P. 1
002 Studiu de ate Drumuri

002 Studiu de ate Drumuri

|Views: 993|Likes:
Published by Marian

More info:

Published by: Marian on Jun 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/03/2013

pdf

text

original

STUDIU DE FEZABILITATE

DENUMIRE INVESTITIE:

“ INFIINTARE DRUMURI SATESTI IN COMUNA SENDRENI, JUDETUL GALATI”
BENEFICIAR:

U.A.T. SENDRENI, JUDETUL GALATI
AMPLASAMENT:

SAT SENDRENI SAT SERBESTII VECHI COMUNA SENDRENI, JUDETUL GALATI
ELABORATOR:

SC PROCONMAR SRL SC MEGANIS INVEST SRL
NR PROIECT 43/11.2009

NOIEBMRIE 2009
STUDIU DE FEZABILITATE

1

A. PIESE SCRISE DATE GENERALE 1. Denumirea obiectivului de investitii “Infiintare drumuri satesti in comuna Sendreni, judetul Galati”

2. Amplasamentul (judet, localitate, strada, numar)
Sat Serbestii Vechi si Sat Sendreni, Comuna Sendreni, judetul Galati 3. Titularul investitiei Unitatea Administrativ Teritoriala Sendreni, Galati 4. Beneficiarul investitiei Unitatea Administrativ Teritoriala Sendreni, Galati

5. Elaboratorul studiului.
SC PROCONMAR SRL,Judetul Galati SC MEGANIS INVEST SRL, Judetul Braila Informatii generale privind proiectul.

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea
proiectului. Comuna Sendreni de care apartin satele: Sendreni, Serbestii-Vechi si Movileni face parte din regiunea de Dezvoltare Sud-Est a Romaniei si este situata în partea sudica a judetului Galati pe malul stang al raului Siret. Comuna Sendreni are 3125 de locuitori.

2

Comuna are urmatorii vecini:

• Relief Suprafata aferenta comunei Sendreni se incadreaza geografic in Podisul Moldovenesc, Teritoriul comunei are un relief variat, lunca Siretului, ses. Caracteristici geotehnice Terenul de fundare din zona studiata este reprezentat de depozite loessoide (loessuri argiloase, loessuri prafoase, prafuri argiloase loessoide, prafuri nisipoase loessoide) si nisipuri de dune, avand varsta Holocen Inferior. Forajele au interceptat un strat de loessuri galbene macroporice, cu umiditate redusa si grosimi de 5-10 m, urmate in adancimea de nisipuri si nisipuri prafoase de origine eoliana avand grosimi de 10-15 m. Nivelul hidrostatic este situat la adancimi de 4-8 metri de la teren. Terenurile interceptate de forajele executate in zona, prezinta compresibilitate mare sau foarte mare, caracteristici nefavorabile ale rezistentei la forfecare. Se incadreaza in categoria terenurilor de fundare slabe, care necesita masuri de imbunatatire in vederea fundarii directe a constructiilor. Din punct de vedere seismic, teritoriul se incadreaza in zona seismica “D” cu coeficientul ks=0.16 dar si partial in zona “C” cu coeficientul ks=0,20. perioada de colt Tc=1,5 secunde Clima Climatul comunei are un caracter excesiv continental caracterizat prin veri foarte calde si uscate si ierni geroase marcate de viscole puternice. Temperatura medie anuala este 10,5 grade C, cu un maxim mediu in iulie intre 22,6 grade C si cu un minim mediu in ianuarie intre -3,1 grade C. Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord- est, directiile lor fiind determinate de circulatia generala a maselor de aer si influentate de orientarea formelor de relief. Hidrologie Raurile care apartin bazinului Siret, au au un regim strans legat de cel climatic. Reteaua hidrografica este reprezentata in principal de cursurile de apa Siret, paraul Rusca Mare, Malina, valea lui Odobescu. Regimul hidrografic este relativ controlat prin existenta acumularii Malina, a mai multor acumulari amplasata pe BH Siret. APE SUBTERANE Existenta pe unii versanti a unor roci impermeabile, in alternanta cu roci permeabile ce adapostesc intre ele panze de apa la mica adancime, care umecteaza intens marnele din cadrul alternantelor litologice, au dus la aparitia microreliefului de alunecari de teren. Aceste alunecari se produc in special in anii bogati in precipitatii, cand nivelul apei freatice de pe versanti este aproape de suprafata, formand izvoare de coasta. LACURI Pe teritoriul comunei Sendreni este amplasata acumularea Malina - folosinta agropiscicola. ALIMENTAREA CU APA

• •

la nord - comuna Smardan

la sud - judetul Braila la est - comuna Branistea la vest - municipiul Galati (6km)

3

Asigurarea cerintelor de apa pentru gospodariile neracordate la sistemul centralizat se asigura partial prin reteaua locala de alimentare cu apa si prin fantanile din gospodariile populatiei.

2. Descrierea investitiei.
A). Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului de investii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat. Proiectul propune infiintare de drumuri comunale in doua zone cu destinatie constructii civile, cartiere din cele doua sate componente: Sendreni si Serbestii Vechi. Planul Local de Actiune (PLA) privind construirea unui sistem de epurare a apei uzate si dotarea caminului cultural din comuna Sendreni contine un set de politici pe domenii de activitate ce se aplica într-un termen determinat în scopul realizarii obiectivelor generale fixate într-o strategie. Termenul de realizare a planului local de actiune trebuie sa corespunda termenului de 10 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila (SLDD). Obiective generale ale Planului local de actiune O.1. Asigurarea conditiilor si climatului necesare ca localitatea Sendreni sa devina o comuna sigura, cu acces la infrastructura si servicii comunale de calitate si grad sporit de accesibilitate, astfel incat sa se raspunda nevoilor comunitatii. • Asigurarea unei infrastructuri de baza care sa imbunatateasca calitatea vietii si a conditiilor de desfasurare a activitatilor economice • Asigurarea accesului la servicii locale constante in calitate si adaptate cerintelor actuale de calitate a vietii si de protectie a mediului • Cresterea gradului de siguranta a cetateanului O.2. Sporirea atractivitatii comunei Sendreni ca destinatie pentru intreprinderi, forta de munca si cetateni. • Valorificarea si protejarea mostenirii istorice si culturale • Sporirea coeziunii culturale a comunei, prin promovarea identitatii comunei, festivaluri, a activitatilor culturale care sa tina cont de specificul si traditiile comunitatii • Incurajarea participarii cetatenilor la viata societatii, in parteneriat cu sectorul ONG, institutiile de invatamant, etc O.3. Imbunatatirea calitatii factorilor de mediu si asigurarea unei valorificari durabile a resurselor naturale si construite locale. • Ameliorarea sau eliminarea elementelor naturale care se opun dezvoltarii • Imbunatatirea calitatii factorilor de mediu • Protejarea si promovarea peisajului, spatiilor deschise, biodiversitatii, ariilor naturale • Promovarea consumului eficient de energie si a valorificarii durabile a resurselor naturale

4

O.4 Dezvoltarea unui mediu de afaceri local dinamic si adaptat caracteristicilor locale, capabil sa creeze locuri de munca variate si stabile si sa absoarba forta de munca. • Asigurarea cadrului local de promovare si sprijinire a aparitiei si dezvoltarii afacerilor • Diversificarea activitatilor economice locale astfel incat sa se valorifice resursele locale si sa se extinda baza de ocupare a fortei de munca locale • Revitalizarea agriculturii (reducerea suprafetelor de terenuri agricole neexploatate, promovarea agriculturii intensive durabile, imbunatatirea septelului prin introducerea de animale de rasa pura, promovarea oportunitatilor legate de agricultura ecologica, crearea unui centru de dezvoltare al agriculturii care sa gaseasca solutii concrete locale pentru situatia existenta). ANALIZA SWOT infrastructura si accesibilitatea la aceasta
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

-Existenta in apropierea localitatii a conductei magistrale de transport si distributie a gazelor naturale; -Existenta cailor de transport in comuna sau in imediata apropiere a acesteia; -Sistem rutier interior sistematizat si suficient de des pentru a echilibra topografia locala; -Sistem rutier interior – stare satisfacatoare prin comparatie cu alte localitati din judet; -Zone de dezvoltare care permit proiectarea de noi drumuri de acces ; -Existenta mijloacelor de transport in comun care fac legatura dintre localitate si unitatile administrativ teritoriale invecinate ; -Existenta retelei publice de alimentare cu apa.

-Infrastructura de transport relativ slab dezvoltata fata de exigentele si cerintele actuale ale Uniunii Europene; -Sistemele rutiere si trotuarele din unele zonele periferice ale comunei sunt complet degradate; -Reteaua de transport in comun inadecvata cerintelor mederne ; -Transportul privat de calatori practica preturi care pot dezavantaja categoriile de populatie sarace; -Insuficienta utilizarea a transportului de marfuri si calatori; -Lipsa de retele de distributie a apei potabile pe toate strazile comunei; -Lipsa sistemului centralizat de canalizare.

OPORTUNITATI - Modernizarea cailor rutiere; -Reducerea gradului de risc a transporturilor terestre; -Extinderea utilizarii vehiculelor nepoluante; -Incurajarea operatorilor de transport in comun particulari; -Extinderea zonelor cu destinatie constructii civile / intravilan

AMENINTARI - Lipsa fondurilor bugetare pentru proiectele de interes regional si local; - Sporirea circulatiei locale si regionale si canalizarea acesteia doar pe anumite rute poate duce la o uzura neuniforma a drumurilor; - Furnizarea anumitor tipuri de servicii din infrastructura de utilitati implica costuri foarte ridicate; - Insuficienta colaborare între administratiile publice locale si judetene pentru promovarea unor mari proiecte de interes judetean sau national.

5

Necesitatea si oportunitatea investitiei Infrastructura reprezinta una din problemele esentiale ale comunitatilor rurale intrucat starea sa arata nivelul dezvoltarii satelor in mod particular si, pe de alta parte, modul cum s-a raportat administratia centrala din Romania si deopotriva populatia de-a lungul timpului la aceasta chestiune. Acolo unde acest lucru a fost rezolvat, rolul esential a revenit comunitatilor locale. De asemenea, nu trebuie omis nici aportul regiunilor istorice ca entitati sociale si al comunitatilor locale, care s-au implicat in mod diferit in rezolvarea unor elemente ale infrastructurii rurale. Pentru populatia rurala din Romania drumurile judetene si comunale sunt de mare importanta, daca avem in vedere faptul ca acestea reprezinta principalele linii de legatura cu exteriorul, atat sub aspect economic, cat si din perspectiva socio-culturala. Din citirea datelor incluse in tabel pot fi evidentiate trei aspecte apreciate ca fiind mai importante: • ritmul scazut de modernizare a drumurilor judetene si comunale in perioada 1980-1998; • ponderea mare a drumurilor cu imbracaminti usoare rutiere, care reprezinta in majoritatea cazurilor rezolvari de moment; aceasta categorie de drumuri necesitand lucratori pentru reparatii permanente; • costul ridicat al unui kilometru de drum modernizat. In contextul actual al economiei romanesti, problemele enumerate nu pot sa ofere prea mari sperante nici celor mai optimisti analisti in privinta modernizarii drumurilor judetene si comunale din Romania, decat in conditiile in care vor aparea investitori straini pentru modernizarea drumurilor judetene si comunale. Numai in situatia cresterii ponderii de drumuri judetene si comunale modernizate este posibil sa apara o serie de schimbari in viata populatiei rurale, atat din perspectiva economica precum si sub aspect cultural-spiritual. Infrastructura rutiera: 1. necesitatea de a imbunatati accesul catre institutii si de a asigura accesul la infrastructura rutiera din cadrul satului, pe arterele cele mai importante din punctul de vedere al circulatiei; 2. Necesitatea asigurarii accesului rutier facil din interiorul comunei cu o artera importanta de circulatie; 3. necesitatea cresterii calitatii vietii prin facilitarea accesului la o infrastructura moderna si sigura; 4. cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere economic, reducerea poluarii si crearea unei legaturi rutiere de acces catre cea mai apropiata artera importanta de circulatie; 5. Starea de viabilitate a sistemului rutier precum si sistematizarea verticala eterogena, nu asigura conditii de siguranta si securitate a circulatiei rutiere si nu mai asigura capacitatea portanta necesara traficului. 6. Cresterea intensitatii traficului rutier si a greutatii pe osii cu mult fata de ipotezele de calcul initiale ale drumului, agresivitatii autovehiculelor (mai ales a celor cu destinatie agricola) datorata starii proaste a suprafetei de rulare (dese franari – accelerari), constituie factori agravanti in procesul de degradare a sistemului

6

rutier care cumulati cu actiunea factorilor climatici vor conduce in mod accelerat la cedarea sistemelor rutiere. Necesitati tehnice de drum: 7. Accesul in zonele propuse pentru cele doua cartiere se face anevoios, neexistand un drum amenajat specific. Necesitati sociale: 8. Din cauza celor expuse mai sus, accesul in, si dinspre zona, este foarte dificil. 9. Se asigura cu dificultate accesul vehiculelor de urgente medicale, transportul elevilor catre si dinspre scoala, este greoi si cu durata mare de timp (factor favorizant pentru abandonul scolar). 10. Pe timpul iernii se produc deseori inzapeziri si se blocheaza circulatia pe perioade insemnate. Utilajele performante (freze de zapada) nu pot actiona pe acest fel de drum. 11. Toate cele prezentate in mod succint mai sus, duc la degradarea in mod constant a vietii sociale, pun in pericol asigurarea sanatatii comunitatii, alimentatiei si confortului locuitorilor din comuna Sendreni; 12. sistemul actual rutier nu raspunde nevoilor reale ale populatiei din zona tinta; 13. Necesitatea dezvoltarii unei infrastructuri locale dezvoltate in vederea atragerii potentialilor investitori in zona. 14. Lipsta tranzitului in localitate induce localnicilor un sentiment de izolare, avand astfel implicatii la nivelul indicatorilor sociali si demografici.

B). Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborate un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung) - scenarii propuse (minim doua) - scenariul recomandat de elaborator - avantajele scenariului recomandat. OBIECTIV Realizarea infrastructurii rutiere de acces in zonele propuse spre amenajare – cartiere, in cele 4 zone propuse. Se urmareste infiintarea de drumuri comunale, complet functionale pentru a deservi zona de cartiere nou infiintare. VARIANTE PROPUSE SPRE ANALIZA Felul stratelor sistemului rutier Strat de uzura din BA16 Strat de legatura din BAD25 Monostrat (strat de uzura si

Varianta I -

Varianta II 4 cm 5 cm -

Varianta III -

7

strat de legatura) BA25 Fundatie de LIDONIT Fundatie de balast Zestrea-pamant stabilizat mecanic - EXISTENT Elemente anexe

10 cm 10 cm 20 cm -

10 cm 10 cm 20 cm -

10 cm 10 cm 20 cm Santuri pereat si trotuare pietonale

VARIANTA 1 Reprezinta prima solutie propusa si anume crearea unui drum comunal de categorie IVV, cu imbracaminte din LIDONIT, destinat traficului usor si asigurarea accesului cat mai facil catre zonele vizate Avantaje • • • Cost de realizare a investitiei foarte mic Durata de executie a investitiei este redusa Intretinere ieftina a suprafetei carosabile avand in vedere existenta balastierelor in zona

Dezavantaje • Durata de viata relativ mica a imbracamintii din lidonit • Stratul de lidonit este supus intemperiilor VARIANTA 2 Avantaje: • Realizarea stratelor din mixturi asfaltice se face usor, intr-un ritm rapid. • Sunt societati comerciale specializate in astfel de lucrari care realizeaza zeci de km pe zi de straturi asfaltice mai ales in aceasta zona cu clima calda. • Asfaltarea drumului se face “sub trafic” adica fara intreruperea circulatiei auto. • Prin asternerea a 2 straturi de mixturi cu grosimea de 4...5 cm se realizeaza mai usor compactarea, fata de situatia cand se toarna un singur strat cu grosimea de 6...8 cm. • Durata de viata a unei imbracaminti asfaltice in doua straturi este de 8-10 ani dar daca este bine executat si are un trafic redus poate depasi chiar 15 ani. • Pentru un drum cu imbracaminti asfaltice cheltuielile de intretinere si reparatii sunt minime iar lucrarile respective usor de executat. • Se economisesc cheltuielile de transport ca urmare a maririi vitezei de deplasare si respectiv a reducerii timpului de parcurs. Aceasta imbracaminte asfaltica asigura desfasurarea traficului auto in conditii de siguranta si confort cu un consum minim de combustibil. • Aceasta imbracaminte asfaltica nu degaja praf iar nivelul de zgomot produs de trafic este mult mai mic asa incat asfaltul realizeaza o protectie fonica. • Noxele de esapament rezultate din desfasurarea traficului auto pe o imbracaminte asfaltica sunt reduse, aflandu-se la limita inferioara a normelor de mediu. Scurgerea si dirijarea apelor pluviale se realizeaza ordonat si precis prin

8


• •

pante transversale si longitudinale asigurandu-se autocuratirea carosabilului de praf si noroi. Gospodariile adiacente nu mai sunt infestate cu noxe din aer, apa si cu noroi. Pe un drum cu o imbracaminte conform variantei 2 circulatia auto va fi dirijata printr-o semnalizare rutiera verticala si orizonatala fapt ce va scade numarul de accidente de circulatie. Se micsoreaza taxele si impozitele si va creste speranta de viata a localnicilor. Va creste calitatea serviciilor si se creeaza conditii pentru promovarea turismului.

Dezavantaje • Prin turnarea a doua straturi de asfalt de 5 cm si respectiv 4 cm cantitatea de mixtura este foarte mare si mareste costul investitiei.In timpul executiei toate utilajele de la asternere vor parcurge toata lungimea drumului de doua ori mai mult ( datorita celor doua straturi). • Exista pericolul ca intre cele doua straturi sa nu se faca o priza buna si stratele sa lucreze separat si sa se degradeze mai repede. Acest inconvenient poate apare atunci cand se face o pauza mai mare de 24 de ore intre turnarea binderului si a stratului de uzura si pe binder se asterne praf, noroi sau alte particule. VARIANTA 3 Reprezinta realizarea aceleiasi structuri rutiere ca in varianta 1, dar se vor profila elemente aditionale drumului. Santuri pereate Trotuare pietonale Avantaje • • • • • Cost de realizare a investitiei foarte mic Asigurarea scurgerii apelor pluviale Durata de executie a investitiei este redusa Intretinere ieftina a suprafetei carosabile avand in vedere existenta balastierelor in zona Asigurarea accesului pietonal facil

Dezavantaje • Durata de viata relativ mica a imbracamintii din lidonit • Stratul de lidonit este supus intemperiilor • Costuri mai mari de executie VARIANTA PROPUSA = VARIANTA 1 Avand in vedere costurile reduse ale investitie si functionalitatea deplina a structurii rutiere a fost selectata variante constructiva 1 C). Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz.

9

Lucrarile sunt situate pe doua amplasamente principale – sat Serbestii Vechi si Sat Sendreni in cadrul unitatii administrative teritoriale Comuna Sendreni, Judetul Galati, astfel : Sat Serbestii vechi: • T87/1, P 480/2, • T86/1, P 482/1 Sat Sendreni: • T75. P 427/1 • T76, P 428/1 Suprafata totala prevazuta pentru drumuri =72 910 mp Lungime totala drumuri = 6 554 ml Suprafata trotuare + rigole 6554ml x 3m( 1,5 m pe fiecare latura a drumului ) = 19 622 mp Clasa tehnica IV – V cf NT 27.01.98 Detaliere amplasament Sat Serbestii Vechi: T87/1, P 480/2, Nr cadastral =1950, Carte funciara 1945 Nr de loturi = 39, Suprafata totala loturi= 28153 mp Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 9712 mp Lungime totala drum = 715 ml

Nr Drum crt 1 2 3 4 5 D1 D2 D3 D4 D5 total

Identificare Lungime Latime Suprafata observatii traseu ml carosabil carosabil de la – pina la ml mp Lot 1 – Lot 39 350 7 2450 Lot 39 31 7 217 Lot 6 – Lot 39 164 4 656 Lot 18 – Lot 80 7 560 28 Lot7 – Lot 12 90 7 630 715 7 4531

Sat Serbestii Vechi: T86/1, P 482/1, Nr cadastral =1955, Carte funciara 1943 Nr de loturi = 71; Suprafata totala loturi= 72480 mp Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 13174 mp Lungime totala drum = 1164 ml

Nr Drum crt 1 3 4 D6 D7 D8

Identificare Lungime Latime Suprafata observatii traseu ml carosabil carosabil de la – pina la ml mp Lot 2 – Lot 33 340 4 1360 Lot 3 – Lot 34 340 7 2360 Lot 2 – Lot 33 260 7 1820 10

5 6

D9 D10 total

Lot 33 – Lot 90 Lot 38 – Lot 39

160 64 1164

4 7

560 448 6548

Sat Sendreni: T76, P 428/1, Nr cadastral =1981, Carte funciara 1920 Nr de loturi = 97, Suprafata totala loturi= 99954 mp Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 19760 mp Lungime totala drum = 1790 ml

Nr Drum crt 1 2 3 4 5 6 D11 D12 D13 D14 D15 D16 total

Identificare Lungime Latime Suprafata observatii traseu ml carosabil carosabil de la – pina la ml mp Lot 91 – Lot 120 4 480 94 Lot 2-Lot 88 300 7 2100 Lot 18 – Lot 420 7 294 65 0 Lot 14 – Lot 630 4 2620 60 Lot 66 – Lot 100 7 700 90 Lot 1-Lot 35 220 7 1540 1790 10380

Sat Sendreni: T75, P 427/1, Nr cadastral =1925, Carte funciara 1921 Nr de loturi = 181 Suprafata totala loturi= 165 638 mp Lungime totala drum = 2885 ml

Nr Drum crt 1 2 3 4 5 6 7 8 D17 D18 D19 D20 D21 D22 D23 D24 total

Identificare Lungime Latime Suprafata observatii traseu ml carosabil carosabil de la – pina la ml mp Lot 5– Lot 12 400 4 1600 Lot 14 – L182 630 4 2520 Lot 43 – Lot 580 7 4060 155 Lot 71 – Lot 515 7 3605 121 Lot185 – 160 7 1120 Lot187 Lot 121–Lot 80 7 560 122 Lot 39–Lot 97 220 7 1540 Lot 1–Lot 71 300 7 2100 2885 17105

11

De asemenea, se va amenaja o platforma asfaltata de 25 x 50 m = 500 mp la solicitarea beneficiarului Terenul pe care urmeaza sa fie create drumurile apartin domeniului public de interes comunal si asigura accesul la parcelele configurate in aceste zone. Nu sunt necesare lucrari de demolare constructii sau retele edilitare existente . Nu sunt afectate suprafete de teren aflate in proprietate privata sau de stat TERASAMENTE Drumurile sunt prevazute cu santuri laterale dalate pe ambele parti sau pe o singura parte functie de situatia din teren. In zonele in care pantele longitudinale ale drumului depasesc 5% santurile se vor executa in trepte asigurandu-se pante longitudinale si la santuri de maxim 5 %. Acostamentele vor avea pante transversale de 4% si se vor insamanta cu gazon . De asemeni, se prevad drenuri de acostament din 30 m in 30 m din pietris. STRATUL DE FUNDATIE DRUM Grosimea straturilor sistemului rutier a fost stabilita constructiv cf STAS 6400/84. Straturile de balast se compacteaza la 98 % grade Proctor. IMBRACAMINTEA Imbracamintea se realizeaza din macadam ordinar cilindrat ( LIDONIT) cu grosimea dupa compactare 10 cm cu pante transversale de 3% RACORDUL CU DRUMURILE EXISTENTE In zonele de intersectie cu drumurile existente se vor prevede executarea de podete dalate peste santurile de colectare a apelor pluviale. DESCRIERE CONSTRUCTIVA CARACTERISTICI PRINCIPALE  Drumurile care se vor infiinta se incadreaza in clasa IV – V cf NT 27.01.98  Viteza de proiectare este de 40 km/h, cu pasul minim de proiectare de 25 m  Declivitate maxima 12%

 Raze cuprinse intre 300 si 40 m

 Partea carosabila are latimea de 7,00 m cu doua benzi de circulatie cu o latime
de 3,25 m cu acostamente de pamant variabile de 0,25 m, cu santuri laterale de 0,50 m si trotuare pietonale betonate cu latimea de 1,00 m .  Profilul transversal tip acoperis are pante laterale de 3% CONDITII TEHNICE Se vor respecta: • STAS 6400/1984 - Straturi de baza si de fundatie; • STAS 1709/1,2,3,/1990 - Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet dezghet;

12

• STAS 662-2002 – Agregate naturale de balastiera; • STAS 1913/15-1975 si STAS 12288/1985 - Determinarea densitatii efective prin
• • • • • inlocuirea cu nisip; Proctor modificat. Normativ C148/1985 – Fundatii de balast – compactare; Normativ C 56/85- Verificarea calitatii si receptia lucrarilor; Decizia Directorului General al CNADNR nr.237/12.05.2004 Prevederile proiectului; Legea calitatii nr.10/1995.

Fundatii balast. PREVEDERILE DE EXECUTIE Fundatiile de balast pot fi alcatuite respectind unul din cele doua feluri: • balast pentru straturi de fundatie; • balast amestec optional, pentru stratul de fundatie; Calitatea materialului pietros In ambele cazuri balastul trebuie sa respecte conditiile de granulometrie pentru sortul 0…71 mm si conditia ceruta de coeficientul de neuniformitate care trebuie sa fie de minim 15, respectiv minim 30 ( conform cerintelor curbei granulometrice). Balastul trebuie sa fie curat, fara argila si cu maxim de 3% fractiuni fine (sub 0,02 mm). In conformitate cu SR 662-2002 balastul si balastul amestec optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile urmatoare:

Caracteristici Sort Continut de fractiuni % Sub 0,02 mm Sub 0,2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de Neuniformitate(Un) minim

CONDITII DE ADMISIBILITATE Completarea Amestec Fundatii sistemului rutier la optim rutiere inghet-dezghet-strat de forma 0-63 0-63 0-63 max. 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 max. 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 max. 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15

Metode de verificare conform STAS 1913/5

STAS 4606

STAS 730

13

Echivalent nisip (EN) minim Uzura cu masina Los Angeles (LA) % maxim

30 30

30 50

30 50

Constructorul va face determinari de laborator pentru a se respecta calitatile balastului: granulometria - minim o proba la fiecare lot aprovizionat de 500 tone. Asternerea si compactarea balastului Inainte de inceperea lucrarilor de fundatii de balast trebuie facuta receptia pentru stratul suport, care este de obicei patul drumului (de pamant). Balastul va fi asternut pe drum, in straturi de 10-15 cm, se va stropi cu apa pana la umiditatea optima de compactare si se va compacta cu cilindri compresori lis, vibratori sau cilindri cu pneuri. Executantul este obligat sa execute tronsoane experimentale pe aproximativ 30x3,50 m, cu scopul de a stabili, pe santier, componenta atelierului de compactare, modul de actionare, umiditatea optima, numarul de treceri pe aceeasi urma, etc. pentru a obtine un grad de compactare cerut de proiect. Compactarea se considera terminata daca rotile cilindrului compresor nu mai lasa nici un fel de urma pe suprafata de balast si nici o piatra nu mai poate fi extrasa usor din aceasta fundatie. Gradul de compactare se verifica prin determinari de laborator asupra probelor recoltate din stratul compactat. Rezultatele din tronsonul experimental se prezinta dirigintelui de santier si se vor consemna printr-un proces verbal de receptie. Asternerea si nivelarea balastului se va face urmarind mereu forma ceruta de proiect prin controlul cu sablonul si dreptarul. Realizarea straturilor de balast se va face alternativ pe fiecare sens de circulatie, pentru a nu stanjeni prea mult traficul auto pe lungimi in general nu mai mari de 600-800 m . Fundatii de piatra sparta. Procesul tehnologic de reabilitare a drumurilor va cuprinde in etapa a doua realizarea unei fundatii din piatra sparta sau lidonit, conform cerintelor constructive sau zonei de implementare. Selectia celor doua variante: piatra sparta sau lidonit, se va realiza de catre constructor si beneficiar, deoarece caracteristicile celor doua produse respecta in aceeasi masura standardele in vigoare. Se vor respecta: • SR –667-2001 – Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri; • STAS – 662-1989 – Agregate naturale de balastiera; • SR- 179/1995 – Macadam • SR- 1120/1995 – Macadam penetrant; • STAS 6400/1984- Structuri de baza si de fundatii, • INDICATIV C 56/85- Verificarea calitatii si receptia lucrarilor; • Decizia Directorului General al CNADNR nr.237/12.05.2004 • Prevederile proiectului; • Legea calitatii nr.10/1995 Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie de piatra sparta si/sau macadam se va face receptia stratului inferior de nisip sau balast, care trebuie sa corespunda din punct de vedere al elementelor geometrice si al compactarii.

14

Materialele din care se executa lucrarile, trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor respective de material dupa cum urmeaza: piatra sparta mare sort 40-63, 63-90, conform cu SR 667; • Split, sort 8-16 sau sort 16-25, conform cu SR 667; • criblura, sort 4-8,sort 8-16 sau sort 16-25 conform cu SR 667; • nisip natural, sort 0-8, conform cu SR 662; Fundatia din piatra sparta cu impanare si innoroire si macadamul sunt alcatuite dintr-un sort mare (40….63 mm) (63-90) si respectiv (40….63 mm) monogranular, de piatra sparta, cilindrat pana la fixare, apoi impanat cu split sau criblura, raspandite uniform, udate si cilindrate pana la inclestare, dupa care urmeaza innoroirea - umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip, stropite cu apa si cilindrate pana la fixarea definitiva. Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cand tamburii unui compactor greu, cu rulouri netede, nu mai lasa nici un fel de urma pe suprafata macadamului, iar mai multe pietre de aceiasi marime si natura cu piatra concasata folosita, nu mai patrund in macadam si sunt sfaramate de rulouri. Suprafata fundatiei din piatra sparta si/sau macadamul trebuie sa prezinte un aspect de mozaic cu pietre raspandite uniform. In profilele cu doua pante, cilindrarea se incepe de la acostamente si se continua spre ax, pe fasii paralele si succesive. Pentru stabilirea numarului optim de treceri, potrivit naturii pietrei folosite, se recomanda a se executa sectoare de incercare, la inceperea lucrarilor. Pantele profilului transversal la macadamul sau piatra sparta folosite ca imbracaminte, sunt de 3….4 %. Abaterile limita locale la grosimea stratului de piatra sparta sau de macadam sunt de maxim 10% fata de grosime din proiect si numai local. Abaterile limita la latimea straturilor sunt de ± 5 cm. Abaterile admise la profilul transversal sunt de maxim 20 mm sub un dreptar de 3m lungime. Terasamente Se vor respecta : • STAS 1243/1988 – Clasificarea si identificarea pamanturilor; • STAS 2914/1984-Ts - Conditii generale de calitate; • STAS 8950/1989 - Verificarea compactarii terasamentelor; • STAS 9824/1974 - Tolerante la executarea terasamentelor la drumuri; • STAS 1709/1,2,3,/1990-Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet dezghet; • STAS 1913/1,3,4,-1983 – Gradul de compactare - Determinari de laborator • NormativC 169-83 – Terasamente; • Normativ C 56/85 - Verificarea calitatii si receptia lucrarilor; • Prevederile proiectului; • Legea calitatii nr.10/1995.  PREVEDERI DE EXECUTIE Se vor trasa si picheta cu tarusi elementele geometrice ale terasamentelor (lungime, latime, inaltime, adancime, pozitionate fata de coordonate in plan si cote de nivel) in prezenta beneficiarului si proiectantului. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se vor executa urmatoarele lucrari: 1. curatirea terenului de crengi, frunze, iarba, buruieni, 2. defrisari,

15

3. decaparea si depozitarea pamantului vegetal, 4. asanarea zonei 5. taierea arborilor si scoaterea radacinilor, Miscarea pamantului se va face tinand cont de urmatoarele reguli: 6. pamantul necesar se va lua din gropi de imprumut, pamantul in exces se va duce in locurile indicate de beneficiar si proiectant. Se va cauta sa se faca o compensare intre profilele cele mai apropriate de rambleu; 7. gropile de imprumut vor avea pante care sa asigure stabilitatea malurilor; 8. in cazul sapaturilor cu pereti verticali la adancimi mai mari de 1,50 m se vor face sprijiniri de maluri cu palplanse, juguri sau alte dispozitive rezistente. Executia terasamentelor se va face respectand urmatoarele masuri: 9. nu se executa terasamente pe timp de ploaie, ninsoare sau cu pamant inghetat; 10. rambleurile se executa in straturi succesive de 10-30 cm grosime in functie de utilajul cu care se face compactarea; 11. in cazul rambleelor ce se executa pe pante mai mari de 1/5 pana la 1/3, suprafata coastei se va amenaja in trepte de infratire late de 1,00 m si cu panta de 2% pentru scurgerea apelor; 12. la pantele mai mari de 1/3 se vor face amenajari speciale: ziduri de sprijin, contraorti, pamant armat, etc; 13. toate rambleele vor fi compactate pentru a se obtine gradul de compactare Proctor normal conform STAS 2914-84.= qc=97…100%  VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR Natura si calitatea materialelor. AGREGATE. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza : • cribluri sort 4-8,8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8 • nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10 • nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5 • pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR662, tabelul 10 Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta, a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia de preparare. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora Nota : La solicitarea beneficiarului lucrarea poate fi executata etapizat : • Etapa I profilarea platformei drumului si executarea platformei carosabile • Etapa II dupa crearea infrastructurii retelelor edilitare : apa, canal ,energie electrica , telefonie, etc se executa rigolele laterale si trotuarele pietonale

16

Neconcordatele cu situatia din teren sau lucrarile suplimenrtare care apar la executia lucrarilor se vor constata, vor fi analizate si solutionate de catre proiectant, constructor si beneficiar. Datorita sistemului de parcelare a suprafetelor, din considerente economice, la curbele cu raza de racordare mica nu se poate asigura distanta de vizibilitate de 50 de m iar profilul transversal nu poate nu va avea supralargiri sau suprainaltari. In vederea compensarii acestor deficiente se vor impune restrictii de viteza si de depasire. Sistemul rutier asigura un modul de deformatie echivalent necesar de peste 300 daN/m2 corespunzator unei strazi de categoria IV, de folosinta locala si o intensitate a traficului redusa Se va limita sarcina pe osie mai mare de 7t. Descriere tehnologica Procese tehnologice folosite in timpul constructiei In cazul lucrarilor necesare reabilitarii strazilor comunale din cadrul localitatii Sendreni procesele tehnologice sunt urmatoarele: Lucrari pamant Prima operatie consta in indepartarea stratului superior de pamant prin excavare cu buldozerul, a depunerilor de materiale, incarcarea acestora in mijloace de transport si depozitarea lor departe de santier. Procedeul de excavare in pamantul foarte tare se realizeaza cu excavatorul cu incarcare directa in vagonete tip si apoi se transporta catre zonele de umplere. Excavarea in pamantul mediu ca taiere se realizeaza prin aceeasi metoda. Prin umplerea cu pamant se cere sa se niveleze cu buldozerul pamantul descarcat din vagonetele tip, apoi sa se compacteze cu cilindru indreptor tras de un buldozer. Acoperirea terasamentelor cu iarba consta in asternerea unui strat de pamant vegetal cu ajutorul cupei excavatorului, urmata de nivelarea cu buldozerul. Supra- structura drum Asternerea balastului (stratului superior) consta in descarcarea acestuia din camioane, nivelarea cu ajutorul buldozerului si compactarea acestuia cu cilindru compactor. Stratul alcatuit din pietris pentru fundatie va urma aceeasi procedura. Stratul alcatuit din agregate stabilizate cu ciment se obtine din amestecul realizat in instalatia de dozare a cimentului, depozitarea si apoi plasarea acestuia, prin folosirea aceleasi metode. Protectia zonelor cu emulsie cationica poate fi realizata prin atasarea unui recipient sau pulverizator. Stratul de baza turnat fierbinte este alcatuit din mixtura asfaltica cu bitumum si agregate concasate. Amestecul va fi pregatit departe de santier si adus la fata locului cu ajutorul camioanelor echipate cu sisteme de incalzire, descarcat in distribuitori si apoi compactat cu cilindri compactori speciali pentru asfalt. Materialul de baza neprelucrat format din adaos de adeziv si agregate concasate va urma acelasi procedeu. De asemenea, stratul de uzura alcatuit din ciment bituminos neprelucrat va urma acelasi procedeu. Drumuri laterale Stratul alcatuit din piatra sparta din fundatii, este executat prin nivelare cu buldozerul si este compactat cu un cilindru compactor tras de catre un buldozer. Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica va fi realizata de catre un rezervor sau pulverizator. Stratului de baza format din mixtura asfaltica i se va aplica o tehnologie specifica prezentata mai sus. Acesta se va aplica in intersectiile cu drumurile laterale.

17

Santuri si canale de scurgere Canalele de scurgere din prefabricate vor fi realizate cu ajutorul unei macarale instalata pe un excavator. Santurile care nu sunt pozitionate in linie dreapta solicita folosirea utilajelor de excavatie. Santurile cu imbracaminte realizata din elemente prefabricate solicita montarea unei macarale echipata cu un excavator. Parapet si bariere Parapetii si barierele se vor instala cu ajutorul unei macarale pe roti, cu acces usor. Semne si marcaje rutiere Urmatoarele semne si marcaje rutiere vor fi instalate: stalpi indicatori rutieri, borne kilometrice, marcaje rutiere. Se vor folosi o macara pe roti si un utilaj de marcare. Administrare santier constructii In timpul fazei de construire, in cadrul Caietului de Sarcini vor trebui inscrise urmatoarele masuri de organizare: • Trasarea limitelor cadastrale ale santierului, in scopul de a defini perimetrul stabilit pentru constructie • Aranjarea corespunzatoare a drumurilor de acces catre locurile de munca, folosind pe cat este posibil drumurile initiale ca banda de circulatie pentru echipamente; • Pregatirea schemelor de lucru care iau in considerare timpul de exploatare si timpul de asezare a materialelor pregatite in afara santierului pentru a sincroniza schemele de lucrari ale bazelor de productie cu acelea ale echipamentelor de pe locatiile de drum; scopul acestei actiuni este acela de a preveni posibilitatea respingerii sarcinilor de material gata preparat, tinand cont de sensivitatea zonelor; • Asigurarea protectiei si a securitatii echipamentelor si instalatiilor aflate in zona de lucru; • Asigurarea echipamentelor necesare corectarea lucrarilor. • Administrare materiale; • Pentru a realiza sectiuni de drum vor fi folosite doua grupe de materiale: - Materiale locale; - Materiale de constructii. O grupa speciala este formata din combustibili si lubrifianti pentru echipamentele si mijloacele de transport, pe care proprietarii acestora le vor asigura in afara lucrarilor. Masurile privind administrarea corecta a materialelor se vor grupa in:

• • • •

Masuri de asigurarea calitatii constand in certificate si documente de calitate, determinari pamant recoltat pe santier; realizare pe santier; Masuri de asigurarea cantitatilor necesare constand in documentatii de transport, cantarirea sau masuratorile facute pe probe sau pe cantitatea totala aprovizionata; Masuri specifice in scopul de a fi evitat producerea fenomenului de degradare efectuand o depozitare si o acoperire corespunzatoare; Masuri specifice in scopul de a fi evitat producerea fenomenului de furt, prin tinerea sub control a inregistrarilor;

18

• • • •

Masuri in scopul de a se asigura o manipulare eficienta, folosind in practica numai instrumente caracteristice: camioane cu incarcare, macarale, etc; Masuri privind protectia muncii in timpul tuturor operatiilor referitoare la transferul, incarcarea, descarcarea ce urmeaza sa fie realizate, in concordanta cu calificarea la locul de munca si cu echipamentele de protectie; Masuri privind intretinerea permanenta a curateniei pe drumurile regionale si pe cele de santier prin nivelarea acestora cu moto-gredere, etansare cu balast, umezire; Masuri pentru a fi evitata poluarea cu praf, folosind in acest sens mijloace de transport acoperite.

Trafic executie Traficul de executie va include vehiculele necesare pentru transportul materialelor de constructii, al deseurilor rezultate in timpul perioadei de executie si de asemenea, pentru alte activitati relatate (transport combustibili pentru echipamente, transport apa si hrana pentru personalul de la executie, cat si pentru cel de la supervizare si control, etc). Avansarea executiei a fost proiectata si stabilita, in relatie cu urmatoarele elemente: • Volumul de materiale necesare ce urmeaza sa fie tranportate pe santier; • Categoriile de materiale necesare ce urmeaza transportate: pamant, balast, • Categoriile de vehicule existente (capacitatea) si consumurile specifice de combustibil; • Intervalele de timp afectate de executia diferitelor categorii de lucrari; • Viteza medie permisa in trafic: 40 km/h; • Intervalele de timp necesare efectuarii operatiilor de incarcare/ descarcare: 5-10 min. Administrare materiale In cadrul prezentei faze de planificare, a fost realizat un deviz de lucrari care contine si estimarile privind materialele de constructii. In acelasi timp, au fost identificate potentialele cariere sursa si zonele de imprumut. Rolul terasamentelor este acela de a sprijini structura drumului. Terasamentele ce urmeaza sa fie fixate vor fi durabile si usor de intretinut. Durabilitatea si stabilitatea terasamentelor este asigurata de: • Calitatea ridicata a pamantului de fundatie; • Utilizarea de materiale corespunzatoare; • Indepartarea apelor de suprafata; • Realizarea umpluturii din spate, astfel incat, platforma drumului sa fie plasata peste nivelul consolei sau cel al apelor subterane. • Lucrari de drenare corespunzatoare efectuate in timpul executiei; • Compactarea corespunzatoare a pamantului. Majoritatea terasamentelor vor fi construite prin umplere generala si nu prin umplere cu material de roca provenite din gropile de imprumut localizate in zonele analizate. Tehnologia de executie: • zestrea drumului existent se va reprofilarea si compacta, iar acolo unde este cazul se vor executa umpluturi din pamant compactate (grad 100% proctor Normal), • peste patul drumului se va executa un strat cu rol filtrant si de fundatie, din

19

balast, in grosime de 15 cm; al doilea strat de fundatie se va executa din LIDONIT, in grosime de 10 cm;

Toate lucrarile vor fi executate cu respectarea tuturor cerintelor de calitate de catre constructori specializati. 3. Date tehnice ale investitiei. a). Zona si amplasamentul Lucrarile sunt situate pe doua amplasamente principale – sat Serbestii Vechi si Sat Sendreni in cadrul Unitatii Administrativ Teritoriale Sendreni, Judetul Galati, astfel : Sat Serbestii Vechi: T87/1, P 480/2, T86/1, P 482/1 Sat Sendreni: • T75. P 427/1 • T76, P 428/1 Suprafata totala prevazuta pentru drumuri =72 910 mp Lungime totala drumuri = 6 554 ml Suprafata carosabil 6 554 ml x 7m latime = 45 878 mp Suprafata trotuare + rigole 6554ml x 3m( 1,5 m pe fiecare latura a drumului ) = 19 622 mp Clasa tehnica IV – V cf NT 27.01.98 Detaliere amplasament Sat Serbestii Vechi: T87/1, P 480/2, Nr cadastral =1950, Carte funciara 1945 Nr de loturi = 39, Suprafata totala loturi= 28153 mp Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 9712 mp

Nr Drum crt 1 2 3 4 5 D1 D2 D3 D4 D5 total

Identificare Lungime Latime Suprafata observatii traseu ml carosabil carosabil de la – pina la ml mp Lot 1 – Lot 39 350 7 2450 Lot 39 31 7 217 Lot 6 – Lot 39 164 4 656 Lot 18 – Lot 80 7 560 28 Lot7 – Lot 12 90 7 630 715 7 4531

Lungime totala drum = 715 ml Sat Serbestii Vechi: T86/1, P 482/1, Nr cadastral =1955, Carte funciara 1943 Nr de loturi = 71; Suprafata totala loturi= 72480 mp Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 13174 mp

20

Lungime totala drum = 1164 ml

Nr Drum crt 1 3 4 5 6 D6 D7 D8 D9 D10 total

Identificare Lungime Latime Suprafata observatii traseu ml carosabil carosabil de la – pina la ml mp Lot 2 – Lot 33 340 4 1360 Lot 3 – Lot 34 340 7 2360 Lot 2 – Lot 33 260 7 1820 Lot 33 – Lot 160 4 560 90 Lot 38 – Lot 64 7 448 39 1164 6548

Sat Sendreni: T76, P 428/1, Nr cadastral =1981, Carte funciara 1920 Nr de loturi = 97, Suprafata totala loturi = 99954 mp Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 19760 mp Lungime totala drum = 1790 ml

Nr Drum crt 1 2 3 4 5 6 D11 D12 D13 D14 D15 D16 total

Identificare Lungime Latime Suprafata observatii traseu ml carosabil carosabil de la – pina la ml mp Lot 91 – Lot 120 4 480 94 Lot 2-Lot 88 300 7 2100 Lot 18 – Lot 420 7 294 65 0 Lot 14 – Lot 630 4 2620 60 Lot 66 – Lot 100 7 700 90 Lot 1-Lot 35 220 7 1540 1790 10380

Sat Sendreni: T75, P 427/1, Nr cadastral =1925, Carte funciara 1921 Nr de loturi = 181 Suprafata totala loturi= 165 638 mp Suprafata totala prevazuta pentru drumuri = 30 723 mp Lungime totala drum = 2885 ml

Nr Drum crt 1 2 3 D17 D18 D19

Identificare Lungime Latime Suprafata observatii traseu ml carosabil carosabil de la – pina la ml mp Lot 5– Lot 12 400 4 1600 Lot 14 – L182 630 4 2520 Lot 43 – Lot 580 7 4060 21

4 5 6 7 8

D20 D21 D22 D23 D24 total

155 Lot 71 – Lot 121 Lot185 – Lot187 Lot 121–Lot 122 Lot 39–Lot 97 Lot 1–Lot 71

515 160 80 220 300 2885

7 7 7 7 7

3605 1120 560 1540 2100 17105

Deasemeni in perimetrul sat Sendreni se va amenaja o platforma asfaltata de 25 x 5 0 m = 500 mp in zona recomandata de beneficiar . Terenul pe care urmeaza sa fie create drumurile apartin domeniului public de interes comunal si asigura accesul la parcelele configurate in aceste zone. Nu sunt necesare lucrari de demolare constructii sau retele edilitare existente. Nu sunt afectate suprafete de teren aflate in proprietate privata sau de stat. b). Statutul juridic al terenului ce urmeaza sa fie ocupat. Terenul se afla in proprietatea UAT Sendreni. c). Situatia ocuparilor definitive de teren, suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan. Sat Serbestii Vechi: • T87/1, P 480/2, • T86/1, P 482/1 Sat Sendreni: • T75. P 427/1 • T76, P 428/1 Suprafata totala prevazuta pentru drumuri =72 910 mp Lungime totala drumuri = 6 554 ml Suprafata carosabil 6 554 ml x 7m latime = 45 878 mp Suprafata trotuare + rigole 6554ml x 3m( 1,5 m pe fiecare latura a drumului ) = 19 622 mp d). Studii de teren: - studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, lista cu repere in sistem de referinta national - studio geotehnic, cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe xu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile de fundare si consolidari - alte studii de specialitate necesare e). caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomnadarea variantei optime pentru aprobare. Suprafata totala prevazuta pentru drumuri =72 910 mp

22

Lungime totala drumuri = 6 554 ml Suprafata carosabil 6 554 ml x 7m latime = 45 878 mp Suprafata trotuare + rigole 6554ml x 3m (1,5 m pe fiecare latura a drumului ) = 19 622 mp Drumurile care se vor infiinta se incadreaza in clasa IV – V cf NT 27.01.98 Viteza de proiectare este de 40 km/h, cu pasul minim de proiectare de 25 m Declivitate maxima 12% Raze cuprinse intre 300 si 40 m Partea carosabila are latimea de 7,00 m cu doua benzi de circulatie cu o latime de 3,25 m cu acostamente de pamint variabile de 0,25 m, cu santuri laterale de 0,50 m si trotuare pietonale betonate cu latimea de 1,00 m .  Profilul transversal tip acoperis are pante laterale de 3%     

 Datorita sistemului de parcelare al suprafetelor, din considerente economice, la
curbele cu raza de racordare mica nu se poate asigura distanta de vizibilitate de 50 de m iar profilul transversal nu poate nu va avea supralargiri sau suprainaltari.  In vederea compensarii acestor deficiente se vor impune restrictii de viteza si de depasire Sistemul rutier asigura un modul de deformatie echivalent necesar de peste 300 daN/m2 corespunzator unei strazi de categoria IV , de folosinta locala si o intensitate a traficului redusa  Se va limita sarcina pe osie mai mare de 7t. f). situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum. Nu este cazul g). concluziile evaluarii impactului asupra mediului. Nu este cazul 4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei. Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 9 ANUL 1 Luna 1 Predare amplasament Trasarea elementelor geometrice Terasamente Fundatii de balast Santuri de pamant Fundatie de Lidonit Receptie la terminarea lucrarii Luna2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6

LUCRARI

23

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->