ew Serie noud, Aw XVI, nr. 2)/(480), igor Ra eg See ner Stan ay ea LW eneTwe Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Care din Tatal S-a néscut mai inainte de tofi vecii Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut, iar nu fitcut; Cel de o fiinta cu Tatdl, prin Care toate s-au facut...“ Fiul este fntru Tatil, cum se cuvine si cugetim, fiindo& tot ce eat Ful este propeinfinfci Tatu, ca straucirea din Iuming gi carl din nvor, tnt cel ce vede pe Fil vede ceca ce propriu Tatil i nflegec¥finfa Plu find din Tal ete afl fo Tatil. Dar gi ‘Tall este mFiul, pentru c¥ Fiul este ecea cee propriu Tatilui, precum e in strélucire soarele gi ccuvéint (rafiune) mintca gn ru izvorul Astfel cel ce vede pe Fiul vede ceea ce e propriu fingsi Tutilu gi infelege c¥ Tut este tn Fiul, CBci Fiulfiind chipul gi dumnezeirea ‘Tolalui, wnmeazi cf Fil este tn Taal gi Tatil, tn Fiul, De aceea spuntind fn mod cuvenit inainte: Eu gi Tatil una suntem* (Ioan 10,30), 2 adiugat: Bu sunt intra Tat gi Tatil ntru Mine”, casi arate identitatea dumnezeirii Lor giunitatea fined, {$i sunt una mu fn sensul cl ceea ce e una se imparte in doud dar rimindnd totugi una. Nici pentru cl una are dou nume, inet acelagi fic odatl Tatil gi altidatd Fil. Aceasta cugetind-o Sabelie, «fost judecat ca eretic. Cisunt dou, pentru c8 Tatil este Tail gi ste tot El Fin; gi Fiule Fi, giau e tot El Tail. Dar fires e una. Cici Néscutul nu ¢ neasemenca Néscitorului. Cie Chipul Luigi toate ale ‘Taidlui sunt ale Fiului. De aceea nici nu e Fiul alt Dumnezeu. Cici nu s- inventat din fart; pentru ol fa acest caz ar fimulfi dumnezei, ‘cugetindu-se o dumnezeire string de a Taiflui, Cfci desi Fiul este ca ndscut altul, ca Dumnezeu este acelagi. $i una sunt El yi Tatil prin FOHIA DIECEZANH Periodic de cul tualitate editat de Episcopia Caransebegului Fondator: Episcop Ioan Popasu (1886) ISSN 12; i besulul.ro 325400 Caransebes, str. Episcoplel nr. 11 : 0255-516412 / fax 0255-516402 E-mail: bisericesc@episcopiacaransebesului.ro Coperta 1: Preyfigitl Prints Bpacop Lucian hrotonind wacom ‘Coperia # lives Bvanghelel in cadral Snel Lrg FOAIA DIECEZANA ® tomate 2010 m2 nsugirilo $i proprietijile comune le fiinjci si prin ‘deotitatea unci unice dumnezeiri, precum s-e zis inainte. (Cici gi sirucirea este lumind, mn a dous feyh de soar, nici alu lumind, nici prin tmplrtigrea de ea. Ci toath © nilscuta ei proprie, lar aceasth strlucire niscutl este in ‘mod neces o uni Iumsing cu soarcle gin-arputsa spune ‘neva cele sunt dous lumi, ci sunt douk ca soare gi ca strBlucire, dar una este lumina din soare ce lumineaza prin strBlucire cele de pretutindeni. Astfel durmezeirea Fila fete tolodaé 8 Tati. De accea ¢ gi neimplryiti. $i aga este un singur Dumnezeu gi nu este atl afari de El, Astfel, Ei find doi, dar dumnezeireafiind una gi acecagi, aceleagi se spun despre Fiul cite se spun si despre Tail, fir si T se spund Fiului Tatf, cum Ise spune Dumnezeu: $i Dumnezeu era Cuvéntul (loan 1,1); sau Atotitorul: Acestea zice Cel oe era gi Cel ce este 9i Cel ce vine, ‘Atoiitorul (Apoc. 1,8); au Domnal: Un Domn Tisus “Hriatos™ (ICor. 8,6). Se mai spune gic este Luming: ,Fu sunt lumina (Toan 8,12); gi ed gterge pcatul: Lar ca 38 iti, of putere ere Fiul omului si icrte plcatcle pe pimant* (Luca $,12). $i toate celelalte cite le mai afl. (Cli Insugi Fil zice: ,Toate ote le are Tall ale Mele sunt" (loan 16,15). $i ianigi: Ale Mele, ale Tale sunt (oan 17,10). Tar col ce aude cele ale Tatitui spose despre Fin ‘va vodea gi aga pe Tail in Ful. Dar va vedea gi po Fl n Tatil, clnd cele spuse despre Fiul se spun si despre Tata, ‘Darpentru ce cele ale Tati se spun despre Fiul, dacS:m ‘entra cd Ful este nfscut din EI? $i pentru ce cele ale ‘Fiului sunt propri ale Tatu, dac8 nu pentru cd Finl este ‘lscutul propriu al Loi? Iar Fiul find proprin finfei ‘Tatilui, pe drept cuvint cele ale Tetilui se zi c& sunt ale ‘Ful. De aceea in mod potrivit,zictnd: Pu gi Tatil una suntem" (Ioen 10,30), ¢ edugat ,Ca s8 cunoaste{i cl Bu sunt intra Tatil yi Tal fata Mine" (loan 10,38). lar up aceasta iarigi a spus: Cel co Mi vede pe Mine vede pe ‘Tatil (loan 14,9) In acest tre spuse este acelag infeles. (Ccicelce s cunoscut ol Fiul gi Tatil sunt un sie c& Fal ston Tatil yi Tal in Ful. Pentru of Gumnezeirea Fi sto Tatlui pi en este i Fiu.§icel ce tojeles aceasta ‘aconvins ck cel ce vede pe Ful vede pe Tail. CAcifa Ful sovede dunezeiree Tali, Sfintul Atanasic col Mare (Conintul al -lea tmpotriva arlenitor, IV ‘ead. pe prof: Dumitru Stniloae)E bine s ne ajutém mai mult si sé ne intelegem mai mult... Interviu cu Preasfintitul Parinte Lucian la aniversarea a patru ani de la inscaunarea ca episcop al Caransebegului R: Preasfinfia Voastri, sunt patru ani de ciind afi fost instalat ca episcop al Caransebegului. Daca ar fi si tragefi o Hinie dupa cei patru ani de activitate, care credefi cit sunt realizirile in episcopia pe care 0 arhipitstoripi? BS. Episcop Lucian: Cu ajutorul lui Dumnezeuin aceasté luni, februarie, ‘implinim 4 ani atat de Ia alegerea noastri ca episcop al Caransebesului, cit gi de Ja instalarea noastri, in 26 februarie, ca episcopal acestei istorice eparhii. Sigur, dup un mandat de 4 ani, am putea spune c& s-au ficut multe lucruri bune gi framoase |» in episcopia Caransebesului. in primul rand ne gindim Ia continuarea fucririlor la catedrala episcopala invierea Domnului gi la refacerea gi restaurarea unor biserici istorice din Caransebes. Este vorba de catedrala veche, Sfitntul Mare Mucenic Gheorghe si de biserica Nasterea ‘Sfitului Ioan Botezitorul, necropola episcopiei noastre. MA gandesc si la tnvijiméntul teologic, pentru ci am continuat in aceasti perioada atat cursurile Facultitii de Teologie ct gi cursurile Seminarului Teologic gi, bineinjeles, ne-am implicat in buna desfigurare a programului didactic la cele dous institufii de invapamant din episcopia noastr’. Seminarul Teologic s-a mutat din clidirea Centrului Eparhial intr-o alt locafie, unde s-au amenajat sili de curs, internat, cantind, gi toate celelalte spafii auxiliare necesare desfiguririi programului de invitmAnt. Am reugit si amenajim Centrul Eparhial gi sala de festivititi din cadrul episcopiei noastre, Nu am Lisat la o parte nici celelalte biserici aflate in constructie in episcopia noastr’: biserici din Regifa, biserici din Caransebes (ma refer la biserica din cartierul Pipirig), biserici din Bocga, din Moldova Nou, din Oravita, dar gi biserici monument istoric care s-au restaurat fn aceasté perioad’. Foarte multe biserici s-au sfintit oi binecuvéntat, Am avutmultehirotoniigihirotesi sunt aproximativ 80 de hirotonii intru diacon gi preotgi, sigur, multe hirotesii. Pe plan cultural, deja am amintit de FOAIA DIECEZANAS fabruate 2010 3mP31 -t-S CYNE 3 m4 invapimantul teologic. Am incercat si intirim gi invapmantul religios, intalnindu-ne cit mai des cu profesorii de religie gi incercand sé-i apropiem depreotii parohi. In fiecare an am avut 0 agenda bogata din punct de vedere cultural si spiritual. Agenda culturald, in fiecare an de cand am fost instalat episcop al Caransebegului, culmineaz’ cu siptiména deja traditionala in episcopia noastr’ ya credinfei si culturii”, siptamana care intotdeauna urmeazi hramului festiv al noii catedrale ,invierea Domnului”. Sarbitoarea din Duminica Torii este urmati intotdeauna de Zilele credinfei si culturii in Episcopia Caransebesului, zile ce includ un simpozion international, festival de muzicd coral’ religioas’ gi alte manifestiri culturale. Am incercat in preajma sirbitorilor, a marilor praznice, s8 avem concerte tematice in care i-am implicat pe elevii seminaristi si pe studentii teologi. Nu trebuie si uitim hramul invatimantului teologic din Patriarhia Roman’, mi refer la sarbatoarea Sfinjilor Trei Ierathi gi multealtemanifestiriculturale Pe plan social, ne-am ocupat de proiectele pe care le-am avut deja incepute in Episcopia Caransebesului si, in plus, am dezvoltat alte ptoiecte sociale. MA refer la intirirea Centrului social-misionar , Sfantul Vasile cel Mare” unde se desfaigoara trei proiecte care vin in intimpinarea copiilor, a tinerilor, a bittrdnilor gi a mamelor care au copii si nu au cum si-i intretin’. S-a dezvoltat in Caransebeg, pe lang biserica Sffintul loan Botezitorul, un agezmént social, Centrul pastoral- ‘misionar , Arhiereul Filaret Musta”, dar am demarat proiecte sociale si la Mehadia, la Resita gi in alte localitati. Pe plan economic episcopia noastré are probleme, pentru ci am avut multe lucréri in aceasta perioada gi toate stridaniiles-auindreptat FOAIA DIECEZANA februarie 2010 spre noua catedrala ,,invierea Domnului”, unde eforturile financiare au fost foarte mari. Biserica este 0 clidire monumental’, necesit’ multe fonduri, dar sperim anul acesta in finalizarea lucratilor. Multumirea mea sufleteasca este c&, dupa 4 ani de zile, pot si spun ci m-am rugat impreund cu credinciosii i preotii din episcopie. Am slujitin 90 la sut& din parohiile si filiile Eparhiei Caransebesului, nu numai la sfintiri sau binecuvantiri de biserici, ci, am incercat 88 oficiem Sfinte Liturghii sau Vecernii in majoritatea parohiilor. Putem spune ci aproape 200 de parohii din cadrul episcopiei au fost vizitate de noi in acest prim mandat de cand suntem in fruntea acestei binecuvantate eparhii R: Ne-afi enumerat aici foarte multe lucruri frumoase pe care afi reusit sit le realizafi gi cu tofii stim révna pe care 0 avefi in intreprinderea gi rezolvarea cat mai multor proiecte ale Episcopiei Caransebesului. Cu toate acestea, ag rea sit vd intreb care credefi cit sunt lucrurile pe care nu afi reugit st le realizafi, sau lucrurile mai putin abordate in cei 4 ani de activitate in Episcopia Caransebesului? PS. Episcop Lucian: Dorim foarte mult ca in acest an al méntuirii 2010 sa sfinfim catedrala nou’ a Episcopiei noastre, catedrala fnvierea Domnului. Sperm cu ajutorul lui Dumnezeu ca tarnosirea s& aiba loc in luna iulie, probabil in ziua de 18, gi sigur, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel ‘impreund cu al{i membrii ai Sfantului Sinod al Bisericii noastre si cu toti preotii episcopiei Caransebesului vor participa la implinirea acestui vis duhovnicesc pe care 1-2 avut episcopul Miron Cristea fn urma cu aproape un secol. Anul acesta se implinese 100 de ani si de Ja instalareaEpiscopului Miron Cristea aici la Caransebes, chiar in Duminica Tomi gi am dori foarte mult ca Ja centenarul Miron Cristea s% binecuvantim osteneala episcopilor, preofilor si credinciosilor acestei eparhii istorice pentru c& o noua catedrali mu am gandit-o noi, ci a fost ganditd de Episcopul Miron Cristea gi, sigur de ceilalti episcopi ai Caransebegului. De subliniat ci episcopul Veniamin Nistor, inainte de a fi trimis fortat din scaunul episcopal al Caransebegului, in 1949, a dorit foarte mult si inceapa o noua catedral’, dar condifiile istorice nu au permis. Odata cu venirea episcopului Emilian Birdas, in 1994, deja au inceput demersurile gi proiectul pentru o nous catedral’, Baa fostinceputi deepiscopul Emilian, continuati cu multi ravné de Preasfintitul Laurentiu Streza, acum {fnaltpreasfintitul Mitropolit al Ardealului gi, din 2006, am incercat si noi s& continuaim lucririle. Agadar, incercim anul acesta s4 finalizam catedrala gi, bineinteles, sii ne rugiim in toate parohiile gi filille episcopiei. Dorim gi si rispundem tuturor nevoilor pastoral- misionare ale preotilor si credinciosilor din episcopianoastra. Incercim sa facem mai mult din punct de vedere social-misionar. Cred c& la acest capitol episcopia noastri trebuie si lucreze mai mult deoarece nevoile sociale in judeful Carag-Severin sunt multiple gi Biserica din aceast zon a fri este chemati sa faci mai mult din punct de vedere socia-misionar pentru tineri, pentru bitréni, pentru copii, pentru ceibolnavi, pentru cei care au probleme sociale. Agadar acestea ar fi neimplinirile, dar bineinjeles eu nu le numesc neimpliniri, ci planuri pentru urmatoarea perioad’. R: O alta intrebare, care poate se afla pe buzele sau in inimile mai multor preofi si credinciosi, ne permitem sd V-o adresim in acest ceas aniversar. Episcopia Caransebesului este o eparhie istoricat ce a avut intai-statattori providentiali pentru Biserica noastrit. Ati amintit la intrebarea anterioara de patriarhul Miron Cristea care vit este gi inaintas in scaunul de episcop al Caransebesului. Cum vit simpifi ca urmag al ierarhilor episcopiei Caransebesului? PS. Episcop Lucian: Ca al nouilea episcop al Caransebegului mi simt coplesit cateodat de faptele, viata si activitatea inaintasilor nostri. Sigur, trebuie si fi amintim pe tofi, pentru c& fiecare din episcopii care au pistorit aceasta eparhie s-au remarcat nu numai din punct de vedere pastoral-misionar, ci si din punct de vedere cultural, din punct de vedere social gi din punct de vedere didactic-pedagogic. Trebuiestine amintim c& Episcopul Joan Popasu, chiar in 1865, mut’ scoala pentru preoti de la Vargef la Caransebes. Asadar, invajamantul teologic in limba romané este consolidat chiar din primul an al activititii episcopului ortodox roman Ioan Popasu in Caransebes. fn vremea pistoririi vrednicului de pomenire Ioan Popasu au Iuat nagtere gi cele dou’ publicafii traditionale ale eparhiei: Foaia Diecezand si Calendarul Roménului. Cel mai longeviv episcop de pan’ acum al Episcopiei Caransebegului, oan Popasu, a pastorit 24 de ani aceasti episcopie si este inmormantat in biserica necropola a episcopiei noastre, biserica Sfintul loan Botezttorul Episcopul academician Nicolae Popea, ucenicul iubit al marelui Mitropolit Andrei Saguna, in cei 19 ani de pistorire, a intirit gi continuat activitatea episcopului Ioan Popasu. Dupa Nicolae Popea, scaunul episcopal a rimas vacant aproape 2 ani. In 1910 este ales episcop al FOAIA DIECEZANA+s tebmuarie 2010 aniversare 5mEBL ta EN 2 Caransebesului Elie Miron Cristea, in varst de 42 de ani. Ela fost instalat chiar in Duminica Tomi din anul mantuirii 1910. Elie Miron Cristea a pastorit intre 1910-1919 Episcopia Caransebesului. Sigur, are un rol deosebit pentru intarirea romanismului in aceasti eparhie gi pentru intdrirea spiritualé gi cultural’ a credinciogilor sii. Dup’ Miron Cristea urmeaz episcopul bénatean Iosif Traian Badescu, nscut {in Valea Almajului, la Sopotul Vechi. Treisprezece ani acest episcop pastoreste Episcopia Caransebesului. El isi doarme somnul de veci in cimitirul parohial al localitafii Egelnita, de lang& Orgova. Dupa Iosif Traian Badescu, in 1934, urc& pe scaunul episcopal al Caransebegului Vasile L&ziirescu, cel care devine, in anul 1940, episcop al ‘Timigoarei, apoi primul Mitropolit al Mitropoliei Banatului. Dupa episcopul Vasile, a urmat episcopul Veniamin Nistor (1941-1949). Elincheie perioada primar’ a istoriei episcopiei Caransebesului. Spun prima perioada pentru c& in 1949, datorit regimului comunist, multe eparhii din faranoastra au fost desfiinfate. Printre ele si Episcopia Caransebesului. Episcopul ‘Veniamin a fost nevoit si plece din scaun, fiind mutat cu domiciliu fortatla un schit de lang’ Alba Iulia, locin care s-a stins din viafa in 1963. El gi-a dorit foarte mult si dea viafi planurilor de constructie a unei noi catedrale, planuriinitiatede episcopul Miron Cristea. Nu a reusit si-gi duct gandul la indeplinire, deoarece, in 1949, Episcopia Caransebesului s-a contopit cu Arhiepiscopia Timigoarei. Din 1949 si pan’ in 1994 Caransebesul nu a avut episcop, ci arhiepiscopul Timigoarei era gial Caransebegului. Din anul 1994, 1a inifiativa gi cu binecuvantarea inaltpreasfinfitului Parinte Mitropolit Nicolae al Banatului, se reinfiinjeaz’ Episcopia Caransebesului. Este 0 noud etapa istorick in : | 6 FOAIA DIECEZANA+ tebruatie 2010 condifille libertai pe care am cdstigat-o cu totii prin Revolutia din decembrie 1989. Timp de2 ani, din 1994 pana in 1996, episcopia este pistoriti de Episcopul Emilian Birdag, care, spuneam mai ‘nainte, inifiazA si binecuvanteazA proiectul noii catedrale episcopale din Caransebes. Din 1996 gi pana in 2005, adici timp de 9 ani, episcopia noastri este pistorit’ de Preasfintitul PSrinte Laurentiu, care este ales, in 2005, Mitropolit al Ardealului. Preasfinfitul Laureniu a intarit viata pastoral misionara a acestei episcopii, a inceput diverse programe si a incercat si intireasc’ invafmantul teologic gi proiectele sociale care sunt gi astizi in derulare. A continuat hucrarile la catedrala noastri episcopali, si bineinfeles, s-a ocupat de toate celelalte probleme curente ale episcopiei. Din 2006, smerenia noastr se afl in fruntea acestei episcopii. Am amintit foarte pe scurt tofi episcopii care au pistorit aceasti eparhie gi, pentru perioada 1962-1994, trebuie sil remarcim pe inaltpreasfinfitul Parinte Mitropolit Nicolae, fiul acestui orag gi al acestei episcopii, care in calitate de Mitropolit al Banatului a pastorit gi teritoriul Episcopiei Caransebesului. Agadar, au pastorit aici vrednici inaintasi, episcopi care au fost instalaji de marele Mitropolit Andrei $aguna, mi refer la Ioan Popasu, ucenici ai marelui Andrei Saguna, ma refer la Nicolae Popea, primul patriarh al Romaniei care si-a inceput activitatea aici la Caransebes, primul Mitropolit al Banatului care si-a inceput activitatea la Caransebes, Vasile Lazdrescu, gi, inaintea noastra, Mitropolitul Ardealului care gi-a inceput activitatea arhiereasci in aceast& episcopie. Sunt mandru ci pistoresc acolo unde Snaintagi vrednici au facut cinste Bisericii noastre si au lsat o pagin’ inscris& cu litere de aur in istoria Biseri ii Ortodoxe Romane. incerc gi eu s8 miridiclanivelul celor care au pastorit aceasti deDumnezeu p&ziti episcopie, prin tot cea ce fac aici, prin activitatea pastoral gi misionard, prin activitatea socialS, didactica si, nu mai putin, prin continuarea lucrarilor la toate bisericile care se afl in constructie. Agadar ii mulfumim lui Dumnezeu pentru cS ne-a invrednicit s8 pastorim aceastii Episcopie istorict. R: In incheiere ag dori sd va intreb ce anume afi dori sd transmitefi preofilor gi credinciogilor din Episcopia Caransebegulsi? PS. Episcop Lucian: Dup& cei 4 ani de arhipSstorire aici, la Caransebes, ag vrea s& le mulfumesc tuturor pentru ci au fost alituri de mine de la inceputul instalarii in aceast’, de Dumnezeu pazit’, episcopie. inci din 26 februarie 2006 toti preotii gi credinciogii Episcopiei Caransebegului mi-au fost al&turi gi ag vrea si Je mulfumesc pentru ci in aceasta perioada am putut lucra gi am putut 6 ne rugaim {mpreund in bisericile gi ministre Episcopiei noastre. Ag face, a inalul acest mandat de ani noastri la mai multé unitate, dragoste gi {ntrajutorare frijeasc4. Avem nevoie, mai ales in ziua de astizi, de unitate si dragoste nefajamic’ ‘uni fafd de alfi, Cred c& e bine si ne ajutim mai multgisineinjelegem mai mult, Preofilorlespun din toatd inima si-gi faci slujba deplin gi si-gi ‘implineasc& misiunea pastoral-misionara pe care Athiereul Cel Vegnic lea incredinfat-o, iar pe credinciogi ti rog si aib& mai multA credinf& gi dragoste, si se roage pentru preofii nostri, astfel Incat si preofii si-i poaté pomeni gi si se roage pentru ei la Sfintele Slujbe, ca in rugéciune gi comuniune, in dragoste gi unitate s putem spori cu tofii pe calea mantuiri, pe drumul pe care ne-a chemat 9 pigim Méntuitoral Tisus Hristos. Aconsemnat, Athid. Casian RUSET La ceas aniversar, Permanenta Consiliului Eparhial, clerul si credinciogii Banatului Montan, ureazi Preasfinfiei Sale, Preasfintitului Parinte Episcop Lucian, ani buni cu sinatate gi rodnicd slujire {n demnitatea de intaistititor al istoricei Episcopii a Caransebegului, intra multi ani, Preasfinfite Parinte! FOAIA DIECE.ZANA‘ februarie 2010 78