P. 1
Puterea Mintii - Iacob Botta

Puterea Mintii - Iacob Botta

5.0

|Views: 584|Likes:
Published by copaceni

More info:

Categories:Types, Research
Published by: copaceni on Jun 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/24/2013

pdf

text

original

-

-

,

II~NIW

VaU~~ad

Il1IYXYTR 'flIIWJJ - IlIIyuNl:JNO:J lI1lI1lIld - 11dtfNP.JtfWI tfl111J.nd - I11N11I1AlSlIJJ tfll111nJ - JAlliZOd IIl1I0N'g9 tfll1JlnJ - I11NloA tfl1111nJ - I1d,BWtf tfl1111nJ - :YH3d<X>S3a

°'l1~'lljA U! S8DDnS ru ts 'll8A'll 'll n.rquad IOV.iI VS :iII1lH:iIH.L WilO rs :iIO 'llU'B jaA 'o-pumo °UInD'B 'l1u'l1d ts J:oUJ:ndUIj~ rrundsotn 'lll ap ~ullUI'l!d ~S8D'll ad w~sjxa rre 8J:'BD j~UjUI 8~j~nDS'll raur .rotso ts jUaUI'110 j~dal8~u! j'BUI .r ojao ala~aJ:D8s aUj~UOD a~J:'llD 'l!~S'llaDV

2

Publicete in 1998 de catre

InstJtutul de Sanatate FiZiea $1 Mentala Oradea in esociere eu

CARO lnternetional Instltute. Ottawa. Canada. pnn Edrtrre Imprimena de Vest

Se interzice reproducerea in parte ori in intregime a acestei carti rara acordul autorului.

Toate drepturile de reproducere apartin numai lnstitutului de Sanatate Fizica si Mentala, Oradea, din Romania si Institutului CARO International, Ottawa, din Canada.

PUTEREA

MINTII

,

cfJflai tare co aismsntul

Puierea Mmill este cea mal velcroese ~l mal ccrnp.ete carte. deoarece ea te qhidoeze spre realtzarea personala spre .ndependenle flnanclara ~l spre alte boqa\ll nerr,asurabJe in bern

I

5

Dedic eceasts ce/or cateva nestemate?i diamante din viata mea. Numele vostru. Vasile Bota, Terezla Bota, Carmen Dreve, Jocelyn Barden ljil Sebastian Bota. va rarnane cu mine in

vesnicle. Voi mi-ati adus /umina :;i stretuare in viata. Voi m-ati ajutat sa obtin pana /a urma aceasta putere de diamant - putere pe care acuma pot 5-0 dau mai departe cu dragoste

cititori/or acestei car.tii.

7

Transformarea mintn tale in diamant

CUPRINS

PARTEA INTAI

Ci\fITClLUL INTELEPCIUNEA .

13

menta/c.

ALFABETUL SUCCESULUI .. 27

Formula succesulni Emil vechi ,I'j noi, Creierul 1111/111'1.

U",'/IU,'''''''''''' nwntule de xucces,

sncccsului lillian PenTp{ia realillirii,

AS ITea pentru inccput sa-t! imaginezi co min lea fa este aCUlJ/ C(I () bucaui de piC/{r(1 care IIrmea:::d a _Ii prchurani lmagineazti-ri cii acc(lsfil ccutc iIi )'(1 dczvatui secretelc si ifi va da uncltele prin care sci pori transtorma aceasui piatri: fClrd valo are intr-un diam ant striilucitor si puternic. lmagineaza-ti de puterea si de stralucireu pe carc min/eo fa () I'a obtine prin accastu trOlL~'I()"lIla"I! ..

I PARTEA A DOUA I

. OLULIIl SECRETELE SUCCESULUI .

47

Secretul nr. I. Gandirea 49

Sursu

+nali:a gil/uti!"ii,

Cum fllcrciI::il creierul JIll/WI)

Pe masllril ce ve i avansa in ci tireu si aplicarea invauimintelorcuprinse in Clceost/i carte. III vei ii dill ce in ce mai puternic. ill ace le momente mintea III (de diatnant) \'(/ aveu putcrea si stralucirea necesara pcntru a-(l aduce tot ceea ce-ti doresti in viatd

Secretul nr. 2. Comunicarea '" .

65

ProCC511/ gdndirii cn!uli\"e. Catmul si corfidentn. Putcrea comunicarii,

comuniciu-n

coniunicasiei.

Optimismul si =iiml;e!/I1 !/Irian.

Secretul nr. 3. Visul Scopul vietii.

Legiitura divinii,

79

Visit! american, Simplituteo succesului,

Secretul nr, 4. Dorlnta .

Yisul si realitatea, Alegerea altemativelor; In via/ii tofu/ costa,

93

Evitarea durerii, ciiutarea piiicerii, Banii si concentrarea,

Bakmsa vietii.

8

~ Mai tare ca Diamantuf ~

Secretul nr. 5. increderea 115

Teste psihologice, Cheile succesului.

Ambitia are taria otelului, Piramida succesului,

Simplitatea sIICCe,\'/;llli, Putereo incredeni,

Secretul nr. 6. Subconstlentul .

Funciiile subconstientului, Emotiile Sf subconstientul.

Potensialul uman, Transformarea umaml.

Irneligerua infinite. TermOS!afu/ miruii.

Secretul nr. 7. A'I'ezarea oblectlvelor.. 159

Planul de uctiune Ohiectivele

Miracolele vietii mete. Realizureu

Secretul nr. 8. Concentrarea .

Educatia si puterca Concentrurea si viuto,

....... 175

Zcce lucruri Tmnsterul

Secretul nr. 9. Imag1nalla '1'1 Vizualizarea..... 187

Unicitateu uriginalitatea omului,

Succesul mtntea lImana,

Secretul nr. 10. Perseverenta.c.;.. 197

Dezvoltarea perseverencei, Sindromul Niagara,

Frica de rise. Nu inlllllra nicioduui

Secretul nr. I 1. Atitudlnea menta". pozltiviL... 21 I

Anna cea mal de pres. Misterul putern mentule.

Misrem/ \\'1 magnetul succesului. Constiinsa si inteligensa,

Secretul nr. 12. Relaxarea .

Origmea suesului. Explicatia stresului. Efectele stresului.

...................... 221

Sccotnl stresului, Esercitii de reiasare, Relaxarea .yi [ericirea

CAPITOLUL IV. OBSTACOLELE SUCCESULUI ... 237

Obstacolul nr. 1. Problemele 239

Dezvoltarea muschilor mintii. Transformdri majore,

Rezolvarea problemelor, Elementele succesului

141

de succes.

9

Obstacolul nr. 2. Nel1nl'l'tea '1'1 frlca 249

Mecanismele naturu, Cauzele esecului,

Analiza fricii. Sparge gheata fricii.

Obstacolul nr. 3. Nepasarea ...

Faptele vorbesc. Victimele abiceiurtlor

. ... 265

Obstacolul nr. 4. Gandlrea negativa.............. 275

Epidemia Emo(iile negative

Fnca de Pnterea '''.1;'''''''''''''.

Obstacolul nr. 5. 5<:hlmbarea obkeiurilor.

Obiceiurile ,.'il creierul, Ritualuri si obicciuri.

287

[PARTEAA TREIA[

CAP. V SANATATEA F1Z1CA $1 MENTALA ... 303

Siiniitatea si atimcmcuia, Alcgerva vietii sill/aroase

Saniuatea si stresul, Pregdtirea mcntala,

Conditionarea mintii, Minteo lIIfJana

CAPlTOLULVI PUTEREA .

Puterea ochilor; Manipularen, Bogiitiile mintii .

. p~i,;;~,; ·i,;.;;;;';,ifci. 31 7

Balanta universalo, F amndu succesuiui,

CAPITOLULVII BAND Obtinerea hog{'i(ief. Putereo divind,

. 349

Realitatea financiara. lndependenta financiani

[PARTEA A PATRAI

CAPITOLUL VIIL PLANIF1CAREA VIETrr 369

CAPITOLUL IX FINAL .

379

~ P!fterea MafficJ a Min{ii ~ 11

PARTEA

iNTAI

12

~ Mai tare Cd DiamantuT ~

Pentru a simplifica cat mai mult aceastd carte ea a fost impaniui in patru piirti.

Partea intai uiprezinta 0 introducere succintd in psihologia succesului timan Pentru a sti in ce directie su mergi. III trebuie sa stii unde vrei sa ajungi. Este [carte important sa intelegi succesul si sa descoperi cd succesul este intr-odevor () calitate care poatefi inviuata.

Partea a JOlla descrie detaliat atdt secretele succesului unum, ('(II si posibilele piedici care pot uparea in calea lui. Aiei vei descoperi secretele 511{ .. .cesului si Fel intelege ce trebuie sa faci pentru a area mereu succe."'.

Partea a trciu Ifi prezinta partea aplicativa la secretele sLl('ce .... -nlui. Aiei vei descoperi eel secretele succesului sunt in strdnsa legiuuri; ell sanatatea. puterea si cu hog6.tiile materia/e.

Purtell a patra iti descrie modalitatea simple si practicd prin care r,i pori schimba si til mintea. Odata ce iti schimbi atitudinea mintii, tu iti poti schimba radical viata.

Nu uita nici 0 clipii idee a de huza a ciirtii - penlru a avea succes tu trebuie sa-I intelegi, sa-l invet! ~i apoi sa-I aplici in viata tao SUCCES ... !!!

CAPITOLUL I

INTELEPCIUNEA

14

I I

I

"De la inceputurile lilllPullli\

I all existat ill lume d ouii forte \ foarte puternice - bunatatea ~i I rautatea. Amiindouii su nt

controlate de ciitr e put ere a

mintii. Puterea mintii a construit iPllna acum civilizatii si imperii /Pliternice si tot puterea mintii I le-a distrus".

I

~I I

1

~~~~~~~~~ ~__ Puterea Mag/cd a Minfji ~ 15

n _ Da domnule profesor", spuse studentul,

iNTELEPCIUNEA

As VRlA CA ACFASTA carte s;j fie intcresanta. provocauva ~l IIlt0n11.3tlva. A~ vrca ca ea sa acoperc in cele cateva sutc de pagini care urmeaza. atat psihologia umaria Cal ~i

psihologia succesului. Crcd ca ma vei intclege cand iti voi spunc ca, as vrea sa schimb locul melt ell eel al unui student canadian care urma cursul de cornpunere la 0 univcrsitate din Ottawa.

lotr-o zi, profesorul fiind foartc sulicitat ell corcctarca unor

lucrari si vrand sa tina clasa ocupata si linistita. a zis studcntilor:

"- Domnisoarelor si domnilor' .4,\' vrea S(l scrieti in aceasta dimineata 0 compunere care sa cuprinda urnurtoarele patru Ierne: sex, religie. mister si sariicie." Aceasta lucrare o sa-i tina ocupati, s-a gandit profesorul,

in mai putin de 45 de sccunde in sa. unul dintre studenti vine la profesor cu compozitia terminata, spunandu-i;

«, Poftim lucrarea mea d-Ie profesor"

Profesorul se uita la cl si zice:

"- Vrei sa spui ca in 45 de secunde tu ai reusit sa serii 0 compunere care cuprinde sex, religie, saracie si mister? /I

16

Profesorul ii ia lucrarea din mana si citeste urmatoarea compunere: ", .... Doamne Dumnez eule .. ! spuse cenusareasa.. sunt

gravida ... .' lvtii intreh oare care dintre ei afacut-o.. v»

A~ vrea ~i eu acuma sa fill ca acel student. A~ vrea sa reusesc si eu sa pot face 0 astfel de cornpozitic I

Puterea Mintii

Puterea Mintii. este cartea ceea mai putcrnica si mai valoroasa pe care ai citit-o vreodata, Aceasta carte iti arata calea independentei materiale, drumul realizarii persona Ie si iti arata calea obtinerii tuturor celorlaltc bogatii. ncmasurabilc in bani.

Inca nu a mai fost sensa 0 carte ea aceasta in Romania. Acest mod de scricrc si gandire, CLi fraze simple dar puternice, este specific american ~i c foarte diferit de ceca ce se scrie la OTa actuala in Romania. Accasta carte cstc foarte valoroasa deoarece este sensa sa ii ajutc pe oamcni sa-si dcseopere calitatile lor psihice, sa-si influcnteze destinul ~i sa-s: cladeasca viata pe care si-au dorit-o dintotdcauna. Eu sunt fericit ca am putut sa scriu aceasta carte ,i astfel sa-i ajut pc romanii sa descopere ceva nou, sa-si depaseasca barierclc mintii impusc de un sistcm peri mar, sa-si descopere practic puterea magicii a mintii lor.

Aceasta carte sintetizcaza tot ceea ce este mai nou 'in dorneniul psihologiei si al succesului uman. Ea cuprinde toate cunostintele practice si psihologice pe care librariile americane Ie expun In domeniul succesului. Ea sintetizeaza psihologia succesului oglinditii In gandirea celor mai valorosi experti americani In domeniul succesului urnan.Acesti experti ii includ pe: Napoleon Hill, Spencer Johnson, Norman Cousins, Kenneth Blanchard, Barbara De Angelis, Dale Carnegie, Tony Robbins, Terry Orlick si John Salmela,

,Cred c_ii cele cateva carti americane traduse si aparute pe piata romaneasca nu se potnvesc intru totul romanilor deoarece ele au fast concepute pentru 0 alta lume - pentru AMERICA - 0 lume cu alte traditii, cu alte probleme sociale, cu alt trecut istoric si cu 0 psiholcgie complet diferitii a locuitorilor sai,

Dar totusi, carte a lUI Napoleon Hill. - De fa idee fa bani (Think and grow rich), este 0 carte clasica care a fast deja cit ita de sute de milioane de oameni din toate colturile lumii si merita foarte mult citita si de d-voa~tra. Aceasta carte se gaseste in librariile din tara si o recomand eu caldura tuturor romanilor.

Diferenta dintre aceasta carte si celelalte carti in domeniu sensa d: un am~r~can este aceea ca aceasta carte se adreseaza in primul rand romanilor. Ea a fost sensa in asa fel incat sa ajute populatia rornaneasca sa-si depaseasca barierele psihologicc construite de socictatea comunista si astfel sa Ie permits sa-si deschida ochii si muna pentru a se autodescoperi ~i astfcl sa poata sa-si exploateze posibilitatile vietii la maxim ~i sii-,i traiasca viata pe care si-au dont-o dintotdeauna,

. _Mi-am dedicat ultimii 20 de ani din viata cercetarii ~i descoperirii calitatilor mentale necesare obtinerii succesului in viata. Cei peste zece am petrecuti in Canada. dar mai ales studiile pe care Ie-am facut la Universitatea Ottawa mi-au oferit ocazia sa studiez ~i sa descopar Secretele Succesului Urnan. Am studiat campioni mondiali si ol.i~pICi, astronauti, muzicieni clasici, profesori universitari, n:edlcI, oameni de afaceri ~i foarte multe alte personalitati atat antice cat $I conternporane. Aceste studii m-au ajutat sa descopar secretele succesului uman, sa descopar intelepciunea umana de-alungul ani lor, rar acuma sunt foarte fericit ca pot sa le impart cu tine.

Mii de oameni au aplicat in viata lor filozofiile acestei carti pentru imbogatirea vietii lor. Cartea aceasta iii descrie CE si CUM TREBUIE SA FACI pentru a avea sueees in viala tao in ea, tu vei gasi solutil magiee pentru a-tt rezolva problemele vietii pentru a obtine bogapi materiale ,i spiritoale. ' ,

18

19

Inaintc de a inccpe citirca accstci earn, tu trehuie sa recunosti un adevar simplu, dar foarte puternic

Tu triiiesti o singurii data sf ai deci () singur« sans« de u face ,~'i de a ariita tot ceca ce poti ill aceastii viatii. Degeubu lI!itep(i IIIl moment mar potrivir pentru a face lucruri mujore in viata fa - acest Iucru nu se va intdtnpla niciodata .. Momcntu! potrivit pentru schimbarea vietii tale a sosit, Acel tnoment .H' l111IlJ(J~·fe A CU/"IA. Tu pori chiur acuma sii-ti schimbi viata. Nu-ti irosi viatu ... !!.'

Accasia carte s-ar purca n.uni fl~' imhngatt'~tt:-t~g~nlf_inJL fie Puterea ,I\'lagiri'i a_:Hintii. 011 fie ~e_tretele . .s.ucn~suilli Lman. Oricare dinu c accsic titlur i i S-;_1r potriv i de minunc,

cci mui multi

oamcn: il cauta. tourtc ]11itilli

adcv.irnta ';ii durubi la merge ndl1:-j ill m;lll<'l cu dcscopcrirca secretelcr minti. ~i cu stap.mircr. putcrii mcntalc. lourtc putini sunt accia care stiu ca adcviir.uclc bOg,-ltli ale lurnii izvorasc din ininnlc ~i miniilc oamcuilor.

Cartca accasta IIi \ a prczcntu dctaliat toatc secrerclo succesului 11111311 ~i tc va ajuta S'J-ti dcscopcr: puterea magidi 3 mintii tale. Cand vci ITU:;i SCI parcurg: accste etapc de invatare, intclcgcrc ~i dczvohare personala, tu ve i ajunge sa te bucuri de toate bogatiile vietii. lrnhogatindu-te gfindind.

Vei gas! uici directii pcntrn realizarea obiectivelor tale Til vei urea pe u nUllci corabie a vietii tale. Tu JIll vei mai zice, nil vei mui gdndi ~'i nu vei mai face lucrurile care-ti produc frustrate. depresie uri leturgie, ci vei incepe sd zici. sa gandesti si sa/ad lucruri care sa. te ajute sCi devii dinamic si sa ai succes.

ADEVARATELI~ ROGATn

ALE VIETH

SE GASESC iN

MINTILE SI INIVnLE

NOASTRE

*

20

CIepsidra

A~ vrea sa nu uiti niciodata ca: - Viata ta e ca 0 clepsidra.

Ea inccpe sa functionezc In momentui in care te-ai nascut. Primelc fire de nisip din clepsidra se vor sCllrge incepand cu prime le clipe ale vietii talc. Cand ultirnul fir de nisip va parasi cilindrul de sus, viata ta sc va stinge. EI estc eel care va da semnalul ca viata ta a ajuns la capat, fa capiit de drum,

Nu irosi firele de nisip din c1epsidra vietii tale, ... !

Nu uita niciodata ca ccasul vietii talc nurnara clipele continuu ~i ca tu esti eel in masurii Scl determini calitatea clipelor pe care Ie traiesti. Numai tu esti in rnasura sa-ti croiesti viata pe care 0 doresti, numai tu esti in masura sa-ti aduei clipe de multumire ~i fericire in viata.

Aceasta carte e scrisa pentru a te ajuta sa actionezi, sa-,i umpli via,a de satisfactii ~i sa nu a lasi sa se scurga fora a primi tot ceea ce poti de la eo.

~.~

~ Puterea Ma_f!ica a Mintil

~4. .r 21

Legendii hindusii

o foarte veche legends hindusa spune ca in mornentul in cafe Creatorul a facut lumea, a ajuns la 0 dilema si a zis:

'r .•• Oare un de U$ putea ascunde bogiitia cea mai valoroasii pe care 0 dau omului ca sa fiu sigur eli nu 0 va pierde ... ? Cum as putea-o ascunde de oamenii riiutiiciosi si avari ea sa nu o giiseascii, sa 0 distrugii ... ? Cum m-as putea asigura cd aceste boglitii vor fi transmise din generatie in generatie pentru binele tuturor oamenilor? .. "

Tn intclepciunea sa divina, EI a ales 0 ascunzatoare greu de gasit. Acoin a ascuns el adevaratele bogatii ale lumii. Aceasta ascunzatoare ell bogatii 0 duce ell el ficcare persoana de pe pam ant ~i 0 duccrn ~i tu si eu deopotriva Cheia acestei ascunzatori so gaseste in rnintc a ta, iar aceasta o data dcschisa iti va dezvalui ca:

"Adeviiratele bogatii ale vietii se giisesc in' inimile si mintile oamenilor".

Buniitatea si Riiutatea

Filozofia vietii estc aceea eft viata trebuie traita. Ca sa poata fi traita, ea trebuie sa fie vie ~i bogata in actiuni. Acriunile in sine si nu cuvintele goale determina pana ia urma validitatea filozofiei umane.

inca de la inceputurile timpului au existat douii forte foarte puternice in fume - buniitatea $i riiutatea. Amandoua sunt forte foarte putcmice. Amandoua dintre aceste forte sunt controlate de catre puterea mintii, Puterea mintii a construit ptirui acum imperii si civilizatii si 101 puterea min Iii le-a distrus.

Dacii citesti aceasta carte cu atentie vei vedea si invata eii stiinta

22

__ -7

Mai tare ca Diaman~u7 ~?

controlului mental poate fi folosita sa distruga ori sa construiasca In acelasi timp. Dcpinde numai de tine cum 0 folosesu.

Eu, te avel1l~ez, sa ai grija cum Iolosesti cunostintele despre stiinta conditionarii mintii tale pe care Ie vei dobandi citind aceasta carte, Dad iti vei folosi mintea pentru a distruge si a face riiu altura, ea se va transforma intr-un bumeranu ~i te va distrugc si

tine exact asa cum a Iacut si ell altii de-a lungul isturiei omenirii. Acestea l1U sunt doar vorbe de amcnintarc. ci sunt vorbc sincere de avcrtizarc.

Folosind accasta st.inta ori putere pc care o primesti din acc,bt,'l carte a~ vreu sa-ri transmit un ultim cuvant de avcrtismcnt: ;\u folosi cunostintele primite aid pentru scopuri lhilllUltoar~ sernenilor tai.

Filozotia vietii

i-iccare dintrc noi are 0 f.lozofie propr:e Filovof.a victii J11CLc e foarte sirnplu ~i se bazcaza pc urmatonre.e trc: rcali.au:

I. Omul este un produs a/ ereditiuii, tnediului, constientului

si subconstientului . siiu si are puterea de destinul.

a-si controlu

2. Adeviirul este ~'i WI riinuine intotdeuuna udeviir indiferent de neincrederea, neintelegerea or; ignorunta noastrii.

3. Orit:e lucru rZIU r>'i are si pttrti!« lui bune. lndifcrcnt cat de subtire ai taia felia de paine. intotdeauna vor rezulta doua "fete" la orice telie. Indiferent cata suferinta rezulta din rezolvarea unui lueru dificil, aproape intotdeauna rezolvarea lui te intareste si contribuie pana la urma la dezvoltarea ta fizica si psihica,

Ficcare dintre noi, indifcrent de munca pe care 0 facem. suntcm implicati in psihologie, deoarcce interactionarn cu alti oameni, iar cand interactionam eu alti oamcni, I1(~i actionam i~1 psihologie.

Tu poti studia psihologia toata viata ta, dar in analiza finala tu vei inv.ita ea indifcrcnt ce face orice Junta umana, intotdcauna cxist,_-, un motiv 111 spatelc actiunii.

Daca vrci sa intelcgi. sa intluentczi, ori sa obtii oriee acceptarc umana. tu tn::buie sa intc1egi oamcnii in functie de ncyoile lor. ee vor oamenii ... ? Ce vrei 1lI ... ?

Toata drama vietii izvorastc din 5 ncvoi on dorintc. lucruri care nc fae s,j facem ceca cc tuccur. Accste 5 lucruri sunt urmatoarelc:

I. Dorinta de a trili.. ... ! Cat de mull .' 0 vcsnicic .... ' Cativu oameni z.ic: o .... ! C;;"mJ 0 sa fiu de YO de ani nu mii mai intcrescaza daca sunt mort .. _ ~ A~;_I simt ci pana ajung In 89 de ani .... !

2. Dor inta de a se simti important. Prcstigiu, putcrc, ruspect..., noi top dorirn acestc lucruri. De aceea spuncrn adescu:

"Cu cine tc crczi ul vorbesti".

3. Durinta de a fi iubit. Nui toti vrcm sa t1111 iuhiti

4. Durinia de varictate. Fiintcl~ umane detesta lu~~urik de rutinii.

5. Durinta de a avca hani. Singurulmotiv pcntru care once tiinta umana lucreaza pcntru acca bucata de hartic tiparita cstc deourccc acca bucata de hartic ii of era ceea ce el vrca intr-ndevar.

Aceste sunt 5 dorinte de baza pe care lc dorim eu totii. Nici unu! dintre noi nu poate spera sa le obtina pc reate in llltr~gime - c imposibil...! Destinul nostru cste de a fi frustrati in cateva dintre accste lucruri. Cincva pe care il iubesti, poate l11~ri .. , sanatatca ta se poate deteriora, afacerea. ta poate falimenta.i..:

24

~ Mai tare ca Diamantul Y

Analiza ealitiitilor mentale

Am inceput ~a seriu aceasta carte in mintea mea, inca pe vremea cand imi facearn masteratul la Universitatea Ottawa din Canada. Lucrarea mea de masterat era de a descoperi si concepe un test psihologic de identificare a calitatilor mentale nccesare unui am pentru a avea succes in viata.

Pentru a realiza acest test eu trebuia sa analizez si sa studiez calitatile mentale la sute si mii de persoane. A trebuit practic sa analizez viata si eomportamentul eroilor, campionilor, invingatorilnr $i tuturor celorlalti oameni care prin comportamentul lor s-au ridicat intr-un fel ori altul deasupra celorlalti oameni, A trebuit sa descopar care au fost calitatile mentale care i-a ajutat sa ajunga in varf

Astfel, rni-arn eoncentrat atentia si am avut posibilitatea sa studiez indeaproape foarte multe personalitati ale tuturor vremurilor. Aceste personal itati ii includ pe filozofii Aristotcl ~i Platon, conducatorii de state Napoleon Bonaparte, Mahatma Gandhi, Abraham Lincoln, George Washington. John Kenedy, Richard Nixon, pe carnpionii olimpici si mondiali Muhamad Ali, Joe Foreman, Carl Lewis, Magic Johnson, Michael Jordan, pe rniliardarii americani Henry Ford, Ross Perot, pe cantaretii Elvis Presley ~I Michael Jackson, pe astronautii americani, pe medicii experti ~I cercetatorii stiintifici renumiti ~i pe multi altii care au avut succese extraordinare in viata lor.

Rezultatele cercetarilor mele sunt mult simplificate si ili vor fi descrise in cele ce urmeaza. Datil ar fi sa spun ~i mai simplu as putea spune cil tali acesti indivizi detineau secretele succesului uman. Ei tali aveau ambitie, vointa, dorinta, putere de coneentrare si putere de sacrificiu. Tu vei descoperii aceste secrete pe masura ce citesti aceastii carte.

25

Scopul acestei ciir,i este de a ilustra $i glorifica toate adeviirurile antichitiuii ~i de a te ajuta si pe tine sa le Slap{Jne~li pentru a le putea folosi sii-ti schimbi viata.

Cartea eelor ce vor mai mult de la viatii

Aceasta carte se adreseaza ceior care au inima deschisa si reeunosc ell pot face mai mult in viata lor, Ia cei care vor sa-s: ridice performantele umanc sub orice aspect ~i la toate nivelelc vietii lor

Accasta carte poate fi fa los ita de orice am indiferent de educatie. varsta sau activitate. Ea se adrescaza tuturor eelor care traiesc. mu~cesc, sc zbat eli viata si in special ace lora care doresc sa-si reaiizcze visul

Oriee persoana capabila sa visezc, fie el invalid sau atlet, cercetator stiintific sau muncitor al parnantului, adolescent sau bunie, ferneie casnica sau om de afaceri, poate [0105i ell succes invatamintelc

desprinse din aceasta carte. '

Sunt absolut convins ca aceasta carte va lasa urme profunde in gandirea ta, in felul in care iti vei analiza lucrurile, in felul in care vei interaqiona ell alti oameni si in felul in care iti vei trai viata Vei obtine cunostinte noi, vei obtinc un model de' comportament si gandire, ori intr-un cuvint spus vei obtine secrete Ie succesului in viata. Accasta carte iti va dcschide usi care pana mai ieri iu erau inchise si Ip va permite sa ajungi in virful piramidei pe care o urci.

Aceasta carte iti va fi de un foarte mare ajutor in dezvoltarea ta profesionala si intelcctuala. Cartea iti va dezvalui in cele mai mici detalii metode simple si eficiente pentru a aduce succcsul in viata tao Sunt sjgur eli vei profita din plin de lectiile pe care Ie v~i invata aid.

Sucees I!!

26 ~ Mai tare Cd Diamant~

~ ---_. -,.~-

~ ~

~= Puterea Maffia a Minfii =- 27

CAPITOLUL II

ALFABETUL SUCCESULUI

28

~l_M.""a:;-:ir.t.;;a:::re;:;-;ca::;-Dmja;;m:;;:;an:nf,tu"7'Y

A, b, C, D, E, f, g, H, i, K, I, u, M, i, N, i, T, a, m, E, a,

o,p .

A~a dupii cum Iiterele formeaza alfabetul unei limbi, tot asa si calitiuile mentale creeazii panli fa urma succesul uman

ALFABETUL SUCCESULUI

A s VREA sa te felicir pentru ca citesti aceasta carte. Te felicit pentru ca ceea cc vei invata din aceasta carte iti poate schimba viata din toate punctele de vedere. Daca vci aplica

toate icctiile pe care Ie inveti aiei in viata ta de zi eu zi, vei vedea ca vei trece printr-un proces de transformare total a, de la ceea ce esti acum la ceca ce ti-ai dorit intutdeauna sa fii.

Aceste secrete mi-au fast oferite de-a lungul vietii mele si ele au fost testate practic de mii si mii de oameni in toate domeniile de activitate. Eu iIi dau uneltele de care ai nevoie pentru a putca face transformari majore in viata ta, atilt din punct de vedere mental cat mai ales emotional, fizic, social ~i financiar.

Ceca cc se va intampla in urrnatoarele zile, saptamani ~i luni va Iasa urme profunde in tot eeea ce esti tu. Va lasa urme in gandirea ta, in felul in care vci analiza lucrurile, in felul in care vei interactiona cu alii oameni, in felul in care tc vei vedea pe tine insuti ~i in felul in care vei reusi sa-ti traiesti viata.

Atragerea succesului

Dare cum se face ca unii oameni se pare ca atrag bogatie, recunoastere si satisfactie personals, aparent eu foarte putin efort _ altii, obtin aceste lucruri cu foarte mari dificultati - pe cand altii, nu

30

nicicum sa le obtina

Care e diterenta.. ') Aceasta difercnta l1U poate f de natura fizic« .. si sc ~tic bine ca aceasra capacitate nu cstc 11l():)tcnit<i.Atunci, inscamna di putei'ca. capacitatca ~l cunostiruclc de a obune succcsu] trehuic so. vin5 din!:1untrul oarncnilor. Fste accl~;I~i calitatc care o posezi tu chiar (1(11111:1, 111 aces1 moment. 111\r-O c.mtitatc mai mare on mal nuca.

Dac.i vrei s:i-ii transfortm spcranu:c in f~l\)tl·. vr-uri.c in rcalitate. dorintclc in rcaliz[lri solidc - eel tuni impnu.mt IllLTU pcntru title csl~' (lccla'de a descoper i I'uu-rc:a Al{/~i('(i a :tlillill tulv, DCSC()PCt"llld uccusra putcre. tu ui vel dczvolta pllkrca vuintci :;;i a dorirql'lnr talc arzatoare ~i vci obtinc dctcnn.narca de (_\ obiinc obicctivc.c vlct1i tale.

lrnlifcrcnt Cil1C cst., uri C~~l ani ai, daGl vrci ;.;:) ohtii succes permanent, dctcrminarea de a-ti ohtinc accl obicctiv trcbuic sa vin;) dinlauntru. Ea trcbuie sa tic pcrsonala, adanc Inrflci,kinata in mintea ta ~i trcbuie sa apat1illa gfmdurilor talc cclor mai arvatoarc

Ccrcetarilc stiintificc dcmonstrcazf Iaptul dl ornul indifcrent de sex, barhati ori fcrnci. Io loscstc intre 20 pan{\ la 25°/;) din capacitatca lui'mental;], ceca ce inscamna di. 75 pClIla la ),;:00.<) din capac itatca mintii ramane ncproductiva. Din moment ce progrcsul ~i crestcrca vine de dinauntrul nostru, iuseumna ell I1U cxista limit.i pentru 0 persoana dornic» de schimbari in viat:i

Formula Succesului

Ioate pcrsoanclc carl' au inuadevar succes in viata lor. cu siguranta ca poseda acea "reteta" ori acea formula pe care ell 0 numcsc FORMULA SUCCESULUl. Estc neaparat obllgatoriu ca o persoana sa poscde aceasta formula pcntru ca succesul lui in viata sa fie deplin.

Cand cineva descopera aceasta formula magica, eu puteri magiee

can~ si-o aplica in viata lui de zi ell zi, cl va observa ca TIll cxista .10 c~ea ce poate rcaliza. Viata lui se metamorfozeaza din ceca fost In ceea c~ a visat dintotdcauna sa fie. Viata lui se \'3

raclical dill toate punctele de vcdere. '

Ceca cc scriu in a~easta carte va v-a ajuta pe fiecarc dintre voi _. mel,Sa ajungcp sa dcscopcnti accasta fOfllluiflm:l!.!ici'i. Dar l11{lll1t.C ca VOl sa intelegcti accasia fOl11lu15 ')1 felul in (are ca lucrcaza. e~tc :~t~rte important sa v<i vorbesc putin dcspre lcgaturn ori mai binc LIS dcspre cchilibrul dintrc fiLle ~i psihi«.

Arrnonia dintre fi7ic ~i psihie a fost idctnificatn ca fiind () ~ol~dl~lC vital;] pcntru su~ccs ell mii ~i mii de ani in urma, Froii 1111atlll!l de-a _Iunglll lst~nci noastre aveau calitati fiztcc $i psilncc Prill actclc ~l Iaptclc lor. accsu eroi au fost modele de

. ~i de cop~at pC.lltru multe gcnen..qii de piuuanteni Acesti indivizi all rcusu sa realizezr ill viata lor lucruri pe care altii lc visau

dour. '

~Ch13r .dac;) eroi cilclor noastre nu mai sunt acci razboinic: de eampunl,c de Illrt;~ din vremuri apusc, et sunt totusi eroi pentru ('1 sunt C.CI care rcalizeaza fapte m.raculoase acuma, chiar In zilelc noa~trc. EI ~111 sc lupta cu fiarcle salhatice ori cu dusmanii. Cl sc Il~p~a .eu ~anerelc ~i. piedicile pc care Ie intalnesc in calea lor. iii i~i cll~lesc sm~ur dcstlI~~ll in v.ia,ta .. Accsti eroi de astazi sunt poate co.sm~n.autl1,. ~a~'a~.tll, mUZl~H~nll clasici, eampionii mondiali si olnnplc~, p.o~ltJclenll, etc. TO~l acesti indivizi au de infruntat f0311c multe picdici, dar ei nu sc dau batuti, ci i~i continua visul indiferent cafe ar fi acesta.

_ Poate vii intrchau de ce consider ell erou un cosmonaut?

Raspunsul meu este simplu:

- ciili oameni ar vrea sa ajunga pe luna .... ?

32

*

TOATE PERSOANELE

CUSUCCE~POSEDAACEA

"RETETA" ORI ACEA FORMULA

PE CARE EU 0 NUMESC

FORMULA SUCCESULUI

*

~ Pii~erea Magica a Min(Jl ~ 33

Complexitatea creierului uman

- cali dintre acestia reusesc sa aj unga acolo panii la urma .... ?

Sunt intradevar foarte putini. Vcdeti, pentru mine doar cei ce rcusesr-, cei ce ajung cei mal buni ~i inving sunt intradevar eroi, ceilalti sunt acolo doar pentru competirie si nu neaparat pentru a depaji potcntialu] urnan. De aceca ii numesc eu croi pe cei care reusesc sa ridice stacheta umana la un nivcl superior.

Ln savant va reusi sa descopere ceva care sa ne ajute nurnai prin munca asidua si studiu continuu, MajoDtatea savantilor i~i dedicj viata rnuncii lor facand foarte multc sacrificii, dar foarte putini dintre ei ajung sa descopere ceva :;;1 astfe: sa ajute intr-adevar omenirea. eel care intr-adevar ajura lurnca sa sufere ruai putin ~i sa fie rnai sam1toasa; sa fie mal buna si mai drcapra; sa progreseze mai mult ~i rnai rapid - va ajunge ~i el sa fie nurnit pana la urma crou.

Un campion alimplc are de confruntar si depa>i! foarte multe greutati si bariere fizice si psihice, dar pana la urma el va singurul care va depasi limita urnana ~l odata eu aceasta va cuceri gloria ~i aurul olimpic.

Ton acesti inving~'itori, toti accsti eroi folosesc acceasi formula a succesului. Ei au ccva in comun, iar acellucru comun se ani ascuns in spateie secretelor succesuilli uman.

La aceasta Ora se cunoaste foarte multo despre fizicul ori mai bine zis corpul omului. Medicina a avansat foarte mult in cunoasterea corpului uman de-a lungul ani lor, astfel ca astaz: se pot trata bali considerate incurabile in trecut, se pot inlocui organe bolnave, se poate concepe copilul in eprubeta, eu alte cuvinte medicina a facut pasi uriasi in cunoa~terea si tratarea fizicului uman.

in contrast cu aceasta, cuno~tm!ele asupra psihicului uman avanseazj foarte incet.

Creierul uman este eel mai complex lucru din Univers, Ceea ce

34

~ Mai tare ca Diamantul ~

se stie sigur la ora actuala este ca mintea controleaza intr-o marc masura activitatile fizicului, dar mecanismul prin care ea l~i excrcita accasta putcre asupra corpului. ramane inca 0 enigma.

l'Oevoile omului

Daca spcri sa intclcgi, influcmczi ori sa obtii orice acceptare umana, trehuie sa intclcgi oamcnii in functic dc nevoile lor. in psihologie noi numim acest lucru rnotivatic. Fara motivatic, tu nu ai citi accasta carte. Fara motivate tu nu tc-ai dcpasi, nu ai invata ~i nu ai face absolut nimic. route ai auzit povestea tanarului din Craiova Un tanar foanc s,ln~ltO'i ?i aratos. Toate au fast bune in viata lui pana a prirnit ordinul de rccrutarc in armata. Din acel moment personalitatea lui s-a schimbat cornplct. A devenit ostil si nu mai vorbea ell nimeni. Daca avcai ccva in mana cl ri-o apuca, se una la ea ;;i apo: (1 trantcu la pamant zicand: "O ... ! nu e asta ... , nu e asta .... , nu e asta". La un moment dat a fust trimis la un spital de nebuni. limp de 0 luna cl a fost obscrvat atcnt de catre un psihiatru, aruncand tot ceca cc cadca in Imina lui si spunand:

"O ... ! nu e asta .... , nu casta ... , nu e asta". Cand psihiatrul a scris reteta de eliberare din spital ~i din armata, cl a apucat-o si a zis: "Asta e .... ! asta era ... !"

Aceasta este dura definitia psihiatrilor - comportamcnt ell motivaue ridicata. Trebuie sa Intcleg i oamenii in functic de dorintele lor.

Perfectiunca creierului uman

Creierul uman este conceput ca un mecanism care lucreaza perfect. Daca ar fi sa simplific foarte mult discutia noastra as putea

~ Puterea Maqjca aMinpi ~ 35

I. Primeste informatii atal din e,terior cat si din interior prin int~rmediul organelor de simt. Aceste organe de simt includ: och ii, urechilc. nasul. lnnba, piclca. etc

spune ca creicrul este ca un computer care realizeaza 4 funetii

importante. '

b._ inlnagazineaza foarte multe informatii. iar accste inforrnatii nu sunt altceva dedit memoria noastra.

3. Analizeaza si campara infarmatiile primite de la organele de simt ell informatiHe stocate in memorie. Ca urrnarc a acestei analize, crcierul alege altemativa eea mai potrivita ca raspuns.

4. ElaboreaLii raspunsul si il trimite 13 organe specializate care due la indeplinire decizia obtinuta. Accst raspuns poate f de natura fizica sau psihica.

Pe langa accstc patru functii importante, creicrul uman rnai are ~i alte roluri de indepl init in mentinerea vietii unui individ si "e'OVUltaIIC" lui ca eutitate. Accste fU~lqii VOl' fi 'tasate insa in ma;e parte pe searna cndocrinologilor, psihiatr ilor. psihologilor $i neurologilor pentru a Ie cerceta ~i nu vor f descrisc in aceasta carte. ~ ~~eca ce estc important sa mai rctinern referitor la cele patru functii sunt urmatoarele caracteristici:

- Atiit creierul cat >' cclclalte organe de sim] au fost foarte bine perfectiouate de-a lungul evolutiei noastre ca specie umana.

- Memoria unui individ este cu atat mai mare ~i mai bogata cu cat aeel individ si-a exersat-o mai mull, ori a fast expus la mai multe

36

expcriente in viata lui.

- Cu ciit 0 persoana poseda mai multa memorie ~i deei mai multe cunostinte, cu aliit el va reusi sa analizeze mai bine si mai precis toate informatiile pe care le primeste la creier de la organele de simt.

- Cu cat el reuseste sa identifiee mai bine aceste semnalc din exterior, eu atat decizia lui va fi mai corecta si deci performanta lui mai ridicata,

Ceea ce ne va interesa pe noi in mod special vor fi acele functii ale creierului care ajuta la ridicarea performantei ~i extinderea limitei umane. Creierul omului are numeroase calitati menta Ie foarte importante pentru obtinerea succesului. Ele iti vor fi dezvaluite pc rand in cele ce urmeaza.

Componentele mentate de succes

in urma cercetarilor me Ie am identificat 12 entitati separate, totusi strans legate intre ele. Daca aceste entitati ori componente mentale sunt invatate, antrenate si aplicate in viata de 7i eli zi, atunei oricine i~i poate realiza visul, mdiferent care ar fi acesta. Multe din aceste calitati mentale sunt intalnite la foarte multi dintre oameni.

Diferenta dintre noi ca indivizi este di unii posedam calitati mai multe pe cand altii mai putine, unii posedam cali tall pe care altii nu le poseda. Cu cat 0 persoana stapaneste mai multe calitati mentale, cu atat ea se poate controla mai bine si i~i poate dirij a mai usor destinul.

Asadar, cele 12 calitati mentale sunt: 1. Gdndirea,

2. Comunicarea,
3. Visul,
4. Dorinta,
5. Increderea. 6. Subconstientui

7. Asezarea de obiective,

8. Concentrarea.

9. Imaginatia si Vizualizarea, / O. Perseverenta,

/1. Atitudinea Mentala Pozitivii, 12. Relaxarea.

Pentru a putea fi intelesc si aplicate mai usor, aceste 12 calitati menta lc vor fi analizate din urmatoarele puncte de vedere:

l. Gandirea - ce este ~i Cum actioneaza gandirea?

2. Comunicarea - ce este comunicarea si ce efect are schimbarea comunicarii pe care 0 folosim ell noi insine si eli cei din jurul nostru?

3, Visul - ce insearnna visul si cat de importante sunt visele pentru existenta si progresul uman?

4, Dorlnta - ce este dorinta si care este puterea ei asupra psihicului tau'!

5. increderea - ce inseamna sa ai incredere in tine si cat de mult te ajuta Sa ai incredere in ceea ce faci?

6. Subconstientul - ce este subconstientul uman si cum te pot el ajuta sa-ti cladesti viata pe care ti-ai dorit-o?

38

~ Mai tare ca Diamantu/ ~

7. Asezarea de objective - cc inseamna a-ti aseza obiective clare si cc efect are accasta asupra transformarii vietii tale'?

8. Conceritrarea -ce este conccntrarea ~i cum poate f folosita pentru atingcrca performantelor devarf in viata ta?

9. Imaginatia ~i vizualizarea - cc inseamna imaginatie. cc inscamna vizualizare, cum lc poti antrcna pentru a le face sa te ajutc sa vezi pc ecranul mintii tale viitorul in avans?

10. Perseverenta - cc este persivtcnta ~i CHm tc poate ajuta sa lupti rfilla la victoria finala?

11. Atitudinea mentala pozitiva - ce este atitudinca mcntala pozitiva si care cste rolul ci in viaia ta de zi ell zi pe drumul succesului?

12. Relaxarca - cc inseamna a fi relaxat ~i cum tc poate ajura relaxarea pentru a-ti ridica pcrformanta In oriel; domeniu al vietii talc.

Acestc 12 calitati mentalc sunt ncaparat necesare pcntru a avca succcs in oricc dorneniu din viata tao Cu cat detii mai rnulte calitati ~i ell cat Ie controlezi mai bine, ell atat vei ajunge mai rcpcde la succcs.

Cele to porunci

Tu trebuie sa cunosti, sa stapanest] ~i sa aplici in viata ta aceste 12 calitati mentale, - exact asa cum aplici eele 10pornnci din biblie. Vorbind despre cele 10 porunci: - Te-ai gandit vreodata de co evrei au primit cele 10 porunci ... ? De ce evrei si nu altcineva ..... "

De fapt a fost altfe!. D-zeu a mers La inceput la africani si i-a

39

intrebat: "Ati vrea sa aveti 0 porunca ?" Africanii au intrebat:

"Care e porunca?" "Sa nu furL.!" "Nu , nu ... , nu ... ) -au zis arabii,

- noua nu ne trebuie porunca aia. Noifuram continuu ".

Atunci D-zeu a mers la italicni si i-a intrebat. "Vreti cumva 0 porunca ... ?" "Care este porunca", - au intrebat italien'ji. "Sa nu ravnestl la sntia vecinului., .. !" Italienii au zis: "Nu ... , nu. "j 1111 ... , not ravnim la nevestele vecinilor nostrii tot timpul. Pentru noi nu e buni: porunca. If

Atune: D-zeu S-a dus la Moise si I-a intrebat: "Vrei cumva 0 porundi.?" Moise I-a intrebat. "Cal costa 0 poruncii doamne?" "Gratuit!" - a zis O-zeu. "Bine - zise Moise, - dati-mi atunci JO

buciui, va tog" .

Limitele succesului uman

Pe langa cele 12 componentc mentale necesare succesului prczentatc mai sus, Yom mai disc uta ~i despre acele obstacole care pot aparea in calea progrcsului uman. Aceste obstaeole sunt:

I. Problemele,

2. Nelinistea sifrica.

3. Nepasarea,

4. Gnndirea negativd,

5. Obiceiurile vechi si nesanatoase.

Pentru a Ie putea intelcge si indeparta rnai usor, aceste obstacole vor f analizate din urmatoarcle punete de vedere:

I. Probleme- cum idenrificam problemele ,i ce facem pentru solutionarea lor?

2. Nelinlstea ~i frica - ce este nelinistea si frica si cum apar eLe? ce putem face noi pentru a le putea indeparta?

40

~ Mai tare ca Diamantul =r

3. Nepasarea - ce inseamna si ce efect are nepasarea asupra calitatii vietii?

4. Gandirea negative - care este efeetul gandirii negative asupra vietii si asupra realizarilor din viata ta?

5. Obiceiurile vechi ~i nesauatoase - cum identificarn obiceiurile nesanatoase ~i cum le eliminam din viata?

Este neaparat necesar ca tu sa depasesti aceste obstacole. Numai invingandu-lc si depasindu-le vei putea ajunge aeolo unde doresti in viata - la succes.

Ce mai poti invata din aceasta carte?

Pe langa secretele succesului si limitele succesului uman, cartea accasta iti va mai destainui dcasemcnea secretele puterii menta Ie, secret~le saniita!ii fizice ~i mentale si tainele obtlneril tuturor celorlalte boga\ii nemasurabile in bani. Astfel, tu vel invata aiei cum sa traiesti mai mult $i mai binc .... , cum sa-ri stapanesti mintea ~i feric irea .... , cum sa faei bani .... , cum sa climini pierderi.e de bani ~i timp .... , cum sa scapi de datorii .... , cum sa te feresti de

boli fizice , cum sa te feresti de boli psihice ctc.

Vorbind despre irnbolnavirile psihice, imi aduc amintc despre o intamplare adevarata povestita de un psihiatru american, participant ca si mine la Primul Congres International in Antrenament Mental care a avut loc In Ottawa, Canada, in 1994. Era vorba des pre o fata frumoasa care locuia Cli mama ei in orasul New York. Aceasta fata avea 21 de ani si era Indriigostita de un marinar cu care vroia sa se miirite. Mama ei insa avea alte planuri pentru ea. Mama ei vroia sa 0 miirite eli un om bogat. Ele s-au certa!..., s-au certa!...., pana

41

cand intr-o buna zi mama ei s-a inervat foarte tare si a cazut la pamant lesinata. Acest Incru a fost de ajuns pentru fata. Fiind 0 fiinta devutatf si ascultatoare ea si-a rupt lcgodna cu marinarul si a acceptat sa se rnarite eu barbatul ales de mama ci, Casatoria a avut loc la New York la unul dintre celc mal mari hoteluri din oras. in ziua nuntii, mireasa era stralucitoare trecand eu tatal ei pe aleea spre altar. Dar ceva complet ncasteprar s-a produs atunci. Ajungand la nici 3 m de altar, In fata prcotului si a viitorului sol, fata cade la podea, paralizata de la brau in jos. A fost adusa imediat targa ~i fata a fost dusa repede la spital. Daca vrci - tu poti numi aceasta reactie 0 criza ncrvoasa .... Nici un nerv nu s-a rupt In corpul ei si niei un aparat din lume nu-n va indica paralizia. Ea este paralizata inrr-adcvar .... ~i nu se prcfac~. Dar aceasta estc 0 ajustare a subconstienrului ei, Aceasta se nurneste psihonevroza.

Bogiitia ta actuala

A$ vrea sa 111 imaginczi ca ai in acest moment In buzunarul tau o bancnota de I no.OOO de lei. Gandeste.re ca aceasta suma reprczinta in momentul actual - capacitatea psihica de care dispui. Haide, sa rcpetam ccea ee am zis mai inainte, Aceea bancnota de 100,000 de lei reprezinta capacitatea mentala de care dispui tu acuma - in acest moment. Pe masura ce descopcri sccretele succesului ascunse in aceasta carte si pe masura ce elimini obstacolele din viata ta tu 11i vci dubla practic de fiecare data aceasta suma. ",

Daca vei inva~a ~i vci aplica in via]a ta de zi eli zi eonceptele menta le identificate mai sus, IIi vei dubla practic de fiecare data si cu fiecare concept invatar puterea mentala de care dispui.

Aceasta inseamna ca daca inveti ce este Gandirea si incepi sa aplici ceea ce ai invatat Ia viata ta de zi cu zi, tu IIi dublezi suma si ajungi sa ai 200.000 lei in buzunar, Daca continui si i!i dezvolti Comunicarea cu tine insup ~i cu ceilaltii - vei ajunge sa ai 400.000

42

~'--M-,,7a~i""'ta-,,-e'--ca----'D-'ia'--m~an~tu-J~~

de lei, apoi 800,000 de lei, apoi 1.600.000 de lei, apoi 3.200.000 de lei, apoi 6.400.000 de lei si tot asa mai departe.. .., pana vei ajunge sa ai in buzunarul tau peste 10.000.000.000 (zece miliarde) de lei. Asadar, in inornentul in care stapancst: secrete Ie prezentatc in aceasta carte, at at ccle 12 calitati mentale, cat ~i celc 5 posibile obstacole din viata ta, tu vei ajunge la 0 putere mcntala de zcce mii de ori mai marc.

Aceste calitati mentale, aceasta noua putere mentala odata dobandita, poate f aplicata sa obtii orice dorcsti in viata. 0 poti aplica 1<1 orice In viata ta si iti poate schimba destinul. Te va ajuta sa te schimbi din toate punctcle de vederc. te va ajuta sa tc schimhi din punet de vedere social. fizic, emotional ~i financiar.

Oriec inceput e greu. Tu trcbuie sa te inspiri continuu, sa actionezi si sa foloscsti tot ceea cc inveu aici. E mai usor sa faci un prim pas, iar dupa aceea ceilalti vin mai usor. A~a ca ~ ai curajul de a incepe - incepe calea triumfului tau ~i fa primul tau pas.

Aceasta carte este conceputa in asa fel incal sa-ti of ere strategii pentru succes in viata, sa-ti of ere lectii fundament ale pe care sa Ie poti folosi imediat pentru a-ti schimba viata.

Cu nosti ntc multe nu insea mna neaparat putere multu.

Cunostintele sunt mal degraba un potential de putere. Ele devin putere doar in mornentul in care incepi sa le folosesti.

Asadar, citeste, giindeste si apoi aplicii ceea ce inver; aid in vitua fa de zi cu zi. Numai U$U PI},; face ceva nou, numui u~a poti sa te schimbi.

44 ~ Mai We Cd Diamantw ~

- - .~

PARTEA

A

DOVA

46

~-M~a~i""t.'-ar-'e-ca-D"~7a-'m-a-n----'tu-7~~

PARTEA A DOUA cuprinde:

CAPITOI:lIL 4. SECRETELE SUCCESULUI

Secret"1 or. 1. Gandirea Secretlll or. 2. Comunicarea Secretlil IIf. 3. Visul Secretill IIr. 4. Dorinta Secretul IIr. 5. incrcderea

Secretu. IIf. 6. Consticntul ~i Subconstientul Sccrctul nf. 7. Asezurca obiectivelor Secretu) nr. 8. Concentrarca

Secfetul fir. 9. lmaginatia ~i Vizualizarea Secretu) or. 10. Persevereuta

Secretul ur. 11. Atitudinea Mentala Pozitiva Secretul ur. 12. Relax area

CAPITOLUL 5, OBSTACOLELE SUCCESUI.UI

Obstacolul nr. I. Problemcle

Obstacolul or. 2. Nelinistea ~i fricu Obstacolul or. 3. Nepasarea

Obstacolul or. 4. GJ.ndirea negative Obstacolul or. 5. Schimbarea obiceiurilor

Partea a doua iti prezinta Puterea mintii ascuns/i in spatele a } 2 concepte mentale. Fiecare dintre aceste 12 componente men/ale iii va dubla posibilitiuile de sllcees.

Vei mai descoperi deasemeneu si eele cinci obstacole care iii pot sta in/ala si care te pot impiedica sa ajungi fa sucees.

CAPITOLUL III

SECRETELE SUCCESULUI

48

~ Mal tare ca Diamantul ~

in acest capitol ifi \'oi descrie toate armele si uneltele psihologice pe care Ie ai sub comanda tu si pe care le pori .!(J/05;i pentru a-ti schimba viata. Aceste anne SUIl! doar cuvinte carc descriu concepte mentale, dar totusi ele [ormeazii 0 intreagii artilerie grea, cu 0 singura exceptie: ~ de nil VOl' distruge foruirete, ci te vor ghida pe tine spre 0 viara mai bunii.

Puterea mentalii pc care ti-o propun in accastii carte se afli: aSClII1S11 in spcuele unui diamant. Pe masura ce vei descoperifetele diumantului, on secretele cure urmeaza ali descrise in aceasta carle, III vei deveni dill ce in ce mai

puternic. Cu fiecare secret descoperit tu vei primi din ce in ce mai mului putere menta Iii. Aceastt'i putere te va ajuta apoi sa-ti schimbi radical via (a.

Diumantul pe care il vei descoperii in cele ce urmeazii esteformat din 12 Jere, fiecare fa/a reprezentdnd lin secret. Cele 12 secrete prezentate ill accst capitolformeazii irnpreuno Diamantul mint;; tale. uri Puterea mint;; tale. Cand vei descoperii eele 12 secrete, tu lti vei reintregipractic diamantul si odata cu aceasta vei primi accesul si controlul asupra mintii tale.

SECRETUL NR 1

GANDIREA

mintii talc se dubleaza practic. ell fiecare secret inviuot }i apoi aplicat in via!ii. Urmareste atent aceste numef~, - vei vedea CQ lu tiecare secret 1/011, ele Sf' dubleaza)

s--: ~

~ _&terea Magica a MjnfJ~ - 51

aANDIREA

:-\R I~, LSlL eel ni.u grcu IULTU dill lumc ..

Su g:·ll1dc~tl.. scria Emerson, un Iourtc

renunu: <criitor american. vlujoruatca

.':":"~"':';~'.~ g(_;lldirii altura. .vlaioritatea oumcnilor

sug c stiilc ~i re coruundarilc ultor oarncni. 'vlajoritatea o.uncnilor be c\.'ca cc alrii cred si zit' ca c binc, in loc de a face ceea cc simt ca VOl' Set faca, ori en ar trcbui sa faca.

Gandirca c un lucru Ioartc greu pentru foarte multi dintrc noi oamenii. Gandirca e un lucru ~i mai greu rnai ales pentru cci ce nu apnea ori n-au curajul sa inceapa sj 0 foloscasca.

Nimcni nu stic exact ce es:e gandirca. Tot ceea CC.'iC stie la ora actuala este ca gandirea este 0 activitatc menrala. Cu cat avansam mai mult in intclcgerea acestui femomen mental ell atat ne dam seama de torta ~i puterile nelimitate pe care Ie posed a gandirea umana,

S2

~ Mai tare ca Diam_an~7 .~ ...

Istoria noastra e presarata eu povcstiri de oameni puternici mental care piistriindu-si convingerile lor au lost in miisurii sa influenteze air; indivizi - si chiar in fata unor greutati imense - ei all reusit sa realizeze succese miraculoase. Ei detincau puterea gandirii.

intreaga viata a unui om se schimba printr-un gand care poate aduee puterea schimbiirii.

Tu ~i ell avem aceeasi putere, Tot ceea ce trcbuie sa facern estc - sa 0 folosim. Numai Iolosind-o vei putca devcni pcrsoana care tiai imaginat-e. dcoarece numai atunc i iti vei uduce in viara ta un element foarte putcrnic - gandirea ta.

Gandirea estc sursa bogatiei

Gandirea ta estc mai puternica decat activitatea pc care trebuic sa 0 facio Gandirea pozitiva te duce la actiune ~i la realizare a tot ceca ce-ti propui in viata. Toate lucrurile care ne inconjoara, milioane!e de obiecte din jurul nostru, masinile, cladirilc. soselelc ji fabricile au provenit la un moment dat din ceva - dill aceea furta puternica ~i magica care este gandirea.

Daca continuam analiza noastra vom vedea ca - toate lucrurile dill vitua noastrii all pornit la un moment dut de la 0 idee, de lu giindirea noastrii creativii.

Pana si viata ta este un rczultat 31 ganoini. Corpul tau estc aproximativ 650/0 apa ~i alte cateva chimicale, dar min tea ta ~i ceea ce gandesti tu formeaza piinii la urrna - persoana care esti tu ... !

Secretele succesulul se gasesc in min tea unui om. Gandirea poate face gigant dintr-un pitie, ori pitic dintr-un gigan!.

r

I !

S3

Istoria e plina eu astfel de exemple, iar noi putem vedea acest IUCTU pctrecandu-se constant in jurul nostru, Gandirea estc sursa uriginii bogatiei. succesului, descopcririlor, invcntiilor si a tuturor celorlalte realizan umane. Farii gandire nu ar exista progres uman.

Gandurile tale dctermina pana la urma caractcrul tau. mesena ta si pana la urma viata pe care ti-o fauresti pe acest pamanr. Realitatea eca mai dureroasa este aceea ca multe dintre ideilc ori gandurile noastrc, nu sunt deloc ale noastre Noi am fost transforrnati de gandirea acelora care ne-au educat, de ceea ce am in val at la scoala, de ccea ce am auzit la radio ori telcviziune, de ceea ce am citit in rcviste si ziarc, etc. Estc foarte important sa intelegern acest lucru Lste foarte important deoarece numai asa putem intelegc de ce faccm anumite lucruri din obisnuinta. Numai asa putem intelcge obiceiurile care ne-au fost impuse si pe care le-arn invatat, iar acum le facem automat tara sa le mai gandim, Numai asa des cope rim ce trebuie sa facern pcntru a He putea schimba viata.

Stiinta gandiri i este atat de vechc cat OIllU! Intclcptii de-a lungul timpului au cunoscut-o si folosu-o. Aproape de la ineeputul specie i urnanc, educarca oamenilor a fost facuta de catre cci care stiau care ceva desprc puterea rnagica a gandirii. Toti liderii rcligiosi, ori regii aLI inteles accasta stiinta si au stiut ca - oamenii actioneaza asa cum gandesc ~i reactioneaza la gandirea altora in special cand aceea gandire este mai puternica ~i mai convingatoare dedit a lor.

Controlarea gandirii

Directionarea ~i controlarea gandirii iti va schirnba viata. Grice realizare umana inccpe eu un gand. Daca un anurnit gand se transforma in dorinta pentru tine, aceasta te va "roade" si va ramane continuu in mintea tao Daca aceea dorinta devine arzatoare, ea se va imprima in mintea ta ~i tu vei incepe sa te simti din ce in ce mai

*

DIRECPONAREA

SI

CONTROLAREA

GANDIRII

iTI VA SCHIMBA

VIATA

*

nelinistit ~i nernultumit rftna cand in celc din urma tc vei apuca de lucru pcntru a ti-o rcaliza.

;vIuita lume nu-si n:ali7e;:l7a dorintclc dcoarece ci pur ~i simplu uita ce trebuic sa faca, chiar dace lucrurile cc trebuic facute sUIH

aproape intordeauna csucaz» dcoarccc CI uita C;l - griisimea dill ori zahiirul din dulceturi contin multe calorii. 111 momcntclc de infruprarc gastronornica. ci uita pur ~i sirnplu de accstc calorii dcoarccc pcntru ei mancarca cstc ell mult mai rcala, manc.n ca cstc in fata lor. ci o v.id, 0 simt :;;i 0 apreciaza. Li uita pur ~i sunplu raptul C{1 maucarcu \",1 aducc calorii ill urganisillul lor dconrece accst g,ind le-ar produce durcrc si de accca ci pur ~i simplu hlochcaz.i Jets! g'-lIlli. l.: climina din mimeu lor tuatc gZiIldllnle asociatc ell durer c a de a fi gras in momcntc.c III care vad nuincare. De-a bid dupa cc au tcruunat de mancat _)i dup.r cc si-au satisfacur placcreu mancarii se trczesc la rculitate ~i lI1C<.:11 din nou SCI simta durcrea eet au mancat si eel dcvin ~i mai gra~i .

. Am ajutat mai multe femci SCI xlabeasca lrni aduc aminte de 0 anurnitu fcmcic carciu ii placeau praj itunlc foarte muh. De fiecarc datel cand le munca. ca obisnuia S;'t spuna in acelasi timp: "0., t Ma ingn./} .... /1}(/ ingro.y __ '" - dar ca continua s;1 manance ~i se nccajca spunand acclasi lucru: "mel ingra: "IJ/(i IIlgru_y , . 111(1 il/gnl~\. , .. 1" La prima noaxtra cousultatic i-am spus:

"Daca faci ceva care te uecajeste ... , mai bine n-o face ... ! Dacii alegi sa 0 faci ..... , atunci bucuni-te de ea." Dura 6111111 de zile de la prima noastra 1111.1Inin:, femeia respcctiva a slabit peste 30 de kg .. si-a schimbat complet atat aspectul fizic (a ajuns In zona greutatii idealc), cat ~i pe eel psi hie (a reactionat eu totul diferit la mancare ).Actualmente. aceasta fcmeie traieste sanatoasa ~i fericita cu familia ei in Cluj.

56

Gandurile ~i viata no astra

Marele filezof roman Aurelius spunea:

"Viata noastra este determinatii de gandurile noastre. Da~ii tu: Gandesti gandurifericite. veififericit.

Gdndesti giinduri bune, vei deveni bun,

Gandesti giinduri rautiicioase, vei deveni riiutacios. Gdndesti gdnduri de succes, vei deveni invingator. Gdndesti giinduri bolnave. te vei imbolniivi. Gandesti giinduri siiruuoase, te vei insiuuitosi, Gandesti ganduri nefericite, vei deveni nefericit, Giindesti sdracie, vei sariici. I,

1nviitand sa-tt controlezi ~i directionezi gandirea, adica dad! tu incepi ~ii gande~ti asa cum ar trebui ~i nu cum ai fiicut-o pan~ acuma - tu iti po Ii reface viata, tu iIi poti schimba caracterul ~l destinu!.

Mintea calma si limpede

Chiar si ceea rnai dezorganizata minte poate fi transformata ~i organizata sa functioneze asa cum trebuie. M intea omului poat_e fi atat calma cat si foarte agitata. Mintea noastra poate fi imaginata ca apa unui lac de munte care va fi foarte calma si limpede pe. limp frumos ~i poate de asemenea fi foarte involburata ~i agit~tii p~ t:mpu~ unei furtuni grele. Mintea noastra poate fi foarte agitata tara sa alba nici un progres, ori poate fi calma si in acelasi tirnp sa reahzeze lucruri extraordinar de complexe pentru noi.

r

~'--""pu""""te::C'f'.::--e:-:<l-'M"-:a-::g;:::-jca"'-;:-a--'M-'zT'n:-':P""'·i__J~ 57

......................... _--_ , ------------ , .

Magazia mintii

Mintea noastra poate fl imbuniitatitii ~i transformatii exact asa cum ne-o dorim. Ea poate deveni foarte puternicii.

Toate bogiiliile incep sub forma gandirii. Cantitatea lor este decisii de gandirea pe care 0 pui in miscare.

Mintea noastra poate fi usor cornparata cu un fluviu puternic cu apa curata curgand dornol la vale. Ea ne poate duce in directia in care vrem sa mergem in aceasta viata, dar in acelasi timp ne poate "strivi" de rocile pe care le intalneste in cale.

in kilogramul de creier pc care 11 porn sc ana peste 13 miliardc de celule nervoase - de 3 ori mai multe celule decat locuitorii planetei, Aceste celule nervoase sunt acolo ca sa te ajute sa inrcgistrezi fiecarc perceptie, fiecare sunet, fiecare gust, fiecare miros ~i fiecare actiunc pe care ai experimentat-o de cand te-ai nascut.

Fiecare din gandurile talc actuale este bazat pe informatiile care au intrat in memoria ta pana acum. Fiecare eveniment din viata ta, tot ceca ce ai experimentat pana acum este depozitat in mintea tao Accasta magazie include cuvintele care le-ai auzit ori le-ai folosit. lectiile pe care le-ai invatat in scoala, cartile pe care le-ai citit pima acum, lucrurile pe care le-ai vazut de cand te-ai nascut, etc. Fiecare dintre aceste informatii inmagazmate in memoria ta pot fi read use in constientul tau de fiecare data cand te gandesti insistent la ele.

Tu nu mai poti schimba ceea ce a intrat deja in memoria ori rnintea tao Dar tu poti in schimb face altceva, tu poti hotari ceea ce va putea intra de aici inainte in rnintea tao Tu poti perrnite mintii tale sa primeasca ganduri ajutatoare si constructive, ori din contra sa 0 asaltezi continuu cu ganduri de nelncredere si frica. Ambele alternative vor influenta si schimba pana la urma compozitia mintii tale.

58

~ .:4

Mai tare ca Diamantul ~-

Mintea ta este exact ca 0 fabrica. Produsul rezultat arc exact aceeasi calitatc ca si calitatea materialclor prime pc care Ie tolosesti. Ttl iti poti schimha compozltia ~i cnntinutul mintii tale. Mintea ta va rncrnmiza tot ceea ce-i ofcri. Daca ii oferi ganduri bune ea va coniine infonnatii ~i mcrnorii bune.

Orice lueru curut, orin' lucru on est, orice lucru pur. orice lucru frumos mcrita sacrlflciile talc. Rccondinunandu-ti mintea ttl itLpoti recol]&r_ill__yi_;lta.

l ste 0 loartc marl' difcrcnta intrc a $til Cl~ S~l tari ~i ~l tace ecru CC stii. Unii oamcni fac rn.u mult dedit C omcncstc posibil. ell mult mai mult dectu ce ilalti oarncni. pe cand altii I1U fac mei macar jumatate din ceca cc ar pUrL',! 1~lcc. Uni i oamcni vorbcsc mult ~i Iac rutin. pe cand alui vorbcsc )1111in ~i t:1C mai rnultc. lntotdcauna mau dezamagit cci care vorhr-,c ~i Ill! t:1C

Ell crcd di omul nu ponte Ii corcct ~i incorcct In acclasi timp.

El ponte fi: ori corect. ori inc-erect. '\ll existl asu ccva ca rninc iuna mica. sau hotie mica, sau nccinsu: micu. Lx ista in schimb trei posibilit.iti Aceste posihilitati sun!

- cinsu: on nccinsu:

- co/"eclitw/inc ori incorectitudinc.

- minciunu ori adevin;

Nu sc po ate ca un individ sft flc corcct ell nevasta )i ell ccilalti membrii ai familici, dar in acelasi timp sa fie incorect cu seful ori ell colegii, ori Cll vecinii, ori ell ceilalti oarnenii ell care intra in contact. Nu se poate sa fi cinstit eu 0 singura persoana si necinstit eu celelalte, ori eel putin nu vei putea face aceasta pentru mull timp.

Tu poti fi ori cinstit ori necinstit. Daca esti neeinstit eu 0

TU Al

PUTEREA

DEA

GANDI

*

*

59

60

~ Mai tare ca Diamantul ~

persoana. probabilitatea ca sa fi necinstit ~i cu alte persoane este foarte mare. Daca ai mintit toata ziua la serviciu, sanxa ca tu sa rninti dupa ce ai venit acasa cste cxtraordinar de mare. De ce ... Deoarcce asa lucreaza creierul nostru .... !

Cum lucreaza creierul uman?

Creicrului uman ii displace incorectitudinea si minciuna. Asa se face ca 0 persoana ncobi snuita cu incorectitudinca va reactiona foartc vehement la minciuna. Copi i nostrii stint ccle mai bunc exemplc in aces! dornemu. Ei spun adcvarul, sunt creduli ell cci din jur ~j dcvin foarte confuzi la minciuna si incorectitudine. Creicrul unui copil se va zbate nebuneste de fiecare data cl perccpe ca i se cere sa faca lucruri ilogicc. Motivul accstei agitatii sc datorcaza faptului ,ea el lucreaza logic, iar incorectitudinea ~i minciuna sunt lucruri ilogice.

Vorbind despre copii - foarte rar vei intalni un copil bolnav mental- aproape nu cxista ... ! Psihologia copilului c sincera, el nu a invatat sa puna perdcaua, el nu a Inv5.13t sa sc prefaca. sa poarte masca. Cu cat sunt mai tineri - ell atat e mai sanatoasa ~i psihologia lor, Un copil ortodox, ii spune odata colegului ~i vecinului sau baptist- "Preotul meu e mai desrept ~j stie mai rnulte decat preotul tau" "Desigur" - spune celalalt copil - "cum sa nusne din moment ce vai ii spuneti totul la spnvedanie!"

Pentru a fI incorect ~i mincinos cste ncvoie de un efort din partea ta ~i de 0 anurnita perioada de antrenament in acca directie. Cu cat 0 persoanii minte mai rnult, eu atat va deveni mai experta in "arta" de a minti,

Creierul uman lucreaza foarte linistit cand si daca are de judecat doar lucruri logice - dar se agita foarte tare daca trebuie sa judece

61

minciuni~ Aceasta agitatie vine de la faptul ea el devine confuz cu interpretarile pe care trebuie sa le dea despre realitate. Reahtatea e~te aceea pe care el 0 pe~eepe ~i 0 vedc, dar in acelasi timp i se cere sa Ignor~ realitatea ~I sa dea un raspuns nepotrivit realitatii mmelUna. . - 0

" Creierul nostru se orienteazii fie pe minciuna fie pe adevar, Dacii s-~. or~en~at p~ rrnnciuna, el 'tl va da 0 viata de minciuna. iar tu vei ~ral ~InCI~na intr-o viata mizerabila ~i fani de sens, In schimb daca II onentcz: pe adcvar el va judeca dreptarea, iti va da riispun~urile coreete jl I!~ va ajuta sa rraiesti 0 viata plina de placer: adevarate. Asa lucreaza crcierul nostrn I Tu esti eel care II eont I . T

~, ~ _ '_ _. ~ _....... ro ezl. U esti

care II dircctionezi pana 111 cele din urma.Asadar alege-i directia .. !

Reactia creierului in fata adevarului

.~u nLJ-~ cred pc e,ei ce zic ca sunt corecti in viata farniliala si nU-~1 inseala partenerii de viara, daca vad tii viata lor este b t-

, laci ,,, ., , c aza a pc

m~e ~C.IU~~. El, 1~1 1l~~eala de excmplu curnparatorii, i~i inseala vecinii

on parmtu. on ~OP~I, e.tc,_Dadi minti intr-o dircctie a vietii talc, est~ , absol~t srgur ea vel rmntn ~i In alte directii din viata tao

L 1 u :~tl corect, numai si numai atune: cand e~t; corect eu toata ,um.ca. C~nd ~pUl adevarul, tu nu pori mintii .. ,! Dar tu trebuie sa :~~1 a~evar.ulll~t~td~auna ~l sa ~1U mimi, indifcrent de perscancle eu e vorbesti ~I indiferent de interesele si avantajele imediate

care le-ar putca ascunde minciuna ta . pe

Drumurile biitatorite sunt adesea alese de cei multi T

trebui - 1· 1 d . . " 1I nu

. re sa a egr ace , rum - tu nu trebuie sa 0 lei pe scurtatura folosind

IUIl1ClUm pentru a-n scurta drumulla ceea ce cautio

. _ Cand esti eoreet, tu nu poti fura. N u exista asa ceva ca hotie mica on hotie mare, cum dealtfel nu exista minciuna mica- 0' , minciuna C- d . n . a mare, an ar furat, tu esti considerat hot, indiferent daca

te consideri un hOI mic ori un hOI mare,

62

>--=F Mai tare ca Diamant~ ·~~-·l

. - I j

~ Am vazut tonne multi licleri rcligiosi care ahuzeaza pur ~1 simp L: 1

I de crcdinta oamcnilor tolosind adcscori dictonul "fa cc zice popa ~1 1 ( !HI cc face popa" Fi crcd ca ,~cest dicton Ii abso\yCI ~UI:::;1 s~lllplu de 1 [ VlnOyapa fapteior ne care lc taco LI ned ca lumca t' o.u ba ';it 111..1 \ ede i , ori nu inlt'le!2c (,-' insc;\ll11l:1 faptc!r lor. '1

vorbind dcsprc preen. 1 Ill] ;_H!UC anunt« d., (l pO'.Tsl1n~: Uu

prc ot t'oartl' Slrec;a! p-ihic. du,-; 1<1 un medic »<iluatru pcntrll

co-txultatii. '\CI..'::-liJ. dUP:-l pu: m,ii nuun- lntrc:b~in. i -,I

r\..'comalHbl urmi.-l\I)'l[-ck: "711 1/1 nCII/J{uo/llcl'(Jic de 1/11 (/II cOller'.!;u /!-Irel ltnnr. l nr-u 1111 I tfli'!IIU de lln'of),1 dn ,I,' In (/)lIcu/nr /1 1111 j)}"(_'()/I//(fl bun /(/ in(o(/i('()'C" Pn .. .otul. I-a ascuhat. ':'1·[1 dat .1°" unitorma J1rC(ltc~bc,L a ,:UlIII1CIl<lt uu Ul~!llm I\OIl de h.unc :)\ d pnmit intr-o cCil:ltunc "r~\ "rld;\ t~ir,I,,'\jllllt!:Uld lei Blll:uri..?~tl ~:1 m\..'n2~'tl1d intr-o "l:arC\ pe () slrali2) ccntrala. la un moment d.u a trcci.t I' c 1<11lg,-1 un CluD Su\.) EI 1111 Iu-,csc niciodat.i intrun cluh sex. v. asa e:l decide L:I ucurua C~tl' mnmcutul. Intra inuuutru )1 IJll~dla; u.' sC <l';iC<lI.Zl jlY-i L1 n nus:.!. una dintrc ()sp~H:Jrltc \ inc la cl "i 11 intreahCl "j)ori!i C(,\'U de hall! d-I(;' I!' "Da." ~P\hC prcotu. ~I a comaudat llll sue n.itural Fl'tneia s-a Iii tat Ll el pcut ru Ull moment ~i ii lice "f)-til inti jJun/iw/"/(' cunnscut dO/lI/IU/I' ., lUi CUIlI'd ne-am niui ('u//{JscIlIIJJ(1I inuinu: }!I Fl zicc: "Draga mea, eu nu prea cred" C:ll1d.:;c iutource cu bautura femeia Lise Lim nou. "S/j .ylifi ('illllt/ (/eF(/JljcI.C({ /()Wh' unv.' Sunt sigllJ"{/ ('(I V-(/Ill mui l'(/::I1{ undcvu inuinu: Nu 1'(1 dt'}"(/J!jc'U:""il sa inii ~pllJlcti cum \,{/ (·hCLlJIILl 'I .. i\ U deloc" - ':;PLlS~ prcotul - "sunt parintcle Petru, si sunt din judetul Sam-Mare". "[Ia., l desigw: .. , 'I SpUSe ospatara, ~ 'leI/sufi! sura ll!1ll!a. Not mergem precis la ace!a,>'ipsihiutru"

Tu nu tc pOI! siuui corect si cinstit dedit uumai atunci cand mintea ta e pregatita sa reactioncze asa. Este neaparat ncvoie de un anumit tip de amtrenament mental in acest sens. Este nevoie de U1~ antrenament pentru a obisnui mintea sa gandeasca din nou coreet ~l

ci'_1stit - asa Cum a g<indit ill copilaric. Lste ncvoic de a rcobisnui nuntc« d~ a It.lcra spre a-ti alcage alternative1c cele mai po~rivitc a-tr ~cllIInba :'echile rutine, ohicciun '7i gctnduri care (tnatc la loc) au tost asocratc CLI !11111ciunCl.

F nevoic ca acest geJ1, de untrenarncnt mental <I fie racut lk catrc fonrtc muh: namcni ill aCC;lst,l tara. \l;li()rilaIGt ndtlu!or au 1()S~():)l~nUlri de SISklllUI comum-t <j 1111111;1, In,-;;l'k. s;j p~ic;1I ... :a\c~-1 )1 sa IL~rc mci cu Sistcmu] cornunist ilL! r.urnai C<'lle-;I penllis accxtc iucruri dar r-a ~l incurajn srI It; r'lc<.i. Oamcnii (Tall Cli!L,{llLlt!i ~cl lucrcze C<1t f'O! mai putiu pcntru lin sal3rill Gi.l mai 111dr·~'. L1 IlU

,1\ call modele ck urm.n ')1 urmaunuu (kgl',lh:l it1'itllll'llti (k turm.:

Chun (L.J;..·~-I tc.uu cOl1lltllistj sun~l rlldrte binc III tr orrc l'd lh_'\Clk';1 mcorccta u: morncntul in cure trcbuia ;ql\icaU in pructica. omului. ;lcL'icicmcnt ,it,ll de impnrLlllt in co.uumxm, erel I:ldl dt'gralx'i Ull c~mc~'pt t~orcllc folosit pcntru .Indo~trillart.· )1 nu a to,,1 un concept sn-rur in Inllll,'1 ~I .iplic.u III \ "Irel. CUIllj1\..'tiiiu era aproapc l'h~x.bkntJ pc c,llld e()ruptia rrc*te,: din cc ill cc nun muh Ioatc dCl.."sk "calit.ui Ollll'lll')LI" au Elcut dill Rom;lnlcl LIlla din t{irik

cL'k rn.u s:Jra\.·-.; din Lump:1 .

l'l:t mai incorcct: o.uucni in [{olllclni] uu t'llst lil....,,~i lllL'mbrii de partido AC~~li'l tlJiO>':JU ddcsc[\ leona C{)IlIl!lli.'il~-1 pcutru intcrcse:c lor pcrsonale mcsch IIlL. Chiar ~i dupa rcvolutia (lin 1l)~9 majoru.uca C"l'lur cnrc au Cl.ll.1tI1lLlclt .'i;-I conduc:l ';il S~l IIlCl.IrCc dc.'tinclc Uirii (Tau cornumsu din vrcmuri Ceamistc

~'ojlii nostrii tr~bLli~ ncuparat L.lsati 11\.'aitl'rari .-;;i neutins: de n~ln:lu~la_ aduitilor care 11 inconjoara. Ei trchuie lasati )i iucurajati sa rarnana exact asa cum S-JU n.iscut - puri ~i corccti.

Eu ered ell convingerc In trans lonnarca um.uia. f:u dc-usemcnca cred ca un om se poate schimba ~i i~i poare schimba radical viata. Da~_ "" cred in acci oamcni care i~i schimha peste noapte "cliloar~a POl~tldi" ori. rcligia, ori schimba ccva in viata lor ell scopul de a obtine anurnrte avantajc materiale imediate. Accsti indivizi sunt falsi pentru rrune. Mal degraba ori mai tarziu lumea se va lam uri de

64

~ -mai tare ca Diamantul ~

adevarata lor fala - mai degraba ori mai tarziu vor regreta pentru ceea ce au facut, Sper sa nu fii ~i tu acela .... !

SECRETUL NR 2

Ii

66

~ ~ai tare ca DiamantrY

COMUNICAREA

COMUNICAREA

srrrd nrc p,durti IIIwi diamant. flf'/i poat( schilfllm ra/liwl l'ia/II!

OMUNICARI'A eu tine insuti ~i ell cci din . urul tau iti puate schimba radical viata. Ai obscrvat probabil ca 0 verba ucpotrivira

spusa ncgandit, poate sa-ti at raga dusmani, pe cand una bine g.lndita poate transforma dusmanii cei mai infocati si inversunati in prieteni de nadejdc.

Comunicarea ell tine insuti influcnteaza gandirea tao Acest lucru inscamna eel tu iti pori folosi cornunicarea eu tine Insuti pentru 3-1i centrola gandirea. Gandirca si comunicarea ell tine insuti sunt foartc strans legate ~1 conectate intre cle la nivelul creierului. Uneori gandirea precede vorbirea. iar alteori lucrurile se produe invers; vorbim inainte de a gandi - lucru adesea neplacut pentru noi.

Controlarea vorbirii ori comunicarii este eu mult mai usoara decat controlarea gandirii. Controlandu-t] vorbirea vei observa cii

'I

68

~ Mai tare Cd Diarnar/tu} ~

r I ~'--"7A'-u"'te=-'F<=e:-:<l:-M"'-:a:-:g;::;ica::7- a-:--;M"Z"''n:::{l''''i~~ 69

!

Calmul si conlidenta

Bebelusul care incearca zadarnic sa se ridice in picioare si nu reuseste ar putea renunta foarte usor - dar el continua sa incerce si va incerca atata timp pana cand va reusi. Numai reusind po ate continua sa-si dezvolte mai departe muschii picioarelor ~i spatelui. Numai reusind poate sa ajunge ca si noi - ceilalti.

Toata Iumea are nevoie de opozitie, asa ca pregateste-te sa te confrunti en ea. In politica, Ia locul de munca, pe terenul de sport oamenii se confrunta si reusesc sa infrimga opozitia.Acceprg opozitia ca [) posibilitate sa-Ii intaresti puterea si abilitatile tale, pentru ca numai astfel poti deveni putemic si en succes.

vei ajunge sa-ti controlezi mintea. Vorbeste mull despre ferieir:, sana;ate si bogatie. Continua sa vorbesti d,:_spre aceste lucru~ cat oti de des si ve.i observa ca vei gandi din ce III ce mal rnult la aceste

p,. - - la urma vei ajunge sa expenmentezl aceste lucruri.

lucrun pana

Nu uita: Ceea ce vorbesti este eeea ee gandesti -_cee~ ce giinde$t~ este ceea ce faci , Dacii ceea ee [aci este bine ganda, tu na pot! ajunge altundeva dedit la sueees,

Procesul gandirii creative

Viata e ca si cand vrei sa urci pe un deallunecos. Tu urci ... , apoi aluneci ... , apoi incerci sa urci din nou ..... Noi toti avem pierderi, regrete ~i frustrare. Valoarca ta ca persoana este determinara de ceea cc faci cand aluneci .... II' Te ridici .... - si mergi mai departe ... ? ori, - rarnai pe loc vaietandu-te si renuntand ... ?

In cdc ce urmeaza am sa-11 prezint ceea ce ~u numesc Pr~c~su! dndirii creative. Gandirea creativa este gfmdlTea care t~ ~Juta sa ;ealizezi lucruri importante in viata tao Pentru a exersa ~I intelcge acest proccs iIi recomand ~a faci urmatoarele:

1 Noteazii-ti in cele mai mici detalii ceea ce-Il doresti i~ viata. Tu ~rebuie sa stii ~i sa decizi exact ceea c~ vre~ de 1a tine in aceasta viata, Daca tu nu stii, atune: rumeru nu are cum sa stic, ori cum sa te ajute.

Fii optimist ~i creativ atat in ceea ce zici cat si in ceca ce faci ori gandesti. Cultiva in tine seminte de calm ~i confidcma. Permite acestor seminte sa incolteasca si sa creases chiar daca la ineeput va trebui sa te fortezi. Indiferent cum Ie sirnti inauntru, afiseaza-ti 0 imagine de calm, confidenta si incredcre.

2 Clarifica-li la nivelul subcon~tientului dorin\el: ?e c~re ti le eeri. Nu uita ca oriee lucru in ac~as~a ~'Ia.ta 1~1 are un pret al lui, un pret pe care tu trcbuie sa ft dl~p~s sa-l platesti. Noi wy invatam dill gre$eh, asa ca til pregatit sa grcsesti. Invata dill gre~ehle tale.

3. Fa-Ii un plan de actiune $i urmeaza-l in~ocm~i. N~ las a lucrurile de azi pe maine. Nu U1:a - c~ cat actlOnez,\ 1,1 Un anurnit rol jueat adesea devine 0 obisnuinta, 0 obisnuinta

mai repede, cu atilt rei ajunge mal curand I~ succes, ] devine 0 parte a earaeterului tau, obisnuintele noi pot schimba

Mintea care concepe 0 idee, poate concepe §' un plan i caracterul tau. Vei ajunge astfel sa descoperi ea te-ai transfonnat

pentru a realiza aceea idee. _" .."...." '.'_'_"'''"._". ".... . .

--------

"Asigura-ti o virtute ce n-o ai ~i pretinde sa fi ceea ce-ti doresti $i nu esti" - spunea Shakespeare - "si astfel rei obtine numai beneficii. "

70

*

COMUNICAREA

iNSEAMNA.

PUTERE

*

intr-o persoana calma si confidenta, adica ca te-ai transformat In persoana In care doreai intotdeauna sa fii.

Transformii-te in ceea ce-ti doresti si vei atrage prietenii pe care ii vrei.

Puterea comunicarii

Prill cuvintcle pe care le folosirn In comunicare noi ne atingcm ~i 11C influentam unii a1tora mintile. Chiar daca cuvintcle ies adcsca foartc usor din gurilc noastre, cle ajung foarte rar ea intr-adevjir sa aiba un impact ori sa influenteze mintea celor carora ne adrcsarn. Pcntru a eficientiza comunicarea no astra estc foartc important sa intelegerr; cate ceva dcspre puterca comunicarii.

Cornunicarca eo puterc. Cei care stiu cum sa 0 folcseasca, pot schimba irnediat irnpresia ~i perccptia pe care 0 are lumea desprc rcalitatile din jur si pot manipula lumea asa dura cum VOr ei. G£lnde~tc-te doar la cativa dintrc oamenii care ric-au schimbat intradevar lumea: Aristotel, Socratc, Pitagora, Deccbal, Shakespeare, Eminescu, Mozzart, Beethoven, ori Kennedy. Acestia au fost toti exemplc edificatoare pozitive pcnrru noi, pe cand Hitler, Stalin ~i Ceauscscu au fost exemple negative. Giinde~te-te La ceva anume pe care acestia stiau !:aii-/ stiipaneasc{i foarte bine indiferent dacii lIU

~ liisa: urme pozitive ori negative. Acest lucru nu este altceva dedit COlvlUNICAREA, Ei toti stiau sa comunice foarte bine. Ei au reusit sii-i fad pe ceil alti sa creada ~i sa-i convinga de spusele lor, transformandu-Ie astfel gandirea, Prin puterea comunicarll lor ei au schirnbat lurnea.

Asa dupa cum acestia au reusit sa influenteze maseie, tot asa putem face si tu si eu deopotriva. Tu poti sa dobandesti aceasta unealtii extraordinara si sa 0 folosesti pentru a-Ii sehimba viata. Odata eu

72

~ Mai tare Cd Diamantul Y

dobandirea comurucarii eficiente tu vei primi puterea de a-ti schimba radical destinul ~i viata. Vei fi astfel in masura sa-Ii creezi viata pe care ti-o dorestisi ii vei putea de-asemenea ajuta pe ceilalti oameni din jurul tau sa traiasca mai bine. Tu poti face aceste miracole doar in momentul in care ai ajuns sa stapanesti puterea comunicarii,

Puterea intrebarilor.

Cateodata limbajul pe care il folosesti inftuenteaza felul in care traiesti si te simti. Intrebarile sunt eheile fundamentale pentru sueees. Punandu-ti intrebari bune si facand-o constant si eficient e ea si cand ai avea puterea dinamitci in mainile tale - tu potl schimba absolut totul in jurul tau - astfel, iIi poti schimba destinul $i viata'

lntrebarite pe care Ii Ie pui au puterea de a-ti creea succesul ori insueeesul in viata. Daca iIi pui intrebari imposibile $i irealizabile, tu vei primi raspunsuri imposibile si astfel iIi vei produce confuzie, chin si nefericire continua. Daca in schimb iti pui intrebari simple, tu vei primi raspunsuri si solutii simple si user de rezolvat. In momentul in care ai gasit solutia intrebarii tale si pui in aplieare planul de rezolvare pentru a solutiona aeea intrebare, tu primesti satisfactie si te simti bine cu tine.

Cand mi-am pus 0 intrebare noua, am progresat eel mai mult in viata mea. 0 intrebare de genul: Oare cum as putea face acest lucru mai bine .... '> Oare cum as putea rezolva aceasta problcma.. .. ? ... sunt intrebari care iIi pot schimba radical viata deoarece iIi of era un nou set de raspunsuri. Cum obtii raspunsuri ... ? Punandu-ti intrebari noi .. ' Dad vrei a viata mai buna pentru tine si pentru familia ta, tu trebuie sa-ti pui intrebari noi, tu trebuie sa-ti pui intrebari pe care nu ti le-ai mai pus niciodata inainte .. ,'

Multe din lntrebarile pe care Ii le pui sunt automate, tu nici macar nu te gandesti la ele. Cand mintea ta incepe sa analizeze 0 \ lntrebare, ea intotdeauna incepe cu urmatoarea analiza: .... Oare ac~~ I

fl" rl-U-'~-ru= .. ", o~a:::r=e=a=c=eLa;s:·-t~:·15····=d'-;··~·:I:;;:e=e::::m=,,~e=.::::aa=··:-o=·'·~=;-;a:t;:::::~¥::·;:~:o:;~:;-va::-a:'t~=·",=":=n=a~·'O':~·"''js=-e:m=~=a:p=e::n:t''ru'''''''m-i''''n':':e73

placere ori durere .... ? Oare daca ignor rezolvarea acestei problerne nu cumva voi primi prea rnulta durere in viata mea .... ?

Tu vei reaction a in conformitatc cu raspunsul pe care creierul tau il va da acestor intrebari, Ceea ce vei face pana la urma este ca tu vei cauta automat si instinctiv sa eviti durerea si sa alegi placerea in viata tao De aceea - tu vei alege intotdeauna alternativele care-ti vor produce cea mai mare placere, ori cea mai putina durere:

Daca ne punem intrcbari obisnuite, not vom obtine raspunsuri obisnuite si nu neaparat rezultatcle pe care le vrem de la nor insine, Daca ne intrebam de exemplu: ... Oare de ce nu putem face acel lucru .... ? - noi ne pregatim mintea sa gaseasca solutia ori raspunsul la intrebarea pc care 0 punern $i de aceea mintca no astra va raspunde:

Noi nu putem face acest lucru deoarece: L ..... 2, .... 3, ... si mintea va enumera toate motivele plauzibile $i neplauzibilc pentru ca sa nu putem face acel lucru,

Daca inschimb ne intrebam mintea: Oare cum am putca realiza acest lucru ... ? Oare cum am putea intoarce rezultatul in favoarea noastra ... ? - mintea noastra se va zbate ~i va cauta solutii, iar pana la urma va gasi solutia cea mai potrivita pentru rezolvarea acelui lucru.

Asadar, controliind aceastii unealtii iii poti schimba viata.

Nu uita: Mintea umana Iucreaza foarte clar in acest caz. Tu vei gasi ceea ce cauti, Cauta ...... ~i vei gasi.. ... ! intreaba .... si vei primi.. ... !

Tu poti schimba felul in care tc simti, felul in care gandesti, directia si inertia din viata ta si chiar destinul tau daca iti pui continuu intrebari noi. Intrebarile noi dezvolta 0 incredere noua, iar aceasta incredere noua iIi schimbii complet imaginea, iti schirnba comportamentul, lti schimba concentrarea, iar in cele din urma iti schimba viata, .

74

:s..~ ~

-~ Mai tare ca Diamantul

Intrebiirile sunt sursa care iii poate schimba viata. Viata mea s-a schimbat cu 180 de grade in momentul in care am observat eft diferenta dintre mine ~i alii oarncni care 0 duceau ell mult mai bine dccat mine a fost aceea ca ei i~i puneau intrcbari mai hune dccat mine. r~i puneau intrcbari mai bune ~I astfel i~i fortau miniea sa gascasca solutii la intrebarilc lor. Odata cc am intcles acest lueru ~i am inceput sa-l folosesc ~i eu, am observat imediat ca viata mea incepe sa sc schimbe din ce in ce mai mult, Mintea mea a inceput sa lucrezc si sa gaseasca soluui la intrebarilc pe care mi lc punearn, iar acestc solutii noi mi-au transform at radical viata. Am obscrvat rEma in ccle din urrna ca intrebarile ~lc mai eficientc pe care 111i le-arn pus ~i iutrcbarile care Ill-au ajutat sa progresez eel mai mult in viatti au fast inrordeauna intrcbarile simple. i ntrebarilc simple mi-au oferit simpliiarea si claritatea ~i dc-userncnea mi-au ofcrit satisfacua realizarii obiectivelor pe care ni le-arn asczat in viata.

Succesul e simplu - oarnenii 11 fac eomplicat.. ... !

Simplitatea comuniciirii

Cornunicarca poate fi foarte simpla si foartc puternica in acclasi timp. Capacitatea ~i abilitatea noastra de a ne controla stilul comunicarii, cste dealtfcl abilitatea noastra de a ne controla viata. Calitatea vietii noastre este ill cele din urnui culitateu comuniciirii noastre.

Atitudinile talc. gandurile talc. judccata ta ~i perccptia ta sunt cele care analizeaza oriee expericnta din viata ta - acestea sc intarnpla in rnintca tao Daca iti schimbi atitudinea rnintii, tu iti poti schimba viata ..

Felul in care traim si ne simtim nu este determinat neaparat de evenimentele care se petree in viata noastra ci mai degrabii de eomunicarea pe care 0 avem ell noi insine despre aceste evenimente. Nu cooteaz8 neaparat ee se iotimpli in realitate, ci mai degrabi

*

SUCCESUL E UN OBICEI.

OBICEIUL DE A MERGE iN

DlRECTIA BUNA. SI DE A

CONTINUA sA. MERGI iN ACEEA

DIRECTIE PANA. rn REAUZEZI

, ,

OBIECTlVUL.

*

76

~ Mai tare ca Diamant~

ceea ce se intampla in capul nostru despre ceea ce se inlampla in rea1itate. Felul in care ne face sa ne simtim ori sa reactionam este cu mull mai important pentru noi decat realitatea propriu zisa.

Dad vrei sa-Ii controlezi viata, Irebuie sa controlezi felul in care vorbesti eu tine insuti. Asadar - tnvata sa comunici!

Cuno~tinte intelectuale

Omul are doua tipuri de cunostinte Pnmul tip sunt cunostintele gencralc, iar eel de-al do ilea tip sunt cunostinte specificc. Cunostintele generale nu ajuta la acumularea banilorindiferent cat de multe ar fl ele. Toate scolilc ~i toate univcrsitatile din lume predau cunostintc generale. Majoritatea profesorilor acestor universitati nu au bani. Foarte putini dintrc ci poseda insa si cunostinte specifice.

Foarte multa lume de-asemenea crcdc cit cunoytinte multe inseamna ncaparatbogdtie uri putere mu/ta. Adcvarul insa estc altul. Cunostlntele ar putea fl putere numai dad ele sunt aplicale in praclidi. Asadar elc sunt mai dcgraba un potential de bogatic, ori, un potential de putere,

Cunostintele vor ajunge o forta numai in momentele in care de vor fi folosite, dupii un anumit plan ~i numai daca acel plan va fi realizut.

Lucrul care lipseste de la aproape to ate scolile ~i universitatile din lume, indiferent daca esti in Romania ori in aile tari, este de ai invata pe oameni cum sa aplice in practica cunostintele pe care leau invatat la cursuri.

Oamenii nu sunt pliititi pentru eeea ce ~tiu, ci pentru eeea ee fae eu eeea ce ~liu.

~ PUterea Ma$di a Mintii ~ 77

Valoarea comunicatiei

Multa lume gandeste ca "daca nu ai 0 facultate" tu nu Ie poti re.hz. in viata. Acest lucru insa nu este adevarat. Oamenii de succes nu se oprese niciodata din invatat, indiferent dad. au terminat ori nu o facultate. Ei invata cunostintc specifice despre ceea ce ii intereseaza, ei invata si se perfectioneaza continuu in ceea ce fac.

Cei care nu au succes in viata lor, ajung acolo din mai multe motive, unul dintre acestea fiind faptul ca ei cred ca timpul de invatat lucruri noi a fost doar cand erau in scoala.

Educatia insuficienta estc un handicap usor de depasit, Experienta a demonstrat ca- cei mai educati oameni sunt cei care se educa singuri, rei care se educa pe ei insis] ~i cei care nu ajung nicindata sa creada ea ei stiu totul ... !

o persoanii ell adeviirat educatii este aeeea persoana care poate obtine ceea ce vrea in viata sa, fiirii sa viole;e dreptul altora.

Comunicarea ell ceilalti oameni e foarte importanta in viata noastra de zi ell zi. Irni aduc aici arninte de acel antrenor de basket canadian care ajuns la acroport si vazand ca mai avca doar cateva minute pima la decolarea avionului s-a rcpezit la vanzatoarea de bilcte de avion ~i i-a zis agitat:

"- Va rog sa-mi dati repede un bile I de avion cii plead avionul."

Vanzatoarea de bilete I-a intrebat: "- Dar pdnii unde mergeti?"

Antrenorul mai grabit ~i mai agitat decat prima oara i-a raspuns:

~ Mai tare ca Diamantul ~

"<Doamna, va rog frumos, grabili-va, avionul meu urrneaza sa piece din minot in minut, va rog sa-rni dati repede biletul, nu mai am timp d~ pierdut."

Vanzatoarca de bilete l-a intrcbat din nou: «. Dar pc ce rutZi doriti biletnl?"

Antrenorul. de data aceasra disperat de-ahinclea. i-a spus rastit: «. ~u vedeti ~i d-vnastra dh sunt de gr:ibit, IHI rnai am limp de yorba, imi trebuie biletul neaparat."

La aceasta vanzatoarea i-a raspuns:

1>_ Ducit nu-mi spuneti destinatia ell Illi alii de undcsti ce bilet sii va dau."

Cornunicarca eli noi insine ~1 ell cci din jurul nostru estc foartc importanta. Calitatca comuuicanijoaca un rol dcosebit de important in calitatea vietii noastrc. 0 comunicarc clara, simpla si eficicnta tc poatc ajuta sa clurifici fourte multc lucruri in viata, pe cand o comunicare neclara si confuza, .iti poatc aducc multe neplaccri.

~=e,--pu]) ;-;t;;;'e;;re:::a::;-M· ;;a:-:g;::;jc=-a:- a~M;-;;/T:nC"7{1='i_j~ 79

I

I

SECRETUL NR 3

80

VISUL

I

Visul

.,:)lees! surd arc pllterca unui diamlllli. El iIi poate schirnhu radical t'inta!

STi iN control peste viata ta .... " Esti mandru de realizarile vietii tale .... '1 Esti multumit de

... ? Cei care pot raspunde afirmativ la sunt mai rari dccat e trifoiul cu patru foi. Oare de ce se intarnpla asa .... '? Oare de ce nu putem trai in pace, mandrie, multumire ~i fericire in aceasta viata ')

Cand ni s-a da! Iibertate pe pamant noi am primit de asemenea liber!atea asupra noastra - asupra mintii noastre. Creatorul ne-a dat fieciiruia dintre noi un intelect, un talent ~i 0 viziune pentru a ne scrie cartea vietii noastre lntr-o manierii care este la lndemdna noastrii, a tuturora. Depinde de noi ce scriem in aceasta carte.

Cartea vietii noastre poate f 0 carte pe care sa ne faca placere sa 0 deschidem sa 0 citim, ori poate fi 0 carte care sa ne faca sa fim

82

~ Mai tare Cd Diamantul ~

rusinati ori ncmultumiti de noi insine. Totul depinde de felul in care aJegem sa ne traim viata.

Daca crezi di ai putcre ~i ca est: hun in a face ceva care sa fie bun pentru tine ~i restul ornenirii - apuca-te imediat de lucru. Nu Iasa visclc talc sa tie influentatc de altii Pune-ti Ia bataie visele ~i nu renunta daca intampini esecuri la inceput. Cei ce viseaza practic nu renunta nicindatii. Lumea astazi este plina eu posibilita!i pe care visatnr'ii din trecut nu Ie-au deseoperit. Nimeni nu te opreste sa Ie deseoperi tu ... !

Visele I1U Se nasc din indiferenta ori leneveala. Dorinta de a ajunge cineva si de a face ceva cstc locul de unde inccpc orice visator, Toti cci care au avut succcs in viata lor all pornit 1a un moment dar de la un vis. lndiferent daca visul lor a venit de la un csec, ori de la 0 dorinta, ei au trebuit s,) trcaca prin foarte multc greutati inaintc de a ajunge la succes.

Lumca schimbatoare in care traun acuma cere continuu ide: 110i, conducatori noi, inventii noi, metodc de lucru noi. merodc de invatarnant 11.0i, earn 1101, etc.Accstc nevoi pot fi satisfacute de visele tale prczcntc ~i viitoare. Nimcni nu te opreste sa fad ceva bun pcntru semenii tai ~i pentru orncnirc. nirncni nu te opresrc sa traiesti bine ~i sa-i ajuti si pe ceilalri oamcnii sa traiasca mai binc, Visele tale sunt cele care vor hotari pima in cdc din urma daca vel face intr-adcvar ceva pcntru hinele tau ~i al orncniri i

Visele copiliirici

Noi toti am avut vise .... - oare ce s-a intamplar eu visele noastre din copilarie ... ·) Noi tori rnai avem vise .... - noi toti credem in adancul sufletelor noastre cil suntem pe drumul realizarii acestor vise, deoarece noi suntem capabili in ceea ce facern si trebuie neaparat sa avem succes. Noi credem ca daca visul nostru nu s-a realizat inca pana acum nu a fast din vina noastra si aceasta nu e neaparat 0

problema grava pentru noi. El se va realiza intr-un viitor foarte apropiat; po ate saptarnana viitoarc, luna viitoare, ori cine sue poate anul viitor, ori mai tarziu.

Pcntru multi dintrc noi acesrc vise ajung din ce in ce mai neinsernnate in rutina vietii noastre inc at pana la urma noi uitarn definiiiv de clc. Odata cc am renuntat la cle. noi rcnuntam si la idcca de a ne schimba vrata ,I destinul.

Scopul vietii

Scopul vietii mclc cste accla de a-mi trai visul ~I de a ajuta cat mai multi oameni sa faca la fcl. Vreau sa ajut oamcnii sa-si dcscopere puterea lor mental a, puterea lor magica $i nelirnitata ascunsa in noi toti. Vreau intr-adevar sa fae 0 schimbare pozitiva in lumc si in viata

oameni. Vrcau sa ajut oamenii sa fie mai buni. Vrcau sa ajut

mai multi oameni pot. .

La sf;jr~itullinui seminar tiuut in Oradca, 0 doamna a venit la mine $1 mi-a spus: "D-Ie Bota, as vrea sa am 0 co pie a seminarului pe care toemai l-ati facut, Nu a-ti scris eumva o carte pe accasta tema .... 't" "Nu''. i-am spus eu - "inci) IW am srris-o!" "0 sa 0 faceti curand ... ?" continua doamna. "Nu draga doamna. inca Ill! mi-am tacu: asa planuri", Atunci doamna sc uita lung la mine si zise cu subintcles:" Aaaaa ..... !!!" Iar cu continui: "Peate intr-a zi 0 sa 0 public .'" poate v-a apiirea dupi: ce rnor." "Atunci," - spune doamna - "sper sa tie dit mai repede ... ! II •

Eu am dobandit acea putere mental a prin care cred ca pot realiza orice dad imi pun mintea la contributie si lucrez din greu. Am avut intotdeauna aceea revelatie in care am vazut ca pot obtine tot ceea ce vreau de la viata daca rna concentrez cu putere in aceea directie.

84

CAND NI S-A DAT

LIBERTATE PE PA.MANT,

NOI AM PRIMIT DE ASEMENEA

LIBERTATEA ASUPRA NOASTRA, I

ASUPRA MINpI NOASTRE

*

,i,

Am srudiat foarte multi oameni de succes ~i astfel am descoperit eii - visul ~i durinta lor arzatoare de a Ii ceva, de a ajunge undeva !i de a realiza ceva in viata lor era a caracteristica comuna, Adevarul este ca - e imposibiJ sa realizezi "imposibilul" dacii nu visezi mai intai, apoi daca nu lupti din greu pentru a-ti transforma acel "imposibil" in realitate.

Oneine poate avea un vis si oricine i~i poate realiza visul daca lucreaza din greu. Chiar si tu poti avea vise Ii chiar ~l tu poti sa transformi aceste vise In realitate. Incepe chiar acuma sa testezi puterea visurilor tale ... ~ [ncepe chiar acuma sa-ti planifici viata ... ~

Visul meu dintotdeauna a fast acela de a-mi ajuta semenii. Am dent extraordinar de mult acest lucru, iar acuma uite ca am reusit sa mi-l realizez.Acurn am cunostintcle si expericnta si sunt calificat sa ofcr servieii de sanatate fizica si mental a oamenilor. Eu ered ca indiferent cat de multe sum, noi toti avem nevoie de un antrenor, ori consultant, ori invatator care sa ne incurajezc, sa ne provoace si sa ne rearninteasca continuu sa trairn conform potentialului nostru.

Indiferent cat de educat esti, on cat de multe experiente ai avut ill viara ta pana acum, sunt SigUT di accasta carte te va ajuta sa urci o noua treapta in dczvoltarca ta ea am, 0 noua treapta in dczvoltarca succesului tau in viata.

Eu vreau ea lumea sa fie un loc mai bun de trait datorita trecerii mele ~i tale pe accst pamant. VIeau sa tc ajut sa-ri descopcri puterca mcntala, VIeau sa te ajut sa descoperi eft mintea ta este sursa tuturor puteriior tale. Vreau sa-ti revolutionez mintea ~i sa te ajut sa-ri descoperi astfel diamantul ascuns in mintea tao

eel mai mare faliment din lume este acela cand iti pierzi abilitatea de a visa ori dori ceva de Ia viata. Oamenii care i~i pierd aceste calita\i sunt mort! pe dinauntru,

Analizaza-!i viata.; 0 viafii ce nu e analiuua, nu meritii triiitii. .• !

86

I,

Nu uita - Viata ta este aid ~i acuma - iudiferent dad e bun a, rea, fericlta ori dureroasii.

Un barbat de 95 de ani venind la controlul medical periodic i-a zis doctorului. "Doctore, te TOg sa-mi cobori apetitul sexual". Doctorul zice: "Ce-ai spus .. ? /1 ,'II "A~ vrea sa-mi cobori putin din apetitul sexual" - spuse din nou batranul. "ee vrei .... 'U? il vrei cobonu.,.? Draga domnule. dumneata ai 95 de ani, aceasta este numai si numai ill ('aplII uiu ... :,.','" "Desigur, stiu asta" - spuse batranul - "tocmai de aceea it vreau mai coborfit".

Rcligia, culoarea si sexul

Nu sunt nici sexist si nici rasist, Nu cred ca rcligia, culoarea ori sexul sunt criterii val ide de a judeca oamenii in: huni ori rai: inreligcnji ori prosti; trumosi ori urati, ..... etc. Lu cred di exista oameni buni si rai deopotriva atat in randul barbarilor cat ~i al ferneilor, atat in randul negrilor cat si al albilor, atat la 0 rcligie cat si la celclaltc. Oarnenii se impart In doua categorii: oameni buni si oameni rai. Intre cele doua oxtremitati, ale raului si ale binelui, exista tot felul de oameni.

Am facut aceasta inrroducere dcoarecc in cele cc urrncaza am sa va vorbesc despre ccva "mascuhn" ~i nu vreau sa fiu considerar sexist. Am invatat cu mult timp in urma ca una dintre calitatile cele mai de pret ale poporului canadian au fost si sunt acceptarea oamenilor asa cum sunt, indifcrent de rcligie, SCX, ori culoarea pielii. Asa se face ca lara in care am trait peste 10 ani, Canada e formata dintr-o populatie reprezentand aproape toate nationalitatile si religiile globului. Acolo am invatat c:i acceptarea diversitatii este un semn al civilizatiei. Acolo am invatat ca a-i accepta pe cei din JUT asa cum sunt, este cu mult mai corect decat de a incerca sa-i condamni: ea nu au culoarea pielii tale, ca nu apartin religiei tale, on ca nu au acelasi

Lcgiitura divinii

sex ea ~i tine.Acest lucru demonstreaza un lucru foarte simplu:rarile ~u eel. mat ridicat nivel de trai din lume accepta diversitatea si mleg/~llatea oamenilor; acceptii libertuteo oamenilor in eel mai ~devarat sens "' cuvdntului - pe cdnd {a rile sarace gas esc intotdeauna motive de conflict, motive de a manipula oamenii si de a face ell totul altceva decal ceca ce ar trebui in schimb Scl {adj. Lxernple de tari in care populatia "judcca" dura culoare, sex, on rcligie sunt aproape toate larile lumii in afara Arncricii, Canadei, Australiei ~1 a cclorlaltc state civilizatc vest europenc. Aceasta demonsrreaza un adevar pro fund - civilizotia merge mana in nuina acceptarea oamenilor asa cum xunt'

Cu cativa ani in urrna am obscrvat ceva care la inceput mi s-a , de.-~ dreptul uluitor in legatura ell initialele laturii barbatest: familia mea. Persoanclc despre care va vorbcsc nu sunt altelc ta~aI meu, cu insll.mi si fiul mcu, Tatal si fiul mcu ocupa probabil mat mare parte tim inirna ~i dragostca mea. Am obscrvat c:1 tatalui meu V de la Vasile, cu a mea I de la Iordache jl a

meu S de la Sebastian, formeaza irnpreuna un cuvant foane in ~sihologia succcsului, iar aces! cuvant se numesrc VIS. Ordin~a. prm care acestc nume. aceste litcre mi s-an ofcrit rni se pare divina. V - tatal, 1- eu, si S - fiul men.

Aceasta carte vorbeste des pre vise, des pre durjnfe Ii sperante. desprc alt~rnative $i pusibltltan si despre alte calitati mentale pe care le. ai 111 nne, dar pe care nu ai stiut inca cum sa Ie folosesti.

, Visul rneu acuma este de a te ajuta sa-ti cladesti viata pe care 0 vrei ~~ pe care sunt sigur ca 0 meriti din plin, Dedic asadar aceasta cart~ In mem~ria legaturii divine din familia mea ii fie ca VISul sa se nasca ii sli creascii Ii in inima tao Fie ca VIS-ul sa se nasca Ii sa traiasca in inimile multor oameni de aeum inainte.

&;

88

Visul american

Cuvantul VIS este un cuvant foarte putemic inradacinat in gandirea americana. Visul american este daca vreti forta care a facut din America, tara cea mai putemica si una dintre cele mal avansate si civilizate lari dm lume.

Cu cateva decenii in urma, cand rasismul era inca foarte activ, prcotul ~i eroul populatiei de culoare americane Martin Luther King rostea cclcbra-i fraza, inainte de a fi impuscat:

"I have a dream .... that a\l people should he equal .. "(Am un vis.. ca tot i oamem i sa fie egali .... )" Aceste cuvmte au facut din el un erou al americanilor de astazi. Visul lui s-a implinit in cele din urma, iar acuma copii albilor ~i ncgrilor merg la aceleasi scoli si au aceleasi drepturi VI sui lui a stat ~i continua sa stea ca un model de urmatpentru americanii de azi. Ei cred di orice vis se poate realiza, arlee vis e posibil daca crezi eli adevarat in cl.

La ultimele doua olimpiade de vara, echipa nationala de basket americana, fermata din jucatori care depasesc in venit 500 milioane de dolari pc an, era numita "dream team" (cchipa de vis). Aceasta echipa de vis a demonstrat 1u111ii intregi ce inscamna perfectiunea umana. Mcmbrii acestei echipe au demonstrat si derulat in fata spectatorilor un spectacol de vis al performantei umane. Nimeni nu Ie putea tine piept pe teren. Chiar si 0 cchipa selectionata a tuturor statelor lumii nu ar fi putut face fata acestei echipe extraordinare. Acest spectacol basketbalistic a demonstrat spiritul si puterea americana. Puterea americana deri va de la faptul ca ei cred in vise.

Visul american se regaseste peste tot in viata americana.

El este bazat pe filozofia si constitutia americana. America este considerata "tara tuturor posibilitatilor" de aceea fiecare cetatean ori emigrant are dreptul ~i datoria sa ~i-llncerce. Cu

*

NOI iNTOTDEAUNA

PUTEM LA.SA 0 URMA.

A TRECERII NOASTRE

PEACEASTA.

LUME.

*

90

aceasta filozofie, eu aceasta credinta in posibilitati, foarte multe persoane din intreaga lume I~i gascsc vi sul pfma la urrna. foarte multe persoane j~i transforma visurilc in realitati. Ell sunt unul dintre cei care' am rcusit sa~llli rcalizez visul si cunosc foarte multi alti rornani care au reusit sa si-l realizeze pe al lor, indifcrcnt daca au trait in America ori Canada.

Putcrea pe care americanii 0 primcsc pentru a-si realiza visul nu este ell nimic difcrita de putcrca pe care ti-c poti dezvolta ~i tu parcurgand ~i invatand tot ceea ce sc poate invata din aceasta carte Ceca ce americanii au si tu nu ai estc in schimb educatia sociala )i ps.hologica de a crcde ca ci pot face oriel: daca i~i pun mintea la contributie. Societatca americana crede In vise, ei ered in miracole si 111 rast~lmari de destine deoarece crczul lor a fost educat inca din scolile clcmentare 111 accea dircctie. Aceasta crcdinta i-a ajutat sa ajunga aeolo unde sunt - sa fie una dintre cclc rnai civilizate ~l dcmocratc tari din lumc.

Sunt c~nvins ca vel obtine ~i tu (eea ce vrei pana la urma si di '11 vel pune nuntea la contributic si vci realiza aici in Romalli~ lucruri exact la fel de bune, dad. nu chiar si mai bune decat cdc realizatc de amcricanii in tara lor.

Simplitatca succcsului

Multa lumc nu stie di ceca ce ne face pe noi cu succcs nu sunt neaparat lucruri grcle si complicate. Simplitatea si consistenta ascund in ele semintele succesului. Cu alte cuvinte, succesul estc simplu, dar el cere anumite lucruri facutc ell consistenta in fiecare zi.

Succesul in viatii este rezultatul unei gandiri corecte, gandirea coreeta este rezultatul expertentel, iar experienta este rezultatul unei gandiri nu intotdeauna corecte.

r

~~----=-=-~~~91 -~= PUterea Magica a Minfii =--~

Asa ca daca ai judecat grcsit ~i nu ai obtinut ceea ce ai vrut pan a aeum - tu ai invatat ceva ._. ~ ai invatat ceva care te va ajuta sa ai succes in vii tor.

Si inca un lueru. Pentru a avea sucees tu trebuie sa faci ceva .. sa actionezi cum va .. Pentru a face acel ceva, tu trebuie mai inta: sa decizi. Dccizia, asadar, este foartc irnportanta pentru succcsul tau.

Care sunt doua decizii ori actiuni pe care tu le poti face chiar acuma ~i care iti pot schimba calitatea vietii ... '? Poate este sa rcnunti la fumat...! Poate vrei sa slabesti. " Poate sa elirnini anumite feluri de mancare din alirncntatia ta ... ! Poate vre: sa faci rnai multi bani ' Daca vrei sa faci ccva care sa-ti influenteze calitatea vietii , tu trcbuic mai intai sa dccizi,

'\u uita - a decide inseamna a elimina toate celelalte posibilitati, a decide inseamnii a 0 face odatii pentru totdeauna.

92

SECRETUL NR -4

1

I

94

~ Mal tare ca Diamantul ~

DORINTA

\ ./

!

. .'

'"~ /'

. .~

DORINTA

.51ct's' <cere! lire putcrea IIrm; aiaman!. fl ifi pOllt, sciIil1llm riala!

[lJ0Rll'iTA ESTE inceputul Dorinta este puterca gcneratoare in comportamcntul uman fara de care 11111lCnI nu poate merge

prea departe. Dorinta estc fona motivatoare a vietii. 0 vezi peste tot in jurul tau - 0 vezi arat in lumea vegetala ~i animala, cat .)i in toate activita~ilc ornului. Foamea trezestc dorinta mancani, saracia dorinta bogatiei, iar frigul dorinta incalzirii.

Dorinta a adus progresul in lume. fara dorinta noi am trai inca in era primitiva. Tot ceea ce avern azi in accasta lume moderna, toate realizarile urnane, sunt panii Ja urrna rezultatul dorintei unei persoane ori a unui grup de persoane.

Secretul succesului in vUz{ii este dorin{a de a invinge. Dorinta de a te realiza si de a-ti putea triii viala pe care 0 vrei

96

~ Mai tare Cd Diamantul ~

este eel mai puternie element al succesului uman.

Nimie nu-I poate opri pe eel eu dorlnte reale. Seeretul succesului estc dorinta. Acest sec ret cste insa adesea ignorat de oameni. Cand ti-ai clarificat 0 dorinta ~i ti-ai plantat-o in capul tau, dorinta ta devine deja determinare, Tu Ireci astfel de la vise, la ceva concrct, pentru care esti hotarat sa-ti sacrifici timpul ~i encrgia.

Dorinta cste cheia.

Dorinta arzatoare de a f 51 de a face ceva in viata este punctul de pornire al fiecaruia dintre noi. Dacti ai 0 dorinta, da~~ ai un obiectiv daca ti-ai facut un plan de actiune ~l daca acnonezi In acea directie 'eli toa~a convingerca. tu pori f oricine ~i poti face orice iti doresti in aceasta viata. .

[In lucru esential pen tnt Sllcces este ace/a ca dorinta fa trebuie safie obsedanta. gdndirea coordonuta, iar energia ~>oncentrali1 spre realizurea obiectivelor tale. Poate tu vrei bogjitie, ori faima ori cunostintc, dar indiferent ce consideri ca vrei, tu le vei putea oh~inc numai atunci cand vei eonsidcra di. acestc objective sunt cxtraordinar de importante pentru tine - ele sun! dorinta arzdtoare a delfi. la/~.

Durinta devine obsesie. Cand deja ti-ai asezat un obiectiv, acesta trebuie sa ajunga 0 obscsie pentru tine. Tu trebuie sa mananci, sa respiri si sa dormi obiectivul ales 24 de ore pe zi. Tu trcbuie apoi sa faci cforturi continue pentru a-ti transforma acel vis in reahtate.

Majoritatea eelor eli succes in viata pornesc de la un inceput foarte greu, cu multe esecuri si nereusite, inainte de a ajunge unde vor. P;ctullor de cotitura apare de obicei in mornentele dificile ale vietii lor, atunci cand ei apeleaza la toate resursele mintii lor pentru a cere ajutor, . _ .

Dorinta este ingredientul care ii determina pe oamem sa-st dedice viata realizarii unui vis si sa lucreze pentru realizarea acelui vis indifer~nt cate sacrificii cere.

r Dorinta este 0 calitate menta/a mai importantii deciit edllca1ia.j ! talentul ori inteligenta:

j Tu nu pori vedea dorint», dar ii pori sirnti prezcnta si vczi !

Ii rezultatele ei, in via~a ()~me.nilo.r cu :llcces. Toti oamenii de succes .cunosc m~gla ~ormtel. ~u u1ta~ca dormta ta .ck succes cste rnai i ] ~mportanta decat once" al~ccva 111 viata ta, L'nde e dorinta - e I ~ inrotd eau n a speranta, Illr u n de e speraru« e intot deaun a I.

",POSihilitate. .

Cand donnta ta estc insouta de un scar precis. de perscverenta I ~l d:- 0 donnta arzatoarc de a izband}, rczuItarut nu poate ti altul fl" decal succcs.

1- !

! !

I I

I VI·eaU ... , vreau .... vrcau .... ,

I

N u estc prea grcu sa dcscoperi de ce 0 pcrsoana face ceca cc face. De cxemplu: De cc sc casatoresc oamenii...? Tu crezi d. stii motivcle ... ? Daca intrcbi de cxemplu un barbat: "De ce vrei sa te casatoresrt?" - cl in 1110d sigur ca iti va raspundc. "Vreau ('(I cineva . ..,-a-mililec{ nurncare, vreou ca cineva sci mc"i

iubeasca ... ITeUli S(711IJI casu sitamilia !!lea .... ITeUlI .. , VJr'(JU .. vreau. ... '.'.'" Daca intrebi apoi o rata: "Tu de ce vrei sa te casatnresti?" - ea iti va raspundc, "Vreau sci. donn tdrziu ... , vreau sa Jill mai lucre: rreall un so] care sa-mi otero toate lucrurile pe care uti le-arn dorit: 1'''{'(l1/ bijuterii ". vrC(lli bani I'reau blanuri .. , vrell .. vreau .... lTeall ... //:"1

. T u vezi ... '? Chiar ~i cand te casatoresti, ttl 0 faci eu un scop.

Te casatorcsti pcntru ca ai anumite dorinte ~i astcpti ca prin casatorie sa i1i satisfaci cateva dintre ele.

A~ vrea sa-i intreb pe barbatii casatoriti a intrebare. Voi credeti ea va dominati sotia ... ! Daca credeti ea da, atunei va

*

DORINTA

ESTE 0 CALlTATE MENTALA

MAIIMPORTANTA DECA.T

EDUCA'flA, TALENTUL ORI

INTELIGENT A

*

--~

99

continui povcstea. Sus in rai sunt doua cl5dlri separate. Pe una dintre clad in sene "Barbatti care au fost domina!i de catre sotiile lor" - iar la rand stall barbariiin coloane de rnii ~i mii de krn Pc eealalt" tI\a serie "Barbalii care si-au dominat so!iile", iar acolo St'::ltca un singur barbar slab si bOlnavicios. Un trccator

ii rt.;cun(Ja~te ~i pe il intreaba: 'I/o(fne, tu se Iac-i ocoto.. ')" "N" stiu ", spusc slabClIlogliL - "sotia mi-a spus sa stau aici...!!!"

Dorinta iti poatc transforma visuiin rcaiitatc

Dorinta orj "visul' de J t~ICC l"C\'[l ~i de a a_jullg..: undeva estc de pornirc 0. ortc<,irci funre 11111anl' pennu realizarea oridirui uman Vi~,e1c Ill! Se nasc din lenc ori indi!erCl1t<i. \:'isele nu altccvn decat o armt'i Ioarte \'aloroas~i pcntru oameni dar ci s;'l ~tle cum ,,-;,10 foloscasdi.

ell ci.heva zcci de ani in lInn.I trntclc rncu V~lsilc a dcscoperit {\dCv~-lr In 1110111L'ntlil 111 care a aiuns campionul Romaniei la box. Descoperirca lui nu a venit ala dmtr-o data, c: PUPil cate putin m~hurrl cc cl sc apropia cit: varfu: piramicki pe care 0 Urea. Totul

Ineeput ell .rccca dorinja arzatoare de a rl:junge campion.

Una dintrc calitCl~ile celc rnai putelllice ale lui Vasile eSlc vointn visulllllprcuna ell \oinp. lui nu purcau, nu puteau sing.ure sa-J imedialla varf Lruu prca llluite alto dificultu!i in fara lui pentru a ajul1gc sa-~i rcalizcze visul.AlItrcnamcntek continue grele $i riguroase, si.l.Criticiiie socia lc. sacrificiile culinare :;;i apoi rabJarca ~i pcrsevercnp de a Se prczenta zilnic la Cliltrenamenlc, au fast neaparat neccsaro pentru cI pentru a sc pregati sa ajunga la varr.

Probabil ca majoritaka oamenilor ar ti renuntar s.1 mai crcada in reahzarea visului lor dupa atatea greutiip si saerifieii facutc, dar nu si Vasile. Dorinp, lui a fast intr-adevar diferit" dec at eea a majoritiilii oamenilor_

100

"Ciind Vasile a anti ~i pierdut primul lui me"; de box .;.." - spune Acs Tibcriu, fostul lui antrcnor la Clubului Crisul Oradca. I! •••• am viizut ceva lnexpresia lie pefiu« lui, Cel'll ca,.e spunea eli el venlse aco!o sii invinga, ceva ce ariita extraordinar de lIlu/ta determinare ~.; hotariire. Am inviuat din experienta

eu oamenii cii in momentul in ('an:~ o persoana dorestefoarte

lin lucru, el este in miisurii sa intoarca destinul ill [avourea lui" Evcnimentelc urmatoare din viata lui Vasile au dovcdit C:I antrenorul Acs avuse dreptate. Vasile a ajuns in anul 19RO campionul Romanici ~l a reprezentat apot tara ill foarre multe confrunran interne si intcmationale.

Alegcrea altcrnativclor

Cand esti angajat in rcalizarea dorintci tale. ttl I1U trcbuie sa tc opresti, ori sa te uiti inapoi la lucruri care ar puiea s:t tc oprcasdi din ccea ce ai inceput sa facio

1mi amintesc aici 0 poveste care dcscr.a cum lin gencml de armata ell un efcctiv toarte mic de soldau avca de infruntat o armata inamica foartc numeroasa.

Cind toii soldarii lui au coborat din barcile care ii ducca pc carnpul de lupta. gcneraiul a ordonat sa li se arda hare de. III timp ce barcile lor ardeau ~i deci sansa lor de a sc retrage era inexistenta, generalul le-a renminiit soldatilor lui ca - acuma nu le-au rarnas dccat doua sanse: uri castiga lupta, ori vor muri ell toni. Ei au castigat pana la urma lupta. Soldat.i lui s-uu angajut in aceca luptu ell toata convingerca. daruirea, ambuia ~i trebuiau neaparut .fiia invingii. Mintea lor I1U avea voie sa acccptc infrangerea pentru ca accasta insernna moartea. Cand s-au angajat in acea lupta ei au primit acea determinarc, putere si curaj care i-a ajutat pana la urma sa invinga.

1

I

Nu uita - Ambitia are tiiria ore/utili.

Fiecare persoana care lupta trebuie sa fie in rna - - . d-

toa.ic .. biu cilc de salvare ori de reintoareere N . sura sa-~I.ar. a

1 . . .. . . 1 umal a~a oat tnrrute

minn ~ .,0.[ m~Sa.lul c~ Sl.lI1t gata sa faca tot ce estc orncneste posibil si 1,l~1~~)Slhtl ... pcntru a ~nvlngc. NUl11ai asa va putea mintea lor lucra la ~dP,'.l~lta,ka mdXl11l.3 i~entru a gasi solutule celc mai potrivite si mai cficientc penrru a-I ajuta

Triumful este un lucru asupra carura III ai complet control. II CII puterca amhiriei ~i vnintei

in viata totul costa

E fo_artc. ~mportant sa stii exact ce doresti in aceasta viata. Tu sa ?tlI .II1C?tro te indrcpti ~i trebuie sa ai in fata oChilor'tai un

. {~hlCC.tIV foartc clar de indoplinit Indifcrcnt c~ vrei 0 munca

n~al .bu~a, on 0 casa noua, uri un cos tum de haine nou - tu trebuie sa al~o I~ce clara despre ceca ce cauti in viata tao

In vrata nu existu asa eeva ca "lucruri g' ratuit" '" . t .. ." ... .. e on ceva pen .ru_ mml~ . Fo<~rte multi dintre comcrciann de azi inccarca sa

te I~~nta ,splll~and~Hl ca produsul lor valorcaza mal mult dec at pretul ~e Cdr: Ii platqtl., Dar ceea ce ci 1111 iti spun cste ca ei sunt eei 'ce f.lxcaza pretui. b nu ar. fi in accca afaccre daca nu ar casti a. E· t~losese 0 pr~ocedu[a psihologica numita manipulare carei\a ~ pot~ cadca vicuma daca nu 0 cunosn. '

. ,Manipulare,' este un mijloc psihologic de a te face sa crezi ca ai casugat ceva cand dcaltfel tu pierzi. Acest mijloc de convingere a fost loarte ?me studiat si anahzat de catre psihologi de-alungul tirnpului ~l III special de cei care fae reclame.

Premiile gratuite oferite de finnele mari (Coca Cola. Mac e=

102

I Donald. Marlboro. etc.) pe care lc vedeti la telcvizor ori in zrarc ~i rcviste, 1111 sunt altccva decat o forma manipulativa de reclama pc 1 care acestea o folosesc pentru a-si putca vindc produscle mai bine. I Rcclamcle lor ~i a cclorlaltc produse ~i tirmc striune te atrag, practic i "te lTI31gnetizcaza" ell imagini placute ochilor $i adc~lellitoarc mintii

, tale In momentul in care mintca ta in cepe sa asociczc acel produs s ell ace!e senzruii de !'plrlcefe" creeatc de reclama. tu incept imediut ~_ sa simti en vrci acel produs ... ~ Vrei acca placerc ... ~ Vrei acele I satistactii pe care ti le da consumarca produsului respectiv. , .. ! Astfel , ti sc crecaza 0 store de agl!Ll!ie sf dorinti: de a cons urna si dcci de H J cumpara produsul respcctiv.

Fuane adcsea agen1ii1c de reclame rccurg la mijloace iruorale. la tot fclul de cfccte spcciale, pcntru a te manipula si convirigc eft prorlusui lor estc eel pe can: trebuie sa-l cumpcri. Finne!c care lac reclame la 1igari sunt ce lc mai edificatoure in accst scns. Lie toloscsc asanumita rcclama aSCLlI1Sa prin care sponsorivcaza tot Iclul de compctuii sportive, ccle mai rcnumitc fiind concursurilc de "formula Unu" ~I "Camel Trophy"

Pretul corect

1:." foarte important Ctl tu .... 'ti intelegi cit nimeni IlU ifi va till nimic filrll sii-ti ('earli ('eva ill schimb. Po.ue S;1-1i ceara bani, ori protcctie. ori senti mente, ori timpul si atentia ta - dar c fo arte important sa intelcg! pana la urma ce te costa cadoul primit. Adesea acest cost e ascuns de vorbe adcmcnitoarc ~i mieroase. dar tu trebuie neaparat sa des co peri pana la urma pretul care 1i se cere.

Cand eram rnic credcarn si eu ca poate 0 sa ajung sa castig lozul eel mare. Dar acest lucru nu s-a intamplat atunci si dupa cum am descoperit mai tarziu, cand am studiat psihologia omului si statistica, nu avea cum sa se intiimple. Credinta oamenilor ca pot

*

AMBITIA

ARE

T.'\RIA

°TELULUI

*

104

castiga foartc mult ell ceva foarte putin cstc 0 industrie care produce miliarde si rniliarde de dolan in fiecare zi pe intregul glob. Lozurile in plie ori Jocurile de noroe sunt doar cateva dintre aceste "pacalcli' care ii fae pe unii oarncni sa ,-~junga foartc bogati pe cand altii, "naivii' continua mereu sa creada ea poate totusi. . '!~ cine stie ... ?! s-ar putea .... ?~ poate acuma .... ?! si asa mai dcpartc. Naivii nu vor sa

acccptc rcalitatca c a: - accst fel de jocuri aduc 51 vor aduc e

intotdeauna profit doar eelor care Ie patroneaza.

:\ aivitatca Rllianipularca

intotdeauna rni-au displacut cci ce all profitat de na.vitatea oamenilor. Mi-au displacut in special cei ce all profitat de naivitatea rornanilor si au adus in pm tot felul de jocuri de noroc. joe uri lip poker, ori tip Bingo, de pe urma carora s-au imbogiitit rar~ rusir.e Acesti indivizi apeleuza la una dintre cele mai mari slabiciuni umane pe care 0 cunoastem cu totii ~i pe care psihologii 0 l111meSC lacotn!«. Ei nu numai eil. stint CLl mult mai lacomi dedit victimclc lor dar sunt si mai lipsiti de ceca ce ell numesc dotintu de a t! OJJ1, dorinta de aji bun ell ceilalti. dorinra de a-ti ajuta scnienii. li sunt indiferent: de cfectclc pe care manipularea, nerusinarea ~i nesimtirea lor 0 provcaca eelor pe care reusesc pana III urma Sfl-i atraga in cursa ~i astfcl sa ii deposcdeze de bani. Li uita cfl activitatile lor nu ii ajuta cu nimic pi.' ceilalti oarncni ci din contra, lc produce saracie, suferinte si necazuri.

Accsti asa zisi "patroni'' sunt oarncni care nu inteleg notiunca de cinstc, nu au rusinc si nu ii intcrescaza ca ceca ce Ell' ei e 0 manipularc a rasci umanc. Tot ceca ce-i intereseaza este ea sa "pacaleasca" ~i sa se imbogatcasca pe seama naivitatii eelor "saraci de minte''. AI. Capone, renumitul gangster american, avea aceeasi profil psihologic ca ei. Capone detinea suprematia si controlul asupra drogurilor, alcoolului, jocurilor de noroe, prostituate!or si al traficului de arme in intreaga America. A fost eel mai de temut gangster pe

care 1.-a ~~JIlOSC.llt .vreodata lumea. ~i totusi, cu toate ca el distrueca 1l~1I ~l mil. de vicn, Capone spunca si credea ca ajuta oarnenii si se distrezc ~I sa se simla bine.

Lacomii ipocritu ~i mincinosu adesca inccarca sa te convinva ca dacii faei ceca ce-ti cer ci, tu vci putca c;i;;tjga foartc mult, foane usor ~1 foartc repede. Durerea mea cste rna: marc pentru en multo

. .Yluill:cle. accstor indiviz: sun! at;11 de tare manipulati intr-un ca~tlg rapid $1 usor, incat ajung ~j l"i$le )i sa joan' la norur tot ce au intr-n viata. Odata intrati in joe. ci nu sc oprcsc decar In in care IlU mai pot continua. iar i.lCesta cste bineintl'lcs in momcntul in care I1U mai au bani in buzunare Truucdia \j·crii leu inccpe in momentele in care parasesc masa de joe si rcahzeazac» ,Ill iotul. Viatu pentru ci IlU mai arc sellS. c: yat! ca nu mai au nimic din ceca ce avuscra inainn- ~I crcd dt nu mu: pot LlCC I~l.ta SltUJ.tlL'"1 crcatc.Muln dtntre ci gasind ca ultima solutic .... smucidcrca

Ell personal am ajuns la loud unci astfel de trauedii la lHHl1<l1 trei ore de la sinuciderca unui fost coleg de clas[t din .';i:oala !!cner,tlCI Val[llld ~i examinand corpul lui rcce. am simtit ura. am ~imtil ca trcbuie ncaparu: taclit ceva imporriva ace lora care cxplonre.iza umane. Primul lucru cc trebuie nil-ut impotriva ace-nor e st c cducatia o umc nilo r (",Ind on mc ni i lsi CUllOSC alternativcle cand !.';ii vad corect sanselc - el vor reactioua direrit la aceste mi.'todc. de m.uupuiarc umaria, ei ii vor t~llill1c;lta imcdiat pc care due vratu de maillpulml\i?i paraziti. Spcr din tot suflctul ca accast<l carte sEt ajun, la Ialunenrareu cat mai rnultor parazit: din aceasta tar;}.

106

:;s_- -~4

~ai tare ca DiamantW-~

Evitarca durcrii si diutarea placerii

Ce c()lI!mlea~/[ (?ore componamentul nnum.i.? Fiecare persoana de pc accst piimant cstc condusa de doua forte pe edt de simple. pc atat de putcmice Acestc forte sum: cvitarca dnreri, }i obtincrea plitcerii,

Ncvoia de a clirnina durerca este urn meC<l11lSC prevent peste tot in corpul tall ~i de-asemcnca si 111 SiStc111Ui tau ntT\·US. De deoarece acesta este un mecanism de supravietuire; - mintea fa se va tbate nebuneste de [iecare datu cdnd percepe ell ii ceri eel'a pl' care ell l-a asocial ell durere.

o vl,Wi nc-analizata. !HI merit;l tr:,it:1. Noi trcbu.e sa ne analizam via!a ~l S{l dcscoperim lucrurilc. ori cvcnimcntclc, ori t~lpkk care ne prcduc pl:lcere ori durcre. in momcntul in can: ~111l clarificat aceste lucruri la nivelul consticntului ~i suhconsticutului nostru. noi Yom sti ce anume SCI iacem ~i ce anurnc sJ. cvitam de a face in viata. Sunt anurnite lucrur: fundamcntale care controlcaza cornponarncnrul nostru - cand le vern iutelcgc. Yom puteu inrr-adevar inccpc s[i lc folosim pcntru a nc schimba viata. Daca t1l1 le inte lcgcrn. 110i nu avcm cum sa lc putcm folosi pentru noi

Cc va care 111-a izbit p e parcursul c c r c et ar i l o r nic l c In comportarucnt uman a fost faprul cj aproape intotdeauna nevoia de a elimina durerea este cu mult mai puternica la om decaf nevoia de a simti placcrea.

Controlul durerii ~i placcrii

Daca noi putem controla evcnimcntcle. faptele. lucrurile pe care Ie-am asociat cu durerea ori pe cele pc care le-arn asociat ell placere, noi ne controlam viata. Aceasta este singurul mod de a Ii in control peste destinul nostru - altfel vietilc noastre vor Ii intotdeauna zbuciumate, iar noi nu vom reu~i niciodata sa fim in control peste

"'------~~~'-.~--~~--~

nOI insinc.

Forta controlatoarc in viata noastra, lucrul care ne controleaza vtata. estc determinat de ceca ce asocicm cu placerca si ceca cc asociem ell ~illrerca. _ Reclamelc foloscsc intotdeauna plficerea ~i durcr ea ca forte psihclogice cOl1vingatoare pcntru a-si vinde produselc.

(_htnde~te-tc putin ... ~

Ce implicati: au rcclamcic .. <")

Dace! vrei sif scapi de durere .... ' - solutia c simpla .... ctimpani _'or. A~.a.c;_1 psihologii de la accste agentii de reclunur spun:

WI cr:ndltlO!lWIl 111)/1' rei/ere aici.. I Haidetl sil ('oncel(JIll <ent un cnt e de pluccrc Clf produsn! n ost rn si a t unct C(JIISIIllI{/forli vor cuniparu prudusullloslrll deoarcce ac~s{(/ te va ph/cere. Accasta cstc rnodaluatea prin can: rcclarne!c aC~lOnt'az.a ~lsupra mintii umane ~I acosta estc rnodul prin care pSlh()\Ogll din dorneniul reclamelor actioneaz.r.

\·Ia abtin ~Ie a cxphcu mai de parte descrierea manipularii

, acest tel~omcn psihologic estc ClI ceva mai complex decat

a tost prczentat aici ~i S-,Ir puiea foartc usor scrie 0 carte in accst domen~ll. Pentru sc~pul accstei cart: este suficicnt sa st.i ca - III pori

"m(/nll:l1/a~ doar ill motncntul in care Ie lasi manipulat, ell cfit gandcsti mai mult lucrurilc din jurul tall:;ii cu cat analizezi mal mult evenimcntelc cc se pctrcc in jurul tau, ClI atata csti mal rezistent la care \'01' inccrca sa tc manipulczc.

Concentrarc inscamna realitate.

Durcrea si placerea sunt cei mai puternici controlori ai comportamentului uman. Multa lume nu arc succes pana se loveste de durere. Cateva dintre cele mai deosebite povestiri sunt de' la oamenii care au ajuns la pamant, au experimentat extraordinar de multa durere, ei nu au mai rezistat la acea durere, iar acest lucru

10/\

CELE ]ViAl MARl BOGATII PE

LUME, CEI MAl VIULTI BANI

CASTlGA TI SI CELE VIAl

VALOROASE BOG"~TII MORALE SI

SENTiMENTALE PE CARE LE

POATE ACUMULA OMUL PE ACEST

PAMANT SLJNT CELE IN CARE

ADUCE 0 CONTRIBUTIE

INSEMNATA ASUPRA CALIT kfIl

*

i-a impins spre placcrea succesului

Reulitatea noastra se bazeaza pe ceca spre ce ne concentram.

Asta inscamra ca in orice moment al vieui. indiferenr daca nc conccntram la ceva care e real ori nil - asta VOIl1 cxperimcnta. Daca giinde'::iti durerea pe care 0 sirnti si placerca pe care ai avea-o realizandu-ti obiecnvul - tu vci clunina durcrca, III iti v ci sclumba cornportamcnrul. tu it: vet schimba viata. tu itl vet schimba dcstinul

Daca vre i sa-ti schirnb i comportarnenrul, tu trcbuie sa i1i imaginczi C<~ll de mull tc va influenta. cat de multa durere vci avca daca tu nu Iaci acel lucru,

Fnloseste durerea 5i placer ea pcntru a-ti controJa viata ~i nu le lasa sa te contrnleze de pe tine - acesta cste sccretul succesului Daca faci acest lucru, tu vel fi in control peste viata tu, dar duca nu 0 faci - viata te va controla pe tine. Din P~~UL'J.le multi oamcni sunt controlati de v rata lor.

Clanfica care este forta conlrolatoare in viata tao Daca \TCI sa Iaci ceva si vezi c[l nu ai rcusit inca, raspunsul nu poate fi dec at unul slngur: - tu vczi mai 111ulu~1 durcrc facandu-l dccat nefacandu-L Daca nu ai desrui bani de exernplu - cx ista un singur motiv - tu asocrcz: dun-rea cu avutul banilor dccat cu lipsa 10f

Tu e~tl u persoana intcligentJ, tu ai capacitarca de a produce rczulrar« bunco r Ll poti tucc imediat ceva care sa-ti schimbe calitatca v ictii

Banii si concentrarea

Am lucrut ell foarte rnulte pcrsoane, po ate ell mii de pcrso.mc.

Am lucrat atat ell persoanc care aveau bani multi cat si ell pcrsoane care aveau bani putini. Oamenii cu bani putini aveau GOUa lucruri diferite decat ccilalri si anume:

1. in subconsnenrul mintii lor ei credeau ca banii inseamna durere.Asa co ei erau confuzi 1a gandul de a avea bani. Ei se intreabau

110

mereu ~i i:;;i puncau tot felul de intrebari de gcnul: - Oare ce as face ell daca {I!i a~'ell buni .... ?

- Dare ce (} ,'ill se intiimp;« ell mine a/unci ... '!

- Oare IIlI esft> mal bine ,'iii fiu asu cum sunt acuma ... ?

- Oare daca fac tot acest efort de a aveil bani, lilt o sit

fie ClIlIlVl1 prea dureros pentru mine ... ?

- Ell cred ca mit sitnt destul de confortubil aici unde .\'11111 ••• 1

- Mii simt destul de pliicut aici Wide sunt ... ?

- Dadi 'vreau , ... it {1111 bani, ill mod :,;gUI' cu )'ll trebui ,'ill

fill altnl si asta mil va til/rea ... ? - A~'a ca mai hint' riinuin aid unde sunt.

Dar pcntru a avea bani ci trebuie ncaparat S,) t~lCj CC\(i, ei trebuie sa lucrezc ~i sa actionczc in dirccua obtincrii banilor.

2. li crcd en pcntru a avca bani ci trebuic s~i. profitc de alti oameni. Acesta eslc ode . .,e({ mosivul eel mai puternlc pcntru care oantenii due /il).\'(/ hanilor

Dar gandlti-va putin .... sunt foartc multe modalitati de OJ c;.l~tiga banii. Sunt modaiitau cinstite $1 sunt modalitati mal punn cinstitc. De-asemcnca ... sunt foarte mulu bani in aceasta lumc 51 nimeni nu te oprcstc su-i ca~tigi. l\u trebuie s[\ tc gdndqli di III pot 1 c,l~tiga numai din Romania, pentru ca nimcni nu te oprestc sa faci ceva, sa realizczi ceva can: sa-i ajute pe ceilalu locuitori ai planctei. F-d ccva C(HC sa tc poatc face mandru de tine. de ceca cc ai facut ~i de ajutorul pe care l-ai dat oarnenilor

Cele mal mars hog£i{ii din liune. eel mai multi bani C(l.>·tiga{i si cele mai voloroase bog(-I(ii morale .yi sentitnentale 1)(; care_ Ie poate acumula omul pe acest ptundnt sun! celt' ill caFe educe () contributie insemnata asupra calitatii victii semenilor lui.

Cei mai multi bani ii poti ca~tiga atunci cand ajut! cu sinceritate prin ceea ce faci, prin serviciile pe care Ie oferi,

r=enii din jurul tau. I

5 Cand lurnea sc convinge ca vrei sa () ajuti, cand ca se convinge

I ca are ncvoie de tine. di. are ncvoie de cunostintelc tale. de serviciile talc, ca va fi dispusii sa te plateasca oricat cen pentru scrviciilc tale I Adcsea oameni: incearca revcrsul - ei profit» de oamcni in loe sa ii I ajute. Problema ell profitul nu estc numai eft acest: indiviz i trebuie f "sa. tralasca" cu ceca ce au facut. dar ei sunt toartc rcpcdc descopcriti i ~i a.lung la o Via!;} dczordonata, ncsanatoas», nesincera ~i foartc scurta. {EXClllPlc de accst gen sunt extrcm de multe, nu numai in Romania, ! dar .7i in cele lalte tari. Uiui-tc III jurul tau. deschide ochii si-i vci ! \ eden ... ~

-~ Un alt adcvar foarte puternic III privinta banilor pc care foarte

Imulta lurne IlU 11 gande$te. ori il ignora este urmarorul:

I Sunt extraordinar de multi hani in aceasta lurne, nirneni ~i ,nimic nu te opresre sa ii ca~tigi - nimeni IlU te opresre sa Ii faci sa I intre in buzunarul tau, ori in contul tau de la band" ori in I hog·tiile materiale pe care Ie pori curnpara. Ce mai asrepti .... !

J Daca uccsti bani ar intra In buzunarul tau, tu ai ajunge sa fi I fericit nurnai ~l numai cand obtincrca lor ar ti tost cinstita ~i corccta ~ Orice alt<1 comhinane de c;:l~tig incorecr ori necinstit te-ar face p;_lna j la urma sa tc simti ~i sa duci 0 viata de om mizcrahi: *i ncfericit.

Balanta vietii

imagineaza-ti viata ta ea 0 balanta. De 0 parte a balanrei este durerea pe rand de cealaha parte este placerca - creierul tau fiind eel care mascara continuu greutatea uneia, ori alteia dintre talere ....

De fiecare data cii.nd faci un lucru, indiferent de lucru, tu 11 cantaresti mai intai In balanta creierului tau. De fiecare data te intrebi:

112

Oare daca fae acest lucru, ori daca actionez in aceasta directie.oare ce 0 sa inscmnc. oare cata durcre imi va provoca ... '7 0 sa inscmnc

narc - rnai multa placere ~i mai putina durere ... ori mai 111uit5 durcre

<;>1 mai putina placere ..... ori la fel de multa placere cat e $i durerea? Daca pana la urrna tu tlLl actionezi intr-o anumita dircctic, inseamna eft tu percepi ca ace! lucru sa-ti produce mai multa durere decat placere.

Dad! vrci sa-ti schimhi comportamentul ~i sa incept sa fnluscsti puterea personalii, at unci trebuie sa schimbi la nivelul minrii ceea ce ai asociat ell durere ~i ceca cc ai asociat ell placere.

Daca iti sabotczi succcsul in orice directie a vietii laic, motivul nu poatc fi deem unul singur: Tu eviti sa-ti claritici la nivelul creierului asocicrile de durere ~i cele de placere.

Daca vrci sa tc schuubi odata pentru totdcauna. ttl trcbuic S{l decizi chiar acuma ca esti in control peste concentrarea miutii tale. Multi dintrc noi se concent.eaza la: Oare ce ~'i elita durere ar insemna daca {(~. actiona in aceastii directie .... ? Oure cat de I'liu m-as sinui daca asfuce aces! lucru ..... '! - ~1 C\ itam connnuu S{l nc folosim putcrca pcrsonala.

Conccntrarca ta trcbuic sa tie la intrcbari!c: Our« ciit« durere voi (lvetl d{lea IIlI ftu: acest IIILTU •.• ? Dure care este pretul pe careI l-'oi plati dacii 1111 llfac ... ? Daca incepi sa foloscst: accsrc intrcbari. ttl tc vel motiva ~i vci actiona in directia doric) de subconsticnrul tau.

Tu ai capacitatea de a-~i schimba concentrarea. Data iti sclumbi conccntrarca ~i dad. iti controlezi durcrca si placerea din mintea ta, tu 1ti poti schimba radical viata.

Momeala celor naivi

Aj vrea in finalul, sa-ti imaginezi un acvariu eu 5 pesti, unul mai mare decat celalalt, unul inotand in spate Ie ecluilalt. Fiecare dintre acesti pesti este de marime diferita ~i fiecare 11 considera pe eel din fata lui prada sigura. Fiecare dintre et 11 mananca pe eelmai mic din fata lui. De ficcare data cand pestele din spate crede ca si-a gasit "hrana", el nu i~i da seama ca in spatele lui e un alt peste mai mare care crcde ~i acesta exact acelasi lucru despre el.

Lcctia care trebuie invatata aiei este simp Iii: - in viata totul are un pret, orice lucru i~i are prctul lui - tu trebuie sa decizi daca esti dispus sa plaiesti ori nu acest pret.

~~. F~~

114 L lVf_ai tare Cd 'iamantul _j

:;;._~ --7

l Puterea Magica a Mintii ~ ~115

SECRETUL NR 5

116 ~l''4altareca_ [)iaf11antul ~

INCREDEREA

/\

/ \

iNCREDEREA

i..,./r::r.ccsi -,ccret are puicrea llJllli dial7l11nl. EI ifi !l(mlc schirnha l'iatl1!

IECARE DINTRE nor vrea sa fic c.neva. Dorima de a fi ccva si de a ajungc cineva, cste innascuta in fiecare dintre noi, fie ca

constientt on inconstienti de accst lucru. lndifercnt de ceea ce suntcm ori de unde venim, ficcare dintre noi crede ca suntern di suntem buni ~i di suntem spcciali.

Indiferent de advcrsitatih, pe care le intampini in viata ta, tu ai un singur lucru care poate ramane constant in title - acesta estc lncrederea in tine insuti. Tu pori ave a incredere in tine. Daca vrei sa caotigl in viata tu trebuie neaparat sa atingi prima treapta a succesului, adica - tu trebuie sa incept sa ai incredere in tine.

Increderea In line coordoneaza toate celelaIte componente psihologice din mintea tao Folosind forta dinamica a increderii, tu Iii pui in miscare toate fortele din interiorul corpului tau.

118

increderea este conectata de sistemul nervos. incredererea este ca un ghid, ca ° directie, ca ° credinta ori pasiune care ii dii directie vietii tale.

Primullucru pe' care as vrea sa-l intelcgi este ca tu ai nevoie de puterea increderii. Tu trebuie sa crezi ca esti cineva, ea esti special, ca esti o pcrsoana unica foarte capabila. Dacii vrei .\'a ui sucres tu trebuie neaparat sa ai incredere in tine.

Comunismul si incrcderea

Lu cred ca morivul major pentru care multa lume in Romania nu are succcs ~i multumire este datorat lipsei de incredere in ei insis], Sistemul comunist trecut a obisnuit oameni i sa faca numai ceea ce Ii s-a comandat ~i nimic altceva. Din acele motive oarncnilor Ie vine foarte greu acuma sa faca altfel. Le este foarte grcu sa se dezobisnuiasca de acele obiceiuri nesanatoase.

Cu aproapc un an in urma, pe cand calatoream cu trenul de la Ora de a Ia Sam-Mare. am cunoscut un medic pensionar din Cluj. Din vorba in yorba am ajuns ca el sa-m: povesteasca urmatoarea intamplarc din tincrctea lui.

"Pe ~'rcmca pe (and cram medic de dispensar imr-1II1 sat de-uici din Transilvania. un pacient de vcirsl(l mijlocie (I \'(,I1[f la mine pentru a-i face consultatile lui periodice deoarece acesta [uscse cu WI an in urtrui diagnosticat de cancer La intrebarea mea: "ei, baciule ... cum 0 mai dud cu boa/a?", omul mi-a raspuns foarte simplu: "domnule doctor, eu cancerul as duce-o cum as mai duce-o, dar C.A.P -ul asta

chiar ca rna omoara "

"Aceasta ... - spunea interlocutorul meu - sumarizeazii foarte clar modul In care comunismul 'a ajutat' oamenii - a fost mai riiu decdt cancerul".

- Iar eu am fost intru totul de acord eu el.

increderea in tine te face puternic

Daca vrei sa ai succes in viata, tu trebuie neaparat sa ai incredere in tine ~i in ceca ce facio Daca ajungi sa ai incrcdere in tine, tu esti pc drumul eel hun - tu urmezi calea succesului.

Pregateste-tc sa lupti pentru ceea ce vrei in viata. Viata ta iti va ofcri doar idealul pentru care lupti - si nimie mal mult.'Ficcar~ dintre 110i ar dori sa aiba sucees ~i sa aiba multi bani. dar aceste donnie singure nu ajung - tu trebuic sa lupti pentru acestc idealuri.

Foarte multa lume sirnte ca viata nu Ie apartine. Ei simt ca au picrdut controlul vietii si ca altcincva este raspunzator de ceea ce sc intampla in viata lor Greseala ..... !!! Aceasta parere trcbuie neaparat schirnbata data vrei sa ai succes in viata tao Niciodatii nu-i prea tdrziu sa-ti schimbi viata.

Indiferent in cc ctapa a vietii tale te gasesti, tu iti poti imcdiat schimba viata, tu poti cere ell rnult mai muIt de ia viata decat ai facut-o in trecut. Tu trebuic sa-ri ceri sa ajungi sa ai succes ~i sa f fericit. N imeni in viata ta nu ili va oferi nimic ranI sa-ri ceara ceva in schimb Lasa-ti mintea sa se deschida si sa vada posibilitatilc care ti sc of era in viata. Credc in tine. lncrcderea in tine este o put ere extraordinnra pe care 0 poate ave a fiecare dintre noi.

Iu trebuie sa ai incrcdere in tine. tu trebuie sa visezi $i tu trcbuie sa lupti pentru rcalizarea tuturor visurilor tale. Indiferent dad! nimeni nu crede in tine. prietenii. rudele. familia, indiferent de ceea cc ered ei - tu trebuie sa ai 0 incrcdere neclintita In tine .;;i in ceca ce vrci sa faei cu viata tao Nu uita di obiectivelc tale de a ave a succes sunt ell mult mai importante pentru tine decat orice altccva pe-acest pamant.

Testele psihologice

inca nu s-a conceput pana acuma In lume nici un test psihologic care sa poatil maSllra ceea ce est. Inauntrul unei persoane. Nimeni

*

DACA VREI

sA AI SUCCES,

TU TREBUIE NEAPARAT

sA AI INCREDERE

IN TINE

*

Ambitia are tiiria otelului

nu poate judeca corect 0 persoana luindu-se doar dupa educatia ei ori dupa eeea ee se vede din exterior.

Cheia succesului in viata se gascste inlauntrul unci persoane .5i nu inafara. Caracternl, intelcpciunea si abilitatile personale sunt eu mult mai import ante decal orice test conceput de om, ori dedit oricc alta masura de departajare a oamenilor existents acum pe parnant.

Eu ered ca sunt doua tip uri de oamcni pe pamant.

~ Primul tip de oameni si de altfcl eel mai numcros sunt cci care sunt usor influentati de altii, - ci asculta mesajele negative, neincurajatoare ale celor din JUT, astfel ca viata lor nu a ajuns ~i nu va putea a_junge niciodata aeolo unde l~i doresc.

- AI dnilea tip de oameni, ell mult mai rcstrans sunt oarncnii care sc uita la viata ell curaj, dorinta ~i speranta. Acesta cste modelul pe care l-am ales eu ~i eel pc care ti-l recornand ~i tic in aceasta carte, Acesta estc modelul pc care vreau eu tot dinadinsul sa-l imprumuti ~i tu pcntru a-t! transforma viata ~i a fi fericit.

Eu cred c,1 - acuma este eel mai potrivit moment pentru tine sa iei 0 decizie care sa-tl schimhe viata, Gandeste-rc la greutatile prin care au trecut parintii nostril care aveau aceleasi dorinre ca tine ori mine, aveau posihilitatca de a fi cineva, de a putca gasi si oferi posibiiitati mai bune pentru familiile lor ji de a-si putea controla destinul si viata. Gandeste-tc ca ei au amanat ponte prea mult lucrurile iar aeum e prea tarziu sa mai poara face ceva. Momentul tall eel mai bun pentru a-ti schimha viata este ACLMA.

inerederea 1\1 da certitudinea, iti da putcrea sa iei totul de la inceput, Am deseoperit in viata ca oamenii inteiigenti fac aceleasi greseli ca ~i eei mai putin inreligenti. Asa ca • nu conteazii clit de inteligent esti tu, ci cat de mare e derinta ori ambitia de a avea sucees in viata. Ambitia are taria otelului pentru eel ee 0 foloseste.

122

~ ... !VIal tare Cd D~dIJ7antuZ ~

Tu trehuie sa faci totul pentru a ave a succes in viata. Daca tu te hotarcsti sa-ti schimbi radical viata, hai sa spunem - dad; vrei ca sa te schirnbi in urmatorii trei ani. tu trebuic sa actionezi acuma, tu trebuie sa actionezi irncdiat. Tu trebuie sa te schirnbi total, tu trebuie sa faei ceva ce nu ai mai facut niciodata mai inaiute in viata. Tu trchuie sa accepti aceasta realitate inainte de a inccpe sa [lei orice in viata.

- Dad tu nu te schimbi, eu iti garanlez eli urmatorf 5 ani din viata ta vor fi exact fa rei ca ~i ullimii 5 ani din viata ta - si sunt sigur ca nu asta 11i dorcsti.

o foartc mare grcscala pc care 0 fat: oamcnii in vi;_ita este di ci complied lucrurile foartc mult in loc sa Ie simplifier. Ei cred ca un lucru e ell atat mai bun ell cat c mai complicat or mat grcu de obtinut.

Tu trcbuie sa simplifici lucrurile cat poti mai mult in viata. Tu trcbuie sa te concentrczi la ceca ce este rnai importaut Jn viata ~i sa actionezi in acea dircctie.

Tu trcbuie sa crczi in tine ~l sa rc accepti asa CUIll csti. Nu incerca sa te schimbi pentru a-i multumi ~i acornoda pe ccilalti oameni. Gandeste-tc - unde ai ajunge daca ar trebui sit te schimbi I pentru fiecure persoanii ell care intri ill contact in viuta fa.

I . _ LJn~e a~ fi ell azi daca a;; .fi fost ncsi~ur.de ml~le. de ceca ce fa~c, ~ on de ceea ce crcd. In mod sigur nu as f ajuns arcea unde sunt. In ~ mod sigur IlU as mai putca vorbi studcntilor, miilor de oameni de 1<:1 I seminarele pe care Ie ofcr, ori 1a ernisiunile de tclcviziune ori radio

la care panicip.

Increderea si bogiitia

Tu trebuie neaparat sa crezi In tine, In educatia ta si In ceea ce faci In viata. [media! ce vei face acest lucru, oamenii Ie vor accepta

si te vor aprecia pentru ceea ce esti. Incrcdcrea in tine ii va ajuta ~i pe ceilalti sa creada in tine.

Daca tu Illi ai incredere in line. nimeni altcineva nu 0 va avea.

Analizcazii-tc putin. Gandcstc-te putin la line. Cum te simti...?

Esti confortabil ell nne '! Te simti binc eu ceea ee esti, adica esti

un om simplu ... ? ambitios ? cu dorinte ~i vise ... ? Numai 0 persoana

deosebita poate ave a calitatilc pozitive. Daca vrei intr-adevar sa devii o persoana dcosebita, tu trcbuie neaparat Srl incepi sa dobandcsti calitat: mcntale pozitivc.

() minte dominata de ernotli pozitive devine un mediu bun pentru dezvoltarea increderli, Lmotia increderii, impreuna ell cmojia iubirii ~i crnotia sexuala sunt de-altfel cdc mai puternice cmorii din cadrul cmotrilor pozitivc.

jm:rederea este 0 stare a mintii pe care 0 pori dezvolta si uvea fa comanda fa numai yi numai atunci clint! vei sti sii-t! controlezi Puterea 1~1agicii a Mintii.

increderea In tine este eel mai imporlanl component 31 mintii tale. increderea esre 0 stare a mintii care poate fi creata prin rcpetarca anumitor afirrnatii si instructiuni suhconstientului. Este toartc important ca emotiile care i~i controlcnza mintea si pe care le cxperimcntezi sa fie pozitivc ~i nu negative.

increderea esre punctul de pornire in realizarea oricarei bogatii. Ea este singurul medica men I impolriva esecului,

ai tare ca D;amantu

124

Repetitia este mama inviitiiturii

Este foarte bine strut ca anumite fapte repetate de mai multe ori de catre un individ, 'indiferent daca sunt adevarate or; false - ajung sa fie crczute pana in cele din urma. Daca un om rep eta 0 minciuna de mai rnulte ori - el ajunge sa crcada di c adevar,

Orice 0111 este ceca ce este. datorita gandurilor pe care le pcrmite ~a intre in mintea sa. Un gand asociat eli 0 anum ita crnotie va atragc dupa sine alte ganduri ascmanatoare, care la randul lor vor atrage altele ~; asa mai departc.

Un gli.nd magnetizat cu emotie poatefi compurut ell I) siil1liintii care dacii este plantati: lntr-un plinian! fertil, va creste ~1 se va multiplica din ce in ce mai mutt in asa Jel Inci'it din ell se VOl' obtine milioane de alte seminte.

Si nu uita - Orice idee si orice plan pot Ii siidite In mintca ta, Ttl pot: face ea viata ta sa se schirnbc. Tu pori face ca viaia ta sa sc indreptc semanand semintc de speranta, de arnbitic ~i de incredere, Aceste scminte te vor ajuta sa recoltczi culturi din ce III ce rnai bogatc de incrcdcre, de spcrante indeplinite ~i ambitri realizate. Totul depindc de tine, de ceea cc plantczi in celc din urrna In mintea tao

Renuntarea in fata greutatilor

Cand sirnti ca "rei sa renunti la ccva la care te-ai sacrificat in ultima vrerne, fa un ultirn efort. hi efortul de a-ti ascza rrci objective simple si cu durata scurta de realizare, sa spun em de 0 saptamana. Asigura-te ca cele trci obiective sunt simple si realizabile. Realizarea lor iti va crea din nou inertia de care ai nevoie pentru a-n dcpasi aceasta perioada critica, pentru a ajunge din nou pe calea progresului si transformarii tale.

Sunt foarte dezamagit cand vad ca unii oameni renunta la visul lor, ori la idealullor Inmomentele In care au obosit, chiar daca sunt

*

INAINTE CA

LUCRURILE DIN VIATA TA

sA SE SCHIMBE,

TU TREBUIE

sA TE SCHIMBI

*

126

~ Mai tare ca Diamantul ~

foarte aproape de a si lc realiza. in aceste conditii ei st-au sacrificat timpul si energia pe degeaba. Ei I1U vad realitatea obiectiva din cauza obose lii care actioneaza asupra sistemul lor de renuntare din obisnuinta. Ei 1111 '~ti~ probabil ca: [nvinginori: nil renuntii, iar cei ce renuntii nil ajung invingiitoril

Nu uita lnainte de afi Krozav til trebuie sa fi bun, inainte de afi bun III trebuie siifi rau, ~i inainte de aji rail tu trebuie sa ai un vis, ,-,il ui ceva pe care sii-! incerci ~'i din care sa cresti ell fiinti; umanii.

Asa ca nu trcbuie sa fi disperat ca inca nu ai ajuns sa fi eel mai bun ill ceea ce facio Data tu rarnai la ceea ce faei si Iucrezi din grcu la acel lucru. ill mod singur tu vci ajunge pana la urrua sa f foartc bun la acel lueru si sa ai succes.

Lste foarte important sa ai obiective si vise mari in viata tao La fcl de important cste sa ai ~i rabdarea necesara pcntru a-ti realiza aceste.obiective. Multa lumc rcnunta la ele pentru ell rcalitatea victii lor nu seamana ell visurile pc care le avusera desprc viitorul lor.

Ofera-ti sansclc vietii. Multi dintre miliardurii de maine sunt saracii de astavi. Daca vrei sa ai succes in viata, tu trebuic sa actionezi. Alcrgatorii de distantc medii si lungi ne-au dat de-a lungul vremii 0 importanta lectie in acest sens: "Tu nu trebuic neaparat sa conduci tot restul cursei daca ai puterea ~i inima sa revii din urma",

Teoria si practica

Succesul e greu dar nu neapara! complicat. Oamenii care au succes viseaza mult dar W simplificii foarte mult actiunile,

Nici 0 lectie si nici un principiu din aceastd carte nu se va lipi de tine si nu va riimdne cu tine destul timp, dacii nu 0 pui in aplicare.

Renuntarea

. . Pentru a avea sucees tu trebuie sa actionezi. Vorbele sunt ieftlne, de aceea toata lumea stie ~i iti dii sfaturi dcspre modul in ~are ar trebui sa-ti tralesti viata. Dar foarte punni sunt accra care I~tr-a~evar au curajul sa confrunte greul si ncprevazutul ~i astfel sa ajunga la succcs.

Su.cceslIl tuu nil deplnde de ahcineva decal de tine - cat de l1111lt.illllbc~ti,dt de mult il dorcsti $i cat de detcrminat csti pcntru a-I ca~.tlga. dC~ltlde numai de tine. Asa ca g,lndqte-te bine _ tu nu-I poll avca dccar daca tc sacrifici .51 lupri din grcu pentru a-I obtine.

L:rumurile b~llcltorile sunrIacute pentru persoane bii/lI~e de 'mo.rta. Adevaran. Invtng:atori in lume sunt eei care in ani.mite perioadc criticc din viata lor si-au asumat un anum it rise. Un rise Imp~rt:lI1tpe care ei Ie-au calculat ~i caruia ii cunosteau arat latura buna cat.~1 pe cca rca. Ei cuuostcau mal ales cfectclc accstor actiuni asupra vretu lor. EI cunostcau cc castiga daca inving ~i cc pierd daca au esec - ~l au optat pana ia urma sa riste.

Numa. ~'~l ce risca e intr-adevar 'liber. Progrcsul intotdeauna cere U~l usc. I U IlU .poti fi ~i ell capra satula ~i cu varza neatinsa In ace!a~1 timp. Trcbuic sa te hotarr.;~ti - ori una ... , ori alta ... , dar nu lc pot I ~\'ca pe amandoua III acelasi timp.

__ hl\':in~li .~lin accasta lume sunt muliumiri sa strabata carariie bata,tonte .. I.:: 1 sunt maioritat~a. Acolo sc simt binc, se sirnt ~unfo~tabIiI, accea ~cste adcvarata lor zona de contort. Invingarori:

In s.chlmh, au c~va 1I1 plus - au ccva care Ie pcrrnite sa viscze la ccva l1:al ~llIlt ~I mai dcosehir, la ccva care sa intluenleze atat viata lor

cat ~I a celor din jur. '

Tu nu poti ajunge sa fi bun la toate lucrurile pe care Ie faci in ~c,easta v~al:L Multi oameni devin interesati intr-un anumit lucru ~i II meearca pentru pUlIn tlmp, apoi renunta ~i apoi se apuca de un alt

128

ai tare ca Diamantu

lucru asemanator ... si 0 tin tot asa .... pana se trezesc intr-o buna zi ca nu le-a mai ramas prea mult timp de trait in viata.

C el rnai bine insa este ca daca re apuei de facut un lucru, la inceput studiaza-l, apoi cand csti holaral ea vrei 53-I faci, avanta-tc ell eli toata puterea, convingerea si arnbitia ta pentru realizarea lui. Nu renunta usor - cand renunti la acel lucru, tu pierzi tot timpul si toata cncrgia pe care le-ai investit in cl pana atunci, Timpul tau este prea scurt ~i pre a pretios in aceasta viata pcntru a-\i putca perrnite sa-l pierzi pc lucruri neterminate.

A renunta I. visuri ~i dorinte e foartc usor - de altfel aproape toata lumen renunl:i la visurile lor, Daca roata lumea ar fi detcrrninata $1 hotfrrata sa-~i rcalizeze vise!e atunci clasa invingatorilor ar fi foarte aglomerahi. Dar aceasta clasa nu e aglomerata deourece majoritatea oamcnilor renunta inainic de a ajunge la victorie. Daca ttl ai curajul si put ere a sa ramai coucentrat la dorintclc tale si refuzi sa renunti, ttl vci castiga

SUI~t anumite motive logice care te ajuta sa castig: daca nu

renunti ~i anume:

_ in primu! rand invingerea ori infrangerea este lin obicei. Tosi eei care renunta - pien!

_ Dacii ttl renunti intr-a arnnnita directie a victii tale, tu ai sansa de a rcnunta fa ld de usor si in alte directii din viato ta.

_ Daca ren~mti ia nn Iucru, ttl vei renunta mai usor fa urnuitorul lucru :;i dill ~'e in ce mal usor p(lni7 cdnd remnnareu va _it un mod de via/a pcntru tint'.

Ttl trebuie sa alegi un lucru apoi sa te angajezi in realizarca lui ~i sa nu renunti chiar daca vezi un alt lucru asemanator care la prima vedere pare mai grozav pentru tine ori mai usor de realizat.

Daca vrei sa fii cineva ori sa faci ceva cu viata ta, tu nu trebuie sa Iii ea ceilalti oameni. Tu nu trebuie sa fii mediocru. Daca renunti, sansa de a-ti realiza dorintele ~i visele sunt pierdute si poate pentru totdeauna.

~ ~

~ rl~=::-=~=:

L_ _ PUterea Magica a Minp' 129

i nfrangerea si rezistcnta

Tu nu trcbuie sa te vezi infrant niciodata. Infrangcrca nu insearnna neaparat un sfarsit de drum pentru tine - decat atunci cand 10 renunti la lupta. Inrrangcrca nu trehuie sa lie finala daca tu nu rcnunti pana in cele din urma. Ttl stii en - atara timp cat nu renunti, tu pott d~tiga,

Rezistenta este foarte importanta pcntru succes deoarccc succcsul nu apare aproape niciodata imediat. Aproapc fiecare pcrsoana ell succes a trecut printr-o perioada grca de incercari ~i sacrificii inainte de a ajungc 13 succes.

Cateodata viata iti ofera situatii extreme ~i grcu de trecut. Acestea stint timpuri le cand intr-adevar Hi arati tie ~i eel or din jur materialul din care e~ti tacut. Daca csti facut din material moale si slab, in mod sigur en vei renunta. Accstca sunt dealtfel timpurile cand esti foarte tentat sa renunti, indifcrcnt din ce material esti facu:

Acesta este cum s-ar spune - perioada care ii separa pc tnvlngatort de Invinsi,

Singura modalitatc de a creste ~i de a tc dezvolta intelectual este aceea de a-ti acccpta schimbarca in tine. Asculta intotdeauna vocea ratiunii talc si fii prcgatit sa faci modificarile ce ti se cer pentru a-ti realiza obiectivclc in viata.

Atul,; oameni VOl' incerca succesul. Multi oumeni vor vrea succesul. JIul,; oameni vor lucru din greu ~'i apoi VOl" renunta. Dar pan« la urnui numai invingiitorii vor obtine ell adeviirat succesul in viasa lor.

Cc fae invingatorii? Ei fae tot ce trebuie facut pentru a avea succes.

*

INCREDEREA IN TINE

ESTE PRIMUL SECRET

AL SUCCESULUI.

CREDE iN TINE SI VEl AVEA

SUCCES

*

Cheile succesului

Tu primcsri acuma chcilc succesului.Daca le pastrandu-le aproape de inima ta, sunt sigur ca vci ajunge Ioarte repede.Am vazut sutc ~i rnii de oamcni folosind accste chei si lc-am \JZUl victile transfonnandu-se miraculos sub ochii mci.

Tu trebuie acuma sa iei catcva decizii mal dcosebite dcspre viata tao

Prima dccizie pe can.' trebuie sa n fad este dccizia de a te schimba.Aceasta este cea mai grea declzic dintre toatc. St.ibilcstcti prioritatile in viata ~i fii pregatit sa aJegi lin lucru asupra carura sa rc conccntrezi total.

Ducu vrei sa ('ii~tigi tu trebuie sit te schimbi ell pcrsoana.

Tu pori sa-ri schimhi gandirea de la una ncgativa la una pozitiva, tu Iti poti schimba pcrformanra de la una rea la una buna si ttl poti actiona asupra unui lucru, ori pori renun;a. Tu ill poti schirnba viata ell 180 de grade. Tu poti face acest lucru in foarte scurt limp daca aplici in viata ta tot ceea cc inveti aiei.

lndiferent cc face lumea, tu trebuie sa continui ell ceea ce ai incepur. Tu trebuie sa Iupti ~i sa persevcrezt in ceea ce facio A ceasta este cheia cure te ,~jlltii si, alegi intre victorie ~i infriingere. .Aceast« cheie este lu tine.

Nu pcrmite altora sa se amestecc si sa-ti dictcze cum trebuie sa-ti traiesti viata - tu esti cel mai in masura sa stii accllucru. Tu esti rcsponsabil fata de tine ~l de tot ceca ce se intarnpla in viata tao

Viata e prea scurtii peDtru a De juca cu ea

Multa Iume a~t~apta ea ceva dcosebit sa se intample 111 viara lor. Adesea, accasta astcptare c doar 0 scuza de a nu face nirnic, de a l1U actiona in directia schirnbarii victii lor. Viata e scurta $1 zboara prea rcpcde. Viata sirigura nu 0 sa-ti dca "pe tava' ceca ce ti-ai dori tu de la ca. Viata nu 0 sa-ti dca ceca ce ai vrea tu. Viata iti da ceea ce tu accepti de la ea.

Lumea nu se va opri ea sa astcpte dupa tine. in fiecare dimincata soarele rasare pcntru a lumina pamantul, apoi apune in ficcare seara, rasarinc din nou dimincti!e urmatoarc pcntru a apune apo: din nou la lasarea serii. Indiferent daca tu incepi sa-ti schimhi viata sau nu, timpul trecc ~i ell acesta $1 posibilitatile tale de a face lucruri importantc pc accasta lume

Tu ~i eu mine suntem doar pentru catva timp pe aceasta lume.

Cea mai sigura garantie de a pierde sansa de a face ceva in aceusta viata cste de a astcpta mereu "ziua de maine".

Uita-te In oglinda ~i spune ce vczi. Te vezi pc tine exact asa cum csti. Tu nu te pori pac ali ori amagi pe tine insuti de cee<-l ce vezi ~i de ceca cc ai vrea sa vezi in oglinda. lndifcrcnt cat de mulre laude li-ar aduce cci din jurul tau, - persoana din oglinda stie exact cine estl tu eu ad eva rat si care este valnarea ta pe aceasta lume.

! Dad ajungi sa Iii tntr-adevar multurnit de persoanu din I ogJinda, de persoana pe care 0 vezi in rata ta, atunci in mod J sigur ca ai ajuns la succes, atunci in mod sigur tu ti-ai realizat

I visul.

I

~1-~p'ru-'-te-r:~e-<!-M;-;--a.-~-;-jca"'-::-a----'M"/~·n~f1-''i_j~133

RugiiciuDea succesului

Cheia succcsului este la tine. Tu trebuie sa 0 folosesti de fiecare data cand esti pus In fata unui lucru greu de realizat, dar pe care esti hotarat sa-l duci pana la capat cu succes. Aceasta cheic estc 0 rugaciunc pe care 0 poti repera in ficcare seara inainte de a merge la culcare. Cheia succcsului ascundc urmatoarea rugaciune:

"Voi insista pana cand voi ave a succcs, Eu nu am aparut in aceasta lume din gre~eaHi ~i nu curge infriingerea prin sangele rneu. Ell nu sunt 0 oaie, ci un tigru si refuz sa vorbesc, sa urnblu, ori sa dorm ca oile. Casa infrangert] nu este destinul meu. Voi persista pana atunci pan a cand voi avca succes."

Oricc succcs uman este 0 poveste de increderc. Fu am avut succes dcoarecc am avut obiccnve clare ~i t~IC intotdeauna ceea cc zic. Sunt persistent si nu renunt niciodata. Toatc aceste lucruri joaca un 1'01 foarte important In succesul mcu. Ceea ee a fost ~i este eel mai important lueru din viata mea a fost ~i ramant.' istoria inerederii in mine. Increderca in capacitatile mele de a ma extindc, increderca in ceea cc viaia imi poatc oferi daca nu renunt - reate acestea sunt legate de cuvantul - incredere.

lncrederca iti da lin scmn de siguranta. e ceca ce tc impinge spre actiunc.

Tu nu-ti poti schimba viata dad nu-ti schimbi actiunile tale.

Tu nu-ti poti schimha actiunile tale dad nu-ti schimbi mai intai ceea ce se intampHi inauntrul capului tau.

Ceea ce facem noi panii la urma deriva din incredere ori din Iipsa ei. Daca nu avem incredere, noi nu vom putea face nimic ~i nu ne vom putea schimba viata.

134

ai tare ca Dismentii

Trecutul nostru nu trebuie sa insernne neaparat viitoru! nostru.

Poti lua decizii chiar acuma, poll lua decizii chiar astazi iar aceste decizii iIi pot schimba viitorul, iti pot inlluenta destinu!' Necunoscutul cstc ~I a fost intotdeauna prictenul nostru. Acolo este mcdiul undc cresterca noastra cstc eea mai profunda. Asa c:1. daca intr-adevar vrei sa te schimbi .. _. du-te in necunoscut.

Succesul deriva din crearea certitudinii in tine insuti Daca itr limitezi certitudinca ell ceca cc ai reusit sa faci in trecur - viitorul tau va fi exact ca ~i trecutul tau. Daca in schimb inccpi sa ai incrcdcrc, tu vei dcpasi orice obstacol din viata.

Conlidcnta si compctenta

Exisui 0 foarte mare diferenta intre cornpetcnta ~i confidcnta, Majoritatea dintre noi ignora ceca de ce suntem intr-adevar capabili, pana (and intr-adevar trebuie, ori nu mai avern incotro - cand viata ne pune in situatii provocatoare. cand avem una ori doua poxihilitati: prima posibilitate este aceea de a merge inainte in necunoscut cu incrcdcre absoluta, cu cerutudinc si hotarare, - iar ceea de-a doua. de a rcnunta.

Tu ai facut deja foartc rnulte lucruri in viatii, Foarte multc lucruri de care ai fast ~i mai csti inca mandru. T u trebuie sa ai incredere. tu trebuie sa crczi dL indiferent elt de bine ai duce-o in viata, tu pori obtinc mai mult.

Lucrurile din viata ta se vor schimba radical in momentul cand vel fi activ ~i vei cauta sulutii la problemele tale. increderea cere ea tu sa nu te concentrczi la probleme. Increderea incepe cand tu iIi schimbi concentrarea - concentrandu-te la ceea ce vrei, in loe de ceea de ce \i-e frica, Atiita limp cat iii intretii frica, tu nu ai cum avea incredere.

increderea cauzeazii acttunea. increderea este tatiil certitudinii, iar certitudinea te face sa actionezi pentru a-ti

*

LUCRURILE DIN VIA TA TA

SE VOR SCHIMBA RADICAL

DOAR IN MOMENTUL iN CARE

VEl DEVENI ACTIV

SI VEl CAUTA SOLUTII

LA PROBLEMELE TALE

*

'<:-- --;7

136 <2': 1_o=:=:::::'l M_i!i tare Cd DiamantuE:::=>.?

schimba destinul, Pe masura ce inerederea mea s-a dezvoltat tot mai mult, tot asa mi s-a dezvoltat si vointa. increderea este procesul de a cauta solutii in pofida provocarilor ~i problcmelor vietii.

increderea in tine este primul secret al succesului. Crede in tine si vei ave a suc~es. Pentru persoancle eu succes, increderea cste 0 parte a personalitatii lOT. Daca odata nu ai succes, inccarca, incearca din nou. Daca crczi cii tu vei avea succes intotdeauna, tu vei f nefericit, deoarcce- nimeni nu e perfect, viata nu e perfecta.

Probleme sunt ~i vor aparea toata viata, dar pcntru a avea sucees noi trebuie sa traim ell ele. Prcsiunca, greselilc, tensiunca, - acestea fae to ate parte din viata noastra a tuturor.

Piramida succesului

Daca vrei sa ajungi in varf, tu trebuie sa porncsti de la baza.

Orice calatorie indelungata incepe intotdeauna eu primul pas. Inainte de a face primul pas spre succes, tu trebuie sa cunosti raspunsul la urmatoarclc intreban:

- Ce crezi despre tine ... ?

- Ce piirere ai despre tine adiinc II! sufletul tau .... ?

- iii place de tine ... ?

- Te privesti Cllmva cu neincredere ... ?

- eel'; Cllmva prea m ult de la tine or; astepti ('lmH'a

ca viata sa treacti ... ?

- Astepti cumva ea oamenii sti facii lucrurl pentru tine ... ?

- iii asezi cumva obiective rezonabiie, obiective Ctlre te vor face sa simti eii triiiesti, ori permit; altor oameni sa-fi spuna ce Irehuie sa fad IU, cum sa gande~li, or; cum sa te comporti ... ?

Puterea incrcderii

Ceea ce gimde$ti tu este foarte important. Pentru a trdi ell adevarat:

- tu Irebuie Sa ai 0 imagine reala despre tine, 0 imagine cu care sa potl trai,

- tu Irebuie sa-Ii placi ~i sa ai incredere in tine.

- III Ircbuie Sa simtt ca Ie poti exprirna fara frica de a te

expune,

- tu trebuie sa sirnti ca nu trebuie sa ascunzi ceea ce esti,

- tu Irebuie sa te cunosti bine,

Imaginea ta despre tine trebuie sa fie realista eli eeea ce csti Cea mai importanta explorare pe care 0 face omul zilei noastr~ ~i chiar ~i tu insuti nu este cxplorarca spatiului cosmic, ci explorarea interiorului ori psihicului nostru. Aceste descopcriri pot schimba intreaga civilizatie si iti po me crestc calitatea vietii eu cele mai placute cxpericntc din toata existcnta tao

Succcsul nu este un accident. Diferenta dintre cci ell sucr-es si ceilalti este ca ei poscda anumite calitati, ei fae anumitc lucruri consistent, iar aceste lucruri ii duce pana la urrna la succcs.

Haide sa analizarn putin puterea incrcderii asa cum a fast dcmonstrata de un om pe care l-am putea usor nurni ornul secolului nostru - basketbalistul americanul Magic Jonson. Prin acest om se poate intelegc eel mai bine ce inseamna torta, taria ~i puterea increderii. Jonson a avut cu mult mai rnulta putere rnentala decat once alt am pe care l-am studiat pana acum. De aceea, povestca vietii lui e foarte interesanta.

in urma cu 8 ani, la controlul medical periodic pe care jucatorii profesionisti de basket americani trebuiau sa-l faca, Magic Jonson a

~~ ~~

138 't. Mai t~ca Diamantul J

fast diagnosticat ca purtator al virusului HIV, - eel care produce boala SIDA. La all area vestii, el a organizat 0 conferinta de presa, uncle a anuntat atfit stirea bolii cat si faptul ca sc rctruge din basket.

Imi adue foartc bine ammte de acelc vremuri. Lram student la Univcrsitatea Ottawa ·~i toata lurnea, toti studentii ~i profcsorii emu inmarmuriti ~i socati de aceasta veste America $i Canada a fast paralizma deopotriva. Nu stiu cum a sirntit restul lumii aceasta veste. dar cu stiu doar ce au simtit americanii 5i canadienn.

Americanii au rcalizat de-abia atunei rcalitatea di boala SIDA po ate lovi pe oricine. mdifercnt daca esti un erou national cum era \t1agic Jonson. ori un homosexual din Ill! sriu ce parte a Americii.

Magic Jonson nu era homosexual. era proaspat casarorit. era eel mai bun jucator de basket profcsionist din aceea vrcrne Numclc lui adevarat era Elvin Jonson, dar datorita talcntului ~i capaciuitilor lui atleticc extraordinarc ~i faptului c[l t1icca "magii" pe terenul de basket. pnrnise ell multi ani inaintc de imbolnavire numele de ;\lagic.

Iml aduc amintc foarte binc acele vremuri. imi aduc amintc ca la posturile mari de rclcviziunc amencana, la CBS.la NBC, laABC ~i la CNN, Magic era capul de afis la stiri, la toate aceste posturi timp de aproape 0 luna. 1'",15. intrebam atune! - Oare cum rcusise acest 0111 sa atraga atatia oameni de partca lui ... ? Oare cum a reusit sa-i faca pe aratia oameni sa-l iubeasca .... ? Raspunsul l-am prunu mai tarziu ... , la 0 fraza pc carle a facut-o un corncntator de telcviziunc american care zicea - " ... dan} boala SIDA si-a gasit un advcrsurpe maSIII"(', acesta J111 putea fi oltul decat Magic"

Magic cste un om extraordinar de puternic mental. Prin putcrca increderii, prin putcrea mintii lui Magic a rcusit sa ajunga acolo unde a fost, sa ajunga eroul sportului american la aceea vrerne. Din moment ce boala nu separa eroii de ccilalt: oarneni. Magic a demonstrat din nou ca el e altfel decat ceilalti oameni. De 8 ani de zile de la diagnosticarea bali au rnurit de SJDA deja sute de mii de alti oarneni care Ia vremea aceea nici rnacar nu credeau ca vor fi vreodata infectati de virus. Dar acest lucru nu s-a intamplat ~i cu

Magic. U traiestc sanatos si fericit ~i pe deasupra mai ajuta alti sportivi americani sa-si dcscoperc ~i ei "rnagia". La ultimele analize medicale s-a constatat ca boala lui regreseaza in Inc sa evolueze, Magic Jonson i~i mcrita din plin numcle care il primise cu multi am inainte EI a facut 0 noua magic. El va continua sa faca magii atata tirnp cat va trai.

Noi romanii putcm invata 0 lccue foartc irnportanta de la viata lui Magic Jonson. EI a fost ~i va ramane un model, el a fast ~i va ramane un crou pentru amencani. Arncricanii il iubesc cu-adevarat pe Magic.

o diferenta mare intre gandirca arucricana ~i ccea a altor nationalitati estc aceea cit III Amcnca te sirnti liber sa faci ceca cc vrci Arnericanii sunt mai tlexibili in acccptarea slabiciunilor urnane ~i mai corecti in evaluarea calitatilor fizice ori mcntale pc care le poseda cineva. Nirncni nu are drcptul sa te judece si de altfel nu te intereseaza daca cincva nu arc altceva de facut dccar sa-~i piarda vremea barfind ori judecandu-te pe la spate. Americanii nu I-au condamnat pe Jonson, nu au ras de Jonson, ci au fast socati de ceea i s-a intamplat lui Jonson. E1 au fost ~i au rarnas cu Jonson. Pentru Jonson a fost un om care putca face magii si BU un dcviat sexual ar fi fost considerat in altc societan primitive unde cci de genul

ar fi fost ornorati eu pierre.

Noi suntem muritori ~i nu trcbuie, ori nu averu dreptul sa-l pcntru ca s-a imbolnavit de SlDA. EI nu a considerat nici pana acum ca trebuie sa se justifice ~i sa cxplice de unde ~i cum a luat virusul Hl V Acest drept este al lui - acest drept este foartc respcctat in tarile civilizate.

Nimeni nu ne opresrc sa-i luam cxernplul, nimeni nu ne oprestc sa ne folosim -51 noi putcrea mintii asa cum a facut-o el. Nimeni nu ne opreste sa facem magii.

140

....E=. ~141

. ruterea Magica a MinJlI ~

SECRETUL NR 6

142

'.a::Il)./

\liPi

SUBCONSTIENTUL

,

I

-, ... '/1

'\,1 ... ,1;/ f

, ... !

I

I

I

\

I

1 !

Jlml ,},r:;:,E~~i:::~~, ,1",1" "",,' I

. . I

:~I~:~ ~~,~ .. ::~:;I~~;:;\~~~~ ~:;e~~~;'~~~:;i>~ I

noaptca cund dormi. F03nc adesea oamcnii I se scoaia dimmcata ~l gascsc ~Ollltil la probleme pc care n-au reusit s<:l. le rezolve de foarte mult tunp. Problema lor a fost rezolvata de

subconstientul lor in timp ce dormeau. i

Aceasta parte a mintii, subconstientul, poatc fi antrenata sa faca i o rnunca foartc bine organizara dad) stii ce sa faci eu ea. Cele mai bune rezultate in viata sunt obtinute dintr-o annonie si coopcrare dintre constient $i subconstiem. Subconstientul joaca un rol foarte important in dezvoltarea increderii in tine ins uti si in ceea ce facio

Eu vreau in aceasta carte sii-\i ofer 0 explicatie ~i 0 intelegere clara despre modul in care functioneaza constientul ~i subconstientul tau. Mai vreau de asemenea sa'li ofer si metode pe care sa le poti

144 ~ Mai tare Cd Diamantul ~

aduce sub controlul tau direct ~i sa le poti folosi pcntru a te ajuta saIi rcalizezi toate visurile si dorintele tale.

Con ~tientu I

Astazi cuvintele constient si subconstient sunt foarte bine intelese de catre aproape toti oamenii si se sue ca noi tori avern doua mimi, fiecarc dintrc ele ell calitati ~i putcri diferite. fiecare actioneaza

independent ~i intcractiv in raport eli ccalalta, '

Probabil e5 tu ai 0 vcdere clara asupra eclor dou5 minti Constientul tau este capul tau. mai bine zis creicrul tau. pe dil~d subcousrientul tau este corpul tau.

Constientul tau este mintea ta, ceca care gandestc $i ceca care analizeaza realitatea prezenta. Ea rccunoaste si intelcgc mcdiul. Are putcrea de a ne controla Iacultatile mcntale. Poate readuce in mcmorie evenimcntc petrecute in trecut. Poate intclcgc ernotiile si sernnificatia lor. Mai concret. constieutul ne pcrrnitc sa inteleuem rational pcrsoancle si evenimenrele din _jurul nostru, ne permite sa intcicgcm slabiciunile ~i infrangerile noa strc , nc permite sa intclcucm frumusetca cand 0 vedern si ne perrnitc sa alegem $i sa descopcrirn adevarul din minciuna cand 11 auzim. Puterile cnnstientului sunt: logica, judecata sl constiinta ori valoarea morala.

De foarte multe ori solutia la problemele noastre rezulta din folosirea constientului. Totusi, din cand in cando suntem in dilcma cu alegerea solutiei si epuizam toate inccrcarile noastre pentru a gasi alternativa eea mai potrivita pentru noi. lnccpcm sa pierdcm increderea in noi ~i adesea renuntarn la ideea de a mal lupta resemnandu-ne la gandul col am incercat tot ceca ce se putea incerca ~i ca nu mai putem face nimic. Aid si acuma incepe subconstientul tau sa lucreze. Te ajuta sa recapeti increderea in tine te ajuta sa-ti depasesti dificultatile si te orientea~ii pe drumul care du~e spre succe;.

3. Iti ajuti: constientul in momente de necesitate acutd cdnd este necesar sa rezolvi 0 problema pe care ) constientul tau singur nu 0 poate rezolva.

Subcon~tientul

Exa~t asa ~um const ien tul tau este sursa gandirii, subconstientul tau este sursa puterii. Subconstientul tau are radacinile in instinctul tau ~i stie intotdeauna despre dorintele tale cete mai fierbinti. Subconstientul tau este ca 0 magazie de ~ateriale ~e care con~tientul tau i le trimite din cand in cand pentru a Ie pastra 111 siguranta. Subconsticntul tau este ca 0 centrala energetica din ~are tu par; fi rcincarcat asigurandu-ti-se astfel puterea, curajul si mcrederca In nne.

Subconstientul tau este 0 entitate separata. El are foarte multe puteri. EI controleaza: Emotia, Inspiratia, Imaglnatia ~i Intuitia, '

Functiile subconstientului

Subconstientul tau are trei functii primare:

1 .. Mentine bun a functionare si supravietuirea organismului fCIlI.

2. in situatii extreme actioneaza extruordinar de rapid pentru a-ti salva viata.

Tu trebuie sa invcti sa extragi din resursele puterii subconstientului tau si sa-l trezesti la actiune pentru a lucra eficient pentru tine. Subconstientul tau se manifesta in functie de capacitatile tale ca persoana, EI nu va lucra pentru eei care nu cred in el:

*

SUBCONSTIENTUL TAu

NU DOARME NICIODATA.

EL ASCULTA ORDlNELE CLARE

PE CARE I LE DAI PENTRU A- TI

ASIGURA SUCCESUL

*

~~ - ~~

~ - PutereaMafiicJa~ _r--- 147

Rezo1varca problemelor de catre subconstient

Mai inainte de a lasa en 0 problema sa fie rczo.vata de catre subconsticntu! tau este bine ca ca sa fie atacata din toate clircctiilc de

consti cnt. apoi intr-una din scri cand t c eulei cere-i subconsticntului tau sa-ti gascasc;_l solutia. Ttl te vci trezi poate in mijlocul noptii eu raspunsul, ori poate vei primi solutia dupa cc teai trczit dimincata, ori poate intr-un moment al zilci cand tu faci ccva ell totul diferit de eeea cc i-ai ecrut subconstientului tau. Accepta-l imediat ce l-ai primit si nu tc indoi de validitatea lui.

Daca ai hot~r;_1t defin.tiv ceca cc vrei sa ai In viata tao daca ti-ai tixat un obiectiv pcntru rcalizarca dorintei tale ~i daca u-ai facut un plan pentru rcalizarca obicctivului dorit. atunci tc poll considcra norocos. Tu ai facut deja primul pas sprc succcs.

Arata timp cat iti pastrezi (1 atitudinc menta.a pozitiva ~i actionezi conform planului facut tLi te indrepri sprc succcs, Subconstientul tau 1111 doarme niciodatii ci asculti: ordinele clare pe care i Ie dai a-ti asigura succesul.

Potential"1 "man

Se snc eft atata timp cat un om poate conccpc mental anurnitc lucruri. el poatc transtorma acestc lucruri in rcalitatc. Cfind omul puterea magiea a mintii lui ~i 0 pune la munca, el va domina parnantul ell tot ce esre pe acesta ~i v a inccrca sa stapaneasca ~i ceea ce se intampla pe alte planete. Chiar ~l tu ai acest potential in tine, dar accst potential trebuie antrenat inainte de a putca f folosit. Trcbuie antrenat ell ambitie, vointa, perseverenta si dorinta.

o persoana eu multe realizari si succese in viata lui stie ca oarnenii tara succes sunt eei care nu incep niciodata nimic nou. Persoanele eu sueees i~i aleg in schimb obiective clare, isi aleg un

148

~ Mai tare Cd Diamantu! ~

plan si lucreaza din greu pentru a-si realiza planul facut. Ei mai stiu deascmenea ca numai astfel isi pot folosi puterea imaginatiei care altfel ar dormi ori s-ar atrofia si numai astfel isi pot rncntine corpul $1 min tea active.

Imediat cc 0111ul se retrage ori renunta sa mai faca ceva mental Of1 fizic el se autocondamna la moarte, Intcntia oamenilor de a se retragc din munca cand au iesit la pcnsie este 0 greseala foarte grava. Cei care reusesc insa sa-si gascasca "hobiuri" ori preocupari care sa le intretina atitudinea rncntala poziuva ~i sa Ie influcnteze pozitiv gandirea, vor reusi sa traiasca rnai activ ~i 'lor adauga eu mult mai multi ani vietii 10f.

Nimeni nu detine monopolul Ia cunostinte si totusi sum ea cunostintelc sunt puterc cand sunt folositc cum trcbuie. Cu cat studiezi mai muIt ell atata iti influentezi gandirea. ell cat actionczi mai mult en atat iti marcsti sansele de succes.

Rearnintcste-ti continuu ea subconsticntul tau, in afara faptului ca este un locas al intuirii talc, este si un depozit de rcsurse si putere inimaginabila. ell cat folosesti mai mult accste resurse, ell atat vor deveni din ce in ce mai accesibile pentru tine.

Subconstientul tau nu are varsta

Subconstientul tau nu are varsta; el nu imbarraneste si nu oboseste niciodata, tu 11 poti folosi toata viata ta. Singurullucru de care ai nevoie estc - increderea ta in el. lncrederea ta since rei, cornpleta si deplina in subconstientul tau il va ajuta sa-ri inteleaga dorintele ~i ambitiile si te va ajuta ca ele sa fie realizate.

Magia puterii subconstientului tau provine din increderea ta in subconstient - ea a fost demonstrata in viata tuturor ace lora care au avut sucees in viata - si poate fi demonstrat in viata ta daca incepi sa crezi in subconstient,

~~=::-:-=~~~~149 ~ Puterea Maqica a Minfji ==--~

.. _ .. _._--_._-_ _-_ .. _._ ------------- __ ..

Inteligenta

Autosugestia cste un proces automatic care se naste in subconstientul tau si ajunge la constient sub forma unui gand, 0 idee, un miros, 0 imagine, un cuvant, un gust ori simt.

Subconsticntul rnintii tale contine 0 parte a creierului tau care te poate ducc spre inteligenta infinita. Accasta u~a a creierului tau poate fi dcschisa si folosita flira limite pentru oriee scop li pentru orice dorinta a tao

Conditionarea mintii tale trebuie facuta in intrcgime prin intcrmediul subconst icntului tau. Tu nu ip pori controla subconsrientul tau, dar tu 11 poti influenta sa actionczc asupra planurilor si donntelor tale. Subconsnentul tau nu ramane niciodata pasiv. Daea 11 ignori si nu il ~ii preocupat cu dorintclc ~i planurilc tale, el sc va alimenta eu ganduri ~i idei inspirate din mediul in care traiesti, in special cu lueruri pc care nu Ie vrei , ori de care li-e frica.

Tu tra iesti intr-un rnediu care trimitc continuu inforrnatii suhconstientului tau tie ca esti constient ori inconsticnt de acest lucru. de rnulte ori tani sa stii. Catcva dintre accste informant sunt pozitive pe cand altele sunt negative.

Subconstientul timan prirneste inforrnatii din dona surse: Prima sursa sunt cele cinci simturi fizice (rniros, gust, Va7, auz ~i pipait), iur ceea de a doua sursa sunt gandurile individului, incluzind aeele g,lnduri tnmise sub forma de dorinte ~i planuri Subconstientul ~mului e ca 0 gradina care poate fi insarnantata inteligent ori lasara in paragina. Natura a creat ernul in asa fel inc at i-a lasat toate cele einci sirnturi sub controlul sau absolut. Toate informatiile obtinute din eele cinci simturi sunt analizate mai intai de constient, transformate in giinduri si apoi trimise subconstientului. Aceste ganduri sunt apoi catalogate, inrcgistrate si apoi stocate in memorie pentru a fi folosite la nevoie.

150

Usile subcon~ticntului

Subconstientul tau arc doua us]. 0 u~a sc dcschide la lumea fizica, cea in care traiesti si pe care o vczi. iar cealalta usa sc deschide la lumca psi hi ca. divina. cea care te face putcrnic peste tine. cca care te pune in control peste corpul )i mintea ta - II/mcl! fa I//(WiClI. Accasta este usa prin care dorintele. spcrantele ~i planurile noastrc vor fi alimcntate cu dorinta arzatoare a realizarii.

Orice gand trimis subco-istientului. orice gand care ajunge 13 subconstient, indifcrcnt daca este un lucru pozitiv ori ncgativ cstc accept at automatic )i prclucrat de nccsta. Ceca mai mare gresenla a ornului zilclor noastre estc accca ca el i)i petrecc majoritatca vietii ell mintea prcocupat de ganduri pc care nu le vrea. Accstc ganduri negative sunt cclc legate de: saracic. boa la, nefericire, durcrc, etc. Mintea at rage sprc ca preocuparilc la care ne gandirn celmai rnult.

Gandirea negativ» ocupa mintca ia foane multi oamcni, iar accsre grl11ciuri produc numai c.rcumstante neplacute deoarecc cic sunt preluate ~i prelucratc de catre subconsticnt. Subcoustientul nu poate diferentia intre g{l.I1dirca ncgativa si cc.ca pozitiva si actioneaza asupra lor in acelasi tel, Accstu este asadar motivul pentru care foartc multi oameni ajung falimcntari in \-jata - rnajoritatea g:."ll1durilar lor sunt talimenture. iar subconsucntul lor ducc accste fulimente la concluzia lor logica.

Instinctele omului

eel mai profund adevar cunoscut de omen ire cstc accla di omului i-a fost dat privilegiul de a-si controla $i directiona mintca sa in orice directie doreste. Toate celelalte creaturi au venit pe lume dotate ell "instincte" pe care nu le pot schimba si asupra carora nu au nici 0 putere.

*

OMUL A PRIMIT CHElA DE A-~I

CONTROLA DESTINUL PE

PAMANT. EL ARE PUTEREA

DE A-~I FOLOSI MINTEA ~I DE

A ~I-O INDREPTA

SPRE ORI~ICE DlRECTIE

DORE~TE

*

152

~ Mai tare Cd DiamantiiT ~

Omul a prim it cheia de a-si controla destinul pe piimiint - si eu stiu ca - neglijenta, ori indiferenta de a-sifolosi aceste puteri 0 sa-i aduca pedepse sub forma: mizertei, disperarii, saraciei, infrangerii, bolii, ~i a altor star] negative.

Asadar miracolul este ca - OMULARE PUTEREA DEA-SI FOLOSI \lINTEA 51 DE A SI-O INDREPTA SPRE ORICE U1RECTIE DORE5TE

Nu te dcscuraja daca la inceput tu nu iti pot: control" mintea.

Reaminteste-ti di "nimie nu e gratuit" in lume. Pretul pe care tu trebuie s5.-1 platesti pcntru a ave a capacitatca de a-u putea influenta subconstientul este pcrsistcnia continua, pcrsistenta de a pune In aplicare toate lectiile invatatc aici.

Capacitate a ta de a folosi principiile subconsticntului va depinde foartc mult de capacitatea ta de a tc concentra la 0 anum ita dorinta ~i de a tc concentra la aceea dorinta atata timp 5i eli atata intcnsitate pana cand aceea dorinta devi ne obscsic.

Scepticismul legat de to ate idcilc noi este 0 caracteristica a tuturor oamcnilor. Daca tu unnezi eu sfintcuie instructiile pe care ti le-arn dat in accasta carte, scepticisrnul tau va fi inlocuit de incrcdcre. iar aceasta la randul ei iti va transfonna viata.

Subconstientul tau lucreaza continuu

Sunt sigur ca accasta discutie despre subconstient cstc foarte noua pcntru foarte multi dintre cititorii acestei carti.

Nu uita, subconstientul tau Iucreaza voluntar indiferent daca tu faei vreun efort s5.-1 influentczi. Aeest lucru inseamna di gandurile negative de frica, de saracie si de esec alimenteaza eontinuu subconstientul tau daca le lasi sa-Ii scape de sub control.

Subconstientul tau nu se opreste niciodata din lucru. Dad tu nu-i dai de lucru eu gandire pozitiva, eu dorinte clare de obtinut, el

~~~=~~---.-,..,-,.,.,_J~153 ~ -= Puterea Mao/cd a MintJi =-~

Emotiile si subconstientul

se va alimenta cu ganduri rezultate din neglijenta ta fata de el. Impulsurile gandirii, fie ele pozitive ori negative, ajung continuu la constienrul rnintii tale - depinde de tine pe care le alegi ~i le lasi sa treaca de acest bani), ori daca Ie opresti.

Subconstientul tau este cxpus ~i pnrnestc continuu tot felul de ganduri fie ca esti consticnt ori inconsticnt de acest lucru. Cateva dintrc aceste ganduri sunt pozitive pc cand altclc sunt nezative Tu trebuie sa incerci sa oprcsti intrarea gandurilor negati~e si ~a-ti influentczi mintea Cll ganduri ~i dorintc pozitive. Cand vei reusi acest lucru, tu vel detine chcile suhcnnstientuiui tau si il vei putea folosi sa te ajute de ori ~i cate ori vci avca nevoie. Tu vci putea astfcl sa-ti controlezi arat de bine subconstientul incat vci purea opri orice gand negativ de a mai intra in mintea ta.

Once creatic umana pomcsre la un anum it moment dintr-un gand ori idee. Daca nu gandcsti, nu ai cum sa crcezi, nu ai cum sa stii ce vrei intr-adevar sa crcczi, Toate realizarile facutc de om au urmat acelasi traseu: ImpuIsul gandirii a fost la ineeput implantat in subconstient, care l-a trimis apoi intr-un alt compartiment a1 minti i uumit Imaginatle. De aiei a trccut apoi intr-un alt compartiment numit Increderea ea poate f rcalizat, si deabia apoi a reusit sa tie transformat in realitatea fizica propriu zisa,

Subconstientul uman este mai sensibilia gandurile emouonale decat la cele rationale. Toate gandurile cmotionale fie ele pozitive ori negative influenTeaz;; foarte mult subconstientul omului. De aceea este foarte important sa identificarn marile emotii pentru a le putea analiza si astfel vedea efectul lor asupra subconstientului.

Cele mai mari emotii pozitive sunt: 1. Emotia dorintei,

154

~ Mai tare Cd Diamantul ~

2. Emotia dragostei,

3. Emotia sexualii,

4. Emotia ~peran!ei. si

5. Emotia credintei.

Contruleaza-ti aceste emotil Ii vei putea sii-!i controlezi subcnnstientul si vei putea sii-!i schimbi destinul si viata,

Celc rnai mari crnotii negative sunt:

1. Emotiafricii,

2. Emotia urii,

3. Emotia durerii,

4. Emotia egoismului

5. Emotiu lacomiei.

Eliminii aceste emotii din mintea ta sl vei putea ajunge In control peste viata ta; lumea te va indr::igi. incuraja ~i sprijini sa faci tot ceea ce-ti doresti In viata.

Lrnoriile negative ~i pozitivc nu pot ocupa mintea in acelasi timp. rJna dintre de trebuic sa domine. Depindc de tine daca faci ccva pentru a te asigura ca cmotiile pozitive sunt celc prezente connnuu in 111111tC3 tao

Obisnuiestc-tc sa permiti mintii tale sa acccpte numai gandurile pozitive - in accst fel gandurile negative nu vor mai avca loc in mintea tao Foloscste acest antrenament mental cat pori mal mult si vel vedea ca rczultatele nu sc vor lasa mult astcptate, Acesta este eel mai eficient mod prin care tu pori cornunica si coopera Cll subconsticntul tau.

~~w=~~~~~-~~

=t.. PUterea Mapca a Minpi ~ 155

Siiniitarea fizicii si mentalii

Domcniul de sanatate fizica ~i mentala incepe din ce in ce mai rnult sa fie intcles de catre lumea medicala. Noi deabia inccpcm sa descoperim puterile mintii, sa-i descoperim biochimia. si sa vedcm caile ci de cornunicare Noi deabia am inceput sa-i dcscoperim posibilita!ile. No! trcbuie sa stim ca suntem eu mult mai puternici dccat am fost educati Noi nu suntcm ~i TIll am fost cducati pentru succes

In cele ce urmeaza. ani sa-ri dezvalui un secret care 0 sa te ajutc sa traiesti mai mult. s,) fi fcricit in casnicic ~i de-ascruenea sa previna imbolnavirile. Sccretul pe care ti-l voi da se intarnpla S[I fie cca rnai irnportanta lege chirnica din Univcrs. Fac pariu eu tine pe milioane ca niei unul dintre profesorii tai de pana acum nu ti-a spus ceea ce-ti voi spune acuma. Acest lueru demonstreaza neglijcnta criminala a cducatiei in Romania. Secretul meu cste urmatorul: Corpul uman BU poate fi bucuros ~i nervos In acclasi timp ~ deoarece estc imposihil elm punct de vedere chimic. Dvzeu a zls: Cel cc radc, sa nu fie nervos ~i sa nu se irnbolnaveasca.

Nu stiu daca tu iti dai seama de secretul pe care l-ai obtinur.

Nu stiu daca iti dai seama ca acest secret tc poate ajuta foarte mult sa traicsti rara sa te irnbolnavesti. De asernenea te poate ajuta in reiaiiile familiale: - cand sotul. ori sotia c nervos pc tine ... -, fa un cxpcriment.... fa-i sa rada .. fa ccva anumc care sa-i faca sa rada invatii sa razi. Rasul este binecuvantarea domnului peste tine Nu uita un lucru - rasul se invata - asa eli .... ~ invata sa razi !

Rasu! este straluciren sufletului, Sper ca nu vei uira niciodata sa razi usor si repede. Cand vei uita sa razi - vei fi foarte batran.

156

~ Mai tare ca Diamantul ~

Sentimentele ornului sunt chimice, Corpul ornului se schimbii la bucurie ~i are 0 chirnie diferita dedit la speranta. Noi avem 0 alta fiziologie cand avem 0 pace a rnintii, suntem altfel cand radem eu placere si suntem alife! cand meditarn - practic. de fiecare data ~i eu fiecarc traire interioara, chimia noastra fizica este diferita. Acest lucru nu influenteaza numai starea mintii noastre dar si legatura dintrc mintc ~i corp.

Corpul tau are receptori in asa fel incat vasele de sange si organele interne stiu eu precizie cand esti fericit ~i produc un mecanism de feedback, iar sisternul imun secreta hormoni, asa ca este 0 legatura continua constanta intre corp si mintc care intrcaba continuu: Cum 111a simt...? Cum rna dcscurc ... '? Ce mai trcbuic sa produe ... ? - iar accste lucruri se produc continuu in corpul tall tara ca tu sa l~i dai seama.

Indiferent cum percept realitatea, corpul tau va raspunde la aceasta 5i va elibera chimicale in sange in functie de percepua ta despre rea Ii tate. De aceea este foarte important de inteles conceptul ca pentru oricare dintre noi - Cuncentrarea inseamna reali/ate.

Transformarea umana

Eu vrcau in accasta carte sa ajut oarncnii sa-si descopcrc potentialul lor pcntru succes, Eu vreau sa a_jut oamenii sa-~i invinga frica de insuccese ~i sa ajunga 1a succes.

Tu poti avea succes prin una din dona modalitati: lnspiratie ori Disperare. l.asa persoana batrana 'din tine sa moara ~i lasa persoana noua sa se nasca. Fa ca persoana noua din tine sa respinga vechiurile obiceiuri.

F oarte multe lucruri in viata sunt simple dar oamenii nu le aplica deoarece ei sunt implicati in lucrurile de rutina de zi eu zi din viata lor. Ei sunt cuprinsi in curentul evenimentelor zilnice: de a-si plati chiria, ori curentul, ori intretinerea - si ajung la sfarsitul vietii dandu-

Termostatul mintii

~l seama ca nu au realizat nici rnacar 0 zecime din ceea ce puteau, nu pentru ca nu au fost destul de inteligenti, ci mai degraba pentru di nu au fast clari in ceea ce doreau. Ei nu au actionat, ei nu au luat decizii clare si nu au actionar asupra acestor decizii.

Mintea ta, spiritul tau. emotiile tale sunt gradina tao Asigura-te ca tu plantezi in aceasta gradina tot ceea ce vrei, adica scminte sanatoase cum sunt, dragostca, cal dura si aprecicrea ~i nu serninte n~s~natoasc cum ar fi dezamagire, insecuritate, umilire, depresic ~i frica.

Subconstienrul nostru are 0 idee foarte clara desprc ceea ce rncritarn 110i. Imagincaza-ti subconstientul cu un termostat care cste legat de creierul tau. Daca avern un termostat intr-o camera si daca il reglam de cxernplu la 20 de grade )i daca temperatura camcrei coboara sub 20 de grade. termostatul va declansa inciilzitorul. Dintro data anxietatea apare. Ea zice - trebuie sa facem ceva ncaparat.

- nu este destul de bine a~a .... si imediar Vel vedea ca esti irnpins parca din spate, tu simti ca ai dorinta de a schimba feiul in care stau lucrurile. Ace! lucru se int,lmpl<i in viala cand nu esti multumit _ cand viata ta nu reprezinta ceea ce crezi ea ar trebui sa repr~zintc.

Un lucru foarte interesant este faptul ca se intampla si de cealalta parte 13 fel. Daca termostatul este reglat pentru 20 de grade ~i temperatura creste Ia 25 de grade. tu vei declansa aerul conditionat tu iti vci sabota succesul ~i vei cobora panii acolo unde· crede subconstientul tau ca meriti sa fii, in relatiile tale, in problemele talc financiare, etc. Probabil ca acest lucru nu e user de inteles si acceptat, dar asa Iucreaza subconstientul uman.

158

Timpul vindeca

Timpul cste ~l poate fi un doctor la toate bolile ornului EI vindcca rani!e atat fizice cat ~i psihice. De fiecare data cand suntem confruntati ell moartea cuiva drag din familic, cu divortul ori picrderea unci insemnate sume de banii, timpul estc eel mai hun medicament pentru durerca noastra.

Timpul li transforma pc cci tineri ~i irationali in adulti matur: ~i intclepti. Timpul transforms ranilc inimii ~i frustranlc zilnicc in curaj, rezistenta ~i intclcgerc.

I

1

SECRETUL NR 7

160

ASEZAREA OBIECTIVELOR

,

ASEZAREA OBIECTIVELOR

YiLT:si secrei arc pntcrca unui diarnaal. El iti poafc schimba via/a!

UL TI OAMENI viseaza sa ajunga bogati dar putini dintre ei stiu exact cc trcbuic pentru a-~i realiza visul.Asezarca de obiective este deoarece te obliga sa translczi viscle ~l dorintele tale in lucruri clare ~i concrete pe care le ai de raoul. Prin asezarea obiectivclor in vial" ta, tu IIi clarifici la nivclul constientului si subconstieruulu, ce vrei de fapt de la viata ta. Dorintele cele mai arzatoare se clarifica numai si numai atunci cand sunt translate in obiective realizabile,

Obiectivele nu sunt altceva decat un vis eu 0 data limita atasata de ele,

Noi trebuie sa ne asezam obiectivele in functie de ceea ce este

162

~L~M~a~/~' t.7"a~re-ca----CD"~7""a~m"'a"'n""t""U~f_jy

mai important pentru noi ~i pentru viata noastra. Daca stam numai ~i astcptam ca lucrurile sa se intample de la sine asa cum am dori noi, putem astepta mult ~i bine ..... !

Pcntru a avca sucees in viata, tu trcbuic sa-ti alegi obiective clare si sa-ri asez: anumitc standarde, - sCI-fi realizezi obiectivele si ~'a-ri depasesti stondardcle indiiercnt de ce .... ·-01' inuimpl a - chiar daca - acest lucru ar insemnafoaru: multe sacrificii pentru tine

Actul luarii unci decizii este 0 purere toarte mare pentru fiecare dintre noi - tu iti clariflci ce este important pentru tine, iar - claritatea e putere,

La multa lurnc ii cstc tl'ica sa 13 0 dccizic. Actul luarii unci decizii, actul realizuni acclci decizii ne va aducc rnai aproape de potentialul nostru urnan, potcntialul nostru real.

Ce faci tu la inceput de an ... ? Cc obicctivc iti asezi pentru noul an ... ? Succesul se intarnpla nurnai cand ici dccizii ~i transforrni aceste dccizii in reulitate. TlI nu trebuic S~l Iaci nimic din ceca ce nu vrci - puterea luarii unci decizii este in tine.

Nu uita niciodata - puterea luarti unei decizii este 0 unealta pe care () poti Colosi nricand pentru a-ti schimba viata,

Plan de actiune

lnv"!'] din deciziile ~l grescli!c talc. Fi flexibil in deciziile tale ~i corectcaza-ti greselile.

Nu uita - Succesul in vialii este rezultatul unei gandiri corecte, gandirea corecta este rezultatul experientei, iar experienta este rezultatul unei gandiri nu intotdeauna corecte.

Pentru a invata cat de putemic lucreaza asezarea de obiective i\i recornand urmatorul plan:

I. Decide la ce standard vrei sa traiesti peste 5 ani.

2. Fa-ti un plan de actiune. Fara lin plan tu nu poti ajunge acolo unde vrei sa ajungi.

3 .. Actinllcaza. invata din lccti ilc trecutului. traicstc in prezent ~l pnvcstc spre viitor.

4. Urrnarcste-ri actiunile si vezi dad! faci ceca cc ti-ai propus 111 plan - daca vezi cu actiunile tale nu due spre rcalizarea planului. redirectioncaza-te.

"Biletul de calatorie" sprc viata ta noua

Nu uita - Cele mai dificile Iller-uri Btl sunt facute de n singuril sa-i zicem "explozte", ci mai degraba de un efort de encrgie, de aplicatia consistenta ztlntca a tot ceea ce esre mai hun in tine.

Pentru a-ti schimba viata in binc tu trebuic sa faci mai multi pasi P071ti\'i privind.spre obiectivclc tale.

Tu prirncsti un "tichet de calatoric' spre viara ta noua. Tot ceea ce trebuic sa faci este sa-ti deschizi mintea ~i inima pentru a-I primi. No-eaza asadar aceasta zi intr-un calendar. Socotcste de-aici incolo 60 de zilc s i incercuieste acea zi in calendar - accasta it! stabileste durata misiunii ~i a calatoriei talc. Tine aceasta carte pe noptiera de langa patul in care dormi. Cartea iti va rcarninti continuu ca pe parcursui urrnatoarelor 60 de zile, tu vei trai conform invaphnintelor primite din aceasta carte. Pc masura ce vor trece zilele una dupa alta tu iti 'lei da din ce in cc mai mult seama di treci printr-o schimbare care v-a fi observata ~i de cei din jurul tau. La sfarsitul celor 60 de zile tu vei fi 0 persoana noua, 0 persoana plina eu ambitie si abilitati, o persoana complet transformata <lin toate punctele de vedere.

*

DIFERENTA iN VIATA TA

, ,

NU ESTE FACUTA

DE CEEA CE POT! FACE

CIDECEEACE

VEl FACE

CUADEVARAT

*

"'~

<-t=-- FJ!terea Marsica a Min{fi

~165

Puterea asezarii de obiective

;\je7area de obiective cste 0 cheie fundamentala in toate succesele vietii. Lucrurile elementare trcbuie facute zilnic. Cei mai I bum antrenori din lume 1~1 ghideaza sportivii spre lucruri elementare pc care sportivii le-an facut de mii si mii de ori inaintc ~i pe care Ie stiu toartc bine

Unde stii pnterea obiectivelnr ... ? Obiectivele crecaza puterea de a crestc si de a tc cxtinde pentru a ajungc la succes, Cu objective noi 11(;' putcm erea viitorul in avans, noi ne cream destinul, noi Ill' schimbarn viata.

Eu imi asez objective, apoi irru fae planuri de actiune.Jrni asez obiectivc care sunt ell rnult peste putcrile mele prezcnte. De multe ori nu am nici 0 idee cum voi reusi sa fac accst lucru sa sc intample. Pornesc de Ia idcca ca daca rna inspir destul, voi gasi un obiectiv care sa rna faca S3 rna simt bine iar apoi voi gasi pima la urma soluria. resursele ~i inspiratia de a-I rcaliza. Chiar daca pe moment nu am nici 0 idee despre realizarea lui si chiar ~i cand mi se pare complect imposibil, eu cuntinui sa ered ca daca imi fortez mintea dcstul, ea va gas: palla la urrna solutia eea mai potrivita.

De rnultc ori rna intreb: Oare a mai fost acest lucru facut de 0 aha fiinta urnana inainte de mine? Daca raspunsul este afirmativ, cu nu vad motivul de a nu il putea realiza, Lu ered ca sunt capabil ~i sunt eehipat cu toate calitatile mentalc ~i fizice ell care au fost dotati cei ce au rcalizat miracole inaintca mea. Singura difcrenta dintre mine si ci este ca ei au realizat deja miracolul iar eu trcbuie sa vreau ~i sa fiu convins ell ~i eu la randul meu 11 pot realiza.

Tu trebuie neaparat sa mai stii Inca ceva legat de rniracul ~i anume: - Miracolul este ceva ce se petrece contrar legilor naturii ~"ii stiintei. Miracolul este 0 suspendare temporara a uneia dintre legi. Oricare dintre noi poate face un miracol.

166

~ Mai tare Cd Diamantul ~

Miracolele vietii rnele

Viata mi-a oferit ~i mie posibilitatea de a trece prin catcva mici miracolc. Aceste rnlracole mi-au oferit mereu un punct de referinta. un punet de alirnentare ell cnergic psihica dcoarecc mi-am zis mereu ca acestc rniracole I'll! mi s-ar fi intamplat daca m: mi-as fi adus ~i Ctl contributia 13 ele.

Primul miracol:

1,3 varsta de 6 ani rn-arn inccat 111 raul Barcau. Miracolul a Iost ca dura ce am murit - am reinviat. Dupa mai mult de 20 de minute de la inec ~l la mai mult de 15 minute din momentul in care respiraua mi S-3 oprit 7i inima incctase sa mai bata. am fost sal vat ~i astfel. am putut f rcadus la viata. Accst evenimcnt mi-a marcar profund viata,

AI doilea miracol

La varsta de 10 ani, pe cand ascultam scrviciile rcligioasc 13 bisericu din satu I natal, Sumal, crucea care pUI1a numele croilor satului S-3 desprins de pe pcrete si a cazut in fruntea mea lasandumi 0 rana din care curgea sange. Mvarn intrcbat mereu - Oarc de cc s-a intarnplat acest lucru ... ? Oare de cc eu ... ? Oare de cc tocrnai pe mine .... '? Oarc ce inseumna acest lucru . ? Raspunsul nu lam primit niciodata, illS§. eel pc care am preferat sa-l crcd a fost cii - probabil acesta c un semn de la eEL DE sus cii eu trebuie sa fac ceva pentru oameni, eu trebuie sa fae ceva pentru fllnta umana - ceea ce de altfel am ~i facut mereu

Al treilea miracol

in 1985 am treeut ilegal frontiera Rornaniei. Sansa (din punet de vedere statistic) de a reusi sa tree aceasta frontiers era de aproximativ 10%, Riseul de a fi prins si aruncat in inchisorile comuniste era de aproximativ 80%, iar riscul de a fi impuscat

de catre granicerii romani, de aproximativ 10 %, Cu to ate aceste statistici, cu toate aceste sanse infimc de a reusi, miracolul a fost de partea mea ~I am reusit pana la urma tree granita in Yugoslavia si sa ajung dupa un an in Canada,

AI patrule. miracol

in momcntul sosirii mele in Canada nu stium dedit vrco 5 ori 6 cuvinte de limba engleza. Si totusi, sase ani mai tarziu imi primeam liceenta in Kinctica Umana, iar in al saptelca an imi terminarn masteratul in Psihologia Sportiva. Ceca ce am realizat din punet de vedcre profcsional in acci sapre ani a fost un adcvarat miracol pentru mine.

Dragostea de tara si nearn!

In 1993, dupa terminarea rnasteratului, am reveuit in Romania. Intentia mea a fost sa-rni vizirez parintii, fratii ~i prietenii. Dupa ce am petrecut 6 luni in tara am rcalizat ca trebuie neaparat sa-mi ajut tara ~i neamul. M-arn reinters in Canada, dar in 1994 am rcvenit In Romania ~i Ill-am angrenat in foarte multe activitati: am predat la Universitatca Oradea, am ajutat bolnavii din spitale alaturi de organizatii din Anglia, America si Sucdia, am dcschis 0 firma, un restaurant unde nu se consurna alcool si un de sc servea numai mane arc sanatoasa. in ficcare weekend of ere am la restaurant lccrii de dezvoltare psihologica la copiii din clasele primare din orasul Marghita. Dupa atragerea copiilor la restaurant, adultii simteau eft nu mai au ce cauta acolo - restaurantul devenise acum al copiilor.

Miracolul pe care-I doream se intamplase - restaurantul nu era numai al alcoolistilor si adultilor. Restaurantul poate fi un loc unde se duce intreaga familie, un loc unde sa mananci sana los ~i sa te simti bine.

168

~]_'M--'aC:-/~' t.L:g=--=rC::e-ca=-[)=ia-:-m-=-=aC::n"'tu'c/-r-=:?

Dupa ce adultii veneau, se asezau la mese iar ospatarul se ducea la ei sa primeasca comanda .. ei incepeau eu:

"Da-mi te rog 100 de grame vodcii" ori "Da-mi te rog

100 de grame conlac'' ori ceva de genul accsta.

Ospatarul nostru politicos lc raspundea: ".0. I'Ve pare riiu, dar IIU avem vodcii ... " Atunci clientul zicca ..

" ... Bine, da-mi atunci te rog 0 jumiitate de litru de

vin ... "

iar ospatarul din nou spunea ..

" ... IVe pare riiu, dar IIU avem nici vin ... " Atunei clientul zicea:

" ... Bine, da-rni atunci 0 bere ... " iar ospatarul din nou spunea ..

" ... Ne pare riiu dar nu avent nici bere, noi IIU servim biiuturi alcoolice in acest restaurant. .. "

La aflarca acestei vesti eei rnai multi clicnti sc ridicau de

Ia masa holborosind ... " ... Dar voi ce dracu vindeti aici, .. " iar ospiitarul raspundea:

" ... No; aid vindem numai nuincare siiniitoasa.:"

Din pacatc la rcintoarcerea mea in Canada in 1995, a trebuit sa renunt la restaurant deoarece nu am reusit sa gasesc pc cineva care sa-rni continue activitatea,

Mici miracole

Un alt miraeol intarnplat in Marghita (Jud. Bihor) a fost acela cimd am reusit sa starnesc in randul copiilor 0 dorinta extraordinara de a invata si de a primi note bune. Aceasta era una din dorintele mele cele mai arzatoaresi anume de a contribui cum pot mai bine la ridicarea nivelului de culrura si civilizatie a liirii.

*

CONSISTENT A ESTE

ADEV ARATA MASURA. A

PERFORMANTEI

*

170

Dar iata cum s-au intarnplat lucruri le: La una dintre masinile de popcorn amplasata in centrul orasului Marghita am pus urmatorul afis:

"Drag; copii,

Daca VOl primiti 3 note de ;,ece intr-a .fiiiptiimiinii. domnul Bota va of era gratuit o pungii de pop corn I,

Nu va pot spune in cuvintc cc efect a avut acest anunt ell prem iu asupra copiilor. Va spun doar en zeci de parint: au venit la nunc personal sa-mi multumeasca pentru ca "in stitr}il s-a giisit 0 modalitate care sa demonstre:e cd copilul lor poafc tl1wl{a ~.; poole obtine note bune' Nu pot sa rcdau in intregime rcmarcile tuturor parintilor 5i de aceea Ina voi opri duar la una rnai sugestiva si care suna cam asa: "Drago domnule Bota. Nu ~\·till Cllm sa vei 11I111{1l1nesc pentru ccca ce a-tifacut. pentru cotnlul melt. lndiferent ce metoda am [olosit panel acton pentru a-I detcrmina sii invete, eLi am dat grey. De cdnd a auzit de anuntul d-voastra in scouia lui a inceput 0 adevarata competitic pentru note de 10. Atat el edt si ceilalti elevi din scoala lui Jill \'or note mai mici decat 1 O. Fiulmeu isi iace temele iniediat ce vine de la scoula. invatd ap]'oope toaui ziua si invuui chiar s! dinvinem a in a i nt c de a sc duct' fa scoalii. ACC(lS{[l transfortnare a lui, imi nmpl e inima de bucurie si nuiface un {Jcl.rinle I extraordinar de [ericit. rrel multumesc dill toata ininra pentru niomentele defericire pe care mi le-uti ofent'

De-asemenea multi dintre invatatorii si profesorii din oras au venit la mine, la cateva lilt dupa aparitia afisului. Mi-au multumit pentru initiativa pe care am inccput-o, spunandu-rni printrc altele ca: "Fiecare dintre copii vrea sa primeasca numai note de 10. Nu ii mai satisfac notele mal mici dedit zece. Multi dintre ei ridica ambele mdini pentru a se asigura cii vor ji solicitati sa riispundii La intrebdrile puse si a prim! astfel al doilea or; al treilea zece pe acea sdptamdna ",

Obiectivele vietii

Actiunea mea nu a scapat desigur nici postului national de radio si nici al presei locale. Dar acestea nu sunt cele care au facut din aceca actiune un miracol - Miracolul pc care il astept inca nu s-a produs. Miracolul se va produce peste 10 ori poate 20 de ani deac.un: inainte. Ceca ec am :facut eu atunci a fost sa implantez In mintile unor elcvi de scoala un anumit tip de serninte pc care eu le numesc setnintele !)l{}Uita!li urnane, Acelc semintc vor incolti poatc peste 10, ori 20 on poatc 30 de ani. cand acei copii vor ajunge adulti. Atunci vor putea si ci la randul lor sa-i ajute pe altii, sa faca ccva care sa intlucntelc in mod pozitiv viara altora.

Accl eveniment a lasat mille adanci in subconsrionm! multor copii din acel oras. Miracoiu] cstc di acesti copii nu vor uita poate niciodata c:1 a fast 0 anurnira perioada in viata lor cand un om tara absolut niei un intcres i-a ajutat sa sc poata ajuta pe ei in~i5i. Miracolul e ca inforrnaua pc care au vazut-o va ramanc adanc inradacmata in mintca lor ~i SLltl( sigur ca multi dintre accsti copii vor face ~i ei mai departe ceea ce au vazut la mine.

Fu irui ascz obicctivc clare In toatc domeniile vietii mele imi obiecnve de dczvoltarc personala, cmotionala, sociaia. spirit~Iala,

~i financiara. Trebuie sa sti u tot timpul ce vreau de la mine p~na la urma, trebuie sa fiu lot timpul in control peste nuntea si vrata mea.

-.... in rnornentul in care am inceput sa-rni implcmentez planurile tacutc, am observat ca viata mea se schimba din ee in ce mai mult, Uitandu-ma in urma, observ ca am realizat schirnbari masive in viata mea. Mi-am dcpasit cu mult visurile copiliiriei ... , m-arn schimbat' fizic ... , m-am schimbat emotional..., mi-am dezvoltat confidenta necesara ... , m-arn schimbat in relatiile interpcrsonale..., _ viata mea s-a schimbat la toate nivelele. Nivelul meu de confidenta.i., ~ivelul

172

~ Mai tare ca Diamantu/ ~

meu de incredcre ... , nivelelc ruck de perseverenta, vointa, arnbitie. ; toate S-3U schimbat. Toate aceste schimbari au survenit in urrna I procesului de asezare de objective in viata mea. Inca nu se stie exact i ce se intampla cand iti asezi obiectivele - dar ccvamagic sc_intii~ph\. 'I •. Tu aduci la cunostinta constientului ~I subconstientului tau ca este neaparat necesar sa faei ceva. Tu esti prcgatir sa fact anumite sacrificii

pentru a_~ti schil1l_ha viata. _ _ _ . I

Unll oarnem. in dorinta lor de a obtine l~crun $1-aU ne,ghjat I integritatea, ori au ncglijat ceea ce vor sa fie on unde vor sa ajunga [ in viata. Tu nu ai voic sa faci la fcl. Ttl nu trcbuic sa ajungi acolo. Tu I trcbuic sa stii ca in rnomcntul in care ai decis sa ili asezi un obiectiv. ] tu trebuie sa da: neaparar totul, tu trebuie sa faci ncaparat totul pentru I a-ti realiza acel obiectiv. I

I

Motive Ie cer raspunsuri

Ell crcd ci:i rnotivclc apar mai intai , apoi acestea sol icita raspunsurile. Daca tu ai dcstulc motive sa faci ceva. sa realizezi ccva, tu vci l!asi In mod sigur modalitatea de a-I face pan a la urma. Dar daca ceea ce face tu este doar de a-u aseza obicctive )i nu faci nimic pentru a ti Ie realiza, tu nu vei realiza aproape nimic in viata.

Cfmd iti asezi un obiectiv, ceva manic se intarnpla inauntrul mintii tale -~ll r~cuno~ti constientului ~i s'__ubcon~tientului di acolo unde esti acuma nu este Iocul in care ai "rea sa ti - ceea ce inseamna di - tu incepi sa vezi diferente intre eel' a ce esti acuma si ceca ce ai "rea sa fii si pe masura ce simti aceasta diferenta, mintea ta devine din ce in ce mai nernultumita. Se stie ioarte bine cii - ceea ce motiveazii eel rna; mult comportamentu[ uman este nemuitumirea.

Ideea precede realitatea

Cand esti relaxat, tu nu ai motivatie sa faei ceva. Pe cando daca esti nesatisfacut ori ncrnultumit de ceva, atunci e momentul cand incepi sa faci ceva, sa schimbi ccva - atunci pnmesti practic puterea de a-ti schimba viata.

Pentru foartc multi oameni succcsul este 0 cursa deoarece In niomentele in care au succes, ci au tendinta de a chefui ~i petrece. Daca In schimb au esec. ci sufera, - iar din aceea suferinta, aproape intotdeauna selectcaza invataminie 110i, dinstinctii noi folositoare in viitor, Nernultumirea este pana la urma un lucru foarte bun, un lucru de care trcbuie sa profiti, nu ceva de care sa tc sperii.

Totul in viatii or; in jurul riiu a pornit la un moment dat de la o idee. Gandcste-te la ceva din viata ta, care la un moment dat a fost un gand, or; dour 0 idee pentru tine. Poate munca pe care 0 faci, poate copilul pe care 11 ai, poatc masina pe care 0 conduct, - indifercnt la ce te gandesti, - adu-ti aminte ca, eu mai mult timp urma acesta a fost doar un gand, doar 0 idee pentru tine.

Tu obscrvi cum aceea idee a rcusit sa prinda contur pentru tine si cum a rcusit sa-ti schimbe viata? Din aceste ganduri ale tale, din aceste idci pe care le-ai avut in trccut uncle s-au transformat in pe cand altele nu.

Motivul pentru care unele s-au transform at in realitate iar altele nu, a fost faptul ca unele all fost rnai importante pcntru tine, la unele ai fost dispus sa-ti aduci anumite sacrificii. pc cand la altele nu. Acestea sunt singurele motive plauzibile care au dctcrminat ea unele idei sa se realizeze in detrimentul altora.

Ceea ce nu ai stiut in trecut nu trebuie sa-ti scape acuma. Ceca ce vei invata in continuare te va ajuta sa transforrni in realitate cat mai multe din ideile si dorintelc pe care le-ai avut pana acum. in cele ce urmeaza iIi reeomand un plan foarte simplu de a actiona

174

asupra dorintelor tale. Chiar daca acest plan nu se adreseaza. ori nu se potnvestc intrutotul dorintelor talc, el estc un model de sirnplitate pe care il pori folosi de fiecarc data cand vrei sa-ti lndcplincsti 0 dorinta. De ex. Haide sa prcsupuncm ca ai vrea sa pierzi sa zicem 30 kg de grasime

Plauul pc care 11-1 propun estc urmatorul

1. Serie acel obiectiv pe 0 bucata de hartie ~l ascaza-) undcva unde II poti vedea zilnic

2. St abileste un obiectiv mie (fa-t: un plan in care 111 slabest: 0.) - 1.0 kg pe saptamina}. Acest obiectiv tc \"3. ajura practic 5;1-11 urmaresti progresul ~i sa-\i poti pastra conccntrarea pcnrru a obtinc obiectivul eel mare.

3. Intormeaza-te de la persoane cornpetente pentru a rcaliza ceca ce-ti propui in mod samHos. (Obiecuvul tau prirnar in viata cste de a ti fericir ~H u ebu.c sa slabcsti sallalos ~i nu altfel j. l\U urma "retctr lie slabire miraculoase" pe care lc giise~ti prin ziare ~i revistc. Daca dorcsti mai multe infonnatii. solicita ajutorul mcdicului pentru accasta.

4. Nu renunta niciodatfi. Nu cauta motive sa renunti. Intotdeauna poti gasi dcsrule motive sa-ti intrcrupi programul. I-olosestc dictonul: iuvmgatoni nu reuunta, Jar cci care renunta nu ajung invingatori.

5. I magincaza-ti di esti deja persoana care vrei sa devil. Tu poti folosi accasta viziune mcntala atit seara inaintc de a te ducc la culcarc cit ~i dimmcata inaintc de a te scula din pat.

~c_____,.-h ~"""M--;'~------'M"'" ~~17_" -~~ Puterea agIca a mfii =-~,

SECRETUL NR 8

176~3a, tare ca Diamantu/ :'Y

-, .:

", '"

~.

\ /

"'"

(. s

..

CONCENTRAREA

CONCENTRAREA

AJORlTATEA OA:VIENILOR nu au nici 0 idee de-pre capacitatea gigantidi pe care 0 au de a-:jl influenta destinul. Majoritatca oamerulor nu isi dau scama cat de puternica este forta conceutrarii minti i Ui11<iIlC. Foarte putini dintre oameni reusesc sa-~i poata conccnira putcrca mintii intr-o anumita directie a vietii lor - aceasta este de rapt directia care le ofcrii cele mai mari satisfactii.

Viata noastra este directionata de ceea ce simtim. Ceea ce simtirn este determinat de ceea ce ne concentrarn. iar ceea la cc ne concentram este determinat de intrebarile pe care ni le puncm din obisnuinta. In Romania intalnesti foarte rar oameni care sa-si puna intrebari. Acest lucru ii dezavantajc .. zii foarte mult deoarece viata lor nu ajunge sa fie condusa de ratiune si astfel nu pot ca panii in

178

~ ~---,

~ai tare ca Diamantu/ c~

cele din urma sa-si construiasca ori sa-:ji influcrucze propriul destin. Daca noi puncm intrcbari, noi ne solicitarn practic mmtea sa analizczc '; $1 sa clute solutii ~i raxpunsuri la problcmc!e \ie!li 1103SttT. De aceea intrebiirile pe care Jli Ie punem sunt direct raspun-iuaure de ceea ce VOIll {(,ce .)'i Cl' 1'0m sinlti ill viatu noastrii.

[hea vrei sa schirnbi rcalltatea actuala a vietii tale, schimba directia in care te concentrezi, daea vrei sa schimhi directia sprl' care te cnncentrezl schirnba inrrcbarlle pe care !i le pui din obisnuiuta.

fntreh[m de genul:

Oar« de ('(' tocmai ell '!

Oare de CI! tocmui mie ?

Oare de ce tocmai pi' III;II(' .... ?

- 1111 sc tcruuna rllci()dat~l .';ii Illl k ajuta ell uhsolu: 11i111ic.

In schiml: intrch~rt d c gcnul:

Oarr cc trebuie si, lac ... :

Oare este bine dacii procede; 1I,~·1l ... ~

(lure mai existii !:Ii ulte posibilitli(i mai bune.i.? Oare HI ce ar treb ui sitfuc pentru a .. schimba «eel

lucru .... ?

Oure as mai puteu safac si altceva?

- au ell Willi nit efcct psihulogic asupru mintii talc.

Educatia si puterca

Noi sunicm ell mult mai puternici dec at n: s-a spus ori dccat am fast cducati pana acurn. Noi avern 0 capacitate intclectuala extraordinara, noi avern rcsurse si puteri pe care nu le-arn stiut ca exista 111 noi - acestc puteri Ifi sunt dezvaluite in aceasta carte.

Noi avem toate aceste puteri, dar ele te vor ajuta deabia de acum inainte pentru ca pana acum tu nu le-ai cunoscut puterea,

~t=3 Puterea Magica a_M0f~~179 '-1

Noi posediim puterea de care avem nevoie pentru aface ceea I

ce vrem ill aceastii viutii. I

i Regula ce ncbuic urmata pcntru a dcvcni expert in orice cstc ~ totala. munca. munca ~i iar t1lIJIlCI Munca e cca care j

Conccntrarra si \ia!~

Viata mea s-a sclumbut cu I X() de grade dnd Cll11 obscrv a! Cil ! ceca cc cxpcrunenrcz 111 \iat,'j nu sc haze017,-1 ncaparat pc viata in' sine. ri rna: dcgraha pc ceca - la cc rna conccntrcz '

Ceca sprc cc tc conccntrezi e-tc ceca cc vei obt111C III vl,-q:l onccnrrnrc insearnna realitatc. Daca vrci SCI schimbi realirate«.

conccntrarii. schimba intrcbarilc pc care ti lc pui din obsnuiut» Accasta esic cheia la totu!. j ntrebarile stint chelle care controleaza c o ncen n-ar eu. intfcharile sunt che ia car e-t! cunrro le aza exper'ientele vietii.

Daca sclumbi conunuu imrebanle 1)(' care !i lc pui. tu poti

continuu fclul ill carl' tc simt]. cum ga!lde~ti. cc deeizii iei ~1 cine dcvii pinfl in cc:e dill urma Singura difcrell!;) inrrc tine ~i alti uamcni care 0 due mai biuc decat tinc cste (:<1 ci l)i pun intrebiui mai bune dec.it 0 taci tu. Nu uitu aces! lucru - tu c~ti stapan peste rnintea ta. tu esti eel care decide lntrebarile pc cure ii lc pui. Punc-ti intrchari dcosebitc, accepta raspunsuri deo scbitc ;-;i uctioneaza in dirccna schimbarii vietii talc.

Indiferent de intrebarea pe care ti-o pui - tu vei primi un raspuns.

Cand iti pui intrcbari, ill schimbi concentrarea ~i cu aceasta felul in care te simti si in care gandesti. Daca vrei experientc unice, pune-ti intrebari unice.

intrebarea pe care orice campion mondial ori olimpic si-o pune

180

*

TOT I CEI PREGA.Trp

PENTRU SUCCES POT INvATA

*

CE SI CUM sA. FAC\

PENTRU A OBTINE

CEEA CE VOR iN VIATA.

zilnic cstc: "Oare cum as putea face acest lucru rna; bine .... ? (Jure cum l-as putea face mai repede .... ?" - asa ca ei sc concentrcaza ell putcrea sr r.lvpund 1J aceea intrcbare. Asa sc face ca ei cresc ~i

Toatc realiziirile masive din viata ta pornesc I:. un moment dat de la 0 idee

Accasta carte coniine secrete care au fost testare ~i verificatc pructic de nui 5i mii de oamcni din toatc scctoarclc victii ~i din toatc

Daca a1 th'it vreodata descurajat, dacii. ai incercat vreodata ccva ~i nu ri-a reusit. accasta carte lti va cia formula care ri-a \ips it ~i pe care probahil c5 ai cautat-o pana acum. Rearninteste-ti cand citesti aceasta carte ell scopul ei estc S,l dcmonstreze un adevar universal, accla Cfl - tori eel care sunt pregati(i pentru succes in viata pot ce si CJWl sa fadi pentru a dltine tot ceca ce vor,

Cartea accasta iti va da p;_lna la urma uneltele pcntru a ajunge acolo un de vrci. Ea i11 va dcrnnnstra di to ate rcalizari!e, taate bogatii1e. au pornit la un moment dat de 13 0 idee. Daca tu csti pregatit S;1 iei 0 idee sa 0 transformi in realitate - cartea iu va oferi metoda prin care tu pori rcaliza accl lucru

Pastrcaza-ti nunica trcuza III timp ce citcsn accasta carte ~l g{lnJc~tc C,) principiilc dcscrise aiei au rust folositc de foarte multi oamcni, asa ca le poll folosi )i tu pentru a-ti ridica calitatea vietii si schimba astfel destinul si viata

Contributorii acestei carti

Persoanele care m-au influentat eel mai mult in viata mea sunt toate reamintite in aceast. carte. imi este imposihil sa-mi reamintesc

lil2

~~183

I ell cxactitate eel de 101 care am imprumutat 0 anum ita Idee ori 01 anurnita fraza ori un anumit concept pc care il foloscs« in aceasta 1 carte. Ceca ce be ell acurna ell ceca cc am invatat de 1(1 ei csie exact> ceca ce fac ~i e i la randul lor ell cxtraordinar de mult succcs, adic3. j dczvaluic lumii Secrctele mintii ~i Secretele succesului. ~

vlodelul mcu cclmai apropiat aici in Romania cste 3111cricanull Anthony; Robbins. Cartiic lUI Awaken the Giant 'Fit";" (Trele~tc ~ gignntul din tine) si Per .. sonal Power (Putcrea pcrsonala). sunt I exrraordinar de bine rcccpnonatc 111 reate tarde vcsuce \tlllz(\ndu-sc" pana acum in zeci si sutc de mi.ioanc de cxcmplarc. TOllY. a reusi: in ultimii 10 ani sri influcntez« vrata Ia milioane ~i rnihoanc de oarncni din intrcaua lurnc ~i rnai connnua ~j 0 taca ~I a~til!1.

Cartca Think and GrH~.1 Rich a lui Napoleon Hill aparuta III aui '50 Ill-a intlucntat dc-a:-,elll\~IK\1 cxtruordinar de mult. Aceasl~ carte a intlucntar de-altfcl zcci de nulinanc daca nu sure de milio.me de citirori din intrcaga lurne. ,\cea:-;Ui cane dczvalui; puterilc gfuldirii pozitive si a fost una dintre primclc carti care trateaz;:j secret de !1l1111ii ~i ale succcsului din lume

Sunr probabil alte c;:ltc\ a sure d c carp pc carl' ar trchui Sfl Ic mentionez aici, dar IlU 0 i~IC din L'<lUZ,1 hpse i de spatiu ';ii aSlfel rna rezum doar la cell' mai imporuuue.Toar« .uestc c.uti Ill-au in-pirat ill scricrca ciirtii pc care 0 cucsu ucum.

Pro\ocarca mea

ell stint consultant ill pn_i()/"/!/on!u umana, l.u te provoc III aceasta carte. Te provoc deaorccc ell am cunostintcle ~i expcrienta pentru ca am fost acolo unde csti tu acuma, Ell am reusit pana acum sa inva; foarte multc dinstinctii ~i Ioartc multe informatii. iti dau prin accasta carte at at informatii noi cat ~i stratcgii noi. E~ \T~aU ea panii la urma sa-ti influentez increderea.

Am sa te ajut nu numai .WijC1Ci bine ceea ce stii, dar sa si stii

bine ceca cc vrei safoci. Eu He all sa te ajut sa obtii tot ceca cc vrci tu in viata - cu mult mai usor ~i ell mult rnai rcpcdc dccat ai facut-o pana acum.

Excelenta nu este 0 destinarie ci un turneu fara de smr~it in fiecare moment, in ticcarc secunda. in fiecare zi a vietii noastre. Excelenta este 0 practica continua. Eli tc voi ajuta sa ajllngi ~i tu sa o cxpcrimcntczi pc tot rcstul victii talc.

Sunt doua mctode de a invata in viata ta. Prima metoda cstc de a inviita din experientele tale - problema cu accasta cstc di c durcros catcodata, Cclalalta metoda. ell mult mai rapida cstc - de a invata din experienta altora. Noi putcm invata din cxpcrienta altora ~i folosi acclc cunostin;c. de a lua decizii mai bune ~i de a obtine rczultate cu mult mai rcpcde dccit daca am tace-o pe pielca noastra.

Daca ai putea sa inveti din e xperientele celor pe care ii doresti ca model a I vietii tale, din couceptele lor, din strategiile lor ,i din ideile lor, tu ti-ai putea ridica imediat calitatea vierii,

o pcrsonna eli succc- in \iala i~i dc/volta obicciu! de a testa. asimi.n ~i Iolosi route principiilc inv.uutc atat din cxpcricntclc lui cat ~i ale cclorlalu oamcni. :\imcni I1U tc oprcsic de a asinula si testa ceca cc citcsri in accusni carte.

Daca te vinzi ieftin, ttl pierzi. Tu trehuie sa iti replantezi mintea ell "semintele succesului", ell semintele "dorintei de a avea succes" Schimbandu-ti atitudinea mintii, tu i(i vel schimba viata,

Bogatia adevarata se ana in inima unei persoane. Indiferent

184

~ Mai tare ca Diamantul =----~

daca e asociata ell bani, ori nu, un lucru comun pc care toti oamenu de sucees il impart este - lncrederea ea ei meriui sufiefericiti, eli este dreptul lor dill nastere, eli soarele riisare ill fiecare dimineatii pentru a ..o.feri incii 0 zi de fericire vietii lor.

Adevar atele bogii!ii ale vietii sunt ascunse in inimile si minrlle oamenilor.

Transferul calitatilor de succes

Multa fume crcde en a fi hun la ccva, la un sport de cxcmplu. neccsita mai dcgraba talent uri noroe dedit munca Multii lumc crcde ca talentul ori norocul cste "un dar cu care rc-ai nascur' estc (eva "care vine de sus" Si eft tu nu ai cum s8.-1 influeniezi. Teate accstea sunt povesti ncadevarate Daca erezi accstc povesn ~i daca i!i las: viata influentata de acest rei de gandirc, tu nu vci purcu ajunge niciodata sa ri-o controlczi.

Majoritatea eroilor din trecut au nvut de luptat ell foanc multe grcutati inaintc de a ajungc la succes. Monet era aproape orb, Renoir avca mainilc trernuraude. Beethoven era surd, iar Galileo, Pasteur ~i Colombo au fosr crezun ncbuni. $i cu toate accstea ei au luptat din greu pcntru a-s: aduee contributia lor la progrcsul orncniru

Succesul estc pam/fa urrnii cuhtcnca ciilc'ifOl"iei tale.

Realizarea obiectivelor

Tn fiecare zi noi luam 0 sumedenie de dccizii, multe dintre ele atat de repede si de automatic cum ar fi respiratia. Noi suntem cei care decidem ce sa mancarn dimineata, ell ce sa ne imbracam, ce sa

*

SUCCESUL

IL OBTIN NUMAI CEI

CARE IL CAUTA..

TU NU AI NIMIC DE PlERDUT,

CI NUMAI DE CASTIGAT

DACA. AJUNGI LA SUCCES

186

faceIn peste zi ..... 110i suntcm eei care pana la urma luam extraordinar de multe dccizii.

In acest program sun I secrete, mcrodc *i tehnici pc cure le POt1 aplica in via!§. pcntni a dcveni orice iti dorcsti ~i S,l obiii toatc bogatiile ale vietii. /\111 cxplorat ~l dixcutat multe din sccrctclc sliccesulul ';i1 Iericirii din timpun trccutc ~i modcric. Accasia cart« tl lc dezvaluic III continuare pc roatc.

Sanatatea, fcricirea 5i succesul depind de spiritul de lupta al tiecarel persoane. 1\u c atat de Important ceca ce sc intarnpla ell noi in \'lat[\. ci mai dcgraba ceca ce Iaccm ell ceca ce SL" intarnpla ill vl,lla noustni. Daca ai rlat totul din tine ,i dacii te-al pregiltit - tu pnti trai eu tine insuti. Daca in schunb cschivczi de la grclL ori nu c)ti prcgatu )1 Illi L1Ci nimic pcntru a rc zolva aceste dcfcctc - III \Tl a.1Ullgc la csecuri rcpetatc :;;i vci uvea conunuu rcgrctt

Oaca dui totul din tine pana I. cpuizare, tu Hi purea trai ell tint" insuti. Poate dltcodat,-l va trebui sa taci lucruri care 11-0 :-;[i-ti plac[i .. dar in timp tu vci ajunge sa Ie schunbi. Nu uita - Consistenta este adevarata masura a performantei.

lncenrca sa nu faci multc lucruri dcodata. Fa in primul rand ccr.:;;t ce vrci. Care cste lucrul pc care vrci sa-l fuci az i ... ? cc "rei pcntru j}7.i ... ·.~ cc vrci pentru m;hlh.'".'.) Tu trcbuic ~~1 stii intotdcauna :;;i in oriel' moment cc anumc vrci de la tine!

SECRETUL NR 9

ell tare Cd Diamantu

-

lR8

~_-_ '____'rs:-;;:=:AA=~--;;-;r,=___j_~~~189

-""--i_---=:-- PUterea Mal'[ica a Min{ii __j

IMAGINA'l'IA $I VIZUALIZAREA

APAClTAILA DF a vedca CLl ochii inchisi : in ecranul mintii nuastre sc numcsre ! viznuli.ure. Aceast,-i. calitate ell care 11('5'

naxtcrn, nc perrnite sa rcgi7Jm nst lcl pc ecranul mintii toatc visurilc si ideile noastrc fie en dornum dlnd visam. ori 6\ nc inchidern doar oehii ~i nc imaginam rand suntem trcji

Aceasta calitate nc pcrmitc astre] sa cream viitorul in avans, adica sa gustam de excmplu din gustul vicrorier. ell mult inuiute en ca sa fie intr-adevar obtinuta

Vizualizarea iti ajuta sa vezi ceea ce vrei in 3Y3ns.

Pentru a trai eu adevarat, pentru a putea duel' 0 viata irnbelsugata si fericita, tu trebuie sa ai 0 imagine reala despre tine, 0 imagine eu care sa poti trai si care sa te satisfaca, Tu trebuie sa te accepti,

190

~ Mai tare Cd Diamantu/· ~

Tu trehuie sa ai 0 imagine desprc tine de care sa nu-ti flc rusinc. o imagine pe care sa 0 poti exprima liner ~i ncstanicnit ~i pe care sri IlU trebuiasca sa incerci sa n acopcr:

'lu trchuie sa ai (J imagine care corcspunde rcalitatii. in a)n lei incat sa pori functiona eficient in lumen rcala. Trebnic sa-ti cunosti atat slabiciunile'cat 5i putcrlle 5i sa iii sincer ell tine in- pri\,ln'ta amandurura.

11llaginca ta trcbuie sJ fll' 0 aprovim.nu: fide.a ~l ceca cc csu tu. ncfiiud nic: 1ll<J1 marc nici mai nuca (h>.;;lt c('ca C(' c~ti

Cand aceusta imagjll~ est e intacta ~i sigura, ttl te !'iinqi hine. C311d c amcnintata. ttl tc siln!i !lCSlgllf il1HIOS Cd:]d -: adccvata. tu tl' sirnti confident. To: ~;i!1lp hiue S~I fji lU insuti "I k sirnn bine de tine Tu funcuoncz: la capaC![(ih-.:a ta oprjm;l

Cand ai motive de rusine, tu mai uegraba incerci S:J le ascunzi decar sa It' exprimi. Exprc..;i:\ creativu ti-c !:'l!Ul\H[l. ru devil ostil ~i lumen sc intclcge fount' greu ell tine.

Intclcg.indu-nc propria psiholouic poatc inscnua difercntu dintre succes ~i csec. iubirc ~i ura, bine ';ii r.iu. lumina 7i intmeri«. amaraciunc ~i fcr ic ire. LIn principiu ps.holog.c fuurtc si mplu demonsireaza dar ca: dU(,(1 :(lmhe.yri - til tc vci simp' bin« ~i dace! te sinui bine - III ai tendinta de if cdmb,

Rcdcscoperirea ta intenoara poate insernna diferenra intrc libertate si conformitate. Descoperirea persoanci tale iti poate salva casatoria nefericita, iIi poatc ref ace 0 cariera pierduta si iIi poate transfonna esecul in-succes.

~ -~

~ Puterea Married a Min~191

Chirurgul facial american. Dr. Maltz, a dcmonstrat foarte simplu puterea incredibila a imaginii pcrsonale. 1::1 a descopcrit ca foartc multi oameni vcncau pcntru opcratii faciale. ClI toatc C;:1 nu avcau de loc nevoic de accstea.

De-a lungul anilor el a ubservat di problema acestor indivizi nu era In .maginca lor til'icc-I ci rna: dcgraba III ceca intcma. psjhica. LI a descopcru ca accsu oamen! crau ncfcriciti dcoarccc imauinca proprici lor persoane era negatrva, iar aceasta imagine illtcn~;J i-a impins mercu la ncmultumirc. Subconsrtcnu] accstor indiviz: 11\1 sua ea Ilcsiguralltzi si ncincrcderca lor era cauza csecului din viaia lor. Ei crcdcau c:'l. (\ operatic cxtcuca le \'<1 purca sch.mba accllucru; ci credcau ea 0 operatic cstcticalc va putea schirnba imaginea desprc ci lll~i~i. Dar doctorul Maltz a dcscopcri: ca accsti indiv iz i se simtcau la fcl de miverabil chiurs i dup;-l. ce (:1 racca acclc opcratii csteticc.

Unicitatca si originaiitatca omuiui

Irnaginatiu este atelierul de lucru al mintli in cart' planurile noastre sunt create. Omul poare crcea oricc i~i poatc irnapina. Am cunoscut oamen: care siau folosit imaginana sa \~I(.hi. oportunit.ui acolu unde al~ii 111.1 veri-au nimic,

.vdevarul estc ca tu IlU csti in compctitic ell nuncni. Creatorul te-a facut unic. Tn nu vei fi niciodato C(I () altii persoanii. Privestete ell pe () persoana unicu pc piimtllli.

l)ita esecurilc din trccut.fugroapa-!c ~i gandcsrc-re la succcsclc talc indilerent cat de purine ar fi. Rcaminteste-ti di tu ai U obligatie t,'ta de tine - sa-t] faci viata pe acest pam ant cat potl mai Ierlcita.

Tu trebuie sa vizualizezi si sa-ti imaginezi realizarea obiectivelor tale indiferent daca aces tea sunt:

- aface 0 schimbare in aceasta fume

*

PRIVESTE- TE

CAPE

o PER SOAN A UNICA

PE ACEST PAMANT

*

- a-ti creste copiii sdniuosi si puternici,

- de a/ace 0 suta de miliarde de lei,

- safi, eel mai bun infiecare clipct.

Obiectivul tau final in viata este de a fi fertcit.

Succesul si mintea umana

Toate succesele ori insuccescle unui am sunt direct influentate de felul in care cl si-a folosit mintca sa, ori a ncglijat sa xi-o foloseasca. Tu trcbuie sa ajungi la un nivel la care sa-ri cunosti capacitatile mentale ~1 sa stii sa-ti fulosesn mintea. Numai astfel 'lei putea actiona in directia obtinerii succesului.

Mintea unui individ estc impartita in mai multe departamento, unele dintre accsrea tunctioneaza automat iar altcle sunt controlate de catrc individ. in cele ce urmeaza iti voi descrie intr-un mod foarte simplificat atilt departamcntclc mintu crit si modalitatea prin care ele actioneaza asupra psihicului tau.

1. Departamenm] vointei, Puterea vointei unui individ se afla aici si ea influcntea-a cuntrolul absolut al gandirii.

2, Departamentul emotional, Aiei este locul undo sunt anal izate roare actiunile minrii Oamenii iau decizii care sunt in armonie ell semirncnlele si ernotiile lor.

3, Departamentul imaglnatlel. Cu ajutorul accstci calitati omul poate vedea deja realizate in ecranul rnintii sale lucrurile pe care vrea sa Ie inceapa.

4. Departamentul memoriei. In acest dcpartament este depozitata memoria individului. Cu cat acest depozit este

194

~-~ ~-g

l ~ai tare ca Diamantuf S

mui mare, ell at:h capacitatca unui individ de a depozita mai multc inforrnatii cste rnai ridicata

5. Dep a rt arnentu l cons t iintei. Ace st departamcnt ghidea7a individul pe drumul moral ori .moral. corcct on mcorec: \cest (kpartdllH.'llt pr\'11lcrc;17,-1 Wat,' dorintclc individului ~i il a\crtl:rca7,~1 care tim dlT"tc dorime sunt imorulc

6. Departumentul subcoustientului. Aces! depanumcn: cvtc ca un computet P(lil c.uc C(lll'(tlcnlul CUt1l11111C;J cu intcligcnta Subcousricutul <IC!lllllC'-l;:l asupra tuturor idcilor, pl<11111r1 lor. dar riispuncic mal rcpcdc la influcniclc

cmouonalc curu ar Ii rnl:~l. ill\Jl'l.h.'rl'~1 ura,

ZCCl' lucruri sinllil~

Catcodat.i not complicarn lucrurilc in lor S~l lc simphficarn Noi adescu rdCt'111 iULT1Jrlk ClI mull nldi complicate dccnt sunt alttc! ill rcaluate. Lucrurile llU sunr complicate daca tu csu pregutit sj lucrezi ~i sa platesti prctul pentru obiccuvclc PL' care vrci ~a le ohtii ill \ia~~L Pentru a Ie ajuta sa simplitu.i lucrurilc in viata ta iti prnpull urmatnrul exercitiu mental de g;.lmlin.' ~i comparuuc.

1. Compar}i-tc ~J!. cineva de acceasi varsta si profcsic ~i care a progrcsat asernanator ell tine.

2. Compara-te eu 0 persoana sanaloasa. Ce a realizat el ori ea prin aceasta ... ~ intotdeauna va exista cineva mai bun decat tine, dar de asemcnca vor fi foarte multi eu mult in spatele tau.

3. 'lrcbuic sa .~tii ca indiferent cine esti, intotdcauna este dnrY .. ;!_ffil!L1UULdecat tinc. Indifcrcnt daca fugc mai rcpcde. dadi C mai putcrnic. daca c mai marc, dac<"i c 1113i bun. Tu nu puti lasu acest lucru sa te influenreze Ilegath - ;]l'l',lsla cstc ChCI;1- lnrordeauna ~\ista ~i \'3 fi cineva rare esrc mai hun decal tine - acC('ptil aceastii realitute.

.. t I .ucreazu din grCLA. Trebu.c salucrcz: lim grL'u ';ii trcbuic :-;,"\.··11 tu. i uu pl.n: de lucru. lntotdc.ru-ra c mui usor de fac.ut o....'l'\ <l o....':·llld der1 :-;.llll':l ,IC!I()lloi cill1f(lllllllLlIlUlui

5. Trchuie ,:.I fii sanatos .. '[:rdJ11IC S;-i-ti lI1Tll,lrl'~li al.mcut.ui.r intotdcauna. \"u C \:IIl;llos -;~i. fumcv., on S[1 111311.'11)(.'1 In l'XC,·~. uri su bci in C.\CCS

o. Permite talcntului tau sa iasa la iveala. l)aca a: talent. sc 1":\ vcdca panu lu urma. lndifcrcnt CJk csccuri .u avut in irccut. tu nu-ti pori eli.n.na talcntul. 'JilllCt11 nu

11 pnatc lu.: de la true. Tu L'C\<l cc nu arc nuucm

7. intotdeaunil tii tu insuri, \u tc schimba dual" de dragul de a face pc plac altcuivu. TUl1U pou f ~i nu merita s3111cero....'i:;[1 fri nicic)dala 0 copic a .iltcuivu - fii ungin;_liul t:LlJ.

~. Fa intotdeauna ceea ce crezi - nu pcrmite ninuunu SCI tc convingu sol faci cccu L"I.:: nu 'Tel deourecc vei fi mcrcu ncmultumit.

9. Lucreazii din greu. Once lucru i~i arc un pret pe care trebuic sa-l cunosti pentru ate asigura ca vrei sa-l platesti.

196 ~ Mai tare Cd Diamantul ~

10. Fii stapan pe tine ~i nu lasa pe nimeni sa-Ii controleze viata, Cand lasi pe cineva sa te calce In picioare, tu iti lasi viata in mainile lor - pretul pe care il vei plati peritru acest lucru va fi intotdeauna foarte mare.

rr======-c-===== I

"Ca si cum" II

"

; Sa ne comportam ca ~i cum am : I

fi inzlnaatort ~i sa facem totull lI!entru ca aceastii cOIlll!.ortare sa i I ~evina realii. I!

_j:

CliO

SECRETUL NR 10

198

'<:;: ~7 ~'-~M"'TCaJ~' 7ta:C,,:-:eC-::ca-::-;D"1:;-:"a:-:m=aC::n"'t;-;uTI-~

,.,--

PERSEVERENTA

PERSEVERENTA

I

lRSE\'LRE"'TA ES I L: un factor unportant e ~Il proc~sul. d: t~(insf(~rll1art' a dorit1!elor~ta!c i III real itati fizicc. Lilcmentul de haz.a III I

persevercnta este ambitia. '

Oamcnii carl' acumulc azu ho~,'i!ii intense sunt adcscori ; nc intelcsi. Arnbitia )i persevcrcntn lor ii rransforma In o.uncni ell : totul aparte. Aproape intotdeauna, ci all mai multa put ere penrru e3 ] au mai multa ambirie. mai rnulta perscvcrcnta si 0 rnai mare dorinta 1 de a rcusi deed! ccilalti oamcni. I

Majoritatca oamenilor sunt gat a S~l. renunre la lupta imcdiat ce t au de confruntat 0 opozitic, prima lor opozitic. Cativa, foarte putini ~ dintre ei. merg rna! departe si se zbat pana cand i~i ating obiectivele. Aceasta este clasa invingatorilor. Acestia sunt cei eu sueces.

Lipsa persistentei este una dintre cele mai frecvente cauze de

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->