunile : ,)ntru tot; 111C1'ul bun fl1.ca.nd roada

?~ crescaud spre CUD.O~tiD [a lui Dumnezeu" 1 m~

~l cum par'ca ar zice : «Dupa cum eJ fara de veste s'a descoperit p~ sine, ~i dupa cum voi a~i primit 0 astf~l ~ de cunostinta, tot astfel sunte£._ dato.rL.Q.e._ll. ~!LPnrtn.IfJLY.Of!stra 0 Coochlita dem~..ili'&a.eta cred~ caci aeeasta crediuta are nevoe de 0 conduita ,111al <tleasi1. s,i maj fmIDaa.s(j, <lMat se cerea in credint.a ~e. PeHt.r~ ca eel ce a cunosout pe Dumnezeu r;;ij

sa invrednicit de a fi robul lui, ba chiar si fiul lui, /

unul ca .. wasta e cert ca are nevoe de 0 mare virtute», •

"Ou toata puterea intarindu-va". Aici vorbeste

.... 1"' ...... __ ........ .: .............. ~+_"." .... ~ ............ ·"-.-. ...... A"t;n ... '1; ..-/1\T,,- 'J"Iol'1""'.i'\'n"'II l ... i'Jo QI~ "no. 11"rYl_

tmprenna eu 'fatal ~i' eu Sf. Duell se cuviue slava, SLu· paniI'e<.\ 1i oinstea, aeum ~i pururea '~i in vecii vecilor, Amin.

.Drept aceea ~i noi, din care zi am auzit, lIU ineetaiu penlru voi rng?l.lldn-ne :;>i cerand ea ~a \' a umplel;i de CUIl()stinta voei.lui, lntru toattt intelegerea si intelepciunea duchovuiceasea, au sa' umblati \~oi C1~ vrednicie Donn; ului spre toatrl placerea, intru tot lucrul bun facand roada, si creacand spre cunostiuta lui Dumnezeu" (Cap.

1, H. 10). .

«Drept aceea» ZiC8, adeea «fiindca am aflat despre crcdinta ~i dragostea voastra, fiindea avern spcrante bune ~i suntem deplin i:ncredill~a~i oa . a~[~ veti Ii ~i in viitor». Dupa cum se illt1blpll1 ~i in' rasboiu, ca atitatn ruai mult pe ostasii aceia, carl sunt aproape de biruint.i1, tot a~h faco ~i Pavel ell acesti Ooloseni, cand ii Ind~amna ca sa continue 10 sporirea Iaptelor bune. '"Din care zi am auzit, zice, DLI ineetirn pen lru voi rugfmdu-ne". r u uumai 0 zi, nici doua san trei, ci in toideauna. Aioi arats dragostea lui ci'itr{L cla.n~ii, in acelas timp lasfL a se Jntelegc~ Clt it inca n'au ajuns Ia capat, caci verba ') ca S8, 'V il. umpl eli. U aceasta tnvsdereaza. Acum tu priveste 111\;eJepciunea acestui :.Ipa· stol, caei el nu zlce ea da.l1$ii sunt ell totul straini si lipsiti de adevarurile evangheuei, ci numai ell. li mai iipse~t~ ceva, ccea-ce proheaza exptesiunea "ea sa, vtL umpleti (\) oa ~i cealaltiiexpresi une llspre toata pJ rtcerca, in tru tot 1 ucru I btl Jl (~ asa c.a elnar si expresiunea",toata" san nintru tot" ceovec1emdeslJLlsa, este ca 0 rnarturie ca de si dansii progresase in cu-

, ~, fh ' S"

vfin tul ade'\.'arului; totusi inca nil aj unsese la s arst t. I.; 1

apoi zice "ea sa va umpleti" iara nu ca sa llla~,i,

" . ... ~~ ........... ~.,"I ........ ,"\lQ

20

OMILlA II

pleti de putere, s1'i. va tmputerniciji, sa nu va. imputinati, sa nu va descuraia]i», 7,Dupa taria marirei lui", )"'adeeii «sit castiga ti 0 astrel de bunavoints, 0 ass dis(pozitie catra 'fapla buns, potrivita pnterei slavei lui». ))ntru toata ingaduirea ~i iudelunga rabdare".

.' ~' Ceea-ce el spune aiei 3.~a si este: (mOL ne rugam, zice, l!~, .0(. /U~~ . ea voi sfi. aveti 0 via~!l vil'tuoas~ si demna de petreesrea voastra, stl stati neclintiti, fiind intariti, dupa cum se cade a f1 intA.riti do rJumnezeu eres'tinii. ·a.c1evijrati,).

• Pentru Bossa, fiii1dca el paM aici -nu s'a atins de loc. de dogrne, oi vorbaste numai despre viata, uncle nu gjse~te nimie de acuzat, ii lands pentru aeelea co trebuia sa-i laude, dupa care a130i trees 10.. acuzatiuui, Aeeasta 0 face el peste tot locul ; cand trebuia ,1 scrie, de se lntampltt ca ,';]a aiba ceva de acuzat Ai eeva de laudat, .mai lpHl,jJJ luncla. ',?i cllJp$l, ace.asta trer,ea In aeuzatiunl. l'<'I(1i inUliu I'll isi familiarizes z;'j pe snditori ".illl careocazic acnzatiunilB co Ii a 1 ·_Ge snnj,apilrJl..t&..d.e pn' anUl1Lla, ar1.ttlnd prin -aceasta ca el ar fi dorit ca sa'i laud e necontenit, dar ca, silit de imprejura ri nurnai, el s'a vazut nevoit de a-i acuza, Aceasta 0 face si in I epistola catra CorintlJ.eni, undo dnpa ce-i lauda Inuit peutru dragostea ce iau aratat, iruediat, din motivul incestului petrecut acolo (Cap. 5), treee in acuzatiuni. Nu tot a~f~ lusa In epistola cltre Galateni, ci ell totnl din eontra ; ba llleA daca ar examina eineva cu atentiuue, ar vedea eli aici acuzatiunea izvorastc din 'lnsa~i lauda Of> li-o aduce, In adovar, ca. apostolul neavand a Ii spune atunci despre vreun sucees al lor, 91 fiind ca abaterea lor dela credinta erarnare, ~i ell totii se stricase, de aceea chiar deJa inceput 1i acuza zicand:

liMa mir .. .", de~l expresiunea aceasta este ell landa. 'I'ocmai pc la finea epistolei 11 lauda, insi'i. nu pentru

cole prezente, ci pentru trecut, caci zice : ,: OK de 0..1' fl fost eu puti.n~a ochii vo~tri scotandu-i i-ati fi

d t ."

a nne (Cap. 4, 15).

l,Intru tot IUCI'ul bun, zice, facftnd roada ~i erescand spre cunostinta lui Dumnezeu (( . Aici' e vorba de fapte, ))Ou toatl1 puterea tutarindu-va ... intru mgaduirea ~i indelunga rabdare ell bucurie", adeca inclElhmga r:lbdare )lOU catre al~i"~j. )Jlgaduin_Hi ca trl1 . eei de aHa, (ell ghm e. Are ein eva lnd 01 u n gli

'rc:iL&I'f'P4 /zJi£.dcdr.l1A/YU{ Cat.t o/!h.t.

rabd are Cl'!.Lra acei pc cad ii poate com bate, iara catre cei pc cari nu-i poate a.relogMuinta. De aeesa cand ( ( (* vorhim de Dumnezcu, nieiodata nu ' zieem oa 01 ingai" due san are ]ngacluin~a (lmOfU)V';j), oi totdeauna zicem

.. " ca. indelung rabda, are indelunga rabdare (1J.CI.xr1G,'}1JIJ,[O:), dupa cum zico ~i insu~i fericituL Pavel, scriind in alt 10c: ))Sau nu bagi sarna de bogatia bunatatei lui si de indelunga lui rabdare" I) (Rom. 2, 4i?

llIntru toata ingaduirea" zice, adeea nu numai acum, or totdeauna, lJntru toata intelegerea si intelepciuusa duchovniceasca", eaci aitfel nu este posibil a eunoaste vointa sa. Desi danaii credeau ciL au cunostinta vointei lui, lU8a nu 01',\ duchovniceasca l1;cea clln'o~ti'u~a. )l~ sa umblati, zice, cu vrsdnicie ])omnutl1i'~, caci numai as?i calea voastra va deveni clomnil, de nurnei8de-Qr_~ll.1UGrce cWno~\9tBlllarilrop]a 1m Dumnezeu, si 0 ccnoaste mai ales cand vede ca 01

a prerlat palla 9i pc Fiul sau,-n11nl ca acosta, zie, va avea inca 0 mai marebuu!l,yojnta. Sau se poate explica ~i in alt mod; «Nn ne rugam numai ea voi sa eunoa~teti voia lui, ci ea acea cuno~tin~[ sa 0 probati prin fapte, ctici cel co ()ul108.§t,e, fAra insa sa savar§casc<1 fa to bUlle, va fi pede sib). )l Oa sa urn bla~i VOl" zice, adeca nu numat 0 a '<1, oi totdeauna, caci dupa cum umblarea este necesara omului, tot a~n, de necesar este f?i)1 vietu]. cinstit, Purtarea noastra 01 0 exprims, peste tot ] oeul prin ouvantul urnblare, preu mblare (:rrW1W·tsI'i), aratand prin aceasta oil ~~stfe1 este viata

.Il.O::lstrtL prezenta, ~i nll ca. vintn. celorpamaute~ti. Pe lfi.ng'a, aceasta ~i lauda lor este mare, caoi zioe : "Sa u mblati voi ell vrednicie Domnului II ~i "tntru tot lucru I bun ". adeoa necontenit sa face~i .fapte bune §i sa UJJ sta,ti de loco Aeeasta 0 ziee ~i mai sns In sens metaforic : llFacfLDd roada ~i crescar:d spre C11110- stin]» lui Dumnezeu ((, ::}i astfel §iiya intariti dl1pa

putcrea lu1. DllrnneZQl1. pe cg,t oste ell putintii omului.

-~

UM1L!lI. II

-_ .. _-------

. __ ._----

I) 'l'el:lul original este : "~H ~oli "I·.outoo t'~~ Xp"'1n;"'1jto~ l'JII "~c; &'I0X'~~ M1.' '['J~ I"apo{l-ofllw; ·M1. tn.·pro", tc;", a caru ia trad ace re exaeta ar tl: :

San O,],r8 dispretuesti bog&tia bunatatei 8,,11e ~d indelunga sa r[bdare !?t' tolera.n{a? {'£raJ.}. '

22

OMIUA 11

23

-------------_ ... _---'_---

nDupa taria ,lllarirei lui". Mare CSt.Cl dcci lDcurajarca )01'. Si observati eil. 01 nu :1, zis putere V~i)'"J'.~.'':;),

, D ~

ci t,lri o (i\p&.HJ~), ceea-ce sste eu mu It rna i mare.), u P a

Ui.ria marirei lui!'! 1 zico, asa e.a J1re.tulilldeni..E.1L1lalni s.tapa,nf),~[e. J) Srt urn bla] i voi en vrednicic Do 111- 11'L1lul~~. Aici e verba (le .Fin], oare are sl'.flpa,l1irn p£:S.te t.ot, Ri III cer I?i 1)$ p,)mn.nt, ca adecii sllwa lui pest.e tot s"tiipn.neqle. $i nu zioo III mod simplu lu.tadllc1u-'vu:

C1 In <1.. ~1, mod, preeuui S6 (IOVine ielor ce serves!", uuru

sti'ip~.n 'put.ernie. "Spep. en 11 ostinta lui DU]JlTl 'ZCu",

_en earo ocazie se ~i :Ltinge de cuvintcle acelei cunostiut],

~' caci :1 nn elm ()n~t.e pc~ DllI:ll1BZnll d u P~ em!1 tro bl;P .. ccasta 'fn13C\;\;mnil It SO Ir\~eln omul pe suie smgur. Col

J ee nu eunoast o pe Fiul ,'31 nici pc 'J';It:lJ, on d rupt en~ I ~~u ~ C'.l ,U~J n eve e d,e CUll 09 tin Ft, caci '" ilCP.1S ta la GIIDIO IHI iolosel)te vista,

1n tru toa.t{t lugJ.ll1jrr~a ~i iudcluuga rubclare )) ZiC0, en b II mrie nIB] t,umind till Dumnezeu (( CVe:r~, 12). AX or :oinc1 a'i mi1.11 Xii,i it, ~ln.li.,<tmintr:BI,t"\ de oelo viitoare, cLlm lao aeestea a. HWu& c1c.]n. aluziuue Ja inccput zirftnd: ),Pelll;ru ntidejdcu .ea gfiJi.tu, voua ill ceruri", ci li arniutsstc dtJ cole dfli~~ oxistente, caci accstea snnt motivul oelorlalte. Acrn,st.a 0 Iaco upostoIn' 111 mul to Iocuri, .~i en (ll'Hpl .. en V;),1.\ t, Ci-i.ci Iaptele deja petrecute a.sigura, ~i mai mutt YlIC(1 ri!hca pe aud:itor J'Cu bucurie .. ziee, muljamiud lui Dunmczeu". Contiurrilatea si asociatiunea iclei.iot' estc aceasta: «Nn

~ ~ . . ..

couteuim a n ruga lui Dumnezeu pentru voi, :)1 (1:J

mutjami pentr1.1. cole treeute». Ai Vi1~,U~ Cli.Ui se Intro; due " pe nesimtite Lil. verba despre 1.' iul lui Dumnezeu :

Caci daca ti multumml on uucnne nHU'E\D.P$!llli!f.~l Rl.ln~ 'Si cele ce vorbirn. Be poate de a l1Hlltaml cineva numai ~lrjc<l, se ponte ;), .mlll~~mi ... ~i. cand,:~e afi?,. a~arit. dupa cum mnIt,illUla lob lotnslTd, fiinrl, caci zicea:

Domnul a dat, DOITl'lI111 a luat" (Job, 1,21). on,

n - sent 'I' tri t

nu ziea cineva tnsa dl faptele petrecu e llU in ns sse,

sall ci\. dl1n~rea nu'l cuprinsese, ~i nid s[t 80 ru.ph1sc~,

[acestul drept lauda eoa mare ce i se enville, Cf~lH.l8untl iropre-jurari de acestea., Doi 1:UU1.~i1t1lim mI1111ll..~,n p~Dtru. frjca sau pentrn pulerea .lUI Cf)::l. llegri'lltll, Cl c.lnfll'.s,iI pcntru Insa~i natura Imprejqrflrilor,

))Oelui ce nea Invrednicit pe noi in partea soartei sfinjilor lntru lumina", Mare lucru a vorbit e1 aici, eaci par'ea zice : «Cele daruita nona sunt d~ asa n,aturll, I, nc.~at pe-a facnt puternici nu nup~ai pen.tru c~ rn-a dat, 01 ~l pentru ca ne-a tmputernicit de a 91

primi», Aceasta 0 a.ratll, el prin expresiunea "cellli c ne-a in vrednici t ''. De exemplu: daoa ar ajunge Cin8VH. si unparat, ar putea da cui voeste stapl1nia peste 0 provincio ; dar atata poate el da, adcca ponte sa dea demnitatea de guvernator. imHl nil va putea niciudat:1. a'l face pe acest guvernator apt pentru postul sau, ba inca de multe ori ouoarea ce i-a conferit'o il lace ridicol. Dar carrel da ~i demnltates, :;;i it Jacesi demn de (l,c.en cil1s~e, 11 ~'ace ~i fl estoinic 11:1 treaba rncrerJint;at::l. 1111, atunei de sigur Ott faptul este mare],

r-' 'I'ocmai aeeasta SpUDe apostolul aici, adeca TIll DU-

L mal ca ni-a dat cinstea, ci Inca ne-a facut ~i puternici de a 0 primi, A~a. dar eiustea data noua este indoita, pe deoparte ca ni-a dat'o, bra pe de alta ca ne-a facut

vl'edn~ci e18 acest dar. 9i J?rive:;;te M ~l nu zice. ll_celui La rn-a dat" 1 ei )) celui co n a-a In vrednicit pe noi in partea soartei sfintilor", adeca celui ce ne-a randuit pe noi Irnpreuna OIl sfin~ii; l?i tnea nu numai ea ne-a ra,ntluit, ci ca no-a, ~i acordat favoarea de a ne buoura de Ierieirea lor-lFieo(I,re l!?i primest.e pa,rtea, s;lJ E posibil insi'i. ('18 n li cinevs in acelas lac, ~i sa nu sa bucure de aceiasi fericire ell a sflntilor, dar a primi aceiasi parte si sa nu se bucure de fericirea 10r, nil e posibil. E posibil de a. fi ~i In aceiasi soarta, fttl'fL lnsa a. avea ~i aceiasi parte, precum de ex. toti suntem in aceiasi soarta, ~i totusi nu aVOID eu totii aceiasi parte. Ai~i fuM nu spune aceasta, ci vorbeste despre parte la un loc ell soarta. Si de CF) care numeste el soarta P Pentru euvantul ca' .Dimeni nu sa va invrednici de Impil.ratja cerurilor prill @opriile sale fa1tel oi clup:'l, cum SQ&rta 'depinde mal mt de 0 Triilrm It . cons' a

! §.ulH3i, nnem nu vs putea ara.ta. vreodata 0 astfel e I) via~<1 neprib1i.nitl1" 'lncat prin propriiIe sale forte sa po. at.1l. u a se 'invrednici Impilr!'!:tiei cernrilor, ci total este numai .. - <;lin daru] .lui. De aQeea ~i zice: )) Caud ,reti face toate

cele ce vi s'a poruncit voua, , ziceti: ca slugi nekebnice suntelli, ca ce am fast datari a face,

---_.----

~---'~

~m facut" .cI:~(C, 1:, 10). ~)n partea soartei sfintilor :ntru lunll~1a atat_ln _prezent, cat ~i in viitor, adeca intru ~UnO'ltlllta, Ci1Cl mi se pare ca el vorbcste aiei

de amandoua 111, un lac. '

~ Dupa acea~ta arata ~i bunurile de care ne-am :nvredn~c~t,_ cam 1;U. este .de m~:r:!1.l'e numai ca De-am lI:vr~dDlClt llnpara~ler cerurilor, Cl met!. trebuia a adaoga ~l (!108 eram noi mai inainte, ecea-ce nu este tot UDa,

despre cum zice : Ilea abea va mud cineva pentru eel drept, ca pen tru eel bun poate si In draz-

neste cineva a .nll:ri~! (Rom. ,5, 7). . '

~ }} Care ne-a izbavit pe nor, zioe, din stapanirea intunericului" (Vers. 13). A$a dar totul este al san: al sau este de a acorda l?i acestea fji aeclea, si .nioaeri pH pllttlQ1 lice C·~ Qste merHol nostru, Din 'st-ar)GI~l'·

. . " . "t'·,1

nll~ea intunericului", ZiClC, adeca din stapanirca 10sol~mun~l, a d~avolnluj; a tiraniei, f;3i observati c~ e1 nu 7.lC~ simplu, H~tuner:c! ei stapanirea intunericului, ::lCl avea m~[e stapamre 3SIlpra DQastra, ne sta,panea .. 11: totui ApOI daca este grozav de a zice numai de d~v;:>l~l, cu atilt mai de nesuferit este efmd zice din s~apa~,.!~ea .diavolulLl~((, ~~i ne-a mutat la lr~pa- 81:1 a I, ll11])) cl.ra~'ostel ~ ui". A~a dar nu numai ca ne-a scspat din intuneric, ceca-ce de altfel este un rapt destul de mare, dar Hi mal mare estc loca eli. ne-a introdus in irnpa ('il ~ia cenirllor, eu care ocazie a aratat fi~alltropia sa, f;li priveste cat. de variat este darul ee n.l-a facut, ~aci inUliu 11e'-a sca:pat din Intnnericnl rauta\ilur, al dQtle~ ca 11c-a ,?l ITllltat. 10 impAriltia eerurTIor.

"Care r:~-a ]zbavit p~ noi" adeca nu numai 0:1 ne-a se~pat, Cl rnea cil ne-a ~ izbavit, ne-a msntuit, aratand priu a~easta marea ticalosie in care ne gasiam, pe deoparte, 1ar, p~ de alta invederand rohiraa diavolului. Mai arats apoi ~l usurinta eli care Dnmnezeu a facut aceasta

a' .... d t (( ,

{; Cl zican "ne·a mu at arnttl ea a facut ceea-ce se

face~n u,: os~a~ pe c~re'l muta !?f\ful sau din 100 in loco "L~ _lmpal'~tla fiului dragostei lui", Nu snuue numar Imt:!arA~Ja oerurilor, ('.1 a facu] cuvantul mai insemnat! CilCl 0 nume~te imp[ra~ja fiului sau. Nimic nu este mal mare ca aeeasta lauda, dnpre cum zlee slfn ift

,

>'

.. ~

l ~ :t

i

10c' De rabdam, 11l1preuna vorn si imparaW!

, " ~ dni 't lorasi d 0

(Timoth, 2, 12),. adeca pe-~ wyre P!Cl a0Q Qra~l ~~op -

triva eu '5Jll. 81 nu numai atat·, Cl rnca pune cuvaotul

cu intensitate,' caci ziee llclragostei lui". Pe dUf?l1HI.ni, pe eei 'intuneca,\i,. far~ d~ veste i:a .L1lU~n.t acolo Tun~,e se gase$tefiul, ~l chiar m aceHl~~ cinste em el. Nu sa multumit numai la aeeasta ca sa mvedereze darul eel

n181'~ aeordat, nu s'a mul~amit sa spuna ,5n Imparatia" ci a adaos si ,,f-iului « si nici numai la aceasta"

, ) ~...' .

ci a adaos "dra.g;ostel lui", b<1, toca ~ m~rs m~l ~eparts caei a arittat si einstea naturoi lui, cam zice

J!car~ este chipul lui D~rrHl~zeu ?elu~ ~le~.azut(() decal, aceasta l1U 0 spane imedint, m mar intaiu VOfbeste de binefacerealui catra not. Pentru ca TIn cun~vfl; auzind acestea sa'~i inchipui oil. totul esl,e al Tata1u~, ~l s;i erezi ea II iul este aLlra, de aceea at!'1bue .totul ,1.llUlui, precum iara$i atribuo totul Tn,tat.m,. cam .acest~ a II utat, iara acela a procurat, sau mat bine Zl~ a ~o~t 'en,uza mutarei, pentru ea zicerea "qare .ne-a lzbavlt

pre ioi din stapanirea intunenculUl ( este eg~H'i. ell eea.1itltl1 care urtnG<lza: "Intru care avem l'asoumpararea prin sangete lui l?i isrtarea pacatelor" (VeTS. 1.1,). ,Da.ca un am fi c~p;ata_!___!~~t~~;t._,J?~catelor . nu ne-JY;D_ ti nmt%>t. lata aioi Htrii~l parMula.

),tntI'Ll! mu-el~ Si nu zice slnhozire de robie ("(HrJUi'.i~V) ~l l'oscnmparal'C din robie (Gn'O"'~Ir)Ol_O':/)' ~li11 c~ Ill!q. posibil a mal cildea. vr~od,~ti:l ~l mel a 11 muritort

(lllpa rese\lmparar_e_. '

,. Care este chipul lui Dumuezeu celui no-

vazu'f, 'lntaiu nascut dedit toata zidirea C( (Vers. 15). Aici am ajuns la 0 chestinne de a eret-ir:.ilor, pcntru care vom amftna-o pe ziua de rnAine, cfl.nd vorn c1ez~ lega-o, si cand f?i voi veti fi cu mintea incordata 91 bine pr'ega\.iti. Dar dana trsbue a spune acnll~ ceva, este cl1. hierlI'l savar.~it de Fiul Bste en mult mal mare. Si cum aeeasta ? Ei bine, aeeea estc imposibil ~ de ada imp;1r;1tia celor ce reman iu .pacate, pe c.al':d ,aceasta e mai usor, caci numai a pregiltlt calea spre prlmlr.eadaru· lui. Ce spui? FJl ti-a iertat pacatele tale? AtunCl e1 te,!.i: apropiat de Dun:mezeu. rata (lurn apostolul a pus mal

dinaillte bazale d ogm ei.

22

OMIL1A 11

OMILlA 11

23

Dupa Ui,I'ia marire: lui ((. Mare esto deci ineuraj~rca lor. f$i observa~i ca 81 UU (1. zis putere (6i)\)"I.~.~:;), ci tflrio (i!.(l 0., 0:;:') , cceace cste cu mult mai mare. »DUp8. tlil'ia marirei lui" 1 zice, asa 0;1 "p'D.'tt.uJj.ru:leni...slllvfl. lui st'ipfi.ne:;:to. "Sa umblati v: i, U!1 vrednicie Domnului". Aiei o verba de .Kill}, care are st,i'ipaIliI'~ pestA tot. Ri 1\1 OBI' 1?i pe p3ma.nt.. ca (I.decll sla.va 1m peste

tot sH1.pitnesle. Si nu zice tn mod simplu l!ltarindu-vu, ci In (l'::;~ IIlod, preoum se cuvino eel r co serveseuuui stiqii,ll 'pnternic. ,,~pl'e cuuosti uta lui Duinnezcu (!, CLl care ocnzie se ~i "tinge de cuvintele ucelei cuno~t,inti,

) eaci a llll. Clll10. a9tre pr.~ D.I1I:111 ezeu rlllp~ c UL~l l.rob~e pcoasta tnscamna Il, Sf: Hl~el(l. emu; P;! sine 0;111,(1;\11'. CfJ]

J Ue IJU ounoas!o po }i'iu! ~71 nici pc 'l'atul, en Mopt eur V~t1 ~ ca <.1]'(3 IWV(1(l d.e. cunostinta, caci fara accasta ta TIlllUC nu Ioloseste VJ <1,\:,,-

111 tru to attt lIlu:ll.u uireu si iudeluuga r[t b-

" ,._.. . .' d I '1' .. . II

clare, ZiC0, cu b ucuri e mu I ~1..1l\llT1 un i I1.Hn.!1 ezou

VeTS. 1i). Apoi voind a'i lTl;tug'~,il~ nu li,arninte;Bl,'} do cole viitoare, caci la accstc'l;), H. f,l,cat d~}J'L nluziune Ia

incnput, ziri1ml: )1 Pentru uiidojdca ceu gatil.fi VOU3- iu cernri", ci Ii aminteatc flu cole deli1, existoute, caci

, "

:.l,ccst('.f.l, S\1n!, rnotivul celcrlultv, ACI?f1sLu. a lil,ce aposto-

lul in multo locui'i,$i ell dl'ept, (luvftnt, eaci Iaptelo (leii~ petrecute at:ig'uron, ~i mai rnu It :inca ['i.cUr1\, pc :1ullit0rlieu bucurie zice, multanuud lui J)lulll1czeu_(. Con tinuil atea ~i [LSODid.~i1J nea ideilor 0s1{:! acea,sl.a: ~(N ~~ coo teni m E1 J'lC rugs 1 ui Dumnexen pent ru VOl, ~J ,~J rnultami pen.tru. ce~\, trccute». Ai va~.ut. CI:lD se l~tro; duec pe nesimtite JLl. verba df\sp~e "lUi 1111 D.LllllD~%eu:

Citai claCrL li mulutmm eu blleurH~ mare, a. 01 mar! !'mnt si eels 00 votbim. Se poate c 13 a roll tFlnJJ cineva numai ae inca, se poate a .mlll~amj~ si eand ,f3f), aflrt. amarit. dupa cum rnI.11~umJa, lob, lDtrlSt:1t Iiinrl, CilCi zicea:

"Donuwl a dat, DOl11nul a luat" ([ob, 1: 2:). Si1 D1.1 ziea cineva Ins~ ('~ faptel e petrecu te Ill! '110 tristase, sall ell durel'ea l1u'1 cllprinsese, ~i nici stL se rapiasca

~cestUi c1rept .lauda cea m~re ce i ~e euvirle, Cf~U(l RUI~t n: p I'B J' urari de ace. s. tea, n 01 .1?U! tilm J lll, ~~I:! ~ II n~,11 P:11 tru. fldi. san pentru pnterea 11ll c:ca negnut<1, C1 cbHlr ,

cutm insa~i natnra tmpt'ejurarilor.

nCelui ce tie-a Invrednioit pe noi in partea soartei sun ti.lor in tru 1 umina". Mare IUCI'U a vorbit

el aiC.j, c&,ei_ pr_:r'ca z;ic;::: «Oele d~r~it.e noua .sunt d~ asa natura, meat ne-a fa.cnt puternici nu numai pentru oa ni-a dat, ei ~i pentru ea ne-a unputernioit de a ~i primi». Aceasta 0 arata e1 prin expresiunea llcelui c ne-a invredni cit". De exernplu: claca ar ajunge oineva r:;:i hnpl1rat, ar putea d~ cui voeste stapania peste 0 provinoie ; dar atata poate e1 cHI., :l(lt~ca poato sa dell. demnitatea de guvsmator, insa nu va putea nieiudat;1. [~'I face pe acest guvernator apt pentru postul sau, ba Inca de rnulte ori onoarea ce i-a conferit'o n face ridieo!. DDr cand dol ,,}i dcmnitatca, ~i H faces] demn de ,weft einste, 11 face ~i destoinic In treaba inoredintata lui, atunci de sigur cl?i. faptlll este maret.

r-' Tocmai aceastn spune apostolul aiei, adeea nu nu-

Lmai eli ni-a dHt cinstea, eiinca ne-a Iaeut ~j puternici de a 0 priml, A~1;l dar clnstea data nona ests indolta, pe deoparte ell ni-n dat'o, iara pe de alta ca ne-a Iacut

vredniei de acest dar. ~i priveste cfi e1 nu zice "celui ce ni-a dat", ci llceJui ce ne-a lnvrednioit pe noi 111 partea soartei sfintilor", adeca eelui ce ue-a dtnduit pe noi Impreuna cu sftntU; si inca nu numai ca ne-a ril.nclnit, ci ca ne-a ~i acordat favoarea de a ne bueura de Iericirea ]or.!Fiecare ltjii prirneste partea §1l..1 E posibil ins<t de ali cineva ln aoeJaf;l lac, ,~i Sfl Till sa bncure de aceiasi fericire eu a sflntilor, dar a primi aceiasi J;arte ~i. sa nu se ~~l1ure de fericirea ~or, !lll e posibil. E POSlOll de <1 fi !?\ In acela~l soarta, fl1ri\, mea 11 avea li'i aceiasi parte, preeum do ex. tali suntem ill aceiasi soarta, ~i totusi nu avem cu totii aceiasi parte, Aidi lUS"t nu spune aceasta, ci vorbeste despre parte la un loc CI.l soarta. 17i do ce oare numeste el soartil? Pentru cuvantul eft nimeni un S8 va invrednicl de lmpara~a cerurilor J~in fO riilo sale f~lte~ ci dupe. Oil m S9arta c epmde mal mult e 0 mtam ar norae as, sa

! ~ a.lca:- imeni nu va ptrtea arat~j, vreodata 0 ast£el e

I) via~:1 neprilulnitl1, incat prin pro. priiie sale for~e sa poatA ~ a, sa lnvradnici impar:1Vei cerurilor, ci totul Beta numai

- din daru} Jui. De aceea ~i zice: l) Cand veri face toate

eele ce vi s'a poruncit voua, ziceti: ca slugi netrebnice suutem, ca ce am fost datori a face,

2G

O~J[L1A It

t) Spunand aces tea paoa acurn, noi trebue a lllceth en verba, :;:i a ne aminti intr'una eft ne-am hucurat de ni~te astf,'l l do bin efaceri, si, ve~()ic Si" rllrneg',l Tn Ip noi llJ:;li-lle clospre darnl luLDUIU.D.flZ.eu, adica de. co auume ne-am izbavit ~i ce am ca~ligat, eaei nurnai asa no VOHl anHh _rcnunnsCi1tDri, ~i numill. ell !\hipu] acosta vorn face a. crestt' rlragostc'a llili.llll:fl, e;1.t.!'j1..ditnsnl. Ce spui omule? Ai fost , chi mat In impadi\"ia fiului lui Dumnezeu, ~i tu Inert (~a$li a lene, lIlC;:i, te scarpini, jao,1. stai III amortire ? [hed ar fi trobuit cs sa calci peste mii rle mort; po fiecare zi, oare nu :11' Ii trebuit en i,oa.te SIl Jr. suferi? Gand 0 vorba de a (;[l.~tigfL vre- 0 lnti.\otn.tc, voiu sa zic rre-o stapanie oarecare fad orice oa S1l reusesti, iara cJ.nd e VOl ba de a. te face parl.:t$ imprtril·tiei un u lui n~ sell t f II 31 lui Dumn 87.81], oare 111) trebue a MJ"I pe rleasnpra a mii de sabii ~i H. te aruuca chim- ill foo r Si lnci:t !HI uumai aceasta, dara ce C 81 rnai gTOl~rv, eit' trobuind 1"1, pJeci't de »ici, in Ioc tu sa plangi, 1:0 dezmerz: III petreceri ell cei de aiei, ca. rmul ce B~Li iuhitor al trupului, Si diu co cauea care consideri moartca ca eeva de d)::limil? Dezmerdarea do sigur ca este C,1llZ;1 acestora. Cel ce isi potrcco aici pe pii.lIli1.ll t de mnlto ori cea mai amil.J':bl viatrt, ar trebut Ott ,,;1 doreasca mai cura.ncl it ZbUf8. ;:;i a scapa de

aici, Noi lilsa patimim acelas lucru ca. ~i'pl1ii coi mici .'

do ranrlunicn, cnri vceso a romanea peutru totdeauna

in cuibnr, ~i" onrii leu c.~t(; vor remaneu mat 11 111 It, ell ,', a.t!\.t VQr dsvenl mai slabi si bieisnkJT \inta pn~zau.bl 'I J.;;_,?(l'vtl r:.(l~ ~~l~_snjQ.<!:!,)_ill!L~II_""lt~~_~i_p_ai~~. (~hi~lr .lh~ 'mi I ;ul,t 1L(~6a'lf vel n.riUa cascle celo mal frumoase, ba p~l.[la $1 pala_; ~ I • , ~'.

tele .lrnpiin~te.';;t.i ,CHt'E'- .8tr,:nl,lecse v do auI', mult ~i P, etr".e _- .R~1;,';:

prctioaae, ~l tot nu VOlU crede au 60 deosebcsc do em. n;x. h.. UI,.,

barele rn.tHillt1eJelot', care la cpa mai mica intcinperie '

VOl' c:1dea toate dela sine. Numeso intemperie aces

.' xi ingrozitoare, pentru unii mumai, ~i UtI pentru to~i:

11 c{lci si pumnezeu zi ~~i lIoapte_ cl~hnn<,i, la ~it!.!L.1le_t_ol~. ~lr'1VJ, Fie clrepb, _ULP;;'ic,\(Q¥i: Asttel numeR(' ~1

0$ eu acea zl,. intemperie, fUri,lll1<i, .sau mai bine zis iarna groazniciL Dacil. in timpul verei IlU ne vorn lH'aDl. bille,

J) PaI'tea motaUi. Trebne a ne aminti necoutenit de binerace.rile tlli DUillllezen ~i a nn ne abate dela d5.nsuL De~pre jlldecata ~i pedeapsl'i., !Ii eli noi trebue a pl1l:nge ?i a ne iotl'istll, ell. BaDe izbl\l'im da d~llsu. (Vel'on).

O\HI..1:\ H

---

27

ca sa. putem zburu, cal1d va vent acea Iarna, nu ne vor lua pe Hi.nga ele mumele noastro, r,i ne vor lasa spre a ne prapadi de ioame, sau ca cuibarul oazand jos ne vom nimict, Intocmal 'ca ~i pc un euibar, :;;1 chiar mai \l~or decst pe un cuibar, va st.ricfl. Dumnezen totul, refar,5.nd si reform§, . . Oei ce 1m pot Z oura, nu vor putea inUtmpina pe Dumnezeu in vazduoh, de oarece fiind hrani]! rau nu au aripile u~oare; toti aeestia vor cades j 08, dupa cum se cade a patimt. Pull cei mid de randunica canel cad [os, iute sunt pierduti, Hoi ltlS~~ nu ne vorn pierde, ci vom :fi munciti vecinic. Iarna 81 intemperie grozava va fi ~i timpul acela, ba inca mai cumplita decat acestea, caci nu vor fi puhoae de ape, ci rami s:le JQ.Q_, nu va Ii intunerio dili =v= norilo_r,. ci 11J,_llH1p.~~~es'fl\r~it, i:nclt nu se va mal vedea met cernl, mer aeml, Oct as tfe I sa se ingrozasca mat mult decat cei lugropati In pamant.

De multe ori spunem acestea, dar nu convingem pe unii ; decat, nu este nimio de mirare, daea i?i eu

ca un om de nimie patimese de acestea, de vreme ce

~i profelii au patimit asa vorbind de ast.fel de lueruri, ba . inca' vorbindu-Ii eiteoda"t~ de resboiu chiar, san

si de robie. Si Sedechia era infruntat de Ierernia, ~i

totU9i n u so ~u~ina,. De aceea si ziceau Profetii: !l Vai de cei ce zic: degraha sa se apropic cele ce va face, ea 83. vedern, si sft vie sfatul sf. lui Israil, ca sa'I cunoastem" (Isaia 5, 19). Deci sa nu ne miram de aceasta, Nici cei de pe vremea potopului on credeau, ci tocmai atunci au crezut dlnd nu mal aveau nici un folos. Nici cei din Sodoma nu oredeau ~i nici nu se ~9teptau .1~ ?<1lastrofa,. ci a~l crezl~ t tocmai ~~nd 11\1 mar aveau mCI un ca~t)g din oredinta lor: 91 ce vorbesc en de cele viitoare r Cine se asteapta chiar in prezent, Ia atatea fa.pte co se 6uccedeaz~ periodic in diferitele prlr~i ale p,{mantulni, ca dE! pllda rezboae, cutremnre de pamant, omoruri, etc.? De~i acestca sunt mai convingAtoare c1eoat ist.oria potoplllui, totu~i las~ in nOlJaSare pe mnl~i. Aceia de pe timpul pot!?p?-lm nu mai avusese 'ioaintea lor vr'un exemplu," 111el nu. auzise de sf. Scripturi, pe doel in timpul acesta mhJ de fapte s'au desfaf;lurat, fie in ochH no~tri, :fie '1n tim· pul parin~ilor no~trj, ~i totu~i multi nu credo Dar de

,-_-_-_._, ... _._ ..... "'_., _.

.J; unde vine oare necredjnya aceasta? .Vin lliiiUrataka 8UIL.clYhl.4-.xnanfulci1 ~j beau.-t;li de aceca nu cred. Cecace voeste cineva aceea si crede, aceea 81 astoapta, iara

, '] , I' .

cei ee vorbesc contrariu, dupa parerca or' aiur. aza,

Dar sA n1.1 pajim si noi ell. acoia, Nil va rnai fi patop de acurn, si nici osanda nu oste aici pan;l'in sfir~it, ci incepntnl pedepselor este rnoartea celor necredinoiosi, cad va fi judecata atunei. «Si cine a venit de acolo, zici, sinsa spas» ~ Daca vocsti sil glumesti V01'bind aceasta, nu este bine, caci nu e bine de a__gJmllI 1£ asHel de ] ucrnn p:ri.m£'j.d.iru:1&e~ Dar daca este a~h eu adevt1rat;; si tn nil crezi oa vor fi, apoi cum de te numesti crestin * - si aid nu vom spune nimic din celelalte arguments. Pentru ce ai primit baea renasterei P Pentru OU vii Ia biserica ~ Nn eumva oare noi f<'gacluim atunci (la botez) numai principii, numai banalitati? De co deei vii daca nu crezi scri pturilor ? 'I.illJ.ta.

, ~ srerant. nonstril este Ja c.ele Yiito.re., ~cj dac~ til UIl.

I Qrezi cuvintelor lui Christos, ell un te voj DnW] cre~tjp,

": ~~I nnHa, ci mai r{tu inca 8i decae pa~anii. Si de co ~

"Pentru ea (',rozand pe Ohrisios de Dumnezeu', n1..1 crozi lui ca lui Dumnezeu. 0 astfel de consecinta are numai neevsevia paga,nilor. c&ci eel ce nu erode pc Christos a fi Dumnezeu, de necesitate e{L niei nu crede in e1; dar neevsevia til, nici macar nn are 0 cousecinta 10- gica, caci 11 marturisesti a fi Dumnezeu, insa nu voesti a credo euvintelor lui.' Aceste vorbs sunt zise din be·

tie, din dezrnierdari, din imbuibari. "Sa mancan ~'i. a bern) caei maine vom muri" (l Oonntnts, B2), zice Apostolul, repetand principiul scoalei lui Eplcur, de91 ell zie ca nu rnftine, ei (1tJWCj eft,pel zjej aSNIlen@fl.. vorbe dejEl, aL.m1lrit. Al').a dar en nimie llU ne vom

., 'ueoseti de porei Bau de ne cuvant,ltocl.re? spuoe-mi. C~ci daea nu este uiei judecatl1, niei recOl:npensa, nioi tribunal, apoi din ce cauza am fast cinsti~i. cu un astfel de dar, eu clarul cuvantului. zio, f?i al ratiunei, ~i toate Je avem supuse naua? De ce oare noi stl1panim, iara animalele foii tuate celelalte sunt stapaoite? Prive~te enm diavolul din toate 'Dartile se grabe!j>te a ne indupl~~noram darnllui Dumoezeu. Amesteca Ia un loc pe selavi ell stllpami lor, J:otocmal ca ~i un Ilegll~u,tor de solavi sau slugli nerecuoosc:Hoare, care 8e sile~t0 de a atrage pe eel liber in aceia~i 'iojosire ca f?i dansul. Dar apoi

!

< ,

,I ,\11 ~ ,L' II

.~,.. " \,'\' ,rn idciu dn illdnnaLl, dismi se pare ca .,~IO_l ~'.~' ll~ 'Ir\;~lll1HJZ(\11. I )j'avnlttl "ill Lottruge totodata :;;1 ~clLl.~I., .. c1~'1 Ii )lIU\O 1\1:'\,illl.l\ 1,0:11.1: III lIlod deanna, este aeelas, (\,11>1 c I "11".1 ~n IW 11:-1/,1111 111\ (~L

. " 'leoc1aW ca ,\,', , I., " ! '. , "

metodw, ~l m~ ( <,' . lhunncznll 1111 ns!',('\ I I ell"

Daca nu este ludecatK, apoi . 'I' r ('I'I'''~1 IlllllllH\ZI·\1l 1\11

, ·b so ca om. - ( ,I. ,', •. ,

- acestea 18 v~r eb , )e~e\J Ki ,l;1.6dlllllllll'ZI'll

esto ~F~pt" apor nu le~ltj~ ?~:eT ~c P~):l\t~, :hL ~llL:l'lllpl:1,r"~: nu exista, apoi totu " .. irtute ~l mei fClU\, .. to. 1),11. nu este prm Ul'ID. ar(.. n~Cl l~n acestea Ai Vil.1.llt ('lJg"':- ~

f· tQ. m mic (1, < • , -,L. ~

el nu spane pe a,'. ' _: . i ~. vazut cum ul V/lf\.,-d:o a

. tul eel vielean al ~havoh)!U1' ~'\ato;~rel~r sau uuii hilW •

1 aduee pc om in .. randl:l ~~el'bOUtV;~efl, (. in' rtlnc1I')l <.klllfH1,:il0.r") . - - cdnl fl" l'(}]or E:;a d, 1 , , . II

?:IS 111 r(~ t . ,r,o ). T' t . l'oatxl ()'['Yl11'lp nonorcci , .

. ' ,. 1 'js'eJl1C ~ « ,'" -"

-Deci S{t nu 1 cre.( e~l Ul:1 CJ ',' .to c e .. tf\'l {I A ratio narnen"tp ;

• l , D ('"I a niS "" v • v, _.-

En f}t.Hl de unne SJU;:-, t t' . lovit de rnultc obsta-

multe nu'ti. sunt .mm~S,?:l e~ l:-~~ oo;se~inte cuvilltt,I,Ol: cole, nu fl1. curc~J.~ crozt c, \~l~rnrilor. (Nu am ::l~~':r\l tale, eonc;ecmt~ .~l en y~tu~<L ; stc tare (),llcenii; ulllar

tul ZIGl ell a,~ ,P " , 0' •.

tortUl'i'Z ell spin ' ,-, , . ..,. ; e.-.i\ 11·U estc 7.:1(:1, , , -'. .' ~l 'fOl (·onVUl D' 'JQ., "J".

de ar p ghoen}l',?~ 1,"\ lac~Tile. sf 011 (lezrnicr[~ttrl!e)l.

mn yom ccupa d}Cl ~:: t~ p0ste phcate? Daoa aJ p~caAp.01 do (,0 achtogl p, cal " , ., , rCl' da searna numai de

. .• este 0' lCBI\a. v ' ~

tuit ~n crczt 0<1. U'.to '. "'(~>'IOg"'\ si 0 aseroeo8rt im-

, tar d' ca yel l11a! cv I, ", , . '.

a?(Olstea, f.al it, , ' 1 aceste mtionamente gre,~He,

l'l)Htatc,VEll, di3, S81'un<\ ~l (,e t no un tirnp scurt, va n

v . ~ ~ ea. ce G '11 avo pv .' t .

aBll. I :;'t mangaer·, 'A <', "fnu '1 Dar Ii e: ai pact\lll t-

eim!."l de 0 . pedeaps~ ~!lCO~l. lsi pc'a'ltii sa' pacatU'i.aSC[I? Apot lltUllCl de ce 111l}8DlI 1 ?' f)" ee ''Insell pe eel ITIm

,,.. 1 a -u este g'lecua. ' '" , , ! t t,

spnn,1.11C c. II, .".' (' '. popofulm? III par en a

simlJ1i f De CEl deshlg\ roa,n~le . ci 'cei jns~1lll1a,~i nu vo .

tot,l1'i,F;'a ~fl:t.ur-na,t. l?(' ~O~;l~~{ si nici eei rt'ti nu se vor c1PVNll Ina! lnSeJ11na~l, C1 IE,: J, ! \ ,.(.e Nil cmnva oa(,G ,- ,..·1 , I· oi lncii mm r:\l vor .u. , '" 1 ? dcp,1.rtJ, ".Ie ree,. It"i vorn ave;"lertarea pucat6 or.·

dn.ca YOln eonrupe 'Po, ~ ,1. • 'S"t incereat sa prabu.o NIl ai Yazut pc dmvo, eum ·n' ''-C' 8,,,,,ta H eaptU,at 01

~ \. . ') S· O"re prl ", "'" '. ft

8easC'a.. pe Acla.m, ~ t ,("' urtare este mativ ~nsfu

YL'l~ 0 lcrt<u8? 0 astfol de ~ . Ull' as1f 1 de om V,t fi

'. c1eapsa C,ICl ' U ~ • •

de 0 mal, mare, 1_)_e '. t 'propriile sale paca,te, ~l ~l

P '()c'psit nn num~l. pen S~l nu ne lnchipuim ca d:1cl penteu l'aca~e stra,m~: A ;rii. astia in eare ~ sunte~1. vora 1_.lr.abU!?l pB. a1tH1 lin 11, P)'Jila'l l·nd nl'l'ent ca trc UUl,

, r t bun'1 u ace a ., t:> D

noL Yon1_ . ace n,' at calre noi mai as~rn. ' e

oj Jne<1 dm contra s.~ va a,lrt:,·a ': SX ne pierdern? A0Bst

~ . unl' 1)0 a 11 C<L il.

eo )1t! H11pmgem L ,

----.-~--.,----,

01l1lJ.!A H

---

31

O~tlLl!\ II

fapteste satanicesc, hi paciUuii.omnle? Ai ]JB st!-lpanul Jilantro)· r0i.1g~-J, pIling_I, o.ft~f1~I1, tnlrieo,?az~ §i JJtcl B:lyii, .81 C8ro Oil. sa nu ea' 41 11 m aCBlea.$l, pacate. aca un servitor alungat din sllljb<1, ar spnne n,ci1S[ fiului sau eauza pentru care i1. fost alungat.ei i-ar ziee : «Fiule, ell ant dispretuit pe sti1.pan, tu insa silef?bHe de a-i placea, ca t1a nu IJHte:;:ti ca mine», care nu va avea i~rtilr(\? spune-uri. Nu-l va muia 9i imblanzl pe sUpan? Dar dac:], tu Iasi la oparte asemenea euvintc, si-i vorb6''1l,i contranul, cit adeca nu rasplateste fiecaruia dupa ostencala sa, eil. toate cele din casa 1111 IS€! petrec in invalll'la~(],lu,~i cele bune Olt 9i cele rele, cA nu este multamire in casa aoeasta, - apoi atunci cam ce idep, Y11 avea de linn stapitllul? Oare nu vei avea 0 mai mare raspundcre " Cu drept cuvant ca vei avea ; In cazul acela gresala lui S0 va justitloa care-cum, desi poate nu in total va ti usurat, dar in cazul din urmn nicideeum. Da.di I1IJ altcova, eel p11 tin adu -\of aiuintc d IJ bogatul din evanghelie, care g~lsincl u -se in g heena, zleea : "P ur.i l! t e .A b r aarn e, rogu - to Cia sFL'l trimi ti pre d?i.n su: f II easa tatalui JYlNl: eli am cinci Irati, ea SfL Ii spuna lor, t:H- sa. nu vie si i i LL acest loc de munca" (Luca 10, 27. 28), ~i cum n'a putut sa trimita pe Lazar, (,:1 astfel s11 nu cazi ~i tu In aceiasi nenorocire. Sa fugiru clod do aseiuenoa vorbo satauicosti.

«Dar ee? ziei tu, efmd no 1l1trcaba despre aceasta E!iDE, eure nu trebuo 8i1 Ii rasuundem»? A~a dar punil.l1(l pe orestin in confuxiune, sub pretext de ,1 raspunde Elinuiui, 1,11 o0l1s1int,8:,?1.i 0 astfel elf' dogma satauieoasea > Ii'iinc1ca tu discntsnd despre suflet nu te convingi de acestea, apoi voeati a aduce pe al~ij de martori. DaM estc nevoe de it discuta en Elinul, nu de aici trebue sa incopi disoutinuea, ci de acolo, ca

r sau Christos este Dumnezeu, $i 'Jiullni Dumnezeu, san demonii lor sunt Dumnezei. Cftnd tu desloai mai dinaf inte aceasta, toats cealal te vin dela sine. 1 nsamai

lilaillte de a stabilt aeest prineip, este in zudar de a disouta clespre responzabilitate ~i recompnnse; mai :i:nainte do a eunoa~ce InceputuL san prirwipiile oJellJentare, este ceva prostesc de a 'lnc.epe eu smr~jtul. Nll Gl'cde Elinul 5:n judecata. eca. mai de p~i urm,;i? Aceia:;;i 8ufe1'6 ()a~i tine, fiindca .o;i e1 are pc mulli din ai sai, cari au filosofat aflllpra ,~cestui punet, cleB1 spunoall

ca va suferi numai sufletul separat de corp, dar ou toate acestea au stabilit si ii un tribunal oareeare. Insemnatatea acestui prineip este atat de invederata, incat nu eate nimeni care sa 0 ignoreze, ei si poe~ii si cu toti in 'fine eoncordeaza in aecea eil.. va fi tribunal, va fi judecata, Asuel ('3. si 01 m'1.1 i:nt§,iu nu oredea eelor spuse de ai sai, Nici ludeul nu se indoeate despre aceasta, $i nici chiar eel mat simplu om. De ee darSii ne inselam pe 110i in~i-ne? lata asemonea vorbe le spui iuie, d~r. c~ vei JLlte~l s une lui Dnrnnel~1l_e<l~'e1~ ')

Id].SU1l,llt U)lma l~oas.rtl.. a, .. >,~ .' _ ." .• ~ Ge-~ vel ( ,

ra~r,lll,' nde IU.1" .care $~Ie "to~l.te" cele din. eugett"ll. ta~,l, t, Ce) / vel spune eel ui ce 8XlSt!1 si Iucreaza, ~;t este mal taros de-

cftt orice sabie I..tscniila pe amandoua partUe? Caci -

pnne-mi in sinceritate : ttl nu te sea.rbe~ti in sufletnl

. m cand pacatu€l:;;ti? Dar, eum oare 8'·<'1, pntut infiltra

1/ 1 tine, automat, 0 astfel dl'l"ll1t,ol8PCiuno.,,' e'.,ap5Catll'inCl i\. te intristeai aingur, f?i sa te scarhe~ti contra, ta?

.. y Aceasta ell ade varat cli, este 0 inure 1nt,elepciuno. 'I'll

ngur te mallne~tj ~i 'ti pare ran de pacatul iacut, dar oare eel ce 'it a dat tie 0 astfel de pricepere, Jasa ca totul din Iumea aeeasta sa se poarte incoace ~i incolo f:lra nici 0 ratiune, f;.lra nici UD seop final? Regula

generala esto ~·i Vet fi : ~Ni~i ~n. JIl1:t.r~iQ._LJli1l'e----Iletu estc in fa) Le bUlle nn se Indom;te des. ro - udeeata cea' nl~llC e . e ~~~ .. j~LEliJ1,__Jl~_ere1.iU,_.j"\lnir\1~IJt

.111 ,aeel . eEl tri"i c se 1U u fa te r~l~ - a!ar~. poat~~ _~l~_ nlJ !tOl .~ nn aecepta. eie inta -aespre, Inviere. Aceasta 0 si

spuue Profetu]: "Gel pacatos, do pi:\, ill ultimea ,manjei lui nu va cauta, nu este Dumezeu inaintea lui", ~i de ee oare? !)Spurca-s(~ caile lui in toatii vremca" (Ps. 9, 24. 25), zice, adeca "sa. mancarn si sa bem, caci ca maine vom murl", aeeasta este deyjza lui. Vezi Oil. este injositor de a spune aceast<t? Deci, J.Q..a1e Roele yorbe contra invierei obste~ti sunt z~JJJisJiu:u:lin it ma.neB. ~\ a bea. Insa sufletul nostru nu primeste a as LIe I d0 J U clecat~ gresita, caei ar fi into em ai ell ace 1 omorito!' de oameni, care inchipuindu-~i cii TIn va fi prins, omoara, pe canci dac2. in orHeriul con~tiirlVei lui arB judecat Pl"ofunc1, un ar fi ajuns- aUt de repede la crima. sm. ef foarte bine, insa s'a pref&cut ca un ~lie, C<.t sa 111.1 se chinuiasca cu con~tjinta 9i en friea, cit,ci

~ ..... !'"Il j·y".".: ...... '+-Yli·.., l An n.,., (-{ fl"lQ. ~'Ji Q1Q,1', !.l~~'t 71P.a.nr1 In f1.11_

U\JII.I ... HI

tezanta sa, 'I'ot asa si .oei ce pacatuese eaei si t'

ro t '1' d ., , o: 'f aces 13,

S ogo III u~~e pe ~ece zi in pacatele lor, nu vor a

cunoa.~~e, ~e~l COD~tl.mta lor u spune ceea-ee e bine, vr fi Dar s~ ~u ~e Ultar~!a ~ce~tia, c.aci va fi judocata ;

a. )udecat~, zie, va f1 iuviere, caci DlJmIlf~u..ml..Y~~ !&Stt IllJ)l'ir!1SlT'e alaJ..ea._ fa.ptJU!L.,ale. sale:--- --- .-.

~ De. ~,ceea va reg, en. departandu-ne de re.le,si.l.....ue md~etOlcHn eu faptele cele bnn(~, Ci1 astfel SI1 rimh euva,ntu!. eel ~<1 . _l.lrat Jrin Christos liSllS Domn~Ln.Q~ ~u'. ,De~l de altmintrelea ee este mai user de primit?

a~,...e Il~ €:ste D;,al usor ,de a priml invierea mortilor, d~('cl.t destinul 8<tU fnJaht~tea aceloraP Credinta aeeea este eredln]a uedreptatei, a nelogicei, a cruzimei, a neomeruei, pe cand aoeasta este a drentatei e. ncelui

_ , U ::-"0" ace L1Ja

:ar~ l-?,,~~r~,ef?te dU~il vreduicie ; ~i totusi li nu primese d,ce?t ~atlOD:aUle~lt. c,_are este cauza ? Lenea :::;i tr8.ndavia CaOl .nltnem, "n:yand \H~ capul san miute, uu aecepta ace~ cre~hI1V\ rataC1t~,. Oh121', $i printre Elini, numai acei can .;sl~:m eli ~1 placerile ~lU un sfar9it, primese aeea c,~edl.A.d, ~e cand C~l 08 iubese virtutea nicidecum :l,~O <t~U~1ca oa ~nelog~c{" Deci daca printre Elini est~' a~(ll a.l?0l_ 0:1 a~lLt 1~1aJ, mult se poate zice de crestinii can .vle~uei3~. 10 VIrtute ~i creel in cuvantul lnvierei. Acum tu priveste cum diavolul a faurit dona lucruri eontrare ; pe de oparte sa neglijam in fapt. b ~ '," pe de It· '1" . -"" UI1<l, iar

,~ ,a .. a c~ sa "servun pe el, ~i prin fiecare din

a?e",te(1 el ?rm~le in cursa po paeatos. Oilr OEl raspuua ~<~ pl~t,ea Sd, rlea ~c~l c? nu. crede in niste fapte at{i.t R~ ITmaculoas,?,. Cl 10 aiursrile ~i in uf'i.ri'elile acelora? :',a nu n~ hranim co. speranta cD. poate Yom capfitn iertare, C1 venindu-ne in fire sil. 1'6 ~111d ,,] tnici .

. t t,' '.' ., (\ '" e mClm en

·'CX ~l ea, I?~. sa vletmrn ell adevarat In Dumnezeu prin , msta..s Iisus Domnul D?stru, oaruia imprell;lil, cu Tatal $1 eu ~f. Dull, sa cnvrne slava, sUipanirea si cinstea, acum ~1 pururea ~i in vecii veoilor. Amin. '

Ol\lIILIA III

_ ~C~re A ~ste chi.pul lui Dumnezeu celui neyazu~; _!ntam ,nasc~lt dedit toata zidirea. Caei u:_trL: dan~ul 8 au zldit toate, cele ceresti S1 cele pamaDte~t1, eele vazute 9i eele neva'zute, o1'i

domniile, ori ineepatorlile,' ori stapaniile, toate printr'fmsul si tntru dauaul s'au zidit.: Si el este mai 'nainte de toate,~i toateintru dinsul sunt nsezate, si este capu1trupului bisericei". {Cap. 1, 15-18),

Asta:zi oslo necesar de a'mi plilli datoria pe care am amanat'o ieri, ea astral s!\ 0 propun cllgetclor voastre rei:nLinerite, Vorbind Pavel de demnitatea Fi. i a spus acestoa, dupa cum am ,~riaat-: ), are este chipul lui Dumneseu celui nevazutu. At earui chip voles i s;lfie? Al lui Dnmnezcl1? Asa dar ests intocmai 'eu '1 eelui pe care 'l pui inainte, Daei\ este chipul lui Dumnezeu, bine, cael este Dumnezeu si Fiul lui Dl1mnezeu, dar daca este chipul ornului, spune-rni, ~;i mil. voiu departa de el ca de un maniac. De co oars nieaieri nu ae numeste ingerul nici chip, nici fi u, ci in arnbele cazuri se 2i(,;0 numai despre om ? Peutru ce ? Pentru ca atunci in vederandu-se sublimitatea naturei, iute ar Il actus pe multi in ~tdof<tl,iunea ingerHor, S1 dod 111 cea mai mare impietate : pe caud aflil. umilinta r,;i mlounea g'£u'<l:nteaza siguran,ta fap~ulni, ~j ~u ne lasa, ehiur de aru VOl, OF\. sa banuun a~a ceva ~l sa pogorim pe Cnvftutnl (flul lui Dumnezeu) jos, De aceea nnde este multCl ul11i.1i!1'~, aGoIo script.urit eli curai vine 1i pceciz~i1 on,ollDlH, 2.8 cand uncle natura este mal are ;iciodaLii. Insa ohipu! celui nevazut, este ~i el eopotriva 'mvi1zl1t, caci aHmiD\'ere~\ nu ar rnai fi chip, Chipul, sau icoana, intru cn.t este ehlp. chlar si printre noi oamenii trebuo 11 f lntocmai, ca de ex. III ilsiognomie ~i asemauare. In eazul de fil\.t1 1n8;\, uu este posibil ar.easta, 9i daca Hi c,\uta sa am it~a ceva en precizinl1c, ai dovert) prin accasta mai mult 0 abilitate oareeare orneneasca, care III rnulte p~r~i gre~e~te, sail rnai bine zis totdeanna, pe cand unde este DumnezEll1, ca, in cazul dl-, futH, nicioclil1ill. nn greseshil. si nici eii n'at' putpa 'izbuLi~ in cercetarile sa A 'DElel daca el este creatur~, cum L e este c ripul Oreatorului? Ciici nici calul nu sste ehipul ornului. Daca chipul nu invedereaza perfeetf1 (1.S0JflanarB en eel n('}vazut, ee impiecleci\ r;;L po ingeri de a 11U f1. ~i ii chip, C<'1.ci si dansii sant nev~zllti, nn insa qi loru-si lHJVil..zuti? ({Dar, zir,' ereticii, spiritul este nev'1izut»). Si' fiinclca este nevi1zut, apoi pentru aceasta

,

W.31

,

y

,~

34

OMILIA 111

OMlLIA III

35

este ·chip ? ,.9i nu eumva ~i Ingsrii sunt chipuri in af)a fel ca §1 dausul?

l,int11iu nascut decat toata zidirea''. Deci 08 zie ii? «( lata ca a fost crest». Si de und e 0 scot i aceasta :,. spune-mi ; «Fiindca apostolul ~ SIJUS 1)lntaiu 'nascut< Dar 11 'a SPllS in t§.iu creal, 01 .111 t,f1i L1 nascu t. A poi daca vorblud de eel intaiu nascut zici cs, el a fost crea], ce vei spune dtnd vei anzt nuinindu-se si Irate? Clici Sf. SnripturA n numeste 'Crate deopotriva.' cu noi in totul. Acum tu priveste, ca. prin aceasta Hoi ii varn. sustrage ~i lnsusirea lui de creator, si ."TIII!!... I2.retmde pA ... el ~u. 68 deosebe~te. de noi. Did. ei, -dem mtatea, f?l eu nrmic 12u e~"LtQ_Jlllj.LBll4W.uQr IlDlul. Dar cine, avand minte, ar pu tea sustinea aceasta? A Ii eel llltaiu nascut nu este sEJDlniEii~aLiyu1 nici 11.1 deml1ita~ei, niei al cinstoi ~i nici a altceva, c.i numai al timpului. Ce insearnna deci ]' eel in tf1.iu naseu.t"? .A fost crcab zici. Bine, dar d8,ml \1 asa, apoi atunci are f?i fra,~i. Dealtmint ri eel mtfLiu nascut este la fel voiu sa zio de 0 flin~a, cu cei al oaror lotftiu ullSr:ut este. Deci fiul fiind eel intain nascut iuaintca tutu ror, caci zice ))decf\t ton.t:1 zjdirea" I urmeaza de Ia sine ca D-zeu-Cuvanljul este de a ftinta $1 en piotrele, si ell lemnele, ~i cu mine. Dar spune-mi ce i.l1vedel'e,1,z'1l.

zicerea 11 CeL in tfiiu D aseu t din Jllorti'! (00J.05. 1, 18)? ~i pnveste ca IJ 'a zis al mortilor, 01 cel intaiu nascu] c1jn morti, 0i n'a zis eft. 81 eel i:nlaiu a murit, ei, oa col inUlin nascut din mor(.i a Itlviat. Astfel 0<1 nirnic alta 11U invedereaza, decat ca,_e1 s'a fMnt parKa a lnviereLTot a~flc deoi si In cazul Ie fatl:l.

Dupa aceasta apostolul intra in lnsp.~i dogma. Si pentru ca Sa uu'si inchipuie ii pe Fiul lui Duinnezeu a fi mai ta,oar oareoum, cf!. adena mat 'nainte iuzerf atrageau cat.ril Dumnezeu, i8,ra aeum Fiul, :traut'ma.i intfiill ca Ingerii TIll all putut face nirnic, ~i al doilea ca Fiul este inainte ~i de ingeri, ia.rA dovada ell e1 exiSa1 mai luainte l;li de in.gad esto, 0<1 ~i acc~tla. au Iost crea~i de ditnsnl. ~,Cam In tl'U dflusul s 'au zidit toate" zice. Co pot spune aiei diseipnui lui Pn.vel al Samosatelor? 11 Cele din ceriu ((, adec~1. Locmai ceea eEl era atnuci In discut.iune, apostolul 0 a. pus mai in-

~. f'<' 1'1 ." h t't . .

~~." "'" flO (.) (. Pt n,:." nH.HIRll,·. l:1.ri'i Tmu deoarte zice

l,Oele vazute si cele nevazuts", adeea nevazute ea de ex. spiritul ~i eate au fost create in oer, iara vazute ea de ex. oamenii, soarele, cerul, etc. II Ori scaunele" ,-adeca c:e~-oe. est~ de to¥i m~rtllrisit 0 lasa ~~ pune ~~ea-oe era 10 discutiune, - IJ 01'1 scaunele on d0JJ?uuLe,.ori Incepatoriile, ori stapaniiJe". Zi~erea 11.01'1_" ;,?I'l (( ~ste perilipticll 8,] totului, sau mai bine ZIS coprmde in sme totul, III acelas timp inca incepand eli cele mad aiunge la cole rnici. l? Teate printr'insul si intru dausul s'au zidit", zice: lata aoum ell. expresiunea &') a.Ot(P insemneaza printr'insul, caei dupa ce zice ca. l,intI'u dansul'' (ev o:~t~) adaoca imediat "prmtr'insul" (at' aotoii). Dar ce jnseamn~ oare e::cpresiunea llintru dansul'"? Adiea f'a de dan sul depinde 6iovarcrL tuturor, Nu numai ca le-a adus la .c~ea-ce Sl~nt, din ceea-ee TIU erau, dar cll. tot el le stap~ne!?~e f?,l aeu.ill, aJila. e~ rt.a,c~ ~'~r sustrage de sub pro~ma 1m, s ar plerde :;;1 s ar Dllru.m., Apostolnl n'a zis ca ,e~ le stapa.n~:;;te, caci ~1~ fi fost poa.te. cuvantul mai greoiu, 01, ca. de clansyl depind. E de ajuns ca 1}1e sa caute numai eatra c1ansul,~l el le stApane~te ~i Ie concan-

tr~aza, le reuueste la un loc. Astfel deei "eel intaiu nascut" este ca temelie, 1n8a aceasta nu invedereaza ca. el este de a Ii i ?t:1 _( 6p.o,~6a\v,;) en oreat n ril e, ei, cs. pnn el sunt toate ~l printr ,tmml se guverneaza, flindca

.f1i 'Pavel oand zics llTHmelie am pus" (L Corin·th. B, 10) nu . spune . de . eXlst~n ta, de. Iiinta aeelei temelii, ci de ~c~lUnea ei. Si ca sa nu crezi eli el este servitoriu.arata ell l?su~i el 8tapa!1e~te eele f;10ute,-def?1 dupa noi este un fapt mare, caei nu ~ste mai putin ca a crea, de oarece a crea este chestiune de arta, pe cand a stapan!

este rezultatul proniei sale. .

uSi e\ este mai 'nainte de toate" zice. Aceasta sa cuvine lui Dumnezeu. Dar unde este Pavel al 811.mosatelor? )l ~i toate in.tru dansw sun t a~ezate(l, adeca c~earea _lor, fhn~a lor de dansul depinde. Vedeti cum 81 lOcontuHln se iovarte;;te eu euvint,ele in jurul aeeleea~i ic1eJ, ca ~i hirurgul tn jorul mai multor rane, 0U seop Vadlt rle a sooata din ril.dficin[ eredinta cea v,at~~ittoare a ereticilor. Da~a e1 a spus atatea, ~i inca sa lVlt dupa tree ere de atata timp Pavel al Samosa-

to lor eu ere sul sau, eu oat. mal mu It in 011 d aoit 11 U ar :fi spus acestea? "~li toate intru dansul, ziee, Bunt azesate". Dar cum sunt asezate in eel ce nu exist!!.? A~a oa ~i erearea ingerilor tot la dansul se rapoarta . . 1i 9i e1 este capul trupul ui. bisericei" (Vers. 18). Dupa ee a vorbit despre demnitatea lui, mai la urma

spune ~i. despre filantropia lui. "EI este, ziee, eapul tru.pul:lll blserice.lll .• Nl?- zice ca 131 este capul plinitateJ, 01 al trupului biserieei, voiud priu aceasta a ni'l arata mai fanuliae, mai apropiat, invederfi.nd inca ca-

eel ce este atat de ina t. ,. , ....

ii"proplat de ansul pe. toH eei de jos. Peste tot locul aeOl, eleste eet wUiiu; sns celintiiiu. ill. biseri ca c.el 1lli&u, eaci cste cup, ill inviejj_cel iata-Iu. $i aceasta

este oeea-ce spune mai la vale :"Ca sa tie intru toate 81 eel in taiu ", in cat si in crsatiun e 61 €lste eel 1nt3.iu; f,jt tocmai aceasta este principalul pentru Pavel, adiea sa arute ca el este eel Intaiu si in crea~iune, eaci dana se probseza ell 131 este maiinainte si de tngeri, dela sine " urrneaza oil. Ingerii tao eeea-ee el poruncesto. Este de adrnirat cum Pavel se luptl1. de a'} ~ra.ta tot ~pe ~l eel l:Bt<liu. ~i in ereatiune (ca om), def,>! aiurea (UI Cartea Facereii se spune ca eel intaiu este Adam, ceea-ce f:?i este, ~ tnsa 81 (Uhristos) este capul biserieei mai inainte tuca de facerea lui Adam rnai inainte de ori-ce om, El este capul biserieei, adiea eel int:aiu, dupa cum este eel intaiu In creatiuue, si dupa cum este eel intaiu ~i intre oameni, lnttLiu dup'a, trup zic, De aeeea ii aici ea $1 acolo, el este eel lntain ~ de aoeea 9.i aici apostolul n numeste col intaiu ·nasetlt ( 1tP((jt~"'o"x'o~),

Deci oe tnseamns "Cel inbii 11 uascu t din morf ?(I Adeca eel intiiu inviat inaintea tuturor, eel ce este mai inainte de veei. Aiei 111S& apostolul a in·

trebuin tat expresiunea pii.rga (a:7ra.PI:~) zican d : )) Care este incepatura (a.1W.pX~ -= parga) in taiu nascut din mort', ca sil fie intru toate elcel lntaiu" aril.tfi.nd l?~in aceasla cil. su~t .;>i al~ii i:nvia~i din rnorti, pe c·and thud vorba d e crea:tlUn~ nu intrebuin teaza aceasHt expre~

siune. Acolo II nurne.~te "chip al eelui nev5.zut si n UIDai cl upil. a eeasta adao ga )11n tii u nas cut« ( ... pum:l"Wxo<;).

)lCti intru el biue. a VOLt sa locuiasc.a toata.

'U\HLIA lit

implinirea, ~i printr'ansul sa impace .toat,s srre sine fact'i..na pace priu st'i..ngelo orucet lui prl~.· tr'a~sull),ori· calor de rie pamnnt, O1:i celor din cer". (Vers. 19.20), «Oate sunt ale Tatal.ui, zice, aces~ea sunt 9i ale Fiului, ~i Inca eu ,mai .rnulta puter.e, cam a fost ~i mort, 111 astfel s'a U!llt IJe sine eu nor». j1 numeste parga (.J:7CtJ.pxiJ) vorbind ca de unfruet oare-

care. Nu a zis inviere, ci parga a i:nviere-i ar&ulnd prln aceasta eil pre to~i ne-a sfintit, si 01 s'a proadus ea 0 ,iertfa., "Imp linirea II, Aceasta expresiuue unF 0 rap.Ol'L~aZi1 ~ll:nnezeir:i sale, dl:lpa cum [~~TI, cand ZlC~: "91 d tn ph nirea lui n 01 totl am Ina..t (loan, t, 16), adeca uncle este Fiu], acolo locuie~te,~l nu vre-o energie numai oi tnsii!}i fiin~it suo Nu arala niei 0 alta cauzi\, f<1rii. nurnai nunavointa a lui Dumnezeu, dupa cum ~l zice : )lea intru 01 'biue a voit". );:i printr'ansul sa impace toste spre sine". Oa nu cumva sfi crezi ca. 131 a luat slujba sarvitorului, de acees apostolul ZICe ))spre. sine". 9i Oil toate acestea 1n alt loc (II. Corinth. 5, 18) ziee ca toate sunt dela Du mnezeu, care rie-a irnpacat prin Usus Christos . .Bino a zis .Printr'ansul sa impace", psntruca de~l ~ra.J:n IT?~ pacati, totusi ~ra trebuitoare ~~mp&carea des~Vt\r~ltil, In oat 8:1 nu'I mal dusmauim. 91 cum, aceasta. r 0 h\~m.l: reste mai jos, eaei arata nu nurnai lmpa.~area2 01 ~l modul fmpacarei: ):i'{tcfincl pane, zioe, pnn sangele crucei lui, priutr'ansul". Pe de oparte Jmpacarea aceasta arata dusmania co era iar pe de alta tncetarea rasboiului 2) .. Prin sangele crucei lui printr'ansul, ori celor de IJ13 parnftnt, ori celcr din cer". Mare fn,pt este ~i de a lmpaca, iusa a itnpa.ca prin-

: .. '

, ~--

') II'uUi. In editillnea pe care a avut'o til vedero Sf. ?llxisos: to til n u eKista expresi unea p1'intr'ol1.sul in aC8astli. frnzli., CI n I1.W<l.t tn ~e(). preMldontli.. Auao8ul acesta este dupa Cod~~ul .E:' (Trad).,.

~) Nota. '£s;;;:tul este precum urrueaza; »~, (i.!J~O" i.O'Oy.v;tCl]J,o:l;w.

ot. , ~', ~ . - ,_.... u

't'&' ':'i:O-VtU_ sl; ';:'0';0') e;i.p~'l.IJon:o~ "qo?,c;; ,.Q~IJ: "1;;0,,0 Ot,t~,r)-'[?C;: "[QU c't()_Up0t) (I.u,:oo.: ~

VerbnL ""o,.',,<w.J..J,&~," "'13 l.!ltrebl1ln~eaza pnnclpalruante c§.ud Il vOlba de impli.carea a doi oamoni carl se du~manea,\l, pEl c9;nd verbul 2\P'Ij~OI'£Ot4) se In~rebl1in~eaz~ VO,rbin~lu·se do jropiWa.l'SlI' cslor eEl sa rr~zbQ lesc, celo,l' ce sa ba~ lfl ]:'li.1.bol U,

38

OMJUA. !l[

tr'fi.nsuJ incA rna! mare. Si cum ests mai mare faptuI impaoarei printr'ansulP Pentru oil s'a savarf?it prin sangele lui, fill nu numai prin sangele lui, ci eeea-ee

este mal mare 'tHea, ctl. prin cruce. ~!'ltfel ea patru sunt ~.

minunjJe SolYaqitrOl de ", en aoeast.ff ccazie: ne-a tmpa-

cat ell Dumnezeu. prin'trilnsul, prin moarte ~i prin

ornce. Vai! Cum le-a amestecat el pe toate iaras! Ca

sa nu crezi oil, toate aceste fapte sunt unnl numai, ~i

nici crucea sa 0 crezi ('8. este cava mare prin sine

inse'si, apoi zice mai Ja urrna "prin 'transul", 91 cum de

zi CEI £II ea aces ta este un fa pC mare 1 Pen tru eft nu a

spus numai vor~e, ci s'a dat pre, sine pr, e~ de IInpacare"1

~i astfel totul a faout, •..• '''''. ~,tvl 0(

Dar oare oe inseamna : "cele din cer'"P Cele l:1'YIQ'h.

de pe parnsn; eu drept cuvant le-a impacat, de care d,;,;,/w?--:,v( C£"?_ ce cram plini de dusmanie ~i In multe 1'el111"i ne depar-

tasern de dansul, si fiecare din noi se rssoula nu numai

contra oetorla.l~i, <Ji :,?i contra sa IDsuf?i,. ~ dara oele din

ceruri cum le-a irnpacat P Ce 7 Oare erasi aeolo lupta?

Oare era ~i acolo' rasboiu P Dar atunci cum de ne

rugam noi: "FaCa-88 voea ta, precum in em', si i'

pre pamant" (Math. B, 10)? Deci ce inseamna aceasta?

Se despartise pamanLol de eel'; ingerii dey(.nj;;;B. ras...

boitori ai oamenjlor, JJ[ndcl1. vedean pe, stapaou! 10_!

'jnsuJtat de om. )lOa toate sli Ie uniasea1 zioe, sub

'un cap mtru Christos, cele ceresti si cele de pe

pamant" (Efes. 1, 10), insa eurn? Cele din ceruri ast-

isl : a stramulat acolo pe om, (1, ridicat in ceruri pe dusman, pe c~1 ce'1 'l\~a ~i era ur~t. Nn. e~l sfl;., r!lman~ pe pamant a fiJcut el Imptioarea, 01 J.~a ridieat 1.0 oerurr pe el, dusmannl ~i rasboinicul. Si aceasta este _Q_a,_ce profundA. ,Ingerl] iara~i 88 arata pe parnant, fiil~ $1 omul !:i'a ararat In ceruri. Mi se pare ca rapirea lUI Pavel la eel' din cauza aceasts a fast, ca ,':;1 i se urate ca ~i Fiul acolo s'a io,\ltat .. Pacea de pre parnant a fost mdoita, caei a avut ca oonsscinta lmp1l.ctl.rea eu cele

cere~ti, impaoarea ~i a celor pamant~~Li, ~nsa III ceruri ~~

a fost simpUt. Pentru 0<1. daca pentru un slUg'nl' pacatos

ee se pocaeste se face mare bucu rie in ceruri, dar

Inca pentrn a.tat,ia? «Teate acestea insa, numai puterea

lui Dumnezeu ]'e-a sava.r~it, zice; apoi de ce atunei va

- . ~ ..... ~..... n .... ~! _ ~ ~ L ~1 ~ ...l ................ ~+....... !'ril"l''T} t

OMI,tIA III

39

boinici ai vostri devenise, ~i a trebuit ca iDSU~i Dum" nezeu sa, va impaee ell dan.;;ii)).

!) «De ce deei alergati Ia logerill? Zice.

Voesti poate sa am Bra ee iogerii sveau catra noi, ~i cum ii ue, dispretuiau pururea? Pe timpul, Israilitilor, pe timpul lui David, pe timpul Sodomitenilor ::;;i in vale a pHingerei2),.lngeriian fast trilUi~j spec peM depsirea oamenilor. Astaz! insa nu este a~a. ci din contra, oaci pe pAmao.t ii 0anta. de bucurie mare; I?i pe dan~ii e1 i-a pogorit la noi, dar si pe noi camenii ne-a ridicat aeolo. $i priveste inca minune : pe dan~ii i-a pogorat mai 'ntiiu aioi, si numai dupa aeeasta a ridicat pe om spre dansii ; pamantnl a deveojt eex, fiinde!'!. cerul urma a, priml ce}e. de po pi;l.ma.nt. De aoeea si i)oi multarnindu-i zieem : ,~Slava intru' cei de sus lui Dumnezeu, si pre pamant pace, lntru oameni buna-voire" (Luc, 2, 14). Si aeum iata M ~i oamenii 8'a1.1 aratat muljarnindu-i. C~ inseamna «buna-voire» ? Adoea impacare, adeca ell cerul nu mai este peretele cel din mijloc al vrajbei. La inceput ingerii emu dupA.

n umaru . ati .. _ <-:' - . a ti'izi 111s:1 DU sunt

dupi numArnl na~J]njJor, ci clllpl:l putnAm cr€ldmCi ~ §Por. 8,i de unde s~~Iove~ereJza aeeast~ ~ A s.cuWl pe Christos ce zice : }) Cautatl sa nu defauua tl PJ

=. u,nu~. dintI';l ace~ti. mai mia, I, ~a zie voua, ca ingern lor In cerurr pururea vael fata Tatalui men carole este in oeruri" (Math. 18, 10). Af?3 dar fiecare c\'edincios are untn eT a1 8.11U dupa cum inca 10 ineepnt fleoare . ar a In re eel meritabili

avea un iuger al ssu, dnpa cum zice Iaeob : ))lngerul care m a hraneste, ~i rna apara din tineretile

mele" (Cart. Fac. 48, 16). '

Dad daea avern ingeri pazitori, sa fim trezi, caci ii, lntocmai ca ~i un pedagog, sunt neeontenit langa.

') Psrtsa rnorala. ell. fiecare credincios are pe Jil.ugll. Dumnezeit un ingor pazHol', Despra pacaa lui Dumn ezeu ·5] ca trsbue creetin III sa se increadA preo~ilor ea lui Dumnezeu, (VI!1Y!'II/.

'J Nou: Ex.presiunea "in vatea pldngerif' este din Ps. 83, 6. nude btl SI;l [ace aluziune Ia lngeri. Se v<lde en Sf, Chrisostom a Jacut aluziune la eele din Cap. 5". Hl-22. II hnpa.ra\i, Ilnde se men· .L: -~- ~ -~!! Il~ 1...:~.~ ... ~' ... f ... \'111 n""l7~cl (I'E;:.nn ... ~ lAhnHfr~lOl" 8i al'de.rea, zei10r

40

OMILIA ,III

noi. Este de fu.ti1 $i diayolul, si de' aceia tocmai ne

,,' A '

rugam E,l~ ~erem lOger de pane, I(li pesl:e tot locn] carem

,pace.a. ~J.111 adevar eil nimic nu este egal ei. De aceea !n blserlC~ eerern pace_, 1!1 rugaciuni, 10 litanii, ~i ehiar

1ll aalutarile .n<?~st~e' zllmce. eerem pace. De aeeea pro" e?t.osul biserioei ~l odata, ~l de doua-ori, 81 de trei-ori 1?~ 'In fine de multe-ori ni recomanda si ni da pacea,

P e X(( " P t t t(,'

II ac vona ziee, 'J, ace U ,UfQT Pentru ce? Pentru

rca pacea este mums tuturor bunatntilor, pentru Oil ea Le~te <?,:>iectul bucuriei l?i a veseliei snflete~ti. De aceea l(ll Christos porunceste apostolilor ca intrand in easels oamenilor, imediat sa Ii anunte pacea, CR un simbol al

bunatatilor .. nlntrar:d in casa sa'i urati ei gdiind:

Pace easel acestia" (Math. 10, 12), caei daea un este pace, toate celeLaJte sunt. de prisos. De aceea si zicea

Christos uccnicilor sai: "Pf:1ce las voua, pacea mea dan ,?o~~V'. (I~an 14, _ 27). ~aeea 6ste care" preg·$teljlte q~lea lllblreI. ~.1 vedeti ca proestosul biserieei TIU zice simplu "Pace", ci "Paee tuturor", Pentru ca ce folos este ~a~ii. c:-r. ~nul avem pace, iara ell eelalalt Iupta i?i rasboiu? ~lCI in oorpul nostru nu poate fi sanatate, daca numai unele dill elementele nutritive sunt liU1Rtits, pe canCl celelalte sunt resculate; ei numai atun~i este sanatate oompleeta, eaud cu toatele Bunt ill buna 0.r~ine ~i in arrnonie, caci daca nu sunt toate lini~tit~ ~l .m l}otar~le lor, totul se restoarna pe dos, D<tr apoi chiar 1t1 .rnAllltea noastra se petreee tot <t~\ caol daoa nu vo~ f: lp pace "toate faeultajlle ganclirei, nu va 11 pa?e ~l hr:~:;;t~. Atat de mare bun este pacea, incat ohiar poetii f?l propagatorii ei se nurniau fii lui Dumnezeu, i?i cu drept cuvant, de vrems ce SI. Fiul lUl Dumnezeu in acest s~op a venit pe parnant, ea Srt impace cele de pe pamant eu cele din ceruri, Deci dana ..!!~r~t p~cej S1]n.t fijj Jni QumneZ!m. apoi resyratitorij .su~t fin dl Ce spui? Bagi intrigi si certe intre a t.ll? . , I. eu toate aees~ea, ?ine este alit de misel ? zici tu .. Ei _blI!e,. sunt multi can sa buoura de certele dintre alVll, ~l sfJ.~le trupul lui Christos mai rau chiar decat ost~~!~ care l-au impuus eu sullja, mal rau decat Iudeii ~arI 11 stnlpungeall manele f?i picioarele ell . cuele. Si mea aeest fapt aste mai mic deeat, eeHilalt eael aiei membrele str:lpunse :S6 unesc iarl1~i, pc ~and acolo daml se rupe uDul dm membrele biserieei, si nu se

(1tidi' J>sqfl1i F .1v.f'6Jv-~'

\ :~.'

;:

-:

VI .

(Ll

- ( l

---~,------

uneste imediat, nu se va mai uni nioiorlata, ci va ramao'ea aJara de trupul lui Christos. Oan~ voc;;ti a 1'esbOl pe fratale ta,u, lotelege ca te resb~tl contra ~eIP.hrelor tr 11)) uJ ui lui Christos) §i ciri£en e~t.e ... en "mama. Si ce este daoa altul esto lspre~Ult de a1t,1l? Ce e~te

(1aeit e nebagat in seam a ? "Af?iL nu este voea jn~m: tea Tatl1lui nostru celui din cerur i, ca sEt piara unul dintr'acesti mai mici" :<;:i iarasi : '1011 lngerii lor In ceruri pur-urea vad fa~a Tatalui meu care este in corur] II (Math. 18, 14. 10). Jlll~oezeu peptrlJ. tine a cleve_n.i_t.' Si rob. si fI, fost j£L'.1ill; f?l tu crezl. c~ aceasta nu este nimie ? Prin urrnare tu te 111Pv1 ~l psntru aceasta co nt~a lui D .... um uez_~~L1 ,Cilci :l'twi CO!ltra" rill! de eele poruucue de dansuJ. Cand proestosulmt,ra

in oiserica zice ).pace tuturor", cand vorbeste J)pace tu tu ['0(', cand 'bineeuvinteaza "paee tuturor", cf\.lld porunceste \;Ie a 118 s:1rnta unit pe al~ii "paiillJ'~lt~l:Q~:I, cand j()rtJa S6 sr.var~e~te f)p~1CC tutU!·Ot~(( 1 si in ~ne pe la mijlocul liturghiei "char vO~1a p pace" zlce:

{ APoi. cum sa uu fie abs ... urd, .c~t auzmd. de at~tea ori vorbind despre pace ~l primiud-o, nOL totusi sa. ue rasboirn unii pe a\~ii? Cum ::;il. nil fi~e tl..?'urcl! eli dupa ee am primit pacea dela preot In, lJlsenc~, !?l dupa ee si noi i-am mapoiat'o, lei urrna sa 1 n\sbOllU pe preo~

afanl. de hiserica ~ Cand el iti spune (pace tnturor» ~1 tu li rJ.spunzi imediat «~i duhului taU}), de ee ~i~lt<'i

1". de biserica 1.1 defaimi i' VELi! Cilm f'ormele cele mal HP._Q_ortan te din biserica an cJ eyenit n u ma~ ni§te tOrIlle seci care llumai adevar nu Bunt. Y.aJ! (,llm slmbOfeJ.e ·tab~f'll osLasilor lui Christos au. .a:iims a fi num.QL.y,ui'J5e o.()!lle-- .... De alci se vede ca nu sHU pentru ce 131 spune

_~I,£ • ~ l ): } • F

«pace tuturor». Insa ascJ]lta~i e~ ~ice Christos: I;~l ?l'l in care cetatc sau oras vetL intra, cercetati CIne

este intr'ansul 'vrednic... si intrand in casa, Hl\-i Ul'at.1 ei graind: pace easei aceeteia. $i d~ va ft casa aceea vrednic8., va vent pacea voast.ra peste dansa, il1rrt de nu va fl vrednica) pacea voastdt se va, lnt.oaree 1a voi" (Math. 10, 11. 12.13):

De a,ceo;>. nn ~tim, pentr'uca noi eredem wacestea ~umal CR, chip 81 unor vorbe, sau ca nll cngetarn ~u ml?tea.

u cumva poate eu sunt care va dau pa.cea ~ Chrlstos

• tbl,JYjf.J.J.J(J_ Cr. .{!La' ;ZUU'I'rvne.~yu -t ro Q 1C.o;_<:~ tt· CU f'(yw,fJlf

42

OMILIA 11I

este 'care vorbeste prin mine. Daca tot timpul celalalt suntem goli de char, In timpul acesta ltls1 (fiind in biserioa, sau sl1vat'l;'ind leturghii bisericesti) nu suntem ai?a pentru vat Vaua cbar'ill lui Dumnezeu a lucrat si

In a8i, •... ~ "ra'ito __ .'. _. _. s·

srailitilor ,. _ PSt.f'-.in.:l''''.Q f'raJ .ca - nic·i iOllOinu._ va refuza.

q&_ a J U (HiM _ v;j;;£pwll i - ;; mil Sfa pen lrn v oi,

Deci, nimeni sa uu spuna, ell eu sunt de nimie 91

nevrednie de vr'o consideratiune, si astfeliu sa nu'mi

J den, at,BD till D8. Sunt !n, f\de~,ltr. af;la. ,i,I:~sa _Z-9_lf;;n.Uinta. l_,lli J)umnezeu e· - D _ 1 1 I 13 nUll ea ace tla Qentrll

eel multi. Si ca sa afli ca asa ss e, ad Li-ll arniraec;i ,. Trisu~i 131 a vorbit eu Cain pentru fratele seu Abel, ell

diavolul a vorbit pontru lob, lui Farson 'i-a vorbit penlru

i 10 S it·, lui Nabuohodonosor 'i-a vorbit psntru Danii], lui

A-J&;t;e Baltasar deasemenea. Apoi~i ma.gij s'an i'rnrrf'cllli_cit de

(. ... 'Ill' n~velatiune. ~i Gaiafa_a prQfetizll,t. de~La. Cost. gH1orl-

tor a] , lui Christos §i l1Qv[flJiIlic., twill s'a lDvrponirit

~ .. ,_ _3. prol:'etizti: dll)., emmi dem;'J~ lui de archiereu. So

zice apoi, ca ~i Aaron, tot din aeeasta cauza nu a fost atins de lepra, CMi de ee, spune-mi, daca amandoi I) au olevetit pe iratelo lor Moisi, numai ea (Mariam) a fast Iovita de lepra P Nu to minuns caci daca i?i in demnitatile lumesti de ar fi cineva orioat de mult aeuzat, ~i tQtm;li flU 8s1e (lat in juder.atll pfi,ni.i,ce maj 'nj-fiju uu este seos din SILljba, _ca astrel sil nu S8 dispretui{!sca

acea deml1itato, - apoi on aU\.t mai mult in cele ducuovniC6$ti,.uDde, oric~ s:ar inta.mQla; luc:reaz~ charpl lui Dumnezeu c· nvesc,

~~ ',umal Cand, S6. d, espar"te e'i,U .. eva ,de ac.easta d en,lDitnt€. fie e~ se dues de aiei, fie M remane aici, nurnai atunei

zic, e1 va da sama .~i va priml pedeapsa rneritata, Sa nu credeti M aeestea sunt vorbele noastre proprii, adeca eaeharul lui Dumnezeu luoreuza in ccl nevrednic

Dupentru noi.· ci peDtru -voi, C["01 aseulta. C(~~

Christos: De vafi, zjce, nasa aceea vrednica, _va -\rempacea vQastra pentru dansa"; ~i cum se va

aCe vrednica? De _ - _ 'imi 1'8 vot zioe.

))ara - e nu va va primi pre voi,' nici nu va aaculta cuvintele voastre ... amin graiesc voua ca mai usor va fi pamantului Sodomei si Go-

I

'1._ /let.(..(.

, ,

I

\ ;t,

l

~

~

~

________ .- _~~ .~~~lll.:I~._lI.~ ... __ . . ~. __ 4_3

morei in ziua [udecatei, decftt cetatei aceleia" (Math' 10, 13-~5). Ce lolos este, ca. ne primit[ pre noi, dar nu nseultati de cele ce vr~ vorbim? Ge Iolos oa sunteti serviii de noi, :'}t totusi on hla~i sama de eele ce va. vorbim? Atunei este einste pentru noi, atunci este scyvire miraeuloasa, e~nd ni folose~te. ~i nOl~li ~l voua, lUSit se cere ca VOl s.1 ne ascultati. AUZIti fie

spune Pavel : "Nu am ~tiut, frati lor, au ol este archiereu [[ (Fapt. 13,5), asoultatl apoi sice zice Christos: ,,:rO,attC~tte v~zic vo~a sa ~acetj? face~i ,(Math. :J3, 3).{.L'H~ rna dlspretuel?tl pe rome, 01 preotlil 1" mit vel vede(\, de!;:hra.cat de <leest Barer' , - pretue~ti, a.tunci llle! flll on vain m!l.i pomocl. Pana 'clnd rTlsa ne gasim pe aeesi tron, ~i pe cat, tirnp avern presideutia, ?-vem ~i vrednieia ~i puterea, desi suntem nevrednici. Daca tronullui Moisi edt. a~ ~f.l re!,pectabil lncat J:l.sc111tau de dansul, apoi en 8,tfi,t maimult tronnl lui Glmstos. NOl am succedat acel tron, pe care 9i Chrlstos rn-a incredintat put!"rea impn.oil.rei, $i tot de pe acesta va vorbim ~i noi.Solii, orice fel ar fi ii, pentru dernnitatea cu care sunt inveatiri, se buoura de cinste, pentruca priveste cum ii se due singuri in mijlocI11 barbarilor, printre atil~ia ostasi, ~i cu toate aeestea fiindca legea -oliei are 0 mare putere, toti Ii einsteso, toti se uita la dan~ii eu respect. toti it trlmit indarllt 10 siguraD:ta .. 9i noi am .Rrimit solia cllvant,ulnj :;;i SQsiro na ?El!. _~~E~y~rtea lUI Dllrnnezeu,. ea oj aceast.a er::te dam~~atG.~_!?.pl~opaH\.. Sosim Ia VQl in solle, carand cs Sa conteneasca r~sb.oi.uJ, ~:o;;i zic~m ~uturor: n~ va fagliduim a- vA da cetA~l, mci atatea, f,ll atatca rnasuri de grau, nioi robi, nioi aur, ei impar:1tia ceriurilor, viata vesnica, petrecerea cea .impreuna ell Christos, f?i in fine toato celelalte bunuri, care nu este posibil nona nici a vi le spune, _pe.cat timp ne "g:1s!rn iinbracati en aeest corp, ~l pe .cae ~lmp .suntem m viata acea.~ta. A-,?a dar venirn 10 solie, ~p vonn a ne bueura de cinstea euvenita, nu p~ntru noi, ~a nu fie, caci cuno~-'?tem mieimea noastra, ez peatm VOl, ~~ sa ne asou!t8tl eu placere, pentru ca VOl sA va folositi, ca nu curnva din Iene ~i nebagare de sarna sa nu dali atentiune celor oe va vorbirn. Nu vedeji cum. to~i l.n~ot·eso ou cinste pe soli?, Da.r ~i f12l RU!2~em soh h'lml!?' de Dumnezeu la oamenl.jDeci daca

- _- ............ _-- .- ..• , :;

44

U~IILIA 1\'

voit a ss re'ntoarce, ci amandoua trebuiau a se race, Deei ceea-ce da,t1ij:ii n'au putut face, Christos le-a f'a.ellt pe nrnandoua. A~a ell. a sfarama pllterea mortii este e~ .Inult mai minllnat. 'deeM de a induuleca, san de _a c_2E.ving:_e. MO<lr~ea. =. cu totul ,a lui, ~i, singur. el er~ s~apa.~ pe ca ; pe cand a indupleea nu era numai el, 01 ~1 nor. Si noi mai cu usurinta faeem acele ce sunt in stapanirea noastra si 'singuri noi suntem stapani, deeM acele ce nu suo t in 'st~pa,nirea noastra.

Si n'a zis simplu ell eram dusmani, ci }J tnstrainati" 1 ecea-cs este 0 mal mare dusmanie, si niei numai instrJin;tti, ci Inca ne mai al?t' ptand vre-o raintoarcere. )?i vrajrnasi ell mintea" zice, Apoi instrainarea n oastra nu se marginea numai pa,u:1.1ain tentiune, ci adaoga inca eft eram nlntru lucruri rele", adeca €era~i . i dusmaui, ~i f:LCeati tot-odata si eele ale dnsmanilor». ) <itrl, acurn v'a lmpacat incarnea trupului sau, prin rnoarte, sa, vl1 PUDa pre voi sflnti, si 1'1i1'a de prihana, si nevinovaji inaintea sa". Aici iaraf?i hrata modul impaca~ei,. adeca . eft ~~easta ~'a taeut III hopnl sau, lJ11 DUlUtH fiind rantt, mci numai batut san Inumai vandut, ci mort, si inc~. en cea mai rusinoasa b:no<1l'te. Iarasl [acp, mcntiu'ne la cruce ~i rarasi ni pune Inainte binefacerea izvorita din ea. Nu numai ca ue-a irnpacat, dar ceea-co a !?PUS ~i mai sus ),ce1ui ce ne-a invreduicit pre noi", aoeasta 0 zice si aici, sau mai bine zis, Ja aeeasta face aluziune :;'1 aiel. "Prin )1l oartea lui, zice, ca BfL va puna pre voi sfinji, si fen'a de prihana, si nevinovati inaintea sa" ca t?i cum ar fi zis : <.N.u...ll izbllvit l1u_mai rIB paente, oj JnCa v'a_pus_. aliLturea en cei cs suot einsti~i. Nu a patimit el numai

Ca sa no seape de rele, ci Inca ~i pentru en, sa ne readuca Ja starea cea dintaiu, dupa cum ar elibera cineva pe un acuzat nu numai de vinovatia lui, ci inca l'ar reabilita ~i In cinstea ce 0 ave a mai 'nainte, ~i l'ar i::1~eza printre esi ce UD au gresit eli nimic, ::;;i 'Inca. nn numai priutre cei eEl n'au gresit, ci chiar alaturea de cei oe au avut suecese mari, Si ceeace este mai mult, ea ioca i-a dat si sUntenie inaintea sa si nevinovatie». A fi ~i nevinovat Oeste 0 intensitate a celui nepr'iTliolt" adeca (~a Dimie din faptele lui nul1asa de dorH. Deci, dupa ce i·a pus inainte totul, f'ji ca toate acestea leca ca~tigat

d.ru~nit2tea episcopalil._ eu care. snntsm iuvesti~i, nu cutar~ persoana, Ol ~t)Iscopul. ~&!peni sa nu rnA ascnlte l!e Ul1ll6 _personal, Cl sa. asculte de demilititea ce 0 am.

DeC! toate sa, le faeem cate Je voeste Dumnezeu ca in slava lui sa vietuim, ~i sil ne invrednicim tuturo; bunurilor celor fal:':adl;1ite celor ce'l iubesc pre dftnsul, prm .cb~rul ~l filantropia DomnuJui nostru Iisus Christos, carnie impreuna ell Tatal 1?1 cu Duohul SHut se cuvine slava, acum ~i pururea ·9i. in veeii veciIor Amin.

OMILIA 11[,

, A lJ;1i" pre _ voi, ?ari erati oareeund vrajmasi ~l !llstramat,l ~u mintea intru lucrurile eels rele, lata acum v-a impacat in carnea trupului lui prin moarte, sa va puna pre "VOl sflnti si fal'a de prihana si nevinovati inaiutea sa" (Cap. 1, 21. 22).

~ Aiel in fine arata, ca m nevrednici fHnd noi de Imp~cared l,le·a lmp;lca~. Gil.oi ca;nd spune ea am foS! sub stapaniraa Intunericului, arata nenorocirea in care ne a~~:n' ~nsi\i .: c~ 1111. cHl.mva aU,zind de st:lpanirea Intunerwulw, sa ~l inchipui 0.1. a. iost vre-o necesitato la

mijloo, ol adaogs :. ,,9i pre voi cari era]: instrainati", ~eea-ee de$l se pare oa este acelas luorn, Insa in realitate ~u este acelas. eaci nu e tot una: de a suferi rele d~n -necesitate, din sila, ou a le suferl de buna voe, ~l apoi a te saapa de ele, Cel dintaiu este vrednio

de. rmf.a, pe carid eel de .. a.'. d.oi.!e.a. vr~d. nic de. urit, dnS:1U VOl, zice, nU!~lra voe .~l _nlCl Slll~l, 01 .d~ buna voe v'a~i

dep~rt~.t de dan sul; E;l~ flind nsvrednici e1 v'a scapat» Apoi fh?-dea a aminut de cele din ceruri, arata ell .dU~n;i1Dlp! tQa~.~, Ade aici M are obar~ia., Ffi un de acoJo ~~c81a (mgern) mea de mult voiau impacarea si 0 voia

f?~ l!umn.~ze;t, voi iosa n'ati v~it!. $i in ger:!.er~I,'" el arata c!, lDgerl~ n .au putut face mID]? poe p~U1ant in timpurile vechi, ci au ramas dusmani, 81 DWI n'au putut indupleea pe uame~~ preeum Qi DiC_i daca i-ar fi induplscat DO. ar. fi putut sa 1 sc~~e de diavolul. A'i indupleca Dumal, D.n ar fi fost,,!POl un folos, daca eel ce'i st&panHL nu ar Ii f?~t legat, precum ~i a'l lega numai nu ar fi fost TIlCl un folos, dar-a eel stapaoiti nu ar fi

"

I ! ! I t

46 OMlfJA IV _

_ -_._----

prin IDo~rtea sa, .ca. sa nu ziM. ciueva ('.~ (~daca. e, a~:t, apoi nei TIU mal .avevm ~trebUl~t,a de nllm~», v ad_aog e

[imediat: De veti ramanea mtru orodinta intemeiaji 1?i"inta.riti; si nemiscati din nadejdea evangheliei" (Vers. 23), Aici, le v tai( di<o(, rada~ioa l~uea. $i nu a zis simplu l)de yeti ramalle~ 1 C,aCl s~ l)oate sa rcmaua miscand u -se In toate }lar~tl e . f?l . cla ~lD~ttl~ u -.s~,

ei ),de'veti ramanea, zlce, intemeiati ?1 mtal'ltl, si nemiscati". Vai! De ee metafora uzeaza el! ~Nu numai s~ nu va Ieg[Ula~i ca,t de putin, ci 10c,1 nici .s~ va miscati din loc .. , Si priveste, ca el nu ,pune. aici nimic 'gr£m de purtat,' nir;:ic dureros, ~i ~d:uta fll.n~dejde, adeca «~ramam$. credmClOi-il,. ca_ .. ~!~1~.9J#t ceior viitoare rate. ad(wara&_a», Aiel de sigur ca este posiEIT de it se mil?,ca cineva ,Si chiar de a; se abate, fie chiar cat de putin, dola vlrt~te, acolo insa nu e posibi1 de lac. De altfel ceea-ce 111 se cere, nu este ceva

g.rell. de yurt~t. . ". .' .

Din nadejdea ovangheliei care ati auzit,

ceea-ce s'a Pl'oi)oveduit intru toata zidirea cea de sub cer", zice. Dar 0;\1'6 care poate fi nadejdea evangheliei, decat Christos r Caci~el eda p,acea QQ~str,il, I'll P&te ~i eel fie fa'cy toate f~·c.eSl;ea .. ~:;;a ~a tot e~U€l9u.:tte~~ 1a alte creclm~l" s'~ m!f~c<1t ~le!.a, 91 .totu~ ~ Rle~dut, ~1.'l.C~

... nu erecle in Cllnstos. "Catc a~l ~UZ1t, zrce, dupa care 11 aduce f?i pe ii de mart:utJ ~l chiar .ltu~ea 111- treagu, ApostoJul nu zice nU?la.} ea, evanghelia s a predieai, ci, en. a fost cre;.mta ~l predieata, dnpa c~un face chisr si pe la inoeputul spistolei, v02nd,. c~' prm l,na~turia multora sa-i tntariasca l'?l pe dumju 1~, credinta,

Si careia m'am frl..Cut en Pavel slujitor". 9i ~~easta contribue la adeverirea faptului. ,,8u, ZiCB, Pavel slujitoriu". Mare en adevarat a Iost dernnitatea] lui ca dascal al lumei, ~i laudata pretutindeni, ..- . .J . , Acum 111a si buour Intru patimile mele

pentl:u voi, ~i Implinesc lipsele neoazurilor lui Christos, in trupul meu pentru trupul lui, car~ este biserica" (Vers, 24} Dar oare care e,ste (:0111,1- l1uiLl'ttea sensului aici? Mie mi se pare C;l. p~tn aceasta fraza 61 a complectat ic1eia, ~i deai eontmUltatea este

2--C K/)(.{ "j"'"""\ QL<. .... ;"0 _. I',-"""V:'- -- ~-","'" r ---,

1-fJ-'J'te? ':' a.~'Yn ./U fvu..~-A.ulji#f< ,yt;:;, ~~'2iCo

~~~~ 5~~~~, O_M_IL_IA IV _

47

l

,.

vazuta. 9i "slujitoriu'l zice, in loe sa spuna eli (<tli_'jmie n'am introdus dela mine, ci numai cat vestese cele ale lui. Astfel cred, oa chiar ~i patimeso pentru danSIll, ~i nu numai ca patimeso, ci inca rna ~i bueur patimind, uitandu-rna numai Ia speranta celor viitoare;

I?i patimeso nu pentru mine, ci pentru voi», )l~i irnplinesc, . zioe, lipsele necazurilor lui Christos in trupul mea". Aici rni se pare cs a vorbit un lucru mare, l?i nu este nici decum vre-o u~urin\.a din parte-i -.sa iln fie, - ci esto vorba aiel de 0 mare dr~oste teutru Ohristos. El DU voeste ca patimele a.crueasa. -13 ale lUI propl'ii, ci ale lui Christos chiar, voind prin, aceasta de a-'i alipi de dansul. «Ceea-oe eu PiUime8C,] zice, pentru daosul patimesc, a.,?ll. ca 811 nu 'mi multumi~i mie, ci lui, caci e1 patimeste toate acestea», Ca !?i cum oineva Bind trimes catra altul, ar ruga pe unul

1?i i-ar zice : «te rog, du-te la eutare, in locul meu», apoi acesta ar spune ca e1 face totul in locul celui ce

.~ I-a trlrnls, - tot a$a. I\'i Pavel nu se rusineaza de a spnne de patirnile lui. «N u nUlnai c'a mmit pentru Doi, dar lilt du a moarte' e1 este - uta de a Bulen tramt l' ri

. 2811trn uci», Sa sileste m me apostolul , ea sA arate, ' , ca el (Christos) ~i acum se primejclQie~te DruJ_ku_.bis.e- I ~ I rica -r prin corpul si:l.u, ~i totodata i~i are incordata atentiullea ca.trfi aceea de a proba ell «nu prin noi va alipiti de dilnsul, ci printr'ansul numai, d0f?1 noi facern acestea; pentruca nu am pritnit noi, sail mai bine zis

nu am luat asupra noastra lucrul acesta al reseumpa-

rarei, oi luorul lui». Este intocmai ca ~i cum 0 armata

'si-ar avea generalul sun, care sa 0 eornande f?i sA 0 apere, dar care dupa ce s'ar duce in rasboiu ar fi silit

de imprejurari sa pIece, ~i in locu-i ar lua comanda Loeot.Gcncrel, eli aeesta ar lua asupra-si toate greu-

tatile aeeluia pat~:1 Ia finitul rasbolului. Gum c1 apos-

tolul face aces tea pentru Christoe, asculta ce spune :

'\ "Pentru trupul lui' zice, Sau ca poate prin aceste

/ I [ vorbe voeste a spune «nu antru C3,

lacarea ci ca' , pe Ohrjst,QS,,~i. CBea-co

.' o re uia a patimj___el,..l&tirn~Q__eu in locul sa.u~l.. ~i aoum

tuprrve~le cate idei introduce e1 deoc1ata eu aceste vorbe, Maj 'ntaiu arata iubirea lui eea mare, dupll

cum ~j in epistola II cAtrli Corintheni, zice: "Care ni-a (ta.t nona sluoiba impacarei" si iaraei: )n

locul lui Christos va rugam, ca cum Dumnezen s'ar ruga priu n.oi" (11 Corinth. 5, 18, 20). Aeeasta 0 spune si aiei, ca ~i cum ar zice : }<Pentrll d§,nslll p<1timesc, ca mal inn!t.sa va atrag pre yoj' adeM, de ::;;l eel pEl y;J, datora vOila s'a. d \lS," jatH au ell m~ IlfEld '111 $0 locu-i». De aceea a ~i spus el de lipsuri, ca sa arate eil. eeea-ce a patirnit paua aeum, nu 0 crede a Ii totul,

[(Pentru voi, zice, patirneste !}i dupa rnoarte, de cumva a ramas oareeari lipsuri», Aceasta 0 epune ~i in epistola cAtnl Romani: "Christos cste eel ce 11 rnuri t

~i rnai ales .care a ~i inviat ... care si se roaga pentru noi" (Rom. 8, 34) ar~U8.t1d C~ eI uu s'a m111- ~mit numai ell maartea, oj $1 dURa aeeea multe folce

entru noi. De¢i apostoJuI nu zrce aceste vorbe cs sa se audo, oj vceste a arata oil, Phdstos ~_acnl)J sa rnq'rije~tp, pentrn ])oi. Al doilea apoi ell ~i cnvantul sau devine mal demn de crezut, mai ales ca,nd adaoge:

"Pentru trupul lui", ect ~i cum ar spune : «Cum cil faptul este ai?a, ~i ea en nu SpUD nimio absurd, se invedereaza din aceia, ell cele ce eu rae, pentru trupul lui Ie fae. Prlveste, zice, cum De-a alipit de. e1; deci pentrn ce introduceti pe ingeri intermediari ?) nCarela, zice, m'am facut eu slujitor" (Vers. 25), ~i cum voi introduceti pe iugeri? Ell sunt sluiitor.

[Ap~i ayaLl eli el ~imie n'a ilcu.t! desi este 81uj~to0 nCar-em m'am facut eu slujitor. dupa ]00- nomia lui Dumnezeu, care mi s'a dat mie spre voi, ca sa irnpliuesc cuvantul lui Durunezeu",

[.adiCl1, cil aslfel a VOit,. ca dueandu-se e1 sit primim noi ~i sa continuam noi aces iconomie, ca sn nu nti par-asiti; el este care it patimit, ::ri tot el este care se cinste$te. San ea poate spuno prin aceste vorbe: «(~a pe mine teem .. l.i, eel mai aprig persecutor, pontru aceea

m'a lasat ea sa. persecut biserica, ea sa davin mai demn de crezut in ceea-co predic>), san ca prin vorba. ,,100- nornie" spune ci:!. «O'a cerut dela mine nici fapt.e, nici succese, ci numai creclinta $-i botezu!; penLrn cil allJniDterea n'ati fi primit cuvantul melm. ))8pre voil zice, ca sa implinesc cuviintul lui Dumnezell'l. Aici vorbe~te de gin!i, ari:!.tand cil. ele se 1eganau ca ~i cambia pe valurile marei. C!lci c1ac~l gin~ile cele ca.znte

.4 ---- .. ---~u- .. ----.~---

an primit a. se ri(lie~l, 1a alil,t[L lnaJ~i)~ne .1.1 c~0din~e,~, apo! uceasta nu it fost fapta lui Pavel, Cl din reonorrua lui Du mnezeu, «pentru eiin nu a~i it putu t fLLC~1 :;v~e~stHl) zi (;(l, Ar[ttiln(] deci 0<1: pa tirnile 1 ui sunt fl.1 e J 11l ClJrlstos: adtlogil apoi Iml.i elar, .C~l ::;1 ,a 'i:mplil!1 cnvfmtul 11)~ Durnnl'll.en 6ltr<l voi 10t: a lUI. D Ullnezcu ex :K1al

['(1J':-llR HW:. -(" si 111] to ern 0,1 clar ca 91 n,cea!'=t,l esto ioonorma Iui Dumnezeu, de a va vort.i aeum, r;arH.l putoti ascutta, (!i nicidccurn :,llJ'l ~:an%a.. ne?'jijen\ei:, Ct. ,ast.t'.:.J ~il. dC"Ul11\-L primitori [[1. mlVd,ntu11l11U1 JJ,ur~mezcu, Aceasta tcum.u este cauza pentrn earo 11 Christos i~ venit aeum, $1 nu mai de mult .. I h; altfel !-lEI spune ~~~

ill c \' "'; whe lie' 61 l1~n tru 1'1,('()81t !i trim IS I'll trt.i U pre Cit'! rv II 8'1 i 'c:~ 7~L J'lll 'njlll' •. ,,{ ii lot n. omort pe [-ill!. D<tt'· da6i ni ci ~1'l;P~1 'tl,i;njinl·f~;" 's~~~vilor nu s'an rusina! .<l0 fiL~1 care [~ H!lTiL cu ali!i.t rna i mult Il1 efi uu S'tl r ti T'1l.'jHlo,t D1 [U 'n.iin!o de uceasta. Dahl (Hn~~ii nu ~r fi ()SCUlL;lt c1? 01'din"tillniio c ,J~'l mat mici, cum at it putut asculta do cele 'mai 111:11'1:;' .. . . ';1 .. '

I) «Dar (;8'; :K'"n sunt oare $1 acum ludci ';'J hl;tn cari '.'f' ,;':J,S(-'>:'c (iel)'llte c10 a(l-v{Jf)) '~,\f:casb cste rn-

\ .... (.... .~.J f.;",,_L .......... l I _I r \ .. "L'

!rebf\!'flil ce so f)O:1te f<:.lC'e 111 cazul rln ·ln~~l1,. ia, res-

uundcm uoi, ,8 g;~se8c, lnS::;i aceasta e mal. Jl1U~t c~~nza lJrll'i leni grozave, Cil,ci .r1~<??\ (!1J'p~ 1ree,re (\p a U.l\,;:L }1~~lP si d upa ,\.; fit(-,.[1, (10V(> ZI pi paJ 1.6, ~Jl ~W:l . sunt p cd esa \ tl,l,~iti ell; Sigll1' ca -auza nu poate 11 <llu~ C!.(W'Lt o rnar.'~ ·1\l;I~,.\'jnl. Cii.nr! Elinii lotreahi\ eln ce Christos :1 venit tncrnai .icum. n oi sil nu'i Hs:llll (1 e a spune Jl aceasta, ~d :-<:l'i jntrebJ.m rbcu Christos n'a reusit 1~ IUr,r.~11 Stlt~ pentru !:iITf't a venit. Dllpa ell m (laC:i' nr h "VCI11~ ,mat de mull. si nu ar fi reusit, nu ar 11. putut i! sufieient tunpul p 'ntru jusuricarea f!0aslr':1_, tot n~a i?l. dnp;l, c; l; 1. it reusit, 'On vom pu tea li cor, sid ~rfl,tl (:~~ d rcvt! 91. sa sC~lp:hn c]e raspuudere din e(1UZ,1, timpului, pentrn. c~ nici pe medic uu'l lnvinov::it('~tc erneva rlin cauza timpill U i~ dupa ce Il fost sGapat de bGaHi ~i illSrll1ato~at ~o~ n avnL si nid TIU (In. viIw. pe mec1i ·'1JHlenL€!, dopil Clim nlel pe un 'general. Invjllg~tOl" nu'l ce['cctr-azil S_incva, cl co a. lnvins in Lin:lrm1 aCf'lfl. ~l nil alH1.clati1, 111 lonul <.\,cesta

OIlllLlA IV

51

50

---------

OMIUA IS

--~

-------_.---

parale, cerand dela dan~ii un singur lucru ca sa se (~uca l~ ,f;;COaHi, tot <1!?a ~i Durnnezeu pe langii bozatie 1,1 da ~l hrana, .carand 111 sehimbul marei lui. ind. 11lgente un lucru numai, de a, asculta de Moisi. Si tocmai de a?eea HI. Incredintat acestui daseal, ca nu cumvs sa'I ~~I~pretueas~a pe dansul ea ~i copiii pe tatal lor, care 11 lUbe§~e elm cale-afara. i;'i priveste cum Israelitl] numai de MO~Sl se sflau, caci nu intrebau uude este Dumnezen, ,01, unde est~ Moisi., ~i cand el era prezent Ii ~pUCf~ g,,~oaza. Cand faceau cava rau, priveste cum imediat n ye?epse~ .. !)urn~ezeu voia a'i pedepsl en as.enm~ .. 81 IPsa (~101S1) nu 1 a Iasat, Dupa cum parintele a~e.I1lIltil.., ~ar~ ~~ ~as~alul ameninta a demisiona din post ~l .ziCe «mie nm lertt daca il vei ierta pe el, ~i de acum ~l iau pe respunclerea mea», tot a1?a a facut !2i Moisi

,mra J?mnnezeu a cedat, Cu modul acesta .pusfJ.ul ~ deV~~l~t uAn ~?l de scoala pentru dan~ii, ~i dupa cum COPpl ,1O~~rZl1n~ prea mult in rama,nBrea. lor in sooala, 8.0 m~reUl~Zi1 ~l ~yoesc.a pleca, tot a~a f?i ii oereau incontll1JI lI.lapOler~n. in Eg1Pet, cad plftngeau ~i zioeau :

"Ne-am,.. topit l1e-"arr~ v_rapadit., ne-am potopit" (Num, 11, .. 12). I ar mea ~I tablelc lor le-a sr~t'amat ~IOlS1,. soriind pe eh~ ca" niste nu me oareoare, ceca ce fac8~~1 dascalul, cam luand din mana elevilor caetele si vazaodu-le rau scrise, Ie arunca jos, voind a araH~ prin a?el~~ta marea lui suparare, $1 cbiar de le-ar rupe parmrll lor nu se. supara, El (Moisi) sedea aplecat si li SC~l~ pe }ubl::l, lat~a ii ue-uitunduse 1(1. dansul l:;;i aieau privirea mtoar~~ ;0 alta parte f?i erau in dezordine. Si dupa cum coprn lU sederea lor intr'un loc se isbese u!1Ul in altul, tot, a~a. .f;>~ Israilitii, se lovean intre daJ)~ii. elm ocare m:uza ,~l M01SI a ordonat a 11 pedepsiti. Si dupa et~m la~'a~.l da,soJ.l~t dand lectie copilului Ii' cere ~l~ a 0 lUva~a, Jarit copilul nu ~tie cand este asnultat, din .c~:~ ca~z~ este pedepsit, t(lt a~a s'a petrecut ~i ell Is ral.LI tn. MOISl de exemplu ii lutrebh: «Care sunt cun~~tll1tele ~an invatatl~rile ~eIe esentiale ale putere

. ~::n Dumnezeu? Cele dm Eglpet poate (» Da, raspundeau ll. «Da_r acele cun~~ti,?V~ au, dat pe fata ranele, au pedepslt l~e du~maUl, ~l lU i1Z:A au fost ca 0 ~coala pen}ru ':'01,.00 alt au fost decat ped.eapsa dusmanilor, deca.t In,nefacere~ c~tre voi?)} Se petrecea ace)a~ 1ueru ca, ~J en copllu], care spune cit ~tie !HerBe alfa· betulm, i:nsa daca. este tnt.rabat pe sarite f}i lUI de

si nu aiurea. Astfel de intrebari se Iac atunci canel 01 n'a reusis dar dupa ce a reusit trebue a, primi cu mul\i1mir~ ~i a'l apr~ba .. Caei sp~ne·:ni: ce :ste mai damn de crezu t? f;;l,tlOnarnontul tau ~l olevettrea, san finitu! unui fapt s[v~r~it. in ped'eetiuue? A Illvins el, sau n'a in vins? aceasta arata-mi. A stap,lnit, sau UU? A dus la un srar~it bun luorul tnceput, san nu? Acestea sunt responsabjlita~ile, Spune-mi, te rog : Amart.urisef}Li Oi\ Dumnezeu cxista cu adevarat ; dem to intreb ; este Dumnezeu f~.ra inceput ? De sigur, vel bi.~e tu ... Apoi atunci spuue-mi : de co n'a facut pe oameru cu milioane de ani mai inainte ? caci ar fi trait mai Inuit timp. Pentruea daca e hint} de a extsta, de sigur ea a sxista, a t,r&i inca rnai mult Limp, este ell mult mai bine. A(~um 'in8[1. oamenii au fost pagubiti pentru en. .l~n . au. fast creati mal 'nainte. Insa nu au fos~ pagubl~l) iubitule , si cum aceasta? Apoi 0 ~tie numai ~l c.a creator. Iarasi te in treb: de ce n 'au fost creatl tO~1 oamcnn deodata? De ce suiletul celui inLaiu om a. tr[Ht ell trupul auttia ani, pe cfi.nd al altuia mai pu.\.ioi, SH.U de loc? De' ce pe unul l'a creat l'a inceput, HI,r.\ pe ~~1I.1I1 dupa aoeasta? Si aeestea sunt in adevfLr rlemne de iutrebare, n~l \nsfl sl de verba multa, pe l:.and faptu 1 vani rei lui Ohristos ~nll pritne~te chiar nici lntreba,re. Totusi eu 1~1 voiu epune cnuza. Prosupuue natura omeneasca c~t p8 0 varsta oarecf1.re, An care ~~nul OI?el1BS? 10 primele timpuri edt in faDdul copiilor, C:1 dupa ~~eeas!a In randul tinerilor, si cot din timpuril o apl'opmLe in randul bht. n),nil or, CA,nd spiritul este vignros, ,,?i mernbrele corpului sl;1,besc, a~i,. C;t rasboiul dil!t['e c1f1nse}~ a contenit atnci ne ridioam la adevantta tilosoh '. «(~l ou toate n.~(~3te(l, RB petreco contrariul, zici in, c;lci pe caud suutem copii noi Ilwat<'l,!D», Da, ![JSkt I~U inVa~~-LIl1 cele mari, ci ritorica si puteres cnvalltuLUI. pc cand dogmeJe cele mari Ie inv<l~llm calld. suntem in yiguro: zit.atea spiritnala :)1 corporala. PC1V?';it.e ?ll~n acela,~l lucru l'a facut Si DumnezeLl ell 1l1clell, C~I.('.l It-a dat c,a. ~i unor copii pi;; Moisi d(~ pedagog, cft:-e 11 rer:rezenta adevarnrile prin tipuri ~i'i i(}va~a. ca i?l 1 e COPl:, elupt\. cum 8i Hoi invatam literile itlfabet.lJlni. "Petl'u en. legea avand, ZiC8, umbra buuata~itor celor viitoare, ia.di. llll insusl chipul luCfllriiori' (Ebr. 10. 1). Dupa eurn ~i noi mom.im pe cO[lii en pHi.einte, ~i. Ie dam ~i

O\I[L!A IV

~----- .. - .. -- ~-.-

laolalta, el se incures .. ~j nu le gaseste, pentru care este pedepsit. Tot. l1sa ~i IsrGlelitij spuneau C<l stiu puterea lui Dumnezeu, ' dar cand 'Ji se. cerea pe' BArite acea cunostinta, ii nil puteau raspunds, pentru care erau pedep.sjl,L, «Ai vazu~ apa > E'iti dater S!i'ti amintl'.'l?l de apa elm Egipet, cael eel co H. faeut sftnge.le din apa, va putea faco ~i aceasta.» Tot astfel zieem si noi de multe-ori copiilor : cand vezi in carte litera, A ad u'ti arninte 0;;1, 0 ai sensa in abecedar, «Ai vazut boala r Aminteste-f ca el a fost cart) a pierdut pe toti cei inl:1i nascuti ai Egiptenilor. Ai vazut razboae P Arninteste-ti de cufundaraa armatelor EgipLene in maroa Ho~je: _.ti vazut ca cci ce Jocuese pe p;lJ11H.nt sunt rnari si p11- ternici? Dar nn sunt mai mari rlecat ]j;giptenii.' AVOlD eel ee te-a. scos din mijlocul lor, oaro nu va putea eu atilt mai mutt ca sa te scape cand esii ntara de Egipr.t?)

La toate aceste intrebari pe s<1 rite :1S~~ zicand, ii nu stiau ee 5a raspunda, Ri de aeeea era'u peclcpsi ~i.

))I1fi.ncau ~i bean, iii apoi loveau ell pieiorul, Trebuia ca ii Sil nu se dezmerde In mancare, adec,l sa 1111 eaute In mana ee 0 prirnean irnbuibare, si din aeeasta imbuibare sa capete inclinare spre rele.lsl'aiUt,ii an facut lntocm»i ea un copil ce ur f trimis la seoala, ,~i e1 ar cere ('[I. sa fie dus de servitori. caroru' el sa Ii serveasca, _. inroemai <1f?a au Iacut 81 ii, cautand Eli eerand rnereu lDgipetul. De~l. primcau tn' loata libertatea Iu'ana neeesarn, ~i sedeau Ia 111,1811 eu tatal, ii orau nernultamiti ~i cereau en. sit fle impreuna en servii, sit 5e oucure de infcctiunea mesei JOl' celei pline de tulburari, Spuneau lui Moisi : nA';ia este Doamne, toate e5Je ni spui vom. face si vorn asculta" (Exod, 2·1, 7), ~i t.otll~i nu Jaceau, Si ceea-ce se ln1itmpl:1 (;1.1 copiii zburdalnici, dind tal~1J J01' voeste it '1 c'rta., ianl dasdnul se ll~potriv:~t~.~i il,meninvFL en clemisi<"t, aceia~i se petrecca S1" eu dansll

Dar 'de OEl oa're vi S'"t spus acestea? Pentru ea ~i Iloi un ne deost3bjrn ou nimic de copii.

Voe~li arum a auzi Eli despre crecliople lor, ca sunt credinti copiHirer;;ti r !,Ochiu pentru uuhiu, zice, :?i dinte pentru dil1te" (Levit. 24, 20). Nimic nn alitii a,tat de mult la apilrare ~i 1:mpotrlvire contra altuia: ca ongetn 1 ropi] are-so. 8i fiindcil. pa.Uma aceasta e8te l'ezllltati't din li.psa, de juciecala, de <lceia Ja vilrsta copilariei

J

1

• ,

\

I

,

( !,

!

(l~!l!.L\. 1'.

:-)

cste un pustiu mare de judeeata, E~i cu drept cuvant cl copilul cste t[r<),~isi~ de msnie. ~)i. l~~il.t cl~ !nal'e este tiranisirei aceasta, meat de ITlUlt,I'.\ on 11 vezi JJl luptele lor r:ilxuVi jos ~i apoi iara~i ridieanduse, lovij-i poate Ia Fen unchi san la glezne de rivalul )01', ~l uurnar al.nnci lllr,eL~aza Iuria .;;i se stinge rnania J01'. Cam <.t~a a. fijell!; ~l Dumnezeu, cand 1i,(1. ingtlduit ca s~. ~e .so.oat,a ochiu pentru ochin 91 dinte pentru dinte, llllnlc.J,nd pe Egipl.ell.ii ~i Ami1,licit:ii care n amarau pe da,n~ll, -:- C:1 8i cum ar ziee copilul : ((Tat<1! eutaro m'a Jov11», tara (,;l. ar t",lspunde: ((Este un om rau acela fit d .ci 1I v~r!~ urt». Tot aR(l, a lacut si Dumuezeu, cnei zi ce : 1) V raJ-, nJ;t~;. voiu fl. Yl'r~j,rn,a~'il~[' t~i .?i )r_nproy.vn~c im- ( ])r'utl\'IllCllor tal'( [eXOd. '3B, :H.i. ',1 earasr, ca.ncl Baham. hi: eCl1Val1t::L pe lsrailiji, 0 asenienea COlDple%el1~~l r~i('ll.ti\ lor ora mai mult o complezcnta eopilarcasca. Dupil cum se J'nW,mphl ~i ell copiii, citnd se sperie .de lucruri unde uu poate it spaima, ca do ox. de uu miel, san de altceva, cil.nd, zic, decdata se sperie ~i incep a tip,\, jarFt noi pentru a n.lunga. deja ji spaima 1:,'IOom ca rniclul sJ fie tiirlt de lnse~i mfinele lor, J&.t ay;) !:l ",.Cllt si Dumnezeu, caci spairna ce ii 0 avouu (le Vril.1J~Or

o u llrcl'iicut in indrazncala. $i dupa cum cere ce U1- L.tI.'CN. coniii au 1.1 In(~emanii III cosule] toate eel. neccsare pentru hraua lor, tot a:;;a ~i Moisi, :,otul ,;l;'ea la jnd(~ll1a,tlil., ~j totnl li da, ba se gaseau pa~lii .';\1 In cea mai mare dezmerdare. Uu tO~l.te aces tea, dupa cum copilul cere mereu ~itta, tot a?;), ~i ii cere.iu int,r'U!la.. Egipetu l xi earn ll~ile de <:e~)lo: Astfel c;~ nu ar gTe~1 c~neva da.ca f-ar numi po. 1110181. ~l dll seal, $1 hranitor, ~l. RedRgO.~· III ft(Jel~$ tirnp, ~t ar recunoaste rnarca lt~l Intclepeiune. Pentruca altceva cste de a eondl1ce C1llBVa l)f:l njste barbati filosoti, ~i alteevi1 de a. conduce pc

n i:-:t.e 'oopi i furi j ad er.atlL ~i cl ac<i vOiti, asculta~i ~i illt~ cC!\1a: dlJPil. emu doica zi.ce COl ilului (w:tIld tc dum ~LrHr;'i, riclieH-Vi haina intr'atM" iucat sa poti sUt bioe)!, tot a~f~ a. f,\cut $i ·Moist en ii. 1n (:opil[rie toate patlmile tirHL1isesc pe oopii, d.1C1 mai ales ULl au nn povat.u i lo t' bn \1. MH",udri a, pofta, absurdi tate a, maol,~, invidia ~i a!tf~lo de ,t(;E'-st feI, stapaniau pe ludei lntocmai cum stflpllnesr. pe copii, c:1ei ~i ii, en. ~i copiii, s.cujpa.~. ill 1htrt po Moisi ~d amenin~au. Dupa cum copilul rl?lC~ llii1.tra de j0S, ira'a noi 'j strigihn: (11U da», tot a~a 91

OM1LiA IV

Ii ridicau vif't.reJe ~i aruncau asupra parintalui lor, iura e!. tugia, i;)i dupa cum copiii dud vad vre-o podoaba oarecare -In. tatal lor 0 eel' ca 8a li se des lor, tot a~i:1~j cei de pe lioga Dathan :;:i Aviron s'au resculat asnpra lui Moisi, f?i cereau dsla 61 preotia [)i inteetatca ') srau cu un ouvant invidiosi 111i'1.i molt'decat loti, mici

de suflet ~i in totul lipsiti 'de judecal1'l" '

Apoi, atunci oare trebuia ca sKt se arate Chrlstos ? spuns-mi. Atunci oare trebuia sti ii se dea astfel de invatatur! tilosoflco. e;:i,nd ii ca ni!?te- nebuni. erau stapaniti de porte,::,;i desfr:ana~i ea niste cai, cand orau sclavii banului ~i a1 pantecalui? Dar.' de sigur eli 0011- versand atunci ell ii niste astfel de J:ov<1,t&tu ri tilosotice. le-ar tl aruucat ca niste prosti co erau,' qi nu ar fj.lD~ va~at nici acestsa ~i niei acelea . Dupa cum dascalul nu invata pe eopii a cetl, palla ce mai 'ntaiu TIn ',j invata literile alfabetul ui, tot a~a si eu cl:1n:;;ii. Dar nu esie tot a~~l acum, ei ~l el1arnJ lui DumnezQll mare este ,,~]~nde ;eui vi ~tutea sa JJ;~QilFl ori}JU. de _~.8te. plantata.

_ a mul\iarnnu de.CnUl Dumnezeu cntri'.i:t6a.W""1 sanuvorbim e prisos Noi nu sum timpul ci numai creatorul tJmpului .~i al secnlilor. :Lui fill 'j rneunoaatern 0reEtuI asupra tu~uror, Nici a.ccasf,ayasa zica a sUtyl

1)8 Dumnezeu, ]fl.!' nll sit 'i cerem fiocoteal~.:...cIe cde ce

01 face. Tot 1lf?ll, ~l AbrMlInSJ.1I.-Vili·-,pelJiilnnezeu, dupa

onID zice : ,,$i adevsrit filnd, cti ce 'i a fagaduit ..

Pr~~~r~\~i e~:c"~?~e~~;~~" oll~ o~it~,;;);~(;tD~lU .. ~~'i.1/!

cercetilm pana. §l oele !recuto- PrWCf'lLo, cata prost.ie

-?i dUil nereeuno§tiIl ttL eli tl 02. rt0.:.Di. ' .. -

IJem stl. contenim ell astfel de iutrebari, caei nu avem din ele nici un folos, ci chinr 0 marc vutamare. S4..tIm OJ} reClinQ~j]nUjci1tri1 sta,panul E1~, ~ !oaWim sJayij lni DlllJUlP''::PU, ca as.tel uf.iUindll·imulVimid pentru toate, sit no iuvrednicim de Illantropia lui, prin oharul ei iubirea de osmeni a nnicului san ttu, oaruia i:mpreurn1. 'eu Ta.Wl si cu Sf. Duell, se carle slava, strlpfmirea. ~i einstea, acum ~;i pur urea ~i in vecii veeilor. Amin.

!) A se redea Oap, Iti. din Nunrere. (Trad),

mJ1L1A. v

----,---

55

OMILJA V

"Tafna cea ascunsa din veci ~i din neamuri. iara acum s'a aratat sflntilor lui, earora a voit Dumnezeu a Il arata, care este bogatia slavei tainei acestia intru neam uri, care estaChristos intru voi, nadejdea slavei, Pre care noi 11 propoveduim, sfatninc1~:d tllvrltanc1 pre tot ornul lntru toata Intelepciunea, ca sa punem de fat,a, pre tot ornul c1esavar-slt intru Christos Iisus"

(Cap. 1, 26-28). '

r

i 1

.. Svunanq despre blln.atati~e de care ne-am ln~['ednicit, ~1 artit-and filantropia lui Dumnezen, cum ~l valoarea maretiei eelor ce ni s'au dat, iaraf;;l 'introduce 0 alta intensitate de idei, adeca ca nimeni mai 'nainte de noi n'a putut afla ceva, eeea-ce de altf'el face si tn epistela catra Efeseni (Cap. 3, 5 (?). unde spune ca l1icl IDgerJi n'au stiut, nici domniile 91 nici vre-o alta put.ere creata, ci numai Fiul lui Dumnezeu f,ltia de aceasta .. Si priviti, os. el n'a zis ca tnina aceasts a fest dosita, (:r..E'X.pUP.Sy01.l) ci aseunsa de to t (a,1to:r..~"I.pup.p.eyoy) sl C,lI d~ .§Jl d eSQoperit B·eum, t,otJJ~j asLe yeche, ~i ca !)JJIDllii:WU a voit ash. din lnceput 'ii astrel a fast pl'escris, Pentru

D' .«

ee a~a? Nu spune apostoluL 11. In veei , zice, adeca.

cum ar ziee eineva, dill inceput Sf 0 nurneste cu drept euvant taina, pe care nirneni nu 0 qtHt-, af;ml de Dumnezeu, OaT unde (1 fast ascunsa aceasta taina,? In Christos, dupa cum zioe ~i In epistola catra gfeseni 1),

sau dupa cum ztco l?i Prcrocul ,JDin veac :;;i £.lana in veac tu esti" (Ps. 89, 2), J)arrt acum s'a ar~itat sfinjilor lui", ziee, <n,l~L ea i;&tul asta din reonomte lui. DumnezeJ.l, nSa aratat sfintilor lui", af?f.L eli -~i acum aoea taina este escunsa, daca - s'a aratat numai stinti1or, «Deei, ziee, sa nu va amagiasca pre voi aceia

1) In capitolul 3, )) din splstola. cllka EIeseni, in adevr..r eli. se spuns acessta, lUs[\ cu mni mult e\\l'ant s'ar putes zice, C3 Sf. Obrisostoro a voit sli. spuDa de pasajul din spistola eli.trli. Romani, cap. 8, 38. (Tract).

O~llI.[A. V

,.--.-----------.-.,-,-~--------

(Ingerii) cad ii nu .;tim). 91 de ~e oare numai unora, ~i 1lU tuturor P l,OarOl'a a VOlt Dumnezeu'' zice. Priveste cum el peste tol; loeul li inchide glJI'.1 la intrebarile lor. "CrLL'ora. a voit Durnnozeu 8. li ariita", bra. voin J.. lui fill ,olta fi absllJ;:,.d}L Pri u aeeste co vin te nu'i 'f-tsa ea S{l cllO'e e lOnifir a1" . 1\"0 succesele Jor, ..ill. m aCmu t it eOIl stj tllR \lit mspo)]z!1bi! i d P. charul !i.0 rall prinut "Carom a voit a li a["aU1~'. "Oarel esto bogatia slavei tainei acestia lutru nearnnri':.J Aiei it spas, un Iueru maret ~i pompos. c,1ut;md In maroa lui dispozitiune Ci', sa adaoge intl'msitiiti pest« ioten.sit(tti. Caci si aceasta este 0 intensitate, Cilnd el zice: ./130gatia. slavei tainei aCeSl1,1, intru uearnuri", oaci mai (;u sama intru 11 eamuri se arata, dupa cum zice ~i aiurea : !> Ear~. nearn 1J ri Ie pen tr Ll Jll ilii sa prosl a ve as t.:: a pre Dum n ezeu I( ([10m. 15, 9). Se aratii de sigur :;;i ill alVii, ins..-t cu mult mal yarto;; 'intru nsamuri, unde mare este bog>ltia slavei. Caei a i~l,Cf.) tngeri f,lra de veste pe niste o.uueni co erau mai nesimtitori decat piotrele, ~i a'i ridica In acea demnitate numai prin simple cuvinte ~i prin eredinta, f;lra nici 0 alUt ostoneala, ell adevarat M oste slava ~;i bOO"iltiu tainei. Dupa

,. 0.'

earn eineva ar Ina un cane prapadit ele fO<l111e si de ra,f,

uracios si i:mpLlJ,i.{;, si e,\1'O niei ri'ar putea sa'se miste de ios, ~"i deoda'ttt l'ar :f.J.Ce om ~i l'ur pune ' pe tronul tmparatese, tot. a~[~ a fdenC f;ii £)1 nJJ omcnirea. Se iuchiuau .pietrelo r :;;i parnan tul ui ; ~l.ia.u ell cerul iSi soarele su n t mai superioare, si Ci1 intregul univers li servia lor,

insi\. erau prizonied Jeg'i* ai diavolnlui, care decdata s'a .I'idicat deasupra ]18 caput omouirei, :vi'i poruueia ~i o tiranizo. FUnd ii prizonieri 0i sclavi ai demonilor, decdata s'au facu; eorpul sC':!pfi.nnlui InL>'(~rilor 9i al arehanghelilor, Nil stiuu ce Ogle Dumuezeu, si totusi ~eodatfL ;),11 devenit partas! ai tronului lui Dumnezeu, Voesti aeum a vedea miile de trepte po care ii Ie-au trecnt in curgerea timpului ? Mai 'ntitiu trebuia eet Sit CllDoasca Cd pietrele nu sunt durnnezei; al doilea, ei'l nu nU01d.i cJ nu sunt dumnezei, ci chine mai inferioare deeM omul; al treiIea, ca sunt mai inferioare chic),r si deca.t animalele 'necllv!intiUoar-e; al pa.trulea, ea sur;t inca mull mai iufel'ioare ~i deciU plaritele; a1 cincilea, Ci.L e::ul'emitatile In fine se reuniau in acela9 cuva.nt., ca nu sunt nici mc'loa,r pll.mll.ot, niei viet;1~i, niei plnnte,

\ \ I_'}-J CVvV'~'.'.T--""~ ; '.~.~_-:_~._~- l\_~lI_U;\_\_' _

1

nioi om, nici cer ; sau j;1t\'~i dela inceput, 08. nici pietrele uici vietatile, niei plautele, niei elernentele naturei, Ili~~i ~eJ(:'. de 1';U'S, 'Diei eels de jos, nicl ornul, nici domonii. nic: Jilgerii, nici archaughelii, ~i nici vre-o alta din pll!criJe acelea no t~rebl.lia a ~ 11~chin,Jt~ eleA o,r;!' sau a h n,d orata de el. SenSI ca d intr un adan C iulr 1-

cosat, ji n-e buLi no ;·I,fJ.a cA numai titf'Lpannl n, I'.oate e::;1:J) DllmLlfl/":!U a.doyi1rat, aiL ms.i )8 el tr(~bne ~),'l servi, 'ca, '{Jab. COfeetil. este frUIl1G~l::;a f?i a rmtttt{l, c{~ moat't.e'l.

,8 IWtJllJ. nn (lste moart.e aclev!1rat,\, c& Yi",~a nu ssts vjati'l, el corpu mvie, 0t C evt o ncstl'i.Ci'ici.os, ca ~in cerurl t;e ridl ,i-l, Cr1 se bucura de ucmunre, ca C~l ing'orii .st<:i, ~j 0;1 In fine so srrnmuta de aici acolo. Deci,

1/" IJE.' eel co ~erlea aid jos, ~i care It Silt'lt peste ~ toate

, aceslc :.;t~ ri ['a H1S pe tron, .:;;i l'n. f,) ell I [l(~. df~;ns1l1,

.. jo L' 0f\.['(\. e~fl HWj pre j(~;; dn J?i",jl'e, 11l_2~~n:u~at,. (:e~~MJ1J-

gl?f'Jl 81 af'ehang'heln decal. "'.' eoM. i:iU'i <tHllle.

"'ll at: ;~n. ra c.i'· billa a ZlS apostolu \: "Cure este bo:2,'atia siavei tainei <.lce?tif1:'! Oil. €it onm ar lull. ciIH~\r~L un' nclllHI, 5i ~ : "tii. I-at' fi:1.ce ~filosof, Jot asa a f,)cu,t; e en wi. lnsa ori -E:l ar spune oineva, nnruc nu ar puto. spune dupa cum trebue, c,10i chiar ~j cele co spuue l\l,Vtl], sunt nehotarite.

);al'o este bogu.t,ia, slavei tainei n,ee, tia int!,ll

neamnri, ziee, care este Clrristos intru VOl~'. 'I'rebuia iariiRi ca sa atle, ca eel ce este mai presus de orice, eel care SI,,\pane1tf. P(~ lng-eri ~i ineep~torjjl~, ca c:;i po celelalte puteri, s'a pogorit [os pe p ilrn ant., i;ll s'a taent om) a. patimi ~ multe, a 'in vi at:;;i s'a 1n:11 \;~l t. 'l'oate

aeestoa au tos: urrnarile tainei cclei din veao. l/Jare este Christos intru v oi", zice, {(,?i chea oj cste intrll, voi de ce ulDblat;i c[lut,f ~.,' ?» ),'l\t.iUGl aC8%itiaL( 1 ·?ro 'un o 1 . eazJ. eij, mai este 'si alti\. t,lini'!, 1l1sfl cu ndevarat cit aceasta este tHina, pe' care nimeni nu 0 a ~tiut, tainlt (',are este minnniillL-Oare 8. fost contrc1.a,$tepWril

, comune, care err1 aSC1J.nsa. )10are este Curist.os intru

i . v(Yi, l:ice, nadejdeu. slavei pe care nOl i.l peopo-

.~I~ ( ve,d lli,rn") aC,l~ca (<4.e1& i~~~pu.t ehi~r. IlO~ ~l 1:t:7Pov:-

. 'UdUIIll, l;lril. nu mgern». 11 SfatUlnd till m v J.\.rtl1 d nu 111

I J:lM!' [JO!'ClIiCl,.tor .~i nu sili!.i, cad ~i acea!':t,\ :~ste dln filantropHI. Il.ll Duronezell, etc a nl1 atrage pe cmeva l!1

"Joel tiranic. Fiindca expresiunea /) iLrvat·ancl II) arata

t

l

!

,

u

Q:,HLlA \'

.~::=::...--~---~-----.

Ceva mare, de aceea adaoga a doua expresiune ))8fatllind" care e mai tnult treaba parintelui decat a, dascalullli.' ),Pe care noi 11 propoye~llim, z:ice:, l~nvatand si sfatuind pre tot ornul m tru toata inteiepcilluea", adeca s~u!Jand totul ell }nte1epclnne,. ~~:1

C· 't e.sfe )) eVOR d f> tQ'lt? In !,eleprllunea In propovecluJI e~

c . " 1

~ .Qar ape},;1i a putea sa, aO,B cl~')eya usemenea 1.1;-

cruri nu este c1at fiecaruia. '1 Ua sa pin ern de rata pre tot omu ( aesavar~jt ir~tl'Ll Christos Iisus". Ce spui Pavele ~ Pre tot ornul ? «Da, raryunde ol.spre acest scop tindcm noi». Si eEl coste daca 1~)(;i1 n1; sa indcplinit aceasta dorinta ? E deajuns ca fer!('l!,1l1 1. i:ve~ se grabia sa aiungu la acest r ~zu~tat:Jl-.O_esa·v :1.l':;nt'· ZICe., JlIin_l.Jrmat'p a,eeast.a. Bste cJ(,\s;jY(lr~)rc adevijrflta, :weflsta

~£!iru'tjl1qg\ p€l gRind <le13€i~ e;.;le impcrfec.t:illne. llDesa,vftrsit intru Christos Iisus", zice, ~i TlU in loge,

sao 'io'ingeri, caci acolo nu este perfec~inlle. )ntrLl.. . Chri stos" adeca ,In clU~tin ,8. J 1·, "' - '<?el .~J ,I stie ce a faC1~t Christos, v~ JU eca mal pre sus ~e l1lg:~~, )nt.ru Ohristos Iisus, m~ru mL~e :na ~_I o~t.~mesc (Vers, 29), adeca (mil l1U2m1.l ~a _rna g~Lnd(~sc, c~ l~ea ma

Iii ostenpF;C en multa sarguinta, en m\llt~ bagarc de scams, Si daca eu sunt neadormit pentru binele vostru, apoi ell atat mal mul t voi sunteti d atori_ i1. 0 f~ce aceasta». Apoi arata ea lUf',I'l1J acesta al apostolIcl lui, este dum:

nezeesc, .;;i ca astfel trebue a fi cons}d~rat. ))D~pa luerarea lui, ziee, care se lucreaza in tru mme intru putere" 1 adeca : «Cel ce m'a feleut puternic in acest lucru, este invaderat ca voeste a?~a.?ta», peutru care ehiar dela inceput el a i?i spos: J,Prm voea lui Dumnezeu". Astfel deei e1 nu numai ca a spus ace~tea

cu modestie. ci inM le-a f?i adeverit eu el~vautul ~I ell fapta luptll,ndll·se. Spunfi.nd ncestea ol mal arata mea,

ca emu multi carl Il comba~eau,. .

Mai departe apos.tolul 11 arata dr~go~t~a ll!l ~e~

mare, eaci zice : "Pentru ca YO,esc. SfL f;3tltl VOl,. ca~a nevointa am avut pentru Val, 1$J. pentru cei elm Laodieia" (Cl'I.p. 2, 1), Apoi pentru ea sa, nu. se para oil. aceasta ostenealu a lui proYenia Durn,ll dm ~)a~aciunea lor, a pns ~i pe a1tii 1a. rnijloc ('a S~t nu '1 dlS-

I I i

I

i

I

!

OMIUA V

59

curajeze, caci adaoga : il~i cati ri'au vazu! fata mea in trup". Aici arata ceva dumnezeesc, ca adeca i1 v?deau, iocootir:uu cu duehul., A~a dar prin aceste C11- vmte 11 msrturiseste 0 mare iubire.

., "ea sa sa' mangae inimile lor: tocmiti 1) fiiud intru dragoste, ~i spre toata bogatia lncredintarei intelegerei, spre ounostinta taiuei lui Durnnezeu ~i Tatal, si lui. Christos, intru care sunt toate vistieriile intelepciunci si ale cuuostintei ascunse" (Vers. 2.' 3). lata oa deja apostolul se grrlbe~t,e ~i se munesste ea sa intre in lnaesi dogma, nic~ acuzaud, dara_ niei aparandu-i de acuzatiuni. })N evom~a. am avut", zice, ~i de ce Dare? "Ga sa se mangae inirnile voastre, unit, fiind", adeca Sci tlti In~epellj~i In credinta. Insa nu ziee toemai a~a, ci taie oarecum ideia de Vr"O acuzare, sau mai drept vorbind ii indeamna sa. se uniasca en dragoste ~i nici cat din sila, sa_u Impinsi de im'prf'.iu~i.lri. ~eea.-ce am SPl~S ~ ~i altadata, ca apostolului nu '1 vema greu de a 'i indemna pururen, aeeiasi 0 spun ~i acum. «Ma nevoese, zioe, ca sa 'i vad uniji eu dragosts, flindca voesc a 'i apropia de Chrlstos cu buna lor vointa, si nu numai eu gura, sau ca adunarile lor sa se faca de forma, ei ,)ea sa se ma,ngae inimele lor".

"Uniti fiind i i intru dragoste, ~i _spre toat.a bogatia incredintarci iutelegerei, (I adeea do nimle sa nu se 'indoiasca, despre toato sa, fie deplin iueredln~ati «Vorbeso, zics, de incredintares (asigurarea) eredin~E'i, caci este ~i (asigurarea) ineredintare rezultata din judeeata cmeneasca, insa 0 asemenea tucredintare nu este demna de nimic, Stiu, ziee, oil. voi credeti, iusa. voesc ca voi sa. vii. incredintati, nu numai de bOgeltifl, ci de toata bogajia, ca astfel sa fiti bine iocredinta\-i despre to aLC), Acum tu priveste intelepciunea acestui ferieit, caei nu zice «rau faeeti, caci nu sunteti ineredintaVlJ, ca i?i cum i-ar acuza, ci «nu ~titl cum rna

I

I

!

!

r

!) 'I'raducerea Romina diu od i~ia de BI17,an nu este tocmai cJa.l'iI..

Mal exact ar fi daca s-ar z ice : uniti {lind illtru dragosle, etc, mal ales eli prima. ~i prineipala. semnifica,,.e a verbului O"l'-6~1),;,'Ol'-"'" e5t~ a tin-I., a com/linff la un loe, (Tmd).

~

+rz.d ~ct

~I

60

n,\HLlA Y

---------~-----

.. _._----- .. _-----_._------

silesc, ca voi sa :fiti incredintat; cu intelepciuoe, si nu cum s'ar IlJtftmpHt..' Si flindca ~m vorbit de credinp, sa nu va tnchipuiti 11ft am spus ceva simplu i7i fara folos, ci yoesc oa aeca. ererlinta saGe nni!l~eleDQinne ~i iubire».

11Sprf; cunostinta tainei lui Dumnezeu Tam!, si lui Christos". Asa dar talus· aeeasts .', !'pr,opierei omullli de DlHQ'1@~~'l prj)? Fin), N,te a ld Dmo-

nezeu, )?i lui. Christos, zice, intru care sunt toate "\Tstierhle intelepciun ei si ate cuuostintei aseunse". Deci, daca vistieriile intelepciuuci sunt in el, urmeaza cil e1.1 'inte1epciuno a f,lctlt, de a, venit acum, si nu rnai de mult, De co clara luvinovJtesc unia din cei prosti?

~i priveste ciU, de simplu vorbeste apostolul. :;Jni.l'u care snnt toate vistieriile" zice. elsa ca. el toate Je stie. l)Cele aseunse", ca si cum i~t ;'ic6: (Sa ])11 Velinchi _uif (',.1' VI;).i totul ca'ci vi' .. e lui stl'rtt ascmtso ",§! (e mgeri, iara nu l1uma,i de veil n1a 0,' de-ln, dansnl

,trebue a cere lotHl, et singur c1a, fntl'ljepeilJTlMJ. si cunosUuV;;I,)). Cand el zlce vistieriile, ' arata prin a~easta multimea lor, i<l.r~ canel spune toate, invedcreaza c;1 nirnie nu ignoreaza, ~i in fine prin expresinnoa ascunse elf" a lote1ege M singur el le siie.

nhl'fL aCeaSL,.1 ZLC) ca 11 L1 ciueva sf'\. vi'l arnageasca pre voi CLl cuvinte inselatoare' (Vet's. 4), Acum tu priveste, eil de aeeea a SpU:3 asa, ca uu cum.!fLlLS:l a~ter?te !lela o.imeni. ))Stl. v{t' arilll,gmtsCrL, zinc, eu ell v inte 111:?eOCtoal'e(! 1). Si ce este dae~, cineva vorbeste ell probabilitate de un lueru?

Ilea dest Bunt en trupul departat dar ell

duchul impreuna cu voi sunt" (Vers. 5). Urmarea

[n.a.tl1ral; A,I.3cas. ta trebuia s~ fie, ~i cleci R. ~a trebuia sa Z10~: ~Sunt departe ~e VOl cu trupul, Insa eunosc pe aeei ltl!?elatorm. Mai departs 01 Bf"af'~este en la uda : n Bucurandu-ma si vtl.zilnd t'anduiala voastra ei

tfu'itt credintei voastre intru Ch ristos". Prin v~rba

---.---

') Ji)xpl'eSillOea din origiunl ""U'".'Io)·.o'!"J. mai ell Iutel es ~'ar traduce prln ctn'aniuL j)1'obnbilitate, eMIL ![,,9'(Lv/;~ Inseamns pl'Obabii puNnci()s a se o'ale. ('l'md.) J

I

t

I

I

I

i

V;iljl.14 ...

---.-~,-.--- ... ---,.-.-- .... -~-.--.- ... ----.~

:-)

H2

OOIILIA v

nu cumva 170m putoa examina eu ra~ionamentuI. Dumnezeu este fara trup. Si oe va sa zica Iara trup 1 Un cuvant gol numai, cf1.ci cugstul n 'a acceptat nirnie, ~i nici ca si-a iutlparit ln el 0 asemenea idee, caci. de si-ar intipari-o ar ajunge la Inses! natura trupului, adoea ~i-ar iol1pari~i inse~i membrele trupului, A1?a. c::l. gura ZiCB oil este fara trup, tnsa cugetul nu stie ce spune gura, ci numai un Iucru ~~tie, ca n11 este trup, aceasta numai stie .9i nimic alt. ~~i ?C vorbesceu de l!~tUnez~u? Ce va sa ztca oare cit spir.tul omului, care l~l are 10- caput, este inehis in corp~i este marginit, este tara trup? Spune-mi, arata-mi, Insa nu 8i ce spune, Este poate aer ? Dar aeru I este un corp. desi nn ests a~a de des, caei se invsdereaza In multo p;;'il"~i ca este un

~. corp rar. F'ocul l.nca estc un corp, insa.energla, t?pirh

):. tll! l1i esti = twcgrpora I. De~ co? "pentm ?a se in ~j ode peste to' J ~. 1. Daca 01 este 111 trup, apoi atunoi nematerialul cste ill spatiu 91 in loc, 91 dec:i. este margiuit, iara ce este marginit are 0 forma oareoare, rnsa lormele sunt compuse din linii, iara Iiniile din 00'('puri, Si iarasi : ceea ee este twa forma, cs semnlficatie ars P Nu este, sau mai bine zis, nu are forma, nici chip ~i nici specie, sau caraoteristice sa speciala. Vezi cum amete::;;te cugetul ? ~i iaril~i: . Oars natura. spiritului sun este neaoccsibila de rele? lnsa cu 1'0111\(1.,,;1. spiritul 8Bts bUD, Ai deci este accesibil f;i do rele, Dar aneasta nu SB poaL\'} zice, sa nil fie. $i i<i.ril~i: Oare ell voin~a lui a lost adus el laexistenla sa.sau faNi. vointa lui"? Nici accasta nn se poate spuue. Sl\ iarasi : Oare margtueste 81 lurnea aeeasta, .san nu ? Daca nu 0 marginef?le,. 8.1 ~e mar_gine:,;te,? d,:c(: 0 marginests .. ~! este nemarginit In natura sa. $1 iarasi : 0;.)('0 se margtnastc el pe sine insusi ? Dar (L\cr~ 813 margineste pe sine insusi urmeaza ca nu este fara inceput 'in raport cu sine i9s"U'~i, ci numai in rapoI't eu noi, 9i de.ci 11';1 este din fi'ati.lnl fAra inceput. Peste tot locul clem, rat:on<t.mnotul nostru omen esc trebue a jnrleea oontrariuL Vezi (t(mm ce confuziullB 9i ce IlltuDecime mare? ~i prieepi de ee <feste nevo,e de crfldin~a pest~ t.ot? .Qrp;dillvi"l deci es~ tarla cea mal mare. Dar de voItt sa V801m la ceJe mal inici. Ge inseamni'l oare Bllergia lui? Oaoi fiinta lui are energie. O~,re eetEl vr:o mi~eare oare~are? Deai at lJ\~ este neschlOlbat-caCl ceea'ce se lDISCi1 TIU poate fi neschimMcios-pentru ca diu nemi9care e1 se schimba

O:\llLlA V

63

in miscare. Si eu toate acestea el se misca, ~i niciodsta TIU sut. Insa ee fel de miscare ! spune-mi, eaci p rintre noi oamenii Hunt ~eapte Ielun de misoari: In j os, in sus, lnauntru, afara, la dreapta, la stanga si Imprejur, -i}i daca fill este asa, apoi ca consecinta va rezulta orestere, micire, iuceput, deteriorate si I'n fine prefacere.Insa nu este nici una din acestea. Der oare mintea lui are vre-o miscare P Si ce anume miscare ? Insa niei aceasla 1JU este ; sa nu 'fie una ea aeeasta, pentru ca mintea pune in miscare multo :;;i chiar absurditati.

Oaro a VOl eeva, este acelas Iucru en a avea energie, en a lucra, sau nu? Daca a vet este tot una ell a lucra, apoi de ee oare nu devin toti oamenii buni, ,c;;i nu toti pot sa fie ma.ntllj~i, dupa cum voeste? Asa dara alteeva este a voi, si altoeva a lucri1? Prin urmare Im este deajuns SU'l'S lucrn.rc Dllma.i YQjn~t. 9i daea este a'$h, apoi cum de zice seriptura : .,Toat,e cate a. VOIt. a facut" (Ps, 113, ll)? si ian1:;;i, ~Ilm de zice leprosul lui Christos : nDe vei voi, poti sa mll cnrate;;;ti:( (Math. 8, 2)? Deci daca odats cu vointa urmeaza nc·ttunea sau onergia, ce putem spune] Voiti acum . a. vil. vorbi ~i altceva? Cu m din ceea-ce nu erau, s'au Di,cl1t eels ce Runt? Cum totul se poate discompune ~i reduce. la nirnic? Co este deasupra cern lui ? Si iarasi ce este deaeupra acestnia, ~i du pa acestaP Co este de desuptul pamantului? Mareu, ziei tu. Dar de desuptul acesteis ce este ? Si dupa aceasta iari1~i ce este P Ce O:lte la dreaptar Ce 'este Ia stttnga? Oare teste aces tea on snnt chestiuui nepricepute de om?

Toste aeestea sunt nevazuts, insa de voiti, en voi vorbi si de eels vazute, 91 de oele petrecnte deja. Spune-rni, te rog, cum ehitul acela ~t putut avea in pantece pe Ions? ~i totusi Ious nu s'a prapadit, vare nu este ceva nelogic aiei? Gum de a erutat pe dreptul lana? Cum de TIn I-a lnad\l~it p~ldura? .Cum de nu a putrezit? Pentnl ca daca. a sfa. ejoeva in adaneui m.arii este imposibil, dar Inca a sUi ~i intr'o MIdura atit de mare eu cat ma.i imposibil? Daca noi reFlpirAm fiecare aerul trebuitoriu, apoi cum de era deajuns ;~i pentru lona aerul oe'l respira, ohitul? Cum (tCeea~i cantitate de aer era suficienta pent.nl dOUA vjeta.~i deodata? Cum cie I-a leptl.clat ehitul din pan tecele M,u nevatamat? Cum. de vorbea lona? Cum de S8 rugtl, in panteoele Barei?

i

,

,

~~

!

6+

OmLl,\ v

--~- ----~---.--- .... -----. ,._-- ' ~"'__ __ ~._._~'.L 'h _

J

/

>

Oare to ate acestea nu sunt de necrezut? De signr eft daN'- Ie-am examjn~ eu ra~tQnamenf.JJI ])Oo;[.r11 on;r.m,se,

. Bllnt de D eCrf'ZlJ t, 1 n 'lD clrW!l J e pemeblm® credll;ta, sunt iNLl'te l1~Or ele ccezut. S~l spun inca ceva mat mult? lata ca firul (hobul) de g·d.u aruncat in sannl parna.ntl1_111i pu trezeste, In sa ~i inviazn, Acum tu p ri_ve~te mmum contrare ~l una pe alta. blruiud: minunat Jucru est!l- de 8: nu putrezi .bobul de gTltll, jn~a mai Il!lDUlHI~ Hlei\. este de a putrezi, ::;;i din putred sa Tnv~eze. Unde sunt acum cei co barfesc necrezand In 11\viere ~l ZLC: "eurn se va putea li pi osul acosta de acola (" Uncle sl:nt cci ce ian acsste : credinti drept mithuri P S.pune-ml, te c- rog: . Cum s'a ridicat Hie ];1 eel' pe 0 earu~'l. de fou _ caci focul are cbiceiu aa archl,iara IlU stl ridice pe cmeva lc~ cer. Cum de traeste de a.ti:hct Limp? In ce Joe este el? De co care s-a petreeut faptul acest a a~a:' Un de s 'a lI,lUt;1 t oare En ocli eu rrupu \? Si a(;010 S8 bucura oars de a('eea~i hrana eft si Hoi? 8i ce'l impiedeea de a 11 aici pe p:lma,nt ~ PO;J.te' nu se bucura de hraua P ~i de ce s'a mutatz

, ileum tu privesto cum Dumnezeu, ca ~i un pe-

d~gog, 1) (~-a in 'iT,1 t,at pe noi nu decdata ei treptat s;i

1 ('ate putin. A strarnutat pe Enoch eu trur ul ]a eel' o,_

ce. en·~e ~u ~.ste un f~Pt. atat de !na~e. ' -.- ~nsit prin aceasta n e-a Ul: 11 t" t pe II 0.1, ~an r;:tit1 bin e z 1 S 1H.\-a p reguu t pentru 11:altan~a lui Ilie, A inchis pe NOB in corabieceea-(-.e ],H':::r;;i nu este un lueru autt de mare. -'l:nsa . pr.in aceasta ne-a preg-~tit H$tL zieand pentru tnchiderea lUI lowl In pantcceJo chitului, As tfe 1 dee-i, s'i erie vec4i

i au - avut nexce de .1Ilainte-mergDlori ~j de iipl1.t'i. Dupa cum so petrece $1 cu scam, Oil treapta lntt'tiu te duce pe ~ c1ou~, ia.ra. del.a t.reypta inlfi.ia C~L Sa SH.i pe a patra nn. se poate, tot asa :;>1 HI eazul de fHt,£t. Dupa cum mai '~alrlte de a pii'ill pe treapta int11.ia, nu e posibil de a 3Jul1ge Ia it doua, pentruea cearntaiu este ca drum il~a

zlcan,:l, pentru a doua - to~ a~f1 f)i a}ci. 9i priveste mil) unea minunilor, ce 0 vel veel ea In soara pe care a

vazut-o Iacob : nDeasupra, zica Domnul sedea

• 'oJ A. • • ~.' ~,

lara. 1Tlger~l se surau ~l se pogorau pe ea" (Facer.

28, 13), cl1m prin aceasta minune s'a nrofetizut ell. Tatrtl are F'!u, ~i deci trebuia a 8e ac1everi "aceasta. De uncle YOe~tl C~l s~'ti dovedesCl minunile lui? De sus in jos, ~all de lOS 1n sus '? Ca estr. posibi1 a nfl~te f&d patimi1 ? Pen tru adeverirea aoee;tei minuni ni serve1?te cea sCea.rpA,

vv

care a naseu], - insa mai cu searna sa indreptam euvantul rnai sus, caci trebuia sa se adoveriasca, ell din el ,~j prin el se face aceasta. lJeci ee? Aceasta se pe-

treoe ~ desi cam intunecat oarecum, cad e tnvalit in tip ~i in umbra, - dar se petrece, iara rezulatul devine f;li 1118:1 lamunt, Din eel Intaiu burbat se creaza remee., Bi b~rbalJ]'1 rtlm§ne iDtreg peei trebuia ca sa

deft 0 dovadi\. si din in recarea nnei Iecioare. Cea

S earpa naste nu numai odata, Cl si de dona ori, ~i de trei ori, si de rnai multe ori. Deei nasterei din feCioa~r;l' :1 servit ea tip cea stearpa, iara aceasta inaJ~a cugetul prin credinta. $i iarasi, aceasta a. seryit, (>.8. lip DAntrn nasterea lui Durnnezeu.

Dar apoi mai este ~i 0 alta nastere OR tip al adevarului, na~tf'rea naastra cea rlllcbovDjceasCi1, Tip al acestei nasteri iarasi ni poate servi cea stearpa, nastere 11U din sange, c'i nastere de 8US. Nasterea a.ceasta arata ca numai dill 81 se 'deriva, iara cealalta (din cea stearpa) n e lasa indiferenti.

Christos este ste totu],

i dar aceasta trebuia a se adeverL Ei hine, iata ca ade-

.. verirea se fane pe p~malJt, odata ell erearea omului:

I 1,Sa.facem om dupa ehipul ~i. asenianarea noastra"

! (Facer. 1, 26) zice, iara dupa creare n instuie stilpan

i a tuturor vieta:\iilor. Astfel deci, el ne-a jnva~'1t nu

, / prin vorbe, ci prin faptc . ...:.~ublirnitatea naturei 0 inre-

dera paradisul acela. ~i_ offiul Cf) fO ern snperi or tuturor, I 'Yl"'W') ~ r'CFlristos trebuia ca sa invieze , iara pentru adeverirea

! U·'l.Cf'.steii1 priveste ea.te d ovezi ni d~ : Enoch, Iiio.Iona, Coco-

I nii eei din cuptorul Babilonului, potopul din timpul Iui

; Noe, botezul, semintele.plantele, nastereanoastra.nasterea

I uturor vietatilor. Fiindca prin laptul venirei lui Christos

f totul era. in prime] rlie, de aceea a si fticut u z de atatea ti-

l, puri. Cum ca.W.l..1.L~!Ll;pJ..v.eroeaza de proYiQenta divina

j .§Lg_~__llj_Q;l!'Q.,.m!_'§Qapa ingrijirei sal0,plltem,.~'.nQLa....o

! _JJJdec-D, djn (aptele noastre; pentru ell. si popoarele, 9i

l' animalele si totul in fine, au nevoe de' 0 stapa,nire si de ingrijire. Gum eli totul ce vedem in univers nu s'au produs in mod automat, ni probeaza gheena, ne-a pro-

'1 bat'o potopul de pe timpul lui Noe, inecarea armatelor

I Egiptene In marea Ro~ie, cele petrecute eu Israeliyii

~ "1J 1 p_ .... in pustie, focul Sodomei ~i a Gomorei, si a1tele. Trebma

C~'1 H.:.'"t~ apoi ca sa premearga. ceva ~i botezului, si finIte ni

fo· I sunt ca I)remer.Q'atoare, preciJm: cele din vechiul Te-

r~-I·: ;;: 1!" ~

._....WY"fI,(( ,,1.131 5

~ !

GO

----

()?<IILli\. \,1

67

--.---.---------;--------::~-------:::..:..

mllLlA VI

------- -----------~--.

Iarasi 'i prelnta.mpina en martnrhl sa proprie, zicitnd: ,) recum at,l primit", adeca «noi nu i.ntl~o-? dneero nimic strain, ~i deci ?ici voi Sa nu intl'orluce~l»J'

Intru dansul sa umblati" 1 oaci el este calea care duce 1a Tatal, ~i nu prin in:geri, caci acea cale lin duce acolo. "Inrac1acinat,i fiind" I adeca fiind intepenivi ~ine) nu cateodata abatandu-va pe aeeasta cale, ~ltadata pe cealalta, ci inl'adicina~i, oaci ce este inraclaClnat nu se poate str~muta din loc in loco Pri~e~te1 cum el pune cuviutele eels mat principale. ,,9i zlc1indu·va'\ adectl cu cugetul sosind la sl. J!~i mtarindn-va lntru e1 prin credinta", adeca avandu-l pre el, .. ~i zidindu-va ca pe 0 ternelie. Aici ii al'atrL pre dan~l1 Crt oare-cnrn

~,

I ,

.c[zu\i, caciexpresiunea ;,zidindu-va" aceea inseamna. -Oredinta Cll. adsvarat c11, este 0 zidire, 0 cladire -oarecare,. r;;~ deci are n~voe. de 0 ternelie puternioa, pentru -oe zidirea sil, fie in siguranta, Oladirea care nu este

,peo temelie sigura, se elatina. .Precum v'ati inva.tat(

, ,. J

- iara!\ii intrebuinveaza. vorba "precnm « - priaosind

~ t lt~ . tX " "

In ru ea ell mu ,amI i:l 1 caci aeesta e faptul celor

recunoscatori. 9i nu zice simplu multamind, ci curnulta :pnsosmta, mai mult decat ati invatat sau Cum s'ar

ziee cu mult zel si ambitiune, "

l1V ed~ti ca' Sa nu va fu re pe voi cineva" (verso 8). At vazut cum a aratat pe fur pe strain si

• 1 , "

-care .1ntrase. pe .tacute? oaci prin vorba )J vedeti' adeea

luati seama bine, il prezinta ca deja intrat, Bine a

.zls el ))sa nu va Iure" caci dupa CUID ta.lharul sapa pe dedesupt peretele f1"ira sil fae!\. vuet, pentruca Ja din -contra se trezeste stapanul casei, -:- t?~ a~a fac ~i cei ce VQl;' sll va fure pe VOl; 111Sa. VOl fitt eu bagare de 'se~~t[~~. T r~~JJ'iJMJ'.¥l\!.L~.~9fi.§1f\ ~st.e •. Q~_:l_I1'l.. tr_e.;;:;~ .. 1?1? .9.~L._m __ il~§.s...l. __ ~Q.$_~.y.QL:llnvlghlaU. Arata apoi ~i calea' pe l.~nde 'pot Intra .«pm1 aceasta cale» zice, ca ~i cum ar zico omeva «pnn aceasta cl1maru~») tot a.~a. face Eli apostolul, ),Ou filosofia'' zice, iara mai departe, fiinddil.

~~o~oB.~ S8 orede ~~( fi ,respeetabihl, adao?[" llr~i l~l~elaciunea desarta . Se poate sa fie 1?1 inselaoiune buna, sau d~ ~una crec1J.n~a, cu ca~~ s'au i.n~elat multi, '~l pe care nWI nu trebuie a. 0 nurm inselaciune, despre

care ln~el~ciune fji zice leremia (Gap. 20,7): "Amiigitu-ru'am Doamne, si 111 'ai arnagit", 8U tusa nu 0 socot ea amagire, sau inselaciune, caoi aceasta nu trebue .a se numi, i!)~el~oiune. pe alt~el ~i I~~ob a iJ?~ela.t pe

tatal san Insa n a fost inselaciune, ct iconomie,

- "Ou filosofla, zice, si eu ineelaciunea desarla d.upre predania .oameu'ilor, dupa stihiile l~mei: 1jll nu dupa Christos". Alei se atinge de observadie zilelor, de stihiile (elementele) lumol, soaresi luna,

. .pentru care-r dojeneste, dupa cumface ~i ill epistola .c1tra Galateni, zieand : )!Cl!mv::i" into~rCeti - iarasi la cele slabe ~i sa.ra?e sti~li_i":,(Gt!:itl.t:_ 4,' 9_))_~$i _~u .spune de observarea zllelor, O}· 'VQrbe~tede, lume in

r ' ._ •. ' • - .. , ,'."

starnent cele delala0ul Siloamului, cora~irea, celui bolnav. insu~i J;otopul ~i cate s'au int?tmplat in ape, boteznllu!_ loan, etc. Trebui3. apoi a adeveri e<1 f?mnnezen va predU'l pe fiul sau eel unul nascut, lara mmunea aceasta 0 a - preinebipuit mai 'uainte un 001, Abraarn patriarchul,

in jert!"a unioului sau fiu 18&[10., v,.· •

Deei, pentru toate de vo:u VOl, von~ g;~S!. tipun J~

sf. scripturl. ~ns;1 sa l1U ne" lllgr:euem, :t~bJtl\or~ r.\ sa ni regulam v~a\a noastr~ cat SUI~tem aiSI ~e p<lm~tt~"t.

Sa ~we1D credm~a- tatf:, '1 sl1 '. - . 0 'i - . ,-

iuta ea Jrin . "te sr~ ill.' un _ ] [ mnez~u; fjl S~\

"ne {uvrec nicim de bunilti:i.tUe ft\g~dllite cel?f c8'1 Hl~:esc

pre el, prin charul ~i fiJantropm Oornl:lt1lUll_~ostru Iisus Christos, oaruia impreulla cu Tata1 ~l ell ~f. Dl1ell s~ ouvine slava, stapfi.l1irea ~i cinstl?!l, acum 11 pumrea ~l

in vecii vecilor. Arnin.

Ol\/{ILIA VI

"Deci preculll ati primit pre ~l\ri·t~<:; I.isu~ Domnul intru dfmsul sa nmblati, ml'tbdacllla~l Hind si 'zidinc1u-va rntru clfl.nsu!, ~i 111tr\,rindu-yiJ, iutru 'eTedin~a, preculll v'atiinvatat, prisos3nd

1 t~ . t~ « C 'J I:' .....

iutru ea. eu mu rarm .a Cap. <', n, I).

O!ll!UA VI

----'-----

0';:1

_____ O~!IUA \_'1 _

general, ca astfel sll. arate micirnea ei, caci daea lumea de faut este 0 nimica, apoi cu atat mai mult stihiile ei. Dupa' oemailutaiuaar1ttatdecatebun1tta~is.auinvrednicit I?i cate au cf~tigat, arata mai la urma ~i acuzatiunea, ea astfel mai mare sa, se para, l;>i sa rielice pc auclitori. Aceasta 0 fac pururea f?i Profetii, eaci dupa ee arata mai intaiu bmefacerile, pun pe fata.;'li acuzatiunea" dnpa cum zice Isaia: ),Fii am nascut ~;i am Inaltat, iar aceia s'au lepadat de mine" (Is. 1, 2), ~i iarasi : "N orodul meu ce 'ti-am facut, sau cu ce te-am suparat, sau eu ee te-am necajit' ? (Mich. 4, 3), ~i David cand ziee : "Auzitu-te-am intru ascundere de vifor" (Ps. 80, 6) i?i iarasi : )lDescbide g-ura ta ~i a voiu umplea pe ea'' (Ibid. 9). ,,$i llU dupa Christos" ziee, adeea «acum mai cu seama, canCl suuteti deabea intrati III crestinism, 171 prin urrnare pe jumatate orestini, a,~a c~ putevi a servl si aeestia (filosoflei) ~i aceleia (rellgiunei Mosaieej, nu Vl\ lasa cleo a vieVui dupa Christos». Iar aceasta se deduce de aeolo, ca dupa ce mai 'ntaiu zguduie observatiunile Elinilor, apoi restoarna ~i pe acele ale Iudeilor. Caci ~i Elinii ca ~i Iudsii observau multe, eei dintaiu dupa fllosofie, iar cei de al doilea dupa lege. De aceea se atinge de filoso:fie mai intaiu, unde era ~i aouzatiuuea mai mare.

Dar cum oare sa fie fura~i nn dupa Christos P »Oaci

. intru dansul locuieste toata plinirea Dumnezeirei trupes ti, si sun te ti in tru dansu 1 p lin i , care este capul a toata fI!cepator.ia ?i sUi.pauiea( (Vel's. 9. 10). Priveste cum in aeuzatiunea lor, tocmai aceea scoate la iveala, punaud mai lntaiu rezolvarca chestinnei ~i apoi imediat antithesa, 0 astfel de rezolvare este nebanuita, si mai ales auditorul 0 primeste eu rnultumire, pentruca ' eel oe vorbeste nu S8 sileste de a demcnstra amanuu~it. In aeest de pe urma caz oratorul se sileste din toate puterile ea sa nu fie invins, pe cand III eazul dintaiu nu are nevoe.

"Caci intru dansul locuieste", adeca in el lo cuie~tc Dumnezeu. Dar ea nu cumva slQi lnchipui 'eil Dumnezeu este luohia Yo 01 oa lntr'un corp, adaoge:

"Toata plinirea Dumnezeirei trupef?te, ~i sunteii In'tru 'dansulp lini 'I. Unia zic 0<1 vorbe!'?te de biserica,

ell adeea ea este plina de Dumnezeirea lui, dupa cum zice 'in alt 10c: l;Plinirea celui co se implineete cu toate intru toW' (Efes. 1, 23), iar expresiunea "trupeste" de aici, 0 iau oa pe trup 111 lega.~1lt'll. cu ~apu~:

Dar atunoi de ce n'a adaos (ware este biseriea» i Al~:l iaril!}i zic eli se spune aici despre ~atal, adeca ca plinirea Dumnezeirei intru dansul loeuieste ; dar nu este

asa, oaci mai intaiu expresiunea "locui~~te" n~l se rapoarta principalmeute Ia Dnmnezeu, ~l al doilea, ca "plinireau nu este, san mai bine zis nu joaca rolul prineipal, nu este ceea-ce se ~auta. a~cj, c~ci. (~i ce : "A Dornnului este parnantul \31 plinirea lui (Ps.23, 1), ~i iar~9i apostolul : "Pana ce va intra implinirea neamurilor' (Rom. 11, 25). A~a. dar sub numele de 1.!.!!niJ::.e se intelege to t~! ~J Dar p rin expresi unea 11 trupeste" co voeste sa arate r Adeca precum trupul este

" S·

ill raport ell caput Dar de oe oars ziee aeeiasi : 11'; 1

sunteti in tru dansul I lini II ? Adeca ca «cu nimic nu sunteti rnai pe jos de dallsul, ~i dupa cnm a locui~ intru el, tot a~a locuje~te~i ~ntru voi». 'I'otdeauna ~l peste tot locnl Pavel TIe siluieste, en. sil. ne puna cat

mai aproape de Christos, dupa cum zice : ,,[mpreuna en dausul ne-a sculat si no-a pus a sedea: (Efes. -) ',1) si: D e rabdam i rnnreu na vern si imp arati"

,;:...J, v} ~ . n ,1:: J- ,

(H Til~Oth. 2, t2) ~i iarasi: "Cum nu impr-euna eu el Hi toate ni va darui nona /{ (Rom. 8, 32), nnmindU-11C :in acelas timp Ili impr~una mostenitori ·(fb. ver~. 17).~lai departe vorbeste !?l clespre demnitatca h11:

"Care este capul a toata tncepatura si stapanirea". Deei dana 01 eel mai presus de toate este cauza tuturor, ,.poi oare nn este de 0 flinta cu 'I'alal ? Dopa aceasta itt1aoO"u. cu sublimitato si binefacerile lui, si IUCa, cu mai multa sublimitate clecat' in epistola catril 'Romani, caci

acolo zice: "Taierea imprejur a inimei, intru dull ul iar n u prin litera II (Rom. 2, 29), pe cand aici zj ce c];:\.r ,)n tru 011 ri sto s " .

)lltru care sunteti ?i taiatJi irnprejur, eu taiere imprejul' l1efacuta de mana) iutru dezbraDarea trupului pacatelor carnei, intru taierea lID-

6G

_ ....... _c---·-----·

OMILlA VI

--_. __ ... _._-_ .... ,,---

stament cele dela lacul Siioamului, cnril~ir a celui bolnav, insufJi potopul ~,i, c~Ue, s'au inUl,r!lplat In ape, botezul lui • loan; etc. Trebuia apoi a adeverl ca r~ulllnezen va predU·I, pe fiul Sali eel unul nsscut, lara lllDtlllea accR;sta 0 a preinchipui~ mai '~ainte un om, Abra.am patnarchul,

in jertfa unicului SUU flu Isaac. , _ y ,. • ~

Deci, pentru toate de vom VOl, vorr~ g,~s~ tipuri 111

sf. scriptnri. lnsa sa 11U De tngreucm, :U.bJ\llor~ ~~ ~a ni regularn via~a noastra cfl,t suntem alc.l 1:8 P<ll)I~Lll.t. Sa fl,vem eredinta tare., 1 sa " ;", .. v' :: . '~ :iUt"n, ca orin e sa mil. III I, ) rnnez,~u:i31 sa. 'Deinvre maim de bunatu.~ile (<.\.g~dlllte eel?f (~e"J lllL:8SC

pre el, prin eharul ~i filrmtropl,a Domnului J~ostr,L1 ,11sus Christos, carnie impreUll~ en Tati11:)1 Cll :;f. Dueh s~ cuvir e slava. staprLDirea ~i cinstea, acuru ~l pururea ~l

In vecii vecilor. Amin.

Ol\I{ILIA VI

.Deci preeum ati primit pre ~l~ris~o~ I,isu~ Domuul iutru d!lnsul sa umblati, lnl't\,oacltlaill fiind si 'zidindu-va inbru di\nsul, ~i tntaei._ndn.-Y~ Intru 'credinta, precum v'atiiuvatat, prisosind Jutru ea eu muHamitft" (Cap. 2, 6. 7),

Iarasi 'i pre'i:ntampina ell miirtnrl<1, sa proprio, zicanc1: "Yreeurn at,i, pdmit", adecs «noi nu lOtl~O-? ducem nimio strain, 9i deci !lici voi sa nu introduce~1))J'

III tru dansul sa u ill blati «, oaci el este calea care duce la 'l'ata,l, f?i. nu prin lTigeri, oaci acea cale 11U duce acolo. nlnradacin ati. fiind", adeca fiind intepe1}i~i ~ine, nu cateodata abatandu-va pe aceasta cale, :;t-ltl1data 11e cealalt:t, ci inradicinap, caci ce este inradacinat 11U se ponte stramuta din lac 1:n 10c. Priveste, CUD: "el pnn~ cuvintele cele mai principale ,,\:;h zidindu- va , adeca eu cug'etul sosind la e1. "f?i intarindn-vl1 intru el prin eredinta", adeca avandu-l pre el, . ~i zid.indu-va ca pe 0 temelie. Aici ii aratu. pre dltn~ii oa oare-cnm

'Ii.

t'

, ,

t

t

l

W.·· ",

'1

~

1

\

1

I

O~IILJA \,1 67

_---_ ... __ .. _-- ----;------::~-------_____:::..:..

.cazu~i, caci expresiunea ;,zidindu-va" aceea inseamna. -Oredinta eu. adsvarat CR este 0 zidire, 0 cladira 'carecare,. f;\~ deci are n~voe. de 0 temelie puterniea, pentru -ca zidirea sa fie III siguranta, Cladirea care nu este

peotemeliesigura, se elatina. 1.Precum v'ati invatat" - iarasi tntrebuinteaza yorba '11precum" --'"prisosind. 'intru ea en multamita", caci acesta e faptul celor reounoscatori. :~\i nu zice simplu multamind, ci ell multa ~pnsosmva, rnai rnult ded\.t ati invatat sau cum s'ar

zice ell mult zel si ambitiune, . ,

11Vedeti ca'sa nu va fure pe voi cineva" ·(vers. 8). Ai vazut cum a aratat pe fur, pe strain, si -care .1ntrase. pe ,tMute? oaoi prin vorba " vedeti' adsea luati seama bine, il prezinta ca deja intrat. Bine a

.z.is 01 nsa nu va Iure" caci dupa cum HUharul sapa pe dedesupt peretele f~ra sa faea vuet, pentruea Ja din -contra se trezeste etapanul oasei, - tot a~a fae ~i cei ce vor sit va fure pe voi, insa. voi fi~i eu bagare de "se~l~~. ~J.~11mr.~11!.1 ... ~~~~_9.1~;est.e .... ge.~ _111lc rre.:z;llle. . .9gL_m .. J}~_i?.i'h.--;!.Q§_~_y'Ol._:p.nvlgb.ia~, Arata apoi ~i calea pe unde pot Intra .«prll1 aceasta cale» zice, ca !?i cum ar ziee eineva «pnn aceasta camaruta» tot asa fane si

O fil fia'' ·r 'I

apostolul. " U oso a ziee, iara rnai departe, fiindea

filosofia se crede a fi respeetabila, adaoga llsi inse,Hi..ciullea desarta ({, Se. poate sa fie, ~i A In~eI&cit;ne buna, sau de buna credinta, eu care s au inselat multi 'f7i pe care nici nu trebuie a. 0 numl inselaciune, de.spr~ care lOieiaciune 1?i zice Ieremia (Gap. 20,7): AmaO'i-

t 'D ., . . }) b

u-rn am oarn ne, ~n m ai amagit", P.1l tosa nu 0

socot ca amagire, sau lo~e]ilriune, caoi aceasta nu trebue .a se numi~ io~el~cjune. ?e alt~el ~i I:<t~ob a l~~elat pa

tatAl 61:1.U, msa n a fost lnselaciune, 01 lCODOIDle.

'"Ou filosofla, zice, S1 eu inselaciunea desarta .d.upre predania .oamen'ilor, dupa stihiile l~mei: ~~ nl~ dupa C~r~~tos". Aici .se at_in.ge. de observarile zilelor, de stihiile (elementele) lurnei, scare ~i luna,

.pentru care-r dojeueste, dupa eum.Taoe I?i in epistola ".c:ltra. Galateni, zinand: "Cum~ va intoarceti - iarasi la cele slabe si sarace stihii~"_(G~}~t~ 4, 9)'?"'$i ~u .: spune de observarea zilelor, ci vorbeste de lume In

. '-, . ;. ,. '.

UMII.III. VI

~----'--~~-

OMIUA VI

general, ca astfel sa arate micimea ei, caci daca Iumea de fati:\. este 0 nimica, apoi cu atat mal mult stihiile ei, Dupa' oemaiinHiiuaat.iUatdecatebun<.l.t~~is.aninvrednicit si cate au c~tjga!", arata mal 1a urma I:?l aeuza~iunea, ca astfel mai mare sa se para, ~i sA ridice pe auclitori. Aeeasta 0 fae pururea E?i Proietti, caei dupa ee arata mai intfLiu binefaeerile, pun pe 'faia~i aenza-

tiunea, dupa Gum zice Isaia : "FE am IJaSGut si am Inalt,at" iar aceia s'au lepadat de mine'' (Is. 1, 2), si iarasi : "Norodul meu ce 'ti-am facut, sau cu ce te-am suparat, sau cu ce te-am necajit' ? (Miell. 4, 3),!ili David eand zice: "Auzitu-te-am intru ascundere de vifor" CPs. 80, 6) ~i iarasi : "Deschide gura ta :p.i 0 voiu umplea pe ea" (Ibid. 9). ))~i nu dupa Christos" zice, adeca (meum mai cu seama, cand sunteti deabea intravi in crestinism, ~i prin urmarepe jumatate orestini, a,~a ell puteti a servi f$i acestia (filosofiei) ~i aceleia (religiunei Mosaice), nu va lasa de a vietui dupa Christos». Iar aceasta se deduce de acolo. cel dupa. ce mai 'ntaiu zguduie observatiunile Elinilot; apoi restoarna ~i pe acele ale Iudeilor, Caci ~i Elinii ca ~i Iudeii observau multe, cei dintaiu dupa fllosofie, iar eei de al doilea dupa lege. De aceea se atinge de

. fllosofie mai intaiu, unde era f:}i aeuzatiunea mai mare.

Dar cum oare sa fie furati nu dupa Christos? "Caci intru dansul Iocuieste 'toata plinirca Dumnezeirei trupeeti, ~i sunteti intru dansu 1 plini, care este capul a toata :ineepatoria si stapanieau (Vel's. 9. 10). Priveste cum in acuzatiunea lor, tocmai aceea scoate fa iveala, punand mai intaiu rezolvarea chestiunei ~i apoi imediat antithesa. 0 astfal de rezolvare este nebanuita, !'fi mai ales auditorul 0 p~ime~te eu multumire, pentruca eel ce vorbeste nu se sileste de a demonstra amiinuntit. In aeest de pe urma caz oratorul se aileste din toate puterile ca sa nu fie Invins, pe eand In cazul dintaiu nu are nevoe.

"Caci in tru dan s ul 1 0 cuieste" 1 adeea ill el 10- ouie!}te Dumnezeu, Dar ca TIU cumva s11'\i Inchipui'M Dnmnezeu este iochis in e1 oa intr'un corp, adaoge: l! Toata plinirea Dumnezeirei trupe?te, ?i sunteti in"tru ·darrsul plini II. Unia zic ca vorbe~te de bisericil.,

ca adeca ea este plina de DUU1~ezeirea A lui, ~upa cum zice in alt lac: I,Plinirea celm ce se irnplirieste ell to ate intru toW' (Efes. 1, 23), iar oxpresiunee 11 trupeste" de aici, 0 ian ca pe trup in lega~ura. eu ~apu~:

Dar atunci de ce n'a adaos (ware eS,te biserioa»: Alt~l iarasi zic eli se spune aici despre 'I'atal, adeoa c~ plinirea Dumnezeirei intru dsnsul locuie~.~e; dar nu este asa, caci mai intaiu expresinnea "locU1~~te" n_u se rapoarta principalmente la Dumnezeu, ~l aI, doilea, ca

)) plinirea" TIll este, sail mai bine zis nu joaea rolu1 principal, nu este ceea-ce se cauta aici, oaei zice : 11A Domnului este pamantul si plinirea lui' CPs. 23, 1), $i iara~i apostolul : "pani:\. ce va intra implinirea neamurilor'' (Rom. 11, 25). A~a dar sub numele de 2.li!1!Le se itl~elege tota}~l. Dar prin expresinnea ))trupeste" ce voeste sa arate ? Adeca preeum trupul est~ in raport cu capul, Dar de ce care zice aceiasi : l)~l sunteti intru dansul plini" ? Adeca ca ((C11 nirnic on sunteti mai pe jos de dausnl, ~i dupa cum a 10CUl~ intru el, tot a.<;>a locuieste ~i ~ntru voi» , Totdeanna ~l peste tot locul Pavel 11e siluieste, ea sa ne puna c~t

mai aproape de Christos, dupa cum zice : "lm~l'euna en dansul ne-a scuiat si ue-a pus a sedea: (Efes.

,) 6')· "1·· De rabdam irnpre 11 na vorn si iJ11])arati"

~~ ,. ? . n . , , ~

(n Tiruolh. 2, 12) si iara~i: Ileum nu impreuna eu BI si toate ni va darut noua" (Hom. 8, 32), numindu-ne 111 aC01a~ timp f,:i impreuna mo~tenitor.i (Ib. ver~. 17). Mai dsparte vorbeste ~l despre dcmnitatea Iui :

"Care este capul a toata iucepatura si stapanirea". Deci daca el eel mai presus de taate este cauza tuturor, apoi oare nn e~te. de 0 .fii~VI1 cu rtatAl? I?L~pa aceastt~ adaoga eu sublimitatc ~l binefaeerile lUI, ~l mea ~u ma~ multa sublimitate c1ecat in epistola catra R.omam, caci

aeolo zice: ,,'fmerea imprejur a inimei, intru duhul iar nu prin literrl,'l (Rom. 2, 29), pe cand aioi z ice chr )) In tru Ol1"risto s " .

Intl'u care sunteti si taiati irnpreJ:ur, eu ta-

" .,'

iere impl'ejur nefacuta do mana, intru dezbra-

Barea trupului pacatelor carnei, tntru taierea :im-

I

~

']

·1

70

mULL-\. \,1

--------------------

(l.lllLlA VI

71

pre] ur a lui Christos U (Vers, 11). Priveste cum sa apropie de faptul in sine: /lIntI'u dezbracarea" zice, .~i Ill! numai aruncarea momentana. ,/I'rupului paca-' tel or", adeca a vje~ei de demult. Aceasta idee 0 pune inainte incontinuu, de~i ponte in diferite chip uri , ea

de ex., tn pasagiul de mai sus, unde zice . "Care ne-a izbavit pe noi din stapanirea intuuerecului, si n e-a inutat la imparatia fiului dragostei lui". Nieiodata el nu spune ca taierea uuprejur consta In cutitul cu care se opereaza, ci in Insusi Ohri tos, pentruc~t 'jd aceasta taiere imprejur uu lucreaza mana oa acolo, ei duhul, nu S0 taie numai 0 particica a trupului, ci intrcgul am. Trup este ~i acesta ca f?i aeela ; unul insa se taie in carne, celalalt duhovniceste ; nu dupa cum se taie Iudeii, nu carnea se leapada ci lnsesi paeatele. Ormd anume, si unde? In botez. 0 astfel de taiere imprejur,

81 0 numeste mormant. "Pacatelor carnei" ZiCB, adeca pe care le-a savar~it in carn~. .' . . 0 astf'el de taiere imprejur el 0 numeste mult mal

, . ]

superioara doca.t cea Iudaica, oil.ci nu numai 0<'1 se ea-

paclft partea t:1iat,a, ci ehiar se nimiceste ell totul. "lu-

gropati fiind impreuna ell el prin bote~, lntru care vati si soulat impreuna, prin credinta lucrarei lui Dumnezeu oelui eo l'a sculat pre 01 din morti" (Vers, 12). Dar 11U este numai mormantul, caci priveste c.e spune.: "Intruv ca~'e :"at,i ~i sCll1~t Imprcuua prIll credinta lucrarei lui Dumuezeu . tii bine a zis J1 prin credin tIt (I, caCl totul este prin credinUL «Ati (lrezllt ca Dumnezeu poat~:. a'l seula din morti, '7i a9a: fel s'a sculat». J\{ai dsparte df ~i. doya~a cea mai dernnna de crodinja, caci .zice : nCelm ee 1 a sculat pe el din mor]i", c;u care ocazie arata d ja, iovierea,

Si 1)r8 voi, cari erati morti intru pacate si

n, .r ~ .... .' , . _,.

lntru netaierea imprejur a trupulm vostru v a

inviat impreuna eu dansul" (Vers, 18), ca si cum ar zice , «Va gaseati sub oondamnatlunea 'de ~ mud; dar acurn chiar si de muriti, moartea este folm'lltoare)); Privef?te apoi cum iara.~ arata de ce anume perleftps~

eram vredniei, caei adaoga: ))Daruindu-va voua (iertandu-va) toate gre?alele, stergand eu dogmele zapisul ce era asupra voastra, care era protivnio voua, ?i pe acela fa luat din mijloc pironindu-l pe cruce, dezbracand incepatoriile si domniile, i-a vadit de fata, aratandu-i pre clansii biruiti intru dl1nsa" (Vers, 14, Hi). Ni-a darult (i'ertat) toate pacatele, zice, adeca acelea ce purtau ell sine moartea, $i ce inca? Dare :1 mai rarnas eeva din eIe? Nu, cad el le-a sters cu totul de pe zapis, iara nu numai le-a astupat ea sa nu se vada pe un timp oarecare.

.': Cu dogrnele", zice. Care dogme? Adeca cu credinta. Nu a adaogat fapte peste Iapte, ci credinta cu fapte la un lor.. Si co inca? "Si pro aceJa (zapisul) I'a luat din mijloc, pironindu-l pe cruce", ziee, adecn an numai ca nu l'a pastrat, ei JnCa l'a rupt pironindu-l pa cruce. llDczbradtnd Incepatoriile si domniile, ia vadit de faFt, al'atandu·i biruiti pe dansii intru dansa II. Nicairi nu a vorbit ell 0 aRa voce puternica, ca aici. Ai vazut catk\ munca a intrebuinjat spre a face ca sa, rlispara zapisul ? De ex. toti eram ill pacate ~i in pedeapsa, -- el insa primind pedeapsa, a, dezlegat pacatul, in acela..~ timp si pedeapsa, eaci a fost pedepsit prin cruce, Po cruce 'deci l'a pironit, ca eel ce are putere, 9i astfel l'a rupt. Dar care anume zapis ? Sau ca spune de acela despre care vorbeste Moisi (Exodul 24,3): "Toate cuvintele care le-a grait DOlllDU1, le vorn face si Ie vorn aSCIlWl" , sau daca nu acsasta, apoi pentru ca suntem datori a asculta de Dumnezeu, -- sau de nu nici aceasta, apoi zapisul aoela pe cars il Iacuse Dumnezsu cu Adam zicandu-i : ;,Ca ori in ce zi vei manoa din porn, -rei m un 'I. (Facer. 2, 11). Acest zapis nu ni l'a dat nona Christos, ci luandu-l din stapa.nirea diavolului l'a rupt. "Dezbracand incepatoriile si dornniile", numind prin acsasta expresiune pnteriJe draeesti, fie os natura omeneasca era hnbracata cu acele puteri, fie CfL devenind om a c1ezbracat pe diavol de molivul pentrn

care st.apanea pe am. Dar ce va sa zie!'!.: :;I-a va.dlt de fat.a,e? np, ~.Jt.fAl him'. >l '!.k ('.!:ini n;,...inrl"HI ,Hom .. l,,]

p'ilat: .Adusu-ni-am aminte c~ inaelatorul acel~, a sis inca fiind viu, dupa trei zile rna VOl BAcula. Deci poruueeste sa. se intareascs mormantul pana ~ tr~~a. zi" JMath;._ 27, 27. 28), ~i, s'~. Iacnt a~a; pecetlumd H marmantul impreuna eu ostasii. ASC\llt~-~

apoi ~i dupa aceasta cum vorbiau ii apostolilor: ,)IV oiti sa aduceti asupra no astra sangele ornului acestuia" (Fapt, 5, 28), de uncle se luvedereaztt, ea modul

cruoiftcarei lui nu-i lasau in liniste. . .

Dar fiindca lngerii nimie din aeestea n'au patimit, apoi apostolul face tatul oa Sil. probeso, ?H HI;mm maar-tea lui Chr.istos a sAvar.;;it lucruri man ~l miraouloase. A fast un fel de duel asi\. zieand, in care moartea ? strapuns pe Christos, IUs';':\. <1.,78. ranit cum era., Christos a rapus-o 10. urma, Ceea-ee se. eredea a fl n~muntor, s'a sfarsi] intr'un corp mort, ~l aoeasta a vazut 0 lumea intreaO'a. Si ceea-cs este eu adevarat minunat, e ca el n'a dii voe altuia s:1 raea aceasta, ci singur a f~cu}:o. S'a facut apoi iad~i un zapis, lr~s[ r~u ea ?el amta.:m. Vedeti decl, nu cumva sa ne ghslm vinovati dupa aee~t zapis, si dupa ce al? deela~at, «rna lep,ad . de Satan;~, ~:i ma lmpreutl eu tine Chnstoase)).~,al bins arfi ?~ sa se numeasca traotat de pace (au~&'ql';~) ~1 nu zapI~., caei zapis atunci este, cand cineva s~ face responsabll psntru oarecare datorii. Acesta de?l. este _ traotat c de pace, eaci nu prevede psdeapsa. l!1~1 nu spune d~ca acsasta SEl face, san BU se face. Moisi, care a. luat san-

gele :,?L a stropit popornl, a zis: )ata. sangele lega.turei care a facut Dornnul en VOl pentru toate cuvintele acestea" (Exoct 24:, 8), ~i in urma acostora Domnul a I;ig-ac1uH viata v esnioa, Aeela a fast zapis, iara acesta este tractat de pace. AcoJo vorbsste aluga catra stapfi.n, iar::l. aici prietenul catra prieten. Acolo spune : ))1n ziua in care yeti mauca, eli rnoarte veti muri", Maca amenintare din capul locului, iarft

, , D

aid ou c nimic din acestea. Se pog-oara ur.:m6zeu 13e

pama.nt, ca ~i in raiu; ~i aici este goliciune, ca :;;1 ~oo10, '1u8a. aool0 Adam s'a vazut gol dupa ee a pac!1tmt, pe cand aid Christ-os se g-ole:;;te, ca sa imp8;ce pe am eu DumnCZl?ll A fost dezbraeat Adam atuIlCl de slava pe care 0 avea, se d ezbraca ~i Mum cpl ce se bot~azAa, de omul eel vechiu, mai tuainte de a se baga 10

72

mlll.l.\. VI

.----__ ------

nu s'a aratat mai nricios ca atuncl. Al7teptandu·se ca Sa aiba in stapauire pe om, el a pierdutsi ceea-ee avea, caei trupul lui Christos fund pironit pe cruee, mortii

deja inviau. '

I) Acolo a primit diavolul rana cea grozava ; in corpul eel mort a primit eea de pe unna Iovitura : cact dupa cum Iuptatorul, crezand pe adversarul sau doborit, primeste lovitura mortala dela acesta, tot a~a a patirnit ~i diavolul, Prin cuvintele ,)-a vadit de fata", mai arata Inca, ca a mud eu euraj, va sa zica a rn~ina pe diavolu, Diavolul facuse tot ce i-a stat prin putinta, ca sA convinga pe oarneui, eil Christos BU a inviat. Fiindca pentru invierea lui oriee tirnp dupa aceasta era ca dovada, pe cand daca rnoartea lui nu s'ar fi petreeut, nici nn alt timp D11 ar fi putut servi de dovada, de acesa ~i el a murit 'In public vazut de totl, n'a inviat insa ln public, stiind ea in urrna orice timp va servi de martur a1 acestui adsvar. Cael faptul minunat aoesta este, ca lu mea a vazut searpele sfaf?iat. sus pe cruce. Dar, ee n'a facut diavolul ea s~ poata Irnpiedeca moartea lui? Aseulta

pc Pilat zieand : .Luati-l voi si'l restignitt, cs. en nici 0 viua l1ll aflu intru el'' (roan 19., 6) I?i de nenumarate ori impotrivindu-se cerintei Iudeilor. Asculta apoi I\'i pe Iudei, cand zicean : ilDaca tu esti fiul lui Dumnezeu, pogoara-te de pe cruce" (Math. 27, 40), dar el fiindea primise rana mortala nu 9'fl. pogori], :;li pentru aceasta a fast si iumorrnantat, Putea el sf1. inviezo imediat, insa n'a lnviat atunoi, ca faptul sa se adevereasca mat bine. Desl Ia incetarea oamenilor din viata, e permis poate de a so vedea mieime de suflet, aiel insll nici aceasta nu s'a vazut. $i ostasii apoi, nu au zdrobit fluerels lui, ca pe ale celorlalji, spre a se invedera ca a murit, ~i cu toate acestea marturi invederati sunt aeei cari i-au Ingropat trupul. Tot peutru aeeasta si Iudeii au pecetluit mormantul tmpreuna cu ostasii, Dealtminterea priueipalul tocrnai acesta era, oa moartea :;li Inmormantarea lui sa nu se poatl1 dost de nimeni. Mai sunt apoi 9i marturii invocati de dusrnanii lui, voit't Sil zic de rudei, cite! ascult:t-i 'ee spun' ii lui

"i-

t I

~

') Pattea l)W1'Cda. Despre palimile $1 desp\'e plloel·etllD mormi.\ut a. sUl-pauuini Christ(;s. Despre cele cn carEl ne lmpl'eul11im prill bote~; !li oespre uuil'ea en sr .. 5i dlHm)(Jzeescu trup . .( Ve,'oll),

OMILlA VI

O\lII.(A VI

O;\lIUA '\'[1

75.

-------------.----------=----~~-..-~-.----

baea renasterei, ~i atat de usor se dezbrdcfi, ca ?i de niste haine. Se unge apoi, dupa CUIU se ung .,?i lupUitol'ii, eari se pogoara III stadiu, Indata se naste alci, dupa cum s'a naseut eel intftiu om, uu cate putin, ci deodata tot a,,;:a ~i aici; ~i nu S8 unge dupa cum preotii ~t11egea ve~e~e l~i ungeau caput numai, ci :na! rnult C iar. Acela lSI ungea capul, urschea dreapta ~l mana, C1'1, sin mi~to' spre supunere si Iapte bune, pe cfloc1 acosta este uris peste tot.. Acosta intra in Iupta dcodata, nu numai inva~at, ci ~i exercitat bine, f?i se lupta pentru premiu. El so ridica la faptura cea nona, seu mai bins ZI,3, apartine fapturei celei noua, caci canel I'll marturiseste 111 viata vesni 0;1, ;1 marturisi t deju. 0

i· ~lW, faptn ra, '~ al ta C:O!1.tilH~e. La incepu t D LU~lOezeu. a . luat t<1l"i''t,na elm pam~i,]]t, ~l ~l, creat pe om; lara prin baearenasterei omu1 nu mai este creal din tarft.na, ()j sa r enaste prin Duchul Sfint: in acesrn sa Iorrneaza, In acesta se intocmeste, dupa cum 91 Cliristos in mitra Ieeioarei. Si nn zice in rain, Gi iu ceruri 1). SrL lJU crezi ca daca el l~. te pe pamant, ramane pe pamant ; 131 s'a mutat <Leola la eeruri, ~i acolo se gasef?te ell ing'el'ii. Durnnezeu Hi ridica sufletul sus, ~i acolo lJ tniocmcetc, si 11 nseaza lt~oga tronul Impnratesc. So roforme};ZiL in <Lpn;, i?i ia duchul sfln t. Dupa ce. o~ este creat a~a, nu i sa mui ~H1L1ce unimalele, (~~" lu~ Adam ci dsmouii si capetenia lor, ~i ziee : "Calca11

, . ~ . ~ , . ~

peste ,~Ct'PL ~l POSt,8 SCO:'PLl". (Luc. ~(), 19). ~\l zice

aici : "t3rt iacern om dupa clnplli:;;1 asemanarea noastrti' (F'acer.), dar oe? Li (1<1 putinta de a devenl fiji lui Dumnezau. l,Ci dela Dumnezcu s'au nascut" (Ioan 1, 18) z.ice. Apoi ?<~ nu oumva sa a 'cnlti l~e searpe, imediat te invat;l. 8ft ZIC] : «rna lepad de ell), 111 .. loc sa zici, «nu mai nscult de el». f;ii ca nU.Cll:nV<l, sa ,il! prJU.~ de altii, preotul lti zice sa Le lepezi ~l de to('l mgoru lui, .~{ de toata slujba lui .. A~~', dar ~;e-i1. pll~ nu ea Si~ plize~ti raiul, ci sa t.n\e~tl :in cerun rmredl:~t ce te-:lJ ridic.at, preotul gritie~te aneste cuvinte' 1 fahd nost:u c.arele esti in ceruri, fa.ca·se VOefL ta, preonm 111 car, ~i IJe pamant" (Math. G,9. 10). 1\'u cazi pe fa\;rL

,.a,!

parnantului 1) (adeca papajiste), nu vezi pornul ounos-. tintei, nu vezi izvoars, ci irnediat primesti pe stapanuJ; te amesteci eu eorpul lui, te frama.nti eu corpul lui eel de sus, uncle nu poate diavolul 8ft se apropie. Nueste acoio femee, care sa se apropie ~i sa te arnageasoa, cad zice : »)Nu este parte barbateasc3; .nici femeiasca" (Galat. 3, 28). Daca tu. nu -te vei pogori la eJ (diavol), niei e1 nu va putea sa. se ridice acolo unde p~ti; oaci e!?ti in cernri f?i cerul este necaloat de diavol. N'u ai acolo pornul cunostintei binelui f?i al raului, ci numai acela a1 vietei. Nu S8 mai plazrnuieste din coasts ta femee, oi ell totH suntem una jrlazmult! din coasta lui Christos. 0[103: -cei: unsi de oameni nu patimesc nimic din partes serpilor, to. on vet patimi ceva intru cftt esti uns, ca, sit poti 8tapanl si iuadusi pe searpe, sail cum zice, sa' ealci peste serpi ~i peste scorpii. Insa, dupa cum daruri!e sunt mari, tot a~a si pedepsele Bunt mario Nu a fost posibil ca odata eitzuti din rain, !'la, rnai poata locui dinaintea raiului, dupa cum nici noi nu ne vom maiputea reintoarce ln locul de unde am cazut. Insa, eo va fl dupa aceasta? Gheena ~i vier-

melecel neadorrnit, ..

8rt nu Be insa una ca, aceasta l Sa nu ne gnsim vinovati de 0 astlel de pedeapsa, ci vietuind eu vrednicie, Ski cautam de a sav~..r11 toate 'e~le placute lui. Sii. multamirn lui Dumnezeu, ea sa putem scapa de os~ndH, ~i sa. ea~t.igarn vesnioile bunataji. Carora fie a ne invrednicl en toti), prin charul ~i tllantropiaD.omnului nostru Iisus Ohristos, caruia lmpreuna eu Tatal si en Duchul Sfint, se euvine slava, stapftuirea ~i cinstca, acum ~i purursa ~i 10 vecii vccilor. Amin,

OMILIA VlI

"Deci nimeni pe voi sa nu va judece pentru mfmcare san bautura, san pen~ru partea sarbatorei! sau a lunei noua, sau Sambetelor, care

1) Oligillalnl este precllID urmeaza Oh .. ·z .. i)",.¥~y ... l;,<n~ to i",~· ileo'l, ~b ~ol.o'J bpii~, oba" '''''IT''l'', etc. de unde se .vede 0 eroara de tip:!l' in cllYantul ",,,,~a:Q;o. Cred ca e Yorba de ;;S~~·;= l)ojislea pa-

•• _ ~~.~ I .•. , .. _. • , ...... • ,. ,,.,., ,.

Uf\ULIA \'1)

, (

76

mULL'" VII

------- ,--_. --_--

Bunt umbra celor viitoare, iara trupul al lui' Christos, Nimeni pre voi sa uu va amageasea, voiud prin smerenie si slujba ingerilor, Ia cele ce nu le-a vazut eu mandria urnbland, in desert umflandu-se din mintea trupului sau, si netinand eapul, diutru care tot trupul, prin incheetnri si legaturi primind darea ~i intoemindu-se, create cresterea lui Dumnczeu'' (Cap. 2, 16-19).

csle mai multe erau parasite, - ~i chiar de pazeau S~l111bata, n u 0 Iaceau eu exaotitate. 1l Care su 11 t UDlbra celor viitoare", adeca a Noului Testament. "Tara trupul al lui Christos". Aceast~ fraza. unii aO punctuiaza astfel: "lara trupul, al lui 01 ristos : adeca, adevarul sub Christos s'a aratat ; iara altii: "Trnpul lui Ohristos, nuneni sa nu '1,"8. supers", adec,!l sa nu va necajasca. «Ai stat, zice, ITIai presns de diavol ~i 1e pacat; de ce iara~i te lasi la pac~e~?, ~

De aceea zicea, 0.1: llDator este sa irnplineasca toata legea", ~i iarasi : "Au doara Christos este slujitor pacatului"P (Galat. 5, 3. 2, 17). Deci, dupa 08 'i-a arnbitionat prin expresiunea ,;s5. "". va .supe~'eu incepe : "Voind, ziee, prin smereme st ~tl:J~a IDO'erilor Ia eele ce nu le-a vazut ell rnandria

b I •

umbland 1)) In desert umflandu-se de mintea tru-

pu! ui sau U • Cum' lusa : llFrin smerenie" ;;i cum I)urn:l:l.andn~sel<? Aici arata slava desarta de care .erau stapaniti acei arnazitori. Dar care e sonsul acestm pasaj in totalitatea l~li? «Sunt,. ziee, ~e ace~ ce ~p~n, cil uu trebue a crede oil prm Christos sa apropiat omul de Durnuezeu, ci prin ingeri, ;;i oil G1coasta idee 8S((: mai superioara decat a noastrall,. .

De aceea apostolul face toate ehipurile C~~ sa dovedsasca, ca Christos este eel ce a fa cut aceasta, prin sangele erucei sale; de. aceea spune ea pentru

noi a patimit, ~i ca ne-a iubit pe noi, mult, A

Acei amagitori se ingamfaL1: ~u lc~elAa lor, se r,l~andriau C<1 prin introducerea religiunei iogenlor 11 au dczlegut totul, Il Patruazand, zice, in cele ce 11U le-a.u vazut", adeca, nici n'au vazut macar pe ingari, ~i dansii se gaseec ea I?i cum i-ar fi yazut., De aceea ~i zice : "In desert umflandu-se din mintea tru-

Mai 'nainte vorbind enigmatic: nSocotiti ca sa nu va fure pre voi cineva... dupa predania oamenilor': r;;i mai sus ceva: l,Aceasta 0 zic, ca nu cineva sa va amageasca pe voi ell cuvinte inselatoare" ) ~i preintampinand spiritul ~i flcandu·l cu biigare de seama, - ~i dupa ee adaoga l?i binefacerile ca~tigate, invederftndu-le cu mai multa putere, 1a

urma tuturor adaoga $i mustrarea, caoi ziee: "Nirneni sa va judece pe voi pentru mancare sau bauturji, san peutru partca sarbatorei, sau a lunei noua, sau II Sambetelor". Vezi cum 1e dll.rama acestea? «Daea poate ati Iaeut din acestea, ziee, de ce va credeti pe voi raspunzatori pentru uiste astfel de. Iueruri miei»? Dar apoi chiar ~i ia in deradere asemenea obieeiuri, c:l()i zice . "sau in partea sarbatorei", adeca parte din sarbatori, caoi ii acum nu Ie mai tineau pe toate, ea mai 'naiote. "Bau a lunei noua, sau a Sambetelor", El nu zice : «sa nu Je mai tineti aeestea», ci "Nimeni sa nu va. judece". Prin a~est~ euvinte deci, 'i-a arMat pe da.n~ii ca calcatori ai legei, insa vinovatia 0 arunca asupra eelorlalti, «Nu suferiti pe eel ce v~ judeca, zice, nioi aceasta 8(1, nu li-o lJlg~duiti macar, ci raspundeti-li, ca "nu aveti voi dreptul de a judeca" ; E,ii prin aceasta li 'Yeti inchide gura», Si vedeti cit apostolul nu spune de bueatele eels curate ~i necurate, nici nu vorbeste de sarbatoarsa corturilor,

sau de azime ~i de sarbatoarea cincizeoimei, ci ,;1n lJa~te ~ sarbato~i 14) • caei nu indrazniau a ~incl1. sarMtonle m total, ~l chlar daca poate Ie tmeaLl, nu Ie serbau

totu~i. ,lIn parte", zice, invederal1d prin aneasta ca

I) Nota, Textul grec est a : (1 Il'~ ~WPu.x"v "1l6u.nowv, dy.·~ <jlucr:OQiU- 'Ir!~ I"::,, 'too voil, til" ,,'~p'l.b~ u.;'1:0"~, ceeace in .traclucere ssacta ~i clara ar 11: Pl1t)'uf/zund 'in ceie ce nu le-a v(lzul) ~t ingd.mf111ldu-se In zadal' de mij'~l'ea tj'~~1JUlui sau". 'rraducsl'ea Romanli. din edi~iunea de Buzan este fonrlS conruaa, din cauzli. ca s'a introdns un cuv1iut ce nu ~e gasfllle in original. Expresiuo<>a tl'-6a~eQwv nu i03eamn!i. en mdndrill uinbland, ci simplu tlmbUhul, sau in ca2;ul de fa~li. plitl'unztlml, san lllai clar i)Jce'rctinci!l-sc a palnmile, (Trad,)

'78

(l~Ht.li\ Y1I

...... -_.- ----_ .. ,---_'_' _. ---_. __ ._- ,-

OMILJA Vil

79

"',

sunt toate spre stricaciune priu obisnuinta". Aici a rasturnat mandria celor multi, dupa care adaoza: "Dupa parunc:ile. ~i l~ vatuturile. oarnenilor". Da'; .ce spui P Numesti aici ~l legea? Daci, la urrna legea este iuvaVUura omeneasea cu trecerea timpului. Aici sau ca face aluziune eli acei amagitori fal1?ifica legea, sau cil face aluziune la cele aleEliniior. A1}3. dar, iutrsaga dogma introdusa de acei amagitori este omeneasoa, dupa cum explica mai departe: .Oare sunt avfmd cuvant nurnai, cuvant at tntelepciunei, lntru slujha cea din voia sa ~i intru smerenie, \ii iutru necrutarea trupului, nu in vre-o cinste spre satiul trupului II (Vers, 23). A~a dar toate aceste naseoeiri nil aveau ell ele ad evaru 1, nu aveau puterea, oj erau numai vorbe,

san cum zice apostolul "CUV£l,l1t numai al intelepciunei" , a~a c,l ehiar de ar continea poate )n ele cuvautul inteiepciunei, voi s~ f\1git;i de ele. S'ar parea c,\ apostolul este cumpatat I?i care-cum respectuos fata de trup, pe care se vede silit a'l dispretui, Gac~i zice: '"Nu in vre-o cinste spre satiul trupului", adeca Dumnezeu li-a dat trupul spre einste, iara ii il intrebuin~eaza spre necinste. Astlel deci, fiindca e vorba de dogma, el nume~tetrupul einste. «Necinstesc, zice, trupul, lipsindul I?i rapindu-i autoritatea, si nu'i permit de a S8 st.apanl de buna voia sa, pe cand Dumnezeu a cinstit trupul».

llDeci dar de v-ati sculat impreuna eu Christos" (Cap, 3, 1). Dopa ee rnai SlJS spuucoa au murit, aici li reunesto cu Cbristos, caci zice: lJDeci dar de v'ati sculat irnpreuna cu Christos, cele de sus cautati", eaci aeolo nu sunt observatiuni ea aici pc pamant. llCeie de sus cautati, unde este Chris, tos, sezaud deadreapta lui Dumnezeu". Vail Unde a ridicat e1 cugetul nostru! Cum 'l-aumplut a.~3.zi('al1d de 0 mare intelepciune ~i convingere l Nu ajungea ca sa spuna numai de cele de sus,!?i nici numai de looul un de este Christos, ci adaoga : ,)~ezand deadreapta lui Dumnezeu (( , a.;; a cil. de aici ii pregiHea de a vec1e;~l Ia urma cele de pc pAmant. )lOele de sus ganditi" iara nu cele pamil1te,;:;ti, dici ati murit), 91 viaf·a

pului sau ' ~i nici de cum spl:ijinindl1-:,,~ .P' lucruri ade '{a rate. Pe acessta credin~lt ictl$l1 spr~J]I nindu- se";., 11 se ingamfa; ~i pentru ajungerea scopului lor, .pnn inacintema!ica smereuiei. Sunt calilnzltl de mintsa lor 'trupoaeca, ~i nu de cea duhovniceasea: de unde ll~: meaza cil. este mai mult un rationamcnt ornenesc. n~;h netinand capul, zice, din,tn~ yare t?t t.rllpul'~, de v reme ce tot trupul de acolo 1$: ar~ ~lJ1yl: ~l ,prll1 e~ (capul) se g(tse~te bine. «De ce, Z_lce, 1)1 pHrase~Ll eapul ? ~i daca ai Jasat capul, oare mat pott [wen. 1~1e!D~r~le celelalte intregi ? Daca ai cazut de' acolo, te-a: nimicit».

Dintru care tot trupul'"; adeca oricine ai fi tu, principalul nu este nurnui de ,1 tral, ci de a to unl ell el, ca cap al tau. Orj~~ biserica spore,~to ~!i progrese:i1Zli pe eat timp ar~ .. eap, fliudca f?l t?meha ei, sau crediuta pc care se Sprl]ltlrl, nu este rezultatul vre-.uo€l paurm omenesti, ca de ex. slava desarta sau trsurinta, nu este a~~~ zicand jnvel~tiuoc a ougetului omen esc. I~ta aou_m .ctt pntticula "dmtru c~re" S€l ra'po~rta la FlU. JJ~~m lllch.eetul'j si le8.'(l.turJ, zice, primind darea ~l In-

, 'J 1 . I) «

tocmiudu-se, crests cresterea Ul " Ul1ln~ze~ :

adecs ereQt,erea dupa Dumnez eu, aceea a unei vieti

neprih[niia. , . A .. v '."

Doci de ati rnurit impreuna cu Christos

J) " I "1 .

(Verso 20), - puna expreslunea aceusta (L nnj OC'. ~l ceea-

ee ssto mai vehement 0 pane pe ambele Iaturi, -:- npe ati murit impreuna eu Christos dcspre stihiile lumei. drept ee ca cum ati fi vietuiud ill lu me primiti obiceiuri"? Fraza aceasta nu are 0 coutil1uitate de idei ci trebuia sf\. zj(1il. «cum de v[t gasl~l supusi sLihiilor: lumei, in timp ce vietuith), 1D8a apos-

tolul'Hisallcl aceasta, ce spune mai depa.rte? );Nu te a ti n ze. ni ci ()'ustil. ni ci IJilJal) care sun t tau te

< 0' 5'· '1

spre stricaciune prin .obi~nu~ntrl, dupa PO\l.WOl e

si invataturlle oamenilor" eVerR. 21, 22), (~~, ~~n'tet,i in tame, zice, si cum atunei dati ascultare stLb.l~lor ei? Cum de va supuneti . observatiunilor lurnei»? 9l. tl: prjve~te cum ii ia ill deraclere: I,Nu te atlDge, mOl Q'usta, nicipipi11{', zice, pUl~andu·i l'Lstfcl l~l ranc1ul friCO$ilor cari se'feresc ea de oarecar,e lucrur'j mad." C~l're

ou_

V~'lI"_IA V

OWl.JA vu

81

voastra a fast ascunss impreuna eu Christos in Dumnezeu. Oand se va arataOhristos, viata voastra, atunci ~i voi va veti arata impreuna eu el intru slava" (Vers. 2-4). «Viata voastra, zice, nu este aceasta ci alta». lata cil apostolul se grabeste de a'i stn1muta' acolo, ~i se lupta de a ctrata ca dam;;ii stau sus, !iii sunt rnorti, din am}nclotl.i1 pa;rt,ile pregatindu-i ca sa nu caute cele pamantestl. «Ca. daca sunteti morti, nu trebue s~ cantaF a tr~1i, ~i c1aca, s~mtet~ sus iarasi sa nu cautati a tra}. Nu se arata Ohristos:

Atu'nci nici viata voastriL nu se arata, caci el este sus intru Dumnezeu». Dar' atunci cand vom {r111 uoi ~

Oauel se va arata Ohristos viata voastra" (Vors. 4), atunci ci1uta~i slava, atunci ci1ntati viata, atunci dezmerdarea, Toate acestea sunt premergatoare dezmerdarei I?i lini'?tel.' Ia care el jj rid iCiI, caoi !1,~a e obiceiul apostolului: una prepara auditorului, $ila alta trace c1eodata. A:;,;a de ex. face ~i caud 81 vorbind despre eele ce preced ospajului, a trecut deodata la observares tainelor. Atunci dojana este puterniea, cand nu este

bAnuiUi. catu.;;i de putin. "Atunci ~i voi Imprenna eu dansul va yeti arata", zice, astfel ea aeum nu

. va aratati, Priveste, ?U1l1 t} i-a stramutat in cer chiar.

Dupa cum am mal ZIS mal sus, apostolul se lupta de a adWt, oa dan~ii au acelcasi pe care lAB are Ohristos, ~~ prin toate epistolele sale acesta e cuvactul ~au, ca sa I urate partasi eu dansul 10 toate. De aceea 11 num~9te ~i cap, 1?i corp, ~i in fine face totul ca sa reprezm te acest adevar.

l} Deci daea se va arata atunei, sA nu ne scarbim cand uu ne bucuram aici de cinste. Daca vlata aeeasta nu este vjata. ci viata adevarata e aseunsa, apoi suntem

" , A

datori de a tral in viata aceasta oa niste mortl. )) . -

tunci ~i voi en dansul uupreuna va veti arata in tru sla va It, ~i vede\i c~ nu a spus tr:tru slavil. simpIu, oi impreuna eu dansul, fiindca, ~~ margarltarul este aseuns, intrucat se gase~te in SOO1oa. Dem daea

') Parlca morala. Despre eiostello ~imul~imil'ea viit()ara 1ntm Dllmnezeu, .~i cr. cell) prl)zente sunt Upsite de ei]]5te. ~ontra ce~or 1>6 86 dezllI6a.rdl\. <>lei ~i a.buz6a.za d6 bogli.pll. ee 0 au, ~l contra lin

gUliitorilor. (Ve)·on.) ,

noi suntem batjocoriti, Sil nu ne searbim, si sa nu Iaoem sange rau penrru orice am patirni. Pentru canu vj~~~ prezenta este via~a noastra, de oareoe aici suntem stremi

::;1 ealatori. )) Cia ati murit", ziee; ~i atunci cine este atiLt de usor, ca cslui mort cu corpul ~i ingropat, sa'i cladeasea ' case, sa'i cumpere hain e pretioase .~i servitori? Nimeni, D8Ci nici noi'; C1 dupa cum un hicru cantam, ucela de a DU ne arlit.a in lume goli, tot a~a ~i aid un. lucru cautam. Ornnl nostru eel dinainte 8'a ingropat,-~i s'a ingropat nu in pamant, ci in apa ; nu desfiintandu-l pe dansul moartea, ei el desfiiutaud ~i Ingroprind pe moarte ; ~i aceasta nu cu puterea naturei sale, ci dupa porunea celui mai puternie decat natura. Cele ce se fae de natura le-ar putea descorn- 11Uoe cinsva, le-ar pulp-a desface, pe cand cele ce se fan c1Up(1 porunca !iIi, nil se pot de Joe desface. Nimic n11 este mai Ierieit ea aeeasta ingropare, caud atunci toti se bueu ra, 13i ingerii si oatnenii, si chiar irrsusi stapsnul ingertlor. La aceasta ingropare nue nevoe nici de haine, nici de sicriu ~i nici de altceva de acest Jel. Voe~ti poate II vedea aici simbolul? l~ivoi arata oolirnvitra, In care unul a fost ingropat, iai-a altul a tnviat. In marea Rosie au fost ingropati Egiptenii, insa au inviat Israihti], as a' Gil in acelas loc, sau rnai bine zis, prin acelas fapt, unnl este mgropat, iara altul se naste, _N u te mira ca 1a botez se petrsee deodata si nasterea si distrugerea. Pentrn M spune-mi: care a 'distruge $i' a lipl la un loc cele distruse nu sunt d oua lueruri eontrare > De sigur ca a~a. Ei bine, aceasta 0 face Iocul, elid iata ea 1.31 topeste ~i nimiceste «eara ell totul, si tot el lipeste si reuneste 1& un lor. pamantul metalio, I?i face din el »urul. 'I'oemai asa se petrece si 'In cazul de fata, l~,1r.i $i aici puterea focalui nimicind statuea ace a de Jut, a SCDS la iveala 0 alta. statue de am' in locul aeeleia. Cad en adevarat ell mai 'nainte de botez noi eram de lut, iara dupl1 botez am devenit de aur. f?i de unde se Invedereaza aceasta? Ascuitii pe apostol ee spune: ;JOmul eel dint.fLi din pamant, pa.mantese; omul eel de al doilea Domnul din cer~' (1. Corint, 15, 47). Eu, desl, - am arAtat ell lutre Int ~i. aur este a mare (leosebire, totn~i am aflat Ca 'lntre eele pamante~ti ~i ('.e1e ('.eresti dcosebirea este en mult mai mare; si fn

. nefinitiv nici nueste vre-o deosehire atat de rrmre

;'H31

OMlj.IA VI! '83

---------~--~--~

82,

<)I\{ILIA vrr

: ') Sa pal'e eli. Sf. Chrisostom face aluziune aid 1(1. J~'u'(I'Qpin

_.1 I_~_: ........ 1.; ... : ......... ':; ;""10":;' il"",n\ l!l I1l"'n·,It pJl"7.nt ill. dis![ratia lnHlfl.-

8:\ cercetarn, daea v?e~ti, dezmerdarea. Ei, hine, care nu e~le ace~sta praf? Ba i~ca f?i mai pejos, de vreme ce treoe ,mal de graba de~at praful, caei placerea de d~ZIDerdare 111.1 merge lD?-l departe de limba, (}i cand pantecele se .n!llple, n,u ajunge nici pana Ia limba.

«Dar, ZlC~ tu, cinstea e un lueru placut». Dar -ce poat~ fi mal dezg,ustator:.. deca.t cinstea aceea, care ,~e dn, dill cauza b~~llo~? Galld eo. on se acorda din mten~tu~e bunS; nici din .vrB-o buna voin~a, uu el?ti tu cafe te folosestt de ea, CJ bogatia ce 0 ai. A§a oa '0 ast.fel" de clnste, face pe eel bogat mai necinstit decl1t to~l. ~pune-Im, te rog: daca toti te-ar cinsti, avandu-te

.~e ,pneten at ]?~, pentru ~oga~ia ~a, pe de a~ta. parte ms~ ar martunst ?il nn esti . vr~dmc de TIl IDle ; oare te-~l erede tu obhgat de a cinsti pe altul pentru bogatte, pentru ~are te-au neoinstit ~i pe tine altadata P Asa dar boga~la este eauza neeinstel uoastre ea care

.. e5:6 erszuta de ct;.a .mai elnstita ~i mai de p~e~ dintre to<~t~ eele ce Strilpal11.~, san ca .e oauza tiraniei ~i a sla.bWlU1161 noas_tr.e. ~l ~um s,\ nu fie absurd, de a nil ne orede ;-redmcI. de cinste, de cat nUID<1i din eauza aurului oe'I avem.? Insa, nu se petrece tot aRa si cu eel ,oe dlSpre~Uef?te bogatia ; pentru el mult' ID~i de preferat ~ este de, a nu fi einstit, decat de a caplH~ elUste~ 10 acest mod ... Bpune-mi: .daca cineva 'ti-ar spune: «e~ uu te ered _V~,edn,lC de. cinste pe ti ne persona], tnsa pentru easrucn tal te cinstesc», oare co ar putea fi ce::ra mai rau decat aceasta necinste? Deei, d~~~ e ~urlo~ Iucru de a fi eineva cinstit pentru casmcn.Sill! e~n de aIHel. sunt .pA~ta,~i eLI tine aCBleia~i' naturi, Jl. <ttl~ acelas suflet ca f?l tine, dar apoi eu cat mal ,nra.ClO!) lUC~ este de a fi cinsfit pentru niste lu·crun, care sun~ de dispretuit, ca de pi1d~: boga.tii,

vase ~e aUf, hame Boumpe, case ~i curti ma.rete?

Gn adevarat nil toale aces tea sunt de ras . mai bine este il murl,. deeM a fi cinsti\i in a..<;;a fel. Sp~ne-llii fe rag: dac~ Cl?e~a, om ordina.r ~i nebagat in seam!!., t~-ar ve?ea prlmeJ.dumdu-te 1n valurile viet,ei aceRtia -=i 3,1'

vo S'~ t d'·· 'd' ' 'j' 'i

~ .J . l:L e s ... cape m pnme,] Ie, Os a.1' putea fi mai

lIlJ09ltOl.' decat ,aceasta? Deci, ceea-ce voi·vorbi~i1ntre-yoi despre cetatea aceea,' yoesa a vii yorbi ei' eu.' S~a lovit ·oarecand cetatea. noastr! de eel ce impi:!rateft 'pe

intre lut ~i aur, pe ciLt de mare sste Intre eele pamallteflti ~i cale earesti. N oi erarn de lut, sau de oeara ; eliei' 1?i pe noi ne-a topit tl;wara poftslor, ClI mult mai vartos dec~,~ topeste Iocul pe ceara. ,';II eel anLlii val, oea intaiu ispita Be fitrama ell mult mai tare, decat f~'irama piatra vasele de Iut. $i, daca voi~i, vom descrie viata dinainte, ca sa vadern rlaca nu cumva toate sunt pama'nt ~i apA" si tot pe atfit de nestatornice na, ~i praful care se llllpral?li· in tonte partito ~i nu sta pe Icc, .'i de voiti, nu vorn eerr;eblr eelc dinainte, oi cele prezente, ca S:l vedem daca nu cumva Ie vom ga.sl pe toate praf ~i apu. Ce voiti a spnne ? Voibi sa va vorbese de stapanii ~i de autoritati ? De aceste.a voiu vorbi, mai ales ca nimie in via~f~ prezenla nu se crede mai de ri'(,vnit ca st.apa!lirea. Dar vei gasl aici mai mult un praf ce se l'irJic<l 111 aer. Cui nu Bunt supusi f?i asoulLiltori stllpanitorii? Sunt snpusi si asculta ?6 to~,i eei ce_ Ii lingueose, do eunuci, .de c~i ~e zie ea'i iuhesc. de cei ee Iao totul peutru bam, de lritacea puhllcului, de mania eelor tuai puternici.

Cel ee ieri era slavlt pe tron 1'1, eel «e ave a 1,L dispozitie ritori eu voce stralucitR, ~i mal. multi 111e<:t de acei ce alergau dupa el cr~nd i~l~oa prin tftrg, iat~·l ast.flzi dispretuit si umilit, si parasit de toti aceia, lata Oll a ajuns ca :;;i praful spulberat de vant, ell ~i 0 ondulatie de spa ce treoe mai departe, DIJpiI cum praful (colbul) se ridica de pe picioareJe noastre ~i se spulbora, tot ~t~a se spulbora ~i stapaniriJe ce se nasc din acei ce se invitrtesc lIe l<1nga bani, ~i cad tin locul pioioarelor in toatii. viaja lor. f3i dupa cum pralul 'in timp ce so ridica ill aer, ocupa Ul1 spat.ill mare in aer, pa cftl1d el in realitate cste putin, tot a~t\, $i en sHl.pa.nirile. Dup[~ Hum apoi praJlll chiorMte ochii, tot a:?a ~i ou stapaoil'ea, caci 1:ogamfarea r:;i fnaU]jf~ cl?llli ce 0 are 'i chioraste onhii cugeLului silu.

Dar' os? Voe~ti po;],te sa ex~tnri.nam ceea. co e mai

doriti1 Hi mai poftit:l in luroea aceasta de tie·cine? Voe~ti sa'vorbim despre boglitie? Aide deci, sa 0 examinam in parte. Bogatia are in sino dezm8rdarea. a,re cinstea, al',e lL1 fine pnterea de a stfipn.ni. ~i mai 'nta,ill

OM!L1A VU

-------------------- ----~~-------

OMILlA \Ill

,----

Sf.

iLt~~c~ I) iara imparatnl.a poruneit de a. 0 darama ~i a 0 niru1CI, Impre.una cu barbati ~i cu copii ~i cu femei si cu case ..... ~c&c}. d~e .aces,t feI sunt Iuriile Imparatesti ; ori '7i ce <1,1' voi dansii, 1~1 satisfao eu puterea ce 0 au: Ilf;lit de mare .rllnpoate deveni 0 stspanire. Deci se gasHt cetatea noa~{r~ In cea mai mare primejdie : cand iata car cetatea Ve~IDa) cea de Htnga mare, venind in ajutor, a ruzat pe imparatul pentru noi, iara cei ee locuiau In cetatea noastra,. ziceau intre dansii, eA 0 asernenea intervenire este .' mal rea, decat daea s'ar fi prefaout in ruine cetatea noastra l Astfel ea a fi cinstit in asa mod este eu mult mai rau decat a fi neoinstit, Anum tu pri ~este de unde i~i, are ci~ste~, rsdacina: mnnele buoatariior'; ~e fao p~ nor a fi ,el~st*, al?~ c~ lor' Ii datorim gra\;ia aceasta : dar al~?l ~l porcarn J?l procura m'8:sa imt.elsugata. si fesM?rIl. de u~ater~~, ~~ slugile, f?1 =. ce }ucreazi1 metaluri, £?l plaeintarii, ~l chiar lernnarii can fae rnesele. Deed a ~ti ca noi datorim lor cinstea ce 0 avem oare nu e cu mult mai bine de a, nu fi cinsliti ? Pe 'larJif:-'l aceasta apoi, ~um oil a. fi cineva bogat este un fapt h:teareat de necinste, eu mit voiu incerca a 0 clovedi. Mai tnt~iu b?gatiile fao spirltut nerusinat ; ~i ce poate Il mat necinstit ea aceasta P Oaci, spune-mi, to rog : daca trupul es~e fr~]mos st pe toli ceilalti li birueste eu frumusetea, tara m acest timp bogatia intervenincl ar unelti ~i ar eontribui sa'I iaca netrebnic, in lac de sanatos S,il'l, fae~ho~.nav, in _loc d~ ]in}~tit sa'l faea a fi impatimit ~l sa'I bage idropica 10 toate memhrele sa'i umfle fB:~ ~i pests. tot sa-I aoopere cu urnflaturl, s,i'i

. umfle pieioarele S1 Sit i le faca mai zrels deoat butuci~, sa-L'umfle 'pantecele i?i sa. n '=he(1, mai mare decat un poloboo, jar dupa toats acestea nici macar sa nu permita, eelor ee at' voi sa'l L1maduiasck"l, eft ~i1 se aprople - eaci a~a, este stapanirea - ba inca i-ar d,a atftta l~bertate, i~lCat, ehiar sil. respinga pe eel ce

. s ar apropla de eJ $1 sa l' pedepseasel1, - oare a fi eineva bogat in acest mod, esLe ceva bun? Si cum ar putea fi aceasta bine, daea face spiritul atat' de nesim-

titor? AF?a dar stapanirea bogll.tiQi este mai uracioa~[ aHCa.t 1llsa~i boala, caci daca eel bolnav f?i impatimit dupa oa, nu se supune prescripjiunilor doct.orilor,aceasta e ·l.ll;Li rau decat a boll. chiar. 'Toemai aeest lucru 11 face hog'atia; din toate partile ea coutribue a se umfla spiritul ~i Impiedeea pe doctori ,,1. seapropia de eJ. A~a dill' din cauza stapanirei ee exercita ea, noi sa nu fericirn pe cei bogati, ci sa'i jelirn, dupre cum nu putem feT'iei niei pe acei ee vede pe un idropicat,. ~j in loe Sl'1 impiec ece de a'si inrJarC!1 pa.ll tecele eu bauturi ";li en carnuri vatllma.toare, et II lasa in libertate de :'I, face oe voeste, desi ar avea puterea sa'I irnpiedece. Asa dar' stapanirei1.. nu poate ft pretutindeni ceva bUD, dupa cum nici cinstea, caci ~i aceasta incarca spiritul de trutie multa, Daca chiar corpul nu ar prefera Sa se imbolnaveasca de dragul bog,1~iei, apoi atunei cum de trcei eu voderea spiritul, ~i'J. lasi sa fie eucerit de ,\.cesta, boula ? !?i toefl nu numai atata" ei sa primeasca r::i o alt.~ pedeapsa P CAci !ii el prin bogat.ie capata 0 ferhint,eala mare,~i este scuturat ea de triguri, care ftiguri nimeni nn Je poate sting-e. Bogatia nu'l lasa de a judeca drept, ci cu totul din contra : defcctelo el le ia ':(1. C,tLita~i, sau mvers, nu sufera pe nimeni a'l contraria, ~i in putereu bogatiei toate erede ca'i sunt permise n. 1e face.

Nu va g'asl cinsva vrun spirit alit de incareat de porte 81. absurditaji, ea spiriuil celor ce Val' a se imhO~'Atl~ Gilte b;lrfiri nu iscodesc niste astfel de spirite? Ele l;!lSCO(;.esc nasdravanii mai mari ehiar dea1l.l: aeele dill mithologie, en ipocentaurii rjumatate om si jurnatate cal). himerele, balaurii eei cu picioare, 9i alte monstruozitati de felu 1 acestorn Daea vr'u n ul din aeestia ar Val sa nascooeasca vreo pofta oarecare, 131 bine, nu

- ~ti gasl poate acolo nici ipoccntaurl, nici himere, nici b;llauri sau altceva din monstrnozitatile din mithologic; oi -Ie vei gasl inca pe toate accst'?a concentrate 1n, un 10('·. Poate ca. Inrl va Gl'ede eiDBVft nascut in bO!!EHie ll1;lI'e, dara arat at-at de fidel tmprejurarile. Se zi(le:'__ si mai intfiiu voin vorbl din cele cant ate la Elini, ca sa va pot incredinta ~ se ziee deci, ca un rego <11 lor ;Jbit d0 mult a-bLlza de imbnibare, incat a f .. teut chiar ~i uu platan de aUf, cu' cer-ul deasnpra lui. l:?i l?ede<~ sub dfiusul, in timp ce osta:;;ii coneentrati fa.ceau exerei (ii 1'n il i tare. :n; i bi n e, onre P ofta aeeas ta D U este mai

. Ii NoM. Aid Sf. CbrisCJslom face all1ziune 11> l'evolta Alltioeh~-

mInI' dIll :allld 887. p. Obr. c.untra ordinului dat de iOlpli.ratul Theodo~ie. ?1l ~are o~.a~ie I~i atrAsese ul'gia. tmparatului. (A se vedea istQfla bIser.lCe~sca) .. Clit despre cet~llJa vecina ~i de Unga. mare, se cr~de, de~l nu eu slgnl'an\a, ell, ar fi vorba de eBlates. Seleucia. (l'i'c£ct.)

-:~ -.

, ~_. _. __ ... __ -- ... _OWL:l2_::~.I:__. _

urita, decat aceeu a ipocentaurilor ~ ~~ este mai yr~t~, decat aceea a ce.lorlalte monstruozLti1tl r Un altuI,I~ra~l Mga oamenii in ~)Ql d,e lenin. Oare a,ceas.ta, potta, nu este o monstruozlLate r Intra aces tea A bogA~la a facut odiuioara, pe eel ce mai ln~,inte fusese imparat, I'a facut, .zie, din M,rbat femee I) ; .~I pe un asem~nea ,om ~f.e; rneiat, ce diu femee se (ace ostas, cum 11. vel l~uml' Peara animal necuvantator, ~l poate chiar mm rau deetH' acestea, Animalele caud stau sub copac, SUl1,t multumite cu ceca-co li da natura y n~ mat cer . alta, nimie, iar acel rege, de care vo!'bnu, a intrecut ~1 pe' animale in imbuibilrile sale. k;ia. dar, ee ar putoa._fi ~lai usuratic decat cei boga1i? Teate aeestea nn ~lU c1eci'tt din Ilesa~iul de placeri. Peate ca multi a?mlr~ inca pe acest rege? Ei bine, ace~t1a sunt parta~l r~sl~lll:l lui. Nu bogi1~ia so da pe fa\a in. asemeuea impr~luran? ci rostia omului. Ou cfl.t e mal superior pnmantlJlu~ ac~ pJatan de aur? Totdeauna cele na~~rale,~t~nt, ma} piacute decat cele ce sunt nenaturale. I a co t.l folose,a 'tie eer~l aurit, prostule? Prive,,;;te .... c~m _bQ~i1~1<L multa fnebune~te pe cineva, f?i C1.1111 11 ll1g:l~llfa. C~ec1 eli ea (bo(1"a~ia) nu eunoaste inca marea, caei atunct poate a.r

. vol 0 sa calatoreasca f?i, pc ea. Oa!.e ~.u, sunt ace.~t:a 111:' mere? Oare nu sunt Ipocentaurl? 91 tnca se gasesc i?l astazi de acei ce eu nimio nu 86 de~sebesc .rl: ac~l rege, ba i11Ca se arata ehiar cu mult mal usuratici dec~t. el~ Cad spune-mi: eu ce se deosebese de platauul aunt aeele vase argintate, acel e oale de. bucate ~! a~eJ~.!1~a.bastre de pastrat mirodeniile? Dar ,mea feme1l? ., ~l-? rusine a ° spune, insa rna vad silit la aceasta. lata c~ si eJe l~i fac oala de noapte d~n au!,~sa~1_ a.urJta, .. : ,V ~l care faceti aceasta.' ar fi trebl~:t mal Jlltam s~ ~il .. ~ ~~~]nati. Pe can(1 Cllflstos e tlarr:~tod. tu te clez!111erzl rsau .' mai bine zis, te prostel?ti? ~~h~ de ce ?S!.ttlCHt :ll1, sunt vrednice astfel de femei? 91. l~ca mal 1~1trebl, de:- ce sunt talhari, de cs sunt asaSHll, de c~ ~tittea re.le:.cand diavolul vf.t taraste in astrel de l)foStlc, A ,avea cmeva talgerile de ar~int, de ~ignr, ca nu 5e potnve~t~ ClJ un sullet fllesof, m totul vms chn dezmerc1are, da~ a. !!'l-c,_e vase de argint pana ~i pentru Elxcremente ~\ 1ll ma,

,--~---

J) NoW. ered Crt face alllz\nnA aici Sf,ChrisostolJl la Sat"~laMpal! iUlparaiul Asirianilor. cal'€) a rarn:l.S prQvsrl)inl ]lBntrn mo!eclIIuert ''7l allleca.l'fla. lui, ditra. Janle]. (Tl'Otl.).

OMiLlA VII

87

oare se mai poate zice ca vine din dezmerdare? En nu a~i spune aceasta, ci toa.te aeestea vin din prostie ::;;~ poate cit t;llei din prostie, ei din nebunie, san poat~

din ceva mal rau ehiar $1 dec11t nebunia, ,

Still, iubitilor, ca poate multi mil iau in deradere cand vorbesc de acestea, insa eu nu rna caesc, numai sa rezulte ceva mai bun. en adevarat ca bozatiile fac

• ~ ..... b ,

pe cineva prost t;ll nebun. Atat de mare este mania

dupa bogatii, J:nca.t eei sUipanit-i de aceasta patirna ar vol ca ~i pamantul sa fie de aur, si peretii easei de aur, poat.e cit si cerul , ~i aerultnoa ar dod sa fie de aur, Ce riebunie 1 Ce smintire! Ce friguri grozave l Un altul, care este dupa ehipul lui Dumuezeu, se topeste !?i se Srar~e!?te de toame ~i. de frig, si tu faci lucruri de care spuseiu r Vail ce mandrie de~artii! Si ce alta ar putea face pe cineva mai nebun, decst' bogatia? Intr'atat de mult cinstestl tu exerernentele tale, lr:ciU sa fie pnrtate In vase de argint? Stiu bine ca va apuca amejsala la auzul acestora, insa 'suut de vina acele femei care va fae de a am etl , cum si acei barbati cari servesc unor astfel de boale uricioase. Aceasta se nuroe~t~ de~rrau! cru~ime\ neomenie, bestialitate ~i cea mal josmea tiealosie. G!1m ce himera, ce balaur, ce demon, ce diavol $1 ce monstru in fine, ar face aceasta ? Ce foJos ai de Christos? Ce foJos ai de credinta, cand tu esti f't(1.pRnit (le patirnile Elinilor, si nu atata a Elinilor, pe cat a demonilor ? DaM nu trebue a impodobl capul cu aur ~i margaritare, dar apoi eel ce intrebuinteaza argintul in asttel de serviciinecurate, de ee iertare se va invredniol oare? Nu ajung oare celelslte obiecte - de~l nici aeestea nu sunt perrnise crestinului - de ex. scaunele ::::i taburetele de pus sub picioare, de argint toate? De altfel ~i aces tea sunt facute (lin dezrnerclare. Dar pretutindeni nu este decat mandrie prisoselnioa, pretutindeni slava desarta, nicaeri strictul neeesar, ci peste tot looul abuz de eele rle prisos. Eu rna tem eft nu cum va sexul femeesc ti inel stapanit de acea.sta manie, Sa, Iljungl a se schimba in nj~te monstri, de oare ce portesc de a avea ~i parul de aur. Daca a~i marturisl ea v'a atins intru catva cele vorbite, 9i ell. v'a,~i revolta.t in sufletul voslr'U, pentru ca ati caznt in asemenea pofte, si daca poate v-a coprins ru!}inea. nu ati mai pretinde asemenea lucruri. Pcntnl ell. daca il1- dra%ni~i a LllYlbla ~i rlUp(l asemenea ]ucrnri, care HllIt

-/

---- ~----,.--_.-_---

-----------

mai absurde decat toate absurditatile, ell aLat mai mult cred oa yeti pofti de a avea paru! de aur, ~i a va auri fji buzele, ~i spriucenele, $i in fine va ve~i topl dupa aur, DaM. nu eredeji, eu va voi povssti oeea-ee am auzit, si care chiar este ~i astazi. Imparatul Persilor, celor vestiti in astfel de lururi, are barba de aur ea

, ,

tortul eel subtire, si fabricata astfel, ea In peril ei sunt InfAf,mrate foi de aur, illoM seamana eu un monstru. Slava tie Christoase ! Pentruea de cate bunatati nu ne ai incarcat tu pe noi! Ce nu at fiiout tu, ca s~ De insanatosezl ? De oate monstruozitati si bestialitati nu ne-ai

scapat tu? ' , , _

rata va prevestesc, si hagati sarna ell TIU va mai indomn, ci va poruncese'- eel co voeste sa aseulte, asoulte, iara eel ce nu voeste, sa TIn asculte - ca daea staruiti Inca a face de acestea, eu nu va voiu mai suferi

... . .. . .. .. ~

mei ca. va VOlU mat primi, san ca va voiu Iasa sa mai

pasiti pragu! acesta, Ce 'mi trebuemie atata multime d~ . b?lnavi?_ $i ?e A este, daca e~ e~ercitandu-va in lupta vietei crestinesti, mea nu va impiedec, nu va opresc dela cele prisoselniee ? - desi Pavel a oprit si aurul 91 margaritarele, Radem noi 'de cele ale EJinllor. insa ~i ale noastrs so par ea mithuri. Dar si pe barbati Ii sfdtuim acestea: duceti-va Ia f?coal:l si 'inv~tati filosofia

, duchovniceasea, alunga~i dels voi acea mancl'rie proasta, Aceasta 0 spun si barbatilor si ferneilor. iara daea cineva va face altte], eu nu VOill rnai suferi. Doisprezece erau numai apostolii Domnului, ,~i asculta co li spune Christos: "Au doara ?i voi voiti sa va duceji"? (loan G, 67). Daca noi vom lingusi iutr'una apoi cand VOTIl rnai indrepta abaterile? Cand' vorn pnte~ folosl P «Dar, zici tu, sunt 81 alta eresuri, si cei dojaniti astfel, poate sa se stramute ;1c010)). VorDi:\. do nhnic

,

caei ascultA ce spune intelepLul: nMai bun Bate unul

f 1·' ,

care ace voea ill Dumnezeu, decat a mie de

neiegiuiW' (Siracl1. 16, 4,). Pelltruca. si tu ce voesti? Vo~~t~ a ave a mii de servitori fugari' ~i ta.lhari, san mal blUe unnl si eredincios:- Iat~ dect 0:1 va sfatueso ~i vA _recornaod: oa ~i podoabele cele de pe fa~a voas!rl1, ~l v~s~le acelea de care am vorbit, sa Ie faramat,j l\l buCl'* ~l sll 1e dat.i saraciloT", I?i astfel sll nu se ·mai g~seascA de aoestea prin casele voastre. Cel oe voe$te Sa fng~, sit fuga, celee voe~te sa Heuze, acuze, c~ci

eu nu mai sufar pel nimeni de a fa~e ~I,~a. 9and v(~ treoul sa fiu judecat i\1ai~1tea tronului lui Ohristos. vo~ veti stu. :'Ieparte, iara eu voiu purta raspund~rea, ~t atuuci ('T:ttiile voastre la nimie nu 'rni vor folosi. Aoeste ou~il;te au conrupt totnl: ((Sa nu fugli,. zi~i tu, .\,1 s~ n~ treaca 'til [LIt eres;. eete sl~b ~i nep?tl~ClOS,~ 91 .?eCl fn catre dansul1:ngMultor». PfI.n1\ unde ? P <Lna caud; 0 data, de doua ori, de trei ori, insa nu peutru totdeauna- I~ta deci ell iara~i va recornand, ~i. marLU~'ls.esc~ ~um ZlC~ si feri(;.itlll Pavel: "Oa de voiu veui iarasi, n~l v~ voiu cruta" ru Corinth. A13? 2), ca_.: atunoi cand vOI.ve.V! LIce a'i\J., veti cunoaste ~~\E?tlgul CfLt e de . ma;re, ~l e.~ folosinta v~\i a,:ea de ~lCL .Da! Va rog 1}1, va .. pro,vo~:~ si nu m'asi da in Iaturi chiar de a .rna aga\·a~l de pL r1ioarele voast;re, i?i a ~a face ru.?:~mmt~ l;eo.tI'u (lce~st<1.. C(~ prostie este aceasta? Ce ~~stra,nare? Os l~sulta? Nu mai este aiei dezmerdare, CJ insul ta ; OI~ mal ~SL(} U$I~ri n ta, ci nsbuuie. A t1t~ia saraoi ~tau . prm P~?J ul:ul .blsericei, hiserica msaare 8,1. ~tatHt fit b0!la~l, e1. bll1~ acestia nu pot oare ajuta moi m~ear pe caLe un sar~c. lata eu VB cand unul moare de fOflffi,e, celalalt se ~mb<\t.::i, unul l~i leapada ex~r~m~ntele rn vase ~e a,rp~t, pe e~,l1d celalalt nu are mer pa.?ea-:de toate zilele .. Ce Debun"iC'! Ce salbatecie grozava! Fie ca sa nu al1111gen~ la masura de a ne scula contra celor ce nu as?nl~a, ~~ nici de a lndrcpt~L eu malllllr' asemcnea abateri, 01 VOl cu buna voe l1i eu curaj sa. le llldreptat-l toate.aceston., ca astlel 8<1 vi~.'~uiln in slava lui Dnmnezeu, ~l sa ue Izbavun de psdeapsa ~le ~\(.:olo, .in acela~ t;n~p s~ no bUl'uram si de. bnnlitat,t\e f,lgildUlL' celor ce Liubcse pe dft."~3ul, prin charul '~i fihmtropia pomn~lul nostru Iisus Christos. oaruia, impreuna e11 .'Ia~al :;>1 cu Uuclm! stint, se cuvine slava, stapanirea !71 r-instea, ,Icurn Vi

J)ufl:iroa ~j in vecii vecilof'. AmIn.

OMILIA VIII

D t acein, 0111 0 rit,.i madula"ril.B voa.stl'e

)) rep· - ~

'el'" c"le P(' rJ"v.-ll-n~ant, curvia., necurat,la, .. patl,ma,

L. u , -' d

110fta coa rea I?i lacol11ia, care esle SlU)lre 10-

!IU

OMlLIA V[I[

----

OMILtA "Ill

91

lilor, pentru care vine mania lui Dumnezeu peste fiii 11 eascultarei, Intru care si voi care-can d a.~i umblat, cand vietuiaji 1ntru acelea" (Cap. 3,5-7).

Stiu, iubijilor, oil multi vrajmas] mi-am Jacut eu ocazia covorbirei de dinaiute. Dar eel sa fac? Auzit-ati ce 01, poruncit stilplJ,rlUl? Nu cumva poate eu sunt vinenovatul? Nu ve(1e~i voi pe cei ce ineaseaza darile, cum pe eel ce se unpotrivese a.'~i pHHi datoria Ii impreecara

eu un laup AJi auzit ee a spus Pavel astaz! ? "OmO"l'ft,j) ziee, madularile voaatre cole do pe pamant, curvia, iecuratia, patima, pofta cea rea si lacomia care

esto alu [ire i cl olilor". Ce peats fi l~al rau ea a'eeas!A Iacomie? 10 arlevar ca accasta este mai rea declU orice p.ofca. Aceasta este eu molt rnai grea, decat prostia ~l nebunia acea dupa argint ~i anr, de care va vorbiam. ,J;)'i Iacornia, zice, care este nlujire a idolilor". Vedeti undo dues raul? IuM M nu va nelinistiti caci

, .. " ~ "I

ell nu lac aceasta de gllst,~i nioi ca am pofta de a va

ayen, duamani, c~ a~i d?rl sa Yfl aduc spre virtute, incat sa aud vorbindu-mi-se .de voi ~e]e cuvenite, A~a. ca aceasta nu este rezultata din autoritatea sail dernnitatea saoerdotiului meu, oi mai rnult din supararea si dun' rea mea '. [flrtati-ma, iertavi-ma, v1 rog; nu voeso 'a, rna slutt vorbindu-va de aeestea, oi sunt silit de Imprejurar]. ~\l n~ Yet. vorb~sc'\Ceste{1","pent.ru durerile si neeazurJ le saraci lor. Ct pentru man tu nraa voastra ; pentru cil sunt pierduti, ~i repet verba, se pierd de buna-voia lor cei ce nu hranesc pe Christos. 8i ce folos ai (laca si hranesti pe sarac, lasa. to dezmerzi I)i risip esti III modul an'Hat? Teate sunt atunei de prisos. Nl! se cere Ie a da malt, ci de a nu da mai putin in raport cu propria sa avere, A face altfeJ. es~e '),'si bate cinevajoc.

) Ornoriti, aice, madularile vonstre cole de pe pamaut", 08 spui? Dar nu tu ai zis oare ell «vati ?l1g~oP;1.t,. cit Irnprellua eu 81 v'ati ingropat, oil'lr'atL timt llnpre.]ut', ca. ne-fbm dezbraca,t, de tru pul pacate I or

carnei)) r 8\ num mai zici iara~i: ))Omol'it·i('? Tn cum.va glurne~Li, 'oi'i.nd ni vorbe~Li ;1.~lt, ca si cum toa.te acestea ar fi inca in noi? Dar nu asLe aici' nic.i 0 oontrazicere, oi QUpi\ cum Ci118Va stergand 0 statue mllriJaril, SHU l.11ai bilJe zis turnand-o dln nOll ~i facand-o frumoaSf\,·zir. ca

I

s'a dus de pe ea. rugina ~i S',\ nimicit, ~i daoa e1 dura aceia sfatueste de a departa de pe e,~ rug-ina cand sar ara.ta - prin aceasta nu se contraziee de loc, tot a~a I}i in cazul de fa~a; nu a l?ters rugina ce era Ia tncepnt, ei sfatueste de a departa pe aeeea ce s'ar face dupa aceasta; tot a~a face ~i apostolul. El nu vorbeste aici de omorirea (rnortiftcarea) cea din!J\.iu, nici nu spune de curviile si abaterile acelea, ci de cele pstrecute in urrna. A zis mal ~IlS ca nu aceasta este viata noastra, ci 0 alta, adica aeea din ceruri, Aeum spune-mi : dupa ce zice 1l0moriti madularile voastre cele de pe pamant' prin aceasta oare el defaima pamantnl ? sau ca. prin aceste cuvinte nurneste pacatele eele de pe .pamaot? I,Curvia, necuratia" zice: A trscut en vederea Iapte de aeelea, de care nu este bine nici de a vorbi, a~a eli prin cuvantul ))llecuratenia" pe toate 10 da ill priveliste. .Patima, zice, porta CBa rea': l?i iata ca el spune in 'general totul, caci toate nu sunt deeat porte rele, pizma, manie, suparare. ))~i Iacomia, zice, care este 81 ujire a idolilor, pentru care vine 111["\,nia lui Dumnezeu peste fiii neascultarei". Prin multe ne-a departat pe noi de paeat ; prin binefacerile capatate, prin izbavirea de pacatele trecuto si viitoure, aratand cine am fost ~i cine suntern aeum. Toate 3C0- stea la un lac, adic::'1. cine am fast noi, 91 ca ne-am izbl1vit de pacat.e,si in ce mod, toate acestea zic, sunt suficiente spre a 'ne nbate deja rau, Dar dill toate eele zise de apostol, faptul eel mai grozav iSi greu d . ~ o spune - nu insa ~i fc1ra folos - acesta este: ,:Pentru care vine, zice, mania lui umnezeu peste fiii ncascultarei' 9i vec1e~i cit nu ziee, peste voi, ci peste fiii neascultarei. Mai departs zice eu sfjala oarecum.: .Jntru care si voi, oare-cand ati umb I at, .carrel vietuiati in tru acelea' (vel's. 7), ~i apoi imediat pune de fa~a ~i Iauda ca nu mai vietuesc Ileum a~a; atunci era poate permis, nu 1l1sfl. ~i acum )lIar acum lepacla~i-le ~'i voi acelea toate".· La inceput 1e spune in general, iar mai apoi ~i in particular, caci a~a aste planul tras de el: )JMania, iutini.ea, diutatea, hula, cllva.ntul ele rl1~ine din gura voastl'a!<

OMIUA'VUl

._-_

_-- .•. - .•. ---.----- OMILlA \_'11_1 __

(:rers. 8). A"Ouvant~l d.e rusine din gura vcastra" zrce, al'litann sernnifleativ prin aeeasta C11. asemenea

fapt ii murdareste, '

lINn graiti minciuna unul catra altul, dezbracandu-va de 0111u1 eel vechiu dimpreuna ell faptele lui, si imbracandu-va intrn eel 110U, care se i~o~~te dupa cuuostinta, dupa chipul celui ce I-a zidit pe el'' (vers. 9. 10). Aici este demn de a csrceta, de ce oare apostolul numeste vista stricatfl madulari, :;;i corp, ~i om, precum si viata virtuoasa tot eu aceste nume 0 roprezinta? Si daca ornul in sine este pacatul, cum de tot el zice: '),impreuna ell faptele lui I(? A zis odata om veehiu, aratand prin aceasta cil :1U acel~ (eel. vechiu) este. om, ci. aeesta (eel nou): eaci buna inteutiune este mal principala, este superioara asa zica,nd insesi flintei lui, ~i prin urmare a?esla este en ade:arat om, iar nu aeela. Nu insesi 6.int», ?U esenta lui de om it baga In gheesna, 81 niei nu-l introduce in impttrtttia cerurilor, ci iDSU~i oanienii prin intentiuuea lor.' Deoi daca fiinta san esenta !lli esJ;_e corpul, 'iar. acea ~sen~fl este neresponsabila 111 . amandoua eazurile, apoi cum de numeste trupul

ran? ~i de ce ziee : "imprenna cu faptele lui" ? Adeca int.entinn~a unita eu faptele. NUI"?e~te pe acela om _ veehiu, voind prm aceasta a arata· necuratenia, urieiunea ~i slabieiunea lui; iara pe acesta n' numeste om nou, ca ~i cum par'ca ar zice «sa nu va a~tr,ptati oa si acesta va patimt ea eel dintaiu, ci din cout:a; caci ell cat_va inainta in var.st,1, el nu pa~e~te C~l graba ~p~e ?~tra~~ete, Cl spre 0 t~nere~c mni superioara colei dintaiu, Ca,nd el va Ina mai multa cuuostinta se va invredniel si de mai mari, mai mult ereste, mai rnult se 'i:mp~lternicei}te, nu alitta prin tinereta, dtt rnai C~l seama prm accia catril care tinde el», Si iata au zidirea aoea perfeeta, se numeste viata, pur tare-a crestinului. Zice apoi apostollli: 1)dupa ehipul celul ce l'a zidit pe e1'\ adeca dupi\. ehipul lui Christos fiindca nir.i Cilristos nu s'a ·sfa.rfiit spre b!ltriiuete, ci astfel era de frumos, tncM nioi nu se poate grilL l)U nde 1~1~ est~ Elin: nioi Iudeu, tltiere impr'ejur ~i netalel'e unpreJLH', barbar, 8chit, rob, ~lobod, ei

toate si tntru tot,i. Christos(! (v.ers. 11). lat.a.. a treia lauda ~ acestui barbat oaci el nu lntroduce mei 0 deo-

(L\ ",.. ,. .'. • . •. . •• face

sebire, nici de na~lU~.e~ mci de demmtate, tl:C1 nu.

vorba de strarnosi, ~1 III fine nu are nevo: de aces,~e~, eaci lucruri de acestea sunt ale oaUle~lllor prolarn.

:,rfti.erea i.mprejur si netaie~'ea imp(~'eJl~r, rob) 810.bod) Elin" I adeca prozelit, p911ndeu . din sLrarn.o!?l. ((OaflB. ai nurnai aceasta, adeca dacli. e~tl dupa] olupul eel~li ce te-a zidit, te vei bucura ~i de acel ,(:I, (e care

se uucura cei ce le au)). . . .

,.Ci toale ~1 intru toti Chr~stos'\zl,?e, ,adedi

toatevor TI nona Christos, f?i dem~lltate, i31 l_n ti I~e, ~l ni va f nona totul. San cn. poate ZI?e, «ea VOl tot1 a~l devenit un Christoa, fiind tt'up~11 1111)'). . .

. Deei imbraeati-va ca m~te alesi ai lui Dt~rn-

neze~l, sfinti si rubiti" (vers. 1~) .. Aici ~ra.ta u~ur~.?t: in virtute, fii cil trehue a 0 p~osec1a mco.n~llluu, .~.l a l;~C. us de dansa ca de 0 podoaba ~~L:e. A1C~ sf~t~ue~t~~~ unita eu lauda, pentru ca a~ncl ~re mal !U~~o ,? . Au dev enit sfinti, dar nn $1. ale~l, .[L?llln~. H~lsa ~,?1'1ale~~,

- fi t' ., b·t.· Intru IDllostlnnle me urar: or ...

Sl S n I, 81 lU 1 ~1. " . v • ~

No c Pll~ aici cuva.l1tul obi~nuit. ~11a (n60<;), ?l a ,11:-

trebuintat doua cuvinte, care cor~~m 10 ele 0 m~l m'1~ e en ertrie. Irl'i.lostivirile IndnrrtI'lior (OitkO:(XVfJ. CiW.ttpp.on!: 'l'c·lo'c:;Z el se O'ase~te fata de noi, cum se gasesc prtr:n~:\l

( ... ,n, ,,.,., , • .' A . clur.a,l'l·

fa,ttt de copiii lor. Nll .a Zl~ apo~ ?l,r,npl~l "l.n,~ ilor". ca '-'a," nu'i 101' oseasca 01 J! milosti virile rndur ar A

c " • ' t b v t t III tru

Mai departc apoi adaoga : "In .ru "UIIa/a e" rah

smerenie, intru blandete, . ~nt~u. m_:lelunga -

dare, suferind unii pe altll; f;ll iertantl ~L1_ul ~ltuia, de are cineva 'impotr'lV~ em \:~ p~~:a, precum ~i. Christos a iertat vo.ua, a~a !?l V~l .(:v~~:~ H). Iarasi le spune dupe). o~dlflea, 1.01', d\~l Urnl!l 'i izvoraste din bunatate, iar din uU111mVl .bl~nde,~a, ~

d'in a~casta inc1e1unga rabc1are. "Sufermd,., unn p~ alt1i:<, l;.c1eca treeand en vederea, fa(}a.ndu-v~ ca..nu :J~ vazuL 8i prive~te ett·al nu spune aceasta, C1 prm.J

t'ntu·l ' para" totul coprinde, dupa care inchee: ,J re-

VeL)1 .. xII

cum 81 Christos a lertat llOUu, • Mare estc _?zero:

p lul, ceia·cc de aUfel pllrurea face el, nderonandn-l

(J:lHLIA Vnf

cu exempluJ lui Christos, Caud el a prouutit ouvantul "para" a aratat'o ca pe nn fapt mic, dar de IIlN data ce sduce pe Christos de exemplu, ne-a eonvins ca chiar de am avea de acuzat pe altii pentru fapte mari, totu~i trebue a-i ierta, caci expresiunea II precum si Christos" aceastada a intelege, $1 nu numai acsasta, dar 10M trebue a ierta din toata inima, ba inca si mal mult decat aceasta, a-i ~i iubt chiar ; fiindca daea a pus' pe Christos la mijloc, odata en el a introdus ';Ii toate acestea Daea suntem nedrepta.~iVi pentru Iueruri mari san miei, chiar de suntern noi mad, tara aoeia mici, chiar de ar urma ea ii sa ne insulte ~i dupa aceasta, noi sa. iertarn totu~i, ~i sa punem chiar sufle-

tul nostru pen tru dal1~ii, pen tru ca expresiunoa )J precum" 0 cere aceasta, Si Inca nu treb ne a. :lj unge l111- mai pfbna. la rnoarte pen tru dfi.n9ii, ei duca se poate ,~i dupa aeeasta ehiar.

IJa1'li peste toate acestca iutru dragoste, care es te 1 ega tu ra sa va.r.;:;i rei" (vers, H). Ai vazut oa aceasta 0 spune e1? Findca cste posibil de a ierta, rara ins::\. a $i iubl, «trebue a ~i iubt», zice,~i arata Oil modul acesta 1:31 calea prin care so poate ierta, Oaei este posibil do it fi CirHWfL am bun ,~i bHtnd, 1}i smBrit,~i indeluug rabdund, si totusi sa nu tubeasoa. De aeeea ehiar din in eeput I?( pune 'expresiuoca. /J milosti virea indurarilor" tn care se cuprinde si iubirea, si unila. "Peste toate acestea, zioe.. intru dragoste, care csto legatura s{Lval'~irei" (perfectiunei morale). Ceia ce voeste a spune aici, este in totui adsvarat; pentru ca daca lipseste dragostea, toate oelelalts uu suut de niei un folos, ~i iuto se discompun .. Fe teats celelalte nurnai dragostea Is cirnenteaza ; dar daca lipseste dragostea, oriee bun ai voi Srt SpUJ, nu este nimio, cad totul se prabuseste. 88 petrece aici ceea-co. se petrece cu corabia, caei orient de mart ar fi unelt.ele ei, daea nu va avea in acelas tirnp ~i legatura ceruta (orUli;oo!J.l1.tIX), nu va fi de nioi un folos. Tot a~a este ~icl1 casa, eacf daca in trupul ei liU vor fl paiant.e, ot'icitt de mari vor "fi peret.ii, la nimic nu folosese, fiind-ca Jipsesc le-

o gaturile necesare. Ori ,,?i ee calitat[ bune at' avea oineva, toate sunt nefolositoaI'e, daca hpse.~te dragostea. Aposto1ul nu a zis ca dragostea este varinl san inceputul

i \

f.

,

!

f?i sfclr$itul tuturor, ci numai oa ea este mai mare de cat toate eelelalte, C1 este legatura care le oimenteaza

pe celelalte, :;;1 ell ea este mai necesars deeM acelea, Varful, san eapatul unui lucru, sau erestetul a~a zicand,

in sens figurativ, inseamna intensiunea perfectiunei morale, pe caod legarura drazostei este aceea care reu- i neste si ~ine stI'an~i pe cei ee tind spre perfecFune,.',. precurn ~ine strans ~i radaeina trunchiul -,;i ramurile copacului.

J)$i racea lui Dumnezeu sa ae daruiasca ') intru inimele voastre, la care si cliemati sunteti intr'un trup, !?i multamitori va faceti" (vers. Ib). Pacea lui Dumnezeu, aceea numai este care lntepene~te, numai ea este aigura. Daca ai in siue-ji paeea omeneasca, aceasta Iosne se dizolvu, pe eand pacea lui Dumnezen niciodata, Desi el a spus generalul prin vorba dragoste, totu~r iarasi vine ~i Ia particularitati, CAd se poate ea sa fie undeva d ragoste nemasurata, si totusi din aoea dragoste mare sa aiung-a eineva f::ira de veste ea. sa. acuze pe altul, si sa ajuog.;\ la lupte zadarnice ~i 18. urn inversunata, «Nu, zice el, eu nu voese 0 astfel de dragoste ; 11U voesc ca voi sa cercetati eele .co s'au intamplat in treout, ci preeum a faout Dumnezeu eu voi, asa, sa faceF ~i voi», Cum a faeut Dumnezeu t A volt numai, ~i dela noi nirnica n'a primit. Dar oare, ee inseemna .Pacea lui Dumnezeu sa se daruiasoa in tru inimele voastre P" «Daea inauntrul tan, ziee, se lupta dona idei, sa nu lasi a predomina ideea de razbunare, oi ideea paeei. De ex. fie cineva insultat pe nedreptul : din aeeasta insulta nedreapta s'a nascut in ougetul sao doua idei: una care 'i porunceste de a se razbuna, ~i ceal'alta care 'I spune de a suferi insulta, en care ocazie ambele aeeste idei ee razboeso intre dansele. Daoa atunei predomineaza paeea lui Dumnezeu, iata ca aceasta idee, faoe ca sa triumfe, iara cealalta sa se -rusineze. i;li cum a.eeasta? Convingil,nd eil Dumnezeu e8te pacea, ~i cll e1 ns-a i'mpacat pe noi. Oe altfel apostolui 1lU aratA cA

I) 11'0111; 'rex~ul grec zie,,; "K,~, .~ .• 'P+lv'tj ~O[j thoD ~p(l_~~6~"IDi ~ tr~[~ pn.pa;'it~ DfL6,';". Varbu! ?p(r.~.6w ou ins(lamnil. a dal''U'i, ci a fi tmp!\l'titQl' de. pr6Ulii, a prBdomina, a respiMI., a dil'ija, elc. a:;;b. ea sansu! pasajului este urmll.toru.l: h"'i parea lui Dumruneu. sa pl'cdo-

_.....,; ...... ~ __ ~ ..... .,."~.~ ,;~~,.~ •• .:J ..... ~ ............ s"'~ .... ~ fm_~..l \ '

OMILIA \" III

.~----

(IMII.L\ \ ".:. -.--

Dumnezeu, ori f?i ee ar patim) (~in partea ~.lttlifl; n~ cauta a se razbuna, iara daci sa razbuna. apoi nu mJr-. turiseste acel c nar, Dar f'a nu fi~ll c~ 9\ acel ce ~.~.ea de luat de Ja altul una snta de diriari, 0<1. sa nu auzll~'

si noi : ;;Sluga violcana'' (Math. ~8, 32), pentruca. m- 111ic uu este mai rau ca nemu1t:mnrea. A~~ dar, eel ce se razbuna, sunt nemultAmitori cliarului lui Durn-

nezeu. ] 1 ti

Dar care de ce dela ~nceput aposto \1 ~e a inge

de eurv io, -- caci zieand: "Omoriti..tHadulanle v~a:.trc cele de pe pamant!' inrediat adf\o~3;, "c~r':]a': si aceasta 0 face apruape pretutindcni 111. eplstolele sale? Pentruca aceasta patima. stapa.oe~~e l!lal em sea:!!,' printre oameni. ~i Thesalonicenilor a ceias I ~ace. scrn!,~ du-li, Si co poate ti minunat, daoa ~l lui 'I'irnoteiu

~eriioiii zice : nre tine curat te.'pa!e~~;ea (l.T~rI~o~h. 5 22)? Si iara.si aiurea : "eu totii sa c~utat·l. <1, n. In

1)',-,ne '-'1 cu c'urMenie mrrL de care nunem nu va.

. "'''\.I ,\,), , i

vede a pe Dornuul" (Ebr. 12, hi).

Oruoriti zicc rnadularile voastre", caei ce esto ~lort, este'mit ia privire, sca.l'bo$ .~i de~gnstator; cla,c:.a le omori, ele nu r:1m.a.n moarte, C1 so dJSC~l~p~n imediat, dupa cum se discompunc ~l ~nlp\l~. «titl~g~, deoi, zice, ealdura din e1e, ~i nu va mai ramnnea .m~mc mort». Cu alte cuvinte arata, ca un asernenea O~1_1 face ceea en Iuce si Ohristos prin baea renasterei. 91 bine a. zis oj nccl6 de 1)8 pamant", pentru ?l:1. aid r~ma~, aici 50 diseornpun, si inert en mutt mm tare decat madularele trupului. A~a ca nu (ttat corpul es~e de _pe parnant, pe cat este de pamftntesc pacatul, caci corpul ci-lteodati"i se arata ~i f['ll~110S,. po cand pacatul merodata. Mudularije corpului poltese totd,e, una eels de pe p!1mn.nt. Dana, ochiul ~ste de acest fel,. U\~ va v~d~a. cole din ceruri ; tot a~a ~l c~ fm7.\~.j, cu pipaitnl, s,~ (,~ orice madular ai voi sa spur. Ochiul ~ve~e eorpuri, ~1 frumusete, si bani; de acestea el se lllc~mtl1, dar ~oate acestea Bunt pamantc!?ti. Auzul se moJes~Bte la cantareno din chitara, san din nai, sau lao t"\'uzlre(\~ vorbelo~ mnrdare; insa toa,te :,westea s~nt pe paman~. Oem, dupa ce apostolul i-a p~s. sus",lanli" . tronul 1m Dum: ne:>:eu, Ii zice: "Omont,l marlularlle voast;r:e cele de pe pa.ment/\ pentru cil, nn se poate sta langit

lupta aceasta ar fi un lueru simplu, ci chiar mare. «Sa lin predominezs mania, zice, nicicearta, si niei pacea orneneasoa, pentru oa paeea omeneasea vine sau rezulta din lupta ; eu nu 0 voesc aceasta ei acea pace 0 voesc, pe care ni-a lasat-o el. E1 a pus in ougetul nostru aceasta idee ca un fel de stadiu, oa.un 100 de lupta ~ cel~rlalte idei~ si aceasta idee est.e si lupta, fili biruinta, 10 acelas timp tot ea acorda f;'1 premiul».

Apoi iarll.~i pune Ia mijloc indemnul : 'nLa care zioe, ~i chemati sunteti", adeca tutru care sunteti chemati, A amintit bunurile dUe izvorase dill pace, ~i Is urma pare ca ar zice: «Pentru aceasta te-a chemat, intru aceasta te-a chemat», ea astfel sit arate ca. premiul e demn de crezut. De ce a [,IGut trupul un totul intreg i?i nedespartit? Nu oare ea pacea sa. prodomineze in el? Nu care ca de aci sa. avem un motiv de l:mpcleiuire? De ee cu totii suntem un trup? Si cum suntem un trup? Pontru pacea care predomineaza intra noi sunteru un trup, ~i fiindoa trupul este un intreg, de aeeea De impaeam.

Dar de oe Dare n'a zis apostolul : Pacea lui Dum , nezeu sa biruiasca, ci )Jsa predornineze", adeca ea s:l fie aceia care sit acorde premiul (op(J.Ih:6£'C{)))? A. facut'o prin aceasta mai dsmua de eredinta, Ea (pacea lui Dumnezeu) nu lasa ca ideea cea rea' s~ se poata llJ}_Jt~l. en ea pana In fine, ei 0 doboara la pamant. Dara inca I?i numele de premiu inal~ oare-eum pe auditor, eaci daea s'ar aeorda premiul ideei eelei bune, ori si cat s'ar ru~ina ideea cea rea, la urma nu este nici un folos. De a~tfel aeeasta din urrna stiind ea ori f?i ce ar face, tOt.U~l nu ar cilpata, premiul; ori 81 cat s'ar lncurneta ~i s'ar Ineerca sa atace pe cealalti1', nu va reusi, si in urma tuturor ostenelilor ea se va vedea sillta a se retrage, - stiindu-Ie zic, toate acestes, renunta de a se

Iupta zadarnie. '

Bine a faeut apostolul, ca a adaos : )lSi multamitori va faceW', caci aceasta inseamnl1 d~ a fi ~ultamitor cineva, cand 81 se poarW, de 0 potrivll eu ceilaIti, dupa cum s'a arl1tat f?i DUll1nezeu fa~a de 81; a urrria eu alte cuvinte stapanului, a se snpune lui, a. marturisl oharul ci1patat., ehiar de l'ar insult.a cineva, chiar de l'ar 10v1. Aceasta expresiune ·in fine este foarte a Lttlltoare de sfi aH!. , pentruea., eel ee ml1rturise9te ohara1 lui

~

I

. i

HHI

acel troll ou aceste madulari ; nn se 'Poate sta acolo, spre a fane ceea-ce trebue. Acest Jut' deci, este mal rau .de cat celalalt, caci acela devine auf', dupa CUID zice: nOt\, se eade etricaciosutui acestuta sa, se imbrace intru nestricaciune" (I. Corinth. 1:':5, 53), pe cand lutul acosta, al paeatulul nu poate sa S0 sehimbe, nu poate sa se topeasca si cnraVe din nou in topitoarc, Astral ca mai mutt acestea sunt pc pl1rnfmt., deeM acelea, De aoeea nici n'a zis apostolul din pauiant, oi l·)cele de pe pam ant", eaci s'ar putea es acestea sa 1111 fie de pe pamant, Madularile trupului Bunt de necesitate pe pamant, pe cand acelsa nu sunt silite de it sta pe pamant. Gaud de ex. auzul nu aseulta nirnic din cele de p e pELman t, ei n urnai eel e d in cerur i: di.nd 0 ell i ul nu vede nimic din cele de aioi, ci numai cele de sus, apoi atunei nu mai este pe p;lmrtl1~: (';l.ud gura nu gra61',1te nimic pamfintesc., f)l1. atunci l1U este pe pamant; cand mann. nu face Dillie din cole role, (\;1 nu est€:: pe

_.pamant, d in eer. Aceasta iI. zis'o ~i (Jliristcs : ",Daca ochiul tau eel drept te scaudalizeaza", adeC(l daea vezi cu desfrau, ))scoate-l pe el", adeea cugetul eel rau, Mie mi se pare ca n I) cura j;! a, pati ma, p ofra cea reu, sunt acelas lucru, adeca curvia, iara apostolul prin toate aceste voeste sa ne aba.ta de aeea patirna urita. $i in adevar ca aceasta «ste o pa.tImfi. rea, eaei dupa . cum trupul sufera de friguri. san eSL8 rauit, tot a.~~L este 9i ell aeeasta patima. 0i 1)';,1 zis departali-le, ci JJomorl~ t,i -Ie ((, inciit S~L nu mal ponta iuvia la urrna,:;;i )) 1epa~lati-le(', Oesa-ce este mort, noi IndBpart,1.m dHla nOI~; de :x. ~ umi!&turile ce nr 11 pe trap le seoa tem si le indepartam, de oarece norpul lor este mort; dar daca Ie tai nefiind moarte, atuuci Hi prioinueste dureri, pe can.d~laca sunt. moarte, nu simti nim~,~. Tot n~a,~i I'm patimile, care fae necurat sufletul, ~l'l trH,nsforma din, nerouritor in ceva Sl1PUS sehimbArilor ~i prefa-

eenlor. .

!.,Slujil'E~a idolilor" .Am vOl'hit de multe ori, oil lll.comia eate tot una eu slujire~ ido]i]or, pcntrur,a in aclevar, ca eele oe tiranisesl) rrihi mult.neamul omeueS0 acestea sun t: lacomia, desfra.ul I?i pofta 0eu rea, care toate la un 10('. Bunt agale eu idololrttria, )) Pen tru - caro

L··il~

OM lUA Y III ~r. \)!)

--.------. -~__;.-·-·-.,'-i rt J--'---'---'

zice, vine mania lui Dumnezeu p~~te fiii neas·~:lUlta.rei I:. I-I 1.:lume;;;te fiji neaSc~lt£lte_~~ Iipsindu-i vde iertare, ~l aratand GIl se gaseso 10. ~s:_e¥1enea. stare de jelit, din cauza nea,sCUlt~rel.· lor. l).lTit£~ care si voi, .ziee, atl umblat oarecand ", insa Jc:tHn v'a~i convins,

Arata aici r.a ~i ii ae gssiau a~a, ia;t.~-facum sunt de Isuda. )ara. acum lepadati-le si /.RaI acelea toate, mania, iutimea, .rautatea, hula, cuvantul de rusine". Vorbele eele proaste el Ie numeste patimi ~i hula, dUPfL cum .;;i rautatea 0 scoate din manie, caci ,al?a obisnueste 01, adeca din unele scoate pe altele. Aiurea se exprirna, tot asupra acestei ehestiuni, intr'un mod mai concis, zicand : ),Caci unul altuia auntom madulari <l (Etes, 4,25), astfel I}a el face pe oarneni -ea creator! ai lor, cari primese pe unul, ~i reaping

pe altul. A spus acoJo .despre madularile lui, aiei insa vorbeste de totul to. general, A spus de inima lui, a spus de manie, do gurs, de. hula, ochi, curvie, laoornie, IDatii f.?i pieioare, minciuna, cnge.t ~i de mintea Mea veche. «Dintre aeeste dona chipuri, ziee, numai unul

-este care poarta ehlpul imparatesc, acel al lui Christos». Mia mi se pare ca aceia la care face aluziune apostolul, sunt mai su seams eel dintre glnti. Dupa cum parnantnl si-a pierdut forma sa de mai "nainte·--fiind atunci 0 masa de nasip,~iara mai pe urma devine de .aur ,~i dupa cum litna, ori i?i ce fel ar fl, 'i~i la. altil fa~a, iar:l pe cea ~linainte 0 asounde.c-tot a~a ~i eel

,crerlincios."Sufermd, zico, unul pe altul Ii, A arAtat eeea-ce cste drept: {(S.u(erc pe aoela, ziee, ~i acela sa 'te sufere pc tine», CBe,tL-c{;', zice ~\ in epistola. eatre Galateni: _ » P urta t-l sarct n a un ul al tui a II (Galat. 6, 2). }J$i multamitori va faceti". Mai ou seama aceasta -Q pretinde peste tot locul, cad aceasta ~i este eapitslul

tuturor bunurilor. '

•. , J) Sa IDl.l1~amim deei intru toate ~i pentru toate, -cam aceastn ~sle adevara!i1 multamire. A Dlu1t;1ml lui Dumnezeu cand prosperam, nu este vr'un lucru ma.re,

98

OMl!.!.\. v JI!

------~-. "-----

. ,) Par"!clt morold, D e~pre ill u I t1i.!1~h(la ill to ale, ptJ.1) 1). ~i in cele nel!lacll~e. ,Noi tl'.ebuie a ne re!ugia ,Ja i)uIDuAzeu, !Ii de acalo '3' _ll)I'OCIt liJutor, lari flU sa caulli.m aJutor de 'Ill. 'I'rajitori ~i babe, . i Veron.J.

J.'Jll

O~IICiA vrn

___ ---"-------~-\1IU.'" \"___:.IL,' __

El. nu s'a intristat luilndu-i-se inapoi darul ce'i acor-

dase - Durnnezeu. -, '

Peate oil ("'opilul iar~~i s'a ,lmb?ln~<Vlt, ~l tu l1l~

i~ai iLt£Wl1<1,t la gi'i,t h,ftr"i?F bil.b.\'l~~l ~- El bine, a,ee~tftlp~ ~l se V,\ calcula ea 0 Jertfa, cam at jerflt pe ()opllul tau voint.ei celei sl:\uatoase. Caci ce este, daca toate H,c~le vrAji' nu 1'ol08e80 la nirnic, ei sunt bune numru d,e _ 1~1~ selaeiune si ridieulizare ~ $i eu toate aoestea a~ t?tlt ~l ~tlntinca Iemei, care dau ~~ezarr:R.nt h~se.menea ~llf[ll~url, zica,nd c6. folosese vrajile ~I clescantl~ele, ~l mal (~e gTab ar prefera peste oa sa'.~l vada ?opllul mort, decat l'1<1 fie '1mpiedocat:1 aceasta Jdo,lolat.rw. _~)ul:a cu~ de~l_ acea baha care descantil san face vri1Jl, tie eopllnlm, l)i:\rbatului, fle femeei 8iLU altuia d,intre cci iubit~ - eS,te ic101o1att6. tot a.sa. iclo]olatrti. este 91 aceea ce a cluen!at 0, psntruca ':',it ea ar fi iertflt idolilor, daca. trebnia 8~ jertfeasca, ~i chiar a: f(~cnt A cele pl'em~rg<1toat'e 1 ert.Fel . llentru ca acele hf1rt.Jlllit aiamate de gatul bolt':avullll - ()ricat de mult ar tllosofc1 cei eo se profLta elm aC,est~ nirnicuri, zicand ea «noi invocampe, Dumnezeu, ~l mmie alta nu facern», 9i cll est~ cre~tl,na. f;'l credll1ClOasa acea baba, ~i altele de acest fel- tHrow. al,ta 11l~ sun~ dec:~t idololatrie l~~ti crestina !?i creclmclOasa ~ F~l scmnul sfintei cruci ~i. ,zi: «aceasta arrna am, numal! ;tCeasta 'mi este doctor.a, altceva nu stiu». :-:;1)1) ne-rm te roz : daca ar VeD] doctoro), ai in Icc sa prescrie dor,t;;_,ji 01 . ar c1eseanta, oaro l'a'rn mai DLUn) doctor? Xicidecu m, pen truca n u vedern c1octoriile csle obisnuite in medicina. Tot <.l.$a ~i in eazul de fap, cft~)d numai cele ale cr'e~tiojsmului nu 10 vadem. :t\.It,ele . l~rasi adaQo'a in desca.ntecele 101' nume de raurr, ~l III firle Cllte<~a a. face multe ID~eIaciuni de acestea.

Ei biue, iata 0 spun !iii va. previn pH toate, oK dac~ se va nuLi descoperi cineva ntcand de acestea, fie ca 'II' ID.(r}' hartiuti la o·a.tul bolnavulni. fie ell ar dl~8canta,

(, '0'0 < ,"" ' J

lie in fine ori-~i·ce din me~te~\lgnl. ~oesta muroa:, nn

voiu mn,j cruVI. de lac. «Dar ee, ZlCl tu, sa moan1.co[lilul ?I) Dac<i e1 trll.iet?te Ill, urr~a aC0stora, ,atunel. ~ mnrit: dar daca f::1.ra acele dcsc;;1,Otcee a mUrlt, atunel t.l'aic$t'e, ACUI~l cand, t~ ve~i pe, fil_!l tau duc~ndu~s~ l.~ (,m ['ve, dere~tl ca sid mgh: tel )Jarr:_an tul. de VlU, :;ll .Z101, ' (we fol08 daca tri1e~te 7)) ~\ canon 11, veZl. c~ se ~l'l!neJ ~ dllie~te 10. ma.nt.uirea lui, voe~h sa 1. vez! l,nea Vl~ (Nu

ai auzit pe Christos, care zice: )1 Owe ~l va. plel'de

pentruea jns~~i firea }u~rurilor ne impinge spre <1,ce~stf1., ~!Isa: a 1 multam; eand suntem in cele- mai mari pr,lmeldn. a.ceM!ta Aeste de admirat, Cand noi multamim lUI.' Dumnezeu HI imprejurari de acelea pentru care altii se desuadajduiesc 9i liulesc, priveste la rata filosofie amajuns: i~taiu. ca prin ?~easta am bucurat pe Dumnezeu, al doilea, c~ am rusinat pe diavolul, al treilea, ca ~n am 11_ldecat lI~tru nimicfaptul petrecut, ~i cuun CUAviint c~ fl~ tu e~tl multamit, ~i Dumnezeu 'ti taie scar?a,. si diavolul s~ departeaza, Dar daca tu te descur.qezi ~l hulesti, diavolul este de fata ai face orice ;roe~te" iara Dumn ezeu care este hulit te ;p[rase~t·e, ~i ~~ acelas tl!:np .r:ecazul se prelungeste ;-'pe cfmd daca ,:1 mUIJ!l.mef?tl, ~Hwolul f:uge de tine, pentru ca nu reu.. ;;e~t~ U\ )~la.nurl~fl sale, .larn. Dumnezeu fiind cinstit, I.e va cinsu 111 sehimb mal mult. De altfel este stint de tOI-i

. eli o~ulA car,e multam~:;;t.e lui Dumnezen pentru relele ~e a intampiuat, nu simte acele rele, Sufletul unui astfel de om se bucura de acestea ca de niste snceese ca$tig~te, .al'e con:;;Liin~a vesela, se mA,llclre'~te Ia laud~le ei, ~] In fin~e U~1 ,astfeJ de suflet vesel inu poatc fi L:Jst~1 posornorit niciodata. ,Ac010, odata cn nenoro?lrea, vine l?i .~Otl9tijD t,a ~~'l . biciuesle, pe ('i),nd aid il mcu.nuneaza ~d lauda. Nm11c nu poate f rnai sfint ea limba aeeea, care multameste lui Dumnezeu pentru oelc neplaoute. 0 astfel de limba cu nimie nu este UBi ~)ejos deAlimba martirilor, f:;li de acoea si aceasta 0<1 ~i a?~ea se mcunea~a,Pentru ca 9i aceasta Jimha a fest s~llta de c~lau (diavol) ClL sll se lepede de Dumnezeu f;ll sa'lhuliasca, psntruca si aici s'a lncercat diavolul en rationarnente dracesti en. sit 0 momeasca si 8:1. 0 intl~n~ce ell fel de fel de nemultamiri, insa n'a foJosit mmre.

Deei, clara suferi durerile ~i multamesti luf Durnnezeu,te~ai Invrednicit de cununa ITl.ucen'iei. Copilul tau este bolna.v poate, .'Ii multamesti lui l)umnezeu pentm aceasta? Ei bine; in ac~a8ta 'rnultll.~ire iti sta C1.;lt1una,_ Ce dur,ere peate fi. mal mare decat aeeasta ': ~l totU~l aceasUi. durere I1U te poate sill niei manar de a se~ate ll:D Cllvant ami1rit din limba tao Poate ea a mul'lt. c~pllul .ta.u, 07i tu totu~i ji mulvll.me~ti? Ai devenit a.tunc! thea lUl:Abraam, caci,!?i el, daea. nu eu propria sa mana a sacrrficat, eel putm nu s'a scarbit cand i s'a cerut de a sacrifica, pe flul sdu,',ceea-ce este de opotdva,

102

-----------,.--

OMILlA vnt

103

sufletul :'3.U;.. il va afla pe I, si cine va vrea sift mantuiasca, pierde-l-va pe el" (Math. 16, 25)? Crezi tu celor zise aici, san c:1 poate 1e consideri de." rnithuri r Spuue-mi, te rog : daca cineva ~i-ar spune «du copilul in templul idolilor, f?i va trai», oare ai prim! ? «Nu, ziei tu». Si de ce ? «Pentru ea acolo 11 VOl' sin sa idololatriseze, pe cand aici nu este idololatrie, ci un siruplu deseftntec». Aeeasta este [udeeata sataniceasca, aeeasta -este mestesugire diavolica, ca Sft astupe ratacirea, ~i doctoriu cea otravitoare sa 0 dee in miere. Fiindca nu poate sa momeasca pe alta cale, a apucat: pe calea aceasta a cantecelor f?i a atisoarelor atarnate Ia gat. Cu ohlpul aeesta crucea se' necinsteste, iara zgardele ~i dsscantecele sunt einstite ; Christos este· defairnat, iara in Jocu-i este introdusa ababa beata !:;i neroada ; taina noustra crestineasca este caleata iu Pl-

. oioare, iara ratacirea si tnselaciunea diavolului dantuiese. «Si pentru ee Dumnezeu, zici, nu cearta pe cei ce canta a{llt.or in asemenea lucruri (» De multe ad a certat, :;:itotusi l1U te-a convins, iara burma te-a lasal in rataeire; dupa cum si zice foricitul Pavel: ,)-a c1at pe ii Dumuezeu intrn minte ueiscusita, a Iace cele ce 1111 so cade" (Hom, 1, 28) .. Asemenea fapte nu le-ar putea suferl nici ohiar uu Elin, care are minte, Se spu n e Crt odata era in A tena un demagog, care purts 1a gat, asemenea zgarde, si ca intr'una din zile vazandu-I uu filosof, - dasealul lui, -l'Ot infrun tat in d rumul marc" 1'<1 dojeuit, l'a muscat cu vorbele ~i fa ridicuJizat.

Af;lk1 de prost ne gaeim noi fata de morals. ~i ereclinta rioastra crestina, 111cQ,t am ajuns a orede si in asomenea nimicuri, «De ce nu sunt ~i astazi, zici, de acei ce vindeca boalele si inviasa mortii ?») Insa te intreb

: ~i eu : de ce nu mai sunt ~i astazi do acei ce dispre, ~uesc viata prezenti1? Ce? Oare Doi slujim lui Ournoezeu

··(';0 leaftl.? Cane] natura omeneasca se g-asia mai ~laba. ~i mai neputincioaS;1, eaod trebllH1 de a suell crediota, erau mul~i ~i, de ace~~ia; asla.z"i Insa Dumne.zeu ~1U :-nal voie~le ca nm sa depmdem de asemeoea Ilunum, C1 sa; f-im gata spre moarte. De ce, deni, te in 'f'o7.i 1n viata: preienta? De ce cele viitoare nu Ie vezi? Pentru cele din via~ prezenta prjme~ti chin.r sa faci ~i iclo1olatrie, iara pentru oele din via.ta viitoare nu poti suferi nici l11aCaf 0 lotristare? De aceea. nu rna.i sunt ~tsta2j,

j g

I

eari sa faca D1~nu~i, pentruoa via~a viitoare nu are ruci 0 valoare maiutea noastra, pentru ea nu taoem nimic, pe oand pentru viata de f[~ta nu ne dam in laturi de a suleri oriee. Ce voiu ziee ~tpOi ~i de alt rizttio, cand ~set!lene?- babe adue ea leac ~.puza, funinginea ~i sarea .: -1ara~1 aduo ,pc b.a?a vrajitoare la mijloo-,'«Copilul a fost deochiab ZJC1. CU sdevarat ca este de ri.lc:; ~i rusinos acest lncru. Dar pa.oa oand oare ou asemenea copilarii:' Pana canel en asemenea dracii ? Cum sa nu ra.d<l de noi .Elinii? Cum sa, nu 11e ia in batae de joe, canel Ji spunem, Ci1. puterea crucii este mare? Cum au S}L creada ii, oi1.nd ne. vad intrebuintand asemenea rnijloace, de care ~i cHl.,o:;:ii rM? Psniru aceea a lasat Dumnezeu doctori si doctorii? «Dar ce ? M las copilul 811, moara, zici. daca ii nu' t pot vin d eea ?» Dar unde se duce eopilul !.llu, nenorocitule? La ce tiran se duce? Spre cari demoni pleaca de aici? Oare nu 5e duce la cer P Oare nu 8e duce la stapanul sau ? De ce p~a.ngi ? De ~~e te valli 1 De ce jelesti ? De oe iubesti pe copilul rau mai mutt rlecac pe stapanul ? Oare nu de la el ai copilul? Ue ce esti nemultamttor v Inbesti darul mai mult de?at pe eel ee l 'a daruit? «Dar suntslab, zici, si mi se zguduie cele dinauntru .ile mele», Pune iusa, In fata acestor co lltrariet!!.ti , friea de Dumnezeu, pentruca c1;lCa in relele corporals ceea-ce este mai puternic seoate $1 astupa ceea-ce este mai slab - ca. de ex. autidotul care astupa efeeteJ{~ otravei - cu alft.t rnai mult 10 relele spirijulni Irica d~ Dumnezeu alunga Irica 1?1 supararea. Peate M copilul era Irumos? Dar nu V!1 fi fast mai frumos de eft.t. Isaac. Era poate unul nascut al tau? Si aceta a Iost unul nasout, L'ai nasent la bALraDe~e? ~i acela a fost n ascut de Sara 1;1" btl.tranete.E oate ca .e~a dragup par n~ ,va f fost mai drf\gu~ clecat MOlSl, nu va fi fost Tnal trumos decnt ,Leela: fapt, pentru ca.re a alms asupra-i privirea fetei lui Faraon - si aceasta. . 'a. petre cut in acen. va.rsta frageda, ci1nd DH'se poal e toea. bine preciba frumusete£L ~i gra~iile noui copil, - ~l eu LoaLe acestea pe a.eel copil inbit parintii l'au aruncat III ,tpa. .Nilului. Tn vezi unde zace ('.cp'ilul, il 8cobori in mormaot, ~i te cluci 1a mormant cand vrei, pe mlnd parintii aceluia nu $t.iau 0ar·j din viet;:!-\ile din apa '1 vor sfa~ia.! Poate pe~tii, poate crocodilii, poate alt monstru! Si acestea au facut ii pa acel t1mp, cftnd un ~tiau nimic clflspre imparfi~ia lui Dumne7.8u, ~an despre

_~ __ o_~nr.rA VIII

Inviere. Poate ea nu era. eel unul nasout al tau,~i s'a dus ~i aeesta dupa multi altii dinainte. Insa nu ti s'a in~amplat 0 nenorccire at5:t de grozava ~i de dureroasa ca l~ll ,lob acela~ care deodata a pierdut pe to~i copiii ; nu Vi .8 a prabusit easa asupra lui, nu era la masa printre cei oe ospatau, nu ti-au fast mai dinainte vestite nenorocirile. Poate ca e'rh copilnl tau iubit de tine P Nu a fast l11s:1 mai iubit deeat Iosif, eel mancat de fiara

dupa spusa fratilor lui - ~i cu toate acestea a. sUl'erit , tata.l sau Iacob acea nenoroeire, I?i a snferit inca 1;;i-/'" altele dupa aeeasta. A plans, inea nu a necinstit, a. jeiit,

tnsa nu s'a desnadajduit, oi a ajuns numai pana la ro-

stirea acestor cuvinte : ,,108if nu este, Simian nu este, si pe Beniamin 83:1 Juat,i? Asupra mea au fast toate acestea" (Facer. 43, 36). Ai V3ZUt cum cruzimea f~a~ne~ei aceliea l'a fac~t sa dispretuiasca copiii lui?

91 maintea ta nu are atatft putere maear Irica de Dumlle~eul pe cut a avut'o foametea asupra lui Iacob? Plangl, eu nu te impiedic, insa sa nu zici nimie de hula

~i . ni oi sil faoi ceva care ar defiii rna uumele lui Dumnezeu. Ori ~i ce fel at' fi fast fiul t<l.u nn a fast de sigur . ca. Abel, ~i nici ri'a avut mOi;Lrte~~ aceluia, .~i to-

tU~1 mmic de acest fel n'a spus Adam, desi neuoroeirea aceea a. fost foarte dureroasa. caci Abel a fost oinorit

de chiar fratele aan. Dar mi-am adus aminte si de ;IHi

fr~~i ucigasi, preeum de exernplu de Abesalorri, care 'a

ucis pe f'ratele ssu eel intaiu uascut Amnon, (Cart. U

I~p: cap, 1:3)~ iara D':-v,i~ imparatul, care iubia pe copil,

s a. llYlbrar:a~ In ~ac ~l si-a pus oenusape cap, dar n'a ehlelI~at mel 'vril.JitorL nici descantatcri. desi erau ~i pe atunei - dupa cum 0 dovedeste Saul, - ci a fUO'<1t cal-

l D ,. - ""

( uros pe umnezeu,

. Aceasta fil ~i. ttl: ceea-oe a facut dreptul aeela, fa

si tu. Caud i~i moare copilul, zi ~i tu aceleasi euvinte : .Eu rna voiu duce la dansul, iara nu el va vent la mine" (Il Imp. 12, 23). Aceasta este filosofle adev~rat~, a?ea~ta este adevarata iubire parinteasoa. OrieH,t a; fl, lU.bIt. tu pe copllul tau,. nu l:ai iubit tosa a~a, pe ?i1.t l.a mbl t e1. Dragostea ~l patlma catr1\. muma copllull1l era mare din partea acelui feriait desl ea era dintr~ \iitoarile lui. Voi ~titi ca copiii se Impart~sesc de afec~l1lnea ce parintele 0 arB cMra muma oafS 'i~a 11[Scut. Autt de mare ent dragostea lui catri1 copi], inotH. it ~i

___ ,., ._ ....... _. O_~J!Ll.~_~:..:..X 1U:)

aeuzau ohiar, 81 insa a multamit lui Dumnezeu. Oe erezi ca a. suferit Robeca, cand a vazut ca Jacob este arnenintat de 1118u.o::i. fratele lui? Si totusi ea n'a intristat pe h(ubat, ci l\a rugat de a se deparl.a de el. Cand tu suferi vr'o suparare de aces tea, gand~~te-~,e la, eelelalte rele en mult mai mari decat, aceasta, $1 VOl aila 0 mare mangaere. Zi de pilda in sine-ji : "Da~ dac~ a~' fi I!1Uri~ in rilzbol11? Daea ar fl murit in flacM'I?" Cand nor, ort ce vom patimi, ne vom gaud) la alte patirni .eu mult mai mari deeM ale noastre, vom :.wea de aici 0 mare tncuraiare. No' atunci pururea avem in vedere pe oei

,j • •

CC i'1U patimit, si ne man gaern , rlc~i poat~ si _DOl am

"LVUt patimi tot a~i~ de greJe, sau poate ~1 mR;! grcle. Asa. si Pavel indeamr 3, caod zice : "Inca 11U ati statut pina: \<1 sange, impotriva pltcatnln:i luptandu-va" (Ebr. 12, 4}, ~i iari si : ,,Ispitli pe voi nn v'a ~lJlms, fa.l'a num a i 0111 en easca" (1. Corinlh. 10, 13). Ori -~i-c~ am patim], daca Hoi punem llli\int;eil. noastra cele lUa~ rele co am patimit alta deLta - ~i de sigur ea vern JflSl multo - vom fi recuuoscatori lui Dumnezeu.

Deeiiubitilor sa multamim pentru to.ue, ~i in toato neeSntflnit, c.lci 11 utn ai a~a vor inceta tul?Urfirile noastre sutletesti, Bi voin vietui intru slava lui . qumnezeu, ~i ne vom 'invrcclnid ve~nioiloy bunti.!~\1 jag~duite noua. Carora fie en totii il ne Illvt'erlmcl,. prm churul ~i filantropia Domnului nostril Iisus CluISI':OS, (;uruict imprel1n(\ cu TaJ:11 ~i en 8(" Duch, so. ~cnvw~ Shl,V8., stapanirc,-1 r;;i cinstea, aeum .';il 11l1l"Ur('<1 ~l In vecn

vecilor. Amin.

•

I

I

OMILIA IX

:' .r

"ell vantul '! ui Christos sii ]O(;U issea in tru voi bogat intru toata Inte1epciunea, Inv~q',andu_-vt~ ~l inteleptindu-va pe voi In$i-Y~, e~l ysalml ~l on laude. si en eanUiri duhovTllce:;:;tl, ll1trn char cantand Int,I'u inimile voastre Damnului. 91 tot orlce f"\,ceti eu Cllvantul san eu 1uo1'ul, toat~ Intru nllnie.le Domnului Iisusj rnuWimind 1m Dnmnezen ?i Tat{1l pein el" (Cap. 3, 10. 17).

,

$

'lOG

O~J[Ll'\ I"

OMI[;I.\ !X

107

Dupa ee i-a sfatui] ca sa fie multamitori, aratfindu-li ~i calea, dupa cum am spus In 'convorbirea din

nainte, aid vine ~i li spune : )1 Cuvantul lui Christos sa Iocuiasca intru voi bogat"-, si nu numai In acea couvorbire, ci ~i In alta rnai dinainte. Eu am spus, ca

...£!~~~~I}Q_._ll.Q~Y_"'h_l'JLn e _ __g~m:lirn_:a __ 9.~LC~UlJl~timit.. . E. qil.t~_J3 J a i .. G£QbTI.<2._.gg.oU,t . ...n.oi._f;i .. ,;1-.lL .. $..ClferiL.c.el.e.-ll1ai '_1SP 1'0 in cerca £1.__.'~j .. §;LJllil~~y..rnim .Iui, n umnezen.. ca sa nu patimirn ~i noi dt". acelea, '- dar apostolul ce zice ? "eu vfl,n tul lui Ch ristos sa locuiasca in tr u v oi" ; cl,deca lnvatatura dozmele, sfatuirea, dupa care viata prozenta nu este nimic, !?i nici bunurile ei fin merna vr'o ateutiuue. Da0{1. acestea le stim, nu vom n biruiti

do nici 0 impreiurare neplacuta, "Sr1 locuiasca, ziee. bogat", adeea nu cum s'ar 'Lnta,llJpJiL, ci en multa pri sosinta. Anziti voi toti ca.ti sunteti din ImTIc, .~i avev1 sub jnO"rjjirc~'l voastra femei ,;;i copii, ell ,:?i voua Y<"i permits elf) a citi scripturile, ~i nu cum s'ar inUlmplh, ci [!left CU inulta sarguint::i.. Caci dupa cum eel boga.t poatc Srl lucerne 0 mare pierderc in bani, tot a:,a ~i eel ce se trubogateste 111 dogmele filosoflei erestinesti, poate sa indure nil nurnai Ioamea si saracia, ci il1(~a ei alte nenoroeiri cu mult mai usor dedit acelea. Dati ~leolo, de necesitate eft eel ce a 'fast odinioara bogat, sa fie cercetat in paguba ne ::1, avut, ~i Sit i se imputineze averea, f?i daca aceasta i s'ar iDtfi.mpl~, rnai de multe ori, p-I n L1 ar mai putea sa se restabileasca ill avcrea dinusiu, - pe f'i1.ncl aiei nil este asa, ftinrlca ehiar cand suntom 8iliti d(~ a suferi de a'~,elon. pe cnr« on lo voim, noi n U consu mam nimic din j udecata S~lllatoasa, sau mai binc zts din f<J.cu\!atilo gaudirei, ci aeestea raman in noi pentru tOt.d8<111l1a. Si tu priveste acum Injelepeiunea acestui farici t, eaci el n'a zis ca "Cllv,lntul lu i (Ihristos sa fiR intru voi" lOSa, ce P "Sa locuiusca intru voi" si Incn nu cum s'ar brodl, oi 'len tm beh;:lUgare".

jntru toa,tK intelepciunea invl'q~f111clu-va ~i intelept,indu-va pre voi ill~i-v~V. Sub numele dl~ intelepciuoe e1 inteleo'e virtutea, preeum de ex. smerenia este 0 vir·tnte, eleimosina f~sto 0 virtute, ~i a)t(~l(; de ,Jcost I'el, virtnti se nil 'Hese, pc, cand celp. eontra,re sun.t rezultate din'lipfi;'i de lll~depeillne) san din prostip, na de ex. cruzimea care uu este rezlllt:lW, dp-r;at nil)

lipsa ~Ie minte. De ace~a, de rnulle ori el nume~te p<1- cat~l in general nebume,. dupa cum zice si Profetul : pZ1S· a eel uebun ''Ltl tru i ilion sa, n u este Dumnezeu", ~i iarasi : ))Imput-itu-s'au ~i au putrezit ra~l~le. n1_,~l~ de caLea, fata nebuniei rnele': (Ps. 13, 1. 3~, 6). 91 III adevar, ce poate fi mai prostese decat

flOt• CIn?V~, sa se tnfasoare ill haine scumpe, iara pe Iratii Q.r'12(.'i? ~Ul sa-i priveasea goli? SA creases si ~H ht'aoeasea cD,oi

iar pe eel ee ponr-ta in el chipul lui Durnnezeu sa'! Jas~ il&mand? Ce poate f mai prostesc, decit ca cine-va sa

ereada in mod simp),! cil lucrurile ornenssti sunt nimic,

lara de fapt ~l se alipeste de ele, ca de nisto lucruri TI_emUfltoar:e? Dupa cum deci, nimeni nu poate fi mal

!'ura de 111lOte ca ucesta, tot a~~~ .nn este nimeni mal

lllteiept ca eel. 0e s~lvar.~e~te fapte bune. Cad privcste

eU~l:l eJ este plin de Illte1epc!une.: impart,\~e~te ·~i pe

al~ll elm . ceea-ce are, este milosti V', este filantrop. El

:'?tle. ea natura esto comuna tutulor, stie 0a valoarea

hanilor 11U este .de nirnie, ~i Cft el trebua sa erute rnai

d~ grab eorpurilo altora, deci1t banii ee-l are. Cel ce dispretueste slava.; e~te intru tot Intel apt, el eunoaste

)~1c;.rurlIe 0:nene~tJ. k:llno§till~a lucr,llril9...r.._fJJlmnez.~e~.ti ~'p!ne~~~'?te 0 .MleY~r:~t.;:i..1lk1sDJie. El stie prin ur-

mare. ~acestea sunt omeuesti, iara acelea dumne-

;e~~tJ, $1 de aee~a fuga de a~estea ~i face. pe acelea,

~LJ~ totodata ~ ~l multaml lui Dumnezcu intru toate,

l~r~ viata d~e ':1tl'1, on 0 pretue$te tntru nnnic, De accea

mel nu~ se. lIlcanta ltL,;; ede~ea aurului celui mult, si nici

1111 se intristsaza de irnprejurari contrare. .

lata. de ~e .este absolut trebuitoaro cunostinta sfintelor sc.r}p~~rL Pentru aceasta eunostinta rnsa. nu ai nevoe ~l mel nu a!?tept1t <11 t daseal, caci a,i aeolo eu vi ntele lui Dumnezell. Nimeni nu te va i:nva~;\ atM de bine ca acelea. Dascalul pamantesc dose-orr este urit din e(l,~z<L s1,ave!. desarte si a. zavistiei lui. b-uziti, va 109. ~9h lllUrl tom.L.~1_pr_09.ura tl- YlicaL'~i1e sfiute,.:me.dlCaJ).1en~~l~ .~Llnetuh!L Daca uu voit.i nimic all, eel putitl pro~ cura~l-va Naill Testament, Apostolnl, Faptele Apostolilor, .!pvaugbeliile, en sa Ie Hvet·i das('ali 1'D permanent.a. D: vel ave'!' vre·o sll,Parare, ca~ti1. in et (N. T,) ca. intr un depozlt de llledICamente, HI, de a,colo mangaerea ifI__l sufefjnt~l, ce ai. Daca. ai vr'o paguM, daN!. s'a in·amplat vr'o Uloarte, sau vr'o pierdere a unnia clintre

I)~HLlA 1:'(

n

i1 r:

I

I

r \

t

!

\Ji'H1LrI,~ 1"';"-

_-- -_.--_. ,_.,_ ... ----- ._-_.--_'_ _-- ._------_ .. _-

108

v;): cupsalmi, si ell laude, ~i en eantari duhovnicesti". Priveste Mum si partea usoara :;;i multamito a re, pe c3rePa-vel 0 arata cr_edincio~i.lo~ .. Fjindca cetirea aduce oarecare osteneala ~l e foarte plichsltoare, el nn-i indreapta Ja istorie, ci la psalm..i care in acelas timp I:nea.nt.i1 sufletul celui ce 'Ii pronun~a. ~i tot-orlata

lnlH ttll'U pe nesimtite oboseala. ;) Cu 1 and e, ziee, si e~\ ntlil':i dnhon icesti". Acum iosa, copiii vostri recitfj<lZU ode ~i canturi satanicesti, ca ~i bucatarii, CR. 1?i cei ('6 vii targuiesc oele pentru case, ca ::;;i dan~uHorji, iara (·itt pentrn psalmi ii nu stiu nici unul macar, ba l'oeil laptul acesta ar fi considerat de rusinos f?i ridicol, Si de altlel din psalmi noi scoatem 0 mare filosofie, ~i. ~ 11 ,Ii d ae 1) coate mantuirea de r:elQle ('.61(\ multe. Din cauza aosasta toate rEt11 a J e se tm de dtlnsii. In ce fel de parnftnt se gaseste planta, de acelas rei va fi ~i rodul ei; elBe[t pamfl.ntul e nisipos ~i sarat ~i roc1ul vu fi la fel; daea el va fi dulce f}i gras, a!3CmCllea va f:i si roduJ. Tot fl~:~, si invaV'iturile sunt pentru om (,';1. uu izvor, ca 0 sorginte de bunuri san rele, dupa

eUln sunt ~i ele. . -'

Invata copilul tau a (·.finta psalmi de aceta !;arl

sunt plini de filosofie, -mai ales in privinta mtelepciuuei si en rlcosebir8 in privint.a lrldcI)Artarei de cei rai, W1~'~~t:i . Iuturi ehiar la inc-:cputul carte! psalmilor. De aceea si Proletul de aid, adeca dela In\:elep-

ciune, lsi lr~ cepe psalmii, zicftnd: )!F(')ricit barbatul care r/n. nmblR,t in sfatul necrecLincio~ilor'/ ii mai de parte adaoga: "J 8i pe scaun u 1 pierzator i lor n' a sezut", si iarasi: ~N'am sezut ell adn narea dessrtaciunei", si i~raf?i: uDehiimeaza-se Inaintea'lui eel ce \ icJene~te, iara pe cei ce se tom de Domnul Ii lIlare~te" (Ps. 1, J. 2, 25, 4. 14, 4), care toate nu Sllut decat sfaLuri spre a fi in contact numai nn eei bnni. 0i de acest,ea vei gasi aeolo J1m]t,e. Vei gMl S[',Huiri date pentru infral1area. pantecelui, pentru sto'Jpfwieea mfwei de furtj~aguri, pentru desfranare, pen tru It flU i1 hwom, na bogatiil e, sla va !?i altele de acest fel, nu inseamna nimic. Caud tu vei Indrnma. pa copil din varsta C8a fraged:l spre acestea, pu~in c§.te pntin il vei ridica 8i la aJtele mai 'n~lte. Psalmii de acestea au, imuurile de asemenea nu con~in

ai tai, cauta in el, f?i inc.1 nu numai sf. cauti ni sa jei! de acolo totul ~l si1 le ai In cugetul tau, Ac~as!;a este cauza ttl~111~, re~el<~ ... __ de a 011 ?J]ooa9te sf scrip.tart, Pleci1m Ja r~~b~lll fara. arrne, ~l cum vom putea sa: seapam teferi ? Este de dorit de a puteH. sei\pt1 chiar ell armele A ce a.v~m, dar inca s{t 1113 mai gandim la soapare, cand mel nu Ie avem!

A Nu amr::ca~i' totul asupra noastra ; sunteti 01' cuv.i1ntAtoare, .~l on necuvantatoare. Sunteti fiirlt,i log-ice ~l r;-u nelogice. Multo Vel ingaduie .~i voua Pavel. Cei ee _u~V'a~a\ n~ ~tau vesnie la invaVltura, fiindca uu vor mal Hlya~a niciodata. Daoa vei invata vesnic niciodata

nll I, 0 . A ,,' ,

. ,~el ~ .J. aea Vel HlVaVl. intr'una, nioiodata nu

vel aJ.ung'~ s~ aprofundezi oeea-ce ai 1nv~Hat., ci numai il.tnncl Viet <?Ll Cll ~devarat, cando vei ill vl1!,a ~i ttl_ILl) alt;l1l. Oar~ eel c~ tn:'l.t.a. me~te~llgUl'l nu stau anumite urnpurl la leo~ltlm! Astfel deoi? noi ou to\-if hotarim timpul anuml.t pen.tru}t1~i\~rltur~, si d~.ca oineva invaV1. vesnie, e 0 vie dovada ca nu stie mmic. Aceasta huh). a arun-

eat'o yumnez~\l Iudeilor prin gum Prorceului : !) Voi c~ ~a purb~t~ din yfU1tece ?i in va~a.tl din prun cie pana ~a batr',llet·e·' (ls. 46, 3. 41. Daca nu aVi fi asteptat Jll totdeauna aceasta, nu s'ar fi intors ind,lr8.t totul. D~?a at' .. ft Cll putiuta ca. eel invJ~~t\;i sa invete si 11 pe altii, ar fl_ pro~Tes~t lucrul nostru, ar fi dat ill vat~tura H.l~ord., st asttel m-ar fi venit ~i nona in ajutor, SPU?O-n.11, daca. cln~va s'ar duce Ia un dascal, f;ii apoi ar r!1rnan~c\. acolo ~l.mp indehmgat spre a lnvil~it literile alfa?etu~1ll, C!H.rfl 1?f'l (1 ~ acea~t,~ n'ar ad nee 0 prea mare tngreurare ?a8cJ.lu lni? Pa~A c[I.nd Si:1. va to t vorbim despre.viata? fe tl,mpul Al?ost<?,111_or nu ~ril: asa, (;i intr'una iesau dela lI1v.~ tiuu r~ O~l de.la ll1 V<1.ta~l, ~l aeestia inloeuin n po dasca,l!.l l~r 10 .1Ova~area alto!u. Numai. a~a au putut apos!olu, sa ~er~n~eze, Inmea ~lI1tJ':aga., fimrlca nn erilU lega~i mtr un sm~UI", loco D~ c~ta lll,,'a~atura credet,i voi 'cil. au ~evoe IrEl:~1l vo~trl ,eel de pe camp, cnm ~1 cusnicii lor. I113il. .V~l ma ~lDetl pe loc en pironit. rvlai 'nainte de ,a, se gllS1 capul in banft_ stare, e d'Cl pt'isos 'de a VOl bl, de eo~p. Total arunca~l asnpra noastra. Voi ar tl'e~~l~1lt?al ?<t sr~ lnv~t.a~i ?ela n?i, in8<1 femei Ie ~i C?~;~l .sa. lllvete d.ela VOL VOl .totU$l toate Ie lasa~i In S,1-rCJtl(I. no!s:r;l, :;)1 de (l:c~ea, avert: 0 maTe grent.'1-Le.

n1nyataudu-va ~l mte.leptll1du-va pe yo:i iU9ii-

,

, !

!

I

r

I

I

!

!

~.

()~lILlA IX

III

110 fnHLlA IX

--_ ... _-_ .. _. __ ._-------------_._._---

~i l'am cautat pe el, ~i nu s'a aflat locul lui" (Ps. 36, 35. 36). Ca toate cele prezente nu trebue ':t le baga in seama : "Fericit-au pe poporul, caruia sunt acest~a: fericit este poporul, caruia DOIDllUl este Dumriezeul lui" (Ps, 143, 18). Cum ca este rasplata, iata ee spune : J) Cs. tu rasplatesti fiecaruia dupa faptele lui". De ce el nu ra.spliH~ste in fiecare zi: "Dl1mnezeu este judecator drept \:;i tare, Indelung rabdator si neaducand manie in toate zilele (Ps. 7, 12). Cl~m m'1 umilinja este uu lucru bun:

"Doamne, zice, nu s'a ina.ltat inirna mea" (1 s. 130, 1). De asernenea e/1 maudria este un lucru rau : !lPen~ru.aeeasta, ia cuprins, zice,mandria lor p5..ua 111 sfo,r~lt" (Ps, 72, 6) t?i iarasi: " Dumuezeu mandrilor li sUi imporriva" , si iarasi: Imoartit-a

d·,· n 1: , ,

at-a saraeilor, dreptatea lui dimane In veac" (Ps. 111, 9). De asemenea iata cum lauda pe omul milostiv : "Bun este barbatul care se indura si impruruuteaza" (Ps. 11 t, 5). Si in fine vei g:1si. in 'cartea ps~lmilor multe invilVHuri morale ~i pline de filosofie. A~~.t de ex. priveste OUID este amenintat eel ce cleveteste pe aproapele sau : nPe cel ce 'clevetea in tru ascuns pe vecinul san Ii zice, pe aceia am gonit" CPs. 100, 6).

Care este imnul pe care'} lnal~n lui Durnnezeu puterile cele de sus? Imnul acesta II cunosc credinciosii, 0e spun Cheruoimii s?-s? Ce spuneau Ingerii? II Sla Vtt intru eel d~ su~ 1~1 Dumnezeu" (Luca, 2, 14). De aceea dUB-a 9aut~n VlIl lmnun!~,. ca ce~a ~1ai perfect. J)Un psa mi, zice, CU laude (iinuuri) 81 eu canUiri. duhovnicesti intru dar eautarid iutru inimile v~astre Df:mnului". San ell poate intelege aici: «ca prm char va acordat aeestea Dumnezeu» sau «intru ci1nta.ri prin char», sau «invatandu-va si inderoDandu-va intru chan), sau 0<1 poate prin char aveau toate aceste daruri, san ca este 0 explieare, in loc de (din charul duchului»,

"Cantand, zice, lnt.ru inimile voastl'G Domnului", adeca TIU simplu, din gunl uumai, ci cu bilgare

in ele nimic ornenesc. Cand el va invaFt c.Ble din psalrni, atunei va ~tl 9i imnu~'i, car? ,:;unt can~a~~ durnnezeesti. Puterile eele de sus nnnuri malta stapanuhll, iar nu cantari. N u este frumoasa Iauda in gum ptl.catosului Jl cu. nil este dela Dornnul trimisa lui" (Siraeh,' 15, 9) !?i iarasi : "Ochii niei 1 este erediuoiosii pamantului, en Sr1.. stea impreuua ell 1l1l11e'~ (Ps. 6, ?) si iara~i: "Nu va locui in mi.llocul ca..sel mele eel' ce face man drie" (lbid.] I;>i iar~l~i: 7} Cel ce um bla in calea tAra pri hana, .acela uni va sl ujt mie" (Ibid.), - ar:,;a cl ii asigIJra\i :_lU nurnai .eu prietenii sa nu se amestece in fap~ urite, dar ?i11ar l).ici eu ramilic~rii lQi'. Psutruca cele m(~l .. multe r .\~e vm d~ acolo, ca not punern to contact COP~ll cu slnglie: qaca COp iii, cu toata clragostef1 ce 0 au (~10 par.tea p<1nn\lIor, si cu touta ingrijirea pi1rinteasca, ~l deabia pot: fl sosPa.ti, - dar i!lC~. r.itnd 1:i 1:1credin~a:n ~hl)j~lor! c.are s~ poarta eu dan~1l ea eu niste dm~rnan.!, nac1:'1Jc1Ull.!d a.u face mai blanzi, dac!\' Ii vor ta.mpi ~i\ vor Iaeo vlcleUl, si de nirnic huni. Inaintea tuturor celorlalte. acoasta sa.

{u'mat'irn. in cre8teren, copiilor. ,Jubit-arn pc cei ce in bese leo'ca ta". zice, si deci Ri. uoi aoeasta sa 0

t':"t I ~. 1 ~ ~

ciiutrim, si pc astfel de oamem sa iubim.

Psniru ell. eopiii sa se 'in\elep\.ea.sca, aseulte pe

Prorocul care spune : "CUo salelo ruele S'~,U urnplut de ocari" (ps. ;:lfj, S), ~i jar<:1~i: nPierdut·n.l dela tme pe tot eel eo curvcete" (Ps. 72, 27). ~i Gum ca trsbue a stapanl pantecele, auda-l pe da.nsul ce spune : ,.8i inca rnancarea fiind in gura )0[, ... a UCi1S r)~ cei mai multi :11 lor:' (Ps. 77, 34. go). Cum cit trebue a. ne stapanl de bog-alii, .it~t~ ~e .spune: JJBo~~ gatia de ar curge, nu va lipiti nnrna de €:a" (Ps. Gi, 11), si 1t1 privinta slavei : "Nu so yo, pogori eu dansul slava lui" (Ps. 4.8, 18). ea nu trobue -a ravnl pe eei rai, lata ce spune : Jl~ [u rllYlli celor co viclenesc, nici pizmui oelor eo fae f{lr~lclelege" (Ps. 36, '1). In pri vin ta tiraniei, iata 013 zi(:e :.Il y ~Zl1 t-am pc eel' necurat prea Inaltfwdu-se l?l y~cltcaLlclu-~e 1:.3. chedrii Livanulul, :;>i am trecut 91 !ata uu era,

, t

l

'i

.,.

112

OMII'Ji\ 1\:

\ , ~\"Ill ~ t ;\. l. \

._-_._------_ .... _---_ ... --_._------ --_'--'

de sama, caci aceasta Inseamna a ca.nta. lui Dumnezeu ia'ra altminterea inseamna a canta aerului unde- voce~ se imprastie In zadar. «Nu canta -pentru' ochii lumei»

Zi?8, ci cbiar in targ de e~ti. poti sa QML!IJ- sin!l:~i

!Ul Dumnezeu1 fara sa auda CUl€'~ fiind-ca ~i Moisi

a~~ s~ rug», ~i era auzit, caci zice: 110e strigi entre mine"P (E~od. H, 15), de. ~ 61 l~U .striga, ci se ruga Q_U vo.ce strlgatoare numai in mmtea sa, 'pentru care numai Dumnezeu a auzit, Nimic nu te impiedecli de a. te ruga' ~l preumblandu-te, destul ea inima sa'ti fie sus.

,,;;;i orice faceti eu euvantul sau cu lucrul, toate intrn numele Dornnului Iisus multamind lll~ Dumnezeu si Tatal prin el" (V~rs. 17). Daca n01 faeem ash, daca uumele lui Christos este invocat in faptele noastre, nimic neeuviineios nu vom face, nimio necurat. paca rna~oanci, d~('!LQQi, d%9A_J.fL.inaoxi; ~laca c&lAtore~tI, toate Ul 'fine m n J..lllcle.J.ui.Jlumll.~Z~}l <~a e aCl,. adec~ invocanclu;-l pe el de ajutor. _?1<1l. J,lall1te de or.lee, lu~!3a. te rogl, $1 (~ll~a aceea sit lll?epi lucrn1. V oiesti sa tl spun: ceva? El bme. numele lUI pu n e ! jnaj~_Q,_:ri.-e4r:.~iJ_Q_t:r!:_lp,Jinder.L-))e aeeea ;li noi in epistolele noastre punem la tnceput numele Domnului nostru, Und!i.ya fi numele lni Dumnezeu toate_~'.\,U1LJJJ~licj_te. Daca nu rnele consul ilu; inspira iocredere 10 dileritele acte publioe en ata,t mai mul.t mll~ele lui Christos. Sau ca poate' prin aeeste cuvinte zl.Ce:. «toa~e sa 1e f~ce~i~ ~i sa Ie gr;liti, dupa Durnnezeu! ~l nu tntroduceti pe ingeri», l\tli1.nanei f Mu1- tJime~te lui Dumuezeu, ~i atunei, si dupa aceasta. Te culei ? Mul~ilme~te lui Durnnezeu, ~i atunei, ~i dupa s?ul.are. Te~ duoi tn targo? To~ :v;a fa. Nimic lumesc, Elmlc pamantesc- Toate fa-Ie mtru numele DOIDnului, ,'11 toat~ itt t»: I?e.rge dupa dorjota, oaei ori ~i unde se va llltrebumta numele Dornnului, totul va progress. Daca numele lui seoate draei, alunga boale, apoi cu it-tat mai mult va putea sli'~i fie de ajutor in intreprinderi.

Dara oare ce lnseamna a face "eu cuvantul, sau ell lucrul"? Adeca sau dorind, sau {aeand. Asculta cum Abraam a tdmis pe sluga sa' Yntru numele lui. Dumnezeu, cum David a ucis pe Goliath intru numele lui Dumnezeu. Mare Si mjnunat este numeIe lui. Deasemenea ,.~j IaOOb_-tr.illiit§..ruLp_e .... tili .. ,sllLJi-.a .. z.is: ,,lara

Dumnezeul meu sa. va dee voua char j'naintea omului" (Facer, 48, (4). Cel ce face 3f?lt, are pe Dumnezeu ca tovarss. si fara de dansul nimic nu lndraznests a face. Prin faptul ell l'ai invocat, l'ai einstit, ~i deci IVi va resplati ~i iti va inlesnt intreprinderile tale. Chiama pe Fiul, muljameste Tat~lui. Oaoi cand Fiul este chemat In ajutor, este chemat TaWl, $i multamind Tatalui, multamesti Fiului, Acestea sa irlViltam a le

face, nu numai C'll verba, ci ~i ell fapta. '

Nimio on este ega} cu nnmele lui Dumnexeu;

acesta pretutindeni este minunaL "Mil' varsat este numele tau" (Cant. Cant. 1, 2) zice, a~?:l' c<1. eel ce prouunta numele lui, imediat se urnple rle mireazma bins mirositoare. I,Nim eni n u poate nurni p(~ Domn ul Iisus, lara numai intru Duchul sfint" (I Corinth- 12, 3). DaM tu zici. «In numeJe Tatalni, 81 al Fiului, 8i a1 Duchului sfint» en credjn~a, totul ai' facnt, A'sIfeI numele aeesta pronuntat in boale, este lnspaimantator. De aoeea diavolul pizmuind cinstea ee ni s'a acordat de Dumnezsu - caci priveste eate nu a facut Durnnezeu prin hotezul ce-I cap!!tam, ca prin botez a creat din DOU pe om, ~i altele IT ulte - a introdus cinstea 111gerilor, ca ~j cum printransi! ne apropiem de Dnmuezeu. Dealtfe! i1~a, sunt fermecatoriile dracilor. Chiar de ar .fi Inger', suu Archangh.el, SaU Cherubim, tu nn ingadui una ca aeeasta, flindca cliiar nici aceste puteri nu primeso 0 astfel de einste, ci se dan lllcl<;trat cand vad po stapanul a toate necinstit. «En te-am einstit, zice, si ~i-am SPU8: invoaca pe Dumnezeu, ~i tu i:l neeinstcsti pe el»?

Daca tu pronuntl numele lui 01] credinla, vei alunga ~i boalele, si pe demoni. Dar daca poate 1111 se alunga boala, apoi 'aceasta l1l1 vine dill neputinta san din slabiciunes puterei sale, oi mai mult (lin interesul chiar al celui bolnav. ;)Dupa num ele t~ll1 Dnmnezeu Ie) zice, n~i1 si lauda ta" (Ps, 47,9). Prin numele acesta Iurnea s'a intor« In. credinta adevarata, tirania a fost desfiintata, diavolul a fost calcat cu pidoarele, cerurile s'a.u desebis_ iara noi ne-am renMout prin acest nume. Daca }1'.~em i'n Iloi acest nume, apoi vom strilluel. Numele aeesta faee l1i muccniei, :;;i ma.rtnrisitori. Acest nnme <led sa'1 avem ~i sa'l stapallill1 (la pe un mare

i-USI

___ ~ ••• r __ ~ ._._ •• -_. -.---

1'14

O"llIlLlA X

o:!.m lA X

dar. e,l astfel sa vietuim lntru slava, $i sa multau im lui Dumnezeu, ca sa 'ne tnvrednlceasca bun atil.til or' celor fagl:iduite tnturor eelor.ee'I iubesc pe ditnsul, prin charul ~i filantropia Domnului nostru Usus Christos, caruia irnpreuna eu Tatal si eu Sfintul Ouch, so oade slava, stapftnirea ~i cinstea, scum si pururea f}i in vec·ii ve-

eilor. Amin.

OMILIA X

-este adresata tutulor. Epistoia de rata are mare asemanare in ace~t<l privinta en flea eatril Efeseni. I entru <~~ da?il e1 sena unor barba~i cari traiau in pace, pe ·mnd II poate ~tVeau nevoe ca sa. eunoasea ceva despra dogm.~le ce~e w~l,lt.e, de care inca erau ljpsi~i, apoi nu ~~ebU1a saA 11 ~?rl:~_?espr~ astfel de ehestiuni ; ~i daca

11 erau manga\a~l m ispitele lor, era de prisos de a a~l de a()~stea. A~a. Mi eu gaodesn ()a biserica de aioO'em, deja .. bl.De consolidata, ~i cii acestea sunt zise cam pe 1a Sfa["~l t.

tJF.eme~, plecati-va barbatilor vostri, precurn se cuvme Iutru Domnul", in Icc sa zic1!. «plecatl-va .~au supuneti-va pentru Dumnezeu, fiindca aceast'a vi 'll.lf~umuse\eaza pe voi, ian'i. ~u pe ii». EI nu vorbeste .aici de acea supunere despotioa, san de supunerea ee!\ -dela natura, ci 9 ... §._~.l1pl1nerea ,cea ciitra Dumnezeu. ,,}3.arbatl, iubiti-va Iemeile voastre, si nu va amacrJf.l asupra lor", Priveste iarasi, cum el indeamua Intr'un. mod foarte potrivit, Dupa cum in epiatola catra Efeseu; rune _ln~inte t.earoa ~~ iubirea, tot af?a I?i aiei pu~e ~namte iubirea ~l amarrrea, pentruca se poate .c:, l~?md sa .sa ~i am~rasca. eineva. Ceea-ce el spune, -a;-~, ~l e~te~ ~: pare ea ar zice: «( N u vi1 ce rtati in tr.e Val, eacLlli!!l]Q_ nl!_.QQ~ fl.msi amar ea cea ta : ni lie

.. . ~_ " , __ t .... ~

nu .'. . '1.1 su a.r~tor ca za,zania dintre. barbat~

erne: e : c~m w.!.eJsL]JJ_1!Q.telJLQ,s.tltCu!E:l.contr.§. persoaneror lUblte ~un~._ill!qe ~JLl1m:lrilQ.~l!..~»' ' ~i aratA oi1 ~'L~easta provme din p;-ea multa amarlre, ca sa ajnnga -emeva de a se raseula contra membrului sau contra

tovarasului sau in easnicie. Dato1'ia ba.rbatuluf este de : )t!bi, iar; a femeei de a urn1U, pe Mrbat. Daca fiecare -W~. wdepI1ll81?te aceasta datorie, toate sunt in ordine.

i r ~llndca daea femeia este iubita, devine ~i ea iubitoare ; ~ '81 ?-a,ca ~a ~e supu~e barbatului, acesta devine inga_ <~llltor E,>l bl~md. Priveste aourn, ca ehiar in natura asttel este ordinea, ca unul sa. iubeasea, celalalt s11 se su-

puna. Caud cel oe stil aneste ltlhes - eel st<1pa.nit"

[1!:tUIlCl totul merge bine. u ata(4 sa cere iubirea celui sUipan~t oatra stapftnitor, pe cat se cere din partea aeestuia cat~a. eel stapanit, oaei din partea aceluia este asoultsrea ~l supnnerea. Gand femeia i~i arata gratiile er, ~, barbatul e coprins de pofta, nimio alt nu pro-

,~beaza:, decat ca aceasta S8 face sub imboldul dragostei.

"Femei, plecati-va bal'hati\ot' vostri, precuui se cuvine iutru Dornnul. Barbati, iubiti-va femeile voastre, ~i nu vf" amariti 'asupra 'Jt r. F'ii, ascultati pe parint,ii vostri iutru toate, ca aceasta estcbine placut intru Domnul. 1 ::trinti, nu va inUl,ritaF pe fiii vostri iutru manic, ca sa 11U S8 rnahuiaeca. Slugi, ascultati pe sta.pa.ni.i vostri cei dupa trup tutru toate, nu numai inaintea ochilor sluj iudu-li, en. eei ce vo r sft placa oamenilor, ci iutru dreptatea inimei temaudu-va de Dumnezeu,

f8i tot orice faceti, din suflet sa faceti. ca D0111- lnului, iara nn c~l 'oamenilor. :jtiind cii'dehtDumn ezeu veji lua raspHUirea mostenirei, eft Domnul ui ell ristos s Iuji ti. he eel ce 1.'8.08 nedrep tate, va lua ceea-ce a facut cu neclreptate, l?i alegere de fata nu este la Dumnezeu.

,;Stapaui, ce este ell dreptul, :;..;i oe este toemeals slugilot sa dati, stiind ca ~i voi aveti Domn in ceruri" (Gap. ::I, 18 - cap. 4, 1).

De ce care nu peste. tot locul in spistolelc sale poruneeste 11: 'e~stea, I'll nurnai ~n aeea.sta. :3pi~t?Hi., In cea ciUra EfeSfln1, In eele cat1'a Timotheiu ~H TIt? Pentru cA era firesc de a. tl in aceste cota~i astral de ncinteIegeri 1?i tmparecherl: s~lU eft ,er:a posibil ca i~ celelalte sa fi fast progresat 11, ~l aeum 11 eerea 11:), sa he aseultat ~i in aceste ehestiuni. De altfel ceea-ce li spune aici,

'1"16 OM II.;)'!' x

-------------------- --------------------

Deci daca femeia tase supune, tu nu'ti lua ifos tde stapan absolut ;~i- nioi LU, Iernee, daca barbatul te :'iube~te, sA nu te infumurezi. Nioi dragostea barbatului . sa nu ingarnfe pe femee, si nici supunerea aeestia, sa TIU infumureze pe barbat.' De aceea tj-a bUpUS tie pe

Ternes, pentru ca tu mai mult sa 0 iubesti, si de aceea a ordonat ea e1 sa te iubeasca, pentruca tu, Iernee, mai I3U uf?urinta sa suferi a, te supune. Nu te teme daca esti supusa, pentruca a te SUpUD8 ceIni C:P, tf-) iuhesre, IlU are in sine nici 0 gTeutate. Nu te teme eand ~i Sl') spune. ca estl datoare de a urma pe barbat, Altmintrelea nu ar putea fi Iagatura, Deci ai capetenia treJ huitoare dela ~latu~a, ai ~i legatura aceee a dragostei. .Ca una oe. e~tl rna, slaba d ela na tu ra , te-a lasa t ~,ft__.

tolerata de barbat, ..

,)'''ii, ascultati pe .parintii vostri intru tonte,

ea aceasta este biue plaeutti iutru Domnul". .lar~~i pune aici "tntru Domnul", in acelas timp stabileste ~i legile aseul tarei i?l ale sfiirei i?i umili n ~ei lor catra parinti. "Oll aceasta, zice, este bine placuta

\~intru Dnrnnul", Priveste, cum~ el.vo.e0te ~ a Ie. fac~--

Ltoate nu nurnai deb natura, sau Hnpln~l de insesi ftrea . Iucrurilor, ci pentru-ca sunt ~i plaeute lui Dumnezeu, ,~i ca facandu,le vorn avea plata dela Dumnezeu,

"Parinp, nu va lntaritati pe Iiii vostri intru manie, ca sa nu se mahneaeca''. Tala si aici SU-

punere sl iubire. Si n'a zis «iubiti pe fiii vO$tri»,I:aci aoeas ta e natural, 'lnsc~i fi rea silos: e p e pit ri n ti de a'i iubi,-ci indreapta ceea-ee trebue ; aioi $i iubirea este mai arzatoare, fiindea si supunerea este mai mare. Pretutindsni sf. scriptura pune ca exemplu raportnl dintre barbat t;;i. femee, insa aici, adeca in privinja dra-

- gostei cMril. fii, ce spune ? Aseul til pe Prorocul care ;..;i ce :

- ,,In ce chip milueste tf\.Hil pe fiu, a miluit Dam-

nul pe cei ce se· ~em de dan suI " (Ps. 102, 13), ~i iara.$i pe Chrlstos iicand': "Cartp om este dintre voi, dela ~at'e de va cere finl sau pane, au doara - piatra Ii va da. lui?" (Math. 7, 9). uParin ti, n 11 va ·inUiritati pe fiii vo:;;tri Intru manie, ca sa nu se ml1hneasca". Ceea-ee e1 ~tia. ca' poate at'i:ta mai mult

pe e:op:ii, aeeasta a pus, ~i 'porunee9te pi\ri~til()r intr'un

HI

Olllll.lA X

~

j

!

mod mal prieten.esc, AH .m~ n;ai. pu~e pe,DUm?8ZeU,

ci misca spre m~_lJ\.~ pevp.an~~l ~l 11 .!1~lt!l dI?,~ost:~ l~r eatra fii. uN u va wt.arltatl pe fin vostri intr U TIM-.

nie", adeca, «nu-i deprindet] a n v.e9:1ie .n~rtavi pent!-'u '7 nirnieuri, (:i sunteti datori de a ,~l ierta 10 anumltu

eazuri». . ..

Apoi trece la a.1 treilea prJOClpll~, ~nde ~ste .dra-

goste, insa nu fireasca oa ~aI sus, (-! elm. ~bl§numtA, si izvorita din insesi autoritatea stttp._anulUl. ~l dl? fapte. Aipi iubirea este lasata la 0 parte, m sCh1l1:b tnsa se vorbeste mai ell putere clespre supunere ; III aceasta 8ti'it'Ue~te rnai em seama, voind ea ()eea-~e au dela Datur~ cei diritsi, aceea sa se dee aces.tor~ prtn s~p~lOere. A~<t ea nu vorbeste aioi catra servitori numai 111 favor~l stapanilor, ci ehiar ~i 10 f3:v:or~ll. 10:, ca a~~ea pr~n purtarea lor sa se far)i.i. doriti (';il indispensabili sYl.P"tnilor. Nil spune insu aceasta pe fat,a, c,~ sa nu ~e l~gamt~;

;--:IU()'1' "1'("", ascultati pe stapimii vostri eel dupa

"l~ "- b '1 l_~ .Iv, t •

trup in toate", Priveste, cu.m e~ p;lru.~ea ae~~te .m.~ml::

le 111!;;ira in. aceeasi ordine : l~mel, LOPI,I, slugi, $1 cum ehlar din inceput Ii pune Inainte dato._na de supunere. Dar pentru C,L nu eum-va ii s<1 se scarbeasca, adaoge

imediat: Cei dupa trup". «Ceea-ce tu ai. mal bun, J zice. aclec~ snfletul, ti s'a eliberat : deci se.rvu'ea ta ~!'Ite momentana». "Nu numai inaintea ODll~lol' ,SlL1.lm-

[;In-li ca cei (',(3 VOl' sa placa oamen ilor", adeca (slujba ce-ti est~ poruncita de lege fa-o. na,din te;;t1:a catra Christos. qupune t,) SPJritlll, ca 8.sUe] ,<.;j;j mL¥-.1i~ ~a slujba c',a 0 ,'il·~~ial' dflC~ poate uu ,:,ede stsP,:TJu! ceea-cs . act in fa cele cuvenite spec cinstea lUI, ~l

atunei este' iuvederat I'll tn fad slujba pentru ~eama ce 0 ai de ochiul eel neadorrnit». »Nn n U mal inain tea oehilor siujindu-Ii ca cei ce VOl' 811 placa oamenilor", caci atunci voi vet.i ti va~;1I~la.~i. AS(;Ull;): ne splIne Profetul: pOfl. Durnnezeu a l'lSlPlt oasele celor ce pJa.c oameTIj~ol"; (Ps .. 52, 'D' Prive.t?Ate ~p.o~ c~m a~o;.tolnl l:i erllt,;:\, In a(:ela~ tHnp 11 -pune ~ll~n ~U,l'~ l'<l,ndUl~.1a. "Ci tntru dreptatea (nerantatea) lmmel, ten:hll1- (lu-va de Dumnezeu'\ caei clealtmintrelea nu este neraut.atc, r,l ipor;rizie. caod tu faeiA aIlee.va., d~ Mea-ee .e~ti datol' a :fa-ee, 'and in fa~a. stapanulUl fam ceea-r.e

:-)

118

OMIUA X

trebue, iara in lipsa lui f<lei eu totul ettceva. aceasta nu va sa zica nerautate. ai ipuerizie. De aceea nici o'a

zis sunplu "illtru dreptatea inimei" ci "temandu-va.

[''''-d D HAt ~ t'

e urnuezeu. ceas a lDseamna ,\ se erne Gloeva

de Dumnczeu, cand chiar de nu vede nimeni, e1 totus! face ceeaoe este bine, iara nu ceea-ee este rau, Duerv noi faeern binele numai de ochii oamenilor, atunci insearrmil ea ne temem de oamsni, 81 OU de Dumnezcu., Ai vazut Gum ii pune 111 or8,~d~iaUi,? ),Tot c!;)ea-ce Iaceti, zice, din suflet sa faceti, cu. Domnului) iara

uu ca. oanienilol'''. El nu voe~te a-i 80ilpi1 numai de jpocrizie, ci ~i de lene. Cand it nu au nevoe de privigll€'-rea stapanilor, din servitori devin itberi, 1)IH:i e:xpre-'

siunea ndin suflet" aceea insenmna, adeca din dragoste, un din sila ca servjtori, ci din libertate ~~. din

propria vonstra vointa. Si care esto plata? ,,~t.ll ud, zice, ca dela DUl1lneZQl1 veti lua raspli'iLil'ea mostenirci", caoi este sigur cr~ deb dansul veti lui1 phlta,_

Si cum 09. J)omnului slujiti, dovada din aceasta : ,lara eel ce face lledreptate,' va lua aceea-ce a Hteut eu nedreptat,e". Aic! 131 adeverei\;te yorba dinainte. Pentruca sa nu 813 para cuvintele acelea ca 0 lingu~ire"«va Ius, zice, plata nedrepta\ii (?e a fac.ut., adena, va primi pedeapsa meritata». "Ca nu este aJegere de fat.a Ia Dumnezeu". «Si ce este, dacrl tu osti sluga? Nil e nici 0 rusine de aiei». AGeasta ar tl trebnit sa 0 spuna stapa.niJ~r, dupa cum a i'acmt in episloia c:ltr~ Efeseni. Dar 1111. se pare ca aici face aluziune ]a. stJ.~~_ pftnii ElinL «~.i ce este daca stapanul ~au este Elin,gl. tu Cre~tin? Nu se cauta persoanele, (Jl faptele : astfet ea si in asemenca caz tr.ebn.e n, sJujl (!U dragoste)),

, "Stapani, ce este cu dreptul, si ce este toemeals slugiiol' sa dati". Dar (~e este "Oil dreptul"? &i ce este lltocmeala"? Adeca «S[l li dati totul cu imbel~ugare, sa nu-i Hi.sa~i a avea nevoe, ci sa Ii resplatitt ostenelele lor', Dsca am zis cft vor Ina plat;!. dela, Dum'nezau1 n'arn in~ele8 ea sa'i lipsi~i de drepturile Jon).

In alt loc ins1\. a zis: "Slabind ingrozirea~' (EfeR 6, 9). dar' <.tcolo 81 'a volt a-i face pe stapani ma.-i b la-

I'ini, caci cra.u desl1.Var.::;iti, - na. cre'>tini, - Cl't S,'1 cum

, . \ ~ ~

O~HLlA x 119·

--., --- ... -,- .. ~ .. --.-~ ---- .. ---------

; li-ar fi =. l,eU .ce mrl.sura yeti rnasura, eli aceia

; VI. s.e va inapoia" (Math. 7, 2). in epistola de fa~a. ex-

j,. presiunea tWa alegerea de fi:lta nil este la D

'I' este d ta luzi .' G, umnezeu» Efes:n{el~ '. s ugilor, :;;;1 nu stayanilor, ca in cea cil.tra

!' :.. C" ~Cl 8? adreseaza slugilor, ca sa. prieeapa 8111.paud!. an. noi pronuntam ceea-ce trebue nu dUra eel

, l~"t rept, Cl catr~ un altul, .am reusit a'l eouvinge nu

, ~t a pe acela, e<1t pe ,ce~l vinovat, ((~~ voi, ziee, sa ~Lifi

Dumnezeu nu eauta lU Iata oamenilor M' d ~

\ el a faeut servi A ~ t I). r ai eparte

: '. ." -, ,rY,lrea l~? g~ner~l eornuna si unora si altora,

:/2ucCtc.~caCl ZIC~: :,t;i~l~~l,ca?1 Val ~veti Dornr In ceriuri".

: - U A, l>I~~ l!~lgaClUlle ~~t~ptatl') (staruiti), privighind

l :ntru d(:ns~ ell multamita" (vel'S 2). _F'iindea a stnrut

! ~n rngac1U~I, face pe Ci?8Va de .mult'e ,ari a se ~oie~j,

, a, s,~ Ienevi, de aceea zice : .rorivezhind" d ~ lli d

\ treji si r t t' ,..It ~ a eca 110

, ' :r nu (,;S. ,ra,!, MOl diavol ul stie c8:.t Iolos ad uce

~ rug~clUne~" ~tla ~l Pavel cum se ing-renian multi Ia I'U-

, gitel~ne, ~l de aeeea ZiC'-B:. llStaruit5 Ja rucraclune'(

ca . ~l cum vorbeste de 'ce\,<1 ingrelln[lto~ Priv;: ghind int:u dansa cu multamita". (\AGe~s'ta sa r:e _,'-

~lt.ha :oast~l\, z)~~e, ~,a tlLfugaciW1LsAmult!1miti-lui 9.11ml)(';l.el1. 171 pen r11 (>.ele Y~ZJlte ~i pentru ('Ale rlPva.zute, §l}entru c~,le ce a~ lar.nt ~ili: de yoe fie de P__J;<YQ8, ~"...Llg_illTIU}11Q.ara~la p,erurilor, ~i pentrn g.he.e.n.a .. lU.B.tillit.n nel'.a.zU:l, :;;1 pcntrl! Ijnistea co 0 tnremC1('i

a('.88 a est» . J 1" ! " ~

. ' .. rll 0" , ' , 1-

,,£.:01 pentru bme,fa,eerlle !JOIDUTl8), Eu eunosc un barb'~t

8.10 care se rllO')~ l)'<W. f 1 N' . , A c 2

M 1 t;-" _9' • e.. lUlIC nu zieea deCi'L~ aceasta.: '.

)~! mtamnn fIe .0 0 a!flIl e, pentru toate biueface- <9Q-(

rile tale" c~re din zlll.a dintaiu si pftna in ceasul (jr1 .

aeesta ai faeut ell 1101 nevreduicii.Jti l1lultamim· cXP

pentru cele~ care !e stim ~i care nu le :;oLin], pen- 'U"O/;{II;

tru cel~ aratate ~l cele nearatate, pentru cele cu ~ ~apta ~l C~l eu vantul, pentrn cele 'de voe si f:lra

.8 vo~) ,.fj>l 12entru toate cele facutc en n~)i ne-

~~·edl~~~=,_~~,. mu1tamim pentru necazuri :;:;i_ pen-

_ I) ,Yoli1. Tr~ducerea din edi~ia de Buza\l a verbuln'-', - ,,:p~ttZ _ o.~I-e.ptat~ _ nl1 este exac1.l Bind - 'b 1 l I<PO~":P sea y, I' .. 1'" A. " , ca ver l! 1I'poa"(~pt"pw lO,

mo", 3. (fnnU.l, a S aru~ 111 'Impll1H1'ea lIIlf'l' (·10·"1-'11,' D""· I ce 'V" . - ' ' " .. vel .ral U-

{~,:~~~I1S a !~, ell lD~eles ar Ii, "La J'u(j1ir-iume sll.1l'uip': p1'i!N~!JhinfL ~

I

120

-~~ _. -----,----

OMIUA X.

---

trn liniste, peutru gheena si pentru pedeapsa de acolo, pentru imparat.ia eerurilor. Te rugam, pazeste sufletul nostru ca sa fie sfint, avand cugetul curat si vrednic de filantropia tao Tu, care ne ai iubit pre noi intr'atat, incat ai dat si pe Fiul tau celunul nascut pentru noi, invredniceste-ne a 11e face vrednici de iubirea tao Da-ni in !;elepciunea intru cuvantul tau s' intru frica tao Unule nascut Christoase, insufla-ni pulerea cea dela tine. Tu Dumnezeule care ai dat pre Fiul tau eel unul nascut pentru noi, si ai trimis pe Duehul tEm eel sfint, spre iertarea pacatelor noastre, iarta-ni DOUa orice am gresit, cu voe, san fiira, de voe, ~i nu ne sacotl pacatele noastre. Pomeneste Doamne, pe toti cari chiama in ajutor numele tau eel sfint intru adevar. Porneneste pre toti eari ni-au facut noun bi ne, san ni-au voit rete, caci ·toj;i suntern oarneui". Apoi adaogand ruga.-iunea credinr-iosilor, sfar$ea.

~-- en aceasta ca legatura, facand rugaciunea peutru toti, -,

M.tl,ne bunatati pi aeO~da~ non,!1 Dur,rn~ezeu ~;i ~filr1:l '?'.oe.y I uonstra, multe ll1cft, S1 char cole mal multe rara stiinta

noastra, caci cand lloi jj rugarn pentru lucruri contrare ' poate nevoilor noastre, si el face en totul diu contra e

dovads vie eft ni face bi'ne fitra sa stirn, '

"Rugandu-va impreuna f?i pentru naif' (vers. 3). Priveste umilinta acestui ferieit, caoi se pune 'In urma tuturor, "Oa Dumnezeu sa descliida nona U$H. cuvantului, sa graim taina lui Chrietos".

Vorbe~t~ aiei de n~a, ''iotrare ~i curaj. Vai l Ce luptater minunat l El nu zice «sa vii rugati pentru mine ca sa. soap din legaturi» ci legat fiind el roaga pe altii ca pentrn un lucru mare, ca sa aiba "cqraj ~ Ambele sunt lucruri mari: si calitatea persoauei, ~l ca itatea Iaptului, Vai \ Cata. demnitate t

"Taina lui Christos' zi «e , prin care arata, oil nimie nu'i este mai de dorH, deca.t sa grAiasca Taina lui Ohristos. "Pentru care sunt ~i legat" zice, "Ca. ;Sfl 0 arat pre ea precum se cade mie a gdi1U

t~l

O~llLlA X

_-- ------~-----'-' .. -----

(vers. ,1), adeca ,Qu c\J~a·i, ~iara m! sfijn.clu-m>Jr l~ega~ur~i1e il arata pe el, lega.tunle 11 pun in eVldell\.i1, :~t nu 1 lD~ tuneca, ((CU mult curaj» ZiCB. Dar spune-?1':. tu el?tl leo-at 81 pe altii rogi ca sa. puna rugaoium I?entru til~e? (lDa, zice el; legaturile acestea im] dan 0 ID~l mare inclraznealii 9i curaj, insa mit rog de aJutorull~1 Dum-

nezeu oaci am auzit (}9 spune Ohristos : "Cand v~ vor da pe voi, 11U va g-rijiti cum, sau ce veti

gIrl]" (Math. 10, 19). .' .' ,""

Dar tu priveste cum apostolul ~o:be~te ~lU m

sens metaforic, eaci zice : ,,8a deschida uoua usa ell vantului" de unde se poate vedea curaj LIt ~i sineeritatea lui, ~Toebind aSLfel pe citnd deja ~r~t !n legaturi, (~fl si cum ar Z1(;8 «sa imb!anzeasca. _ inirnile 10['). Dar n'a zis ohiar asa, 01 ((Sa m dea noua curaj» acle~:a cerea CI)ea-(;0 avea deja, ~i aceasta 0 zic~ din s[~erel1l~. In acea':lta epistola. aratil pentr~l ce Clmstos. n a venit mai inaints iara tirnpul acela 11 numeste umbra a adavarului. ,)~I'3, LeU pu 1 al 1 u i..._ Christo::<~zi(;e, asa ott trebuia ,j, se obisnu! lumea in umbra. I at odata s~ mai probeaza 81 dragostea cea mare. ~'e G_l 0 aV(~:1, caIre dan$ii. «Pentru ea vot Scl ascultafi fo?l Sa intelegeti

eu. z.ice, am fost legat». .

.' II J,'I,I'&.9i puna la mijloc legilturile lui, pc ci'!r~ eu

le iube '(; LU' pat,ima, caci ele lrni rt'lntincr'esc unma, puntru ca pu rIH'e~L Iti provoaca ~lorlll (1 e Aa ve.(~ea p.ll Pavel seriind in Iegatun, predicand, ,bot.~,:and ~t e;1tl~ ell izfLnd In Je.u·aLu ri! Pentru toate bisericil e de peste tot 10cn1 i se·~apor[.a lui. pe cfl.ncL se gi!~efl, le~',d;, cole mal multe el le cladia fiind in leg-at,un, C~ln t~)('mm atuuci 01 era mai usor de dezlcgat .. A8~'\llta-1 ~;l\.1~e po ih1.nsul ce spune : "Cei mai rnul]i din fl'~tl intru Doinuul uadajcluindu-se psntru legatunle mele, lTI.Ri mu It en t.eaza fara de frica a gral cu va~l tul" Wilipp. 1, 14). Si pentru dfi.nslll a(·eia~i. marturiseste. dllrl zice : ~,Oa'ei eand slabesc atnnCl sunt tare" (II Corjnth~ 12, 10). De aceea ~i zlcea el : "Dar cuvantul lui Dumnezeu nu se leaga" (I[ 'fiJiloth. 2,

,

i

" 1\

I'

f

OhllLlA X

---_"----------- -- ---- _

:122

O"llULIA x 123

--- .. ~- -----~------~~"

9). Er~b Iegat la un Ioc ell criminalistii, em HWlarii eei legati eu lanturi de mini f,li de picioare, cu asasinii, 01 Pavel, el dssoalul lumei intregi, e-1 care s'a ridioat paua Ia ul treilea eer, 91 care .a aunt cuvinte ce nu se pot graJ:! Dar tocmai atunci drumul lui era rnai grabnio faJ'.ut. Col legat se dezlega, ~i eel no nu era legat se lega, Col leg-at. facea ceea-ce voia jara. eel dezlcgat pe Jallgi!. ca nu'l putea impedeca, dar nici rnacar nu ('Tit sUlpa.11 pe propria sa vointa, Ce faci usuratioule? Nn eumva Pavel este drums] pamantese ? Nu oumva else Iupta in stadiul nostru ? Petrecerea lui 1fl ceruri este, f?l pe eel ee alearga catre oer, nu'l pot legh cele pa~ Juan te:;;ti ~i nu'I pot sta.palll. N II vezi tn p trscandu-se aeelas lucru eu soareler Poti sa pui ori·t?fite legatnri vei voi razelor sale, si totn~i nu'l vel putea opri dill dru m~l Se1.\]: Deci i ici pe Pavel nu'I _po\,i opri, ~J. inoa ell atat mal mutt pe el, deca,t pe SOiLl e, C8el oj n prirnit rnai mul t dar c1eca.t acela, ijindti'i n11 r oarta I'll el numai lumina noastra orcHnara,_c:i lumina (:_a. ;·\.d0-

~ tJeo/yu._, ,Wtfou~ .".,

Unde sunt anum COl 00 nu voesc <1, sulen lllilll '. pentru Ohristos r Si ce zic a SUrer], (':md ii nici macar bani nu vor <1, clrieltu) psnlru Christos r A fast Iegat ~i Pavel odinioara f?l a Iost btigat in temn ita , dar f.Und(~!!. s'a ftiuut slugs Jui Christos, este ShiVit, nu prln Iaptcle sale, (~i pentmea u. prltjmjt pentm Ohrjst08. Si nceasts e8~e rninunat 'in .predil'ii, eanCl. ea spore~tf1 ~i se'j[npr&r:;tie prm eei ce putimasc rele pentru Christos, iurA n u prin «ei ee f.w. role. Cine a. mai vazut astfcl de 11.] pte? . Cel ce patimeste rele biruieste, iara eel ce f<1I'.e relo este invins. A,.:e]a. este mai stralucit deet1t acosta, [Prln 10- gatori predjc.j' a jll t.r:J,t Tn lUIJ1£W ( N u rna rusin ez ziee C:1 redin )e I"astio" c'i JocclillTmTtildres('.)): Ca.:l inte ege odata, ea lumea l:nt.reag"Ll a par.:iSlt pe cei dczlega], ~i s's aJipit de cei Icgaji, a respins pe cei ee Iegau ,?i cinsteste pe oei ee pm\'rta lantul'i, a IlrH plI nei ee au restignit pe Cbl'isios, ~j se 'incllina I:ellli resLigllit.

I Nu oste minuoat nnmai, cil predk~tterii ('vung'heIi ~i e r:l.U P es~x1ri~i 0<lJ11eni 8im pH, (>.i ~i 11 c.eia, \'.a -d f:l~i pledlmle ee 11 se opuneau er:m dio Da.tura foarte lJlnri ~i grcle, lotn~i impl'a~tierea. predieei r:;i n, evanghe.llei l__,'3(l desfa$UT~I, (lU mai mar'e, putero. Simplilil-t,r.m 10r nu numai ca n'a putut 'impiedica predic.( ni inca nbiar fa.p-

tu1. aeest<t a eontribuit a 0 arata in I,oat:} splendoaL'ea

eL Caci asculta ce spune Luea : Il Si sti in d ell oam en i ~eCaI'Ll~:·(1.L'~ sun t si .P t·o~ti". ~e ,nl irau U (Fapt.. 4" 13). Leg.a.tunla no ?~Umal 0,\ I,lll J I ill pI eeJ IcaH, cLJil.cm'1i a~e::st.a-~. ft\~el.t rojlJ JOdr:'iZQetl Nu n.tat.a se lOQnrajau discipulii ca.ml Pavel era dezlegat, pe cat atunei caud al:., edt leg-a.t. nCi:1. mai mult cuteaza, zice, a gt8J cuv~ntul 1~1 Dunmezeu fara. frica". Undesuntaeum eel ce obiecteaza, ell predica nn esto durnnezeasca ? Oare simplitatea ,~i prostia apostolilor nu ers deajuns ca sa-; descurajeze pe dan~ii? A~a dar trebuia en si in c,azul ~e fayfl 8<1·[ i'nfri(jo1?e~e,.peotrllM voi sti(:i. ell lnul. ti~ea ~n general este. st'~LpamtA de aceste (lOlla patimi: m~~~drH:l .. W?st~~sc.a ~l frica 8?U sflala, Simplitatea lor ~ll.l ru~nm~ ~ EI ?m8,. eel p~tJO primejdiile ce Ji sian n~mte.ar fi tr:ebmtsa I insr:allnftnte. «Oa.r, ziti tu, face,m mmum», A.~/J, dar credeti ca ii faceau minuni. Oar poate nu tl.eeau mlnuni F'A oi atU1Jci aceasta este mai mare minun~, ca: farDa. fac'l.!.~j.nuni ~tl'3_g,a umea, .ra .Q~eqlDta. A fost egatochmoara $\ Socrat de ciHrii. Ellm, msil (;.p'? Nu care imec1ia.t au t:u(rit discipu Iii lui !a ~egara? ~ll e~te asa? ~i Inca (·.hiat primiso dala el 111Va~~~llra. ~J ouvintele cele despre nemurire. Insa prjveste In cazul de f,lt-<1: ft fest leo-at Pavel dar discipu]!i lui rnai mult s~ inc\~l'~iau., ~~i on dr~pt ouvant,

aci nu vedeau predica lui lmpledecat.;\. Nu curnva ar fi putut dusmaniica sa'i lege Iimba ? Cu aceasta mai ~les, alerg~ el. Dupa cum po Gal<1tor nu l-ai putea ~J)\edet"~ III drumul s~u, da~1!1 n~l i-ai legit picioarale, tot a~a ~J _ pe evanghe.lJst. nu I vel putea itnpiedeca in drumul S~~~~ da(:l1 l}.U-I vel Jega. lirnba. i;3i dupe cum acela dal;a 1 ~egl mijloeul, .Ill(lj U§OI' aleargfi ~i se vine drept, tot a~a, ~l ~v:'H)S"hehstul, canrl este legat, mai eu sLJ??e~ p:edldi, ~l ~al en mult cnraj iDeA. Cel legat se spallnant.a nurnai cand este leO'(Lt adeoa cand are Janturile la picj~a.reJ dat..£dce d~pre~uiE'ste moartea cum ar pntea .sa fie legat? Du~manii lui fa'ceau acehl~ Jlleru, Cil. \;1\ cum ~\.r fi legat umbra lui Pavel ~i i-at fi astupat gum, Pl'ntrllC<'i in adevl'ir eri!. clin partea lor mai mu1t 0 I upta eu u \D b I'a I ni Pavel. Pe tat edt de iu bit ~i d?rit ~ de ~iscipulii sili, pa atata er~L de terout de du~~aUJ, oand ~I vedeau Oil,. 81 poarta legaturile eu barba- 11e, . ca pe ru$~e ~rofee. $l CUllunn, leaga capu L insa uu'l n8cmste~te, Cl elm contra 11 face mai strallldt, A~a. ~i

124

OMl~.lA X

dusrnanii lui, Lara voia lor il ineunnnau cu .lantul acela. ~entruca ~pune·mi, te rog: eel ce indrazntse (Ie a 8farama porjile cele de il,rama ale mortii, era cu putinta

de ct ti legat eu fer? ' ~

. SA avem rayna ,~i dragoste, .iubi~iIor, Apentru legaturileaoestea, Ca~eA dlAn VOl fem~Ilor" va Jnfa9ura~i ell a~raflI" dorit, mal lotau legaturilo 1Ul Pavel. Gateala dirnprejurul grumazului voatru nu va face atat de stra.lucite, pe o~t podoaba Iegaturilor de fer stralucea sufletul aceluia, Deci daca cineva le'doreste aces tea, sa Ie tlra.se!l. fle eelell1;Ue. Caei ce impartl\f?ire poate fi intre mole9~re 91 Mrba.~le_? ,Oe impartfi.~ire poate ti intre .1mpodobiros trupnlui ~l 61080.6.e? De aeele legaturi ingerii se .sties?, la~a pe acestea le dispretueso, Aeele leg-Aturi obisnuieso a trags csle de pe paman] spre cer, lar,l acestea pogoara dela cer pe pamant, On adevarat Cit aeelea sunt Iegaturi, iara nu a 'estei'l, aeelea sunt adevarata podoaba, ~i on acestea ; acestea cdata eu trupul inc~tn$az.a. si sufletul, pc c:tnc1 acelea impreuna cu trupul impodobesc 91 sufletuL Voiesti poate sa cunosti ?il acelea sunt adevarata pcdoaba> opune-mi te r:,?[t, el~e a.trage .rna.i mul] pe privitori, tu san Pay'el? 91 ce ZH' eu de tine P Insesi imparateasa care este irnprAesurata peste t?t. C.ll aurarii, nu ar putea sit a.traga ~1a.E de muit privirile celor de fa~!j, caci daca s'ar 10lcLmpla . ca in acela.~ ti ~n p sa intre in biserica 1';>1 tmparate<ts~ i?1 1 avel, totl eel,de fa~;1 si-ar intoarce privirile dela c1ansa. spre Pavel, si cu drept ouvant. A yerleJ!....P.e lJE am mal, ~reslls de naliur_a omenea8cll, neavand nimic omeneRe cr 10 ersoana 1m un ino-er )e )amant este (',~ rnll, .' r' . . '.~ a vee ea 0 eruea 1m' Ot 0- blt;l: Astlel de papuseril se po ve ea 81 in teatrurf si pe Ia paraz], si la bae, si 111 multe Iocuri insa a vedea

l~Jl am ineunjurat cu, la'nturi, si crezancl' 1311 poarta en srue caa mal stralucita podoaba si nebiruit de acele legat~ri, aceasta l;ll e.ste doara 0 pri,reli~te pamfwteasdl, Cl mal rnult 0 priveliste demnade carmi. Cine se tnfasoara eu legaturi de acelea, se uita lO toate partite sa vac1:1,:- cin~ s'a. uitat la ,el, ~i ci~~, HI.!- s'a u!~at, eSLe p1in ~e ,m,wdne, este cllpnns de gfl]l ~l cle mn de alte pat~!I1l.' pe ea.~d c?l lt1fa~urat eu legAtUl'ile lui Pavel, este hpSlt de maudrie, sunetul lui se j',lle:;:te de ele este S(:u!it qe oriee ~rjji; ~i cu veselie privind spre t~er e1 se InanpeazA, Daca mi s'a.r intampla siL vM pe Pavel

hnt'7.A14 'Vn ~\J o£nJ

~ A ~

A

OMILl.'I. ,\

------ ..... -_. __ ._-

aplecandu-se din eel' spre pamant ~i slobozind glasu! situ si da C~'j, aeelasi Pavel ar grai in temnita, eu a~l prel'era mai mult 'a'l vedes ~i auzt ill temnita, d~cat l~ cer, Il8uJruea atunci caud P~ve: Bste in, temr}l~a,,_illH din cermi se pogoara la 61 61 VlIl spr,e a 1 an,Zl., Leg>alura preclicei este legr.tura lui, temelia l?redleel e~te lantul acela pe care iI purta, Ace10 legatlll'l;c.;a Je dorirn. ~i cum este cu putinta aceasta ? Daca sf~ram~J11 EP' rupem 111 buoati pe aeestea pe c~re }e ave~, NWI U~'l Iolos DU avern de asemenea legaturi, C1 nurnai paguba, Aserneuea Iegaturi ne va tine acolo legati, pe ?a.od h'g<l-

I turile lui Pavel dezleaga asernenea lagaturi, Femee!! care S~ leaga aici ell asemenea Isgaturi, legata va fi ucolo de m'ftni ~i de picioar€l elf legaturile cele ve~oie~,

~ J). pe cand cea Iegata en legaturile lui Pavel, ':'L purta

lJJ~ AO~ ~9 atunci acele legatur.i ca pe 0 podoaba stralucita. Lea-

~~ sra-te :;:i tu en asemensa legaturi, ,~l.~lezJeaga, f09(Df>.a

A v:_ _ _ w~ _,' 3ura.culni.!?e ce strang! si lngram~de,~ti la~tul p~lc~lte:

/..,t:V~ lor? IntrE'bl poate, cum aceasta? EI bine, cand tu po~tl

~ pe trup aurarii, i<wa altul sa prapadeste de ~t'i.r;1C1e,

o(ind tu Le infasori ell aU\.ta aur ca sa te hucuri de 0 slava desarta, j~ra un altul nu fire nici ce rna,noh, prin aceastaoare nu strang! lantul pacatelor r !nfasoart1-te_

I _CU Clmstos, ~I pn Ql: :.1gr! Uncle ('ste, mamona, ac.o~o

~ nu este Ohristos 81 nnde este Cliristos, acolo rna-

I mona n'are ce MIl'ta. Nu voesti a te 11lfu?urtL on

! tmparatul a-loate ? Daea ti-nr da cineva purpura f?i diadema irnparateasca, oare n'ai priml acestea inainte~

f aurului ? Eu tosa nu'ti dau tie podoabe imp[lI':He~tl, Cl

~ pe insusi imparatul. Si cum este ell putinta de a se

i.tlf'l~ura eineva cu Christos ? Asculta pe Pavel C8 spune :

\":;Cati~ tn ,ohristos v'ati .botezat" in ?hris.tos v',lti Lim braeat" (GaL 3, 27), ~l asculta apoi sfatuire apos\'tolicA: "Tara purtarea de grija. a. trupului sa 1lU L-e faceti spre pofte" (Romani, 13, 14). Astrel. sa lrn-

07tl//braca cineva r, J " , ~ .8 ,~r l' ie, ie

l.C) po te e trupnlui. Dacs tu te lmbraci en Ohristos, f?i " ~ ~ (IC monii sa vor teme de tine, .iara daM· te imbraci eu

't anr, i3i oameuii te vor ridiculiza, pe can.sL®.Ja1mb.r.a.ci

t:,ll Cbristo~, ~i oal?Bnij te v:qr, cinsti .4i_~,Y_Q.t.J~fi.L"de ..

I \~gl.1e, Voe~tl sa. part. placut!1 ~l frumoas~a ~ Mul~~me!?te-~~ Leu ceea~ce t,i-a dat creatoruI. De ce mtrocluCl aurum,

~ . Crt ~i cum ai lndrept!1 ceia-e~ a fMllt ereatorul? Voe~ti /

· kJnfi.~Moc' .. it QM. /fivk /?«{ CU ~.

. " • ..)1 0 ~~ .. ,O~ t I I'YY\ .. U'i.J./"J

)(r;~

I

126

m'!L1A x

-----~-

a pilrea frllfDQilsa?Imbraoa-te ell milosteuia, imbraea-te ell fiJautropia, irnbraca-te cu lut,elcpciunea $i on 21etW_fia,. Aeestea toate sunt mai cinstite .,)i mai'pre~ulte de cat aurul ; aces tea fa c pe cea placu til. mai fru moasa, aces tea si pe eea urltrl. 0 fac frumoasa si placuta. Gaud cineva are 0 c!tutc1.tura placuta, judeoa ]ucruriJe totdeauna din dragoste, pe caud 0 eautatura rantaoioasa, ehiar de ar fi frumos stapftnu! ei, nu poti zice ell e placuta, caci un cuget beteaz nu judeca drept, I

S'a impodobit odinioara Egipteanca, s'a impodobit $i losif, insa care din doi a fast mai frumos? Nu spun doara oil ea vietuia in palateJe imparate~ti, iara el in temniV,1. El era gol, insa i~i itnbracase sufletul ell hainele intelepeiuuei, pe timp ce ea era imbracata in imine frumoase, insa mai sluta deent daca ar f fast goals, caci ii Iipsea in~elepcil1nea ~i prudenta. ednd ttl. fe01ee, ~e impodobe1]t.i mai multo sa ~~filli1j:ua.L..sJ.u.ta, dec;.JLdac1LDi t;i g'OfJla., QJ1Q.i....t2:..ai dezbr;icat de Dod-oaba 'G_ea adflyarn.ta, C9rJLaS.1JL1lI~ntlL~ )nt.elepciuoe~. i;li Eva era, goala, dar eand s'a imbracat, atunal erIi' mal sluta, Gand ea era goals de haine, .era, Jmpodobitr\ de slay@, lui !)nmnez811, iara cand s'a imbracatcu haina pacatului, s'a faout sluta. Si tu canc1 imbraci haina scumpa, dovedind prin aceasta iubirea ta de podoabe, te arati mult rnai sluta, Gum ca Inxul 'io haine UL1 este deaj uns spre 8. te at'ilta lurnei Irumoasa, ba inca sa poate sl1 te facii rnai sluts deetH. eea goala, eu iti voiu dovedi. Spune-mi, daea tu ai Imbraca vreorlata hainele cautatorului din fluer sau din flaut, oare uu ar fi aceasta 0 slutenie pentru tine? de~l acele haine sunt amite. lusa toemai pentru aeeasta te LtC sluta, fiindea suut amite. Luxul se potrive~le numal celor de pe scena teatrului, tragodistilor, actorilor. mimloilor, celor diu orchestra, si celor ce se Iupta cu fearele salbatiee, il1sa uaei feme; orQ(liQQioaSfl alta hainil i se da de Dumnt'zeu, si de 'i:nsu~iunul nascut fiul lui Dumnezeu.

i [;;c;xri in Christos v'ati botezat, zlce, In, Christos v'ati imbracat". Spune·mi, daea ~i-ar da cineva haina unparateasca, Ins a til pe deasupra acestiaai pune haina unui lepro,?;" oare p~ i§.nga ca te-ai slutit, nu vel fi si pedepsita? ~i imbracat en 8t~~H.8'1J-l- cerrdn i ~i al i:ogerilor, §i 1.)) wert c,j.JIIti spre p:'lm::j,nt ?IDaI' ni se spune, ctt ill adevar iubirea de podoabe este un nlu mare, C1Ita,r cIac,'\. nimic nu s'ar na~te de air-i, - insa e posi-·

J

OMILlfl. X

127

bil de a le avea cineva i:ara niei 0 primejdie. Lassnd

~~ ~ parte C~ aceasta patlf!1a hr.a.ne~te, sau mai bine-zis zimisleste slava de7arta I?L trufia, dar aeum din impodobobire se nasc I?t alte rnulte, ca de ex. banueli vic~en~, che!tueli zacla;_roicA. blas~mii 1?i motiv de in~ela~.'1 ciurn. 011<':1 de =. te irnpodobesti? spune-rm : ca. sa plaei J J barbatului ? ~POl atunoi fa aceasta iutru cat stai in-J - casa. Dar aIC!. se petree lucrurile cu totul din contra. Da~a tu V?e~tL ~ plaeea p~opriului tau barb~t, sileste-te

sA nu rna! plam altors ; msa daca tu vel placea altara, nu vel putea placea propriului tau b~rbat. ARa, dar ar A trebui ca. ~a ~epezi dela tine to ate podoabele, caud te duel m targ, san la biserica. DealtmintreJea tn. ou din acestea sa t~ silesti ca sil. plaei b~rbatulul, dupa cum fae ferneile cele pierdute, ci ~111 acelea . ma~ ales, care constitue podoaba femeilor libere, Gam prm ce se deosibeste 0 feroee libera de una d~st:rana~a ~i pierduta P Prin' aceea ell pe ca.nd una are pnvirea mdrertatA nurnai ~supra unui singur punt, cum pr!n ~mpodoblrea trupului .sit poata atragp, la sine

pe eel iubu, -:_ ceaJa.l,t:fl e ~t,a P§.D<~ ea§e.L__S,!i,_lm~.~~.t.e, de .nlar:e,rea .J'~Lor f:?l 3. .0eJ.·Ql'J.aJte bunuri legato

9-e "'lata 1aml1.~ra. Ai poate oopila ? Ei bine, iea seams

sit l1?}l m01?teneasca c~va vatarnator, caci fetele iubesc ~e. ~ i?l r.egl!la. moravurile dupa felul cresteroi lor, :;;i a umta obiceiurile _ mamelor . .fii decl exemplll de 11l:.U,deoM fetel tale, Iml;)QdQbe~te-o ell a,cea. podoaha ~i fH 'luA bag~re de seama. a dispre\Ul pocloahele aees'te pamante~l. Acelea sunt ell adevarat podoabe iar aces tea

sunt sl?re demoraliaatie. '

Aiung' cele spuse pana acum. lara Dumnezeul nostru, carele (~ f<1cut l~lmea, ~i care ne-a dat noua podoaba 8ufl_etulut, sa ne .lmpodobeascii pe noi ~i eu slava !Ul ,sa ne imbracam, ~l astf?l ~oi c';;1 to~ii sa strc'l.ll1cim in Iaptele cele bl1n~, ca vietuind mtru slava lui, :sa putem totdeau_na a lllal~a lauda Tatalui l?i Fiului si Sf. D11.ch, acum ~l pururea si in vecii vecilor. Ami~ ..

r

128

OMILJA xt

OMILIA Xl

'] Cu intelepeiun e sa urn b lati catra cei de afara, rescumparand vremea. Cuvantul vostru totdeauna sa fie cu char, dres en sare, Oil sa ~ti~i cum s1t cade voua a respunde fiecaruia ". (,Cap. 4, 5. 6).

Ceea-cezicea Ohristos c:ltnl ucenicii sai, aceasta 0

~ spune acum ~i Pavel sfatuind pe crestini, Ce zicea

{ChristoS? "lata eu trimit pe voi ca oile in mijlocul

I u pilo:l: .(/ F'i ti ,In telep]i ca .~erp,ii. si blfmzi. en. ~orurnbii (Math. 10, 16), adeca Jlt.l reZel'Va~l, ned andl1~li niai nn motiv de ura contra voastra.: , De aceea '~i apos'tolul pune inainte expresiunea "c:atra cei de

afar aU , ca sa intelegem noi, ca nu ni trebue atft.ta. S1· gllf<l.ntil. fata de membrii nostri de aceiast credinta, pe cat ni trebue fa(;a de cei de afara, adeeu fa~:l de slli..

...n_i_t2L CMi unde sunt Iratl, .acolo este si iertare, oste ~dragoste. De, sigur C1 ~i aid trebue a fi 0 signranta oarecare, iL1sa eu atat mai mult fata de eei de afaru, psntru oil nu e tot una, de a to ga'sl in mijloeul dusmanilor, £?i de a te g,IS! tn mijlocul prietenilor.

Apoi, dupa ce el a insuflat spaima !a inceput, priveste cum iara~i ii incurajaza : !) Heseurr.parand, ziee, vremea <I, adeea, tin1Jul prezen teste SCllr.!;. Acestea Is zieea apostolul, an u-li a intelege, oil., nu d oreste de a fl ii schimbaoiosi 9i ipooriti - oMi aceasta nu va sA .zic!:!. Intelepciune, ci Iipsa de rninte, -111M ce i' «In acelea prin care ii nu va vatama, zice, sa TlU li ('la~i nici 0 prieina», ceeace spune 9i 'in epistola e!ltrl:\. Romani, cand zice: " Dati dar tuturor cele ce sunt cu datorie: celui cu dajdia, dajdie, celui ou

dij mal dij rn a, eel u i cu ci n steal ci n ste (/ (Rom. 13,

), {{~i numai peutru predica evangheliei sa.'~i fie tie? usrnan, iar In colo sa nu dai nioi-o prieina de rszboiu» .. t; j ell drept ouvant, eaei daca ar urma ea noi sa ne tulbur[m ~i pentru alte lueruri, apoi nici plata nu Yom

ave a, ~i aeeia s'ar face mai rai incA, 11i li s'a.t' p~rea ca actlza~il1 nile lor sunt drepte,' daca de ex, nOl n 'am pIaU

i

r

O;l,JlLIA x I

darile legale, n'am da cinstea cuvenita, sau daca n'am fl umilitL Nu vezi pe Pavel cat este de smerit atunci cand predica lui nu Bate on nimic vAtamatA? Caci asculta-l ce spune el lui Agripa: ]1 Fericit rna socotesc pe mine a 11, vrancl sa raspund inaintea ta astaz], mai vartos stiutor fiind tu de toate cele ale Iucleilor obiceiuri ~i intrebltri" (Fapt.2G, 2. 3). Iar dnel eredea cs trebue a infrunta pe stapanitori, atunci toate le-ar .fi resturnat pe dos, Aeum asculta si de eele ale fericitulni Petru, cat de lini~tit raspunde Iu.deilor zieand : .)' Trabue a ascultb. jW. DumgGZCll III ai m nIt dedit p eOA m ani ,r (Ibi (1. 5, 29), desi oarneni de felul ]01' desnadajduiti, dupa cum erau ii, ar fi putut foarte bine ~i sa infrunte, <?i sa faei:t cries. Dar ii tocmai de aoees lsi smereau sufletul, oa sa nu se Cl'ead€i 0,,\ aluuga vr'o slava de~earta., caci a fi cineva iusoleutIneeanma-ea umbla dupa slava de~arta,

e caud a predic~1 §i a g-di1 totul CIl, curaj.veste (10 . atoria oU1111ni cin§!ht. }'apf.aaMs1ma eSferezU1tG;tul cumpatarei, pe cand a aceluia din centra. . .

.~ Cuvfmtul vostru totdeauna sa fie eli 'char, dros en sare", adecapMcnt, lnM sit :fl~i en bagare de sama, ca nil eumva 'aeea placerc, MPa, dulcea\a a cuvdntului sil. eada in indefereuta. 8e ponte ca cineva sa vorbeasea si 1J 1 lieu t, san cumsa zice cu 1,11"1%, in acelas tirnp insi"l. si en eleganta euveni t:1.

,J)a S~L ?titi cum so carle vouri a raspnnde fiecaruia", astfe! eft nu s'e cade a vorbi la Iel eu toti, adeea vorbesc de Eliui si de Iratii in credinta, Nicidecum 81 nu fie ,aceasta,; r;,uej ar Ii dovada ()ea msi vadita de lips:\ de min teo

"Oele despre mine toate Ie va spune voua Tichic, iubitul frate.vsi credinciosu I slujitor, si dirnpreuna sluga Yutru DOrl'lUUF (vers.: 7). Vai cat de mare este intelepciunea lui Pavel! Cum, e1 TlU in~irA totul in epistole, ci numai eele trebuitoare si urgente : Si acerlsc,l. din mai multe cauze : intaiu, ca nu vola a Ie intinde prea mult, al doilea, cft voia, ca trimisul sau sa se buoure de 0 mai mare' cinste, ,~1 sa aiba si 61 cava de povastit, altrailea, arall prin aceasta In es' pozj~ie se gasea· e1 btA d~ Tichie, ci10i deaItmln·

130

OM1L1A Xl __ -----

_- ---.--~-- __.-_.

trelea nu i-ae fi ll1credi~:~,t( 1XiJO~C;;~t~ti~~ti~r~~ :t c~:

im par. ta~oasca lor Cttl gbra1? ~ lel ar:tt3. lor prin scrisoare.

ace lea,. pe e ire nu re ~e<t . '.' 'h' e Ie

'/" Illbitul frate", zice : Dem daca este 1,1, 1 l

n . , '1 credmcJOsn s u-

tie si nimio nu'l este aSCUl1S')1\' . l" .

.. §!t': si dimr)fOUna sluga intru Domllu t', Pr1U1

]1 or I, . t 1" nu va spune deoat aue-

urrnare daca este crec 10e1OS, ~. '~mI)':irt" sit 3/'010-

\. ~ ':j, sluD'd s a I '" Gl<;> ." v

varul, d,'lCii. es~e lmpre\l~ ,~~ "'cillin toatepartile 11 pr~ras. ispite cu <tpostolu), a~~ P 'are l'am tn'inta lor ca demn de eredlDtu. n' e ~' . . ' z,', 1 voi 'pen tru jnsa?i aceas~a' ..lVers: 8), ~1C! mes_ a .' . eatra da,nsn, de v reme co arata deagost~a ~m c.ea. maIediU aceast~, l1aUZl1 s'a fa:::ut pentru aCGasta, 1 a trlmlSba~e Ri Tl1esa1oniceniJor scrnn-

acea~t~ cal~toD~~Pt~~~i.a~ neput{),nd rahda mai 1~1ult, du-ll zicea: II. p~ ~ . f'. At11eIl'1 sing'lU'l S1 am

bin e-alTI VOlt a ramanea in ....",

J . • t Ii (I '1'1 '1 g 1 ~)

trimis pe T\motheiu fr.atel~ ~{)S r,n t~t pe~~~~ '~cei3~si

S' 1 EfeselJl tot pe el 11 tmm e. ~l. '- .. t

,I [1,_ Ca stL stiu eele peotru Val, [;51 S3 se 111.:1,11-

~~i:a i~imile voastreH, (lijfes, 6, 22). ~")rive;_9te c~ SPUL1~ b . t'ti si voi cele despre lUme, lllsa 91 eu s, el : «Ca sa ~ ~"'. tf lea nicfliri e1 nu pune eele ell aflu .eele ale v~n"strd~ as 18 1'oLodata, prin expresiunea privlre" numai "la ,,~tns~.. '1 voastre" aratil. ea ~i

ca sa se mangaie iuirm e

II A • 't

dg,n~ii erau In l~Pl e·o isi m c'['edinciosul si iubitul

IUlprel1TIu eu n, ,~

" t d'ntre voi: toate vor spuue voua

frats care .es e 1 " . l' " ]. _

1 '1· .'" (V rs 9) Acest Omslm este ace a',I, ~ es

ce e c e ale]. e.... .', Pe care voiam

., d 1 ' FILlmon ZlCea·~, '.

pre care sCrl~n un A locul t~:l.rl sa'mi sluj'asca intru

--"1 ti la mll18 ca In (.l. " ,

sa ,Ill. " .' 1 h r ' dar fUra de voea ts mmic

legatunle evang e iei, '. , 'I d

n'am voit sa fa1J", (FiUm, 1.3, 14). AlCI e1 pune. ~I ,au ~

. '. tfel nu numai sa. nu se rUf?lD.eze,

eetatel aceleea.:_ ca as ,~ Care este cEntre YOI, zice,

ohiar sil se maudreasc(.l·))d "1(

toate va va spune voua. cele e al~l. Ullot eu lnehina-se vona Arlstarch eel Impr~ ( ,

)) . '" 0) N' ic nu poate fi mal mare ca

r.!~~ ~C~~~;'F <:ii~ l:~im;:.tec:c~~, f:g:~i:r:

se_.spu~~ III ,al?" _:_' nI!._~l .,..:f'\' .... ~ h Rf"Im" ((;:1.0. 21:1.2).

I j

r

,

i t

• ,

! i

I

t

I

I

!

011Il:JA XI

131

A~a lar pe aeesta.tl numeste.unai unare chiar decat profetii, eaci pe aeeia ii numeste streinl ~i calatori, pe can.d . pe acesta impreuna robit. Oa ~i un prizonier se purta ~i aeesta ~i se expunes sa patimeasoa dsopotriva -cu toF ceilalti, ba lnea si mai rau decat~1.Ceia,pentruca pe aceia (profeti) daca-i prindeau proti vnieii, 'I tratau la urma en multa 'ingrijlre, eft pe unia ce se ingrijau -de propriile lor interese, pe oand pe acesta toF il aveau de dusrnan ~i 'I purtau peste tot locul, b~tandu-l, Insult..'lndu-l si punandu-i to. epeto Iel de fei de clevetiri. Aceasta 'era Oil. 0 mangaere pent.ru ceilalti, mal ales caud vedea ~i pe dascalul lor ill astfel de 'necazuri.

l1$i Marcu, nepotul Barnabei". Si pe acesta l-a Iaudat mult aici prln inrudirea IQ.i ell Barnaba, pentruoil Barnaba era un mare barbat, !J De care ati Iuat porunci, de va veni la voi, sa'l pritniti pe dansul". Dar ce P Oare nu l-ar fi primit? Ba da, l-ar fi primit, tnsa apostolul li porunceste a'l primi cu multa ingrijire, ceea-ce arata ~i pe barbatul aeesta mare ;;;i iusemnat. De unde anume a primit porunci, nu spune. 119i pe Iisus, ce se chiama lust" (Vers, 11). Poate

-ea acosta era Uorinthean. Apoi la to~i acestia aeorda laude comune, spunand particularitatea lor: 11 Care 'S u nt di n taierea imprej ur 1 acestia singuri sun t impreuna cu mille Iueratori spre irnparaFa lui Dumnezeu, can mi-au fost mie mangaere". Fitndoa mai sus a spas ))impreunrL cu mine robit" , apoi ca sa nu liljosasca sufletul auditorilor, priveste cum ii 'ridica iara~i, caci pune aeeasta: IlImpreuna cu mine Iucratori spre imparatia lui Dumnezeu (', a~a oa daea ii ian parte la ispite, se 1m a.I,til esc i de im ;1- Titie. " an mi-au os marigaer~ '., de unde se veae 'cat de mari erau, daoadevenise mangaerea lui Pavel.

Dar sa vedem acum in~elf,pciunea lui P~vel.· II Ou

in~elepciune, zice, sa umblati di.trtt cei de ~fara,

~ rascum parand vremea (( ,adeca «vreroea, nu este a f voastra, Ci a anelora; deci sa nn vii credeti deplin sta.pani, ci ra.scumpara~i vremean. Si. ·nn ziee simplu, :cnmparati <ti~(OP&.'€ts) ci «ra.scu~para~i» (~~aTopa.C?'tg), adeen facand'o llroprietatea va:astra., A s{\ gaudl cineva· ve~nio la du§ma.nia altora, san la atacurile, acelora,este dovada c~a

III

mai puternjna de Hpsa de mints. Cand ciueva se expune la niste primejdii .zadarmce, pe lfi.ug-[. C"it .~ufere de _P6 urrna lor flr<l mei un f?l?s, dar ap~l S8 lntampt~ lSi aHa paguba, aeeea Clt . El1_nll nu se hpesc ... de not:

{ IcC. an.· c .. 1. t .. e .... gas~!?ti.ln. tre. fru.t.j,. z.I .. ce ... , c. U drept cu. vant Pot,l .... fi indraznet lhsit nu tot a<?R. trebue a to purta eu eel

de sfara», Vezi cum Pavel peste tot locul, sub numele «pe eei de afara» tntelage l?B ~lini? De :1(~e~a l?i~scrii~d lui Timothetu 'i zicea: ),f?l sa eade lui ?1 marturie

buna sa aiba dela cei dinafara" (I Timol;h. 3, 7), si iar!i~i: 11 Ce 'mi este mie a judeca. pe c~i de af a d'i «'? (1. Corinth. 6, 12). "Ou io{;elepclUue sa urnblati catta cei de afara", pentruea.ds§l lbcUS8e JIL Junie", aceasta ell lloi,'i:nsil. Bunt afara de jmpilrJ_f,ja. lui Dum n ezeu, .afa:ra de .. easapurin teagi1. In acslasi tl m p li ~i mangae numind pe aceia «dinafara», ceea-ce de ald"el 0 zice mal sus; !,Oa viata noastra este ascuusa impreuna 011 Christoa, tnt~'u .I?nmnezenl~. «Atunci, lice, sa Oil.lltat1 81 a va, atun ci emote, atun ei eel el alte toate , aeum lns£i fll1,ci lilsa~i-le. pe soeoteala Ion). Apoi ca sa nu erezi ea e1 . vorhsste de niscarcv~ i nterese, adaoge :'1 C u van tu t v OS tru to td ea u u a sa fie eu char, dres eu sare, ea sa I?ti"vi CUIll. se cade a raspunde fiecaruia", adeca sa 1lU fie plin rie

ipocrizie, eaei atunei nu este char, nu este dres ell sare . De ex: darn. neVOM eem de ai servl h1.t<1 vre-un perieol, nu te. d;;t inaw.i .;dae}\. este tim12ul potrivjt !'le I! eOllverza, stl. nu creZjeili ]ncrnJ ?ocest,a Ill' fi -yra·o lingU$lre; . toate . eele oeapa,r t,llJ Ii I, CI n ste. fa·1 e, . faril:. sa ,S e vatame cat de putin ~~;jfl. Nu veZl cum Dan111sl11~ j ~f,e He llll .oin D@pvAAVi;;i? Ny. vezi pe c9~tnn CQC~I e!l c~[ inteleuoiun.e S.B poa;r~L0at~_t1.~'lj)~tle .B;rflM,_<;_"'} quraJ desfaljlura, .!ill Dunw lIlsolent, mmlC su,par@t?r!

Altfel nu se numeste eura], ctslava desarta. II Ca sa,

stiti,. zioe, cum se cade voua araspunde fiecaruia", ;' Alt'fel 'trebue a vorbi sta:panitorului, ~i altfel celui stapanit, aUrel eelui bogat,: £,Ii altfe~ celu~ sarae. ~.$~ de. os

. 'oare? Pentruoa sufletele: bogatilor f?l a ·sM,paUltonJ~~·

. - . sunt mai .slabe, sunt multo mai !nfumurate, multo mal ... !lezm.er{la;te,. a~a ·0:1 eu ac~~tia tr~bue.a fl cineva '~m,a1 ingJ1dl1itQl',. pe- cand eele ale siJ.raCllor ~l a celor stapall1~L . sunt, maio i:nioBpenite, ma,i· incercate,. a!?a" ell aici pOi:l.te'

OMILlA X!

n

a se Intre~uio~a ~i ouraj l~l,~ti mare, a.vH.od ~? va.·. dere un sicgur lucru i e.chtwa.r@. lill'. , N ~ .fi~ndc&;

un ul este boa-at, iar altul sarac, LUlU! sa fie cinstit mar rnult si attu! mal pujin, ci din .ea]]~a slabieill.!!ci eel dil1W.ill sil. fie sprijinit, iar cel at elodea nu atata. De ex: dsoa nu este fric; ]lIJ IDntiy, J1Jl numi Re Elliu pan· ] g<1rit suu spur cat, si Dioi 8ll £i ocari"tor al oamen:UD~

lnsA. dacI'L vei fi lntrebatdespre . dogme, ra.::;~l?un.Q.~..:.l

ell 1n aeessta p t'i vi.llva. oj . AstA uSpl]l'C~t ·~T n 6e:£:s.atiOS .

O;u claca nu te iIl~reab11. nimeni si nioi nu te sileste de

a vorbl de acsstsa, uu este de lac potrivit de a prim]

. su P t;l·t,i v r.~jn1.asia altora. F'''cA. in adevilt, care nevoe ponte :ti de' a'ti fi:l.ce cli~m.a.n.L.iJl.za~ar? .' 1 lara~l; 'diw1 {'.atihizezipe eineva ill dogrnele crestme~tl, spune-i nurnai cele relative Ia subiectul in chestiune, iar mai departe taci si nu intiucie verba. Dana euvantul este dres cusaro,' chiar dear' fj indreptat catre un suflet dezmerdat, H va intoaree deja usuratatea lui; .~hiar

" sufietuJ indArtltl: e moaie ('aud cuvantlll co i 8El

'adreseaz:' es e ell ell, .. d' e 81 iOGan Ol'.U

·fii dcei met greoiu In cu van 1-, f?i nici usurer, C1 sa cau~i totdeauna de a i1".aw:ios,. in acelas timp insn ~ip~acut. Daca vei fi supa.riHor rara enmp!lt<lre in cuvinte, mai mult ai vatamat deca.t ai folosir,~i dacJ.i:n':1~i f<lril eumpatsre vei vorbi dulce 9i ell haz, mat mult vei. intrist?l pe auditor decat vei folosi, - ;;l~n. Ci-l l,Jrelu tl n rl em se cere a fi mflst:Jra in tosre Nu iii 'Iliei posomorit In verba, Cil.ei aceasta e displacut, dar nici peste n~:1snr;1 :ese~ s i pi:o;c;l tor ca ci si aeeasta este ceva de d I B pro tui t, c. 1

1 . '\ ' 1 .. - - ,

din a.mandouA acestea luAnd co este bun, rugi de eeea-ce

e 1';111, dupa cum 1",108 $i albina, De acolo ia ceea-ce este inCa(lUltor, iar de aici tot ce e serios. Priveste pe doctor, os niei 81 1111 ]<1, fel tra.teaza toate eorpurile, cf potrivit au temperamentul si constitutia .lor, si ~laca e1 face asil., apol ou atit mat mutt dasenlul, ~ desl poate Mt' uriJe al' utea mai r:le ['abi!. sure' loctoriJ._nep.o· tri:v;[te,eca 8U . .. . '·t,. De e.:x:· S6 alipeste de tine un EJin, fii devine prietenul t!'iUt Ei bine: nimlo sa nu discuti ell dansul despre c.redio. ~a reIig;oasa., pana e .. e 11 vei a:.vea prieten deaproape, ~i eand dupa aeeasta vine vorba de credmta, vorbel1te lini~tit. Priveste pe Pavel ·cat de Iinistit vorbe!?~e Athenienilor, eand a fost dus inaintea areopagulm; el nu (o! sminti~itor ~i nebunilof)l., ci: 11BarbaF

134~. ------------O"~Jl_O __ A_._X_I--

mill-fA XI 1t35

. , " ... :--.,--------------_.:.._-----

,I)' .A~a dar nici aceasta nu e lucru mic ~i' nebagat 'in Sa11111 , de a ~a,ngaia pe sflnji cUJ,?resenta, cucuvantlll

si eu· staruin a, cand 118 gasirutn 8uferi~ti grele II Ca eel ce ati 'H " zice, "ll1egati eu clau?ii .~' .(Ebr. 13, 3), eand suferintele lor le consideram ca sufcrlntele noastre,

si cand 11e impartasim de cununile lor. Nu 'ai fast atras I la locul de Iupta? Nn te-al bagat in lupta ( Altul te-a apucat inainte? Altul se lupta ? Bins, insa daca voesti p~ti :,?i tu sa iai yarte: ·Man¥'a!e pe .a, cela, :fi~ prietenul lui i:;>l lucreaza III favorul lUI,' vesteste .cu glas mare faptele lui,atita ;;>i pe altU a'l imita, ~i atunci el li?i va reimputernici spirit.ul. Aeestea toate se potrivescpoate celorlalji oameni, Pavel lUsH. nl) avea nevoe de aceasta, r c.i Sp~uT).~~ eu vinte~e de. m~i sus mai mult 08;. ~a'i Inalve J pe d~10~1l: la 0 asa filcsofie. Dar tu eel pu~m as,tup!1 gum celor co. graeso de rau pe unul ca' acosta, Ia-i admiratori ai lui" arata-l ca vrednio de mplHi"l:ngrijire, oaeiastfel te vei Impurta.$l S1 tu de cununile lui si de slave lui. . .Qb.iarde . n\ll fi f?leut altceva. te imr!~U:ti1~&.ti totui i.-de cummile lui ,. MIa blJcnri il'i e~ti multamit as ~uccesu llpte1o,r lui; Q_{lci prin aceastiJ>tll ai proadus ca lertfa ~ragosteti; oars ~ste pnnmpalul "t~or b.~nu~ ruor. GaOl daca COl CO ph1l1g' se cred ca .iau parte 1a OoIrul familiei,~i prin aceasta 'incurajaza Ioarte rnult pe cei co jelesc, 9i mult li alina durerea, cu alit rnai mult inca eei co se bucura de succesele altuia, il 10- eurajeaza pe aeesta sl ii fae inca'mai mate placerea lui de lupta, Cat de mare este raul de: a nuavea partasi

la jelania ta, asculta pe Profetul, care zic:e:" »,~i am asteptat pre eel ce s-ar mahni eu mine, si .nu era" (Ps. 68; 24): De aceea ziceasi Pavel: "Bu-cui'ati-ya, eli cei ce se bucura, si planget,i cu eei ce plfmg'( (Rom. 12, 15). Sporeste, deci, placerea si multamirea lui. Daca: vezipe fratele utii~re succe~nu zine . "succesele sunt alp, lai, df] oe sarna bucur eu ?"caCl

.<toeste cuvlllte,n. " .·rateci de dusmafi.

. e voe$tJ) succesul.acela nu este al sau, Cl a· ,U;

e~ti stapan a'l face mai mare; dltca nu te intristezi, 'ci te bucut'i, dam'r esti vesel f;li multamit, I?i' cum c!:\' lucrul este a~a, ,se in vederea~a de acolo, . ca c~i ce p,izmuesc

. 1) Pa-rtea lnordlii. De~pre iubire ~i simpatie, Ili ca ~o'i t'r..ebue a ne bpcura ~i iutrista :,caud fl·itiise bueura s:j.u iiJ.t.ri;;teaz.ii. iSh ~rebtle a invidiil pe eei ce prospsl'euzr., ~j pe·noi io~Fne ne vom tolosi (Veron),

Athenieni; tntru toate va>vad 'pre vO.i :a cum ati fi mai cucernici (( (Fap~. ,16\ 2~). ~ar" ~;n ~ancl tr~buia cie a lnfruntu, apoi DU, se da mltl.tuIl! ,~l =. ~~a. mai mare putere ataca pedll~111a~l, = atUI1,Cl (,~~d ZICv~

1'· Elnna - 0 1 plinnle de tO~t~1 vtclenia ~l ue to a, ta

Ul 1 .)) , ·t . ~ 1

rautatea, fi ul diavo lu1 ni.. -yra.l mas a oata c rep-

~ta: tea" ,(Ibi',d, 13, 10),' Dnp,~ c.um, , 'a ~,1l1!'ru~ta, pe ~ceia arJ fast d6vadti de li psa de rninte, to~ asa ~~ 3" ~u:~nfr~m 18;

st ar fi Iost dovada unei marl slllblcmnlo Ai pe ace:::; ,a c .. . • a? Drl :

fast iotrodus la stapa,nitor. pentru vre-o pncina < -::_

mai intaiu respectuL Cl_lvemt. .. . r :,

"Oele desprc m:ne toate Ie va ~pun~ voua?, adeoa lecraturile mele 81 celelalte care ma 8t,~p~n~sc. El

care dor~a mult sa'i vadl1, de ~iguy ca nil: ~!; 11 hpSlt .a· ~e. duce 10 persoana, decat sa trimita ?~ alt,n, d,a~~ ~lU t'I fi fost impiedecal de vre-? neceslta,te. 1~ rai!a 11 ~ca e 1

B.zut In ispite, si a suferit totul ell barb.a·vte;_ erd'Joh~, l~lt Tiehic, care 1.1rma a adevert lucrul ~l 0. ll1~l.l~a Spl-

ritele'lor. . , d' , . Lsi " . )!lmpreul1~a eu Onisim, zice, crec 1l1.ClOSU ~:

iubitul Irate". Pe sluga sa Prurel 0 numefite frat~ ~1

: drept cuv'tnt-'de vrerne ce slu. ga se .numAe~te ~l,p~

Cil " , . dni ,~ 1 ea 111tr":>aga Sl

sine EI 'care s'a aratat. vre mo. $1 In urn 1:, <>< ,'j

in c~ruri, el nu credo ca se injosejte m~,ml~d frate pe

1 . tu te g'andcBti la Iueruri man? qe~ ce to~at~

s uga sa, SI A ' ~ '1 'a rid icat paIli';

l' t' A'n dreapta si in. stanga, ce ce s a ri . c " '"

e pur a 1 . .. ... ~ ~ na1'atla ceru-

la al treilea eer, eel ce ;;1rR! prow), in l~t' , .. '1

'1 1 inoununat acela numoste frati pe servn sal.

1'1 or oe .1 v ,. .,. b J l! Atat de ore

Si u~de eacUln~udul~a?~Jn~e. e l'..eUl1l~:.' ,clincios deveniss 0r:iS1n1, meat 1 se 1Dcred,lI1~ase de Pavel

slastfel de'lucrurl, ' . J 1 d" '\ '):;;i: Marcu, zice.. nepot\l~ lUI Barna J,a, .. e

c~l~e 'I1Vi luat poronci, de va vent J~ . VOl.;. P:'1l111~1-1

. e. densul''. Peate oa acele poronci le p!,1XOlse d~l~

BPr nab' 'a ' Cari sunt .din taierea lmpreJur"., 41~1 ar . .)). , 'f ~. lUI, Sl Sp.l margine!?te trufia fudeilor, }Ii: ac~l~:. 1111p l~la;; '''. -

ritele acelora, ca adeca. p~iim~,unt ?lDtre,Cel ~ll: t!!.H;~:El~

Imprejur, f?l cei ma~ m~~i, s?nt. dmtre ethm~l." Car; mi-au fost mie mangaer~I,. Zlce, ceea-ce probeaza

ca, e~ se g!isea in, mario ispite.···.: " .

,

r

)

,

!:

l

I ~

tt35

134~. --~O~~Jl~Q~A~'~X~I-----------------

I i'

.1)' A~a dar nici aceasta nu e lucru mie ~i' nebagat in Sal1111 , de a l~a.ngaia pe sfinF oU,J;lresenta, cueuvantul

si en' staruin a, cand ne gasirutn 8uferi~ ti grele )) Ca cet ce ati ((,. zice, "1l1egati eu clau:;Jii'(' .(Ebr. ia 3), cand suferintele lor le consideram ca. sufcnntele noastre,

~i cand 11e impartaaim de oununile lor. Nu 'ai fost atras I la locul de lupta P Nu te-al bagat i11 lupta? Altul te-a apucat inaiute? Alf.ul se Iupta? Bins, insa daca voesti poti l;ii tu sa iai parte: ·Mangaie pe .acela, 'fii prietenul lui t;'i lucreaza ttl fsvorul lui,' vesteste .eli 'glas mare faptele lui,at,ita ;;;i pe al~H a'l imita, ~i atunci el ll?i va reimputernici .apiritul. Aeestea toate se potrivesopoate celorlalji oameni, Pavel lUSH. nu avea nevoe de aceasta, f c.i Sp~uT).~~ em vinte~e de. m~i sus mai mult 08;. ~a'i lualve )1 pe d~10~lL In 0 asa £1080fio. Dar tu eel putm astupa -gum celor ce graeso de rau pe unul ca' aeesta, fa-i admiratori ai lui.. arata-l ca vrednio de mplta."togrijire, oaeiastfel te vei lmparta.$l S1 tu de cununile lui si de slava lui. . .QDiarde . n'i:ll fi ft1cut altceva. to imI2~u::til~$i totu§i_'de ountmile lUi " CilIa blJcuri ~i e~ti multamit ae ~uccesu llpte1o,r lui; Q_{lci prin aceasti;(tli ai proadus ca lertfa dragostea:, GarB este pnumpalul "tuturor bunuruor. Caei daca cei co pHl.ng se cred ca .iau parle lii oollUl familiei, ~i prin aceasta 'incurajaza foarte rnult pe oei ce jelesc, f?i mult li alina durerea, em alit rnai mult inca eei ce sa bucura de suceesele altuia, il 1:0- eurajeaza pe aeesta sl ii fae inca < mai mate placerea lui de lupta, Cat de mare este raul de: a nuavea partasi

la jelania ta, asculta pe Profetul, care zide:" »,~i am asteptat pre eel ce s-ar rnahnt eu mirie, si .nu era" (P~. 68; 24): De aceea ziceasi Pavel: "Bu-curati-ya eu cei ce se bucura, si plangeti cu cei ce plang'( (Rom. 12, 15). 8porfl~te, deci, placerea si multamirea lui. Daca: vezi pe fratele t~ii ca. ar~~~nu zioe : "stlccesele suot alp, lnj, de ce sarna bllcur eu ?"caCl

.aceste wVlOte, n.. . 'rateoi de dusmaii.

. e V08$tJ, sueeesul. acela nu este al san, 01 a . ,U;

e~ti stapan a.'l face mai mare; daca nu te lntristezi, 'ci te bllCUt'i, daca" esti vesel f;li multamit. E;h cum c!:l.lucrul este a;;3., ·138. Itlvedereaz,a de aoolo, .cil c~i oe p.izmuesc

. 1) Pa·rtea llW1,dw. De~pre inbire ~isiinpatie, Ili ell no'i t·r..ebue a ue bpcura ~i iutrista palld fl'atii~e blleura i;~u i:iJ.t.risteazii. ~il ~rebtle a invidiil. pe eei os prospsl·eu21i., ~i pe'noi io~Fne ne VQID folosi (Veron).

Athenieni. 'lntru toate va>vad 'pre voi ca cum ~ti fi. mai '. cucernici (( (Fapt .. 16\ 2~). ~ar. qi ~ancl trobuia cie a lnfruntu, apoi nu. se da mhttufl! ~l eu. ~ea mai mars putere ataca pedu~man,' c~' atunci ~!1~cl zlCe~

1 . E"l'ID" - 0 1 plinule de toaMt viclenia ~l c.e toa. ta

Ul 1 ,. .)) . . toal ~ 1

rrl.Utatea1 fiul diavo lui ni.. -YTa.1 ma,1? a . oata C .rep-

~ta: tea'! (Ibi.d, 13, 10). Dl1p~ cum .. a ~.l, n·!ru:1ta. pe. ~ceIa arJ' fast dcivad:1 de Iipsa de rninte, to~ asa y~ 3" nu, \nfr~Ul.t~,

€'ta ar fi Iost dovada unei marl slabicnmt. Ai pe ac ti, c .. . • a? D" .

fast iotrodus la stapa,nitor. pentru vre-o pncma d-~

mai intaiu respectul cl_lvemt. ._ .... [,

"Oele despre m:ne toat.e Ie va ~pun~ vo~ta .,,1' adeoa leo'll.turile mele 81 celelalte care rna st,~p~n~sc. ~l

doroea mult' sa'i vada cl.e sigur ell nu ar 11 hpSJt a-se care ,. 1 t" d a u ar duce 10 persoana, decat sa trimita pe 30,'11, "a~<. ~1 .1 .

fi fost impiedecal de vre-? necesltate. A, .a-ga 11 ~ca e a CB.zut in ispite, si a suferit totul ell bar·D.avtC;_ er(,l,_roh~~ Int Tichic, care -q.rma a adevert lucrul ~l t1. ll1~H~a :3Pl-

ritele'lor. . . a' . . Lsi

" . ))mpreul1~a eu Onisim, zice, ere' 1ll.ClOSU ~~

iubitul Irate". Pe sluga sa p_ayel 0 l1umef,ite frat~ ~1 drept cuvant--'de vreme ce sluga se numAe~te ~l,p~ ~~le EI 'care s'~ aratat. 'rrednic. si In lumea ll1treaga. ~l in C:~ruri, el nu erede ca se injose~te n~ml~d Irate pe

1 . tu te gandel3ti la Iueruri man? qe~ ce to~at~

~. uga s:' !?~ dreapta l?l in stauga, eel co s'a ridicat pana

l~ it~r~ilea oe;, eel ce '(;1r~ pr;tia in l~para~ia .?er~~:

'1 oel iuoununat acola numeste f1'a~l pe servn sm.

rl or,. 'J d buni 't Atat de ore

Si unde eacUlnfudlll~a? .~ n ... e . e I~e UL1l~ '.' . ~ ..

dincios devenise Onisim, llleat 1. se lDcred.Hl~ase de Pavel.

sCastfel do·1uc1'uo. . J 1. d" 'I. ' 'll::?i. Marcu, zice.. nepotl,1L ,1m Ba~·na~~.al .. e

care ~ti Iuat poronci, de va vern J~ . VOl.). P: imiti-l

. e. densul''. Peate oa acele POrOnCI le p:ltDlSe d~l~

BpI' . b'" Cari sunt .din taierea lmpre.)ur" .. 41~1 arna a. " ) . . ~. lt~ 'SPl margine~te trufia fudeilor, ~ri: ac~lairtll11p l~la., .f?: .~

ritele' aoelora, ca adec~ p~tlDl~,lint_ ?mtreem ~l~ tal~~El~ Imprejur, f?l cei mai m~~i. sunt. dmtre ethm~l. "Oar; mi-au fost mie IDangaer~l\ Zlce, ceea-ceprobeaza

ell. e~ sa g!isea In, marL i spi te.·· ;':', .

,

r

I

,

J I

I I

r

';'

~'

V:.\J lJ ... 1i\ A 1

UMILl>l.. Al

.LVI

nu pizmuess numai pe csi ce progreseaza C1 ~1 pe cei C!'l se bueura de progresele acelora, pentruea I~tiu eli $1 aeestia progres~azil_ in fapte:e oele bune, ~i ell ii mai c;;_:t sama sunt acel ce se gtoriflea, Acela se ro~af?te mult ?&nd este 1a.u~at, iara acests cu multa placers se fAle$te III asem.~ne~ imp reju rare. Nu videF ce se petreee cu 1 uptatorn, . cand unul este rn cnnun at. iara celalalt nu? DLl!'ere~ ,~l. b~curia amantilor est~ f;li a celor ce urasc ; aceea sar, lara acestia salta. Privests acum ce bine mare este de a nil pizrnui pe eel ee progreseaza in fapte bune ~ durerea este a aceluia, iara plaeerea este a ta, .e] He mcununeaea. iara tu salti de bucurie si te f<1ie9tL Psntruoa spune-mi : altul a biruit dara til de ce salF ?-pentruca stii .bine, ell faptul petreeut ests eomun . tuturor,: adeca $1 tu daca voiesti poti face ca e1. perl dana In aceasta nu pot aeuza pizmllla.retii, se ~[)CflarM. pe alta parte de a cuceri ii biruinta, c&ci aUZI ca1!l I!l~te a~tfe~ de vorbe spunand : ste-am ras, s;i te-am. blrm~) de~;u biruinta este a aceluia, iara a ta lauda uumai, Deci, daca chiar in luerurile omenesti este un b~ne atat de mare de a nu pizmul, ci de il,'si insus] .o~neya eel~ bune ale altuia, apoi ou atat rnai' mult in biruinta diavolului, cand e1 [lind tnvins sufla eu manie asupra noastra, tocmai de sceeu fiindea noi suntem m.ul~amiti. De~l_ e1 es.te spurcat I?i de nesuferit, totusi ~lle .oil. multamirea ~l plaeerea aceasta este mare. Voiesti sa amar;l~L~ pe d~av<?l ?~bllcuros ~j muHaIDit de suic_ cesele altuia, Voiesti sa I mcltameeti pre el? Arata-te posomorit, ~i atunci p:.in sup~rarea tail veiusuraoaracu!il de supararea ce 'HI, f'auzat'o fratele tau prin biruinta purtata asupra-l. Atunei tu dezbiuandu-ts, de frat~le tau, te ~ui ai<1tureaA eu diavolul, E?i cauzezl fratelu~ nn rau mal mare decat cum 'i-ar fi putut cauza eJ. Cam nu e tot u?a: . d~ a fi dusman 9i a Iuora ca dusman, eu a fi pneten ~l a luora ca dusrnan, sau ate da de partes dusrnanilor, caoi 1111 astfel de om este mai primejdios dp,cat t(j~i ~W:fmanii din 1l1me. J)aca fraJele .tau a avut succese,' fie in cuvant. fie 10 fapte, fa-t._e

pilrta succa '8i ·ar-ata . aceasta e!l. ol eate

unu < ({9i cum, ziei tn, can eu nu

am succese, nu prosperez))? Nu vorbI niciodata asa steatlge~i buzel.e ~i un lasa sa iasa din gura-ti 0 astfei de vorba. Daea ai fi fost langa mine' pe can'd vorbiai acestea, ti-a~i fi pus mana pe gura, CR sa nu auda du~-

rnanul. De multe ori poate noi avem dusmanii intra noi, si totusi UU DB aratam pe fa~&, sau cum se zice

11U ne dam' in privelistea lu~ej,:- 1?~ tu. .dai. ~~ f~~a aceasta diavoluluif Nu vorbi a$a, si UlCl sa tl m~ ehipui macar de acestea, ci eu totul din contra, caci fratelo tau este mernbru al tau, ~i slava lui se rapoarta

180 corpul 'intreg. «Dar ee, ziei tu, daca cei de afara (ethnicii) I1U se poarta a~a?atra no~)? Apoi tu .e~ti eauza, caci daca tev:1d pe tine strain de rnultamirea lor, atunci si ii se instraineaza, pe cand daea te-ar vedea imp:1,r'ta~ind ~i tu multarnirea lor, nu ~r indrazni~

si atunci si tu ai :0. deopotriva de stralucit, [u esti aprobat pentru Crt spui clespre c1ansnl de tine, ci pentru

ea to bucuri rnult imprsuna cu el, ~i poate inca rna} mult co. el. Daca dragostea ests principalul tutulor bunurilor, apoi de sigur eil, prin aceasta tu ai luat cununa. Ace.la a luat e1JllUlla entru arta lui oratorica tu 1, r iu uat 0 pentruca iube tl lIt; acela s'a aratat puternic

in CUVIl1 'e, Jartu prin fapte ai doborit pizrna, ai caleat

in picioare invidia. Astfel ca cu drept euvant vei fi incununat mai mult decat acela, pentruca r;>i lupta ta este mai stralucita decaf. a sa. Nu ai calcat ill picioare

1J urnai iuvidia, 01 ai mai Iacut inca I?i altceva ; acela are 11lJ.1Jl[11 0 cununa, lara tu ai dona, si aceste doua suut mai stralucite dacitt acea una. 8i ca.l'e sunt acele} doua r U na este aeeea pe care ai ca~tig:at'o contra plzmci,'

~i a doua pe care ai dobsndit'o din cauza dragostei;·

f. (i cine_Y~_Q1l!'.a.j: de ju.vidie,..Jl.1L..B.a_dQyM.e$,e_nnm.a~ prin. faptul. cd. se bUQ.llij~_.jJJlur.e.J.lua.J:).I.L.9.~l~I~lt, .. ci ~$l prill aceea ca are dra oste in .. acinata in 01. Pe ace.fa

co mu .e on J. bantue patimi omenesti, ca do ex. slava desarta, 1118<1 tu ~9t.i curat de orice patjma, cuc~ n.u e (l1:l putintu. de a fi stapamt de slava desarta, 111 aOe1;3$1 timp ~I ate bucura debinele ~i suecesul altuia, A dres aeela vre-o oiseriea ? A sporit adunarea oredinciosilor P Lauda-L iarCl$i, si p rin aceasta ai indoite eu nuni, 'Mei ai ·doborit pizrna, ~i te-ai lncununat eu dragostea. Da! iubi~ilor,

vii, roO' 8i va provoc la aeeasta. VOie~ti·a auz! ~i despre

a treia cununa..? Ei bin e acesta AU.. e

e iimf . r- tine ~ r' III ceru . Nu est,e acela$)

neru, .. dea :Ii cineva, eloquont., in aC'ela$i.ti.tnP a sta-panl ~i PJ.tirmJe. Lauda aceea este trecatoare, lara aceasta este ve~nici1, a.ceRa este dela oameni, iara aeeasta dela Dum~ nezeu, acela se pare a :Ii ineununat, iara. tu e~ti incu-

OM'IUA Xl

189

.. nunat in realitate de Oq mnezeu .. ~i Tat<ll, carele- v' ed 0 'l .. cele aseunse ale' oamenilor. Daca s'ar putea desparti trupul fiecaruia de 'snflet 1i s'ar putca: vsdea, '~i-a~l.

arata.pe seesta rnai stralucirdecaz acela. '

?a oalcarn In picioare,· iubijilor, boldul invidiei, si atunci 1101, ne vcm folost, cad noi vom castio'a cUilun'a aceia .. Gel ce pizniue$te, S8 lupt:1 oir Dunln;zel1 $i TIU ell fratere- pe . c<!re-I -pizmueste ; cancl vcde De fratele sau avand char, iara e1 in lac sa se bucure -5e intrlst~aza si voeste a strica biseric~, nn se lupta en acela, Cl cu Dumnezeu. Cam spune-rm te rog: daca cineva ar ~mpoclobi -pe fii ca sa lrJ?par'U8f;it , ~i ar reust ca sao itnpcdobeasca frumos ~l sa, 0 faca respectabila, iara a!tnl ar voi sa 0 slunasea neput.and sao impodcbeasca oare pe clnear plzmui 131 atunci? 08.1'6 nu pc dansa si p ~ tatal sau ?Tot a~ll. si tu faci, ,llilQi daca tf) lnpJ,i 'GJ'J hi§erie~ pizmuind'o, te Jllp~i cu l)umneuniFiinc!ca o(lata. cu succesele fratelui tan se leaza ~i lolosinta bisericei, de necesitate este ca darimandu-; pe 61 sa darirni Ri biseriea, a~a Cit prin aceasta sAval'se~ti un act dracese, pizmuiud trupul lui Cnristos, B$ti scar-bit de succssele fratelui tau? Este de sigur un mare rau, caci cu nimie ou te-a, nedreptatit, i.nsa 'ou mult -mai mare rau faci cand te scarbesti contra Lui Christo.'). On ce te-a nedreptatit el, de nu lasi a fi 'lmpodobit trupul sau ? De ce nu lasia i se itnpodobl10g-odnica lui. biseriea? A en m tll pri veste ~i' ce fel de pedealJs;t' ai prin aeeasta : bu curi p e d u ~ manii tai \ .'~i chiar 1J e acel ce pro gre se aza ~l pe care VO'8,;lti a'I intrisb pizmuindu-l, ohiar ~i pe acosta, zio, il bucuri IDea rnai mult, si ar~W prin acsasta CR 'e1 a progresat cu toata pizzna ta, caci altminzrelea nu .I-ai fi pizr_nuit, si a~a tu p.~ti mai mult pedepsit, M.l1 rusmez, de sigur, de' a va tndemna sa 'va feriti de asemenea patimi, Insafiindca ne gasim In astral 'de slabiciuni, '6 .bine-de a am, consecintele acestei patimi grozave, si a 'ne fed de ea. Te ~ca,rbe~li ca 81· progreseaza P De ce atnnci -, pizmuindu-l 'iinalti inca rnai mult succesele lui? Voe~ti a'ti raZbUnf1 pe aU De ce atunci (lra~i eft e~ti rnahm t? Ce pedHapsil alta. pof,i avea ina~ Intea lui, deca.t 'aceea oJ e1 proQ:resea~il eu toata Deph1:cer,~a ta? Deei multAmirea Jili este iI:icloita:· d~Jpa cum 91 pedeapsa' ta hidbita va fi, pentrnc<1 ntiu:umai c~clar<1t~ m'are .i?~ sn,periort.,ie, ~la~a ~i pen~ru aeeea c~ fiind tu ped'epslt, pnn' aceasta 'I~aladaos ~l 0 alta pIa".

!

1

'r

cere. Pentru ceea-ce ttl te scarbesti el se bucura: ttl '1 pi~n:.ue§ti, iara 81 se veseleste, 9i ~CDm 'prive~te' cum' not Imp-ne De cauzam rane adanei, ~i nici nusimtim rnacar. Este poate . dusmanul tau P De~i t,e-a~i lDtre'ta de ce este dusman ? Cu ee te-a nedreptatitt 8i cu toal~ acestea pe acel dusman inchipuit noi'! facem mai stralucit, iara pe noi Il;~i-ne ne pedepsim mai multo Prin' aceast~ inca, .f:uI].t~m pedepsiti, clacasiU1~iU1 ca acela :1, .3fbt de pizmmrea noastra. Poate ca el nu ~t,je ni-' nno de aceasta, lara noi irrchipuindu-ns ca 81 stiff ne

mahnim iarasi, . , JI .

II p.eci, sa c?I::te~irn de a mai pizrnut pe al~iL Df:3 ce ~a :11. facer,r: no) m~lUe r~ne? Acestea sil Ie. in~elegem, 1U~ltllor,Sa avern, in mintea noastra cununile cele 10- doite ale celor ce .nu pizrnuiesc, laudele eele dela aa~eni ~,i .cele de }a Dumnezeu, cum- ~i relele ce izvoras~ din pizma, 71 astfel vom putea stinge qi nimicl aeea tiara salbateea, vern putea inca sa inflorim sicn faptele eele bune inaintea lui Dumnezeu, si sa n~ bucuram de .aeeleasi bunuri ea 9i acei ee deFt ae bucura de ele - ~l poate ell ne vom bucura prin charul lui Dumnezeu, daca vorn vi8~ul intru slava .lui ..', carora fie a. ne Invrednicl, prin cbarul si filantropia Domnului nostru, Iisus Christos, caruia imprcuna eu 'I'atal Hi cu S.f, Duoh, -se. c~uviDe .~lava~ sttipani~ea ~i einstea, acum ?l pururea sr.m vecn vecilor, Amin.

! i

I

I ("1

o ~11 L I A XII-

"Inchina-se voua iEpafra, care este . dintre voi, , slnga lui Christos, care ise nevoeste tot: deauna pentru voi intru rugaciuni ca sa stati clesavar;;;iti, ;:;i impliniti intru toata voea hii Dumnezeu: Oa marturisesc de' dansul, ·cs. . are r~v~a, r?U~ta pentru vai, ~i pellb~ eei din Lao~ dlma ~l dm .Ierapqli ((,. (Cap. 4, 12. 13). ~

I . • . . ! ~ ,

Ohiar pe Ja inceputu'l epistolei apostoJul a reco~ mandat .pe aeest ·b~rbat, dinclragoste. '..'\ceast<1 drago~te ~ aratil_ faptul eil: 11 laudA, ceea-cs. a spus inM din in~

ceput: Jl9are ni-a ~i ,aratat noua, zice, draga~~~~

....'T./")n ...... J·no 1'nJ.l'lof"l. n'l"nh"'l"ll~' .. 1""\_ .... _ ......... ,. .......... "" ... _x+ ... 4-: ...... ~_f .... J~;~"."

140

OMILIA XII

a f[cut a fi iubit, ~i se rcaga necontenit lui Durnnezeu». Reeomanda deei pe Epafra chiar dela inceput, deschizand usa cuvsntului san, caoi cancI dascr)jul este venerat, aceasta e spre folosul discipuljlor. Si iarasi

expresiunea lJc1intre voile este tot spre cinstea'si lauda lor, caci au printre dansii astfel de barbati v~ednici. )1 Care se nevoeste, ziee, totdeauna pentru VOl intru rugaciuni ". Nu zice simplu rrru<Tandll-Se», ei «nevoindu-se» adeoa tremurand si flind eoprins de teams in dorinta lui pentru mantuirea voastra.

"C~ marturisesc de dansul, eli arc rivna multa pentru voi", adecs c~ va iubeste foarte mult, si este aprins de dragostea voastra. ~)Si pentru cei din Laodicia t;31 din Ierapoli", prin' care cuvinte 11 recomanda ~i acelora. Dar de unde trebuia sa afle acestia ? Poate ca ii auzise deja, sau ca cetindu-Ii-se

epistola ar fi putut afla de aceasta, lJF'aceti) zice, ca sa se cetiasca si in biserica Laodicenilor"

(Vers. Hi). '

I> Ca sa stati desavarsiti" ) zice, prin care envinte Ii ~i acuza, In aeelasi simp ii ~i efatuieste si indeamna cu bJandeVa. Oealtfel se poate ca cineva sa fie desavarsi], si sa nu stea, ca de ex. toate 11'\ stie, dar inca se clatina in oredinta, - se poate apoi ca sa n11 fi~ des~va.r~it .~i totusi sa stea, ca de ex. ~tie 0 parte elm adevar, ~l. cu toate acestea sta inteponit pe lac, fJ.ra sa se clatine. Dar apostolul pe amandoua li do·

re~!,e pentru dan~!i, " Ca sa stat.i, zice, desavar?iti ", Mal la vale, tu priveste, cum apostolul li aminteste pe

departs verba despre ing erl, si despre viata. lor. llf?i impliuiti, zioe, intru toata 'voea lui Dumnezeu" ca.ci nu e deajuns de.lL~.e. cum s'ar tntampHl. voe~ lui Durnnezeu. Cel ce esre impllui( nu~a'sefliri~~t 10 el alta voe straina, fiindca atunci nu este implinit. "MarturiseAc de dansul, ca are rivna multa rentl'u VOi", adsca are ai rivna, ~i multa in aeelas nmp, amandoua exprimate prin intensitate, ceea-cs si

dansul zioea Corintheniior scriindu-li: "Oli va rlvnasc pe voi eu rlvnrt. alui Dumnezeu" (II Corinth.

11, 2). )

))Inchina-se voua Luca, doftorul eel iubit'f

V,\IlUA xu

.J"';J!'1.

\(vers. 14). Acesta est~ e:ranglleli~tlJl Luca) p~ car.e daea-I pune dupa Epatrodit 1), nu inseamna e11. II UIDIIeste, ei, conform planului sau, voie.~te. s~. lr:al~e pe

-:~) Epafrodit, ca pe unul ce era. dintre ~re~tltnl,. din 0010-

seni, catra oarii a l?i scris aceasta epI.stoHL N umeste ~~ Luca doftoruloel iubit, spre deosebtrc poate de ,~l~n, cad purtau acelasi nume. );3i Damas" 1 zice. Dupa

ce zice: ).nchina-se voua Luca", adauga imediat doftorul eel iu bit". Si aceasta este 0 lauda nu

~jcA, ei inca foarte mare; ca sa. fie iubitul lui Pavel.

,Spu r~ eti InC~linaciU1~e ~I'ati!or. cel?r . elm La~)d_~~ cia, 81 1 ut N imfan, ,~l biaeri eel eel elm casa lUI \Vers~ 15~. Privestc cum e1 ii.aljpe~t~ £;1-.i ~o~11e~g';1 imprsuna. nu numai in ~ranslUlt~l'N\' wchr?-,:olUI11101', 01 si in schimbul de epistole. Vorbeste aici en mult.~ ';'l'atie si de Nimfan, iar aceasta 0 face nu srmplu, Cl ~lJ. scopul vfldit de a ridica ~i pe al~ii ~a acelasi zelr,' Nu ar fl fost un lucru rrue :'>1 nebagat 10 sama, daca no I-ar fi prenumarat printre cei1alti. Priveste incacum

I al'<I,tll pe acest barbat afi mare ::;;1 important printre

~ ~. .£ (111n1'i1. de vreme ce aasa lui cd biserica.

!~ 1M-li ' )~'i .claca ~ vav citr .epist<:ba. ~cea~ta .d;

I cul:di VOl, faceti ca sa se citeasca 91 m biser'ica

, Laodicienilor, '~i cea din Laodicia, co. si voi Srl o cit1tii( (Vers. 16). Mic mi se pare,. ea. era ,aeolo scris cava, care trebuia a fi cunoscuta .~l do aceta, c~~ care ocazie nu IDiea. li era folosin~a lor, .?a· adena alVIl fiind acuzati, aceia sil'~i eunoasca propriile lor p.il.~~a.te.

81' cea diu Laodicia ca si Val sa 0 CIt] tl H.

~, ).,. ~ _; j - ,~ ,

tJ ilia spun ca aiei nu e yorba de epistola trimisa lo~ , de apostol, ci de acea serlsa de clan:;;ii lui favel, Ci1?l nu zice «cea oatr1ll Laodiceni», ei ),cea elm Landicia!' scrisa de- ii si trlmi8~ se vede la Pavel.

') 8i ziceti lui Arehip: socoteste slu] ba care ai luat tntru' Dornnul, ca sa 0 Impline~ti(' (Vers·

1) ;Vow. umele Ep(J,f1'(~S este derivat din Ep(jirodi'~} a,deca dl'{i.!l(il.a,~, swmp; tnsestro: cu' araf.iilc Venere'i-De aceea s!. Chnsostom III cursul erininiel nnmeste pe ulocurea pe scest Epafra; ell n.llmele primitiv d8 Epufrodit, care este ell totu\<,deosebit de Epa.frodlt' cltat

in epistola. qatrlJ, F'ilipp. 2, 2D. 4, 18. (Tmd.), " ,

.. \ ...

)42

O:\liLlA xu i43

-------- ~-----;---,-----____::__,----------___:_:::::"

O~II1.1A X I!

1'1l Dar de ce oare nu i-a seris acestula 'deadreptul? Poate ca nu era. nevoe de aceasta, ci numai de 0 simpla arnintire, ceea-ce probeaza ca acest barbat era irnpor-

tant pe 0.c010. .

))nchinaciunea ell mana mea a lui Pavel" (Vel's. '18) .. Aceasta e dovada autenoita~ei acestei epistoJe, si a prieteniei lui, ca vuzand ii propria lui scriere, sa

se miste intru d\;va. .

11Aduceti-va aminte de legat.urilc mele".

Vai 1 Cata mangB.ere 1 Numai aecsto cuvinte erau deaj UDS de a'i a tita pe dan:;;ii, ~i a'i unbarbs ta in luptele de tot 1'oJu1. s~ nu numai e;J.'i face prin aceasta a fi en

barbatie, ej'j 'face,mai familj~rL~i fatl1 de da.nsul. .Da

l;Ui s~ fie en voi. Amin u. .

Mare lauda, si tHOS, mai mare decat toate celela.te,

de a spuue desprs Epafra: "Care este dintre voi, sluga lui Christos" 1 adeoa Oil era sluga in locul lcr, dupa cum 1?i pe sine se numeste sluga a trisericei, cand ziee : ,:0, caria sluga m'am faCllt eu Pavel". La aceiasi demnitats ridica f?i pe acest barbat, caei mai sus Il numeste impreuna slujitor, iara aioi slujitor sau

sluga. "Oel dintre voi", eice, ca !?i cum pare ca ar vorbi cutrao mama ~i i-ar zice : «eel din pantecele tau iesit». Insa 0 astfel de lauda ar ti nascnt poate invidie f?i' dusmanie din partea unora, ~i de aCCGa 11 reoomanda mai mult ca pe unul ce era. cunoscut din actele lui fata de da.n~ii, 9i en aceasta ocazie 'impra!?ti.e orice motiv de

nvidie. "Care se nevoeste totdeauna pentru voi intru l'ugaciune't, adeca IlU numai acum cand se giiseste printrs noi, ca sa 0 aiba aeeasta ca srnfaza, ~i nici numai Gand este printre voi, ci totdeauna. 0 mare buna vointa din partea lui este ar!ltat~ l?i prin expresiunea ,..se nevoesteH, :ilf<1QQa SA Jllpta qi sti1rl1e~te mult to

Jugil.Ci~~ ~POi, ca sa nu ~ se" para 33.'i lingu~e!?t~, adaoga a vale: "are rivna multa pentru VOl, $i peritru cei din Laodicia si din Ierapolt''. 91 expresiunea llCa sa stati de~avar~iW( 1111 este zisa cu seep de lingu$ire,. ei este un indernn din partea dascalului venera]. «8i Implini~i, zioe, adeca plini de toata voea lui Dumneu, ~i desavarsiti». 8i nu zice «Sa nu va elatinati», C1 «Sa sta,ti»; Prill faptul'ca el Ii trimite Inchinaciuni din partea altora, li atrage tnca mai mult, c!1ci

I

J1u putin contribue Ia aceasta cand si altii isi amiutesc de dansii, ~i nu numai ounoscutii ~i' familiarii lor. 8i. siceji lui Arehip: socote~te'lj slujba care ai l~at intru Domnul". Prin aeeste cuvinte mai mult inca '1j sl!pune lui, pentru ca daca dan~ij. ar fi fast. progresat in totul, nu ar fi putut a vea mci un moti v apostolul de a'I 1mboldoldi fata de ucenieii sai de oarece nici nu e prudent de a vorbl pe dascal inaiutea uccl;i.c~lor. IJ'~ei .Ii serie. aceste cuvin~e, ca sa Ii inchidn gum. )l~lCet,l lui Archip, eocoteste". Ouvautul acesta /1 socoteste'' peste tot locul are semnificatie de infrioosare, de spaims, ca de ex. cand zice: nPaziti-va de cani" (Filipp. 3, 2), sau : I)socot.iti ca sa nu va fure pre VOl cmeva eu filosofia" (Golas 2, 8), sau acolo unde

zioe : ),Ol videji ca nu cumva slobozeuia voastra sa fie z minteala eelor neputinciosi din Irati" (I Corinth. 8, U), !?i in fine pretutindeni el intrebu'itlveaza acest cuvant, cand voeste a lnspaimanta auditorul.

JJSocotet?te, zice, slujba care ai luat intru Domnul, ca sa 0 Irnplinesti''. Prin aoeste cuvinte nu'l lasa Gat de pulin de a fl'stapan, dupre cum ~i 10- susi apostolul zicea despre sine: l! Oa de fae aceasta de vee, plata am) iara daca de aila, dregatorie imi este mie inoredintata" (1. Corinth, 9, (7).

"Ca sa 0 irnplinesti", cu care ocazie se vede cum ~l inconf.inull iudemna pe discipillik irn.tilini.re.a _datoriilor. /lPe care ai luat intru DomnuT ca sa 0

irn plmesti". Iarasi intrebuin~eazii particula bl in trn :. ,1 care nu e alta decat "prin l:. (<13.:1 tl-a dat, zice, iara nu ] i noi». Prin aceasta zicere ii supune lui pe ace§ti Colo- .. sern, caei arata oa slujba lui ti Bste tncredintata de Dumnezeu.

'. . "Aduceti-va aminte de legaturile mele. Darul sa :fie cu voi. .Amin ". Aioi a slabit spaima, caci

I

It

I

l

I

1

I

!

1

I

t

.', ,I) Nota. Imperativnl verbului .1))"i1tiu,i))"fRE in traducere·: exacta este : v€zi, lJag~ sam.(i, fii atent; sl dad iu editia d~ Buza.u' sa 'gllse~te tradus prlll socote~te, pdze$te-ie, aceasta g'a iacut mai mult in scop a se ~afl:azei nn)nt,etes DJai buu .. (Trad.).

:t._\I, elk '1

?o-.i rt'

tSTO~

o>vnLIA XIl

eand dasoalul este in leg-Muri, iara charul il dezleaga, numai poate fi nioi 0 frica. Dar apoi ~i _ a fi legat oi: neva pentru Christos, ~8t@ till din Obdr, _.gare a permis

aceasta, caci ascuita pe Luca ce spune: J;$i s'au In tors apostolii dela fata siuedriului, bueursndu-se ca pentru nurnele lui Christos e'au invrednicit a se neeinstl" (Fapt, 5, 4.1). Si eu aclev<irat Gil a fi cineva legat §i necinstit~pentr-u-----numele._lill.,_!iS.~ P;lvredni£l C;; ~,f:t~ ~;e, ~entru, ell claca eineva C011-

sleIer? c_ U_'- ~d £:u-!"- Je -'--' suren cay a pentru aman-

,tn] ps car.e..i!-:im5, apoi CD atat mai R1Ult PQQtrn Ghristn§_

I) Deci sa nu ne :i:ngreuem ,1n necazurile ce Ie avem pentru Christos, 01 s:1 ne aducern aminte ~i noi de leg&turil.e lui Pavel, ai acsasra sa ni fie de lndemn. De 6X. indemni pe cillev-a ca sa dea saraoilor pentru Christos ? Aminteste-i de legaturils lui Pavel, Uln~_'ue-te ~i pe tirie,f;'i pe eel co ludemni, si spune-i c;:\, Pavel si-a oat ~i trupul sau ea sa fie legat pentru Ohristos, pe cand el nu da nici hrana macar celor saraci. 1'8 fudulesti de succeaele ce 10 ai? Aminteste-ti de legatnrile lui Pavel, ca tu nu ai sulerit nimic din eeea-ce a suterit acela, ~i totusi el niciod~ta nu s'a Ingamfat de succesele lui. Ai poftit poate ceva din bunurile aproapelui ? Aminteete-ti de Iegaturile lui F avel, si vei vedea cac de absurd est?, en. aproapele tan sa se primejduiasca, ia.ra tu ~a te dezmerzi, Doresti inca a te imbuiba in dezmerdati 7 Ia aminte la temtiita lui Pavel. caci esti discipulul lui, e~ti impreuna ostas cu el, si atun ei care 'ti este ratiuuea ea tovarasul t~u sa fie 1'n Iegaturi, fii tu sit te dezmierzi? Ai cazut in niscare-va stramtorari, ~i ai crezut ca e~tj parasit ? Asculta despre legaturile lui Pavel, f;ii. vei vedea ca. ,~ fi jn str?,mtofMi, nu este 0 pr-oM de parMire. Voiesti a te imbraea ell naine de matasa] Aminteste-tide legaturile lui Pavel, si atunci ti se vor parea asemenea haiue mai necinstite dee§.t tI:en~ele eele transformate_in glqd (noroin). Voiefiti -poate de a'~i pune prin.' prejuTul grumazului aurarii? Gande~te-te la leg!Unrile lui Pavel, ~i atunoi~i se VOl'

,

1

i

\~

\ v '

it~r j

r~

\

I

1

&

,

I

i Ie _-J-",~ IflPN'"'"

\

,l).,Partea moml(L Noi nn tre.bue a ns lugreuia in 'lecazurile OB 1e avem pentrn Ohristos,' oi sa ne adUCflm am in til iii noi de legaturile lui Pavel, ~i sa. ue depa.rta.m de cele p1igubitoare. lIespre \a-" crll.mile spiritnale, iii despre mtn~ile eele demne ~i tledeome. Ol\. podoabll. miresei este prudenta!?i sfi.a-ia, iari nu' vuetut, betiile, cSntli.rile din flner ~i b1i.taile diu palme. (Vero11).

145

parea acestea mai uricioase decat funis cea invechlta ~i proasta, Voie~ti poate a'ti scArliOlljx1. paru) ca sa pari Irumoasaj Adu-ti aminte de' halul de n'ecurateuie in care se gasea Pavel prin temniti, si te vei aprinde de frumusejea aOCB3, iara pe aceasta 0 vei considers de caa IT'tai nesuferita. putoare, ~i atunci vei of tn, din adancul inimei tale _doriud IlZgaturile lui Pavel. Voicsti a'ti sulemeni fata, ~i a'ti yaps\. sprancenile, si altele de acest

\fel? CugetA la lacr:lmile lui Pavel, cum el III timp de Lt-rei ani, zl ~i noapte, n'a lncetat de a plange. Cu aceasta podoaba infrumuaeteaza-ti obrajii, caci aceste Iaerami te vor face mai stralucita. Eu nu SpUD ca tu sa Ver$l hlcr-ami pentru paeatele aHora, ea Pa vel- desi a~i doj'l 0i aceasta, - caci poate e mai presus de tine; dar te lndell11l ca. sa faci aceasta maear pentru propriile tale pacate. Ai pornncit poate de a Jj legat servitorul t[m? 'I'e-ai maniat I?i te-ai inluriat asupra-i ? Adu-ti aminte de leg-at.mile lui Pavel, si imediat iti va content Iuria, adu-ti aminte 'Ct, noi suutem cei legati, ia.rti 1111 cei cc Ieaga, noi cei ce suntem ou inima infrlnta, iara nn cei co 'tufring-em ~j zdrobim pe altii Urnbli dezmetica prin toato partile si rfi,zi ClI hohot r Gandeste·te la durerll hli 1: avel: si ~'ei ofta iar{, lacramile ce Ie vel varaa, te vor arat{L 111ca mai stralucit». Ai Y3ZUt ponte pe altele dezmierdftndu-se ~i dautand ? Adu-ti aminte de Jacramile lui, Oe Izvor oare ar fi J!1 stare s~i. colcoteasca ~l sii scoata din el atatea suhoae de apu, pe en.Le lacrami a 8(',OS ochii lui Pavel'?' «Aduceti-va aminte els mine, zice, f3i de Iacramils mele», dupa cum ,~i aici zico .. ~I(luce1;iYtl aminte de leg'EILur.iJe mele". Si eu drept cuvant. a grait acele cuvinte presviterilor din 'Efes, I!e 0<11"1 i-a eliemat JueA fiind cl III Milit, pentru CI~ vorbiu nnor dascali, a~a cs pe aceia ciiula a'i face sa 1<1 parte b suferintele sale, iara pe acestia sa, se gaTIdea~ca mai mult la primejdii. en ce izvor .vrei s~ eompa~l acele lacnlmi V11,rsate de Pavel ~ Ou raul din paradls, care ucla In tregul pamff.nt? Dara. n u vei putea spune ~lirni c, c.aci raul. lacrfmlilor vll.rsate "ucla Butie.teJe, iar l llU. p~l!lan 1. flea ti-a.r arata cineva pe. Pa:re! pJariP;1ti-1:d $i oftand, oaie uu ar fi mai plar;ut a'} rnv1 pe cla.nsul, decat mii de dan ~uitori InCDUU1'] a\-~? Nu z:c de voi-dar daeil cineva rni-ar arata pe vre-uunl dmtre nernf;tina\;ii din teatru t;ii de pe seena, d~ntre .acei ee :86 topesc si sunt ca nebuni dupa amorun, VOlll sa Zl_(', daoit ni-ar arata vre-o fecioara. tanara de acelea 1n

146 OM1LlA ~II

__ h~. __ ·~ __ .. _wr--.-~--'~~-----·~--~-~---~--- -.---~ -, --_ ... -.-

floarea varstei. care birueste en frumuseta ,pe toate celelalte feeioare de vfttsta ei, care are f,l,ta ~l cp,lelalte membre ale eorpului bine proportioD~te, oohiul fraged si blajin, Intoreanc1u-se intr'o~parte ~lA alta eu blande~~ si surazand en dulceata, pleeandu-se 1.0 JOS ell mcdestie ~i cu multa gratie, ,eu genal,e inv1l1,etite pe de ~esupt, avaud, cum 8'a1' zice, lumina ochilor vioae, ,frunt~a stralucita, iara de desubtul Iruntei un obraz aJ~ns 111 cea, ma. exacttL si mai regulata ro~a\a, ~prmtena LO fine si frumcasa ca 0 statue de lllc"lfTl,ura,--,?l ~a.,c£t tot ~t:l:ncl mi-ar arata ~l pe Pavel lacnlmand, tm-asi intoarce lll,te privirea dela acoa feeioar!l. spI's, J~ave~, pen,truca clIp oehii lui straluceste ,9 fru rnnsate SPJyJbJ~hL OCh1U] acel~la face ea. 8~1 miste suflotsle celo~ tineri, ards ~l, dogoraste, pe Gaud (1,1 lui Pavel dm. contra, le ,hm~w~ttl, Niste astfel de lam'aml, OR. ale lui Pavel, fac oehn mal

frumosi decat sufletul, infraneaz.a pantecele, ,urn?]~. p~. {l , , ctneva de a adsvarata fi\osofie, de a mare simpatie, ,~: (}...aC/U/rVt.( J2illi i1. \I!.,uja olljar un sufi,et de diamant. ell ,aseIX~~n~al

lacrami aste, u,data bis,erJO~, C.ll a~mD,enea Ll~ranJ1,~ ~~. (

planteaza spiritele. Chiar foc de at fi, a :me~ea lacr~n:]

au puterea de a sttnge, :fie acel f~c corpo~a~, ,fie 8f;1l-j

ritual. Asemenea lacrami pot a stinge J?l Sdget,11e dia-

volului eele aprinse. , ' " ...

Sa ne aducem aminte deci de Iaeramile ~Ul Pavel,

!?i atuDei vom ride de toate cele prezt;nte: ~~~te ~:stfel de lacrami fericea Christos, zieand: "li ericiti eel c~ pl a'no· cil aceia se VOl' mangttia" (Matei 5, ,l) ~l

Feri~iti sunteti carl plfl,ngeti a~un2) di v~ti r~de': (Lue, G,21).i~to astlel de lacr;1l1l;l v,:rsau ~l Isa:_a .'~;n Ieremia eaci UTIul zicea : J)Lasa~l- m a: a mar "011,1 plangc' (Isaia 22" 4), i~riL celalalt : "Ome va c~,~ e~;: pului men apa, ~1 q?~111o: mel izvoare d,O la~rar:ll, (Isrem. 9, 1), ca. }le~llnd 111 stare de a f~:e c1.Ce'l.st,~ natura Intreaga.Ji!.mlC nil Aste :r;1aJ pliiC~lt ca ~ ... ste ~ ~i ele __ sunt eu mu~t ~~e -a:2,~Slce p,~ §l veselie,--c;er ce sunt eu Ja~e de vr,e-o ~ perdere, ~~lU 'cata mangaere adue lae~amlle" De?l s~ uu socotlln

aceasta ca un lucru de dlspretl11t, 01 chIar fo::rte pr~: tuit ~i, de do:it, n~ atata 12entru~a" n~ do are ~an.d altn pi1eatmese, cat mal ales cand nOI u~~a-ne . pa~<"~ull1~, c~ astfel lacramile ce Ie vi'Lrsaro sa TIl moaH.', ~n lIlfranga

1
j
i
I
l
~
A'
~
'I'
ti
',l
f
'; !
"]
:!
~
..,
\\)
11
,t
iJ>
~,
f~ OMIUA xu

147

uuma. De aceste lacrami sa ni amintim, Ia aeeste 1egaturi sa ne gandim, .

A~a dara Iacramile lui cadsau si pe Iegaturile ce Ie purta, ~i moartea oelor perduti, voiu sa zio osanda -eelor ce leg'au pe sfin~i, nu-l lasa ca sa sitnteasoa in IiDj~te, plae~rea leg-atur~lor. CiiCi doara si e1 era discipul ,al lui 9tl.rlS~OS, ~l, el simtea durere pentru a~~iia, dupre cum I?l Christos simtea durere pentru preotii Iudeilor, nu pentruca urmau a-l restigni, ci___n.Ql1trnc,\ da,n§ii se _Qerdea,ll, ~i nu numai e1 singur facea a~a., ci inca ~i pe

altii ii tndernna h~ aceasta, zicand : l,Nu rna plangeti pc mine, flicele Sionului" (Luc. 23, 28), Oehii aceia au vazut rain}, au vazut al treilsa ceriu, insa eu nu-i fericesc atftta pentru acea priveliste ce au vazut atunci, pe ea.t ii ferieesc pentru lacramile acelea, prin care au vazut pe Ohristos. Si eu sdevarat ca acest fapt este -de ferieit, caci ~i e1' chiar se mandreste en aceasta zi-

-eand: l,Oare nu pre Iisus Christos Dornnul nos-

tru l-am vazut?" (I Corinth. 9, 1), de unde ee vede -ea eu mult mai fericit este de a plange in acest mod, Multi oehi s'au impartssit de fericirea de a-I videa pe da.nsul in persoana, 1GS,)' el fericesse mai mult pe cei -ce nu s'au hnpartasit de acea priveliste, caoi zice . llFeridti eei ce n'au viizllt, )5i au Cr8hyt" ([uan20

29), Pentruea daca este mai de folos de a ramanea pentr\~ Christos aici, in interesul mintuirei alters, deeat de a se desc~)1npune, apoi ~i..de a suspina pentru dansii Bste mall· oeat de a videa e Christos. Si daca este mai de dorit de a fi in g reena pentr'u dan~ii, dedit a fi impreuna ell sl, si deci ~l a se despart1. -de el pentru cHlni?ii este mai de dorit, ~ caoi aceast'a

este ceea-ce e1 zicea : )lGa asi fi poftit eu insu'mi a fi anathema c1ela Christos pentru fratii mei" ,(Rani, 9, 3) -- apoi cu atat mai mult este de dcrit de a lacrama pentru dan9ii. "Nu am iucetat, zice nOli la-

~rami a indernna pe fiscare", Si' pentru ce? Nu doara ca se temea de primejdiile lor'corporale, cj dupre cum cineva f,>pzand laug~ un bo]nav, 9i ne~tiindn-i -sfa.r,~itulj lticrameazll, de 1teamtl. sa nu sa 'despart.a. de via~a. lot a~a ~i el Hlerama cand TIll avea putinta de a-I certa mai mult, ~i cand Ii videa bolnavi, de ieama. ca sa ou cada din imparat,ia eeriurilor, Aceasta a f<leut ,si Christos, neutru ca milp.ar nH b.(>r!.lmill'>. 111i",,, QA

J48

sflaasea. De ex. pacatuia cineva? El it certa; dar nand eel eertat jldispre~uia ~i sa departa de el, atunci Iacrama, ca eel putin macar a~a sa-l poata intoares. _,

, Ba ne amintim deci de aoesto lacrami. 9-~ Gre~tejri

astfelpe fetele 91 copiii no~trj,lacraman(l oaud ltye.;; oem iil fa J te rele, .Cate vol ese a fi iubl te, sfj:Ri alIJHl:;_ teasca _'" Pavel 81 sa ofteze, Cat~ suntett fericite, NUe traiti in saloane bogate, cate va resfiiva~i in placeri, aduceti-va aminte de aeeste lacrami. Cate sunte~i ouprinse ' de vre-o jale, preface~i lacramile in jaerami, El TIn -HUia. :De oei mortiL eiRe eei oe _ t:r~iau ca morti. Voiti sa spun sf de alta Iaerami ? Si Timothein pIaogT:Ja:, - caei doara era.~ ucsnic ~l .aoeluia - d~rii, l~i

scriindu-i zicea: "Aducandu-ml aminte de lacramile tale, ca s~ rna umpln de bucurie" tH Ti:motheiu. 1, 4). Multi plang ~i se vaicareaza ~i din plaeere, ba inca dintr'o placers foarte marc, dar ase-' menea lacrarni nu sunt aU1.t de greoae, ci chiar eu mult mai placute decat eels izvorite din placere pac

mfi.nteasca. - oaoi asoulta ce spune Profetnl : nAuzit-a Domnul gIasul plangerei mele, auzit-a rugaciunea mea" (Ps. 13, 8. 9). Unde nu sunt deci folositoare Iacramile P In mgaciuni ? in sfatuiri ? Dar noi defaimsm numai acele Iaersmi, pe care le varsam uncle nu trebue. Cand de ex. sfatnirn un Irate celja~ catuieste, noi trebue a pUtoge ~i a jell. Cand iudcmnam pe cineva In facerea binelui, jar el nu dA nici-o

,J1 i. aten ti une indemnului nostru, -,?i d ec~ se pi~rde, A atun.ei

n.i.{ 'U. trebue a plange, Asernenea Iacraini sunt izvoritedin

.f_ 'Uu. l. fil 0 SQtle._ . A .ua.r. can. d .0. in e ... va di.n. . b oga.t !,j u n ge sarac, ~and

e cazut 1Il vre-o boala trupeasca, cand muare, mel de

td:~Cjt?. cum .nu trebu~ a plange, ~!l~i asernensa ~!Y1pre;jurari

1- 0 nil sunt vrednice de Iacrarni. Dupa cum noi riefaimara !?i rasul, cand faeem uz de e1 f<'i.nl timp, tot a~it 4efaimam ~i Iacramile varsate f<1ra timp si f!'lra 800p. Pentruca yaloarea fieea_r~i lueru atunci se ara;~", c§JJd acel lueru este inkebum\<f\t Ja 10Gl]] san. potnVlt.:J)e -cand daeli est€'. Jutrebuintat lntr'un lac strIl.in, . de toe nu se "Ve~ .De ex. vinul este Iasat spre inv(3selirea .omuIUl, 'br nu pGntru betE; p'anea 8pre hranti, iara ~u 8pre imbuibarea lU.i; promiscuitatea pentru face_rea de copii, iara nu spre curvie. Deci dupa cumasemenea abuzuri sunt defaimate, tot a~a ~i lacramile varsa~e f<ira timp f?i seap. Dae,\i ar fi 0 lege, prin care s~ Se

"

; tJIbnIa

OM!LlA xn

149

lozluicsca ca laeramile sa fie varsate nuruai in rugacl:unl ~i In st·a.tt.:-ir~, ai vsdea atune! cat de dorit ~ar fi acest lueru. ]),TlmlC nnpoate ~tergf-l paca.tel~ trine, ea lacra.mele. Asemenea lacramt chiar ~a fata 0 a.r.aM mai trurnoasa, pe eel oe priveste il atrage spre mila ~i compatim\r~,· /?1 cll~n (3U ~ar~t 0 asemenea. fa ttl. ill, 80 to ri~ti:,?azi\ .1~8;_1 y_enerabl.li!:,. N.lml? nu este mal placut, ca III ate 0 chi lllltic t"~ma~l, eA Cl oe)J.mle~ me m b rnl ~..2S~'!ll_oel.lX!:ai. no bil i m~1i. fru_ITlO,§,. §i ca~.nd.· noi vedem

oc1i111iu;.rarnand, n . vecIem lIlSl1§.! snmtul

litcrJrn5nd, i 11e 11 . , .

r- . . . oestea. iubitilor, nu vi s'a spus far2\. soap, ei J pentrn ea VOl sa 'nu v" cluce~i nici l~, l1l~n~i, .n~ei I~

L. Q rchestre, nici la jocuri dA acele satauicesti. Caci privests ce a inventat diavolul : fiindca de prin scenele tea'teulni si de prin adunarile celor neru~ina~ilnsu~i fit,ea lucrului a .indepartat pe fernei, a.poi cele ale teatrului le-a introdus chiar 1Tl carnerils rezervate femeilor, vorbesc de cei usurei ~i de. curve. Aceasta bO,).la,:molipsitoare a fost introdusa pe furi.;; do legea nuntilor, sau mai bine zis nu de leges nuntilor, sa nu fie, - ~~ de insesi prostia noastra. Ce faci omule ? Oare llU stii ce raei ?' 'I'll iti iai femee pentru prudenta ta 9i pentru faeerea de copii ; ce voiesc deci e~nreI~,,:;;i "cs ,1'01 all: ele Ia nunta ta? «Pentru ea veselia, ZICI, S<t he mal 1U<1.re)), Si eu toate aces tea asemenea Iapte nu izvorasc din veselie dupa cum ziei tu, ci din prostie. Prin asemenea Iapte insulti pemireasa, insulti pel oaspeti. Daca cu asemenea fapte voiesti a-i 1l1canta. R\ desfaia, atuuci este 0 arlevarata insulta. Daca a vedea fernei desfran ate ~ i slu Vi te este ce va '. c.are p osrta c u s i n~ VI' e-o iubire de cinste, vreo ambitiuno oar-ecare, apoi df\ ee atu nci riu lasi pe miroasa cs sa .vadfi $1 ea r Cu adeva j,;j.t ca diaYolul a in trodusln r;a'Sil. (oata ar;ea pJl.rupa

sa,tanir;.ea;;a, urlcioasa si d "Ad 11 ceti -va -amjnte, ziee, e legaturile. mele". }hmta, -iubitilor~ 'ln13a este a le atnrli sf .0'" .-. '~_ , insuai

, umnflzeb, pe cand curvia este desfacerea aeelei )ega-

itUfL Estc psrmis de a inveseli nunta eu altfel de lUMt1ri, de .e. x._ c. u mese i:rlMreate .0.. u ma.nc.~r. i, cu .. haine ff'umoase, :,?l eli altele rde -a.rest-1eL Vede~l fla eu nu

impieden aS8lD811ca Iuerun,., ef\ sa ·nu par -!1 fi . p~ea -salbat.ee, ",dest R.ebecili h eradE1aj~ns numal o)1ama

.subti,re. Este psrmis de -a S6 IDv8selL la nuntti prm fru..:

..::..e /l'I /J. _V"7" .,_ J _--11.~ N,- _1. ~

\,Y ~·<'10A ... l.A . .it-q- ~ (A.{, .

~50

----------------------------------------

OMILlA Xli

musetea hainelor, prin prezenja barbatilor Eli a femeilor venerate. De ce atunci intrcduci acele rizilieuri, acelemonstruozitati ? Spune C8 auzi dela acele femei .pierdute? Te rusinezi a spune ? Daca tu te rusinezi a o spune macar, de ce atunci silef?ti P, altul sa faca aceasta? Toate trebuiesQ a se desfa9UY'<l:. atune! eu J2ru: dents eu demnitate i 0U cum atare, insa eu "lad cu totuI in con ra ; vad [ucand ~i S' tand pe la nunti,

:-)ca si eamilele si asinii] Unei. feoioal'e Ii. es. aiuns

iatncul femeesc. « Dar;zici tu, es e sar.ficar;i as acel iatac»,

[Dac8.. eRre:'"sar:f(~acio8, trebue a fi totusi dragalas, si pentru

.: -) ace as I a gaseasca ea mijlocul,?imerit,.1n 1 ocul bogat~ej. Nl~

are zestre de adus in casa barbatului] De ce atunci 0 taei de dispretuit din alta. parte? Va gast ea mijlocul nimerit. de: a se face respeetata prin cr esterea ei. Laud obiceiul, ea fecioarele sa se alipeasca in hera pe Hinga 0 tanara cast ele, spre a Ie einsti, laud si pe Iemei, ca cinsteso pe cea de

. aoelas fel cu ole ; acest obioeiu este bine hot.arlt. Don~ sunt in adevar, asemeuea grupe : una a fseioarelor f;ll ceialalta a femeilor maritate ; eels dintatu predau pe una dintre ele, iarll cele de al doilea primese printro dsnsele pe cea predata ; de ecole iesa, iar aici intra. Deci mireasa este intre aceste dona grupe, nici fecioara, si nici femee. Dar curvele ce cauts aici ? Trebuie 'ea ele sil'~i acopere fa-va :~l,nd este o. nunts, trebuie ca ale sa se aseunda In erapatnrile pamantului, pentru ca curvia este conruperea nuntei, iara noi le aducem inca pe let nunti. Cand voi faef* vre-o intreprindere, va urati tot cele bune, iara cele contrare le alungat], precum de ex: c?i,nd semanati, sau cand scoateti. vinul din ipolinin ({l'lto),q'/tD<; = vas In

care se sourge ~inul la ealcat, deja), nici macar nu va*. sa. amintiti despre otetirea sau, stric~r:a, vinului? - i?1 aiCl, unde e verba de pr~lden~i:l, A 'Val .1l1tr:.0duee~~ otet ? Cam ce alta poate fi ferneia desfranata? Cand VOl preparaji mirodeniilo, nici nu lasati a se apropia mac~r niscareva elemente puturoase, ca sa nu se mfecteze ml" rodenia!,Nunta inoa esta un mir. ~ ~i atunei de ce ]a, prepararea acestui mir introduceti putoarea eea mai nesuferit!1? Co spul? tToaca fecioara, ~i nu se ru~ineaza de coa de varsta ei? Bine, dar 0 fBeioarll trebue a. fij,roai serioasll. decat 0 curva, ca:ci dansa nu a e~it doara. din Bcoala color ce se lup~a la eire, oi din b1'atele parin~

1 ..... _.&.: D ..... 1 ...... "V'> .......... : "'''''"T' ,....'"r4-4- ..... ..:1 ...... 1 ........... V\,r,."""V\;C"! 1"'111"\ -J:·nn';I"\.nTl.(\ ~~

1

I

!

J

i

I :1

j

~,\

.'

,{~ 'Ju.,_ .">'f

I, .. rr

ex (L >v')<';:re 1...G..

c'iA.,v,.l.,-".{q • • ,

O)ilLfAXlI

151

se arate: N_u. vezi ce se pe}rece in palatele irnparatel?ti, und~ ?BI OIl1~tltl .sunt pe langa imparat inauntrul palatulni, lara ceilalti afara] Deci ~i tu fii rnauntrn pe Janga rmreasa, TIU expune ln vileag fecioria., ci stai acasa. Sta de fata fiecare cere de dantuitori, unul da. din sanul 3au: cel.iilalt. p~in;el?te ~i pastreaza oe a primit. De ce rU~Inez~ feCJ?fl!,-? Daca tu ca marna esri a~a, apoi tot asa va judeca ~l despr e dansa mirele, barbatul ei, Daca tu voiesti ea fiica ta sa fie iubita cu patima, ei bine, aceasta se. pOAtnvel$te poate eu purtarsa unei bacanije, sal~ .:'1. uuei vanzatoars de verdeturi, san a unei placin- 1;a1'* de. pe Ia nunti 1). Acestea toate oare nu te rusi~c<lza? A ~e sluV eineva este rusine, chiar de ar . .fi fata imparatului, Nu cumva poate saraeia 0 tmpiedeoa de a fi r,:1'uc1 en t'l.? N u eu mva .o impi ad ee II o ell p ati a oe 0 are? Chiar sluga cie ar ti Iecioara, chiar orice de ar fi, ea

s~~ama~~ totdeauna cuminte ~i Int~l~apl;l, caci: ))nt.ru !lSl1S Christos nu este rob, mel slobod II (GaJat. s, 28). Nu cumva nunta este teatru? Nu iubitilor nunta

t tai x . ~. " ,

as e 0 all; d., ru,mca 0 talDa d.e mare imI!Qrtan~a, ~TCrilca

!Ill va rU§lDatl ?B aceasta tmna .• ~-MLpJU;i.~-?~ .. v:~.rQi?i!:l.ati ~ acela al ctlrUl tip este aceasta lain;) , J: 1 am a aeeasta,

~jce, mare este, mrtL en zic de Christos si de bis~rica" .(Efe~. 5, 32). Este tip al bisericei si 'al lui Qhrlstos, :;;1 tu mtroduci ourvs z «Dar, zici tu, daca llU VOl' dantui la nunta nici Iecioar ele, nici ferneile maritate

apoi cine sa dantuiasca»? Nimeni, caei ce .nevoe mar~ sate de a dil.ntu1? Priutre ta.nele religioase ale Eliuilor . sunt .;;i danturile, tnsa In tainele noastre t1'ebue a re-? / dO~l1ina t<lcerea. buna. po?oaba, ru.;;inea ~l mode tia I . 7'all1a D?a1'~ este aeeasta, ~1 deci afara curvels, afara cei sp~rc,*: $1 c~m~ este tain a? .Be ad una barbatul @._..1e.:. m81~. ~! arnbll Irnpreuott fliD llUll] De ee cand intra copilul in lurne, nu este nici orchestra, nici chirnvale

ci tacere mare, liniste mare, iara cand se aduna Mr~ batul cu femeia, si ' fae, nu vr'un tip neinsufletit niei vr.'IlIl tip al eeIor de pre pamant, _oj lDsn~j' ~hipul

JUl DUIT.nezelk introduej atata vuet, ~i'l tulbnri, ~i fael

. I) Nota .. Cuvllntul lJ"nL~oup'ib~ in priD'l111 loc inseamna mqter, ~i num~l ~f. SCrl~tur~ n intrebuinieaza ca creaioTiu. La Atheniani Sa numl!!, ~''1!l~OtlP'lO' !il. Reea teruee care prepara prajituri pe 18. nun~i. DBaltmlntrel!!!I, atJit pasa.)tll acesta, cll.t si celelaHe dinaintA. l>1111t fOltrt"

OMlLlA XI!

de rusine s.nflet1_ll? : Se .,)d.un~ impreuna ~i devin un corp. [atil.. lan'i:}l "alOa mblreil DaM cei doinu devin u!_lUl, nu tao pe cei multi, intru cat raman doi, iara

f ca_nd se u~lesc,. atunci fae. 9i oe invatam noi de aici ?

{ elL p,_ut:.r~a n~lrel est~ mare. Isousinta lui Dumnezeu a despartit chiar dela tneeput pe unul ill dona, si voind a arata 011 ~H dupa despartlre ramane tot unul nu '" .J~sa~ ell, nuniai .?llul 80 tie deajuns spre na~tere~ Unul

slllgnr, nu este In realitate unul 01 jumatatea unului Jum~tatea intregului, iara clovada este, ca nu poate fac~ copn, ea ~i mai inainte de nunta,

• Ai vazut a.c.l1m taina nuntei P A facut pe unul din ?~lalalt,. ~l . lari1:;n pe aoesti doi i-a fa.cut unnl, astfel ca ~l a.staz~ dm nn~l ~e na~te, 0 mul. Barbatul ~i Ierneia nu SUtl,t ~Ol oan~en~, hC] unul; smgur. Aeeasta se poate adever: ::;>1 astazi, ~l In tot timpul, ca de ex. se poate adeverrcu: Iacob, en zicerea "Barbat si femee i-a fa~u ~pre ii" (li~aeer. 1, 27).DaCf~ ~nul este oapul, la,r.<1, cealalta e~t \ ,corplll, cum se poate zice cit sunt dOL -; De acee., ferneia ocupa 10Cll1 discipnlului iar barbatul locnlA (~,asca~~llli;. el ~ste, stapanul, ja~ ea estc csa stap~lllta. 81 ehiar din forma corpului ar I;mt.ea vp;dea cineva oJ. sunt unul, caci Iemeia a Iost fae.ut,l din coasta barbatului, ~i prin urmars amftndOl Bllnt Jn~latati a intregnlui. 15e acee~i 8i nume§te pe femee ajutor a barbatului. ca sa arate ca sunt una, ~le .n.ecea $i ,barbatlJl prefera pe femes inalntea ~atll.lm !',il a Hu;mel sale, ca sa se arate ca ii sunt un .l~tr~g·, Dar 91 tatal 8e bucura Ia casatoria fiului 81 a

! fiicei ~ale,· ,. . '"' case un! fiecal's: eu prOrml, sau. cor].; si fuee atat,~ cheltuia a e )ani Ia n,u?), ~l t~tU$~ nu poate suferi sit vada 13e fiul sau necas~H~nt, Ca " . n t io dOlla, cad fie-

care ,In Aparte este imperfect "prAB !~cerea e copii, si fiecaI e 10 parte este Imperfect In lOctiegarea, tn corn-

llJ!xul vie~ei J)rez~nte. De aceea ~i zice Profetul: llI-Uimu?*l. duchulm tau CI (Malach. 2, 15). Dar (mm oar~ devln un. tr~p? Dup1 cum ai lua partea cea mai curata :l. auru]Ul, tp 31 .an~este~ca-o cu alt aur, tot a~a, ~i aiel, ,upde femElla p~ImJnd lJl ea sumanta b{irbatului, creRte $~h~ilne~te, .'ill 10 fine dA socieWtei barbat iesit din ea. C?~llul acel~ este ?a o. P!1nte intre barbat '~i femee, astfel cll. tOtl. ace9tI. trel: barbat, femee 9i copil, sunt nn trup, eopIlul urnnd pe amandoi de ambele pArF"

~~ ~ 1.lu~

t?

" ,.

,

OMILlA xn

153

Dupa cum dona orase despariite printr'un rau deja un eapat la altul, da,c,a se Ieaga, poduri de am,?~e parti nu se mal zice ca sunt doua, ci unul, tot a~a~l in eazul de fata ba inca mai molt eaci aici puntea ce'i uneste es't~ de aeeeasi esenttl.' en fie care din ii, psntru rezonul aratat, dupa cum capul si eu trupul ~'o!meaza .un Slfigur trup. Prin grL1ma~ supt despa!~*, .1OSa copilul serveste ca mediu de umre, ll1tre amandoi. Dupa cum dantul!' ar f1 despartlt, insi\. prinA faptul ca unul din~re yrivitori s'ar prinde em 0 ma_na de un~ diu J?art1, I?l c~ eeealaltrt, de alta parte, ar face atunci yn.:;n~&,ur dan], o singura hora - sau dupa cum d[mtmtOl'll flind despar~i~i ar iutinde fieear~ mainpc I?i s'ar apuca unul de altnl, f}i astfel ar devem un smgur dan] sau l~orfi., ~ot asa si )'0 cazul de fava. De aceea eu drept cuvant zice i~ mod clar ell: 11 V or £i doi un trup (\ uniti .. fiind prin trupul copilului. «~ar ce ? Daca. nu sunt ~a .mlJloc ?OP1~, care nu Bunt aLUUCl un trap, C1 sunt doi»? Pronuscuitatca face aceasta, caci priu 88. s'a amesteoat corpurlle amandurora. Precum daca ar turna oineva unldelemn in mirodenii, ar face totul una si aceiasi, tot a~a ~i in

cazul do fllM,.

, §tiu i11bitilor, oil 1a multi li e ru!?ine .de eel: vor-

bite, dara oauzu tuturor acestora este numai ne rU~lOarea si dssfraul. A: 08 face nuntile ele fetul cum 58 fae, este

_ .~~ se confllpe nunta. diu_.Q.~p.ul loeLll~lC_gAtl:L~~. deii!i:!na taina nuntei 1,OinstiUi este nunta, zice, ~l patul '11esIim.:cati-, Ebr. lU, 4). De. co atuuol te rU!'Jinezi d~ ee este cinstit ? De ce ro~e~tl de un lucru nsspurcat ~ Acestea suut credintele 01' ,ticilor, sau :;;i a celor .oarl introduc pe la nr nti curve. Pentru aeeasta eu VOlU a Cl1rati nunta ca astfel sa se introduce in cnsB.pobleta .... C'\ astJel sa ~e astupe gu.rile er?tieilor. A fost~n8uJt,a,t chlrul lui Dll . nezen rare este fad ,,' " fa.ce_rBLJJ..Q.&Stre. _lli3utrn ~ . . nO'a ac.ea r. irlli_este JDult:rt "lnurdar--re,mult noroin !).tur.9_8. Ei bine, aceastii rn~rClIme sa; 0 cur' 1m noi - en eU'lTantul. Ingadlli~i dar putll1, fiindc~i $i celc~ e:ste stApal1i t de asemenea noroi u, in-

gadue ~i' sufere mu 1ta puteare. . . .

Voiesc a va a rata. ell, uU trebue. a va rUfpna de

cele ce am spus, oi de cale ce voi Ie faeeli, tu insa lasan~ la,o parte aele co J'aci, te ru~it1ezi de cele ce eu spun, "ill deci pein aceasta dispre~ue9ti pc Du:nne.zeu1 car~~.-,..a hot.arit a~. Sa vaspull cum 'este ~l ta.ma Disencel?

J 5~-

.. ".----.---.~--

lata acea taina, Christos a venit eatra biserica. insa bisarica dintr'insul s'n facut, sf eu daosa s'a unit duhovniceste, dupa cum zice : l)\.Pam logodit unui barbat, fecioara curata sa va pun inaiutea lui Christos" (II. Corinth. 11, 2), caei dintr'insul sur.tern. Din

madularile lui,~i din carnea lui ", zice. )J

A~cEls!ea toatei:n~elegandu-le sa nu ne rusinam de aeeasta talna .. punta .este tip a1 QrfiZ!:m~ei JilL Christos .. ~itu. te tm~eti.? S'ar parea oa cele ee se petrec pe l~ nun]! sunt indiferents, ~l eu toate accstes SUIlt 011112018

multor rele. Teate sunt incarcate de nslegiuiri. Hi mascaraciunea, ziee, ~i yorba nebuneasea si g:ilirnele care nu se cuvin, sa l1U iasa din guru. voastra it (Efes. G, 4), dar toate cele ce se petrsc Ia nunta sut;Jt mascaraeiuni, vorbe nebunesti si glum« proaste, ,~l -TIU cum s'ar inHi,mpla, ci chiar in gradul eel m~,~ m~lfe .. Toate acestea au devenit ~cnm 0 arta pentru unn, ii;l eel ce se conformeaza acestei arte, capi1ta laude mari. Cum s'ar zice, pacatelft au cleyeuit oa.rta, oaoi nu Is facem la intamplare, ci cu sWDta si eu calcul iars diavolul comandeaza h urma 'regi'mentele de pa~ catosi. Unde este betia, aoolo este ,~i desfranarea, unde sunt masoarale si vorbe uricioase, aeolo este si dia-

. volul, contribuind si 61 eu de ale lui. Ei bine, cand tu ospatez~ ell de,~c~stea .. sp.u.ne-mi., oare sava,r~~~Li taina IUl ClmsLos? Cand tu lOVlt1 pe diavol J3 masa de nunta care Siivarge~~i taina ~ui Christoa? Peate ca ma gase~ci e~ sunt prep. greoiu In cuvinte, - dar si aceasta vine din conruptiunea cea mare, ea eel ee cearta rasul sa fie totel g<lSit ea vinovat, de vreme ce se pare prea

aspru .la cuvant. Nu auziti ce spune Pavel ~ /fot orice atl face) ori de mancati, ori de beti, toate intru slava lui Durnnezeu S~t le Iaceti'' (1. Corinth, 10, 31), voi insa le faoeti spre defaimarea lui ~i spre

) ~e?istirE'a lui. Nu auziti si pe Profetul spunaud i: ;)Slu]' L,llyl D~,mnului, ell fr~~a) \3i ya. buel~rAa~i lui ell cutl emu (Ps. 2, 11), VOl msa, va rasfa~ati III dezmerdari, Nu curnva poate uu e eu putintll de a'se veseli einevh ~~ fara de dezmerdari ? Voe:;,ti a auzi melodii plaeute? De slgur ca uu at treboi la asemenea, ooazii 10sa eu OOneimt ~i _la aoeasta, daca voe~ti; nu asoulia me'Jodii sa-

OMILlfI xu 155

--------~~-- __ -.------_----------.----- .. -----,--

I

tliind? Priveste chorul ingeriior. «Si cum este 011 putinta, ziei 'de a vedea - asemenea ehor 1») Daea vel alunga acestea, :;:i atunci va vent si Christos la nunta, ~i cand Christos es14_J)~ezent, f)i _c-"h_o_rul_itlgeril.Q_-L._e§!~J?L~&~nt: De VOel?~l, ~l ~l,stazi se vor face mi~1Um, ca ~1 atunoi; 'va: preface f'?l acum apa In vin, ~i mea cu mult mal mmunat, c!1m va alunQ'a. cheful r;;i pofta oea urioioasa dela masa ta, I}i Ie v~ inlocui cu .E0na, . cea . dl!.~Eovnjoe..aset'!.. Unde sunt muzicanji, nu poate fi Chnstos, dar daca el intra, mai inta,lu 'i scoate pe acev0a., ~i dupa aceia fac~ minuni. Co poate fi mai dezgustator oa pompa satanieeasea? Ce poate fi mai uricios ca acele cantice fara Inteles, ca acele neorandueli in totul nedemne? Sf ohiar de ar fi cava cu inteles, totusi cuprinde in sine Iucruri uricioase ~i dezgustatoare,

U Nimic nu poate _fi mai plaeut ca virtl1tea nimio nu este. ~ai dule~ ca zuna cuvii~~a, nimlC mao i de dorit ca demnrtatea. Ii aca cmeva nunfi ca aeelea pe care Je arat eu, ~i atunei va vedea placerea ce 0 va simti, Ce

fel de nunti voiesc eu, Iuati seama la cele ee va spun.

~ Mai inta.iu cauta barbat pentru fecioara, im·a barbat in toata puterea cuvantului, protector al femeei, barbat care sa fie capul trupului, ~i caruia tu 'i predai nu slugs, ci 'j ineredintezi pe inse~i thea tao Nu eauta bani, nu cauta stralueirea ueamului, ])U msretia patriei lui, eaci toate acesteasunt prisoselnice, ci 'tu· eauta ~ __ su.flat1)J uj s., _QI~l!_g~~.c1 ev_tir_~ta _~n til ~p_ejn_~_ e_, tr~a.:. d~eJ!_l!-':1lg_~-~l:l' dac~ VOle!;!t~ ca fata ta sa vietuiasca eu ph1cere. De vel cauta bogatie, TIU numai ell nu 0 vei folosi eu nimic, ba 'in ell 0' vel vatama, caci 0 vei face selava lui, 'in 100 sa fie libera, Nu se va folosi ea atat de mult de plaeerea aurariilor, pe cata scarba va avea din rolul ce'l are ca sclava, Deci nu cauta de acestea, oi cauta mai ales ,.egalita.tea lIL.ci.nsta, ~i daca nu _ este eu pu}in¥iacaaEt~, 8:P?i atnnci c3;uttt un barbat mal sarao deeat fiica ta, ~1 nicideoum mal bogat, dact\ nu voe~ti sa-ti dai fata unui despot, ci unul adevArat barb at. Gaud tu voe~ti ea sa examinezi eu exactitate valoarei bil.rbatuluiaceluia, ~ pe Christos ca sa. stea de fat~ !?i sa'V ara.ta, ~i el nU.§.8 no ru1?ina, de acea8~1 eaei olluta este taina*venjrej lui Mai ales roagi1-1 <ttunCl, ea sa dea fetei taJe un astfel de mire. Nri,iii TIEl,; .. ,,'" hl r!pniH .,111"'''' llli A hr~!'l.m .... ",.rp -!1inr! t.rimi!':!:i

·156

OMILIA XII

O"1lHLLA XII

1;)/

Iotr'o calatode atat de departata, a stiu] totusi in 'ce anume parte trcbuia a se refugia, I?i de aceia a ~i reu§it in totul. Oand tu studiezi ~i cauti pe acel h-rbat, roaga-te ~i zi oatra Dumnezeu : @pe' care jJ yo e~ti t.IL Doamne ieonomiseste-b) Incrediiiteaza-i in mana lui acest !tICru: §i e In cmstit de tine prin aceasta cinste, iti va resplati. Dalla lucruri trebne a face: a jncre.dinta 'In mana, lui alegerea ba,rbatului. ~i a ce.r!l::gg ac~LMl':: fj~a fie ,_a.§~_~~~nl)1. v,o.~~,te e1. Cand Iaci nunta nu peI'IIYQ.'1 casele, spre a imprumuta oglinzi ~i haine, caoi taina nuntei nu se savar§e§te spre fala, ~i nici ea duei fata la vre-o parada, ci Impodobindu-ticasa eu eele trebuitoare, chiama pe veeiui, pe priet'eni ~i pe rude, Pe ca~i-i ~tii blanzi, pe aceia-i chiama, $i-i 10- .deamna ca eli se multameasca cu cele ee sunt. Nimeni din orchestra sA nu fi'e de fata, caci atunei este cheltuiala zadarnica ~i uricioasa. _~ai 'nainte de toti chiam~

f:8 Chris~: ~tii.prin cine, 8a'1 c~en::i? ,)?tru .cat .aF

acut Ulima dintr'acesti frati at mel mal UllCI.

'zice, mie ati facut" (l\.f~th. 25,' 45). Sa nu'ti lochipui ca lucrul aeesta ar fi neplacut, de a. chema ne,,~ili masa de nuota, in locul lui Christos, cacilucru neplacut este de a ehema ourvele. A chetna pe saraci .inseamna dispretuirea averilor, iara a chema pe curve Iuseamna dispretuirca ~i chiar resturnarea tainei nuutoi, Impoct obe~te T) e ' mireasa, nu eu podoabf'. _ aur_il~,_ 9i\"<1.]. blande~ea si Oil rLlsinea~ in fine cu hainele obi~nuite'; iara 10 100' de orice·:podo;ilia-aurf£a:sau·im."i)letiti.i.rl~Tmpodobeste-o cu '!:.9~il".~a fet~i, puue-i im rejurui_g'atului §,fiala de lucrnri mite, 81M nu um 1e ups acelea. Niei un vuet sa nu fie, nici 0 larma zadarnica, ehemese mirele I]i primeasca-si fecioara. Prftnzurile si ospetele '8~ nu fie ·lncarc~te eu betii, ci ou placers 'duchovni~ ceasoa, f;)i acum t~' priveste cate bunuri rezulta de aici, ,--- dar-oj, vedsm mal ales cele ce .se petrec pe la nun~ile pagatlilor J?i ale ereticllorv=- pe cand pe la nuntile 'de astazi ~ daea se pot numi nunti si BU parazi ~ cate .rele nu rezulta, S'au stricat pastadele I), ~i de 'indata grija i?i friea, ca J?u cumva sa se piarda ceva din eele

lID rumutate, a.')ft oaplacerea dela nunta est~ suec.e~at1 de Po suparare ~i tristeta nesuferita- ~ceasta. nel~Ill~te ar trebut sa fie mai mult pe soacr.a, 1$1, ell toate ~cestea nu este scutitta de ea nici insesi rmreasa, cltm ~uP~ nunta totul prlveste pe mireasa. A vedea tot~l_l ?trlC~~, ~L vsdea casa pustie, negre.1?it ca este un motrv .c1~ tris teta,Ei bine, 1a nunta aceta, pe care a~ ,deS,criS o.;u: este Ohristos, iara la aceasta este.S,ata:na, a.(}o~o. ~lo~_ ranta, aiei grija; acolo 'pl~cerea, aici tn,st~t;a:, aicr ol~el_ tue Ii zadarnice, acolo mUnc de acestea ; ~lCl este." slu tenia, acolo 1Hea ac1ev~rata podcaha ; ~Cl esLe. plzn~a\ inrJ. aooto sineerita tea; ae010 - sste sobnetatea. .. lara a~e: bo1",13.; acolo este maotuirea, acolo pruclen~a, lara [\.lOI

. , d

pier p,rea, A' ., , • '

".. Toate acestea IntBlegaudu-le, iubitilor, .:3. oP:I;n

\ raul p§.nrt aiei, ca sa putern, pl<1:ea ]?~, Du!:l1nez:f~r~~;~ 118 putern bucura de bunurile cele IJ.;;:,~dUlte c., . _' iubesc pre dansu.l. Carol'a fi~ a. De myrenchC1,. prm charnl 'i fllantropie Dornnului nostru Iisus (lhrietos, , "'.. '::. . n ,~1 ~. Sf' D h se eUVine (',ilnn:1 tmpreuns ~u. Iat.ill :;1 cu ~~,. .uc: . ~ ..

fila va, 8t<lpf~nirea iiI einstea, acum ::;;1 pur urea ~I 10 vecn

vonDor'. Ainin.

\

I i

I

?

,

,~ k'UA ~~

') No III, "'M~tl~-a~o~, ioseamna qalerie, saltZ SIIII came~'a de ~IltaN a ?n-i!"ilO1', sala (le manca~'e, etc. lusa oricum s'ar lua .pasagiul l:'emiitie tot confus, afa.rli. nu~ai. daca nu- are insemnare ~i. de hai'~l~, caci in asemenea caz sa poats prieepe sensul. (Tr-ad,).

o .a=

~ o

~ ~ Z 1-3 ~ ~

~ I--l

~ ~

eineva nu umbla dupa Dumnezeu, nu se poate numi intru Dumnezeu.

Char voua si pace". Ai vazut Gum indata dupa laude" pune ~i exordul epistole!? ll~Iul~amim..lui ?~m.nezeu pururea pentru VOl toti, pornemre facand de voi intru rugfteiunile noastre". A multami lui Durnnezeu pentru 'dan~ii, este dovada din partea apostolului, care marturiseste de pr_ogresul. lor eel mare, caci nu numai c~ ii sunt laudati, dar ~1 Dumnezeu se multamoste. Cit oel ee [ace totul spre mantuirea lor. Prin' aceasta ii Inva~l1 inca de a fi curnpat~ti, ca ~i cnm par'ea li-ar zice : «Totul este din puterea lui Dumnez~u __ n. A multarni lui Dumnezeu pentru succesele lor, ~l in acelasitimp a'i pornenl l?i in .l'ugtl-ciuni, este dovada de o mare dragoste catra ?A.~~ii. Apo.i, ?ee~-ce in multe locuri face, «nu numai m rugaoiuni va pom.ene.se,

oi si afara de rugaoiuni» ziee, nN ~in~eta~ pomemndu-va pre voi de lucrul credintei, l?l osteneala drazostei si rabdarea nadaicluirei. intru Domnul

b " f). •

nostru Iisus Christos, inaintea lui Dumnezeu ~l

Tatal nostru". Expresiunea «Ne~oc8tat P?menindu-vfl pre voi» adeca pomenindu-va i~aHltea .lm A Dumnezeu si Tat:ll sau osteneala dragostei pomenind inarntea lUI bumne~eu ~i TataJ, aeeasta semnifica. 9i ca. sa Dl~ c~ezi Ott «neiucetat pomenindu-va pre voi» este ZIS la wtamplare, adaogo imediat «inaintea lui DUl,nnezeu $i Tatab~, 8i aceasta fiindoa nimeni nu lauda cele Iaouts de oamsm, nimeni DU 113 recornpenseaza, iara «ceea-ce voi f<tceti,

zice, inaintea lui Dumnezeu faceti))., ,

Oe inseamna j de luerul credintei"? Adeca oil. «cu nimic nu v'a putut pre voi abat~ d~la lue!'nl cl'~dintei», cad acesta oste lucrul crsdintei: daea orezi, t,oat:e suferi-Ie, iara daca nu suferi, este ~o\"-a.da eft nu crezi. Nu care aoestea sunt cele filgadUlte, ca .. OBI. ce orede sa sufere ehiar si mii de morti, mii de necazuri, daca s'ar cere? Este verba de impari1~ia cerurilor, de nernuriro ,~i de viata vesnica. Deei, 00_1 ce .crede, toa~e 1e sufera. A~h dar, credu\ta, se ara,.ta. pr;n fapte. Cu drept clJvant deci a.r putea emeva z~ce! ca n~l 111 mod simplu se l)robeazii, oi prin .fapte plpalte, prlll modul de viat.a., prin vointi1 statormciL

. Si osteneala c1l'a~!'ostei (( l zice. Si ce osteneaJa

11 , C.J j

71431

160

OMILTA I

'-~---

_ ... _-----._,--- .. ,-_._----

OMILIA J

care eu tot dinadinsul sa 88 O'l'jjeasca de voi" (I_?id. 2, 20),~i de ce in epistola d~ f~fa it pune linga ~an~lll? E!1 cr~d c,a urm~ a'l trimite Ia df1n~ii 1'<1r:1 1Dtarzlere, ~l deei era de prisos dea scrie desnre dft.nsuL

oaci zice : ))Pre acesta clara nad5jduesc a·l trimits il~data". (lbid.~ 2, 23). Aiei. 10M nu este a9a, ci dupa ce Tirnothsir, se intorssso eurand dela danf;;ji, li-a trimes apo.~~olul aceast~. epi~t?li1, dlll~[ cum ~.~ zice ehiar : ))ar a acum vund TllllOthelU la 1101 dela voi" U, Th~sal: 3,. 6). 9~ ?B ce ?are trece in episiola pe s.. luam lOamte,l lui I'irnothain, desi de ac(,st b&ebat 1:0- SU~l apostolul marturise'7te U1l1Jte bun uri si-l pune pe e1 mamtea tuturor? Po ate ott chiar Timotheiu a cerut aceasta din marea lui umi~i.~1ta, pentruca in timp ce el ved~a pe ,c1asettlul san UlllJlmdu-se In n~a mod. ca tre?0:'1, 1D ~PlStOJa 1)8 uccnicul sau aJaturea' cu el, apoi C\1 a~at ~nal m~llt trebuia a face aceasta e1, 'in care scop sa 9J gri:ibJt a 0 cere dela apostol.

r;,Pav(~l) z.ico, .~i ~jluam ~i Timotheju; biseri eel 111 esalomceml or". Aici nimie des pre dansul n u mai a?a.ogii, nici apoetolul, nlci sluga, ci simplu Pavel. '~l de ce .aCt~asta? .E~l c,~ed ca do aceea nu-si pune demmtatea lui apostolica, timdca aeesti Thesaloniceni erau ... de ~m3,nd eatihizati, ~i nestiind, sau mai bine zis ;_Jeavand l11c<'i convmgere[t formata de ditnsii, nu'sl mai 1l?SeaUll1a demnit.atea sa apostoliea. DealtmiDLr-elea' chiar ~l incepu~ul l?re?i~ei la da.oyii d:ab~a il Iacuse 8pOStolul. nBJ~erlCel Thesalo:l1lc8mlor" zice. Bine de Heme c~ 1'[ or.au putini, ~i pantl atunci IllC;j. nu se c'ornpusese bine, ~l de aceea ii si mi1ngdc cu numels de biserica, Dude, tre,cuse, mult timp, ~i eompunerca precum ~l organizatia bisericei emu deja in reguW" nu pune III epistola numele de biserica. ,.Intra. Dumne~eu .'fatal, zice, l;3i Domnul Iisus CJhristos<i. lata )ara~l part.icula t'l=i'ntl:u, aplioata !,?i Tatalui, ~i Fiului, pentruea erau :nult~ biserint ludaice ~i IIJthnice, insa aici spune : "BmerlC61 fntru Durnnezeu ", A fl intra Dumnezeu este 0 mare demnitate, eu care nimic llll este ega!. Fie, d eci, Ci1. ~i aceastA biserict1 M Qe nu~ meascll astfel, insil ma tern ca nu Cllm"a sil fie departe de aceat num~! Cand ciueva ar fi selav a1 pllcatului, nu se poate Zlce Ca se gasesce intru Dumnezeu. Cfltld

r

i

\

10t

162

O\lIUA J

OMILII\. I

poate fi ca sit iubeasoa .cineva.r A iubi intr'un mod simplu de sigur ca nu este nici 0 oste~jeaHi" tnsa. .a ~ubi ell adevi1rat, este 0 mare osteneala. Caci, spune-mi : cand mii de irnprejurari ni se opun voind a ne. depaft~ de iubire, jar noi ne impotrivim la toate, apor atunci nu este osteueala r Co n'au patimit apostolii, ca sa nu se departeze de dragostea lui ChristosP Oare cei ce. combateau predica lui Pavel nu au prms pe gazduitorul lui, pe Iason, zie, ~i nu 1'a1.1 tartt, ~i nu l'au dus inaintea turburatorilor cetatei, negasind pe Pavel? Oare aceasta este 0 osteneala mica, spune-mi, ca in timp ce sernintele svangheliei nici r;u erau yl'inse; sa se.!i~tice deodata 0 a~a furtuna f;lt sa 1 bag~ 111 astfel. de ::;p.lte? ,,$i luand multo dela Iason ~n dela ceilalti, i-au slobozit pre ii" 1). (Fapt; 17, 5. 9). Ei hine, acesta este putin J ucru, spune-mi? Oare Iason nu s'a b.rtg'a.t smgur in primejdii in locul lui ~avel.? ~\.ceasta Cll. ad~vAaratca este osteneala dragostei, cam s aIegat a~<1 zlC~~d A~n apostolul, ~i priveste cum apostolul vorbeste mai intaiu de suocesele lor, ~i numai dupa aeeea vorbeste despre <1.1e sale, ea sil nu se para ca el face fanfaronada de

vorbe, sau ca'i iubeste pre dan~ii 'din caleul. ,,$i rabdarea", zice, caci razboiul acela nu ~riL p~lltrn l~n ti~p pornit nnrnai, ci pentru to.tdp;aun.~, $.1 acel~ D1! ra:~bOlau numai pe Pavel, at f,'i pe discipulf lui. Do,ca clan~ll c_ran astfel dispusi cairo apostoli, car~ .facoa?- lacrnI': nnnunate, eari erau barbaF respectabili, apoi co c:-ezlo.!i- ~1! faceau celor oe primiau pe apostoll~ coneetateni ell da.?~ll! Ynsa d epartati de credinjele lor ( ~Filpt~ll . ac~sta 11 :;;1 marturiseste Pavel, cand ztcc: "Ca VOl, fratilor, UI'mator: v'ati facut bisericelor lui Dumnezeu. celor

ce sunt In ludeia" - rIo ThesaJ. 9, 14:). ,

l1t;i nadej dei intru Domuul nostru IiS118 Christos, iuuintca lui Durnnezeu 1;3i TaUU nostru." Dar toate aces tea se fae numai prin creriintl::,;i nadejde. Astfel deci faptete acestea lDvede:rau nu numai. barba,titt lor, oi ~i aCRBa ca di\,fl9ti oredeau din cauvin-

I l ~

J:~

r

i

1

I

I

I

I-

I

l

gere, f,ii eu speranta eil premiul li "$tiL de f,tti1.De aceea ingaduia Dunmezeu ca persecutiile asupra lor sa se inceapa imediat, ca sa nu poata ziee eineva, Oil. predica era mai .mult rezultatul lingusirei, ci sa se arate caldura 10 r in, primirea credjn~ei;. tot-odata sa se arate Gt'i. nu .vre-o parers orneueasca era aoeea, ea sa oonvinga sufletcle oamenilor, ~i saIe pregateasca spre a iridura mil de suferinti, ci era la mijloc insesi puterea lui Dumnezeu,-ceea·ee nu ar fi fost, daca predica evangbe1iei nu ar fi fost bine intepenita in prolunditate, 81 nu ar

fi stat nerniseata diucapul locului, '

. ,,$tiind, iubitilor. Irati, alegerea voastra de' la Dumnezeu, caei evanghelia noastrh nu s'a fi'i{}ut Ia voi numai til cuvant, ci fiJi intru putere, si'intru Duch sfint, si intru adeverire multa, precurn \:ltiti III ce chip am fast intre vai pentru voi (I ,(Cap, 1, 4. 5). Ce au urne stiind ? «In ce - feI, si cum am predicat la v oil) , Aid se atinge ~i de snccesele sale, de~l cam acoperit, caci e1 voieste mai intaiu a scoate Itt lumina meritiIe lor. Ceea-ce spune, este cam asa : «Stiam noi oa voi sunteti dintre oei curaiosi ~i clintre barbatii mari, ca suntetl clintre cei alesi, si de aceea ~i noi suferim totul pentru vail). Expresiunea ,; Precum stiti In ce chip am fast intre voi' 1 aceasta arata, adic& «eu rnulta graba ,~L buua vointa suntern gata a dasufletul n ostru pen tru vo i, E?i aeeasta _UU O. facern pentru noi, ci pentru voi, c:J.ci sunteti alesi», De aceea si zice in alt loc : ,,$i le rab d tea te pen tru cei alesi" (II Tirnoth. 2, 10). Pentru eei a18~i ai lui DUll1- nezeu ce nu ar suferi cineva? Ott $1 cum pare ('<1 li-ar zice : «Daea voi sunteti ~i alesi, ~i iubiti, apoi noi totul

. suferim cu drept cuvant». Prin Iaptnl ca-i Janda, nu numai ca-i imputernieeste, ci inca ii f?i incurajaza ; ba inca Ii maii:ncurajaz>1~i.prinaceea.amintindu-1i cit ~i dao$ii au aratat to t aceia.~i barhatie, ca eon tra-halan fa. bunei voi0ti a apostolului, dupa cum ,~izice: ,,~i yoi ut'rnatori 1) nOna v'ati fleut; *?l Domnului, primin'd

I) EXpl'6Siunea )..(I_~(,V~<; ,0 lY.'l,·';"} i:'i, ImlcalllUR l'U(lnd -multf.') dllpa cum se ga.se~te in edi~ia de Buzl'tu, caci atutlci s'ar intetege ell. t11l'bnrMorii aceia all denstat casa lni lason, T6 '-w.'/f)·' },'l_P2:Y inseamIl3. a Ina gm'ant'ie) a lua- asiqUl''-'''';; d\\P~1 cum *i 76 \Y.'f.~;''i ,,(,\::') inseallllla a lua satis!,ar:ere. (TNlr.l._).

i t.

,~

I

I) NoW. Textul este pl'ecum nrmeflza: Ko.: 6tJ.t'~ p,:;J,·~t(J.\ ·(J!H'j·/

i. pv·~.9'''-Fe -IJ)_~ ":coii Kuplotl ... ~~dec!\': ~i 1.'oi imitatori v'uti r(j.n~t nowl ~i l)oml'1ului ... "". Ar fi fost mai iu(,eleasa. {rasa, dad. s'at ,ft lradl.IS Cltvant.ul ",IP,'T('1.1 6Ract, (Trail.).

164.

O~f(LlA I

.()~tILiA I

._._-----_._---------------_. - ----_----_-----

cuvantul lntru necazmult, eu bucuriea Duehului Sfint" (Vers, 6). Vai l eita. lauda l Discipulii deodata au devenit daseali, caei nu numai eil au primit cuvantul, ci au ajuns chiar la inaltimea lui Pavel. Dar aceasta nu este nimic, pe 1§,nga ceea-ce mai spune, cad priveste cum Ii Inalta, zicand : nlrnitatori v'ati Iacut Do m 1lU I ui ", ad eca ' l-a t,i irni tat in to LuI p e 81. dum insa l-ati imitat ? "Primind cuvantul iutru .necaz mult, eu bucuriea Duehului Sfint'!. Nu zice simplu «cu neeaz», ei "intru neeaz rn ult". De altfel se poate vedea din Faptele Apostolilor, cum au ridicat goaua asupra lor. ))9i facand gloata, zice, au lutRrAtat cetatea asupra ] or". Si nu se poate zice numai ca au fast necaj!~i ~i au crezut, ci si aceia inca, cft necajiti fund si siramtorati, ii totusi BEl bucurau, ceea-ce Jaceau Ijl.i apostolil: )3ucurauclu-se) zice, di s'au invrednicit a se uecinstt pentru numele lui" (Fapt.

. ~ 5, 41). Lucrul minunat tocmai aici sts : a vedea natura orneneasca ridieandu-se mai pre sus, sau mai bine zis, a vedea pe om covarsind natura sa omeneasca, si suferind ca ~i cum ar avea corp nesimtitor, - desi chiar a suferi cineva necazuri de orice 1'e\ si inca 1111 e un

_Jueru mic ~i nebagat in seams .. Dar cum oare au devenit ii imitatori ai Domnului ' Pentruca si el multo suferinti a iudurat, ~i totusi se bucura, caci de burnt vae venise spre aceasta, Pentru noi el s'a dssartat pre sine, urma a fi batjocorit, batut 81 restignit, $i totusi el se:bucnra patimind toate aeestea, ~i zicea Tatalui:

nSl11v8:?te-lIla" (Ioan 17. 5').

"Gu bucuria Duchului sfint". Ca sa nn zica cineva: Gum intru necaz P ~i t:UIIl intru bucurie P f?i cum e cu putinta de a le unt ,1,ullindoua la un ]oc?eati!. (~i1 adaoge: )lOU bucuria Duohului sfint". Necazul este 10 cele trupesti, iar bucuria io cole ducbovni cesti. Si cum aceasta? Cele ce se petrec aici, sunt dureroase, insa cole rezultate din acestea sunt lipsttB de durere, (;aci nti Ingaduieduehul. In c<1:t este ell put;n~l de a sufer1 eineva, 81. sa ou se bncure, precum de ex. dl.nd sufere pentru pacatele sale, - daf'Fl ~ ell pl~till~1 91 de a .~ biciuit ~i a fi v;sel in acelasi tImp, caud de ex. pattmeste pentru Chrlstos. Aeeasta este bueufia duchului; In'locul eelor parute de nesu.-

ferit, ea scoate placerea si multamirea sufleteascs. «V'au necajit pre voi, zice, v'au alungat, insa nu v'a lasat duchul in acele suferinti, ci dupa cum cei trei coccal se recoriau 111 cuptorul eel eu foe, tot a'l?a ::;;i pre voi va recoreste ill suferinti». Dar dupn cum acolo a se recori nu era rszultatul naturei Jocuiui, ci a duchului care sufla, tot a~a i?i aid; Ci1Ci a Be. na~te b~curie in necazuri nu este rezultatui naturei necazun- 10r, ci al faptului ca p:i timesc pentru Christos, 9i rona acea recoritoare vine dela duchul, care'i recoreste si'i face sa se simt,l ln siguranta, chiar ~i csnd se gssesc 10 cuptorul ispitelor. )lOU bucurie", zice, E?i nu cum s'ar intnmpla, ci en bueurie marc, caci aceasta estc Iucrarea sf. Duell.

,,,Atata incat v'ati facu t voi pilda tuturor eelor ce ered in Macedonia si Achaia" (Vers. 7). Si cu toate acsstea e1 a venit la dan~ii mai in urrna, II1Sa «ata.t. de rnult ati stralueit, zice, 'ineat v'ati Lcut dascali chiar 31 celor cari au primit credinta inaintea voastrao. Dar fli aici se vede i.n~elepciunea apostolica, c:ici el nu zice «v'ati fdeut pilda celor ce vor cred 8), CL «v'ati faout pilda celor ce deja, an crezut, lSi i-ati Invatat cum trebuie a erede in Dumnezeu, caci inca din i'nceput v'ati bagat in lupte-,

,,$i Achaia", zice, adeca in EJa.da. V~zi aeu.~ (ilt. de mare era bunavoints a lor? Nu edt nevoe mel de timp, nici de jntarziere' sau zilbava, ei era deajuns 01 apostolul M se prezinte printre dan:;;;ii? si tot.,!l e:~ sfAr~it. 17i en. chipul ~cesta -iat~l cum ,Thes~lomeeoJl; (3 rora li ad reseazs - epistola de fata, desi au ios~. atrasi prin predica maifarziu, totusi devenise dascalii .celor mai dinainte.

I) Nimeni s1 nu se dosnadajduiasca, chiar de ar f pierdut mult timp nelucrand nim'o, ca', oste cu putinta de. a lucra ~i intr'un timp mai scurt tot pe ·atft.ta" pe (iU nu It putuflucra ln timpul trecut, Oil daca eel ce deabea crezuse fit a stralucit alatde mult chlar din capul Iocului, eu at-at mai mult ineat cci ee deja a.u

~) I

i

'j

!

! i \

t

') Parl'ea momUi. Nil trebuie a no des.c\lraj~, Iii nid a dis,lJl'e\,ui rugaci\luile Hfinj.ilor, ('.1 lllC3. a Le A caut~ mll!t. Dar. !l8~m,:nea. rng~~ciulli numai alllnci oi YOI' folos), ca.ud ~l nOI VO.O.1 fi llpL\l de virtute. (Veron).

166

O~HLlA I

O)'l!LIA- 1

167

--------.----~--.---.----.--- ... - ... - .•.. ----- .. -

crezut i?i sunt couvinsi de adovsrurile credintei, Nimeni iarasi sa nu se J eneviasca auzind ca se poate .sa (;1:\,:;-. tige 'totul intr'un timp scurt, caci aceasta este' (;1..1 total nesigur, ca. un fur este ziua venirei Domnului, ~i i'tlra de vesta va sta de l'atfi inaintea noastra, dormind noi. Dar dac.i noi nu dormim, nu va :fi ca un fur, ~i nici nu ne va gasl. nepregatiti. Daca noi privighem si SUDtern treii, nu va 'sta lnaintea noastra ca un fur, ei ca inger irnparatesc ne va chcma la bunurile cele pregatite noua. Nimeni deci, Sit nu dormiteze, nimeni sa nu :fie lenes spro fapta buns. Nu ~tJ~i voi o<1:e, e~ in timp ce dormitam, toate ale noastre nu sunt in siguranta; si u~or se pot rapi ? Oand insa suntem treji. ~i privig'hem, riu avem nevoe de atata paza. Cand dormim, chiar cu paza ~i 'inca ne pierdern de multc ori ell toate usile, ~i cu t~ate Z<1;roarele, ca~i cu to,.l,tJ. !J<!Z<1. ~i masurilf; luate hotul intra inauntru, Sl de ce spun eu acestea . Pentru a. ~t},> ca daca noi priv.ghem, nu avem nevoe de ajutorul altora, jar daca dormitam. nu ne va Iolost la nirnic ajutorulTor, ci chinr f?i ell ajutorul acela noi ne pierdem. Este bun lucru de a ne bucura de rugaciunile sfintilor, insa numai atunci cand f?i :101 vern conlucra impreuna. «Si ce 'mi trebuie mie rugacunea altuia, zici, daca eu liicrez» ? Si cu toate 'acestea bine' ar fi sa nu sirnti niciodata nevoea aceasta, caci nici: eu nu voiesc accasta, -'lnsa daca noi judecsm bine, totdeauna, ne g:'lsim lntr'oastfei de nevoe. Pa,reI n',,-, zis niciodata «ce 'mi trebuie mie ruga ciunil e alto ra» desl'cei ce sa -rugau pentru e1,)1U erau demni de dansul.vba nici chiar nu erau eg-ali ell dansul, si tuzjci «C8,,'mi trebuiernie rugaciunea altora»? NiciPetru )1';1, xis «ce'mi: trebuie rugaciuni» pc c.;},nd biserica se rug-it pentru dansul : ,,Iar rugaciuno se frLCea ne'ncetstdela biserica 'catra: Durnnezeu nentru dansul" ("'apt. 12, 5) iilL tu zici «ce'mi trebllie" rng{u;iuni))? De aceea tocmat W trebuie, fiinderl. crezi ca. uu ai nevoe.' Ctiar Pavel de ai fi, ~i totu~L ai nevoe de rugaduflile' sfin Wo r,: " N u . te ln~ 1 ~~ po sin ~~:~,i,. ca sil T1U to sr!} e rp~ ti:

Dar dupa cum am Z18, rllg;lcmmle acestea numm atun0l ni sunt de folos, caud ~i noi conluerum imprenna eu

ele. AscuWi pe Pavel ce spune: II Oa 9tiu eli !1cestea imi yor fl, mie spre mantuire prin rL1gaciunea voastra)·~i : prill "darea Duchuhli lui Iisu·FY

I

I

I

I

j

I

f0' ,I

!

;

Christos" (Filipp. 1, 19), f?i iarasi : "Ajutorind" ~i' voi pentru noi ell rugaciunea, ca despre multe Ietc darul eel eatra uoi prin multi sa se mult,ameasca pentru noi" (Il Corinth 1, 11), si tu zici «ce'rni trebuie rugaciuni»? Daca noi insa nn.' lucram cele cuvenite din -parte-ni, nimeni ~i nici 0 rugaciune nu ne va putea fo1081.. Cu ce a Ioiosit leremia pe Iudei? Oare nu dea treia oara s'a prezentat inaintea lui Dumnezeu GU rugaciuni, si nu iarasi a tre.a oara a, auzit: .)N u rna mai ruga, ei nici sa mai ceri pentru

I , .

poporul acesta, co. nu te voiu asculta" r.lerem.7, 1G)? Cu ce au folosit Sarnuil pe Saul? Oare 111.1 se jelea e1 pa,n:1. io zilele cele mai de pe urrna pentru Saul, , Dare nu se ruga in' za dar? Cu ce a folosit pe Israili ti ? Nuoare el spunea :"Depar·te sa tie deja mine paeatul acesta lnaiutea Domnului, ca sa incetez a rna ruga Domnului pentru voi" (l Imp. 12, 23)?, Oarenu to~i au pierit ? «A~a dara, cu nimic, zici, nu a folosit si nu Iolosesto I'ugeieiunea»)? Foloseste iubitilor, ~i inca mul~, 'ins~ ml~tLi atunci c1:tud 81'1 'noi conlucram cu ea, cand ~l nor facem ceva. Con ucreaza pe lftnga noi rugaciunile sfintilor .;;i ajuta mult ; ajuta cineva pe unul care Iucreaza.. conlucreeza cu cHlnsul cand n-vede ca si el conlucreaza, iar . ca .. nd acela sta in tranoavie, nimic nu'I poate iolosr. paca rngaciunile ni-ar folosl ~i ne-ar duce 'in lillpara\ia lui Durnnezeu, f,'lra ca noi sa. facem ceva, de ce atunci DU dsvin orestini to~i Elinii? Oare nu ne rugarn noi pentru toata lumen? ' Oarenu si Pavel facea aceasta ? NUDe rugarn 110i 'C~1 sa se intoarca toti si sa vina la cuuostinta cea adevarata? De ce oare cei rei nu devin buni, daca nu vor contribui si ii Ja acea8ta?, Mult 1'01u808c rugaciunile, daca .insa ~~i noi vorn contribui eu cele ce trebuie a, contribui. Vbie~ti sa aflicJit de "inuIt au folosit r.uga-" ciunile ?, Gande~te-te la Cornelie suta:;ml, gande1?tede l~~,

"Tabitha. Asculta pe la.cob ce spurre lui Laban" ",;De. nu mi-a.r fi fost miB' ajutor Dumnezeul parin-, lui lueu. acum clesart m'ai 1l:i;s~1H (Fa,cet.:31 ,4'9),' AseuHa ~i p(~ Dumne;eu ee spune: )?i. voiuapD.rix cetatea . a:ceasta ·.pentru mine, ~i" pent.ru . D~~vicl " robul men" (IV Impani.ti 19;3,1); 9(candac!'l<lsta? p~"

j ~.

I

tirnpul lui Iezechia, care era drept inaintea lui Durnne!eu. I?aca ar avea vre-o putere si rugaciunile celor rei, apoi de ce, dod a venit Nabuehodonosor, u'a mai pronuntat Dumnezeu asemenea cuvinte, at a lasat ca cetatea sa fie cucerita ? Fiindca si rentatea atinsese mare;inil!3 p.osibilul~i. Apoi Qi Samuil s'a rugat pentru Isr~~ltelll, ~l ~ reusit; insa cand aceasta? Cand ~i Israiltem,l ~)Ult:aml~u, pe . ~umnez~u; a~u.I:1Ci zic, en ajutoriul rug~Olun.el lui Samuil, au putut ~l 11 sa alunge pe vraJmast. {(91 ee nevoe am de rugaciunea altuia, zici, daca en muljamesc .pe Dumnezeu prin purtarea meal)? Nieiodata sa n~ zici aoeasta, omule. Ai nevoe, ;;;i inca mare ne~?e, .. eaci ascu;~a cespune .Dumnezeu despre prietenii lll~ Io?: ,,81 a?um luati seapte vitei ~l seapte berbeci, ~l ruergeti la robul meu lob, si va face jertfa pen~ru voi, ~i lob robul meu seva ruga pel:t,ru VO~" (Iob 42,8), \li aceasta pentru ell pacatuise, desi nu era. pacatul atat de mare. Dartt chiar acest drept, carele a.- mantuit atunci pe prietenii sai prin rugaeiune, in tlU:pul. rezb?iul~li Iudaie nu ar fi putut s~. scape pe luden pierduji pnn paeatele lor. Si oa sa af\l? aseulta l?e" Dumr~:zeu~ care gril.ie~te prin Profetul: ,,01 de ar [1 m mijlocul poporului acestuia si Nee, ~i Daniil, fiJi lob,' viu sunt eu zice Adon~\i Domnul.' de se vor mantul fii SfLU) fete~~ (Iezech, 14, 20), f?l aceasta din cauzaca covarsise reutatea lor. I?~ iarlt~i:. 11 De at sta inain tea fetei' mele si Moisi, si Samml u (Ier})m .. 15, 1) .. ~~ ~~~ve~te CU}fl e1 spune a?easta .catra <:ro~~~ld.:)j Pr~Je\,ll, fiilndea amandoi se rugase pentru dansii, lnsa Jara folos. Caci fjli Iezechii1 se

ruga] ui Dumnezeu ~i zicea : "V ai, Adonai Doamn e! A~ doar~ vei. pier~e t(~ate rernasitile .lui Israil « i~ez. 9, ~); .ApOlaratandu-l dl eu dreptateface aeeasta, upune malll.te pacatele lor. «Daca rnu primesc rugamlUte~ ta, zicevnu vine de acolo 0:1 eu dispretulesc rugi1?IUnea ce 'mi faci, ~ f;!i sunt deajuns >\,cestea'sa te convln.ga ciL el! nu te dispretuiesc -) oi nu primese rugammtea ta dm cauza pltcatelor lor eelor mul te). Pentru

care. en drepi cuvant adaoge: "De ar stu. luaintea fet61 mele fiJi MOls] ~i Bamnil". Si ell drept cuvant spune aeeasta luiIezeehiil, fiindca acesta este eel ce a p!ttamit multe pentru dan1;:ii. «Mi-ai zis sa m<lnanc pe

168

OMILlA· l

gunoiu, zicea acest Profet, ~i af;!~~ am f~cut; mi-si zis sa'mi rad capul, si asa am facut ; mi-ai zls sa dorm: numai pe 0 coast~, mi-ni zis sit ies pe 0 gmm'i de

p ri n p ere te, ~i a~~\. am facu t; mi- ai 1 u at femeia, ~i mi -ai zis sa nu 0 jelesc,fili eu n'am jelit'o, ~i in fine multe de, acestea am facut pentru dfi.o~ii; -;;;i acum to rog pentru dansiij si tu nu mg. aseulti ?)} A~a vorbeste Profetul lui DUDlnezeu, la care: i se raspunde. «Nu fac aeeasta fiindca te-asi dispretui pe tine, zice, dara chiar Noe ?~ a,r fi, chiar lob, sau 81 Daniil, f?i m'ar ruga pentru fin ~i feteJe lor, nu a~i aseulta». Dara apoi ~i _lui l~remia, care a patimit mai putin din oauza poruncilor lUI Dumnezeu, 10M ~i. mai multe nccazuri a intampinat dj~

eanza rfmt!ltei Iuc1eilor, ce'I spune Dmnezeu? Jl Dara nu vezi ce fae aeestia" (Ierem. 7, 17)? «Da raspunds, fae multo rantaji, insa tu fa aceasta pentru mme». ~;h atunci i s'a raspuns: "De ar sta inaintea fetei mele Moisi 81 Baroui!~', eel dintaiu Iegiuitor, care de rnulte ori 'i-a 'scapat din primejdii, care a zis lui Dumnezeu : ),Dael'i le Ierji lor pacatele, iarta-le, iara de nu, :;;ter~e-II_la si pe mine din, c~rtea ta," (Exod. 32, 32)· «Deci chiar aeesta de ar vern ~l ar spune de aeestea astazi, nu I'asi asculta.f?t cf:iar Samuil m~re 'i·a. s.oap.at de multe ori, care a fast minnnat din mica eopilarie, c:1tra care eu eonverzam ca prieten c1tra prieten ~i nil . prin enlzme: earuia m'am aratat iuca din mica lui copil:1rie, ~ pentru care .indurandu-ma 9i fllndo-mi mila. am deseh's era profetiei care era inchisa - dupa cum si zice seriptura : ,;~i cuvantul Domnului era scump, :;;1 nu era vsdere aevea in z ilele acelea" It Imp, 3, 1.)., - ei bine, chiar aeestia de ar sta inaintea mea, nimic n'ar folosi». De asomenea ~i despre Noe zice : "Om drept era Noe, l?i desavarait in neamul sau" (Facer. 6, 9), cum ~i despre lob: ·))Er~~ fiira de prihaua, drept, a.cievarat, oinstitor de Dumnezeu '( (lob. 1, 1), ~i despre Daniil, pe care 11 ercdeau de Dumnezeu) ~ «~i totus,i nu se vor mantu), y,ice,

fiii ~i fetele vO~~,tre»): .... .'

Acestea $tundil-le, JUbltllor, s<1 nu dJspre~uJ1n ru-

ga,ciuuile sfintilor,~i nici sli dam v'ina pe ele in caz (land nu Bunt ascultate, pe deopa:rte ca sa nu ne lenevim ~i sa uneltim rele asupra noastra, iarti. fie dl" alta

169

OMfLiA I

_----

:~

170

._----_ _- •........... _-_ ~.-- .

):VUL!A 11

17'1

O\HUA II

----~--.---

ea sa uu eadem din castigul eel mart ce ni sta inainte; ('.\ inca sa'i rugam a fi soliton ~i rugatori crtLra Dumnezeu : pentru noi, 9i sa ni dea mana de ajutor. rosa sinai sit no iudeletnic.m cu fapta buna.vca sa putern ~ 11e bueura de bunurile fagaduite celor ce '1 iubese pre d.msul, prin charul ~ifilantropiCl' Dompuluinostru Usus Christos; caruia impreuua ClI Tatal 9l eu Duchul sf'int,se cuvine slava, sUi,pa;uirea. f?i cinstea, Mum ~i pururea ~i tnvecii vecilor. Amin.

aceastaInseamna, Si nu zice : «se zvoneste despre eredinta voastra» ci JJa iesit" adeoa a f<1cut resunet, adeca dupri CHm 'tr§'mbita. cea eu resnnet armonios umple tot locul de -glasn1 -ei, tot a,~a ~i faima despre barbatia voastra resunand ca si tra.mbita, a fost in stare ca $<1. umple intreaga lume, ~i sa. se imprastie pr etut.ndeni Si peste tot! en un resunet egal. Faptele cele mad sunt cantate mai ales acolo uncle se petrec, iaramai dsparte TIn a.tft,t~t, -- en 'VOl Insa .nu a~a, ci ca no resunet armom os s'a imprastiat vestea despre voi pe toata. fat-a p<1lnantuJuI».· Oaril poate ar zice cmeva : «dar daclt vorbele acestea sunt mai mult ipsrbolice i» Ei bine, natiunea aceasta a Macedonenilor era reuumita mai 'nainte devenirea lui Christos, ,~i S(~ vorbea despre dfi.o~ii mai mult cbiar decat despre Romani, 91 de aceea ::;;i Romani' sunt minunati, pentruca au, putut sa'i invinz. 8i sa'i cucereasca. Ceea-ce a fJcut Regele Mace'c1orl~enior, ('1. intrecut '. orice judecata omcneasca, caci iesind en 0 repeziciune jtimitoare dintr'un orasmic, a: cucer.t lumea Intreaga. De aceea f?i Profetul it vede ea. pe 0, fiara zbur.itoare, aratand prin aceasta repeziciunea en care eJ (t zburat oarecurn, ·~i a . incunjurat lumea in treag», . t!'ecand din trofee in trofee ~i din biruin p in biruinta, Vorbesc .unia despre dansul, eli odata auzind pe unfilosof spunand Gil. sunt lumi infinite 10 univers, e1 a of tat cu nmar zidind ''Ca «de~i sunt lumi in-' finite, 'en totusi nioi una rmacar n'am ca~tjgat pG,D.a aCUID)) _:_ aiat de mandru era, si ell suflet mare, [;'1. de, aceea este si cantat pretutindeni, Dara irnpreuna Gil, faima Regelui estcIegata ~i faima natiunei. Alexandru Macedon se numea acel .Rege, Ai?~t (;;1 faptele d~sf,\~D:~, rate ac010, en drept cuvan] sunt eantate pretutindeni,' e,lci nimic 'nu se poate da uitarei din faptele oamenilor mari, Nici faptele Romamlor nl!: eraurnai prejoade ~11e

Macedonenilor, .

. ,)n tot locul' credinta voastra cea intru.

Domnul a. iesit", zice;~ claret faptul acesta s'a petre-' (ait tocmai ·din' cauzaaprlnderei eu (;<11'e ii au~ tmbrl1k' ,'3,(l,t credinta. V orbeste aici despre credinta ca de ceva:

in,sufletU,. ~i'lntre,buinva.z[t expresiunca JJaie~it". YO,-,

.Ind a arata cat de aprinsa si de;ic'tiv<1 era acea qredlllt~.'

,lIneae, nu "trebue. sa ,maigraiin noi 'eev.~, 9ft, aceia de .noi SpUD1,·ce ~el de~ntrare aIT} ~Yllt'lf:\..

OMILIA II

"ea dela voi s'a vsstit cuvantul Donmului, IlU nurnai ill Macedonia fili .Achaia, ci si in. tot locul credinta voastrii cea iutru Do mnul a iesit, incat nn trebuie sa rnai gr:aim noi ceva. Ca aceia flo noi spun, ce feJ de intrare am avyt l~ voi. si cum .v'ati intors Ta Dumnezeu dela. idoli; a siLl'jt D urntlCzBulLli eel ui viu ~i adevarat, sia astcpta pro fiul '~Lli din ceruri, 'pr~ care 'l~a invia~. din .morti, pre Iiaus, care ne izbaveste pre n 01 de mania cea viitoare il (Cap. i, 8--·10).

;, ' Dupa man mirul nu tine inchis ,In e1 mirosul eel' placut, ei 11 imprastie mai departe, ~l umple aerlll., de miros, si astfel atinge simturile aproapelui. tot. a~a .,?I barlmtii curagiosi si minunati nu nn 111 ~l l~~chlSl v;r'~ tutea,' ci prin faima raspftndita despre dan~ll pe mu~tl

f01080$0 'si-ifac mat huni, Do aceea ,~i z Co: )nc3lt '?ati facut voi piJda tuturor celor ce creel III Macedouia si Achaia".

,Ca di3ia voi zice s'a vestit 'cuvuntul DomIndue 1) u numai 'in M'acedonia. ~lAcha~a, ci si' in tot locul credinta voastra cea intru Domnul a. iesit" adeca «pe toti 'i-ati-pus in uimire prin 11 -, viltatura'vonstri 111 dogmele credintei, A~i at\ faeut af!, adm-irati di; lumea intreaga)," caei' nln tot locnP"

,

172

O_\!lLlA Ii

J73

_._----------_ ... __ -_- .. _--_._--

__ ._h.' ' ...... ~_ .•• , __ . ._n . ---------~--

voi" . «N u mat asteapt \, zice, (;11 sa auda eels ale voastre, ci acei cenu sunt de fa~a ca sa --va vada virtUfile ~i succesele voastre, preintarnpina, san mai bine zis,

apnea inainte pe cei co sunt de fatll ~i va vad», atilt de mult ajunsese faima de dansii si se rmprastiase pretutindeni. «A~a dar nici nu avern nevae de a rnai povesti succesele voastre, spre a ridica pe altii Ia aeelasi ze1, caci cele ce ar trebui ca aceia s:1 Ie auda dela noi, acelea vorbosc dela sine. Oe81. 'in fapte de acest fel se i,:-t~~pIA in multe. p~r~i . zavi s.ti e., totU~L, covar~irea credintei voastre a biruit 91 zavistia, 0891 succesele voastre sunt lasate de voi la 0 parte ~i date uitarei: totusi ele nu tac, ei apuca inainte, Deci astlel flind voi, noua nil ni este iertat a nu da crezare celor ee se

vorbese». Dar care ce inseamna "ee fel de intrare am avut la voi P" Aici atat Janda discipulilor cat fji" a apostolilor se gase!?tc implettta la un loc, insa apostolul a lntors totul numai asupra lor. n9i cum v'a]i intors la Dumnezeu, zice, dela idoli, a sluji Dumnezeului celui viu si adevarat", adecs cu multa US\l' rinta, en multa graba, ~i n ati avut nevoe de multa 08- teneala din parte-ni. "A sluji Dumnezeului eelui viu si adevarat". Aid introduce si 0 sfatuire care

~ . , ,. V 1., ...

este adresata lor Intr'un mod foarte delicat. 1)8i a astepta pe fiul lui din ceruri, pe care 1'a inviat din morji, pre Iisus, care ne izbaveste pre noi de mania cea viitoare". )4i a astepta pre fiul lui din ceruri.", adica pe eel'restignit, pe eel ingropat, pe acesta a'l a~tepta din ceruri, 9i cum din ceruri? "Pre care, zioe, I'a inviat din morti". Ai vazut cum el a pus toate la un lac: si invierea, si InQJ~area,ljli a, doua venire, ~i judecata, E}'i resplata ce-

lor drepti, si pedepsirea celor r~i? "Pre Iisus, zice, care ne izbaveste pre noi de mania cea viitoare", Aceasta este ~i Incurajare, 1?i sfatutre, ~i ltldemnare. «Dacs l'a inviat din morti, zice, este in ceruri 8i dp, acolo va veni, si ati erezut in aceasfi; Mei dad_ nu credea~i, nu ati' f:i 'p<ltimit atiitea. Toate acestea sunt pcntru voi 0 lncurajare in deajuns. Aceia vor fl pedepsi~i, zice, - eeea·ce spune ~i in epistola a douape cand voi ve~i avea 0 mangaere uu mici'i»). 7/A al?-

~ i

tepta pre fiul lui din ceruri", adica cole cu primejdie, allla.r~ciunile 91 suf~rintiIe voastre_ supt}n .puterea- lor iara cele bune ·81 placute sunt III mtarzlere si le yeti avea cand va veni Christos din cernri. Privsste acum, c1~ cata speran~i1 are nevoe credinctosul. Christos a inviat din morti, s'a inMtat la ceruri, clara de acolo va vent sa judece pre cei vir ~i pre cei morti.

, "Oa voi ~titi) fra t,il or, in trarea noasira ~a v 01)

oR, n'a fest desarta, ci intaiu patimind, ~l 001\'riti fiind pre cum ~titi, in Filippi, al~l In.dr~znit intru Durnnezeul nostru a gra.l oatra VOl I'.JV&,l1- ghelia hri Dumnezeu ell Dluita nevoinja" (Cap. 2, .1. 2). «Mari en adsvarat sunt meritele voastre, zice, insa niei noi nu am. fi putut a va fo1061 numai eu cuvantul omeuese». Csea-ce et zice rnai sus, aoeasta 0 spune si aici, cil. adeca, predica ~i puterea ei se invedereaztt numai atunoi, (land amandoua partile conlncreaza impreuna, adeca pe lfi,ngl1 minuni ~i buns intentiune a ee101' ce predial., se cere 91 din partea e8101'

~.eo prirnesc caldura t;li graba. .os voi ?titi, lice, in trarea noastra I a v oi, ca n'11 fos t desarta '\ adeca eli n'a fast ominoasca, ~j nici cum _ s'ar int§,mpl,'I., ci din prirnejdii rnari, din nccazuri ~i suferinti, deodata am cazut in alte primejdii. ;)Ci intaiu patimind, zice, si ocarit:i fiind, precurn l?titi, in Filippi, am Indraznitintru' Dumnezeul nostru a grill'l. Vezi cum iarasi atribue totui lui Dumnezeu ? )jA grai, lice. eatd, voi, evanghelia lui Dumnezeu cu multa nevointa", «Nu se poate zice Gii acolo nurnai ne-arn primejduit, iara aid nu, caci ~i voi ~titi ell cate primejdii si ell Gati fried. am fost la VOl». Ceea-ce de alt-

feI' spune ~i c{Ltr<:1 Oorintheni, eil,nd li scric : 1,9] en intru slabiciune, ~i intru frica, si hitI'n outremur mare am fost la voi ' (1. Corinth. 2, 3).

"Oa mdemuaree voastra nu este dintru InseHieiune, niei din nCoUl'atie, niei din vicle~ug, ci ]Jreeum ne-am eor'cat (adeverit) dela Dumnel':0U a fi erec1iucio~i a prim} evanghelia, a~k graim, nn en. cum am pHicea oameniloI') ci lui

!

j

.-

'174

O\,IUA II

-~---~,_.-~."---

O~IIL1A II

'_--

'175

-_---_

,;~

ghelia ? Adeca no-am aratat iucercati .J:naintea lui Dumnezeu, ~i a~a si ramanem. DaM el nia . incredintat evanghelia, aceasta este dovada destoiniciei noastre. si daca el at" fi vazut in noi. ceva murdar, sau vr'un scop vielean, nu ne-ar fi ineercat, ~i nu ni-ar fi .incredintat cvanghelia». Expresiunea "ne-a inceroat" sau }laIn fast rucercati' nu inseamna cil. am fost cercetati, ?a, am fost exarninati sau ispititi, caci eel ce ~tie inimile ~i cole ascunse ale nostre, nu are nevce de a n8, pune la incercare ea sa se convinga ci dupa cum DOl oceace tacem 0 Iaeem dupa 0 mai dinainte incercare, Dumnezeu 0 face fara incercare, - ci aceasta expresiune inseamna ca «precurn el ne-a gasit iueercati, adeoa vredniei, tot a~a ne-a ineredintat evanghelia, 'si n,o~ astfel ,g~aim, Deoi c~: incer,cati de Dumnezeu ~i grlSI~t vrednioi de a nt se lQorechn~a evanghelia, noi a~a !?i graim, )lnll ca cum am placea oamenilor" 1 adeca «nu le facem acestea toate pentru voi, ci pentru D umnezeu» , Fiindca mai 'nainte i-a laudat, apoi ca nu

curnva cuvantul sau 511 fie banuit, zice : "Ca nici 0- data intru cuvant de magulire u'am fost la voi, precum ~titi, nici.prin prilej de lacornie, Dumnezeu este martur, niei. oautand dela oameni slav a, nici de1a voi, nici dela altii, putand In . tru greutate a f ca apostolii lui Christos"

(,r ~ 1-1) / '

v ers, D, ~.I.

. ,,' ""icio,da,i;a Intra cuvant de magnlire n'am lost la VOl", zice, adeca (COu v'arn magulit, dupa cum fae inselatorii, cari voese sa stapaneasca. Nu se poate spune ,cll noi am magulit, ?a sa sta,panhD:, ~i niei cil am fost rniscaji lao aeeasta dm mterese materials». In nrma

. ~ . .

acestora, care de altfel erau vederate., ii invoaca chiar

pe dan~ii de marturi: (Daca v'am fi maguEt, zice, voi aF f1tbl, 'tnsa la ceea-oe uu era vederat in deajuns, adeca asupra lacomiei, apostolul invoacii de martur pe Dumnezeu,

"Nici canUtnd dela oameni slava, nici dela. vail nici de la al~ii, putftnd lntru greutate a fi ea ~lpostolii lui Christos(( 1 adeca cmici cinstea n'am cauta.t'o, nici nu y'am vOt'bit ell filla, si nici nn am fost la voi incotJjllrati de garda imparateascg, - de/?l dacE.

Dumnezeu, celui ce· cearca inimile n,o,as~r,e"

(.\r s !) 4) AI' vazut ell dup a cum am zis mal nainte.

I er 'J.. .( ..... ~., .I ~ •• . ~

apost~lul dovedeste ca predica sa a fost ~:ntnnezelR.~ca; si seoate afO'umentul chiar dela anevomja cu ,care (W,nI;;ii au primit'o? ~(Dac~ as._easta a.r_fi,f~~t l??:hlcHwe, zice, nu am fi suterit noi atatea pr~rJ?-eJd~l\" ~ar~ ~u ne lngaduiR.u nici macar de a ne rasutla. ~ 01 In, t>tLnl;t~~ . , ,A stramtora ri Dar dart, Il Ol on am fi fost

rari, nOl III ,<. u i r- 'J _ ,. , '" ' .' :>

, '.' '. de acea srJer"ot-l placuta claGct mml.c din cele

c;onVlOSl "",\, < • ~ '-", ".' ' i1

vEtoare uu ne-arfi de~teptat pe not, ~](~ SlgUl' C. r n,u

fi . f it ti'itea caci cine ,;1.1' prefera ca sa surer e am su en a,,·, .' .', t ,.', ,,-

atfttea, ncajunsl..lri peutru cele prezente, t?l ~c" ';F/1,50:1 0 vinta mai mult in agonie f;li plina de primejdii .• ,I? GlI:B

'ft. . t t 'onvl'nO'E' TIOl' iI' assmenea caz ~ 01 toate .

am pu U, C b ' - - ,<. • d'~ .:

acestea, oare nu sunt de ,,3JunsA ca 85 tulhure ,P~ _ l:Sl,~:

I' ,- d v"d p' e dasl'''l'll lor In at<:ttel:l prnne.,ctn r Insa pll J C,l,n i! ' .c . "1' , t't d'·

v~i ) nu v'aF tulburat ,~i nici 11U v',4,l De 111l~ !. IJ

aceasta». x" ,. A' ,.,. ", ,-

Ca indemnarea VOa.strcl" adee~llOvdtatum v,oay

t,. ·"u est.e dintru J:nseHiciun e:l, «(~U este 1!lf;lelaelUtl8 f~<tt\;~ a(,est~1, zice, nu este viclesug, !1u e yorba ?~ fap"~8 stucate, en, ale tTlagilor ~l fetmedHOrJ lor. m: pred.l(,a~C,~ viclenie S,lU cu v'un scop neeurat, du~(,t ('.~H~,(~CC~~ The J" Ci Iyreeurn ne-am cercat Cd.devent) de

. eUUJ.S')1 -, .', ',' ." svaualie-

la Dumnezeu a fi medll1ClOii>l a prLDJ.1 ,8\ '" to? >

l' .,'. sr ·'''l'm nu ca cam a,U1 placea oaIHe1l1101,

.Ut, a~a. sIc" 1· , _. ,~ '.;- '1'" ,t,,,

ci lui Dumnezeu, celui ce cearca unm: c noasn e "I:

- i d ' laY: des'1rta? (,11 Vezi Gil. nu esto yorba aici , e vr 0 S v::l: ,',G, , ' ';~_

lui Dumnezeu. zics, ce1111 eo cearca inimilc n~a'J

tre" adeca «noi nu 1'i:tcem ni!'nic pentr,,~l ~l~l~~rnlr;~ , 'I 'lor si atunci din ce cauza 0,),1'6 am .l<tCl.t .l.c,easta ,J: oarnen , + r:»: 1"''' j . 'yea ca plIeD. pe A poi inde'mnandu-i. pe c aO~Il~ (0 a, a ,_'" . . '" _

~lpostoli, :dce ((j{t nOI nn .calhilrn ca sa J)l~CCll~:. O' .. ~~_

'1 81 nid nn cdutam clOsle dela oamem, ,)u1 1

1l~. or, " ,-a~ ce';ca,t (adeverit) deja. Dumuezeu a cum ne <. 1'" t t Ii credincio~i a pril~l evan!She.Ut".' c,eea,c~, e ,~_

, 1 ' r ft' "lS' ',(Oaca el uu n0-<tr fi stll1t de

1111'1 ca Sl curr a 'J" - ,. , ' . 0 11

a~l~at-t d'e toate plac0file vietei pamante~tl, t1~1 lle-,bt l. p " "De"l' dupCt cum' e1 ne·a cercat ::;>t ne-a gaales pre nOl, I, { .' """ v 'le sit vfPdnici, si noi ramanem tot 3.C618;,$1., I;a ,C,en,,<l\,j t

'D{Hnll~zeu, '91 ourn no-a oer-cat::;i ne·-a, 1l1crec1mtat eV<1U-

i r,

~

i

176

m!lUA .11

O~II(_;A 11

In

-. -.--,--------------_._--

am fi facllt aeeasta, no ar fi fost ceva strain, caci daea cei trirnisi in solie de imparat Bunt ttl cinste, apoi 0U atat mai molt .noi», 8i nu zice ca «am fast uecinstiti»

~ •. - ~

sau oa ( nu n e- am bu ell rat de ClD s tea em veni tan - oeea- ce

ar fi insemnat ca'i batjocoreste.e- ci inca mai mult Mil. nici n'am eautat einstea Deei daea puteam cauta cinstea, f2i totusi n'am cautat'o, desi poate predica cerea aceasta, apoi cum se poate spune oa noi am faeut'o pentru slava? Cu toate 011 chiar de am fi eautat'o, nu ar ii fast vr'o ernna, de vreme ce sste drcpt, ca eei trimisi de Durnnezeu Ja oameni, ca niste soli sosiji .. lCtHU din ceruri, sit se bucure de 0 mare ciuste, - noi insa nu faeem nirnic din aeestea, ea astfel sa astuparn gurile protivniciJor nostri. ~i niei nu se poate spune au numai catra voi ne-am purtat a~~l, iara catra altii in alt mock Aceasta 0 zicea ~i Corinthenilor scriindu-li : ~Ca suferiti daca va robeste cineva pre voi, daca va mananca cineva, daca va ia (ra peste) ciueva, daca se sumeteste oineva, daca va bate cineva peste obraz" (II Corinth. 1 i, 20), 1?i iarasi: lara venires trunului este slaba si cuventui

a., . !l .. .t. ',-

defaimat" (Ibid. 10, 10) 9i iarasi : "Duruiti-mi mie uedreptatea aceasta" (Ibid. 12, 13), ~~ aratand prin aceasta eat de smerit edt, daca pc\timia atatea neajunsud. Aiei insa vorbeste si despre mijloacele materiale, caei expreslunea : ),Puta:nd intru greutate a f ca apostolii lui Christos" aeeasta semnifioa.

"Oi am fast cu liniste in mijlocnl vostru, precum muma lsi Incalzosto pre fiii sai. Asa tinandu-ne (fi.ind'legati) de' VOl, bine-voim a ~a da voua TIU numai evangheiia lui Dumnezeu, ci inca :;>i sufletelencastre, pentru eao ayi fast DOUa iubi\i\( (Vers. 7 -8).

.') 8i am lost; zice, cu linit?te") adeca. nu ne-am ll.1'ta\ot:.at niei eu faniarouada, lllci ~\l vuet, l1i ll1ci nn ~lm ar;).tat eeva greu ~l de nesnterit. 111rii ex_-presiunea J.ll H11j\oe-u\_ vGstrn(l e ell £Ii. cum at zice cine:va (u:;a, unul chntte vai, ca "Ii cum nu 2m fi_ Yost ra,nCl._-ui~i de sus spre aceasta)), ))Yrecum mUTua, ziGe, 'i~i lnca.lze\lte

~.. ,,' ((

pTe lUl 8(:1l . Astlel tre'bue <I. fl dascalul. Nu cumva

poate muma maguleste pe copil ca sa se bucnre de. slava din parte-if Nu eumva cere bani deb copiii cei mici? Nu cumva se poarta cu dan~ii cu asprime ~i de nesuferit? Nu oare datoria mumelor este mai cu sama

de a se purta ell bHt,nde~e fava de copii? "A9-itL tiDand nne (fund legati) de VOl ". Aici arata dragostea sa cea parinteasoa c&tra dansii, adeca (<atat de mult suntem legati de voi prin dragoste, incat ehiar do ar trebui sa ne dam pentru voi si sufletele.noastre, f?i nu tie-am da in laturi», Aeeasta ' deci, spune-mi, este iudeeata omeneusca " $i cine ar fi a.ta:t de usurel, au. Sf1 spuna a~a? "Bine-voim. a va. da voua, ziee, UU numai cvanghelia lui Dunmezeu, ci incaei sufletele noastre": Astfel ca aceasta este mai mare decat aeeea. 8i cafe esto folosul P Dela evanghelie de sigur ca este ' un mare folos, ins:1 a'si da eineva sufletul este ~i mai mare, prin greutatea Japtului. Nu este tot una: a prediea, ~i a'si . da 8ufletuJ;. a prediea de sigur ca, esto mai einstit, insa a-si da sufletul este ell mai multa anevoin~a. «Am fi voit, zice, ca. sa va dam Eli sufletul voua, dana ar fl fast nevoe, caci daca nu voiam aceasta, DU am fi suferit lipsa ~i nevoea». De aceia a laudat :;;i lauda pe apostoli, «pentruca. zice, noi nu facem aceasta cautand bani, san magulindu-va, san dorind slava», Si acurn tn priveste intelepoiunea lui Pavel, caci desi apostolii suferise multein predica evaugheliei, totusi spre a face pe diseipuli ~i mai intarivi in credinta, gaseste nimerit de a se HiudR pe sine f?i pe ceilalti apostoli intr'un chip paradox, a9~" zicand, ca sa ["lea pe diseipuli sa'i admire. Dar lauda aceasta avea banuisla. De aeeea respingftnd acea banuiala, vorbeste de primejdii. Si iarasi, ca sa nu se ereada oil vorbeste de primejdii ell. sr1 se arate obosit cu totul pentru clftn~i1, ~\ ca prin urmare are dreptul de a fl cinstit de danf)ii, dupa ce s'a. Vazut snit a vorbl de l?rirnejdii, ada.oga: l,Pentrll Ca.Cl '<1\1 -fast nona iubi\l" ~i eli placerf'.

am fi_ dat ~i suIl8tele noa~tre voua, lllnrlca suntem straus lega\'t de vol. E'lao.ghel'ta, noi 0 vest'tm voua, flh:Hica f\5)u' a 1_)oruncit D\\UllleZeu, -lnsa atal de mu\'t va iubim

1)\,e voi, lneat, daM ar trebul, am da: ~i suIletele noastl'(~ Dentru vOl.))

7il'iH

178

__ -~.- 011_,11_) ,r_A_~,' --".---

mIlUA lJ

179

1) Partca monda. Nimic IHl esle mal 1ll.llre docilt p 1'ieten!,a spiritnala. Chiar de ai spuue de:;pre via~~I, totU!')l ~l aceasta 8e gase'ile pe al dQilea pl:m fapa, de asemenea pl'ielenie. (rerun.)

neaprieteni, este eu putint.t de a cere ~i de a avea ~rra~ii, fara vre-o banuials. 'Cand ni poronceso ceva, noi simtim mare rnultamire, oand iusa pregeta de a ni spune, noi suntem, scarbj~i. Nu avem nirnio, care sa nu fie si

3.1 lor. De multe ori dispretuind oeste de aiei, noi totll~~ 01! voim a J?e clu~~ di:n acea.:sta viatapentrudansii, C;iC1 m sunt mal doriti 81 decat lumina, Ou adeva-? rat, crt prietenul sincer este ell mult rnai dorit deca.t;' chiar lumina. $i sa nu te miri ca zic aceasta, pentrn _, i. C l mat bine ni-ar fl daca s'ar stinge - soarele, de(\a~ :

a fi lipsiti de prieteui adevarati ; mai hine ni-ar fl

de a tr.] In intuneric decat a fi tirl\. prieteni. s.' cum este aceasta, eu -va voiu spune. Multi vazand soarele, sunt in 'intunerio, pe cand daca -sunt inconjurat! de prieteni, nu ar suferi nici 0 searba. Eu vorbese de prietenia cea - duehovniceasca ~i de prietenii duehovnicesti, cari nimic nu prefer') inaintea prieteniei. A~?t fe1 era Pavel, care 'si-ar fl dat bueuros -171 sufletul sao, ehiar f<lril 51 fiej cerut, 13i care en plaecre s'ar fi aruncat ~i in gheena. Deci 'eel -ee iubcste, trebue in acest mod sa iubcasca, adeca sa iubeason din suflet f?i eu predispozitie lnflaoarata. Voiesc

il va da un exernplu de fclul prieteniei. Prietenii adevi-ira.\-i covftrsesc pe parinti ~i pe fii, - vorbeso de prietenii cei clnpre Christos. Si sa nu-mi spui de eei de acum, -- C;'t impreuna ell celelalte bunuri, s'a departat

~-l acest bun, - ei tu cugeta la eei de pe timpulapostolilor, ~i nu vorbesc de' corifei, ci chiar de credinciosi,

. "Eara inima si sufletul multimei celor ce au erezut ebl unul, S1 nici unul cent, din averile lui zicea ea este ~l 81m; -- si se da fiecaruia dupe cum cineva avea trebuinta" (Fapt. 4,32. 35).;Nu era atunci «at meu» ~i «al tau». Aeeasta este prieteoie, ca pe cele ale sale sa Ie creaza cineva ca nefiind a:Je ~,tle, ci ale aproapelni, $l en un euvant ca lucruri streine, ca in a9a chip Sa cru~e sufletul aproapelui ca pc ;,);1 san,. ~~ acela sa faca· tot a~;l. «E,)i cum este· cn pu- 1Jn~i., ZlCl, ca. 8,1 se gaseascI un ast-fel de om))? Este ell. putjtlt.:~, instL nei nn voim. Daci\ nu ar fi fast cu putinp, nu'ar fi poruncit Christos, 1Si nici nu ar fi Spus

at0.tea eu privire la drag-oste. ,

lI'fare ]u('.ru ests prieteuia, iubitilor, $1 cat de mare este, nimeui nu poate f;'ti, si nici uticuvanl un a poate ropr8zent.a,) decft.t numai eet' ce are cuno~tintaei. ·Ace;;lsta

, ,

I) Astfel trebue a iubi, eel ce iubeste, 111 cftt daca 1 s'ar cere chiar !?i sufletul, sa nu ezite de este eu putinta. 8i nu zic inca «daca j s'ar cere», ci insusi 01 sa alergespre a cest scop. Nimicnu poate fi mar plaeut ca a ast-fel de dragoste, pe care nimic suparator nu

o poate impiedica. Cu adevarat c~ ;,)Prietennl eredincios este leaenl vietei": eu adevarat eft "Prietenul cred.incios este acoperamant tare" (Sirach. 6, 16. '14). Ce nu ar face un prietcn adevarat P Cat,l placere nu ti-ar de~te~~a? Cat folos si oatil ~ig.ur~n~a? Chia~ de ai spune de mn de tezaure, t,Ot.U~l mrme nu ar fi mai de pre] C(~ un prieten adevarat. Si mal luUl.in sa spun em despre prietenie, cata placeresi multamire are

hi sine. Te bueuri v11zand pe prietenul' tilu, te invese-

lesti, 9i sufletul tau .fl.vaI_1d o. rnu.lta.miro. n~spusa ~e COD. topeste cu dansul, ~1. chiar dc. i.1-a1 amiuti num~l .de el, ,9ugetul tan .tresare 91. se inaripeaza. \~?rbASO aici des~ . pre prieteuli adovarati, .desp.~e ply~ten~l ~te UTI ~uflet ~l

de un cuget, despre prietenii can preferi sa stmoara, despre prietenii eari iuoesc on caldnra, ~i nu intolegcm pe prietenii simpli, pe ~ei c~ jau parte pc la mesele noastre si-i credern de prietern 1Q urma laudclor ce m aduc,

_ sa nu credeti, zic, ca vorbesc de acestia. Daca cineva "are vr'un prieten ;J~l" fel precum spun. eu, va In~eleze de sizur cuviutele mele. Chiar Utl I'M vedea in

b ", 1 ~

fie-care z, 0\ totusi nu se satura ; aceasta 0 C oreste fl.t<-:t

pontru sine, cflt ~i pentru aeela. Ar~l eunoscnt e~l f;lf3 cmevu, care se ruga de sfir ~i pentru priotenul SaLl ~l li zrcea, ca mai lutl1.iu s t facrl rUl;nlcinni lui Dnmnozeu pentro dansnl 81 lit urrna pentru sine. Astlel este pri -tenul adsvarat, in cfl.t niei timpul, nici locu 1 nu-l pot irn pi eder:ii. de a iubi si a ii iubit, Dupe cum florile cele frumoase se ivescsi prin locurile vecine, tot u9a. ~i prieteuii cei adevarati 'in ori si eEl Iocuri . s'ar eluce, iaSii. in urrna lor numai gratii. '$i de mult.e ori gJ~ln~u-~e pe aC,eie ~ocuri LIra, da.n9ii, 1~cr,1mi1m am1l1(wctu-rn ell" acele zlle fericite, cand ne g,lseam lmpreuna, ~i oltam din adfl.ncul inimei. Nu se poate prin CLlvant a reprezenta placerea aeeia, pe ca.re- lJi-o pricjnu~:,;te convi.etujre~ eu prietenij, nnmai (lei ce .au experleD~a 0 f?tlU. DeJa (l,seme-

i)"JlUA Jl[

1St

180 '

OM!UA II

a f<lout dezbinarile, aceasta face pe Elini sa fie Elini, Cel ce iubeste, DU voieste sa poronciasca nici s<l stapan~~sca,. ei nhia~ stapanind peste al~ii el',este plin de gratii, voieste mal de grabs sa dea aitora, decat 01 Btl primiasca ceva, pentru ca e1· iubeste . eu adevarat si se gaset;ite totdeauna ria cum nu i s'ar fi indeplinit pofta. Nu este atilt de incantat cand et se gaseste in fericire, pc cat este atunci cand poate fa ce binele, EI voeste sa predomineze pe aproapele prin dragoste, sa'i Ioloseasca chiar, ~i sa'i fie care-cum ca datoruic, voieste a face totul dupa placul aceluia 9i totusi nu se arata pe fats, ci vrea 8,1. Ge ca on datornic. Poate C~L multi dintre voi sunt in necunostintt de cole ce spun. Voieste a'l stapani prin hinefacere, ~l totcdata 8,1 nu se para (;11 el stapaneete, ci ca ~i cum il. recornpenseaza, ceia-ce a facut I;i Dumnezeu fat,i de oameni, Trebuia ell. 8;) dN1 pe Fiul sau pentru nci. i[1s& C:1. ~a n,u se para ca'l da peutru placul nnstru, ti pentru Iolosinta noastra, a poruncit lui Abraam . (;tt SCi. dea pe tiul sau, ca astfel Iacand ceva mare, sa nn SE:para a fi mare. Cand nu este Ia mijloc dragostea, atunci batjocorim binelacerile, si chiar pe cele mai mid sinebagate III sama le ridicam ~i li dam insernnatatea (;8 poate nu 0 au prin ele lnsi-le, pe cand daca este dragostea adevarata, Ie ascundern, ba inca chiar pe cole mari le micsurarn ~i nu Ji darn importanta ce 0 au, C[t Sh uu se creada ca voim a avea ca datornic pe eel iubit, ci noi insine ne consideram ca datornici lui, prin faptul ca'l avem pe e1 datoriu.

Stiu, iubitilor, ca eel mai multi nici 1111 pricep ceea-cc en vorbesc, iara cauza este oil uoi vorbim despre un luoru, ce 10 timpul de fattl. se gaso;;;le In ceruri. Dupa cum daca am vorbl de 0 planta care-care din India, de care l1U are nimeni nici 0 ounostinta, uoi t111 am put.ea sa a reprezentfim a$a precum este, ori cate am spune, tot asa Ai in eazul de fat,it. od crtte Voil1 spune, in zadar .Join'vorbi, ca nimeni :riu V<1 fi eu bagare de sama, Acea p]aDt~, zie, esta Mdita 1n ceruri, ava.nd ramUl'i nn incareate em marglritare, ci en 0 viatfl virtuoasa, eu muU mai plac.uta decat acelea. Care pI iic~re voi€~ti a'~,i spune, fie ea demng, fie nederrma? Ei bme, plilcerea dragostei adeval'ate covarsafilte pe toate 1a un loc, ehi8t de mi4ai spune si de pIa'cerea, voiu sa zie de dulceata mierei, caoi mierea se Inacre~te dupa un timp, pe caud prietenul 8.devarat niciodata, intru

c.tt este prieten, ci inca porta mai mult sporeste ~i nieiodata nu se gaseste multumita. Prietenul adevarat este rnai placut docile 'chiar viata prezenta, oaei multi dupit incetarea din vid.t,l a unor \ asernenea prieteni, nu mai dorosc gil, traiasoa. Ou un asernenea prieten eineva .r' poate suferi f;11 exilul, iarl1 fara prieten nu poate trlli : nici 'io propria sa j~ariL Cu un asemenea prieten ehiar.,' 0i saracia este suportabila, iara f<1nl dansul si sanatatea

,?i bog;':qia sunt de nesuferit. In persoana unui asemenea prieten el are pe un al doilea eu. Sunt groza.v de necajit 111 mine insu-mi, ea nu pot Sa spnn, nu pot sa rept-ezint ehestiunea prin exoinplc. Cunostearn eu, e[~ celc spuse Bunt ell malt mai prejos deoat ' ar fi treQuit. Dara toate acestca se petrec aici, po cflnd din partes lui Dumnezeu este 0 (l~<J, recompensa pentru dragoste, 1D cat nu se poate spune, 81 ni da rocompensa, ca 8:1 ne iubim unii pe altii, caoi ziee : «iubeste pre aproapele tau, ~i vci avca plata» _- pentru care lucru noi tccmai c1atorirn plat:1. «Core, zice, :;.i ia resplata», pentru care tocmai noi datorirn resplata, cuai cerem :'>,1 ni se dea cele bune. {(FIi virtues, zioe, si ia resplata», desi eu insumi datoresc resplata «Posteste, ziee, f?i ia plata» adeca Bunt rasplatit fiindea am Iuorat In interesul men. Dupa cum insa parintii eand fae pe fiii lor virtuosi Ii mai si dan inca rasplata virtutii lor, eaci secred datori la acsasta prin faptul 0:1 se gAse'sc multamiti, - tot asa f3i. Dunmezeu. «Daca vei deveni, zice, virtues si bun,' vci primt raspl.ita, caci multamesti pe tatal tan, iara de vci fl rau, nu vei primi nimic.ieaci 'sllpe:ri pe eel co te-a facut».

Deci, iubitllor. sa nu suparam pe lJumnezen, ei s;~'l multamirn, ]Jentru ca sa ne bucuram de imparatia cerurilor, prin Ohristos Iisus Dornnul nostru, camia se cu vine sla va ;;i st11.pfinire.''L in vecii vecilor. Amin.

0]\'1 I L III III

"Aduceti-vu. aminte, fratilor, de osteneli!e si do nevointa ·noa.stra, ea ziua S1 noaptea lu(~l'a.nd1 ell sa. :nu Ingreuiem pe ein~vh din voi, am propoveduit voua evanghelia lui Dumnezeu. Voi sllnteti martUl'l ~i [)umnezeu, cum eu cuviofijie, f?i en dr(~ptate,~i fara de prihanrt am fast VOU{l

l,' ,

182

Q~llLlA 111

(nil Ll A III

183

----_. __ . -~'----- .

. --- _-_. __ .... ,_ .. _---_ ....• - _ .. _-,_._,_

~i li psit fiind, nirnanui n 'am facut suparare" ~i )Jam jofuit bisericile luand de cheltuiala spre a Vrt slujt vou~V';._ aici tnsa arata caacesti barbati Thesaloniceni se gasau intr'o eomplecta saraeie, De' aceea

incontinuu ii aduce pe dan~ii de marturi. 11 Voi sun-

t ti turi . D "

8/1 mar UfI, zice,:;31 umnezeu. Dumnezeu este

vrednic de credinta, si faptul acesta 'j putea incredints mai e1.1 seams, pe 'cand marturia lor era nssigura pentr [1, eel ce nil stiau. N u cuuia ca eel co vorbeste ncestea este Pavel, caci voe~te a-i incredinja cu prisosinta. De aceea ~i zice : ') Voi sunteti marturi, si DUI~1-. nezeu, cum eu euviosie ~i en dreptate, si fara, de prihana am fost voua celora co ati crezut":

Trebuia ca sa-i laude, si do aeeea a adaos fraza din urma, care era suflcienta spre a-i convinge. «Gel ce se gasa acolo, zice, In mare nevoc, si totusi n'a primit

nirnic, cu atiLt mai mult anum)),' ,

') Cum cu ell viosie, zice, ~i eu dreptate 9i frtdi. de prihana am fast voua eel ora. ce ati ere zut, precurn stiti, ca pre un ul Iiecare diu voi, eR un parinte pre fiii sai v'arn rugat si v'am mangaiat", MHi sus spunaad de intretinere, aiel vorbeste de dragoste, ceea-ce insearnna mai mult dscat sprij inul ce ar fi putu t a yea dela cUtn.,?ii. Vorbele aces-

tea sunt zise de eel ce eu adevarat se smereste, "Ca. un parinte pre fiii sai v'am rugat?i v'am mangfliat, ei am marturisit oa sa umblati voi cu vrednicie lui Durnnezeu, care v'a chernat pre voi intru a sa imparat,ie ~i slava". Cand Ji spune ;;~nn marturisit' li aminteste de parinti, ~i pare ca li-ar zico : «desi noi v'am conjurat, v'am indemnat pre voi, totusi nu eu af?a putere mare, ci precum parintii fata de fiii lor». Jl OK pre un ul ficcare di 11 voi (( , vsu 1 ntr'o multime aLit de mare, e1 nu treee cuveder-ea pe nimeni, la el nu este rnic, nici mare, nici bogat, nici sarac, oi toji deopotriva. «V'am rugat, ziee, pe fiecare in parte, ca sa rabdati, si v'am maugaiat in

suforintele voastre». ;,V'aru rugat"; ai?a clara il nu c[rutau'slava. }l$i am marturisit" ZiC8; a~a dara nn-i lingu~~\'. )' Ca sa umblati yoi eu vrec1nicie lui

celora ce ati crezut, precllrn stiti, ca. pre unul fie: care din VOl' ca un parinte pre flii sail ","am rugat.)~ v'a111 mangaiat. E;)i am rnarturisit ca sa urnblati VUl ell vrednicie lui Dumnezeu, eare. v'a cliemat pre voi intru a, sa in1parlitie si slava'' (Cap. 2, 9--12).

Dascalul nu trebuie a face cu suparars nirnic din cele ce contribue la msntnirea diseipulilor. Ca clara fericitul Iacob, ziu a ~i, noaptea.) so t.ruel ca eu P~'/"~ t\~rmel or, eu ata~ mai mult trebuie a lace eel ee. 1 sa 111- crediutat sulletele altora spre pa.za, care) Oh13[, de ar fi Iuerul cat de grim, sau orieftt de injosit, 01 trebuie 11 face totul, avand inaintea ochilor un singur lucru : mantuirea disoipulilor 9i slava lui Dumnezeu ce va.1'eZlJltu. de aiel, Priveste cum Pavel, acest .mare p!'cdwator al evangheliei, aeest apostol al lumci, car_:.e ;yl-a luat asupra-si 0 a~~1 cinste, cum el, zic, lucra ell .m,:,neJe :?ale, ca sa nu logrenjeze pe dise},pllli,. nAducej',l-:va arninte Iratilor, ziee, de osteuelile ~l de uevointa nORStd'iLC. 11,u:i sus a fast zis : ))Putfmd intru greut,ate a -Ii ca apostoli ai lui Christos", .c~ea-ce zi.ce si ill episLola catl'a Corintheni: llNn ?htl ca Gel co Inc"reaz[t cele sfinte, din biserica maDal1e~l? .A?~\ ~i Christos a rand uit ca cei CB propovedniesc evanzhelia din eval1Q·b.elie sa traiasca (( (L Corin th. fj,

b' <,J • I .. t

1:3. 14), «dara ell, ziee aici apostolu , nu am VOlt accas '8.,

ci am lucrat eli miinele mele». $i n'a Iucrat cum s'ar lntfLmpla, ci eu multa sirgllint11, 'eaci priveste ce spune

01: "Aduceti-va aminte" _ vedeti ca .el m~ zice «de bine-facerile deja mine» ci de » oaten olile 91 de ncvointa no astra U. Ca ziua lilt noaptea Iucrand, ea sa nu 'inO"reuicm pre cineva din voi, am propovaduit °voua. evanghelia lui Dumnezeu". Corinthenilor tnsa alta li spunea : 1,Alte biserici am jefuit .lualld de eh_eltui~lrt. spre ~ ~luj!, ;O~l~~~

(IX. Corinth. 11~ 8), .desi luera ~l acolo, ~ns'L n a ,1~mntHo de aceasta, C1 a pus ceva mai irnbolditor, c~ ~l c~ln

. pare ca' Ii-ar fi zis: «de a1tii am fos~ hra~nt slu]m-

dn-va VOUa». Aid tnsa ilU asa, ci "ZllHL ~l noaptea lucrand". Acolo zice: n9i v'enind de fata. la yoi;

.. "

___ ~01I1UA 1H

------,---

O~HLIA nt

.-~-----"--------.

1Si5

184

Dumnezeu, care v'a chernat pre voi Intru a sa imparatis si slava".

nD~'ept aceea si noi multamirn lui Dumnezen nelncetat, caci luand voi cuvantul auzirei de DumI~ezeu .dela noi, ati primit nu cuvan] al oamenilor, 01, preeum este adevarat, cnvan. tLll. lu~ DLlrnnez~_u) care se si luarea~a intru \~Ol C~l c~ credeti". (Vers. 13). «Nu SEl po ate spune, z!ce, ca nOl. facem tc:~ul far;1 de prihana, iara voi ati fscut lucruri nevredmee de chemarea voastrs. Nu ati luat ouvintele ce v'am spus ea auzite dela oamern ci C<L _gela Dumnezeu, aLtHa atentiuue ati dat». ~i de ul;de se Inved.e~eaza aceastaj Dupa cum ei so arata pre sine ea prech?and nu spre Iingusire, si niei pentru slav tl, 9-ef?art~, lar:: ace:astiL 0 ~lovede9te prin propriile sale lSPlt~, l~vo.?and ~l.m~rtl1rl~ lor pentru cate <3 faout, - tot n~a»1 d.an~lJ au prtrmt cuvantl!l eu dreptate prin propriile ],or .lsplte: «CUIll.:* fi suferl~ VOl, ZICe, atatea ncajunS.Ufl, daca nu :* fi luat cnvintele noastre on ale lui Dn:-11n6z:u/)) .~i priveste demnitatea la care 'i ridiea : '1 qa VOl fratilor, urmatori v'aji facu t biserici lor lui Dumnezsu, celor ce sunt in Iudeia intru Chrjsto~ Iisus, caoi aceloasi aF patirnit si YOl dela cei ~le un .. n~am cu voi, precum ~i aceia d.ela Iudei. Carii si pre Domnullisus an omorit, ~l pre Prorocii lor, !;3i pre noi ne-au gonit, si led Dumnezeu nu sunt placuti, si tuturor oamenilor S~:~~l~ impotriv~. Cari ne opresc pre noi sa l1U :;Tall~l neal!1l1nlor ca sa se mantuiasca, ca sa-$i 1111ph n 8f.LSCa pacatele lor pururea, _._ ci a sosit asupra __lor ~na.nia. pana in sfar~it" (Verso 14-1G),

- JI Ca, VOl, fratilor. urrnatori v'ati faeut bise-

ri?il(~l~ lui. Dumnez su celor din tudeia". M·are ~lang<l.lf:lre ~l aduce aici, «Nu e nimic de rnirarn daca 11 .va fac atatea rele, de vreme ce tot asa a facut si eli eel cl(~ un neam ot}- da!l~ii». ~i aceasta 'este 0 dovada nu lUJCa, eil predwfL este adevarata, de vreme ee sf

h!,d~ii ~e s.ufar~oate din cauza ei. nCaci acelea~i ati Pct~Hl1lt ~l V01, zice, dela cei de un neam cu VOl, pl'ec um i? i aceta dela Iudei". Exprosiunea )J ~i

aceia' are 0 mare lnsemni1tate )n Iudeia", zice. Aiei arata cu pretutindeni se vorbla de (lan,~ii ca luptatori peutru credinta. Deci Ii SpUDS ~i 'I'hesalonicenilor : «Aceiasi ati patimit 131 voi. Si ce poate fi de mirare, daca au' cutezat si asiip r·a voastra aceleasi, care [ttl cutezat f:>i asupra stapauului P». Vezi, cum a introdus el aici aceia ce li aducea 0 mare mangfiiere? De altf'el auostolul incontinuu se invftrteste asupra acestui Iapt, 1); toate epistolele sale, - duca se cereeteaza exact, _. cad peste tot locul el pune inainte patimile lui Christos, negre~it reprezentaudule in diverse feluri, Privesto cum si aici el acuza pe Iudei, aducandu-li aminte de stapanul nostru Iisus Christos, ~i de patimile lui, oaci stUt el. ca aceasta 11 va ft do 0 mare mangaiere. .. Cael si pe Domnul Iisus au omorit'', zice.-«Oaril poate nu l'au eunoscut» at" putea zice eineva. Ba l'au cunoscut foarte hine. Dara ce ? Oare nu t.ot ii au uois pe Profetii lor si i-au impruscat en pietre, desl deaHfel eilrtile (scrierile) lor le poarta cu dfU1~ii? $i toate aces tea ii le-au faeut nu pentru adcvar, A~a dara aceasta este nu numai 0 rnaDg-aiere 111 ispite, ci si a amintire, ctt dansii fac acesteanu pentru adev;1.r, ~i' de aeeia s(~ IlU se alarmeze. :: $i pe nui, zice, no-au gonit" 1 adeca si noi am patimit mulle rele din partea lor)?l lui Dnmnezen TIU sunt placuti, zice, si tuturor oamcnilor stan impotriva, cari De oprcsc pe noi sit nu graim nenmurilor sri. so mantuiasca" .

,)'lltU['Qt' oameuilor stau impotrivri". Cum aceasta P «Apoi dar,r~ trebuie a grai lumci intregi, ~i ii impiedeca, negresit c'a sunt dusrnanii eomuni ai intreg'ei lnmi. Pe Christos I-an ornorit, pe Profeti i-au ornorit, pe Dumnezeu 11 bntjocoreso, ~i pe noi no alunga ca sa nu propoveduim Iumci mantuirea ; de, aceia ~i sunt dusmani cornuni ai lumei. Deci ce poate f de mirare, clam!. V[L atunga ~i pe voi, precum ~j in -Iudeia»:' .~ Cari ne opresc pe noi su, nu graim neamuri· lor RrL se mantu"iasd'i,". A$a dar1t a impideca pe to\i dela mi1ntniro, est(~ fclpt provenit dill pizma. l,Ca sa':;:ri lrnplineasdi pacatele lor pururea, ci a sosit asupea lor ma,nia pfl,Yla, In sfal'f?it((. De 'inseamna

~'._' .~_ .. __ ... __ .... __ ". '_. __ ..... ~r_. __ .~.---

0:-.11UA- III

187

18(i

CaW, dragoste din parte-i l Desl ii avea totdeauna in cuget, el totusi nu se multamia, ei cauta sa-i vaza fati~ catra fa~a. N:u-n:ri vorbi de filosofie prisoselniea, caei aceasts este iubire adevarata, de a videa si de a auzl vorbindu- rni eel Iubit, fiind ca toate acestea mult

imi folosesc, "Mai mult ne-am sirguit" zioe. Ge va sa ziea "mai m nlt? -Bau Ca vcieste a spune: «ca mai mult deem voi v'arn dorit», sau _:_ ceea-ce pare a fi mai drept : «desi tirnpul ni-a Iipsit, noi totu~i ne-am sirguit <1 videa fata voastra». Priveste pe fericitul Pavel: ~and nu poate ~'l_'~i l~,plini dorinta prin sine insusi, el face aeeasta :pl'lp altii, _precUT:l ;l- f<1cnt cu Filippenii, carora JI-a trimis pe 'I'imotheiu, cum a facut cu Corinthenii, la cari ,1 trimis tot pe Tirnotheiu : - nrivesta-l, zic, cum 01 se duce Ia dan~ii prin altii, dac.\t uu poate prin sine insusi. Edt un Iel de amorez rnaniac') :;;i naastftmparat, eand era verba de dragoste. );Pentru aceia am voit sa venim la voi", ceea-ce era rezultatul dragostei, ((De!?l nu aveam nici 0 alta treaha pe acolo, totusi, zice, voiam sa viu ca sa va vad». J,gu Pavel, ~i odata, si de doua-ori, si ne-a facut sminteala Satan a". Ce spui Pavele ? Te-a impiedecat Satana] «Da, zice, C}ie;i nu a lost a lui Dumn~z~u, :f~ptnl. acosta», In e1)isto~a ~atr<l Ro:nani (I, 13_ 10, 22) iarasi spune ca a lost irnpiedecat, insa atunci Dumncze~ l-~ l~piodecat. ~i aiurea spunc Luca (Fapt, 16, 6) cit 1-8. impiedscat Duchul de a se duce in ASj'L. 9i In epistola cittra Oorintheui deasemenea spune cit l-a irnpiedeeat Duchul, -- pe eand aici faptul 11 atribuie lui Satan. A~fL dara ce numeste el impiedecarea pusa

de Satana r !'liseareva ispite mari neprevaznte. ,!,Fficandu-se vielesug, zice, asupra lui" (Fapt. 20,3) a stat in Elada timp de trei luni. Alt luau este de <1, remanea undeva de buna voe, din cauza iconomiei imprejurarilor, ~i altul de a fi impiedecati, Caci acolo zice : ,,Tara aeum ne mai avand ·loe intr'aceste laturi, .. " (H.om. 15, 23) ~i "Ca crutandu-va pe VOl

"pana in sfar.~iV'? Adeca nu mai sunt acestea ca mai 'nainte, nu mal este intaarcere, nu mai este hotar, c.i mania este aproape. De unde ~e i~v~dereaza~ aceasLa ~ Din acelea pe care le-a prezis Ghnstos. Nu nU~D~al aceasta poate fi 0 rnangaiere, - de a avea to\~arl.\:;?l 1Il scarbe - oi inca si aeeia, de a auzi ca ACel c~ au scarbit pe altii vor 'fi p~depAsiti'A:(D~c~ lr~Sil lll_:arZlere,: pedepsei lo~ supara, _VOl ma~g,wltit::':" 7~\e~1:<: D~ v~r_ scapa. ciHu~a de pu ~m». Dara acec\.sta 1,1 t<l.r:ZlCre mal

mult a "tmp~lti nat'o prin exprcsiunea !l a SOSlt asuprn lor rna.nia"', arat5,nd aceasta C8.. datorita mal de de-

mult, ca hotortta ~i profet.izata, .

IarEL n01 fratilor remanfl,nd smmarn de

" ),) \.

catra voi Ia vreme de un ceas I)) en fatl1 ~1 nu

eu inima, mai mult ue-nm sirgnit a videa fat,(t, vonstra cu mare dorin\;a (Vers. 17). Nn zice (des-

P'lI,till')) ci sirimanl", adeca orlani, ccea-ce este rnai

(', )l 1" . ~ tA d x

(~xpr'esiv .. 1bi. Sl~S. a ~orbit clolngu~l:':', a,r.a.an, .m" 11l:

1-(1, 1ingm;nt, ~l ruci na cauta.t slava, IdI _<"l,lCl \ orbeste

despre dragoste Si Hindea ]i-a spus mal s~s. 'l~a ~n, ptn;in t.e pc iii s&i~' f'}i Ilprecum inuma . 1$1 l~Je(li-: zeste pe fii sai" I aiei 1i vOl'be~te (lU )),ar~l ramas sirimaui" (ry_;C0P'D"..'1~>jI}s\i'r:£;;- = remanand o 1:fal1l) , cee~-c.~ so intampla en copii], carii eer nec(:mter:lt pe p3_rm\~1 lor_ Si en to ate aeostea s'ar putea 7.1C8 ca nu apostolii, ei Tllesalonicenii remflsese orfani. «Insa nu, r_e.~pu~1de apostolul, ci noi. Caci daca ~iney*: at' ,ye~a.~rlI.~a tbl~1~: '\1' videa cii dupa cum COpIl Gel unci IGpad4! f:\l ramasi ~rfani fa'ra timp, lasa in sufletul pl1_ri~ltilof1:n ~or 1!1are, nu nurnai prin natura faptulu: 'in Sl!1~, _~l_ ~;;,1 pEil~tru D\1 tiul, a"~L zicand, pe care'l simt p~n~\.I: l:np~f.\lurul lor, tot asa f;ii nail), Din aceasta, deci, 91 din 1~1L~,lst-area sa, n,r'ak't starea lui sufleteasca, in care,se [:?:as1a ~JUPi~" dE'spar~irea de rI;),n~ii. «Sa nu S8 _creada, zice, ~~L ~~l am Intarziat un timp Indelungat, Clllpentru.un by:p ) ~i numa,i ell fa~a nu va videm, uu inS[l~1 en lrnm<1, caci in cuget vll a,lrem pururea)).

i * \

i

!

, _l) NoW. I.n lim ba ROlllaO& cuviDlele manic ~j mani(u' sunt

SlOOllUIll6 ell nebtmie ~i ncb'un sau aplecat spre nebunie. In Jiroba elina. llJsa. ~i Ulai ell saRma In sf, Chrisostom &eeste eu .iDta 'iDseamna dOi"inta vehement{}.) a1Jl'instt. Deci W1Wl'CZ 1J!al/iac dllpi1 sf. Ohrisoslom va sa zica a-mol'ezat -lnfowt. (Tra(t),

188 o_~-I~ru.:":_1_1I _

';.-

-~.- .... ------- ... --------,-------------,,--.---

O\I1UA If!

189

nu am venit pana acum la voi" (II. Corinth. 1, 23), pe cand aici nimic din acestea, lusi'\. ce P Gil Satana l-a impiedecat. "Eu Pa-vel, zice, si odata si ~e ~dol~a-ori u .• Priveste, cum se ambivionea~~ f}i so lOgamfa al','a %lcand, voind sa arate, ca el II iubeste

mai mult dec~t toti. Acel "eu Pavel" este pus 'in Joe de expresiunea subinteleasa : «daca poate nu $i ceilaltl, ~i aceia voiau, en 1USa chiar m-arn incercat de a. vern».

"Oaci care este nadejdea noastrti san bucuria, sau cununa Iaudei"? (Vel's. 19). Dara Macedonenii sunt lauda ta, fericite Pavele? «Nu numai acestia» zice, pentru care si adaoge : ;,Au nu I?i voi inaintea Domnulni nostru Iisus Christos, . intru a lui venire"? Oare ati auzit voi vre-odata cuvinte de acestea ie~ite din gura femeilor chiar a celor mai duioase, vorbind astfel ell copiii cei mici? ),Si cununa laud ei" zice. A~a dara nu ajungea numai ca nurnele cu nunei sa arate stralucirea, ci :;;i <1 )) laud ei". G:1t~l aprindere nn €;ste aid? Niciodata vre-o mnma sau tata sau ~i amandoi irnpreuna, uu ar putea sa-~i 'arate c1o~ rul lor in n~a grad ca Pavel. "Bncuria! zice, si (\11- uuua mea" 1 adeca «ell mai mult rna bucur de voi, decat de 0 cununa». Acum tu poti sa'ti inchipui, eat de mare era intreaga biserica sadita' de Pavel F,>(ll~rada.cinata, Dara cine nu s'ar bucura a;v§..nd atata fii, pe dUi avea el? $i cine nu s'ar bucura vazand pe aceifii numerosi cu to~ii progresand? Asa ca vorbele ncestea nu sunt zi:?~ s~re lingusire, cac-;i e1 n'a zis simplu «voi» ci ,,\,H VOl" impreuna ell ceilalti. "Oll.. voi sunteti slava noastra, zice, ;:;i bucuria" (Vers, 20J.

"Dropt aceia rnai mult neputand rabda, bine am voit a rarnanea in Athena singuri -in loc sa zica «am preferata= ei am trimis pe Timotheiu fratele no~tru, ~i slujitori.ullu_i Dunezeu, \31 ajutorul nostru intru evanghelia lui Christos''. (Cap. 3, 1. 2J. Si aC(~asta 0 zice nn atat ea sa inal~e pe Tllllotheiu, pe cat ca sit-i cinsteasca pe da.n~'ii trimitandu-li p6 conlucratoriul Sa?, . ca i?i c~m li-ar fi zis: «Sustragand dela lucru am trmns la VOl pe sluga lui Dumnezeu, 9i pe conJu(;r~to·

riul nostru in svanghelia lui Christos». )) Oa sa va intariasca pe voi, si ~a va mfmgaie intru eredinta voastrs, ca nici unul sa nu se cHi.tiasca intru scarbele acestea" (Vers. 3). Dara ce spune e1 aici? F'iindca ispitele dascalilor alarmeaza pe discipuli, si fiiindca atunci apostolul cazuse in multe ispite, dupa cum insusi zice ell "ni-a facut zminteala Satana" ~i ca «odata, si de doua-ori am voit sa vin la voi, dara TIn am putut» ceea-ce inseamna ca se gasea ill mare st.r8mtorare, - ell dre.pt Wyant ell aceasta ii alarrnase, nu atata gt1.ndindu-se Ia ispitele lor, pe Gat 1a ale dascalilor, caci nici ostasii nu Be tulbura atfi,ta, pentru propriiie lor ispite, pe cat pentru generalul lor cand 11 vad ranit in lupta, ,,0::1 sa va intariasca pe voi" zice, nu ca cum atl fi lipsiti cu ceva in crsdinta, nici ca cum ar trebui sa mat ~'ti~i ceva din ale eredintei», "Oa sa va mangaie. pe voi iutru credinja voastra, zice, ca 111ci unul sa uu se clatiasca, intru scarbele acestea, ea sing-uri ~titi ca spre aceasta suntem pusi''.

1,Caei cand am fost la voi am zis voua mai 'nainte, err vom sa avern scar be, precum a ~i fost, ~i ~titi" (v ers, 4). «Nu trebuie sa va alarmati, zice, dici nimic nu (; strain, nimic nu se petrece in contra astep tarilo r» , coea-ce era deaiuus ca sa-i dei?topte. Ai 'vazut, ea de aceia ~i Christos a prezis uceni-

celor, zicand : 1,9i acum am zis voua rnai 'nainte pana a nu :6., ca cand va :fi sa credeti"? (Ioan, 14, 29). Ou adsvarat eft pe langll altele, ~i aeeasta este o mare Il:langa,iere, ca discipulii sit auda dela dascali cele ce se VOl' intampUt. Dupn cum eel bolnav daca aude dela doctor ell va fi_ ass, sau asa, nu se tulbura rnult, pe cand daea mersul boalei Be- Inrauta~efJte f:ira de veste, ca si cum in nestiinta doctorului, ~i boala pare e& intrece mult me~t'e~;;ugul doctori cesc, atunci bolnavul isi pierde cumpatul si se alarrneaza, - tot aRa .:;;i in cazui cfe fa~a, Ceea-ce Pavel prev&zuse deja, se

~i i:ot.amplase. nPreeum a ~i fost, ZiC0, ~i :;;tiW'· Si fill spune numai Ca acestea trebuiau sa se inti1mple,

/;.i ~i altele se yor mai intampla, caci l)spre aceasta, snntem pu~iu, adeca (Uu Ilumai pentru cele treeute

f.~.

l

r

l i i

l

,